Rev. Med. Chir.La CentenarulSoc. Med. Nat., Catedrei Iaºi de 2011 Microbiologie vol. 115, nr.din 1 Iaºi, omagiu înaintaºilor DIN ISTORIA ªCOLII MEDICALE IEªENE
LA CENTENARUL CATEDREI DE MICROBIOLOGIE DIN IAªI, OMAGIU ÎNAINTAªILOR
D. Buiuc, Carmen Pânzaru Universitatea de Medicinã ºi Farmacie Gr.T. Popa Iaºi Facultatea de Medicinã Disciplina de Microbiologie
Mai curând sau mai târziu cele mai însemnate descoperiri pierd pecetatea personalitãþii care le-a dat scânteia vieþii ºi devin patrimoniu public: urmaºii le folosesc ca moºtenire acumulatã de niºte înaintaºi anonimi faþã de care uneori numai se mai simt îndatoraþi. Constantin Ionescu-Mihãieºti THE CENTENIAL OF THE DEPARTMENT OF MICROBIOLOGY IAªI - TRIBUTE TO ANCESTORS 1892-1913 Bacteriological investigations conducted in Iaºis hospitals. 1896 Up to date lectures featuring chapters on microbiology. 1899-1911 The first interim of the Department. 1 februarie 1912 Bacteriology Department de iure et facto: Alexandru Slãtineanu. 1938-39 Second intermediate period. 1939-1942 Romanian inframicrobiology first started in Iaºi: ªtefan S. Nicolau. 1942-1946 Third intermediate period. 1946 The Bacteriology Department redivivus: Professor Petru Condrea 1953 The Discipline of Virology: Professor Mihai Duca
În 1887 Victor Babeº era numit profesor Emil Puºcariu în al sãu Institut Antirabic la Facultatea de Medicinã din Bucureºti unde (1-5); Vasile Negel (6), Mihai Manicatide a creat Institutul de Patologie ºi Bacterio- (7,8,9,10), Vasile Sion (11), Gheorghe Deme- logie. Regulamentul unificat al Facultãþilor triade (12,13), Constantin Bacaloglu (14,15) de Medicinã din Bucureºti ºi Iaºi, promulgat la Spitalul Sf. Spiridon; profesorul agregat la 13 ianuarie 1897, deschidea perspectiva Victor Imerwol la Spitalul de copii Cari- unei catedre de Bacteriologie ºi la Iaºi, dar tatea (3,4,16,17) sau doctorul G. Sava-Goiu marginalizarea fostei capitale a Moldovei a la Spitalul pentru boli de ochi Frumoasa descurajat atragerea personalitãþii care sã (18). Studenþi, interni, asistenþi aveau acces fondeze aici ºcoalã de bacteriologie. Ioan pentru studii în aceste laboratoare. La Insti- Cantacuzino, asistent al lui Ilia Mecinikov tutul Antirabic utilizau tehnici microbiologice la Institutul Pasteur din Paris, venea la Iaºi în Mircea Vesescu (2), absolvent din 1894, ºi 1894 ca profesor de Morfologie al Facultãþii asistentul I. Lebell (4,5). În raportul de de ªtiinþe, dar dupã 2 ani îºi relua cercetã- activitate din 1903 al profesorului Mihai rile de bacteriologie ºi imunologie în Franþa. Manicatide citim: ...în laborator se lu- Investigaþii bacteriologice ºi seroimu- creazã cu microscopul nostru personal (19), nologice în spitale ieºene începeau din 1892 iar în cel din 1097: ...am reuºit sã facem în laboratoare improvizate de profesori fami- în clinica infantilã un mic focar unde d-nii liarizaþi cu aceste metode la Bucureºti, Viena, studenþi se pot instrui în observarea com- Budapesta ori Paris. Erau activi profesorii pletã a bolnavilor cu cercetarea ºtiinþificã, 277 D. Buiuc, Carmen Pânzaru clinicã ºi bacteriologicã (20). Leon ªeptelici, fãrã succes, pe Vasile Sion în 1901 ºi pe G. absolvent din 1903, care lucrase în labo- Proca în 1903 la ocuparea catedrei de Igienã ratorul clinicii infantile, conducea din 1911 din Iaºi (25,26). Emil Puºcariu, cu studii pavilionul pentru izolarea bolnavilor tifici medicale la Budapesta, Viena ºi Paris, a fost (21), în 1912 diagnostica bacteriologic ºi primul ºef de lucrãri al lui Victor Babeº la serologic o complicaþie post-tifoidicã la o Bucureºti. Era legat de mediul academic ieºean bolnavã cu chist hidatic al ficatului (14), în calitate de membru corespondent naþio- iar în 1913 publica analiza pneumocociilor nal al Societãþii de Medici ºi Naturaliºti diagnosticate în Spitalul Sf. Spiridon (22). (27). În 1893 a fost numit profesor de histo- Ioan Nimereanu, absolvent din 1905, pre- logie la Facultatea de Medicinã ºi a orga- parator de Anatomie patologicã al lui V. nizat Institutul Antirabic din Iaºi, crono- Negel (1901), asistent la clinica Dermato- logic al 4-lea din lume. Ca suplinitor al -Venerologicã a lui G. Demetriade (1905- catedrei de Bacteriologie (1908-1911) a com- -1908), apoi asistent, ºef de lucrãri ºi confe- pletat cursul teoretic cu lucrãri practice. renþiar la clinica Medicalã a lui C. Baca- Catedra de Bacteriologie de iure et facto. loglu, fãcea examene bacteriologice (23) ºi Alexandru Slãtineanu ºi ºcolile sale. Deºi serodiagnosticul sifilisului (15). la 27 ianuarie 1904 Senatul universitar ºi Actualizarea cu capitole de microbio- Colegiul Facultãþii de Medicinã propuneau logie o gãsim în 1896 în