PROBE DE LIMBA ŞI LITERATURA ŢIGANILOR DIN ROMÂNIA

Publicate de dr. Barbu Constantinescu

INTRODUCERE

Publicând deocamdată aceste probe de limba şi literatura Ţiganilor din România, am avut în vedere interesul lor lingvistic şi chiar antropologic. Ţiganii, emigrând din India în timpuri necunoscute, se află locuind prin ţările române încă din secolul al XIV – lea. De aici au trecut ei în celelalte părţi ale Europei1. Limba ţigănească are mare asemănare cu dialectele indice moderne. Într-însa însă se găsesc şi multe elemente împrumutate de la acele popoare cu care ţiganii au fost în contact. Cântecele şi basmele pe care le public aici sunt foarte populare printre ţigani. Cele dintâi cântece, I – XIV sunt publicate şi în „Columna lui Traian”2. Numirile de ursăresc, lăieşesc, tismănăresc le-am pus după cum mi s-au spus de către aceia de la care le-am cules. Unde nu este o atare însemnare se înţelege, că cântecul sau basmul este în dialectul comun, deşi în unele cântece se văd deodată mai multe dialecte reprezentate. În transcrierea cântecelor şi basmelor am luat de bază dialectul român. Litera h pusă după t, p, k, reprezintă o aspiraţiune uşoară ce se aude des în limba ţigănească. În câteva cuvinte se aude chiar după palatalul ć 3. Ca literele c şi g urmate de vocalele a, o şi u să se poată pronunţa palatal, am pus după dânsele câte un ĭ scurtat. Atât cântecele cât şi basmele le-am însoţit de o traducţiune literară, cât se poate de fidelă. Pentru înţelegerea mai bună a cântecelor am adăugat şi câteva mici glose. Basmele fiind mai uşoare, am crezut că traducţiunea pusă pe lângă dânsele este de ajuns pentru înţelegerea lor. Greutăţile ce le-am întâmpinat în cercetările mele asupra Ţiganilor au fost, însă, foarte mari. Mă simt, dar, dator a exprima via mea recunoştinţă tuturor care m-au ajutat în aceste cercetări.

I GHILI ROMANI (ricinearísko)

1 Vezi eruditele lucrări ale lui Franz Miklosich. Uber die Mundarten und Wanderung der Zigeuner Europa’s Fasc. I – VIII în Viena 1872 – 1877 A. F. Pott. Die Zigeren in Europa und Asien. 2 vol. Halle 1845 in 8. Ascoli. Zieunerisches. Halle. 1845. Paul Bataillard. Sur les origins des Bohémiens ou Tsigaines. Paris 1875. Şi mai multe scrieri asupra ţiganilor în genere şi asupra lucrărilor ce au apărut asupra lor. Asupra Ţiganilor din România vezi: Mich. de Kogălnitschan. Esquise sur l’histoire les moeurs et la largue des Gigains etc. Berlin 1837 in-8IV, 46. J.A. Vaillant. Grammaire dialogue et vocabulaire de la langue des Bohémiens ou Cihains. Paris 1868 in-8 152. 2 Columna lui Traian red. B. P. Haşdeu. Anul VIII No. 10 şi 11 pag. 605 – 620, 1877 Bucureşti. 3 precum în ćhaó (copil), ćháu (pui), phućháu (întreb), ćhoráu (vărs), e ćhor (barba), ućharáu (înveselesc) şi în derivatele lor. Patrin zéleno kurmi, It koi cĭai e barí, Parcă sí-lis lulughí. Lulughí bareùkiri, Anderé lulughí kerdileás, Anderé lulughí hureáiles, And’ avér them ghelineás, Ek thagaréste areslineás; O thagár lan dikhlineás, Pangĭ şelá pholeá dineás, Lása kái meséli halineás, Audau mui lákă phendineás: - A ceái şukaréne! Tu sar kerdiléan ayakha şukarorî, Sar ek şukár lulughí bareákiri. E ceayorî phendineás: - O deloró kerdineás-ma Ayaká şukarorî Sar ek şukar lulughí; Te na dines-man yakhalí, Kă siyóm ceayorí tikní Sar ek şukár lulughí, Kai bareól andé pirí Th’ ande-avlín e raikaí.

CÂNTEC ŢIGĂNESC (ursăresc)

Frunză verde de mei, Iată acea fată mare, Parcă e o floare. Floare de grădină, În floare s-a făcut, În floare a zburat, Într-altă ţară s-a dus, La un împărat a ajuns; Împăratul pe dânsa a văzut-o, Cinci sute de galbeni i-a dat, Cu dânsa la masă a mâncat, Din gură ei i-a zis: - A, fată frumuşică! Tu cum te-ai făcut aşa frumuşică, Ca o frumoasă floare de grădină. Fetişoara a zis: - Dumnezeu m-a făcut Aşa frumuşică Ca o frumoasă floare; Să nu mă deochi, Că sunt fetişoară mititică Ca o frumoasă floare, Unde creşte în oală Şi în curte boierească.

(Călin Voicu din Ruşi lui Asan, un sat în jud. Vlaşca)

E ghili (cântec), pl. îl ghileá. E (art. hotărât, enclitic), art. fem. sing. Îl sau ol (art. hotărât, enclitic), art. pl. Romani, adj. fem. de la rom (ţigan). Ricinearísko, adj. de la o ricinó (ursul), pl. îl riciné. E patrin (frunza), pl. îl patrineá. Zéleno (verde). E kurmí (meiul), pl. îl kurmeá. Ita, interj. (iată). Cĭai, céi, şéi (fată), pl. îl cĭaya, ol şeya. Ursarii întrebuinţează mai des pe ş şi pe j, unde vătraşii pun cĭ sau gĭ. Astfel, ei zic şéi în loc de céi (fată), janáu în loc de gĭanáu (ştiu). Barí, f. (mare), masc. baró E lulughí (floare), pl. îl lulugheá. Bareákiri, adj. din o bar (grădina); masc. bareákoro. Vătrăşeşte, însă, bareáko, bareáki. Anderé în loc de ande (în). Kerdileás în loc de kerdiló din keráu (fac). Perf. kerdém, Imper. ker, Gerund kerindós, Part. kerdó. Hureáileas în loc de hureáilo din hureáu (zbor). Perf. hureáilem, Imperat. hureá, Gerund hureáindos, Part. hureadó. Aver (altă) pentru masc şi fem. O them (ţara), pl. îl themá. Ghelineás în loc de gheló de la gĭau (merg). Perf. ghelém, Imp. gĭa, Gerund ghelindós şi gĭandós, Part. gheló. Ek (un). Thagaréste, dativ din o thagár (împărat, rege), pl. îl thagará. Areslineás în loc de areslinó şi aresló din aresáu (ajung). Perf. areslém şi aresliném, Imp. arés, Gerund. areslindós şi aresindós, Part. aresadó. Lan, acuzativ din oi (ea). Dikhlineás în loc de dikhlás (dikhló nu prea este întrebuinţat), de la dikhau (văz). Perf. dikhlém şi dikhliném, Imperat. dikh, Gerund dikhindós, Part. dikhló. Pangĭ şi pancĭ (cinci). Şelá, pl. din şel (o sută). Pholeá, pl. de la e phol (galben, pol, liră). Dineás în loc de das de la dau (dau). Lása, de la oi (ea). Kái (la, unde). E meséli (masa), pl. îl mesélea. Halineás în loc de halás de la háu (mănânc). Perf. halém şi haliném, Imp. Ha, Gerund. handós, Part. haló. Andáu în loc de anda-o (din). O mui (gura), pl. îl muyá. Lákă în loc de láke, dativ de la oi (ea). Phendineás în loc de phendás de la phenáu (zic). Perf. phendém şi phendiném, Imp. phen, Gerund phendinós, Part. phendó. Şukaréne, vocativ din şukareorî dem. din şukár (frumos). Tu (pron. tu). Sar (cum, ca). Kerdileán, în loc de kerdilán, pasiv de la keráu (fac). Ayakhá (aşa). E ceayorî, dem. de la ceái (fată) O deloró, dem. din o del (Dumnezeu). Te, Part. (să). Yakhalí (deochiată) fem. din yakhaló din e yakh (ochi), pl. îl yakhá. Sieóm şi siyóm în loc de sem [sum] ursăreşte. Tikni (mică), masc tiknó şi ţîknó. Bareól din bariváu (cresc). Perf. barilém, Imp. bareó, Gerund. barindós, Part. bareardó. E avlin (curtea), pl. îl avliná. Raikai în loc de raikaní (boerească), masc. raikanó.

II (ricinearisísko)

Rùgo, náne, ai mohóro, Şukearél-la o del ko dóro! Már-la dévla, ai korár-la, Okolkhá kai ni pakeál-ma ! Már-la, dévla, brîşnindénţa K’ astardém-la le vasténţa. Pále, dévla, te marés-la K’ astardém-la le vasténţa. Marél e valvál şudrí, Páşa koi mândro romní; But si şukár ai parní, Ai sí-lis kam khanilí, Ai si i kam denilí. Patrinorî şah parnó, A naníke Ionoró; De, náne, mai lókoro, Dél-ame zor o gajó, O Dumitr’ o balamó, Man dukhál-ma o punró.

(ursăresc)

Rugul, nene, şi mohorul, Usca-ţi-ar Dumnezeu al tău dor! Bate-o, Doamne, şi o orbeşte, Pe aceea care nu mă ascultă! Bate-o, doamne, cu ploi Că am prins-o cu mâinile. Iar, Doamne, să o baţi Că am prins-o cu mâinile. Bate vântul rece Pe lângă acea mândră femeie; Mult e frumoasă şi albă, Şi este cam leneşă, Şi este cam proastă. Frunzuliţă varză albă, A neică Ionel; Dă, nene, mai încetinel, Ne dă zor Românul, Dumitru negustorul, Pre mine mă doare piciorul.

(Tincuţa lui Niculae din Cojasca, un sat în jud. Dâmboviţa) O rùgo (rugul), pl. îl rùgurea. Náne (nene), o náne (nenea). Ai, hai, thai, (şi). Şukearél-la din şukearáu (usuc). Perf. şukeardém, Imperat. şukéar, Part. şukeardó, Ger. sukearindós. La, acuz. din oi (ea). Ko, kiro (al tău), ursăreşte mai obişnuit to în loc de kiró. O dóro (dorul), pl. îl dórurea. Már-la, imperativul din maráv. (bat). Perf. mardém, Part. mardó, Gerund. marindós. Korár-la, imperativul din koraráu (orbesc). Perf. korardém, Part. korardó, Gerund. korardinós. O del (Dumnezeu), pl. îl devlá. Okolkhá, pron. dem. (aceea), masc. okoukhá. Kái (unde, la) se întrebuinţează ca relativul „care”. Ni şi naná, adv. (nu). Pakeál-ma din pakeáu (eu crez). Perf. pakeaém, Imperat. pakeá, Gerund. pakeaindós, Part. pakeaó. – Ma şi man, acuz. din me (eu). Brîşindénţa, din o brîşind (ploaia), pl. îl brîşindá. K’astardém-la. Kă Part. (româneşte, că). – Astardém din astaráu (prind), Imperat. atár, Part. astardó, Gerund. astarindos. Le vastenţa din o vas (mâna), pl. îl vas. Marél din maráu (bat). E valvál (vântul), pl. îl valvaleá. Sudri (rece), masc. şudró. Paşa, pre lângă. Koi = okoiká (acea). Mândro, rom mândru. Romni (femeie), pl. romneá. Masc. o rom (bărbat), pl. îl rom. Rom înseamnă „ţigan” în limba ţigănească. Românul se numeşte o gagĭó, turcul o horahanó, bulgarul şi sârbul au numele de o das. But, adv. (mult). Si din sem (sum), Imperf. semas. Parni (albă), masc. parnó. Si-lis în loc de si (este). Kam, (rom, cam). Khanilí (leneşă), masc. khaniló. I sau vi Conj. (şi, lat. etiam). Denili (nebună, proastă), masc. deniló. Patrinorî, dem. fem. din e patrin (frunză). O şah (varză), pl. îl şah. Ionoró, dem. din Iono (Ion). De, imperativ din dau (dau). Perf. dem, Part. dinó, Ger. dindós. Mai, (rom mai). Dél-ame. Ame în loc de aménghi, dativ pl. din me (eu). Gajó în loc de gagĭó. O balamó (negustorul), pl. îl balamé. Dukhál-ma (mă doare). Perf. dukharaeás-ma, Gerund. dukhaindós-ma, O punró (piciorul), pl. îl pînrî.

III (ricinearisísko)

A, naníke nanoró, Inklí, náne, o playoró Del tu-i leáika muyoró, Muyoró şukaroró, Parkă si-los rupuó. Inklí, náne Ionoró, La fesóya andó şeró, Le bicĭoya po phikó, Semenízes balamó, Balamó dizakoró, Hál e phén ko muyoró. - Naná jav, naníke şé, Kă silos mo dad khăré, Thai phaghél me pinroré Anda túte, phéne şé, Kă sán roméski cĭorăski, Thai me sem bar romésko, Thai si léske lajavó.

(ursăresc) A, neică nenişor, Urcă, nene, deluşorul Să-ţi dea leica guriţă, Guriţă frumuşică Parcă este de argint. Ieşi, nene Ionel, Cu fesul pe cap, Cu biciul pe umăr, Semeni a negustor, Negustor de târg, Mânca-ţi-ar sora a ta guriţă. – Nu mă duc, neică fa, Că este al meu tată acasă Şi-mi frânge ale mele picioruşe Pentru tine, soro, fa, Că tu eşti ţigan sărac, Iar eu sunt de mare ţigan, Şi e lui ruşine.

(Catrina Gheorghe Pintelei din Fântânele, un cătun în jud. Dâmboviţa)

Nanoró, dem. din náne (nene). Inklí de la inkleáu (urc, mă suiu, încalec şi ies). Perf. inklistém, Imp. inklí, Gerund. inklindós, Part. inklistó. O playoró, dem. de la o plai (dealul), pl. îl playá. Del-tu-i în loc de del tuki e. Tu prescurtare din tuki, şi tut dativ de la tu (tu). E, art. fem. care unit cu alte cuvinte se preface în i. Leáika rom (leica). Muyoró, dem. din o mui (gură), pl. îl muyá. Şukaroró, dem. din şukar (frumos). Sí-los, ursăreşte de la si (este) şi los pron. (ea). Rupuó de la o rup (argint), pl. îl rupá. Le fesóya = le fesósa de la o féso (fesul), pl. îl fésurea. O şeró = o şoró (capul), pl. îl şeré. Le bicĭóya = le bicĭosa, din o bicĭo (biciul) pl. îl bíciurea. Po phikó = po (pe) şi o phikó (umărul), pl. îl phiké Semenízes din semenízau (seamăn). Perf. semenisardém. Gerund semenindós. O balamó (negustorul), pl. îl balame. Dizákoro adj. din e diz (oraşul), pl. îl dizá E phén (sora), pl. îl pheneá sau pheyá. Jav = gĭau (mă duc). Şe = ce de la cei (fata). Mo = miró = munró (al meu). O dad (tata), pl. îl dadá. Phagél de la phagáu (frâng). Perf. phaglém, Imp. phag, Gerund. phaghindós, Part. phagó. Khăré, de la o kher (casa), pl. îl kherá. Me = miré = mînrî (ale mele). Pinroré de la pinroró, dem. de la o punró (piciorul), pl. îl pînrî. Anda (pentru, din.) San de la sem (sunt). Roméski şi romésko, gen. de la rom (ţigan). Cĭorăski de la cĭoró (sărac), fem. cĭorî. Baré romésko = barésko romésko, gen. de la baró rom (mare ţigan). Léske, dat de la on (el). O lajavó = o lagíavo (ruşinea), pl. îl agĭave.

