ANALELE BANATULUI, S.N., ARHEOLOGIE – ISTORIE, XXI, 2013 http://muzeulbanatului.ro/mbt/istorie/publicatii/ab.htm ORGANIZAREA ADMINISTRATIVTERITORIALĂ A BANATULUI ISTORIC ÎN PERIOADA 1716 1860 Maria Vertan* Cuvinte cheie: Banat, district, comitatul Caraş, comitatul Timiş, comitatul Torontal, sat, localitate. Keywords: Banat, district, Caraş county, Timiş county, Torontal county, village, locality. Administrative-Territorial Organization of the Historical Province of Banat During 1716 – 1860 (Abstract) After the Austrian-Turkish war from 1716 – 1717, the Banat province became part of the Austrian Empire with the status of neoaquistic territory. After a few attempts of temporary administrative-territorial organization, during 1719 – 1720 the Banat province was organized in eleven districts, these being divided into circles (processus). Between 1766 – 1774 the Military Border from Banat was brought into being and comprised an important number of localities situated in the southern part of the province. ose localities had a special status being superintended by the personnel of the Austrian military units from the area. Between 1774 – 1775 the governor of Banat, Iosif Brigido, tried a reorganization of the province into four administrative circles, but this organization was annuled in 1778 after the annexation of Banat at the Hungarian Kingdom. Banat was now organized into three counties: Timiş, Caraş and Torontal. e counties were at their turn divided into smaller administrative units called processus/járás/plase. is organization lasted till the year 1850, when Banat entered under Austrian Imperial administration and was included into the new province called Serbian Vojvodina and Timisan Banat. e former counties from Banat turned into administrative circles which received the German name of “Kreise” and were divided into smaller units called “Beyirke”. e administrative circles (Kreise) from Banat were Timişoara, Lugoj and Becicherecu Mare. is administrative-territorial organization lasted till the abolishment of the Serbian Vojvodina and Timisan Banat province in 1860. In time, there was a territorial stability of the three counties of circles but the number of their subdivisions changed and as a consequence also the distribution of the localities within them changed from one stage at another. n urma războiului turco-austriac din anii comandantul militar și civil al Banatului, a hotărât 1716 – 1717 întregul Banat istoric, delimitat organizarea noii provincii imperiale în 4 districte, la nordÎ de cursul râului Mureș, la est de vechile conduse de către un vicecomite. Aceste districte hotare cu Transilvania și Ţara Românească marcate erau: Caransebeș, Ciacova, Panciova și Marga2. În de culmile Munţilor Banatului, la sud de Dunăre și anul 1717 s-a realizat prima conscriere a localităţi- la vest de cursul râului Tisa, a ajuns sub stăpânirea lor, caselor și locuitorilor din Banat, constatându-se Imperiului Habsburgic, stăpânire consfinţită prin că numărul localităţilor era de 6633. Pentru a se pacea de la Passarovitz din anul 1718. evita, probabil, revenirea la modelul administrativ Prin statutul aprobat în anul 1719 de împăratul comitatens maghiar, anterior cuceririi otomane4, Carol al VI-lea Banatul a fost asimilat cu teritori- printr-un decret imperial din anul 1718 Banatul ile neoaquistice, ceea ce însemna nerecunoașterea a fost împărţit în 13 districte (Almăj, Becicherecu niciunui drept de proprietate anterior anului 1716. Mare, Caransebeș, Cenad, Ciacova, Făget, Lipova, Noua provincie a devenit domeniu al Coroanei și Lugoj, Orșova, Palanca Nouă, Panciova, Timișoara al Camerei Imperiale și a fost administrată prin și Vârșeţ), 6 companii militare de graniţă (Botoš, intermediul administraţiei imperiale, cu atribuţii Franjova, Idvor, Kikinda, Melenci și Mokrin) și mixte, civile și militare1. compania din Clisura Dunării5. Chiar în anul 1716, în timpul desfășurării 2 Ibidem, 45. operaţiunilor militare, generalul conte de Mercy, 3 J. Szentkláray, Száz év Délmagyaroszág újabb történetéből (1779-től napjainkig), Timişoara (1879), 21 – 26, apud Costin * Timișoara, e-mail [email protected]. Feneşan, op. cit., 48. 1 Costin Feneşan, Administraţie şi fiscalitate în Banatul 4 Costin Feneşan, op. cit., 46. imperial 1716 – 1778, Timişoara (1997), 19. 5 Ibidem, 52. 