cursul de Clinicã Ministerului Instrucþiunii Publice înfiinþarea Medicalã al lui Ludovic Russ jr.: ...exam- catedrei de Bacteriologie (28), facþiuni rivale ine microscopice, bacteriologice... ºi în cel din Consiliul Profesoral au obstrucþionat mulþi de Patologie generalã al lui Constantin Thiron: ani titularizarea unui profesor (29). Abia la Vegetale parazite: ciuperci inferioare ºi 1 februarie 1912 venea la Iaºi Alexandru Bacterii infecþioase ºi boalele pe care le Slãtineanu, primul profesor titular de Bacte- produc (24). riologie din România. Fãrã mijloace pentru Primul interimat al catedrei de Bacte- organizarea unui laborator, pe strada Sãu- riologie. La Iaºi Bacteriologia apare în orarul lescu 6, într-o încãpere din catedra de Chi- Facultãþii de Medicinã abia în 1899. Cursul mie, doar cu o cretã ºi o tablã de împrumut, a fost asigurat 12 ani de profesori suplinitori, dar cu vaste cunoºtinþe ºi charismã, Profe- fãrã bazã materialã ºi rar secondaþi de un sorul Slãtineanu îºi începea cursul teoretic asistent. S-au succedat V. Negel (1899-1900), urmãrit cu interes. În acelaºi an a fost mo- V. Roºculeþ (1901-1908) ºi E. Puºcariu (1908- bilizat pentru combaterea holerei pe frontul -1911).Vasile Negel, doctor în medicinã la din Bulgaria. κi relua activitatea la catedrã Paris în 1882, era profesor titular de Ana- în ianuarie 1914 confruntat cu reacþia ostilã tomie patologicã ºi ºef de serviciu medical a Decanului Nicolae Leon (30,31). la Spitalul Sf. Spiridon. Valeriu Roºculeþ Dar cine era Alexandru Slãtineanu ºi ce obþinuse doctoratul în medicinã la Berlin a fãcut el pentru Iaºi? Descendent al unei (1890) ºi la Iaºi (1894) cu aceeaºi tezã de vechi ºi luminate familii de boieri din Þara embriologie. În 1892 era asistent al lui Vic- Româneascã, s-a nãscut la 5 ianuarie 1873 tor Babeº. Pânã în 1899 practicase medicina în Bucureºti. În 1892 a plecat sã studieze în diferite localitãþi. La Iaºi a suplinit catedra medicina la Paris unde devenea în 1894 ex- de Histologie cât profesorul E. Puºcariu a tern al spitalelor civile. Convins de impor- fost secretar general în Ministerul Cultelor tanþa chimiei ºi biologiei pentru înþelegerea (1899-1901). A suplinit apoi 7 ani cursul de patologiei, a obþinut ºi licenþa în ºtiinþe Bacteriologie, dar a lãsat o singurã cercetare naturale. ªi-a lãrgit viziunea interferenþelor ºtiinþificã în acest domeniu. I-a concurat, patologiei cu condiþia socialã audiind, la
278 La Centenarul Catedrei de Microbiologie din Iaºi, omagiu înaintaºilor
Amatorul purta barbã ºi semãna întrucâtva cu Anatole France. El se întorcea cu bucurie acasã unde regãsea obiectele de artã...(66) Combatantul (67,68) Collège de France, cursul lui Théodule Ribot, Medicinã din Bucureºti. A acceptat propu- care corela psihologia cu stãrile patologice, nerea lui Cantacuzino de a-i fi ºef de lucrãri ºi, la Facultatea de Drept, cursul lui Algave ºi a organiza laboratorul de cercetãri. Bogat despre doctrinele sociale ºi socialiste con- înzestrat, energic, organizator de excepþie, temporane. Ioan Cantacuzino l-a introdus cu largã viziune medicalã Alexandru Slãti- în Institutul Pasteur. Aici audia cursul de neanu nu s-a închis niciodatã între pereþii biochimie al lui Émille Duclaux ºi de bac- laboratorului. A fost medic secundar în Ser- teriologie al lui Émille Roux, iar în labo- viciul pentru boli venerice (1902-1904), apoi ratorul lui Mecinikov îºi elabora teza de în cel de Medicinã internã (1904-1906) ale doctorat Septicémie expérimentale par le Spitalului Colentina, membru fondator ºi coccobacille de Pfeiffer. Essais dimmuni- colaborator al prestigioasei Revista ªtiinþelor sation, cu care a obþinut în 1901 medalia Medicale (1905) ºi al Reuniunii Biologice de bronz a Facultãþii de medicinã. din Bucureºti (1906), prima filialã strãinã a În momente de destindere frecventa, cu Societãþii Biologice din Paris. Din 1906 a alþi tineri români, cafenenele Cluny, Voltaire condus spitalul ºi sanatoriul pentru tuber- sau Müller unde au atras simpatia socia- culoºi Filaret, la a cãrui înfiinþare liºtilor francezi ca Jean Jaurès ori Georges contribuise. În 1907 a colaborat cu Clemenceau. Vizita muzee, anticariate, cum- Profesorul Ioan Cantacuzino la pãra, cu competenþã de cunoscãtor, cãrþi reorganizarea serviciului sanitar ºi a rare, gravuri, tablouri. devenit inspector sanitar pentru epidemii În 1902 a revenit în þarã cu mentorul ºi (32). Cu aceastã experienþã ºi cu 47 studii prietenul sãu Ioan Cantacuzino, care fusese de bacteriologie ºi medicinã experimentalã numit profesor la nou înfiinþata catedrã de publicate a ocupat catedra de Bacteriologie Medicinã experimentalã de la Facultatea de din Iaºi (33).