IV (moldovanísko)

A, dévla lé, Dévla bré! Dévla, ná-mai mundár-ma, T’ankalá-ma pe ceareáte, Káşte peáu kola moleáte Me dása pála koráte Ai me pheneása pala mánde. Me telearáu plaináte Kaşte dikháu me dáyate! Déba, dévla somnalá, Kadeá, dévla somn lá, Te traízen del georneá, Te anás léngă khasá, Te han amaré georneá! Kadeá, dévla somnalá, Mai linkér-ma pe lumeá Te dikháu me dayoreá! Ita, neikă, so-s koyá! Kodoyá si şéi barí, Kărél-lan o del mirí, Káşte avél mirí romní!

(moldovenesc)

A Doamne, Doamne bre! Doamne, nu mă mai omorî, De mă scoate pe iarbă, Ca să beau la acea cârciumă Cu mumă-mea după gât Şi cu a mea soră după mine. Eu plec la munte Ca să văz pe mumă-mea! Aşa Doamne sfinte, Dă, Doamne sfinte, Să trăiască catâroaicele, Să aducem lor fânuri, Să mănânce ale noastre catâroaice! Aşa, Doamne sfinte, Mai mă ţine pe lume Să văz pe a mea mumă! Iată, neică, ce-i aceea! Aceea e fată mare, Făcea-o-ar Dumnezeu a mea, Ca să fie a mea nevastă!

(Sanda Gruia Moldoveanca, cu locuinţa în Bucureşti)

Le, exclamaţiune vocativă. Ná-mai = naná mai (nu mai.) Mundár-ma de la mundaráu (ucid). Perf. mundardém, Imperat. mundár, Gerund. mundarindós, Part. mundardó. Ankalá-ma de la ankalaváu (scoţ). Perf. anklaladém sau ankaldém, Imp. ankaláu, Gerund. ankalaindós, Part. ankaldó. Pe ceareáte de la e cear (iarba), pl. a ceareá. Káşte (ca să). Peáv = peau (beau). Perf. pilém, Imp. pi, Gerund. pindós, Part. piló. Kolá moléate din koi mol (acea cârciumă). Dása, din e déi (muma), pl. îl deyá. Pála (după, în jur). Koráte din e kor (gâtul), pl. îl korá. Pheneása, de la e phen, (sora). Mánde de la me (eu). Telearáu (plec). Perf. teleardém, Imp. teleár, Gerund. telearindós, Part. teleardo. Plaináte, din e plain (muntele), pl. îl plainá. Dayáte din e déi sau dái (muma). Kadeá = gadea (aşa). Somnalá, o şi e somnal (sfânt). Déba = de, formă rară de la dau (dau). Traízen de la traízau = traiv (trăiesc). Pref. traisaílem, Imp. traisár, Gerund traindós. Del georneá din e georni (catâroaica), pl. îl georneá. Mai (rom maĭ). Linkér-ma din linkearáu (ţin). Perf. linkeardém, Imp. linkeár, Gerund. linkearindós, Part. linkeardó. So-s = so si (ce este). Koyá = kodoyá (acea), masc. koyá, kodoyá. Miri – mînrî (a mea), masc. miro, munró. Avél – ael din aváu (a fi viu). Perf. avilém şi ailem, Imp. Au, Gerund. avindós, aindós, Part. aviló şi ailó. Acest verb se întrebuinţează şi în locul verbului „a fi”.

V

Patrinorî’ kaş parnó, Káme meráu; dévla , mo; Kă me kána kerdilém, Nai séma manuş baró, Ta séma trandafiró, Ta cĭónas-ma ande-l bareá, Ta dénas-ma-l brîsindá, Ta bareónas paşa mánde l lulşugheá, Ai kindenas-le îl rakleá, Ai-l rayá, îl bareá. Ai dikhliné-ma i mán, Ai liné-ma îl rayá, Ai cĭuté-ma andé-l kuceá, Koté paşá-l geámurea. Ita-l rayá liné-ma, Ai kau nakh sungheaé-ma, Ai mînrî sung on liné-la, Man gadeá şuki mukhlé-ma. Pále te kaméla- o dél, Kam kerdiváu zéleno, Kaşte lél-ma îl rayá Ai kam cĭón-ma ka-l cĭucea Te phiraén-ma gadeá.

Frunzuliţă lemn alb, O să mor Doamne, mă; Că eu când m-am făcut Nu eram om mare, Dar am fost trandafir, De mă punea în grădini, De mă udau ploile, De creşteau pe lângă mine florile, Şi le strângeau fetele Şi cocoanele cele mari, Şi m-au văzut şi pe mine, Şi m-au luat cocoanele De m-au pus în bărdace, Aici lângă geamuri. Iată cocoanele m-au luat, Şi la nas m-au mirosit, Şi al meu miros ele l-au luat, Pe mine aşa veştejită m-a lăsat. Dar de-o vrea Dumnezeu, O să mă fac verde, Ca să mă ia cocoanele Şi o să mă puie la ţâţe Să mă poarte aşa.

(Radu Cerşetorul din Codreni, sat în jud. Ilfov )

Kamé de la kamáu (vreau). Perf. kamlém, Gerund. kamindós, Part. kamló. Kame se întrebuinţează neschimbat în toate persoanele împreună cu prez. indic. ca să formeze viitorul. Kána (când). Nái – nanái (nu e). Sémas de la sem (sunt). Imperfectul se întrebuinţează în locul Perfectului. O manúş (om), pl. îl manúş. Ta (dar, de). Cĭónas – ma de la cĭau (pun). Perf. cĭutém, Imp. cĭu, Gerund. cĭuindós, Part. cĭutinó. O brîsind (ploaia), pl. îl brîşindá. Kidenas-le de la kidau (strâng). Perf. kidém, Imp. kide, Gerund. kidindós,. Part. kidinó. Rakleá de la e raklí (fată), masc. o rakló, îl raklé. Raklo şi rakli se întrebuinţează pentru a desemna copii streini de naţionalitatea ţigănească. Il rayá de la e rai (cocoana, nobilă), masc. o rái, pl. îl rái. Liné-ma de la láu (iau). Perf. lem, Imp. lé, Gerund. lindós, Part. linó. Cĭuté-ma de la cĭau (pun). Il kuceá de la e kucí (bărdaca). Koté (aci). Paşa-l geámurea = paşa îl geámurea de la o geámo (geamul). Kau = kai-o (la). O nakh (nasul), pl. îl nakhá. Sungheaé-ma de la sungheáu (miros). Perf. sungheaém, Imp. sungheá, Gerund. sungheaindós, Part. sungheardó. E sung (mirosul), pl. îl sungheá. On (ei). Munkhlé-ma de la munkháu (las). Perf. mukhlém, Imp. mukh, Ger. mukhindós, Part. mukhló. Pale (iar). Kaméla, viitorul de la kamáu (vreau). Ka-l cĭuceá = kai îl cuceá. Phiraén-ma de la phiraváu (port, phiráu umblu). Perf. phiradém, Imp. phiráu. Gerund, phiraindós, Part. phiradó.

VI (ricinearísko)

- Şúde, şúde, ná dará, Smărăndiko, şé;

Kă só avéla, ţîrdavá, Smărăndiko, şé;

Kă ni marén-tù-l gajé, Smărăndiko, şé;

Kă sí to róm mai baró, Smărăndiko, şé; Ai nai so kărél gajó, Smărăndiko, şé; Kă kam dau-les ek kiló, Smărăndiko, şé, Te-astarél po dromoró, Smărăndiko, şé. - Ai kam şúdau romanés Nane Ioniţa mo; Te n’astarél-man o ghes, Náne Ioniţa, mo.

Gadeá kheldeás ai haleás Ai pe romés nicĭ lineás, Kă si diló ai baró, Ai baró solahadó, Kă nicĭ mukhleás te kheláu Mînrî yag te-ankalaváu. Ai khâldém ta pharîleóm Ai les nicĭ naná dikhleóm. (ursăresc)

- Aruncă, aruncă, nu te teme, Smărăndico, fa; Că ce va fi, voiu trage, Smărăndico, fa; Că nu te bat românii. Smărăndico, fa;

Că este al tău bărbat mai mare Smărăndico, fa; Şi nu are ce să facă Românul, Smărăndico, fa; Că o să-i dau lui un par, Smărăndico, fa; Să apuce drumuşorul lui, Smărăndico, fa. – Şi o să arunc ţigăneşte Nene Ioniţă, mă;

Să nu mă apuce ziua, Nene Ioniţă, mă;

Aşa a jucat şi a mâncat Şi pe bărbatul ei nu l-a lăsat, Că e nebun şi mare, Şi mare jurat, Că n-a lăsat să joc Focul meu ca să-l scoţ, Şi am jucat de am crăpat Şi pre el nici nu l-am văzut.

(Ghiţă din Valea Dragului, sat în jud. Ilfov.)

Şúde = cĭúde de la cĭúdau (arunc). Perf. cĭudem, Imp. cĭúde, Gerund. cĭudindós, Part. cĭudinó, Şude ursăreşte. Dará din daráu (mă tem). Perf. daráilem, Imp. dará, Ger. daraindós, Part. darado. Şe = ce de la cei (fată). So (ce). Avéla de la aváu (viu). Ţîrdavá de la ţîrdau (trag, pătimesc). Perf. ţîrdém, Imp. ţîrdé, Gerund. ţîrdindós, Part. ţîrdinó, ţîrdó. To = ko kiro, (al tău). Nai, nu are. O kiló (parul), pl. îl kile. Astarél din astaráu (apuc). Perf. astardém, Imp. astár, Gerund. astarindós, Part. astardó. Romanés, ţigăneşte. Oghes (ziua), pl. îl ghesá. Kheldeás din kheláu (joc). Perf. kheldém, Imp. khél, Gerund. khélindós, Part. kheldó. Nicĭ, (nu, de loc). Diló nebun, fem. dili. Solahadó de la solaháu (jur). Perf. solahadém, Imp. solahd, Gerund solahaindós, Part. solahadó. E yag (focul), pl. îl yagá. Ankalaváu (scoţ). Perf. ankaladém, Imp. ankaláu, Ger. ankalaindós. Part. ankaldó. Pharîleóm = pharîlém de la pharîváu (crăp). Perf. pharîlém, Imp. pharó, Gerund. pharîndós, Part. pharadó.

VII (ricinearísko)

Patrinorî’ kaş parnó, A, naníke nanoro! Del o drágo deloró, Te del d’-ek brîşindoró Te bareól trandafiró, Lulughí kalafiró, Îl ceayá te kidel-len Te cĭol-la ande-l kuceá Te miríl-pe lùmea seá!

(ursăresc) Frunzuliţă de lemn alb, A nene nenişor! Dea dragul Dumnezeu, Să dea o ploicică Să crească trandafirul, Floarea calomfir, Fetele să le adune, Să le puie în bărdace, Să se mire lumea toată.

(Creţoiu Dumitru din Vălenii de Munte în jud Prahova).

Miril-pe de la miriu-ma sau miri-ma (mă mir). Perf. mirisáilem, Imp. mirisáo, Gerund. mirindós. Pe sau pes, reflexivul “se.” Seá, tot şi toată.

VIII (ricinearísko)

Aidi náne gi kutká, Te motháu tuk-ek orba; Ci motháu orba ţîkní, Ta motháu ek mai barí. Ita kói ceái e barí, Sóstar sí-lis denilí? Ta sí-lis kam puraní !

(ursăresc)

Aide nene până aici, Să-ţi spui ţie o vorbă; Nu-ţi spui vorbă mică, Ci–ţi spui una mai mare. Lasă acea fată mare, De ce este nebună? Dar este cam bătrână!

(Ioniţă Stan din Vălenii de Munte în jud. Prahova).

Gi (până). Kutká – koté, aici. Motháu (spui), Perf. mothodém, Imp. mothó, Gerund. mothoindós, Part. mothodó. E órba (vorba), îl órbe. Sóstar (de ce) de la so (ce). Puraní (veche, bătrână), masc. puranó.

IX (ricinearísko)

Náne, del o somnál deloró, Te acés mángh kórkoro, Te has mánţ’ andó cĭaró! Del o somnál deloró, Te merél to dadoró Tai te merél li ti dái, Te jas mánţá pe kóu plái! Pe kóu plái do zéleno Kerdól abeáu romanó; Te kídeon-pe dol ceayá, Dol ceayá dol tiknoreá, Káşte kídeon lulugheá, Te astaráu léng he ciuceá.

(ursăresc)

Nene, dar-ar Sfântul Dumnezeu, Să-mi rămâi mie singur, Să mănânci cu mine în sahan! Dar-ar Sfântul Dumnezeu Să moară tatăl tău Şi să moară şi a ta mumă, Să mergi cu mine pe acel deal! P-acel deal cel verde Se face nuntă ţigănească; Să se strângă fetele, Fetele cele mici, Ca să strângă flori, Să le apuc ţâţele.

(Vasile Lăcătuş din Româneşti, sat din jud. Dâmboviţa)

Acés de la aceáu (rămân şi tac). Perf. acilém, Imp. aci, Gerund. acindós, Part. aceadó. O cĭaró (sahana), pl. îl cĭaré. Li = vi, i. (şi lat. etiam4). O abeáu (nunta), pl. îl abeavá.

X (ricinearísko)

A, dévla le, Dévla, bre! Pharáu, dévla, o baroró, Te inklèl mo phraloró, Le şerésa huleavdó, Le gadésa parnoró, Le bicĭósa po dumó, Kaşte dikheól balamó,

4 “deci, de asemenea”. Balamó dizákoro, Te inclél po plaioró, Kă kerdól beáv romanó, Ta khălél mo phraloró! A, dévla le baréya, Déba, dévla, brîşindeá, Te telearén ol ceayá. Kaşte kiden ţíknídá Tha-l flăkăya lulugheá, Thai mo phral sa lulugheá, Te cĭumidel le ceayá, Le ceayá le mai tikneá, K’ol bareá si denileá! Ciriklí marél phakása, Na ker nanéskă yakhása! Ciriklí başél po yázo, Na ker nanéskă marázo! Kukuruzi do foénţa, E romnearî do roménţa!