361 ANALELE BANATULUI, S.N., ARHEOLOGIE – ISTORIE, XXI, 2013 În anii 1719 – 1720 numărul districtelor s-a ceea ce privește organizarea administrativ-teritorială redus la 11, districtul Almăj fiind inclus în districtul prezentată în raport, aceasta se referă la situaţia ante- Orșova, compania de Clisură în districtul Palanca rioară organizării Graniţei Militare Bănăţene înce- Nouă, iar districtul Făget în cel al Lugojului6. pută în anul 1766, când teritoriul Ţarii Banatului Aceste districte erau împărţite la rândul lor în era împărţit în cele 11 districte menţionate. cercuri (processus), astfel: 1) districtul Becicherecu Componenţa acestora este prezentată astfel: Mare cu 15 sate grupate în cercurile Timiș (8 loca- 1) districtul Becicherecu Mare cu 40 locali- lităţi) și Tisa (7 localităţi); 2) districtul Caransebeș tăţi împărţite în: a) cercul Becicherec cu localită- cu 75 sate grupate în cercurile: Bistra (22 locali- ţile: Aradac, Bečej, Becicherec (Veliki Bečkerek, tăţi), Pogăniș (24 localităţi) și Timiș (29 locali- azi Zrenjanin), Beodra (azi înglobată în Novo tăţi); 3) districtul Cenad cu 15 localităţi grupate în Miloševo), Bočar, Botoš, Karlova (azi înglobată în cercurile Mureș (8 localităţi) și Tisa (7 localităţi); Novo Miloševo), Elemir, Franjova (azi înglobată 4) districtul Ciacova cu 63 localităţi grupate în în Novi Bečej), Gros Torak sau Sakelhaz (Veliki cercurile Bârzava (16 localităţi), Ciacova (15 loca- Torak, azi înglobat în Begejci), Idjoš, Itebej, Klek, lităţi), Jaruka (13 localităţi) și Timiș (19 localităţi); Kumane, Jankahid (azi Jankov Most), Melenci, 5) districtul Lipova cu 42 localităţi grupate în cer- Modoș (azi Jaša Tomić), Pardani (azi Medja), Torak curile Bara (11 localităţi), Lipova (10 localităţi) și sau Sefdin (Mali Torak, azi înglobat în Begejci), Sânnicolau Mic (10 localităţi); 6) districtul Lugoj Sečanj și St. Jurat (azi Žitište); b) cercul Timiș cu 91 localităţi grupate în cercurile Făget (27 loca- cu localităţile: Boka, Dobrica, Ečka, Farkašdin, lităţi), Lugoj (24 localităţi), Luncani (24 localităţi) Idvor, Ilandža, Jarkovac, Leopoldova (azi Čenta), și Sărăzani (16 localităţi); 7) districtul Orșova cu Margita, Marinoselo, Neuzina, Orlovat, Padina 36 localităţi grupate în cercurile Almăș (13 locali- sau Uzdin (azi Uzdin), Perlasvarosch (azi Perlez), tăţi) și Orșova (23 localităţi); 8) districtul Palanca Seleuš sau Termian (azi Seleuš), Szige (azi înglobat Nouă cu 51 localităţi grupate în cercurile Clisura în Perlez), Taraš și Tomaševac; (9 localităţi), Ilidia (14 localităţi), Jasenovo (13 2) districtul Caransebeșului cu 76 locali- localităţi) și Răcăjdia (15 localităţi); 9) districtul tăţi împărţite în: a) cercul Bistra cu localităţile: Panciova cu 22 localităţi grupate în cercurile Kovin Căvăran, Cireșu Timiș (azi Cireșu), Cireșa Bistra (8 localităţi), Neuzina (7 localităţi) și Panciova (7 (azi Cireșa), Ciuta, Crâjma (azi Măgura), Criciova, localităţi); 10) districtul Timișoara cu 42 localităţi Crivina, Glimboca, Iaz, Jdioara, Maciova, Mal, grupate în cercurile Bucovăţ (13 localităţi), Parţa Marga, Măguri, Măru, Obreja, Ohaba Bistra (azi (12 localităţi) și Sânandrei (17 localităţi); 11) dis- înglobată orașului Oţelu Roșu), Peștere, Tincova, trictul Vârșeţ cu 64 localităţi grupate în cercurile Valea Mare (azi Valea Bistrei), Voislova, Zăvoi; Carașova (8 localităţi), Jamu Mare (16 localităţi), b) cercul Bucoșniţa cu localităţile: Apadia, Brebu, Ramna (13 localităţi), Ticvani (7 localităţi) și Caransebeș, Cicleni, Delinești, Dragomirești, Vârșeţ (20 localităţi)7. Districtele au fost conduse Găvojdia, Jena, Jupa, Mâtnic (azi Mâtnicu Mare), de un administrator imperial (Districtverwalter) Ohaba Mâtnic, Prisaca, Remetea (azi Remetea până în anul 1751 când Administraţia imperială a Pogănici), Rugi, Ruginosu, Sacu, Sălbăgel, Scăiuș, Banatului a fost înlocuită cu Administraţia provin- Soceni, Tincova, Valeaboul (azi Păltiniș), Valeadeni, cială a Banatului (Banater Landes-Administration), Var, Zăgujeni, Zgribești, Zorlenţu Mare, Zorlenţu iar puterea militară a fost separată de cea civilă. De Mic (azi Zorlencior); c) cercul Timiș cu loca- acum administraţia civilă a Banatului era compusă lităţile: Armeniș, Bolvașniţa, Borlova, Buchin, dintr-un președinte și șase consilieri care condu- Bucoșniţa, Cănicea, Cârpa (azi Valea Timișului), ceau diferite departamente8. Dalci, Domașnea, Feneș, Goleţ, Ilova, Luncaviţa, În anul 1774 Johann Jakob Ehrler, inspector Petroșniţa, Poiana, Prisian, Ruieni (azi înglobat în al Administraţiei imperiale de la Timișoara a Ţării Turnu Ruieni), Rusca, Sadova (azi Sadova Veche), Banatului, a prezentat președintelui acestei adminis- Slatina (azi Slatina Timiș), Teregova, Turnu (azi taraţii, contelui Iosif de Brigido, un amplu raport înglobat în Turnu Ruieni), Vălișoara, Vârciorova, despre Banat. Potrivit analizei făcute de istoricul Verendin, Zervești, Zlagna; Costin Feneșan, datele din raportul respectiv fuse- 3) districtul Cenad cu 36 localităţi împărţite în: seră pregătite de autorul lui înainte de anul 17719. În a) cercul Mureș cu localităţile: Beșenova (Beșenova Veche, azi Dudeștii Vechi), Cenad, Comloș (azi 6 Ibidem, 54. Comloșu Mare), Igriș, Klein Kikinda sau Lovrin 7 Ibidem, 55. (azi Lovrin), Periam, Pesac, Saravale, Sânnicolau