279 D. Buiuc, Carmen Pânzaru
Spiritualul Conversaþia Amatorului era pasio- nantã. Totul, într-însul, te fãcea sã uiþi banalul vieþii cotidiene. Problemele de artã, filosofie, literaturã ºi economie politicã alternau în mod natural cu dezbateri de ordine soc (37). De la creta ºi tabla împrumutate în 1912, a lãsat în 1938, la pensionare, un Savantul (67,68) laborator european modern. O sublinia urmaºul sãu la catedrã, profesorul Stefan S. Revenit la Iaºi din Rãzboiul Balcanic, a Nicolau: Acest laborator bogat ºi admi- început, în aprilie 1914, sã-ºi organizeze rabil dotat poate fi un subiect de mândrie laboratorul într-o casã închiriatã pe strada al ºtiinþei româneºti... e mai bogat ca cel al Muzelor 18. De la Ministerul Instrucþiunii cãrui titular am rãmas încã în Institutul primise pentru instalare 10.000 lei sumã Pasteur din Paris. Aparate moderne ºi cu care putea ...organiza un laborator de extrem de costisitoare; microscoapele cele campanie, dar nicidecum un laborator de mai bune din lume; instalaþie cu peste 25 învãþãmânt ºi un buget anual de 3.000 lei mese cu faþã din lavã...; material de sti- - faþã de 3.500 lei chiria localului (34). Cu clãrie ºi coloranþi în cantitãþi mari... Pre- bani personali ºi donaþii, a realizat ce nu þuiesc între 10 ºi 20.000.000 de lei averea realizase Facultatea de Medicinã în 25 de laboratorului de Bacteriologie...Domnia ani: la 22 noiembrie 1915 îºi începea cursul sa a fãcut numeroase donaþii personale practic pentru studenþi (35), iar în Primul laboratorului: aparate scumpe, o bogatã Rãzboi Mondial gãzduia Laboratorul de Me- bibliotecã ºtiinþificã, mobile, tablouri etc. dicinã experimentalã al Profesorului Canta- Când se ºtie cã bugetul anual acordat de cuzino evacuat din Bucureºti (36, vide in- Ministerul Educaþiei Naþionale acestui fra). Dupã rãzboi ºi-a dezvoltat laboratorul, laborator e sub 100.000 lei, nu rãmâne de- care avea acum secþii de bacteriologie, imu- cât de admirat opera creatã de predecesorul nologie, chimie fizicã, biochimie, hemato- meu (38). logie ºi histopatologie. Îi solicitau servicii În anii 1918-1920 conducea Direcþia Sãnã- autoritãþile medicale ºi veterinare, militare tãþii Publice din Ministerul de Interne. În ºi civile, expertiza calitatea sticlãriei de labo- 1919 îl suplinea pe Profesorul Ioan Canta- rator fabricatã pentru prima datã în România. cuzino aflat la Paris pentru tratativele de Contracte pentru prestãri de servicii îi supli- pace. În 1920 încheia, ca Director al Sãnã- mentau bugetul. Profesorul Slãtineanu fãcea tãþii Publice, cu Epitropia Sf. Spiridon con- avant la lettre universitate antreprenorialã venþia prin care organiza Spitalul Izolarea
280 La Centenarul Catedrei de Microbiologie din Iaºi, omagiu înaintaºilor unde a pus bazele învãþãmântului de Boli reviste Viaþa Româneascã ºi Însemnãri Infecþioase la Iaºi (39). Ieºene cronicã universitarã (de la situaþia Ca Rector al Universitãþii Mihãilene Facultãþii de Medicinã la legenda autono- (1923-26) ºi membru al Senatului universitar miei universitare), politicã ºi socialã (de la (1928-29, 1933) a continuat lupta contra analiza sindicalismului revoluþionar al lui marginalizãrii învãþãmântului ieºean (40-42). George Sorel ori nedumeririle unui fost so- Când Moldova ruralã era mãcinatã de pela- cialist la situaþia realã a þãrãnimii române) grã, propunea Ministrului Sãnãtãþii ridicarea sau ºtiinþificã. etapizatã, pe terenul de la Socola al Facultãþii A polarizat în jurul sãu colaboratori cu de Medicinã, a unei clinici medicale pentru care a fãcut echipe de lucru competente ºi studiul boalelor de nutriþie, dieteticã etc. unite. A promovat profesori la Iaºi colabo- Specialistul capabil sã organizeze asemenea ratori din Laboratorul de Medicinã experi- clinicã, Iuliu Niþulescu, tocmai revenise la mentalã de la Bucureºti: pe Mihai Ciucã la Iaºi format la ºcoala profesorului Mc Collum catedra de Igienã ºi Spitalul Izolarea (1922- la Universitatea John Hopkins (40). Nu s-a -35), pe C. Ionescu-Mihãieºti la Patologie fãcut nimic. Prostie? Indolenþã? Rea-voinþã? generalã (1925-30), Petru Gãlãºescu la Ana- Problema a rezolvat-o cu improvizaþii fãcute tomie patologicã (1924-38), Ioan Bãlteanu prin Institutul de Igienã ºi Spitalul Izolarea. la Boli Infecþioase (1927-31), Patologie gene- Dar facultatea a pierdut oportunitatea ralã (1930-35), Igienã (1935-42), Ioan prioritãþii ºi terenul. Nicolau la Patologie generalã ºi Medicinã A fost primul Director al Institutului de experimentalã (1936-39), Clinica infantilã Igienã din Iaºi (1930-1938), a condus Plasa (1939-52). Prin ei a creat ºcoli care au dus sanitarã