(ursăresc)

A, Doamne, Doamne, bre! Sparge, Doamne, pietricica, Să iasă al meu frăţior, Cu capul pieptănat, Cu cămaşa albişoară, Cu biciul pe umăr, Ca să se vază negustor, Negustor de târg, Să urce pe deluşor, Că se face nuntă ţigănească, De joacă al meu frăţior! A, Doamne mare, Dă, Doamne, ploi, Să plece fetele Ca să adune urzici Şi flăcăii flori, Şi al meu frate tot flori, Să sărute fata, Fata cea mai mică, Că cele mari sunt nebune! Vrabia bate din aripă, Nu fă nenii cu ochiul! Vrabia ţipă pe iaz, Nu fă nenii necaz! Cucuruz cu două foi, Nevestică cu doi bărbaţi!

(Catinca Gruia Vignea din Ruşii lui Asan în jud. Vlaşca )

Pharáu de la pharaváu (sparg). Perf. pharadém, Imp. pharáu, Gerund. pharaindós, Part. pharadó. O bár (piatra), pl. îl bár. Le şerésa de la o şeró = o şoró (capul). Huleavdó-huladó, de la hulaváu (pieptăn). Perf. huladém, Imp. huláv. Gerund. hulaindós. O gád (cămaşa), pl. îl gadá. Beáv = o abeáu (nunta), pl. îl abeauá. E ţîknida (urzica), pl. îl ţîknida. Cĭumídel de la cĭumidau (sărut). Perf. cĭumidém, Imp. cĭumide, Gerund. cĭumidindós, Part. cĭumidó. E ciriklí (vrabia), pl. îl cirikleá; masc. o cirikló, pl. îl ciriklé. E phak (aripa), pl. îl phakeá. Başál de la başáu (latru, ţip). Perf. başlé, Imp. baş, Gerund. başindos, Part. başló. O marázo (necazul), pl. îl marázurra.

XI (ricinearísko) Patrinorî lulughí, Katinkúţo, mui parní, Le-i kófa thai an paní Te kinghearáv mo gheorí! E Katínka-i,mùi parní, Phendeás: Nanái vremea hasardí, Kamé-anáu tukă paní, Kă kam jav kai mi bibí Thai kam lav láki kucí Te anav tukă me paní. Ta si-i kucí pharavdí, Naná linkerél paní; E Katrina-i balamní Ghelí thei andeás paní.

(ursăresc)

Foicică de floare, Catincuţo, gură albă, Ia cofa şi adu apă Să ud a mea inimioară! Catinca, gură albă, A zis: Nu e vremea pierdută, O să-ţi aduc ţie apă, Că o să mă duc la a mea mătuşă Şi o să-ţi iau a ei bărdacă Să-ţi aduc ţie eu apă. Dar e bărdaca spartă, Nu ţine apă; Catrina negustoreasă S-a dus şi a adus apă.

(Constanda lui Moş Constantin din Ruşii lui Atan jud. Vlaşca)

O pani – o pái (apa), pl. îl paya – ol paneá. Kinghearáu (ud). Perf. kingheardém, Imp. kingheár, Gerund. kinghearindós, Part. kingheardó. O gheorí, dem. de la o ghí (inimă), pl. îl ghiyá. Hasardi de la hasaráu (pierd). Perf. hasardém, Imper. hasár, Ger. hasarindós, Part. has ardó. E bibí (mătuşa), pl îl bibeá. Linkearél de la linkearáu (ţin). Perf. linkeardém, Imperat. linkeár, Gerund. linkearindós, Part. linkeardó.

XII

Patrin zéleno kaş parnó, Kol hal maceó ai manró? Gruia del balamo, Ai pel pái anda-i kucí, O Grúia ai léski romní. Ita, náne, koi romní, Ande sóste phukilí? Ande-i fîsta-i cingheardí. Nicĭ godóya nai láki, Ta si láke phenéaki, Le phenéaki le baréaki! Marel-la o del te avel mardi, Láko zabúno o cingheardó, Kă but si dili. Ai si i kom khandiní, E ceorî-i, barikani!

Frunză verde lemn alb, Cine mănâncă peşte şi pâine? Gruia, acel negustor, Şi bea apă din bărdac, Gruia şi soţia lui. Iată, nene, acea femeie, În ce s-a umflat? În fusta cea ruptă. Nici aceea nu e a ei, Dar este a soru-sei, A soru-sei celei mari! Bate-o, Doamne, să fie bătută, Al ei zăbun cel rupt, Că mult e nebună. Şi e şi puturoasă, Săraca, fudula!

(Catinca Costache din Preasna Nouă, jud. Ilfov)

Kon, cine. O mació (peştele), pl. îl mace. O manró (pâinea), pl. îl manrî. Pukili de la phukiváu (mă umflu). Perf. phukilém, Imper. phukeó, Ger. phukindós, Part. phukeardó. Cinghearó de la cinghearáu (rup). Perf. cingheardém, Imperat. cingheár, Gerund cinghearindós, Part. cingheardó. Barikaní (fudulă), masc. barikanó.

XIII (moldoveanísko)

Patrinorî, undelem, La moleáte kai gălem, Pangĭ okále mol pileóm, Ai me mol ci ceaililém, Ai mai pilém i aver biş Te potolív mînrî truş. Kana dikhlém ai dikhlém, E duruvli khăré-andém, Ai pilém ta makilém, O vas pe rovlí cĭutém. Pangĭ şeré kai pharadém, Puşkăriáte gălém, Ai but lové kai diném, Beleavátar hastráilem.

(din Moldova)

Frunzuliţă, unt de lemn, La cârciumă unde m-am dus Cinci oca de vin am băut, Şi eu de vin nu m-am săturat, Şi am mai băut încă douăzeci, Să potolesc a mea sete. Când am văzut şi am văzut, Butea acasă am adus, Şi am băut de m-am îmbătat, Mâna pe ciomag am pus, Cinci capete că am spart, La puşcărie m-am dus, Şi mulţi bani că am dat De belea de am scăpat.

(Gruia Călin din Mărgineni, jud. Prahova)

Ceaililém de la ceailiváu (mă satur). Perf. ceaililém, Imperat. ceaileó, Gerund ceailearindós, Part. ceaileardó. E durdvli (butea), pl îl duruvleá. Makilém – matilém de la mativáu (mă îmbăt). Perf. matilém, Imp. mateó, Gerund matearindós, Part. mateardó. O vas (mâna), pl. îl vas. E rovlí (ciomagul), pl. îl rovleá. Hastráilem de la hastráu (scap). Perf. hastráilem, Imp. hastráu, Gerund. hastraindós, Part. hastardó.

XIV (ricinearísko)

A nanike nanoró! Inkli, náne, o plaioró, Del-to o neika cĭucĭoró Vătămăturákoro. Aidi náne, pe lunkíţa, Kă hasáili mi brumíţa, D-ek paşé sfanţóskiri, Ta na-s pe phuv e kalí. Aidi, náne, kai Vereáska, Ta ghelmedisár kai yaska! Ciriklí başél po yázo, Na nak nanésko pârleázo, Te kerés mánghe holí, Kă sem neamóski bari. Naná sem solahadí Sar okoiká denilí, Kai kiraél e pirí, E pirí e sastruni, Nanái khancéski lací.

(ursăresc)

A nene, nenişor! Urcă, nene, deluşorul, Să-ţi dea neica ţâţâşoara De vătămătură. Aide, nene, pe lunchiţă, Că s-a pierdut al meu ineluş, De o jumătate de sfanţ, De n-a fost pe pământul cel negru. Aide, nene, la Vereasca, De plămădeşte această iască! Vrabia ţipă pe iaz, Nu trece al nenei pârleaz, Să-mi facă mie necaz, Că sunt de neam mare. Nu sunt jurată Ca acea nebună Care fierbe oala, Oala cea de fer, Nu e de nimica bună.

(Brebuţa Stan din Budeşti, sat în judeţul Ilfov) E brumiţa (ineluş), pl. îl brumíţe. O paş (jumătate), pl. îl o paş and îl o paşîna. Nas=nai sas (nu a fost). E phu (pământul), pl. îl phuyá. Kalí (neagră), masc. kaló. Ghelmedisár de la gelmedisaráu (plămădesc). Perf. ghelmedisardém, Imp. ghelmedisár, Gerund ghelmedisarindós, Part. ghelmedisardó. Nak de la nakháu (trec). Perf. nachlém, Imp. nak, Gerund nakhindós. Part. nakhadó. E holi (necazul), pl. îl holeá. Kiraél de la kiraváu (fierb). Perf. kiradém, Imp. kiráu, Gerund kiraindós, Part. kiradó. E piri (oala), pl. îl pireá. Sastruní, adj. de la o sástri (fierul).

XV

Patrin şahăski parnó, O Stáne o horahanó, Del o somnál deloró, Te merél lésko cĭaó, Sar halás mo kheroró, T’acilém mánghe cĭoró. Káme kídau simagheá, Kaşte dáu-les armaneá, Te merén léski grasneá, Te acél o urdón gadeá. O Stáne o borahanó, Ita kerdás mui baró. O thagár, kaná aşundás, O vas po páloş cĭutás, Lésko şoró pharadás.

Foaie de varză albă, Stan turcitul, Dar-ar Sfântul Dumnezeu Să moară al lui băiat, Cum a mâncat a mea căscioară, De mi-am rămas mie sărac. O să strâng zăloage, Ca să-i dau blesteme, Să moară ale lui iepe, Să rămâie căruţa aşa. Stan turcitul, Iată a făcut gură mare. Împăratul, când a auzit, Mâna pe paloş a pus Al lui cap a spart.

(Gheorghe Stancu din Urlaţi, jud. Prahova)

Del de la dau (dau). Perf. dem, Imper. de, Ger. díndos, Part. díno. Merél-meráu (mor). Perf. mulém, Imp. mer, Ger. merindós, Part. muló. Simagheá pl. de la e simaghí (zălog). Armaneá de la e armán (blestemul). Leski de la ou. Grasneá pl. de la e grasní (iapa). Masc. o gras (calul), pl. îl gras. Aşel=acel de la aceáu (rămâi). O urdón (căruţa), pl. îl urdoná. O thagár (împăratul), îl thagár. E thagarni (împărăteasa), pl. îl thagarneá. O paloş (sabia, paloşul), pl. îl paloşurea. Cĭutas, de la cĭáu (pun). Perf. ciutém, Imp. cĭu, Ger. cĭuindós, Part. ciutó, ciutinó. Pharadás de la pharaváu (sparg). Aşundas de la aşunáu (auz). Perf. aşundém, Imp. aşun, Ger. aşunindós, Part. aşundó.

XVI

Patrinorî şah parnó, Aide náne nanoró, Dél-ame zor o gagĭó, O Dumitro o balamó, Kă si náne cĭtinó. Ita kai kou balamó, Ai sílos kam rayoró, Pale, náne, hureadó.

Frunzuliţă varză albă, Aide, nene nenişor, Ne dă zor românul, Dumitru negustorul; Că este, nene, pus. Uite la acel negustor, Şi este cam boiernaş, Dar, nene, îmbrăcat.

(Meşteru Gheorghe din Mariuţa, un cătun în jud. Ilfov)

Del-ame=del aménghi. E zor (zorul), îl zorá. Cĭutinó (pus. Se înţelege ca vătaf) de la cĭau. Kai-(la). Kou=koua (acel). O rayoró (boernaş), îl raiorî, fem. e rayorî, pl. îl rayorá. Hureadó de la hureaváu (îmbrac). Perf. hureadém, Imp. hureáu, Ger. hureaindós, Part. hureadó.

XVII (ricinearísko)

Rúgos, nánu, ai mohóros, Şukearél o del ko dóros. Rúgo, náne, mohorosá, Mar-la, devla brîşindésa, K’astardém-la le vastésa, Iubisardeás Thai mekhleás, Thai po dóros nicĭ lineás.

Mar-la devla, te-al mardi, Ande sóste phukilí? Ande-i fîsta-i ciugheardí? Nicĭ godoyá nai láke, Ta si láke pheneáki.

Marél e valvál şudrí Paşa koi şukár romní Ta si şukár ai parní Thai silis kham khanilí, Ta nanái khancéskiri lací; Ai silis kam denilí.

Ai de, náne, ande Vereáska Te ghelmederís e yáska. Ker-ma, devla, ciriklí, De pro them horahaní. Ker-ma, dévla, cirikló De pro them horahanó, Te ciunídau mui parnó, Kă but ciunideóm kaló.

(ursăresc)

Rug, nene, şi mohor, Să usuce Domnul al tău dor. Rug, nene, cu mohor, Bate-o, Doamne, cu ploi, Că am prins-o cu mâna, A iubit Şi a lăsat, Şi dorul ei nu şi l-a luat. Bate-o Doamne, să fie bătută, În ce s-a umflat? În fusta cea ruptă? Nici aceea nu-i a ei, Dar este a sorei săi.

Bate vântul rece Pre lângă acea frumoasă femeie De este frumoasă şi albă. Şi este cam puturoasă, De nu e de nimic bună; Şi este cam proastă.

Aide, nene, la Vereasca Să plămădim iasca. Fă-mă, Doamne, vrabie, De prin ţara turcească. Fă-mă, Doamne, vrăbioiu De prin ţara turcească, Să sărut gură albă Că mult am sărutat neagră.

(Vătafu Gheorghe din Crivăţ, un sat din jud. Ilfov)

O mohóros (mohorul), pl. îl mohórurea. La vastésa, din o vas (mâna). Iubisardeas=iubisardas din iubíu (iubesc). Perf. iubisardém. Imper. iubisár, Ger. iubirindós. Part. iubisardó. Mekhleás=mukhlás din mukháu (las). Amândouă formele mekháu şi mukháu se întrebuinţează fără deosebire. Po pron. (al său). Linéas ursăreşte în loc de las de la láu (iau). Te-al=te aél=te avél de la aváu (viu, în locul verbului „a fi”). Mardí Part. fem. (bătută), masc. mardó de la verbul maráu (bat), Perf. mardém, Imper. mar, Ger. marindós. Sóste de la pron. interogativ so (ce). E fîsta (fusta), pl. îl fîsteai. Cingheardi, Part. fem. de la cinghearáu (rup). Godoyá=koyá=koi pron. dem. (aceea). Masc. kouá, koia, godola (acela). Khancéskiri fem. de la kháncĭ (nimic). Khancéskoro pentru khancésko şi khancéski. Lací, masc. lacĭó (bun). Aide este românescul „haide”. Vereáska sat cu numele de Vereasca nu se află în România. Poate să fie Vereşti din jud. Botoşani. Ghelmederis = de la ghelmederin (plămădesc) Perf. ghelmederisardém, Imp. ghelmederisar, Ger. ghelmederisarindós, Part. ghelmederisardó. O altă formă a acestui verb este ghelmederisaráu. E yáska (iască), pl. îl yásce. Pro este românescul „de prin”. Ciumideóm=cĭumidem de la ciumídau (sărut). Ursarii întrebuinţează mai mult forma Perf. eom şi chiar ĭam, aşa încât câteodată se [foloseşte] gh înainte de i, cĭumigiom în loc de cĭumidém.