de demonstraþie Tomeºti ºi a orga- prestigiul Facultãþii de Medicinã din Iaºi în nizat Centrul de tuberculozã ºi Sanatoriul þarã ºi în lume. A fascinat tineri din facul- Erbiceni. Când Ioan Cantacuzino era Minis- tãþile ieºene de medicinã ºi ºtiinþe. Studenþii trul Sãnãtãþii l-a secondat în calitate de Secre- mediciniºti Ioan Gheorghiu, cu care în 1914 tar general al ministerului (1931-33) (32). începuse organizarea laboratorului, Ioan În anii 1926-27, 1930 ºi 1933 era Preºe- Alexa ºi Constantin Bart, veniþi în 1920, dinte al Societãþii de Medici ºi Naturaliºti din Iaºi ºi conducea Comitetul de redacþie al Revistei Medico-Chirurgicale. De-a lungul a 31 de ani a publicat în prestigioasele
Din manuscrisul alocuþiunii Profesorului Slãtineanu la adunarea din 1936 a notabilitãþilor ieºene pentru propãºirea oraºului (prin bunãvoinþa D-nei Sandra Slãtineanu Sturdza) Bolnavul (67,68)
281 D. Buiuc, Carmen Pânzaru i-au rãmas discipoli devotaþi. Totdeauna, Alexandru Slãtineanu, Amza Jianu ºi dupã 1920, a avut între preparatori ºi un Constantin Parhon. Dar în marele colegiu chimist. La catedra de Bacteriologie era vie consecvent, respingând orice compromis, a tradiþia Medicinii experimentale: Ioan rãmas doar Alexandru Slãtineanu (43,44). Gheorghiu studia heterogrefele de tumori În 1922 a semnat alãturi de Victor Babeº, maligne (prioritate bazatã pe toleranþa imu- Ioan Cantacuzino º.a. protestul Asociaþiei nologicã, citatã de J. Bordet, C. Arnouldi, generale a Medicilor contra murdarei lu- O. Teutschländer ºi R. Werner), iar profe- crãturi politice prin care se urmãrea înde- sorul Alexandru Moruzi fãcea chirurgie pãrtarea profesorului Iuliu Moldovan din experimentalã. Dintre colaboratorii de la postul de inspector general sanitar (45). Institutul de Igienã ºi de la Spitalul Izo- La catedra de Bacteriologie lucrau vo- larea remarcabili au fost viitorii profesori luntari pentru specializarea în medicina ai facultãþilor de medicinã din Iaºi Acade- de laborator. La Institutul de Igienã orga- micianul Iuliu Niþulescu la Fiziopatologie, niza cursuri de malariologie, igienã ºi me- Maria Sibi la Biochimie, Maria Franche la dicinã preventivã, medicinã ºcolarã, for- Boli Infecþioase, Anton Toma la Ftiziologie, marea surorilor de ocrotire, cursuri de Alexandrina Gaiginschi la Bacteriologie igienã pentru învãþãtori. ori Timiºoara Maria Zalman la Bacte- Alexandru Slãtineanu a venit ºi a luptat riologie. Coralia Baldovin-Agapi a devenit pentru Iaºi pânã s-a stins din viaþã la 27 ºefa Secþiei de Streptococi din Institutul noiembrie 1939 cu crezul sãu ubi patria ibi Cantacuzino unde ºi-a continuat studiile bene. Prea mulþi ieºeni îºi pãrãseau atunci începute la Iaºi. vatra din convingerea meschinã cã ubi bene Intransigenþa ºi rectitudinea moralã îi ibi patria. erau caracteristice. În 1918, când voci din Consiliul Facultãþii de Medicinã îi acuzau Al doilea interimat. Profesorul Ioan Bãl- de trãdare pe profesorii Emanoil Riegler ºi teanu a suplinit catedra de Bacteriologie Francisc Rainer, apãrãtorii le-au fost de la pensionarea Profesorului Slãtineanu
Requiem aeternam dona eis Domine, et lux perpetua luceat eis (novembris Anno Domini 1939) (67,68)
282 La Centenarul Catedrei de Microbiologie din Iaºi, omagiu înaintaºilor
(1938) pânã la numirea profesorului ªtefan fesorului Slãtineanu (44). S. Nicolau (1939). Era titular la Direcþia Cu excelenta dotare la dispoziþie, ºi-a Institutului de Igienã ºi a Spitalului Izo- continuat cercetãrile de la Paris. A publicat larea. A respectat spiritul ºi unitatea aces- 11 studii ºi a comunicat 8 privitoare la: tor ºcoli. septinevrita rabicã, ultravirusuri, morfoge- Inframicrobiologia* româneascã la neza incluziilor în febra galbenã, absenþa Iaºi a început, 1939-1942. ªtefan S. neurotropismului la unele tulpini de virus Nicolau (Bucureºti 1896 Bucureºti 1967) herpetic izolate la Iaºi, herpesul recidivant. prelua Catedra de Bacteriologie prin Înaltul Între colaboratori reþinem studentul Radu Decret Regal Nr. 2402 din 7 iunie 1939 Portocalã ºi preparatoarea Artemiza Moþoc. pe baza legii pentru autorizarea Minis- Radu Portocalã, student medicinist în terului Educaþiei Naþionale de a ocupa prin Bucureºti, ºi-a lucrat la Iaºi, îndrumat de ªtefan numire directã aceastã catedrã. În 1920 S. Nicolau, teza de doctorat Studiul experi- devenise doctor al Facultãþii de Medicinã mental, histopatologic ºi morfologic asupra din Cluj, unde a fost remarcat de profesorii inframicrobului herpetic, laureatã în 1942 Iuliu Moldovan ºi Constantin Levaditi. cu premiul Dr. Gãlãºescu al Facultãþii de Inframicrobiologie era sinonimul conceput Medicinã din Iaºi (45,46). ºi preferat de ªtefan S. Nicolau pentru virologie Preda studenþilor cursurile despre viru- Între 1921 ºi 1939 a lucrat la Institutul suri ºi conducea lucrãrile practice privind Pasteur din Paris ºi la Institutul Naþional diagnosticul turbãrii. Bacteriologia o lãsase pentru Cercetãri Medicale din Londra în pe seama ºefului de lucrãri, doctorul Con- laboratoarele profesorilor C. Levaditi ºi stantin Bart, care avea o experinþã de peste I.A. Golloway. L-au atras mai ales cercetãrile 20 de ani în acest domeniu (47). Organizase privind variate viroze ºi patogenia acestora. în 1940 un curs postuniversitar de Micro- Încã din acea perioadã are prioritãþi recu- biologie ºi Patologie experimentalã. Maria noscute: conceptele de septinevritã (propa- Golãescu, asistentã la Clinica Chirurgicalã garea virusurilor neurotrope prin nervi a profesorului Alexandru Cosãcescu, l-a periferici) ºi sincronofilaxie (interferenþa absolvit în 1942 cu lucrarea Morfologia viralã), efectul fotodinamic al unor colo- corpusculilor elementari vaccinali în ranþi asupra virusurilor. ªi-a publicat stu- þesuturile animalelor infectate (46). Aºa a diile în prestigioase reviste franceze, engleze pãºit Maria Golãescu spre cariera de ºi româneºti. A redactat capitole în Traité profesor de Boli Infecþioase la Spitalul de Microbiologie al lui Nattan Laurier Colentina din Bucureºti. (1927). A editat monografii ca Borna Dis- În septembrie 1942 profesorul Stefan S. ease and Enzootic Encephalo-Myielitis of Nicolau a plecat la Facultatea de Medicinã Sheep and Cattle S. Nicolau and I.A. din Bucureºti unde a pus bazele catedrei de Golloway (1928). A devenit Doctor în ºtiinþe Inframicrobiologie. Relua totul de la capãt. naturale la Sorbona, a fost ºef de laborator Primii alãturi i-au fost Radu Portocalã (vide la Institutul Pasteur ºi laureat al Academiei supra) ºi preparatoarea sa de la Iaºi de ªtiinþe din Paris cu premiile Bellion Artemiza Moþoc, care obþinuse de la (1925), Bréant (1930) ºi Montyon (1935) (43). Ministerul Educaþiei Naþionale ºi Cultelor La Iaºi, impresionat de realizãrile prede- transferul în post vacant la catedra de cesorului sãu, a numit catedra preluatã Bacteriologie (Inframicrobiologie) de la Institutul de Bacteriologie Dr. Alexandru Facultatea de Medicinã din Bucureºti (48). Slãtineanu ºi în faþa localului a pus, cu Acelaºi Minister aprobase profesorului ceremonial deosebit, bustul în bronz al Pro- Nicolau sã împrumute de la Institutul de
283 D. Buiuc, Carmen Pânzaru
Bacteriologie Alexandru Slãtineanu din Iaºi 1929). Se adãuga experienþa anilor medici- un microscop cu fluorescenþã Reichert, un nei de campanie din Rãzboiul Balcanic ºi microscop binocular Leitz cu toate anexele, primul Rãzboi Mondial. Au urmat studiile un microtom Spencer, cutii pentru aprofundate la Berlin (1922: Institutul de preparate microscopice, cãrþi adresa Nr. Anatomie Patologicã) ºi Paris (1925-26: In- 244.888 din 16 noiembrie 1942 cu men- stitutul Pasteur, Institutul Medico-Legal). þiunea: se obligã a restitui aceste aparate, De la înfiinþarea Institutului de seruri ºi cãrþi ºi materiale când Ministerul o va vaccinuri Dr. I. Cantacuzino, în 1921, a cere, încuviinþatã de Consiliul Profesoral participat la cercetarea ºtiinþificã ºi pro- al Facultãþii de Medicinã din Iaºi în ºedinþa ducþie ca ºef de laborator, apoi Director de din 7 decembrie 1942 (49,50). secþie. A reprezentat institutul cu diferite ocazii la Zagreb (1927), Praga (1938), Paris Al treilea interimat a fost asigurat de (1939) (51). Cu Iaºii avea contacte vechi. În patru profesori. Episodicã a fost trecerea 1918-19 cãpitanul medic Condrea Petru era profesorilor, de Anatomie patologicã, Con- mobilizat, alãturi de medicii colonel stantin Vasilescu (octombrie 1942) ºi de Para- Slãtineanu Al., locotent-colonel Ciucã zitologie, Virgil Niþulescu (noiembrie 1942). Mihai ºi cãpitanii veterinar Ciucã Al., medic Gheorghe Nãstase, profesor de Dermato- Nicolau Ioan ºi medic Gheorghiu Ioan, în -Venerologie, a suplinit catedra între ia- laboratorul de Medicinã experimentalã: nuarie 1943 ºi noiembrie 1945, perioada ... la ordinile M.C.G. pentru a prepara grea a refugiului facultãþii la Alba Iulia ºi serurile ºi vaccinurile necesare în situaþia revenirii în Iaºii devastaþi de trecerea fron- actualã (36,vide supra). tului. Ioan Nicolau, cu experienþa unui Ca profesor titular de Bacteriologie ºi fost ºef de secþie în Institutul Cantacuzino Inframicrobiologie, la Iaºi, Petru Condrea a la Bucureºti, a urmat între decembrie 1945 continuat studiile pentru ameliorarea randa- ºi august 1946. Preocupat de