XVIII (zlătarísko)

Patrinorî şah parnó A dévla le, devla mó! Déba, dévla, brîşnidá Te pharén de-l baroreá, Ai te pharól vi-o baroró, Kaşte-inklél mo phraloró, Le şărésa huleavdó, Le gadésa parnoró, Le biciósa po dumó, Káşte meál kă-s balamó!

Aver patrín şahoró, Del o drágo deloró, Kaşte den îl brişnidá Te bareon îl lulugheá, Te kíden îl ceayoreá Tha-l flăkăya sa kadeá, Káşte iubin îl ceayá, Káşte kerás abeavá Pe kol playá îl zéliya! Ai si baró playoró. Kărdól abeáu romanó Ta khălél vi ek gagĭó, Le kustikása loló.

(zlătăresc)

Frunzuliţă varză albă, A, Doamne, Doamne, mă! Dă, Doamne, ploi Să crape pietricelele, Şi să crape şi petricica Ca să iasă al meu frăţior, Cu capul peptănat, Cu cămaşa albişoară, Cu biciul pe umăr, Ca să semene că-i negustor!

Altă foaie verzişoară, Dar-ar dragul Dumnezeu, Că să dea ploile Să crească florile, Să le strângă fetele Şi flăcăii tot aşa, Ca să iubească fetele, Ca să facem nunţi Pe acele dealuri verzi! Şi e mare deluşorul. Se face nuntă ţigănească De joacă şi un român Cu brâul roşu. (Marin Stan din Mărgineni, un sat în jud. Prahova.)

Deba formă rară a imperativului în loc de de de la dau (dau). De-l de la îl. Baroreá de la o baroró demonstrativ + substantiv din o bar (piatra). Forma obişnuită este îl barorî. O phraloró, pl. îl phralorî de la o phral (fratele), pl. îl phral. Huleavdó=huladó de la hulaváu (peaptăn) – o dumó (umerul), pl. îl dumé. Lăieşii zic o phiko pl. îl phikă. Meál de la meau (seamăn). Perf. meayem, Imper. mea, Ger. meaindós, Part. meaimé. Kă-s=kă si (rom. că este). Sa (tot) adv. Le kuştikása din e kuştíc (brâul), pl. îl Kuştiká. Loló (roşu), fem. lolí.

XIX (ricinearísko)

Aidi, náne, pre lunkiţa Kă hasardeóm mi brumíţa, O paşé sfanţóskiri. Patrinorî şah parnó! Kér-ma, dévla, cirikló De pro them horahanó, Te cĭurmídau mui parnó, Kă destúl cĭumidém kaló. Ai, ghelé, náne, ghelé, Tókam aciléam palé, Te jas vi amé luiné, Te kinás kebé cindé, Ai pe urma i lacé, Kă sam, nane, balamé. Ciriklí başél po yázo, Na nak nanésko părleazo, Te kerés manghe marázo, Ka nai sem manúş kaló, Te marél-ma or saó, Ta sem manuş parnó, Ta cĭón-ma saoră de kiró.

(ursăresc)

Aide, nene, pe lunchiţă Că am pierdut al meu ineluş, De o jumătate de sfanţ. Frunzuliţă varză albă! Fă-mă, Doamne, vrăbioiu, De prin ţara turcească, Să sărut gura albă, Că destul am sărutat neagră. Şi s-au dus, nene, s-au dus, Numai noi am rămas în urmă, Să mergem şi noi luni Să cumpărăm ghebe rupte, Şi pe urmă şi bune, Că suntem, nene, negustori. Vrabia ţipă pe iaz, Nu trece al nenii pârleaz, Să-mi faci mie necaz, Că nu sunt om negru Să mă bată oricine, Dar sunt om alb De mă bagă toţi în seamă.

(Catrina Ivan Ursaru din Comana, sat în jud. Vlaşca)

E lunkíţa (rom. lunchiţă), pl. îl lunkíţe. Hasardeó=hasardém de la hasaráu (pierz). O sfánţo (sfanţul), îl sfanţi. – În ţigăneşte se zice o bişár de la biş, adecă douăzeci lei, pl. îl bişarae. În vorbirea secretă se numeşte o mardó (bătutul). Ghelé în loc de gheliné de la gĭáu (mă duc). Tokam (numai) adv. Luiné (luni) adv. Zilele săptămânii se numesc: e Luia, e Marţi, e Tetraghi, e Joia, e Paraştúi, o Sávato, o Kurkó. Ursarii zic, însă, e Tetradi şi e Parasti. O kurkó, pl. îl kurké înseamnă şi dumineca şi săptămâna. Kinas – de la kináu (cumpăr). Perf. kindém, Imp. kin, Ger. kinindós, Part. Kindó. Kébe, pl de la o kéba (gheba). Cindé - Part. trec. de la cináu (tai). Perf. cindém, Imp. cin, Ger. cinindos, Part. cindó. O yazo (iazul), îl yázurea. O pârleázo (pârleazul), pl. îl pârleázurea. Nai=ni=nana=ci adv. (nu) se întrebuinţează şi în locul negativului cu a III-a pers, sing. şi pl. de la ind. prezent. Asemenea, în forma aceasta se pune şi în locul negativului, cu verbul a fi: Nai sem, nai san, nai. Perf. nai semas, nai sanas, nai sas (şi na-s) pl. nai samas, nai sanas, nai sas. Or sao (oricare) pron. Kiro în „a băga în seamă”, se întrebuinţează numai în această expresie.

XX (ricinearísko)

Thai jelé, náne, jelé Tókam aciléa palé Te jas li ame luniné. Ita ’ndere diz khoté, Te kinás kébe cindé, Ká n-aresen ol lové Te hureavás-ame amé. Mai şukár naná mai jáu, Kă si-ma só phiraváu, Si-ma baboyá barí, Thai vi kuşma bakraní. Li me, nane, naná jáu, Kă silí-man so te háu, Kam beşáu li mai nangó, Muk te aváu sasteestó, Lita’nde mo kheroró.

(ursăresc)

Şi s-au dus, nene, s-au dus, Numai noi am rămas înapoi, Să mergem şi noi luni. Iată, în târg aci Să cumpărăm ghebe rupte, Că nu ajung banii, Să ne îmbrăcăm noi. Mai bine nu mai mă duc, Că am ce să port, Am antiriu mare Şi căciulă de oaie. Şi eu, nene, nu mă duc, Că am şi eu ce să mănânc, O să stau şi mai gol, Lasă să fiu sănătos, Iată, într-a mea căscioară.

(Stoica Ion, cu locuinţă nestatornică)

Cele patru versuri prime din acest cântec par împumutate din cântecul XIX. Aici, însă, forma limbii este curat ursărească. Jele=ghele=gheliné de la gĭau şi urs. laeş. jau (mă duc). Forma jele se întrebuinţează numai de ursari şi rareori de laeşi. Palé adv. În loc de palpale (înapoi). Luminé = luiné (luni). Ursari păstrează pe n, acolo unde în celelalte dialecte s-a pierdut n, precum o pani în loc de o pai (apa). Ol lové sing., o loó (banul). Şukár (=frumos). Ursarii îl întrebuinţează în loc de miştó. Şukár arakhleóm tut (bine te am găsit). E babóya (antiriu), pl. îl baboyá. E kúşma (căciula), pl. îl kúşme în loc de e staghi. Bakraní, fem. bakranó de la o bakró (mielul), pl. îl bakre. Fem. e bakri (oaia), îl bakreá. Sili-man = Silis-man (am). Beşáu (stau, şez), Perf. beşlém, Imp. beş, Ger. beşindós, Part. beşló. Ursarii întrebiunţează mai des beştó. Nangó (gol), fem. nanghi. Nanghiváu (mă desbrac). Perf. nanghilém, Imp. nangheó, Ger. nanchindós, Part. nangheardó sau nangó. Saseestó=sastevestó=(sănătos) fem. sasteesti. Lita ursăreşte în loc de ita (iată).

XXI (ricinearísko)

Patrín Ialomiţákiri, Opre-ó plái, opré lunkíţa Naşaldeóm mi brumulíţa De o paşé sfanţóskiri. Kodoyá naná-s mirí, Ta sas me dayákiri. Del o somnál deloró, Te kerdól beáu romanó. Te phucĭáu mi brumulíţa, Den ol baré ghesoreá, Te prandízen-pe-ol ceayá Tai vi ol flăcăya.

(ursăresc)

Frunză de Ialomiţa, Sus pe deal, sus pe lunchiţă, Am pierdut al meu ineluş De o jumătate de sfanţ. Acela nu a fost al meu, Dar a fost, al mumei mele. Dar-ar Sfântul Dumnezeu Să se facă nuntă ţigănească, Să întreb despre al meu ineluş. Dar-ar cele mai mari zile, Să se mărite fetele, Şi şi flăcăii.

(Vasile Lăcătuşu din Rumâneşti, sat în jud. Dâmboviţa).

Ialomiţákiri—Ialomitaki de la Ialomiţa (rîul Ialomiţa). Opre prep. (prep. ca adv. sus) Naşaldeóm=naşaldém de la naşaláu (fug luând ceva), Imp. naşál, Gerund naşalindós, Part. naşaldó; de la naşáu (fug), Perf. naşlém, Imp. naş, Ger. naşindós, Part. nagaldó. Nana s = na-s =nai sa = s (nu era). Dayákiri =le dáki de la e dei (mama). Kerdól de la kerdiváu (mă fac). Perf. kerdilém, Ger. kerdindos, Part. kerdó de la keráu (fac). Phuceáu (întreb). Perf. phuşlém, Imper. phucĭ, Ger. phucindos, Part. phuşlo. Brumulíţa diminutiv de la e brumiţa (inelul). Ghesoreá pl. de la o ghesoró, demonstrativ din o ghes (ziua). Prandizen — de la prandízau (ursăreşte,[eu mă] mărit). Perf. prandisardeóm, Imper. prandisár, Ger. prandisarindós, Part. prandisardó. Ol flăkáya pl. de la o flăkăo (flăcăul).

XXII

(ricinearísko)

- Thai ghelé, náne, saré, Tókam acileám kheré, Jása li-ame luniné Te kerás lové nevé, K-ol phurané halilé. Ale, náne, so manghésa Thai naná ja cĭokanénţa. Ela, náne, li kheré, Kă merél ki phen kheré. - Te meréla, mulí ovéla, Bănueála námo avéla.

(ursăresc)

Şi s-au dus, nene, toţi, Tocmai am rămas acasă, Om merge şi noi luni Să facem bani noi, Că cei vechi s-au mâncat. Na, nene, ce-i cere Şi nu te du cu ciocanele. Vino, nene, şi acasă, Că moare a ta soră acasă. – De-o muri, moartă o fi, Bănuială numai o fi.

(Stoica Vasile din Rumâneşti, un sat în jud. Dâmboviţa).

Acest cântec, la început, seamănă cu cântecul XX. Saré = saroré, ursăreşte în loc de saoră (toţi) sing, sároro. Nevé, pl. de la neó (nou) fem. neví, pl. neveá. Halile de la háliváu (sunt mâncat). Perf. halilém, Ger. halearindós, Part. haleardó. Ale—(na şi vino). Manghésa, Viitor de la mangáu (cer), Perf. manglém, Imp. mang, Ger. manghindós, Part. mangló. Ciocanénţa de la o ciokáno (ciocanul), pl. îl ciokáya. Ursarii zic mai des o sivri, pl. ol sivre. Ela = (vino). O véla=avéla viitorul de la aváu (vin). E bănueala (bănuiala), pl. îl bănueále. Namo = în loc de nana mai (nu mai).

XXIII (ricinearísko)

Ela, nane, li kheré

Kerdilé te şou kurké

Tai kheré na mai aleán.

Hál e phen to muioró !

Thadeán, pekleán mo iló!

(ursăresc)

Vino, nene, şi acasă S-au făcut ale tale şase septămâni Şi acasă nu ai mai venit. Mânca-ţi-ar sora a ta guriţă Ai înşelat, ai fript inima mea.

(Un ţigan din Rumăneşti, sat în jud. Dâmboviţa). Kheré de la o kher (casa). Şou = (şase). Kurké — pl. de la o kurkó (săptămâna). Aleán — avileán ailean, avilán şi ailán de la aváu (vin). Thardeán — athardeán de la atharáu (înşel). Perf. athardém, Imperat. athár, Gerund, atharindós, Part. athardó. Pekleán — peklán de la pekáu (frig). Perf. peklém, Imp. pék, Gerund, pekindós, Part. pekó. XXIV

Gĭau po drom, thai gândi-ma, Kasa ka-mai iubí-ma. Iubisardém, Tai mekhlém, Mai baró bezeáh kerdém. Iubisardém cei barí, Ai lem ek romní phuri.

Cĭude, cĭude, na dará, Kă so avéla, ţîrdavá. So si aménde, Nai tuménde, Leale, leale, cei! Na mai gĭa, Ta solahá, Leále, leále, cei! Kă inkhlistí ki hárkoma Kutká kutká Pala-i bar. Leále, leále céi!

Merg pe drum şi mă gândesc Cu cine să mă mai iubesc. Am iubit, Şi m-am lăsat, Mai mare păcat am făcut. Am iubit o fată mare Şi am luat o femeie bătrână.

Aruncă, aruncă, nu te teme, Că ce o fi, oi trage. Ce e la noi, Nu e la voi, Lele, lele, fată! Nu mai te duce De te jura, Lele, lele, fată! Că ţi-a ieşit arama Colea, colea După gard. Lele, lele, fată!

(Bacriu Simion din Budeşti, jud. Ilfov).

O drom (drumul), îl dromá. Gândi-ma — gândiu-ma de la gândiu (gândesc, cuget). Perf. gândisáilem, Imp. gândisár. Ger. gândisarindós, Part. gândisardó. Kása, acuzativ from kon (who). O bezeáh (păcatul), îl bezeahá. E hárkoma (arama), pl. îl hárkome. Aci în sensul de „ponos”. Kutká adv. (aci). E bar (gardul, grădina, sau curtea), pl. îl bareá.

XXV

Nane, patrin zéleno ceareása, Mukhlém me dayá yagása, Me dadés baré dorósa, Me phralés baré jaleása; Thai me ghelém Tai nakhlém, Munteaneáte, Moldováte.

Nene, foaie verde de iarbă, Am lăsat pe mama mea cu foc, Pe tată meu cu mare dor, Pe fraţii mei cu mare jale; Şi m-am dus, Şi am trecut La munte, La Moldova.

(Bacriu Simeon din Budeşti, jud. Ilfov)

Jaleása de la e jálea (jalea), pl. îl jale

XXVI

(ricinearísko)

Patrinorî şah parnó, A naníke, náne mo, E Maria-i cei barí Ha-u kostaki o ceaoró Hai kerdiléas flăkăó. Ita, nane, telearáu, Ai me tut kame mukháu. Oi phendéas: - Mai beş ná ja! Kă kam dau-tu rîmayá, Káşte den-tu-l brîşnidá, Te uţín-tu-l pororeá! Ita marél-les o del, Sar kerdeás peskĕ vurdón! Kă theára terearél, Pálpale nana m’avél. Ita, náne, o deniló, Iubiseardeás Thai mekhléas, Thai po dóro ci lineás, Mai baró bezéh kerdéas. Del o drago deloró, Te phareól po dromoró, Ka silos prea deniló.

(ursăresc)

Frunzuliţă varză albă, A neicuţă, nene, mă, Maria fată mare Şi Costache băieţelul Care s-a făcut flăcău. Iată nene, plec Şi eu pe tine o să te las. Ea a zis: - Mai stai, nu te duce, Ca să-ţi dau blesteme, Ca să-ţi dea ploile, Să te usture măţişoarele! Iată, bată-l Dumnezeu, Cum şi-a făcut căruţă! Că mâine pleacă, Înapoi nu mai vine. Iată, nene, nebunul, A iubit Şi a lăsat, Şi al lui dor nu l-a luat, Mai mare păcat a făcut. Dar-ar, dragul Dumnezeu, Să crape pe drum, Că este prea nebun.

(Meşteru Vasile din Rumâneşti, un sat în jud. Dâmboviţa)

Hau = hai – o (şi) Uţin = de la uţiu (ustur). Perf. uţisardém, Imp. uţişar. Gerund uţisardinós, Part. uţisardó. Pororeá dem. pl. de la e por (maţul), pl. îl porá. Kerdeás = kerdás de la keráu (fac). Peskă = peske = (-şi, îşi). O vurdón = o urdon (căruţa), pl. îl vurdoná. Theára (mâine). De theara (de dimineaţa). Ci = ni = naná adv. (nu). Lăieşii întrebuinţează mai des pre ci. E rîmáya (blestemul), pl. îl rîmáye. Ursarii întrebuinţează în locul acestui cuvânt e armán, pl. îl armaneá.

XXVII Te mai gĭas, te ná mai gĭas. La ceayá te ná me khás, Kă si, nane, ţîknorî, Ai si neamóstar barí, Te cĭudesa mai kutká Ná, la daika, na! Kam ghináu tuke pholeá, Pangĭ şelá periyárea, Ai saránda ikuşárea, Káşte dés-ma le ceayá, Le ceayá le mai ţîkneá; Kă si nane gogheavér, Sar láte ma nai avér, Kă kidás îl şah pau kher, Ai das îl şah pau kher, Ai das dab andó toér, Ta mai dikhlineás i-aver.

De ne-om duce, de nu ne-om duce, Pe fată să nu o lăsăm, Că e nene mititică, Şi e de neam mare, De-ai arunca mai p-aici, Na, la lele, na! O să-ţi număr ţie galbeni, Cinci sute de perieri, Şi patru-zeci de icusari Şi să-mi dai fata, Pe fata cea mai mică; Că e, nene, cu minte Ca dânsa nu e alta, Ca a strâns varza de pe casă, Şi a lovit în topor, De-au mai văzut-o şi alţii.

(Niculae Zlataru, cu locuinţă nestatornică).

Ţîcnorî fem., ţîknoró masc. from ţîknó (mic), fem. ţîkni. O neámo (neamul), îl neamurea. Bari fem. pus aici în locul masc. baró. E daika (lelea), pl. îl dáice. Ghináu (în număr). Perf. ghindém, Imp. ghin, Ger. ghinindos, Part. ghindó. Pholeá de la phol (galben, liră). În vorbirea secretă o khamaló, pl. îl khamalé. Periyárea de la o periyari (polul imperial). Saranda (patruzeci). Ikuşárea de la o ikuşari (icusarul). Goghiavér (cu minte), ), fem. şi masc. şi la plural neschimbat. E dab (lovitură), pl. îl dabá. O toér (toporul), pl. îl toerá. XXVIII

(lăiaşisko)

Le sivréya me maráu, Ai ăl sastrés sanearáu, Li me bleáhurea kăráu, Thai me-l vurdoná phandáu, Ta keráu-len zuralé Ta linghearén but kilé, Ai nakhăn andá-l ciká, Ci phagheól e ósia, Ai ma sem o Iváncea, Keráu sáorî bukeá, Ta miríl pe-i lumea seá.

(lăieşesc)

Cu ciocanul eu bat, Şi fierul îl subţiez, Şi eu bleavuri fac, Şi eu căruţe leg De le fac tari, De duc multe chile, Şi trec prin noroaie, Nu se rupe osia, Şi eu sunt Ivancea, Fac toate lucrurile, Şi se miră lumea toată.

(Ioniţă Ivancea din Budeşti, un sat în jud Ilfov.)

O sivri (ciocanul), pl. îl sivré Sanearáu (subţiez). Perf. saneardem., Imper. saneár, Ger. sanearindós, Part. saneardo. Acest verb este format de la adjectivul sanó (subţire). Phandáu (leg). Zuralé de la zuraló (tare). Linghearén de la linghearáu (duc). E cik (noroiul), pl. îl ciká. Phagheól de la phagiváu (mă rup).

XXIX

(lăiaşísko)

Patrinorî kaş baró, Devlarîya, dévla, mo! Ci mai sovau ma rakí Gândóya kai şeorî Kai buşol-la Mariţa, Ai iubil-lan o Ghiţa. Kă dikhlém-la me şukar Sar ek lulugheá-’ndai-i bar; Thai vi láki kororî Sar e lulughi lolí. Ci lel-ma-i líndri rakí Kai dikháu koi kor parní.

(lăieşesc)

Frunzuliţă lemn mare, Dumnezeişorule, Doamne, mă, Nu mai dorm eu deseară Cu gândul la fetişoară Ce se numeşte Mariţa, Şi o iubeşte Ghiţă. Că eu am văzut-o frumoasă Ca pe o floare din grădină; Şi al ei gâtişor Ca o floare roşie. Nu mă ia somnul de seară Când văz acel gât alb.

(Ştefan Florea din Boteni, sat în jud. Ilfov)

E líndri (somnul), pl. îl lindre. De aci se formează şi adjectivul lindrealó (somnorosul). Buşól = bucĭol de la buceáu (mă numesc). Perf. buşlém, Imp. bució, Ger. bucindós, Part. buşló.

XXX

(Kîkavearísko)

- Patrinorî şteaviáki Tu san sar bul kîkaveáki. - Sóstar, şe, phenés kadeá? Săm şukár sar kukoyá, Kai si ăl lulugheása Thai buşol-la, Zamfira, - Dé-la, phrála, mai înkeá Ka ci si şukár kadeá? - Patrinorî kaş parnó, Kîkaveári sánas mo. - Ci janglém me je-acaná Kă tu san, phrála, kadeá.

(căldărăresc) - Frunzuliţă de ştevie, Tu eşti ca dosul căldării. - De ce, fă, tu zici aşa? Sunt frumos ca aceea, Care este cu floarea Şi se cheamă Zamfira. - Dă-o, frate mai încolo, Că nu este frumoasă aşa! - Frunzuliţă de lemn alb, Căldărar am fost, mă. - N-am ştiut eu până acum Că tu eşti, frate, aşa.

(Ioniţă Căldăraru cu locuinţa nestatornică, găsit în Ploieşti)

E bul (dosul), pl. îl buleá. Înkeá (încolo), adv. Kîkaveári (căldărar) de la e kîkái (căldarea), pl. kîkáie.

XXXI

- Patrinorî kaş parnó, Mo Dumitre, mo ceaó, Sóstar san tu melaló? Nai tu kon thoél-tu mo? Uşti, av, ta lé-ma man, Te thoáu-tu vi ka-l khan, Te keráu-tu mai şukár, Kă san kaló sar umblál. - Le-ma, phéne, lé-ma ce! Lingheár-ma tùte kheré! Thou mînrî khan sar kire! - Akă aváu, Leankúţo, ce, - Mişto, Ioníka bre.

- Frunzuliţă de lemn alb, Mă, Dumitre, mă băiete, De ce eşti murdar? N-ai tu cine să te spele? Scoală-te, vino de mă ia pe mine, Să te spăl şi la urechi, Să te fac mai frumos, Că eşti negru ca tăciunele. – Ia-mă, soro, ia-mă, fă! Du-mă la tine acasă! Spală ale mele urechi ca pe ale tale! Iată viu, Lencuţo, fă. – Bine, Ionică, mă.

(Măndiţă Zidaru din satul Boldu, jud. Ilfov)

O umblál (tăciunele), pl. îl umblalá.

XXXII

(kîkaverĭsko)

Patrinorî de şîláu Drágo mángă te asáu Or kása maládiváu. Ai kása maládiváu, Te asáu ai te kheláu Ai léya duma te dau, Te láu-les me vastéstar Te ţîrdáu-les khanéstar Ta gĭau léya kai kói mol Thai te peáu léya ek phol Ji kai ceáiliváua mol Káste pheráu mu mo păr.

(căldărăresc)

Frunzuliţă de mătură, Drag mi-e mie să râz Ori cu cine mă găsesc. Şi cu cine mă găsesc Să râz şi să joc Şi cu dânsul să vorbesc, Să-l iau eu de mână, Să-l trag de ureche, Să mă duc cu dânsul la acea cârciumă, Şi să beau un galben Până mă satur de vin, Ca să umplu eu al meu pântec.

(Ion Căldăraru cu locuinţa nestatornică, găsit în Ploieşti.)

E şîláv (mătura), pl. îl şilavá. O păr (pântecele), pl. îl părá. O khán (urechea), pl. îl khan. Léya = lésa de la pron. on (el).

XXXIII Abe, devlorîya, be, Katár alémas me Te kăráu khăr gadathé. Ko primari avuló Pharadeá mo khăroró T’aşilé-mángă cĭoró. Asál mándar o gajó. Kakavá nanái muró, Ta si mîră tikásko. Thai kă kam dél-man avrí Káşte merél mi romní Şîlorăstar kai-si-avrí Bokhalí thái truşalí, Le asfeánţa tavdiné Ji pă-i huştík peradé, Ta pherdilé-i balaní.

A, bre Doamne, bre, De unde venisem eu Să fac casă aci. Că primarul a venit A dărâmat a mea căscioară De mi-am rămas sărac. Râde de mine românul. Aceasta nu este a mea, Ci este a tată-meu. Şi o să mă dea afară Că să moară a mea nevastă De friguleţ că este afară, Flămândă şi setoasă, Cu lacrămi curgând Până la brâu căzute, De s-a umplut albia.

(Ioan Martin din Craiova)

Alémas – aílemas – avilémas de la v. aváu (vin). Gadathé – khaté adv. (aici). Avulói – aviló de la aváu. Pharadeáu – pharadeás – pharadás de la verbul pharaváu (sparg). Aşilé – acilé de la verbul aceáu (rămân). Tikásko de la o tika (tata), o dad.

XXXIV (ricinearĭtiko)

Patrinorî kaş baró, Andó pósto ko baró Ghes parastineákoro, Thardeán, pekhleán mo iló, Thai mo bukhó o kaló Sar hurdé macéskoro; Kerdineán bezeáh baró. De, Zmarándo, ol ceyá, Okolkhá ol mai tikneá, Kă silis şukár mândra, Mirízel-pe-i lumea sea.

(Ursăresc)

Frunzuliţă de lemn mare, În postul cel mare Zi de Vineri, Ai înşelat, ai fript a mea inimă, Şi al meu ficat negru Ca măruntul de peşte; Ai făcut păcat mare. Dă, Smarando, pe fata, Pe aceea mai mică, Că este frumoasă mândră, Se miră lumea toată.

(Ştefan Ianache din cătunul Sf. Filotea, jud. Prahova)

XXXV

(lăiaşisko)

Patrinorî de bujóro, Ita phené-andá ko dóro Me inkleáu andó pridvóro, Ka sem, phéne, pherdó dóro. Tu sóstar ci mai gândís Ai man káşte mai iubís? Tu beşés sa garadi, Me phabáu sar momelí. Inklí, phéne, mai avrí Te dikháu koi kor parní, Ka ni mai sováu rakí.

(lăieşesc)

Frunzuliţă de bujor, Iată, soro, de al tău dor Mă suiu în pridvor, Că sunt, soro, plin de dor. Tu de ce nu te mai gândeşti Şi cu mine să te iubeşti? Tu stai tot ascunsă, Eu arz ca o lumânare. Ieşi, soro, mai afară Să văz al tău gât alb, Că nu mai dorm deseară.

(Ion Neagu, fierar din Bucureşti)

Garadí de la garadó de la verbul garaváu (ascund). Perf. garadém, Imp. garáu, Ger. garaindós, Part. garadó. Phabáu phabiváu (arz). Perf. phabilém, Imp. phabó, Ger. phabindós, Part. phabardó.

XXXVI (ricinearítiko)

- Patrinorî dui sireá, Dé-ame Linko ke ceyá Okolkhá ol şukareá, Kai buceól-la Pauna, Te ghináu tuke pholeá, Pangĭ şelá thai peínda Thai li biş periárea; Thai dé-amen ol Pauna. – Naná dau-la tuke, mo, Si-m-o ceaó fllăkăó.

(ursăresc)

- Frunzuliţă doi usturoi, Dă-ne, Ilinco, pe a ta fată Pe acea frumoasă, Care se numeşte Păuna, Să înnumăr ţie galbeni, Cinci sute şi cincizeci Şi încă douăzeci perieri; Şi dă-ne pe Păuna. – Nu ţi-o dau ţie, mă, Am băiat flăcău.

(George Iordache din Rudu, un sat în jud. Prahova)

Ghináu (eu număr), Perf. ghindém, Imper. ghin, Ger. ghinindós, Part. ghindó. XXXVII

(lăiaşísko)

- Muk o udar phiravdó Te jal o şeaoró andră, Te cĭumídel mui parnó. Bikín, dáde, la grasnéa, La grasneá kolá parneá, Ta lă mangă kóla şeá, Kóla şeá, la armeánka. – Bikín, dáde, le khurés, Thai lă mango kol şeavés, Le bicĭósa po phikó, Zabunósa kejlanó, Şukeardeá muró iló.

(lăieşesc)

- Lasă uşa deschisă Să se ducă băieţelul înăuntru, Să sărute gura albă. Vinde, tată, iapa, Iapa cea albă, De-mi ia pe acea fată Pe acea fată, pe armeanca. – Vinde, tată, cârlanul Şi-mi ia mie pe acel băiat, Cu biciul pe umăr, Cu zăbunul de mătase, A uscat a mea inimă.