viitorul ºcolii mentului producþiei de anatoxine ºi antitoxine, ieºene de Bacteriologie cãuta studenþi talentaþi a contribuit esenþial la studiul ºi combaterea ºi cu pasiune pentru munca de laborator. epidemiei de tularemie din Moldova anilor Catedra de Bacteriologie redivivus: 1948-49, a organizat o filialã a Institutului Petru Condrea ºi elevii sãi. Petru Condrea Cantacuzino, a refãcut ºcoala de microbio- (Bârlad 1888 - Bucureºti 1967) a venit titu- logie. Vechii colaboratori ai Profesorului Slã- lar al catedrei de Bacteriologie la 1 noiem- tineanu nu mai erau: profesorul agregat Ioan brie 1946. Era doctor în medicinã de la Gheorghiu fusese epurat din universitate chiar Bucureºti din 1915. Dobândise ample cunoº- când era mobilizat în rãzboi (1945) ºi arestat tinþe de patologie generalã, anatomo- ºi his- în 1950 (52,53,54), conferenþiarul Ioan Alexa topatologie, medicinã experimentalã, microbio- îndepãrtat în 1945 prin avansare în cen- logie ºi epidemiologie în ºcolile profesorilor trala Ministerului Sãnãtãþii, ºeful de lucrãri Victor Babeº (preparator onorific 1911-13), Constantin Bart, cu postul comprimat la 1 I. Bãlãcescu ( ºef de laborator la Clinica de octombrie 1947, se retrãsese la Alba Iulia Chirurgie infantilã 1919), I. Nanu Muscel urmat de dosarul de cadre. Rãmãsese doar (prozector ºi ºef al laboratorului de histopato- asistenta Alexandrina Gaiginschi. Profesorul logie ºi bacteriologie la Clinica I-a Medicalã Condrea a polarizat studenþi ºi absolvenþi. 1920), Ioan Cantacuzino (preparator 1914- În primii ºapte ani îi trecuserã prin labo- -1918, asistent din 1921, ºef de lucrãri 1925- ratoare 21 preparatori. Aparent izolat, dar -28, conferenþiar de Patologie comparatã din cunoscãtor de talente ºi caractere, impunea
284 La Centenarul Catedrei de Microbiologie din Iaºi, omagiu înaintaºilor disciplinã ºi scrupulozitate. Când în 1953 variabilitãþii bacililor tuberculozei, al bac- o normare rigidã i-a redus numãrul colabo- teriilor cu perete defectiv. Studiile sale sunt ratorilor la ºase, profesorul Condrea for- actuale ºi în prezent (56). A format generaþii mase deja mulþi microbiologi de perspectivã. de bacteriologi dintre care mulþi au ajuns Pe unii i-a reþinut la catedrã (viitorii cunoscuþi profesori la Universitãþile de Me- profesori Alexandrina Gaiginschi, Grigore dicinã din Iaºi ºi Târgu Mureº. Teodorovici, Eugenia Duca, Natalia Stavri, Grigore Teodorovici (Faraoanele, Sofia Timoºca) sau i-a orientat spre Insti- Vrancea 1922 Iaºi 1992). Caracterizarea tutul Cantacuzino la Bucureºti (Alexandru fãcutã de exigentul profesor Condrea la 7 Petrovici, Aurica Cheptea) ori Iaºi (Ioan ianuarie 1953 spune multe: ...numit în Pencea, Nicolae Laºcu, Marcus Lazãr), alþii postul de preparator în mai 1946 dupã au ajuns ºefi ai unor laboratoare de micro- recomandarea Tov.Prof.Dr. Ion Nicolau, biologie (Constanþa Cniº-Dragomir, Maria [care] mi-a fãcut aprecieri elogioase asupra Olãnescu-Antonescu, Carol Feldi). Pentru activitãþii Tov. Gr. Teodorovici la acea datã. studenþii mediciniºti ºi pentru formarea spe- ...relevându-se ca cel mai valoros dintre cialiºtilor bacteriologi a editat apreciate asistenþii laboratorului, a fost propus de manuale la redactarea cãrora selectase cei noi ºi numit ca ºef de lucrãri în 1949 în mai competenþi colaboratori. La solicitarea care calitate a funcþionat pânã la recenta Ministerului Chimiei, între 1 februarie 1954 restructurare a cadrelor didactice când a ºi 31 ianuarie 1955, catedra a organizat fost încadrat ca asistent (57). Reîncadrat cursul de calificare microbiologicã perso- ºef de lucrãri la 1 octombrie 1957, prelua nalului Fabricii de Antibiotice Iaºi, care în în 1959 catedra de Epidemiologie unde a decembrie 1955 producea prima ºarjã de ctitorit noua ºcoalã ieºeanã de epidemio- penicilinã româneascã. Cursuri de perfec- logie. În ºcoala profesorului Condrea þionare au fost apoi solicitate periodic. Grigore Teodorovici ºi-a însuºit înalte Alexandrina Gaiginschi (Iaºi 1904 competenþe de bacteriolog, pe care le-a dove- Iaºi 2001) era formatã în ºcoala Profesorului dit ca ºef al Secþiei de Microbiologie din Slãtineanu la Institutul de Igienã din Iaºi. Institutul de Cercetãri Chimico-Farmaceu- Între 1933-36 aprofundase studiul micro- tice, filiala Iaºi (1957-59), de consilier pen- bacteriilor în laboratoarele profesorilor tru probleme de microbiologie al Fabricii Albert Calmette ºi Alfred Bouquet la de antibiotice din Iaºi ca ºi în viitoarea Institutul Pasteur din Paris. Era medic carierã de epidemiolog. Anchetele sale epi- primar de laborator când a fost numitã demiologice, în lungul ºi în latul Moldovei, asistent al catedrei de Bacteriologie la 1 erau lecþii de epidemiologie, de microbio- ianuarie 1939 (55). Profesorul Condrea i-a logie ºi de patologie infecþioasã. preþuit competenþa, calitãþile umane ºi mo- Omagiem în profesorul Grigore Teodo- rale promovând-o ºef de lucrãri (1949) ºi rovici nu numai pe dascãlul formator de conferenþiar (1952). Devenea profesor titu- competenþe ºi caractere, ci ºi pe cel care 32 lar în 1963. A fost un cercetãtor pasionat de ani a fost sufletul Revistei Medico- la catedrã ºi ca ºef de secþie la Institutul de -Chirurgicale din Iaºi. Igienã din Iaºi (1941-1951), ºef de lucrãri la Eugenia Duca (Iaºi 1923) rãmâne în isto- Institutul de Ftiziologie (1951-56), ºef de ria bacteriologiei prin descoperirea capaci- sector la Institutul de Cercetãri Medicale al tãþii nefritogene a Streptococcus zooepide- Academiei Române filiala Iaºi (1957 pânã micus, care a determinat în 1968, la Piatra la pensionarea din 1969) al fiziologiei ºi Neamþ, o epidemie de angine transmisã
285 D. Buiuc, Carmen Pânzaru prin lapte de la vaci cu mastitã (58). Abia în susþinutã în 1960 pentru titlul de candidat 1982 S. zooepidemicus a fost înscris pe lista în ºtiinþe medicale. agenþilor transmiºi prin lapte ºi derivate (59), Dupã stagii, în anii 1959-60, la Institu- iar capacitatea nefritogenã i-a fost confir- tul Pasteur din Paris, Central Public Health matã de Barnham et al. în 1983 (60) ºi de Laboratory din Londra ºi Staatens Bacte- Francis et al. în 1993 (61). Din 1984 prio- riologiska Laboratorium din Stockolm, ritatea ieºeanã a descoperirii nefritogeni- urmate de schimburi de experienþã la tãþii acestui streptococ de grup C este citatã Moscova ºi Leningrad, a organizat la Iaºi în repetate ediþii ale marilor tratate ca un modern laborator recunoscut ca for me- Topley and Wilsons Principles of Microbi- todologic în World List of Virus Laborato- ology and Microbial Infections, Harrisons ries (O.M.S., Geneva 1964). A studiat mixo- Principles of Internal Medicine, Oxford virusurile, adenovirusurile, arbovirusurile Textbook of Medicine etc. ºi standardizarea diagnosticului de labo- ªcoala de virologie: Mihai Duca, 1953. rator al virozelor corespunzãtoare. Mai mult În iunie 1948 profesorul Condrea cerea: de 35 de ani a cercetat ecologia virusurilor ...înfiinþarea unei conferinþe de Inframi- gripale, a definit gradientul stratificat de crobiologie ºi Morfologie Bacterianã ane- imunitate antigripalã ºi relaþia sa cu variaþia xatã catedrei de Bacteriologie (62). Mihai naturalã a acestor virusuri. Ca recunoaºtere Duca (Ripiceni 1922 - Iaºi 1998) ocupa a valorii acestor cercetãri, Organizaþia Mon- acea conferinþã din 15 septembrie 1953. În dialã a Sãnãtãþii i-a acreditat laboratorul ca anii 1950-53, ca tânãr ºef de lucrãri cu Centru National pentru studiul ºi suprave- delegaþie de conferenþiar la catedra de Igienã gherea gripei, iar profesorul Mihai Duca a generalã, îºi însuºise virologia experimen- fost numit expert pentru boli virale înce- talã în laboratorul de Virologie al Institu- pând din 1968 ºi a lucrat ca ofiþer medical tului de Igienã din Iaºi unde doctorul Nicolae superior în Serviciul de Boli virale din Constantinescu cerceta turbarea, chorio-me- Centrala O.M.S. de la Geneva (1971-73). A ningita limfocitarã ºi rubeola. În scurt timp fost consultant cu drept de vot al Interna- a organizat laboratorul de Virologie al cate- tional Committee on Nomenclature of Vi- drei de Microbiologie, a format o echipã ruses. de lucru cu care a început cercetãri pentru Cu prestigiu ºi talent organizatoric, pro- prepararea de vaccinuri virale inactivate cu fesorul Duca a fost mulþi ani în conducerea ioni de argint ºi a elaborat, sub îndrumarea Universitãþii de Medicinã ºi Farmacie din Academicianului ªtefan S. Nicolau, dizer- Iaºi: Decan al Facultãþii de Igienã (1952-53), taþia Virusul Coxsackie ºi coxsackiozele. prorector pentru activitatea ºtiinþificã (1954-67), Studiu clinic, epidemiologic ºi virusologic Rector (1967-71).
BIBLIOGRAFIE 1. Bottez C. Un caz de leprã mutilantã.Bul Soc Med Nat (Iaºi) 1892; 6: 79-82. 2. Puºcariu E, Vesescu M. Essais de vaccination antirabique. Ann Inst Pasteur 1895; 9: 210-219. 3. Imerwol V. Difterie et serumterapie. Bul Soc Med Nat (Iaºi) 1895; 9: 51-68. 4. Imerwol V. Uretrita gonoreicã la copii de sex bãrbãtesc. Bul Soc Med Nat (Iaºi) 1899; 13: 9-28. 5. Puºcariu E, Lebell I. Compte-rendus sur le traitement antirabique. Arch Sci Méd (Bucharest) 1900; 3,4. 6. Negel V. Douã cazuri de tifobacilozã sau febrã bacilarã pretuberculoasã sub formã tifoidã. Bul Soc Med Nat (Iaºi) 1892; 6: 11-22.