(Marin Voicu din Buftea, un sat în jud. Ilfov)

XXXVIII (lăiaşísko)

Patrinorî şi-o laleá, Inflorisár, rugona, Te bareón ke patreorá, Te kerdeón dol lulugheá, Te kíden del ceayá. Dévla, na mai mundár-ma! Te del d-ăi primavára Te mai peáu me le moleáte Le romneása pála mánde, Le dása pála koráte Tha-l şeavénţa d’angaleáte.

(lăieşesc) Frunzuliţă şi-o lalea, Înfloreşte, rugule, Să crească ale tale frunzişoare, Să se facă florile, Să le strângă fetele. Domne, nu mă mai omorî! Să dea acea primăvară Să mai beau eu la cârciumă Cu nevasta după mine, Cu mama după gât Şi cu copiii în braţe.

(Scris în Ploieşti de la un ţigan, care nu a vrut să spuie nici numele, nici de unde este)

XXXIX (lăiaşísko)

Hai merén-tu-l khangărea Hai saorî truşulá. Tu andán-ma pe ka-l thaná Te han-man îl cirikleá Te başén-ma îl vulturea.

Na cĭumíde-ma ’ndo drom! Kă dikhăl-ma muró rom, Hai şinél-ma ăl toverésa Bikinél-ma klidinésa.

Náne, ande kou plai baró, But urdoná romané Le katunénţa-‘nzardé. Náne, kol şeyá bareá Le pogheánţa vazdiné, Le poreánţa andiné, Le zulufénţa şindé.

(lăieşesc)

Şi te bat bisericile Şi toate crucile. Tu m-ai adus pe aceste locuri Să mă mănânce vrăbiile Să mă ţipe vulturii.

Nu mă săruta în drum! Că te vede al meu bărbat, Şi mă taie cu toporul Şi mă vinde cu cântarul.

Nene, pe acel deal mare Multe căruţe de ţigani Cu corturile întinse. Nene, acele fete mari Cu poalele râdicate, Cu coadele aduse, Cu zulufii tăiaţi.

(Un ţigan din Vărbila, sat în jud. Prahova)

Khangăreá, pl. de la e khangări=e khanghir (biserică). Truşulá, pl. de la o truşul (crucea). Thaná, pl. de la o than (locul). Klidinésa de la o klidinó (cântarul), pl. îl klidiné. Le pagheanţa de la e poghi (poala), pl. îl póghea. Vaziné de la verb vázdau (râdic). Perf. vazdém, Imp. vázde, Ger. vazdindós, Part. vazdinó. Le poreánţa de la e porí (coada), pl. îl poreá.

XL

(lăiaşísko)

Telearáv te gĭau khăré Ai kurva thol-ma telé, Talau plai o zéleno. Kerdól abéau romanó, Akehărél-ma te khăláu, Ai me ci kamáu te gĭau.

(lăieşesc)

Plec să ma duc acasă, Şi curva mă pune jos, Supt dealul cel verde. Se face o nuntă ţigănească, Mă cheamă să joc, Şi eu nu vreu să mă duc.

(Andrei Săracu din Dragomireşti, un sat în jud. Dâmboviţa)

E kúrva (curva), pl. îl kurve. Thól-ma de la thau (pun jos), Perf. thodém, Imp. tho, Ger. thodindós, Part. thodó. Telé (jos), telal (jos) adv. Talau – telau – tela-o (supt, de desupt). Akharáu (chem), Perf. akhardém, Imp. akhár, Ger. akharindós, Part. akhardó. Khăláu – kheláu (joc).

XLI (lăiaşísko) Bre, Vasile, cârcimáro, De-ma banósko zaháro, Te dáu la boreá te hal Te astarél fáţa şukár, Te mazlózel po maşkár. Kana jal o rom khărál, But faízel-la şukár. Kan’avél o rom khăré, Oi kărél-pes nasfalí, Hai beşél pe prispă-avrí, Momelénţa astardé, Momeleá khoyákere, Kă moméskă ci-aflin-pe, Prinjárdol kă kărel-pe.

(lăieşesc)

Bre, Vasile, cârciumare, Dă-mi de un ban zahar, Să dau norei să mănânce, Să prinză faţa frumoasă, Să-şi dreagă al său mijloc. Când se duce bărbatul de acasă, Mult îi pare bine. Când vine bărbatul acasă, Ea se face bolnavă, Şi şede pe prispă afară, Cu lumânări aprinse, Lumânări de seu, Că de ceară nu se află, Se cunoaşte, că se face.

(Bacriu Simion din Budeşti, un sat în jud. Ilfov)

O zaháro (zaharul), pl. îl zahárurea. O cârciumári (cârciumarul), pl. îl cârciumárea. O báno (banul), pl. îl bánurea. La boreá (le boreáke) de la e bori (nora), pl. îl boreá. – O gĭamutró (ginerele), pl. îl giamutré. Mazlózel de la mazlózau (dreg, încing). Perf. mazlosardém, Imperat. mazlosár, Gerund mazlosarindós, Part. mazlosardó. O maşkár (mijlocul), pl. îl maşkará. Faízel-la = fal-la de la fal-ma (îmi pare). Perf. falás-mas. Nasfali, fem. de la nasfaló (bolnav). Avrí (afară), adv. Momeleánţa de la e momelí (lumânarea), îl momeleá. Koyákere = adj. de la khoi (seu), pl. îl khoyá. Moméskă de la o móm (ceara), pl. îl momá. Prinjárdol = primgĭárdol pasivul de la pringĭardiváu, Perf. pringĭárdilem, Gerund pringĭarindós, Part. pringĭardó. De la pringiaráu (cunosc). XLII (lăiaşísko)

Aolikă, so kărdém? So kărdém, so ci kărdém? Kórkoro hohávdilém. Kaná sas te jas kutká, Muleá-i grasni tela-má; Asaé-l rom mándar sea, Ve-l şaé thai ve-l romneá. Miri-ma, so te kăráu? Pe saó drom te-astaráu.

(lăieşesc)

Aolică, ce-am făcut? Ce-am făcut, ce n-am făcut? Eu singur m-am înşelat. Când a fost să merg colea, A murit iapa supt mine; Au rîs ţiganii de mine toţi, Şi copiii şi nevestele. Mă mir, ce să fac? Pe care drum să apuc?

(Moş Ion Luţă din satul Letca-Veche, judeţul Vlaşca)

Lăiăşísko ursăreşte şi lăiaşítico. Kărdém = kerdém de la keráu (fac). Hohavdilén, Perf. de la hahardiváu (mă înşel), Ger. hohadindos, Part. hohadó; de la hohaváu (minţ), Perf. hohadém, Imper. hoháu, Ger. hohaindós, Part. hohadó. Muleá = muleás – mulás de la mereáu (mor). Tela prep. (supt). Asaé-l = asainé îl de la asáu (rîz). Perf. asaém, Imper. asá, Ger. asaindós, Part. asadó . Miri-ma = mîrîu-ma.

XLIII (ricinearítiko)

Na-mai mundár-mă, dévla, Ji but ji în primăvára, Te bareón me phenoreá, Te lau lénghi papukeá, Thai pe urma lulugheá, Te dau-len k-ol flăkéya. Of! dadíke, romni Ceai bulibaşástirí! Thai dineómas deşudui, Te ciumídau mîndro mui, Thai dincómas biştaiştár Te phagáu sanó maşkár.

(ursăresc)

Nu mai mă omorî, Doamne, Mult până în primăvară Să se mărească ale mele surioare, Să le iau lor papuci, Şi pe urmă flori, Să le dau la flăcăi. Of! tatică, a mea nevastă Fată de bulibaşa! Şi dădusem douăsprezece Să sărut gura mândră, Şi dădusem douăzeci şi patru Să frâng subţire mijloc.

(Cioban Manole din satul Dolheşti, jud. Fălciu)

Ma – mama – nana (nu) ursăreşte în loc de na. Ji – gi (până) prep. ursăreşte. Papukéa pl. de la o papuco (papucul). K-ol flakíya = kai ol flakéya. Prep. întrebuinţată în locul dativului le flăcăénghi. Dadíke de la dadika – o dadoro voc. dadorîga de la o dad (tată). Ceai în loc de ursărescul şei. Bulibaşástiri = e bulibaşáski de la o bulibáşa (bulibaşa), pl. îl bulibáşa. Titlul vătafilor, cari erau puşi peste ţigani. Sanó masc. (subţire), fem. saní.

XLIV

(ricinearítiko)

E romneorî’ e ucí Sar e lípa e şutí, Pale-i romní mai harní Sar kileavín ladavdí. Thai ghelcómas te thanéndar T’-arakhlcómas te baléndar Sar kalo kej dugheanéndar. Thai phendeánas ayakhá Te mundaráu me dayá, Thai pe urmă me dadés, Thai pe urmă me pheneá, Me pheneá le mai bareá.

(ursăresc) Nevestica cea-naltă Ca teiul cel uscat, Dar nevasta mai scurtă Ca prunul încărcat. Şi mă dusesem pe la ale tale lucuri Şi găsisem din ai tăi peri Ca neagra mătase de la prăvalie. Şi ziseseşi aşa Să omor pe a mea mumă, Şi pe urmă pe al meu tată, Şi pe urmă pe a mea soră, Pe a mea soră mai mare.

(Macior Petre din cătunul Petriş, jud. Fălciu)

Uci (înaltă), masc. ucĭó verbul ucearáu (înalţ) şi uciváu (mă înalţ). E lípa (teiul), pl. îl lípe. Şuti = şuki (uscat) masc. şukó. Harni fem. de la harnó (scurt), harnearáu (scurtez). E kileavín (prunul), pl. îl kileavinái. Acest nume se dă şi fructului şi pomului. Landavdí de la ladavdó (încărcat) de la ladavku (încarc). Perf. ladadém, Imp. ladáv, Ger. ladaindós, Part. ladado = ladavdo. Arakhleómas de la arakháu (găsesc). Perf. arakhlém, Imper. arák, Ger. arakhindos, Part. arakhló sau arakhadó. Baléndar de la o bal (părul de pe cap), pl. îl bal. O kej (mătasea), pl. îl kejá. Adj. kejlanó. Dugheanéndar de la e dugheána (prăvălie), pl. îl dugheáne. Phendeánas = phendanas = de la phenáu (zic). Perf. phendém. Imp. phen, Ger. phenindós, Part. phendó.

XLV (ricinearítico)

Mundár, dévla, la juvleà, Le juvleà le mândroneà, Kă e juvlí e mândro, Sar e ratíya-i skumpo; Kana pes, thai makeovés, Thos to şeró thai sovés. Pale-i juvlí e bandí Sar e grasmi e korí, Jal pod rom, thai ni dikhél Ande kol huveá kam del, Miré ghe kam harnearél.

(ursăresc)

Omoară, Doamne, pe femeia, Pe femeia cea mândră, Că femeia cea mândră, Ca rachiul cel scump; Când bei şi te îmbeţi, Pui capul tău şi dormi. Iar femeia cea strâmbă Ca iapa cea oarbă, Se duce pe drum şi nu vede În acele găuri o să dea, Ale mele zile are să scurteze.

(Macior Petre din cătunul Petriş, jud. Fălciu)

Juvleá de la e juvli = gĭuvli (femeie), pl. îl juvleá. Mândroneá de la mândro (mândru) forma rară a pluralului. Cuvântul mândro se întrebuinţează şi pentru masculin ca şi pentru feminin şi pluralul face mândri. Ratíya (rachiu) în loc de e rakya. În limba ţigănească, rachiul se numeşte şi iţaló. Skumpo (scump). Makeovés = mateoves- mateós de la mativáu (mă îmbăt). Perf. matilém, Imp. mateó, Ger. matindós, Part. mató. Sovés de la sováu (dorm). Perf. sutém, Imp. sóu, Ger. soindós, Part. sutó. Bandí=banghí (strâmbă), masc. bangó; verbele banghearáu (strâmb) şi banghiráu (mă strâmb). Kori (oarbă), masc. Koró. Hureá pl. de la e huu (gaură, groapă). Ghe=ghesa de la o ghes (ziua).

XLVI (laiaşisko)

Bikin, dáde, ăl grastés Thai le mángă kol şeavés, Ăl şeavés al şeaorăs; Ko şavó ko şukaró, Kai si lésko mui parnó. Telearáu pod rom te jau, Khanikás ci mai dikháu, Sas te jas and’ ek gau Khanikás ci arakháu. Plimbosáilem ande-i bar, Maladém-ma ekhă şeása Thai phaglém láko maşkár Thai mukhlém-la yagása.

(lăieşesc)

Vinde, tată, calul Şi ia-mi pe acea fată, Pe acel băiat băieţaş, Acel băiat frumos, Care are gură albă. Plec pe drum să mă duc, Pe nimeni să nu mai văz. A fost să mă duc într-un sat, Pe nimeni să nu mai găsesc. M-am plimbat în gradină, M-am întâlnit cu o fată Şi i-am frânt al ei mijloc Şi am lăsat-o pe ea cu foc.

(Nicolae Ion din satul Ciomăgeşti, jud. Olt)

Bikíu de la bikináu (vând). Perf. bikindém, Imp. bikin, Ger. bikindós, Part. bikindo. Khanikás de la khónik (nimeni). Ci= (nu) se întrebuinţează mai mult de către lăieşi. Plimbositem de la plimbóu-ma (mă plimb). Maladém de la malaváu (găsesc). Perf. maladém, Imp. maláu, Ger. malaindós, Part. maladó.

XLVII (lăiaşisko)

- Patrinorî kaştoró, Vatáşe, Kăline, mo! So kerdeán, ci sî miştó, Ko zapcivo sî diló Thai pharavél ko şăró, Sar ek zapcivo baró, Thai sîlos vi kam diló, - Kadea si, Radule, mo, Ta sar te keráu-ma me Kaşte ná mai jau léste? - Ita kăr-tu nasfaló Thai bişeal, kă san muló. - Te kăra-ma nasfaló; T’apoi ni jal mo şăró?

(lăieşesc)

- Frunzuliţă lemnişor, Vătaşe, Căline, mă! Ce ai făcut, nu e bine, Că zapciul e nebun Şi sparge al tău cap, Ca un zapciu mare, Şi este şi cam nebun, - Aşa e, Radule, mă, Dar cum să fac eu, Să nu mai mă duc la dânsul? - Iată, fă-te bolnav Şi trimite, că eşti mort. - Să mă fac bolnav; Şi apoi nu se duce al meu cap ?

( Ion din satul Goleşti, jud. Muscel.)

Pharavél de la pharavau (sparg). Perf. pharadém, Imper. pharáu, Ger. pharaindós, Part. pharadó. Bişeal = biceal de la bicealu (trimit). Perf. bicealdém, Imp. biceál, Ger. bicealindós, Part. bicealdó. Kăra-ma = kerau-ma (mă fac).