286 La Centenarul Catedrei de Microbiologie din Iaºi, omagiu înaintaºilor
7. Manicatide M. Asupra câtor-va casuri de meningitã cerebro-spinalã epidemicã observate în Iaºi. Bul Soc Med Nat (Iaºi) 1903; 17: 184-187. 8. Manicatide M. Asupra prezenþei bacililor tifici în faringele bolnavilor atinºi de febrã tifoidã. Anal Acad Române 1905; 27. 9. Manicatide M. Diagnostic bactériologic de la méningite tuberculeuse. Bull Soc Biol 1908; 523. 10. Manicatide M. Sur la Présence des bacilles dysentériques dans la colite infantile. Bull Soc Biol 1908; 525. 11. Sion V, Negel V. Ûber eine von einem atypischen Colibacillus veranlasste typhusähuliche Hausepi- demie hydrischen Ursprunges. Zbl Bakt 1901; 32: H 7,8,9. 12. Demetriade G. Sancru sifilitic simplu în regiunea poplitee. Bul Soc Med Nat (Iaºi) 1907; 21: 176-177. 13. Demetriade G. Une nouvelle méthode rapide de coloration du spirochète (Schaudin). Bull Mém Soc Med Nat (Iassy) 1913; 27: 18-20. 14. Bacaloglu C. Contribuþiune la studiul kistului hidatic al ficatului. Bul Soc Med Nat (Iaºi) 1912; 26: 365-406. 15. Bacaloglu C. Infantilism, adenopatii multiple, vegetaþiuni adenoide, plãci de vitiligo cu dispoziþiune în bande la un sifilitic ereditar. Asociaþiunea sifilisului cu tuberculoza. Bul Soc Med Nat (Iaºi) 1913; 27: 17-18. 16. Imerwol V. Despre ciroza cardio-pulmonarã la copil. Bul Soc Med Nat (Iaºi) 1899; 13: 139-152, 171-182. 17. Imerwol V. Despre pericardita purulentã la copii. Câteva consideraþiuni asupra pericarditelor traumatice. Bul Soc Med Nat (Iaºi) 1910; 24: 68-83. 18. Sava-Goiu G. Recherches sur les infections superposées à la conjuntivite granuleuse. Bul Soc Med Nat (Iaºi) 1911; 25: 43-46. 19. Manicatide M. In: Anuarul Universitãþii din Iaºi 1903-904, 183. 20. Manicatide M. In: Anuarul Universitãþii din Iaºi 1906-907 ºi 1907-908, 204-205. 21. Arhivele Statului Iaºi, Fondul Epitropia. Dosar 836/1910-911, f 106. 22. Septelici L. Quelques considérations sur la pneumococcie. Bul Soc Med Nat (Iaºi) 1913; 27: 248-257. 23. Nimereanu I. Un caz de rhinosclerom. Bul Soc Med Nat (Iaºi) 1907; 22: 28-30. 24. Anonimus In: Anuarul Universitãþii din Iaºi 1896-897,327, 344. 25. Anonimus In: Anuarul Universitãþii din Iaºi 1900-901, 30. 26. Anonimus In: Anuarul Universitãþii din Iaºi 1903-904, 36. 27. Anonimus. Procese Verbale. Bul Soc Med Nat (Iaºi) 1891; 5: 14. 28. Apud (26), 38. 29. Anonimus. O ºedinþã sgomotoasã la Facultatea de Medicinã Suplinirea catedrei de Bacteriologie. Opinia (Iaºi) 18.XI.1910: 3. 30. U.M.F. Iaºi, Arhiva catedrei de Bacteriologie. Dosar 1914, f 56-59. 31. Leon N. Amintiri v.II Iaºi: Viaþa Româneascã, 1925, 131. 32. Anonimus. Profesor Dr. Alexandru Slãtineanu Note biografice. Rev St Med 1939; 28: 1045-1047. 33. Anonimus. Ibid. Articole ºtiinþifice, 1048-1055. 34. Apud (30). Dosar 1914, f 12,68. 35. Apud (30). Dosar 1915, f 146-147. 36. Apud (30). Dosar 1916-17-18, f 18. 37. Clark B. Spre o Universitate Antreprenorialã. Bucureºti: Universitas, Pandeis, 2000. 38. Apud (30). Dosar 1939, f 326-327. 39. Apud (21). Convenþiune Nr. 5530 din 30 august 1920. 40. Slãtineanu A. Situaþia Universitãþii din Iaºi. Iaºi: Viaþa Româneascã, 1929. 41. Slãtineanu A. In: Anuarul Universitãþii din Iaºi 1924-25, 5-12. 42. Slãtineanu A. Cronica Medicalã (Facultatea de Medicinã din Iaºi). Viaþa Româneascã 1913; 28: 404-409. 287 D. Buiuc, Carmen Pânzaru
43. Rainer FI. Jurnale.Bucureºti: Ed.Eminescu, 1979:143. 44. Anonimus Opinia (Iaºi) Nr.3570, 25 Febr 1919. 45. Moldovan I. Amintiri ºi Reflexiuni. Bucureºti: Ed. Carol Davila, 1996: 58-59. 46. Apud (30). Dosar 1940, f 456-457, Anexa I. 47. Apud (30). Dosar 1940, f 120, 335, 350-352. 48. Apud (30). Dosar 1940, f 435. 49. Apud (30). Dosar 1942, f 269-272. 50. Apud (30). Condica activitãþilor didactice. 1921-950, f 67-75. 51. Apud (30). Dosar 1943, f 11, 26. 52. Apud (30). Dosar 1942, f 320, 325. 53. Apud (30). Dosar 1951, f 331. 54. Apud (30). Dosar 1949, f 75-79. 55. Nicola T. Prof. Dr. Ioan Gheorghiu. Pag Med Bârlãdene 1999; An II, Nr. 18: 2-3. 56. Iftimovici R. Arbitrar, nedreptãþi ºi abuzuri în istoria ºtiinþei româneºti Ioan I.Gheorghiu. 22 An I, Nr. 30: 13. 57. Apud (30). Dosar 1939, f 370-373. 58. Apud (30). Dosar 1939, f 13. 59. Mattman LH. Cell wall deficient forms. Stealth Pathogens. Properties and pecularities. London, New York: CRC Press, 3rd ed., 2001. 60. Apud (30). Dosar 1953, f 1-3. 61. Duca E, Teodorovici G, Radu C et al. A new nephritogenic streptococcus. J Hyg Camb 1969; 67: 691-698. 62. Galbraith NS, Forbes P, Cliford C. Communicable disease associated with milk and dairy prod- ucts in England and Wales 1951-80. Br Med J 1982; 284: 1761-1765. 63. Barnham M, Thorton TJ, Lange K. Nefritis caused by Streptococcus zooepidemicus (Lancefield group C). Lancet 1983; 1: 945-947. 64. Francis AJ, Nimo GR, Efstratiou A et al . Investigation of milk-borne Streptococcus zooepidemicus infection associated witjh glomerulonephritis in Australia. J Infect 1993; 27: 317-323. 65. Apud (30). Dosar 1948, f 109. 66. Rosetti A. Amatorul (Dr. Alexandru Slãtineanu). In: Cãlãtorii ºi portrete. Bucureºti: Ed. Sport-Turism, 1977, 136-137. 67. Bart C. Centenarul prof. Alexandru Slãtineanu. U.S.S.M. Bucureºti, Secþia de Istorie a Medicinii, martie 1973. 68. Bart H. Centenarul Dr. Constantin Bart. S.M.R. Bucureºti, Societatea de Istorie a Medicinii, noiembrie1993.
288