XLVIII. (laiaşisko)

Patrinorî şi-o laleá, Sar kărdeán kai pricína Thai cĭutan-ma ande-i beleá? Thai halém vi grast vi seá, I ţára thai-el beleá. Mekhleán-la rovleása. Kana dikhlém ai dikhlém, La moleáte huliştém, Pangi okále mol pilém, Hai mol sa cí ceaililém. Ai kam mai peáu i-aver biş Te potoliu mînrî truş. Ai kam peáu i-aver ohto Te jau khăré matoró. La moleáte, rai baró, Tai khăré, cĭoro baró, Nai-ma kai tháu o şeró. Kaná dikhlém ai dikhlém - Pangĭ playá kai phagardém, Trin khărá kai phagardém - So aleá hai lové kărdem, Thai khăré kă boldinem Muro ghi thanéste-aşiló.

(lăieşesc)

Frunzuliţă şi-o lalea, Cum ai făcut această pricină Şi m-ai pus în belea? Şi am mâncat şi cai şi tot, Cortul şi furcile (cortului). M-ai lăsat cu băţul. Când am văzut şi am văzut, La cârciumă am scoborât, Cinci oca de vin am băut, Şi de vin tot nu m-am săturat. Şi o să mai beau încă douăzeci Să potolesc a mea sete. Şi o să mai beau încă opt Să mă duc acasă beat. La cârciumă, boier mare, Şi acasă, sărac mare, Nu am, unde să-mi pui capul. Când am văzut şi am văzut - Cinci dealuri că am sfărâmat, Trei case că am spart - Ce a fost şi bani am făcut, Şi acasă că m-am întors Inima mea la loc a rămas.

(Ilinca Ion, văduvă din Craiova).

I ţára = e ţara (cortul), îl ţáre; lăieşii şi cădărarii zic e katúna, pl. îl katúne. Belea de la beli (furca cortului). Mekhleán-ma = mukhlean-ma = mukhlan de la mukhau (las). Hulistem de la huleáu (scobor). Perf. hulistém, Imper. huli, Ger. hulindós, Part. huleardó. E truş (setea). Biş (douăzeci). Ohto (opt). Aleá = avileás = aviló (a venit) Verbul acesta se întrebuinţează în locul verbului a fi. Boldiném de la bóldau (întorc). Perf. boldiném, Imp. bólde, Ger. boldindós, Part. boldo.

XLIX (kakavearisko)

Patrirorî şah parnó, Avél o bărş o baró De când beşáu phandadó. Inkalába-ma, dévla, Pe ceareáte po zéleno, Pe ceareáte, ceareoreáte, Te mai peáu kolá moleáte, Mînrî pheása paşa mándi, Mîrî dása anglá mándi.

(căldărăresc)

Frunzuliţă varză albă, Vine anul cel mare De când şez închis. Scoate-mă, Doamne, Pe iarbă verde, Pe iarbă, pe ierbişoară, Să mai beau la acea cârciumă, Cu soru-mea lângă mine, Cu muma mea înaintea mea. (Ilinca Ion, văduvă din Craiova).

O bărş (anul), pl. îl bărşá. Anul mare se întrebuinţează ca să însemneze anul nou. Phandadó de la phandaváu (închiz). Perf. phandadém, Imp. phandu, Ger. pandaindos, Part. phandadó. Inkalába formă rară a Imper. de la inkalaváu (scot). Perf. inkaladém, Imper. inkaláu, Ger. inkalaindós, Part. inkaldó. Mai este şi formele acestui verb: ankalaváu şi înkalavau. Anglá prep. (înainte) şi adv. angli şi anglal.

L (tismănarisko)

Patrinorî de madém, Iubisardém thai mekhlém, Iubisardém şei barí, Triné şevénţa kărdi. Sóstar ciumides-ma ‘ndo drom? Kă dikhăl-ma muró rom, Thai şinél kou bal şukár, Muro bal somnakunó, Thai fíro, thai gálbeno. Iubisardém thai mukhlém, Thai mo dóro ci liném, Mai baró bezéh kărdém.

(tismănăresc)

Frunzuliţă de madem, Am iubit şi m-am lăsat, Am iubit o fată mare, Cu trei copii făcută. De ce mă săruţi în drum? Că mă vede al meu bărbat, Şi-mi taie părul cel frumos, Al meu păr de aur, Şi firul şi galbenul. Am iubit şi m-am lăsat, Şi al meu dor nu mi-am luat, Mai mare păcat am făcut.

(Zamfir Bolovan din Craiova).

Somnakumó (de aur) de la o somnakái (aurul).

LI (tismănarisko) Kăr-ma, taika-k, şindealó Te şináu muró bukhó, Ko kaló, ko kaloró. Na ciumide-ma ‘ndo drem, Mundarél-tu muró rom, Thai şinél-tu la şureasa, Bikinél-tu la toleása. Şúde-i luludi po yázo, Na sa kăr mangă năkázo! O năkázo ta kărel, Gândil, că ci pokinél.

(tismănăresc)

Fă-mi, taică, un cuţit Să taiu al meu ficat Cel negru, cel negrişor. Nu mă săruta în drum, Te omoară al meu bărbat, Şi te taie cu cuţitul, Te vinde cu cântarul. Aruncă floare pe iaz, Nu tot îmi face necaz! Necazul de-l face, Gândeşte, că nu plăteşte.

(Ion Pavel din satul Fântâna Domnească, jud. Mehedinţi)

O şindealo (cuţitul), pl. îl şindealá însemnează „tăişul” de la şinde sau cinau. O bukhó (ficatul), îl bukhă lăieşeşte pentru o kalingió, pl. îl kalingé. La şureása = le ciureasa de la e ciurí (cuţitul), îl ciurea. La toleása de la e tol (cântarul), pl. îl toleá. Luludi = lulughi (floare). Tismănarii pun d unde ceilalţi pun g, precum o di. =o ghi (inima), dilabáu = ghilabau. Pokinel de la pokináu (plătesc). Perf. pokindém, Imp. pokín, Ger. pokinindós, Part. pokindó.

LII (tismănarísko)

Luludí barí parmí, Drágo mándi kói gají, Ta mai drágo kói romní, Kă nái sar e gají. Dita, dévla, kou şaó Le gadéya melaló, Sóstar, dévla, nai munró Te dáu-les avér thodó? But si şukár ai tărnó.

(tismănăresc) Floare mare albă, Dragă mi-e acea româncă, Dar mai dragă acea ţigancă, Că nu este ca românca. Iată, Doamne, acel băiat Cu cămaşea murdară, De ce, Doamne, nu-i al meu Să-i dau alta spălată? Mult e frumos şi tânăr.

(Neamţu Ioniţă din Turnu-Severin)

Le gadéya = la gadésa de la o gad (cămaşea). Tismănarii preferă terminaţia eya = le roméya, le romneáya în loc de romésa şi romneása. Melaló (murdar), fem. melali şi verbul melaráu (murdăresc). Thodó de la thováu (spăl). Perf. thodém, Imper. thou, Ger. thoindós, Part. thodó. Tărnó (tânăr), fem. tărni şi verbul e tărnivau (întineresc).

LIII

(tismănarísko)

Jau po drom thai gândi-ma Kása mai dá-ma dúma. Talá-u plai o zéleno Kărel-pe beáu romanó, Akhărél-ma te khlăláu, Me ci jau kă ci janáu. Munró pînró ko parnó Bu silos de dukhădó. Kăr-ma, dadă, şindealó Te dáua muró bukhó. Kăr-ma, dee, bokolí Te boláu pala-i piri. Dor nakhăla kai holí, Tavél-ma hanţî bori Te del-ma khas ai paní, Te kărél-ma yagorî, Te kărél-ma bokolí. Şúnta, dévla, kou şaó, But-silos de pukheardó, Gârbacésa po phikó, Del o del te-avél muró. Le gadésa melaló, Na ninkăr-tu pukheardó, Kă janáu káskoi san. Jaba, borie barie, Ande láte nai kai!

(tismănăresc) Mă duc pe drum şi mă gândesc Cu cine să mai vorbesc. Pe supt dealul cel verde Se face nuntă ţigănească, Mă cheamă să joc, Dar nu mă duc, că nu ştiu. Al meu picior alb Mult este cu dureri. Fă-mi, tată, cuţit De oiu da [de] al meu ficat. Fă-mi, mamă, turtă, Să înting din oală. Dar o trece acest necaz, Să am puţină noră Să-mi dea fân şi apă, Să-mi facă focşorul, Să-mi facă turtă. Auzi, Doamne, acel băiat Mult este de umflat (mândru), Cu gârbaciul pe umăr, Dea Dumnezeu să fie al meu. Cu cămaşa murdară, Nu te ţine umflat (mândru), Că ştiu al cui eşti. Du-te, noră mare, Într-însa nu este unde.

(Mihai Marinescu din Turnu-Severin)

Talá-u = telá-u prep. (sub), adv. telé şi telál. Silos = si (este) tismănăreşte. E bokolí (turta), pl. îl bokoleá. Boláu (înting sau botez). Perf. boldém, Imp. bol, Ger. bolindós, Part. boldó. Hanţi (puţin), în loc de ţira. O khas (fânul), pl. îl khasá. Şunta, Imp. de la aşunáu (auz). Forma foarte rară. Ninkăr-tu = linker-tu de la linkearáu (ţin, mă ţin). Jaba, forma rară a imperativului de la jau = giau (mă duc).

LIV (lăiaşísko)

Patrinorî thai vi kaş, Mariţiko andáu Iaş, Sovlearáu-tu pe kau vas, Thai vi pe-k angáli khas, Kaşte kerás aldamáş, Kă janáu-tu kon san tu ; Thai kaná kamés amú, Ame te kăras abeáu Te khălel sáoră gáu, Thai te khălas vi amé Ji kai kununís-ame.

(lăieşesc)

Frunzuliţă şi încă un lemn, Mariţico din Iaşi, Să te adorm pe această mână, Ca şi pe un braţ de fân, Ca să facem aldămaş Că te ştiu, cine eşti tu; Şi când vrei acum, Noi să facem nuntă, Să joace tot satul Şi să jucăm şi noi Până când ne cununăm.

(Oprea Stoica din satul Lipia, jud. Buzău).

Sovlearáu (adorm). Perf. sovleardém, Imper. sovleár, Ger. sovlearindós, Part. sovleardo.

LV

(lăiaşísko)

- Patrinorî şi-o laleá, Ita, Devla, kukolá, Kol romneá kol phureá Si-la trin şeyá bareá. Thai kam dau kol toverésa Te phagáu lakă ceangá, Te ankalaváu măduoá, Te makháu kol pişotá. - Phúrde-la, sar kukolá ! Ek phendeás léskă kadeá. - Naná phag léskă ceangá, Kă şinel-tu lako phral, Thai marél-tu láko dad.

(lăieşesc)

- Frunzuliţă şi-o lalea, Iată, Doamne, aceea, Acea femeie bătrână Are trei fete mari. Şi o să dau cu acel topor Să-i sfărâm genunchele, Să scoţ măduva, Să ung foile. - Suflă-o ca şi pe aceea ! Una-i zise aşa. - Nu sfărâma ale ei genunchi, Că te taie al ei frate, Şi te omoară al ei tată.

(Florea Iordache din satul Mojiceni, jud. Teleorman)

Ceangá de la e ceang (genuchiul). E mădua (măduva). Makháu (ung). Perf. makhlém, Imp. mak, Ger. makhindos, Part. makhlo. Phúrde de la phúrdau (suflu). Perf. phurdém, Imp. phurde, Ger. phurdindós, Part. phurdo.

LVI (ricinearitíko)

A dale, Adaikha romni parmí Thodeás mi veáţa sarí. So kerdeóm, so na kerdeóm? Kórkoro hohavdilcóm, Me gogheása Ol laceása. Naná-s, náne, te muló T’ adaikhá te n’arestó. Vardindós opré telé, Kalilé me bukhoré, Ke-i lipa ke-i bandé, Inkaláu me mi holi Oprál kei parní romní.

(ursăresc)

A mamă, Această nevastă albă Mi-a răpus a mea viaţă toată. Ce-am făcut, ce n-am făcut? Singur m-am înşelat, Eu cu mintea Cea bună. Nu a fost, nene, să fi murit Şi aşa să nu fi ajuns. Uitându-mă sus jos, Mi s-au înnegrit ai mei ficaţi, La teiul cel strâmb, Scoţ eu al meu necaz Pre acea nevastă albă.

(Ursache Ion din satul Râpile, jud. Bacău)

Arestó de la aresáu (ajung). Perf. areslém, Imp. arés, Ger. aresindós, Part. aresló şi arestó. Vardindos de la vardiu (privesc). Perf. vardisardém, Imp. vardisar, Ger. vardisarindós, Part. vardisardó.

LVII

(ricinearítiko)

O khamoró jal, perél, Mo dadoró na mai avél. Patrinorî şahoró, Rovél-man mo dadoró, Ela, mi phen, ke phareáu, Şau-ma telé thai rováu. Naná-s, náne, te muló Th’ adaikha te n’ arestó. Opre-o plai ko zéleno Kerdól obiáu romanó. Bikín, dáde li-o sivrí Thai de-ma, kai si mo di. Deba, dáde, so mai désa! Kai haning e mulaní, Dineá-i grasní e jungalí Thai phagleás ki scafidí. An e skoba tha-o sivrí Te phándau ti skafidí.

(ursăresc)

Sorişorul merge, apune, Al meu tătişor nu mai vine. Frunzuliţă verzişoară, Mă plânge al meu tătişor, Vino, a mea soră, că crăp, Mă pui jos şi plâng. N-a fost, nene, să fi murit Şi aceasta să nu fi ajuns. Pe acel deal verde Se face nuntă ţigănească. Vinde, tată, şi ciocanul Şi dă-mi, care este a mea inimă. Dă, tată, ce vei mai da ! La puţul cel părăsit A dat iapa cea rea Şi a sfărâmat al tău căpăstru. Adu scoaba şi ciocanul Să leg al tău căpăstru.

(Ursache Ion din satul Râpile, jud. Bacău)

O khamoró de la o kham (soarele), îl khamá. Perel de la peráu (cad, apun). Perf. pelém, Imp. per, Ger. perindos, Part. peló. Rovél de la rováu (plâng). Perf. ruém, Imp. rou, Ger. roindós, Part. rovdo şi royardo. O sivrí (ciocanul), pl. il sivré. E haning (puţul), pl. îl haningá. Jungalí (rea), masc. jungalo. E scafidí (căpăstrul), pl. scafideá. Phándau (leg). Perf. phánglém, Imp. phande, Ger. phandindós, Part. phagló.

LVIII (netotisko)

Ni halémas khanci a-ghés, Dor-sok tîra bokolí, Bi-londí bi-laşeardí. De-ma-k ţîra maşoró Te longhearáu mo iló, Káşte dau-tu o gálbeno Balaméstar ciordanó, Brailátar si o balamó. Asterrde-áme thai marde-áme, Thai ande groapa şutine-áme. Othár amén ankaladeás Th’ amaró drom khăré deás.

(netoţesc)

Nu mâncasem nimica astăzi, Decât puţină turtă, Nesărată, nedreasă. Dă-mi puţin peştişor Să-mi săr a mea inimă, Ca să-ţi dau galbenul De la negustor furat, De la Brăila este negustorul. Ne-au prins şi ne-au bătut, Şi în groapă ne-au pus. De acolo ne-a scos Şi al nostru drum acasă a dat.

(Tuţa Nedea găsit în Ploieşti, dar cu locuinţa nestatornică).

Dor sok-de kaná, (decât). Bi-londi (nesărată). Bi întrebuinţat ca şi negativul nu în compunerea cuvintelor. În însemnarea „fără” se pune cu cazul genitiv: bi vastengo – fără mâini. Londi de la o lon (sarea), verbul longhearáu. Perf. longheardém, Imp. longheár, Ger. longhearindós, Part. longheardó şi londo. Laşeardi de la lacearáu (dreg). Perf. laceardém, Imper. laceár, Ger. lacearindos, Part. laceardó. Ţira (puţin) în loc de handi lăieşeste, zalga ursăreşte şi hanrî tismăneşte. Ciordanó, adj. de la cioráu (fur). Perf. ciordém, Imper. ciór, Ger. ciorindós, Part. ciordó. LIX

(lăiaşísko)

Dévla, na mai mandár-ma T’ ankalá-ma pă koi ceár, Pă koi harorî şukár But ţărurea si anzardé, Numai koi ţar maşkarál But si anzardi şukár. Pala láte kon beşel?

(lăieşesc)

Doamne, nu mai mă omorî, De mă scoate pe acea iarbă, Pe acea vâlcică frumoasă Multe corturi sunt întinse, Numai acel cort din mijloc Mult este întins frumos. După dânsul cine şeade ?

(Gheorghe Ţiganu din satul Mirila, jud. Romanaţi).

Harorî de la e har (valea), hareá. Ţárurea de la e ţara (cortul). Anzardé de la anzuràu şi înzaràu (întinz). Perf. inzardém, Imp. inzàr. Ger. inzarindós, Part. inzardó.

LX (zlătarísko)

Patrinorî şahoró, Kîkăveári sámas mo, Me kărávas vi kîkáe, Thai kărávas vi tigáe, Jávas lénţa ande kou fóro Thai biknávas-le po-k pólo Thai me trin ştar pol kărávas, Târguivas thai kmàvas, Thai me khăré telearávas. Pal akaná so kărdém? Kórkoro grastén ciordém, Trin bîrş phandadó beşlém Thai d’abia astráilem.

(zlătăresc)

Frunzuliţă lemnişor, Căldărar am fost, mă, Eu făceam şi căldări, Şi făceam şi tigăi, Mă duceam cu dânsele la târg Şi le vindeam pe câte un pol, Şi eu trei patru poli făceam, Târguiam şi cumpăram, Şi acasă plecam. Dar acum ce am făcut? Singur cai am furat, Trei ani legat am şezut Şi d-abia am scăpat.

(Ivan Dumitru găsit în satul Buftea, jud. Ilfov, dar locuinţa nestatornică).

Kîkaveári de la e kîkái (căldare), îl kîkáye. Kináu (cumpăr). Perf. kindém, Imp. kin, Ger. kinindós, Part. kindó. Târguíras de la tărguíu (târguiesc). Perf. tărguisardém, Imp. târguisár, Ger. târguisarindós, Part. târguisardó.

LXI (ricinearítiko)

Ela, náne, na traşá! So avéla me ţídava, Muk to lulás o phanlo Te potoliu mo ilo. A nanike nanoro, Al tutúno zuraló Ta thu andó lulasoró Thai te des kau Marino Te pel vi au tutunó.

(ursăresc)

Vino, nene, nu te teme! Ce o fi, eu oi trage, Lasă a ta lulea legată Să potolesc a mea inimă. A neică, nenişor, Na tutun tare De pune în luleluţă Şi să dai lui Marin Să bea şi el tutun.

(Michai Petre din satul Uleşti, jud. Vâlcea).

Traşá de la traşáu (mă tem). Perf. traşáilem, Imp. troá, Ger. traşaindós. Part. traşadó. Ţîdara = ţîrdara de la ţîrdau (trag fumul, pufăi). E luláua (luleaua), pl. îl luláye.

LXII (lăiaşísko) Patrinorî kaştoró, Pă kon plai baró-‘nzardó, Beşăl muro phaloró Thai pel tutúno zuraló. Muro dad phenél kadeá: - Şavéya, na kăr kadea! Uşti, ta av pála-ma Te motháu túkă-k vórbá. - Ba, ka ci mai aváua Ka dés-mau de beleáua. - Kaná ce avés, na mai av!

(lăieşesc)

Frunzuliţă lemnişor, Pre acel deal mare, întins, Şade al meu frăţior Şi bea tutun tare. Al meu tată zice aşa: - Băiete, nu face aşa ! Scoală-te şi vino după mine Să-ţi spui ţie o vorbă. - Ba, că n-oi mai veni Că mă dai de belea. - Dacă nu vii, nu mai veni.

(Neacşu Florea din satul Drăgăneşti, jud. Vâlcea).

Uşti de la uşteáu (mă scol). Perf. uştilém, Imp. uştí, Ger. uştindós, Part. uşteadó.

LXIII (lăiaşísko)

Lulughí ande koi feléstra, Drágo mángă koi nevásta, Lulughí ande koi pirí, Drago mángă koi rommí. Pe kou plai ko-zéleno, Kărel abeáu romanó Tai akhărel-ma te jau Vi me kaşte khălau. Nai-ma pandukeá te dau Káşte jáu káşte khălau, Vi me lumea te dikháu. Mînrî dei phendeás kadeá: - Ne mai jába, maiko, mo Kă san şaoro ţîknó.

(lăieşesc) Floarea la acea fereastră, Dragă mi-e acea nevastă, Floarea în acea oală, Dragă mi-e acea ţigancă. Pe acel deal verde, Joacă nuntă ţigănească Şi mă cheamă să mă duc Şi eu ca să joc. Nu am bani să dau Ca să mă duc ca să joc, Şi eu lumea să văz. A mea mumă a zis aşa: - Nu te mai duce, maică, mă Că eşti băieţel mic.

(Petrche Negoiţă din satul Bozieni, jud. Neamţu)

Pandukeá de la e pandukí (banul).

LXIV

Beşlém trin kurké pangló Anda-k ţêra mui parnó. Phúş-les, mamă, so kerdás ? - Na mai phuş-ma, phraloró, Kă me sémas phandadó. - Ker léski, mamă, te hal Ai de lésko drom te gial. Ai, dade, kai Câmpina Te ciorás la şukareá Kai beşel palál bareá.

Am şezut trei săptămâni legat Pentru puţină gură albă. - Întrebă-l, mamă, ce a făcut ? - Nu mă mai întreba, frăţioare, Că am fost închis. - Fă-i, mamă, să mănânce Şi-i dă drumul să se ducă. Hai, tată, la Câmpina Să furăm pe frumoasa, Care şade după garduri.

(Gheorghe Sultan din Brăila).

LXV

(ricinearísko)

O khamoró jal, perél, O cíaoró ajukerél Sá’ndo dromoró dikhél. Ma ja, náne, dur telé, Kă merél ti dai kheré. Tharél-tut o del de veş Ke barileán andé-k bărş, Thai kerdé ol gajé ande túte Krîşma barí ol ciorénghi. K-o polino phandadó, Andaró drom ko baró.

(ursăresc)

Sorişorul merge, apune, Băieţelul aşteaptă Tot în drum se uită, Nu te du, nene, departe pe jos, Că moare a ta mumă acasă. Arză-te, Dumnezeu, de pădure, Că ai crescut într-un an, Şi au făcut românii în tine Cârciumă mare de hoţi La pelinul cel închis, În drumul cel mare.

(George Călin din Piteşti).

Ajukerél de la ajukeáráu (aştept). Perf. ajukeardém, Imper. ajukeár, Ger. ajukearindós, Part. ajukeárdó (depărtez). Dur (departe) adv. de unde şi vorbele durearáu (depărtez). Tharel de la tharáu (arz). Perf. thardém, Imp. thar, Ger. tharindós.

LXVI (tismănarísko)

Na ciumíde páşau drom Kă dikhăl ma muro rom, Thai şinél-ma la sureása, Bikinél-ma la toleása, Thai kărăl-ma kotorá, Pe saoră dromorá, Thai han-ma îl gurungá. Ná ciumíde, na dăndál, Kă dikhăn-ma de khăral.

(tismănăresc)

Nu săruta pe lângă drum Că mă vede al meu bărbat, Şi mă taie cu cuţitul, Mă vinde cu cântarul, Şi mă face bucăţele Pe toate drumurile, Şi mă mănâncă ciorile. Nu săruta, nu muşca, Că ne văd de acasă.

(Ioniţă Marin din satul Balş, jud. Romanaţi).

Kotorá de la o kotór (bucată, bucăţică). Gurungá de la o gurung (cioară). Dăndal de la dandaláu (muşc). Perf. dandaldém, Imp. dandál, Ger. dandalindós, Part. dandaldó.

LXVII

(lăiaşísko)

Pe koi har tele opré, But katúne poládé, Tha-i ţara andau maşkár But şi mândro thai şukár. Patrinorî kaş parnó, Aolea, so şeaoró, Sóstar, dévla, nai munró, Zăbunóya kejlanó, Fesorăya melaló.

(lăieşesc)

Pre acea vale jos sus, Multe corturi întinse, Cortul din mijloc Mult e mândru şi frumos. Frunzuliţă lemn alb, Aoleo, ce băieţaş, De ce, Doamne, nu-i al meu, Cu zăbunul de mătase, Cu fesul murdar!

(Petre Borănescu din satul Viişoara, jud. Romanaţi).

Poladé de la polaráu (întinz). Perf. poladem, Imp. poláu, Ger. polaindós, Part. poladó.

LXVIII

(tismănarísko)

Díta, dévla, kai bori, Del o del te avel mîrî. Luludí ande feleástra, Ita, dévla, koi nevásta, Del o del te avél mîrî. Teleardăm te jáu ekháte, Diném baré beleaváte Thai phanlă-ma la bareáte. Tălardăm te jau khără Ai kurva thol-ma tălă.

(tismănăresc)

Iată, Doamne, acea noră, Dea Dumnezeu să fie a mea. Floare în fereastră, Iată, Doamne, acea nevastă, Dea Dumnezeu să fie a mea. Am plecat să mă duc la una, Am dat de o mare belea Şi m-a legat la gard. Am plecat să mă duc acasă Şi curva m-a pus jos.

(Simion Mangher din satul Tismana, jud. Gorj).

LXIX (tismănarísko)

- Mothó mángă, Niţo, şe, Kai sála paláu kanró Ol şeavésa ko kaló, Durbacéya po dumo, Ol gadeya melaló? - Dikta, dáde, koi bori Ilás mînrî luludí. Bikín, dade, la grasneá, Tkai lă-ma kolá boreá, Thai bikín vi la parneá, Thai lă mangă kol avreá, Te avél kalí sar o angár, Placeál-ma lako maşkár; Te avél kalí sar ăi cik, Placeál-ma láki kuştík.

(tismănăresc)

- Spune-mi mie, Niţo, fă, Unde ai fost după mărăcini, Cu băiatul cel negru, Cu biciul pe umăr, Cu cămaşa murdară? - Vezi, taică, acea noră A luat a mea floare. Vinde, taică, iapa Şi-mi ia pe acea noră, Şi vinde şi pe alba, Şi ia mie pe cealaltă, Să fie neagră ca cărbunele, Îmi place al ei mijloc; Să fie neagră ca noroiul, Îmi place al ei brâu.

(Ion Floricică din satul Tismana, jud. Gorj).

Sála = sánas de la sem (sunt). O kanro (mărăcinele), îl kanră. Kanraló (mărăcinosul) şi biboldo (nebotezatul) sunt numirile secrete pentru ovrei. Ile = las de la lau (iau). E cik (noroiul).

LXX (tismănarísko)

Avél bengăsko de gáu, So rodàu ci arakháu. Rodiném ek anroró Te ‘mpakíu d-ek şaoró. Aviló a rací mató, Lă-le lindrí bokhaló, Thai sutó, thai uştiló, Thai le anrăstar puşló. Te avés pe pato tehă, Te dáu-tu anră pekă.

(tismănăresc)

Fire-ar al dracului de sat, Ce caut nu găsesc. Am căutat un ouşor Să-mpac un băieţel. A venit aseară beat, L-a luat somnul flămând, Şi a dormit şi s-a sculat, Şi de ouă a întrebat. Să vii pe pat mâine, Să-ţi dau ouă coapte.

(Ion Nica Ciulei din satul Tismana, jud. Gorj).

Bengásko de la o beng (dracul), pl. bengá. A rací = a ràki (aseară). Tismănarii pun adesea ci în loc de k. Aşa ei zic cio raimós (dumneata) în loc de ka raimós. E líndri (somnul). Bokhaló de la e bokh (foamea). Tehă (mâine) în loc de theára.

LXXI

(tismănarísko) Thodîlăm vătafo opră, Le bicióha po dumó, Ande plása telearáu, Romní şukár te arakháu, Şukár parni te arakháu, Kă ni avreá ci mai lau. Kăci plásta uşteadém, Şukár sar tu ci arakhlăm. Mai diklăm ekhá harátă, Pal nai şukar la dumáte, Te avél şukár la dumáte, Finkă jáua nángo látă. So kărdăm, so laşeardăm, Lată náşti mai gălém.

(tismănăresc)

M-am pus vătaf sus, Cu biciul pe umăr În plasă plec, Nevastă frumoasă să găsesc, Frumoasă albă să găsesc, Că pe alta nu mai iau. Căci plasa am călcat, Frumoasă ca tine nu am găsit. Am văzut una la vale, Dar nu e frumoasă la vorbă, Să fie frumoasă la vorbă, Fiindcă oi merge gol la dânsa. Ce am făcut, ce am dres, La dânsa nu am putut să mă duc.

(Mitică Matei din Târgu-Jiu).

Nangó (gol), fem. nanghí

LXXII

(kakaverísko)

Ale, dáde, dáde le, Pala-i káste le-ma me? Palá-i kurva marimé, Saorîndar phiradí. Ale, náne, náne le, Náne, náne, Vasilea, Mai porába ke yakhá! Opré har, koi salcia, Te mai takeón ăl payá, Thai hukhlé ăl rovleánţa, Thai phaglé ke musaveá, Thai ‘nkaldé ki mădúha, Thai makhăn pe pişotá.

(căldărăresc)

Na, tată, tată, mă, După cine m-am luat eu ? După curva cea spurcată, De toţi umblată. Na, nene, nene, mă, Nene, nene, Vasile, Mai cască şi ochii! Pe vale, la salcie, Să mai încălzească apele, Şi au sărit cu toiegele, Şi au sfărâmat genuchele, Şi au scos a ta măduvă, Şi au uns ale lor foi.

(Vasile Căldăraru din Iaşi).

Porába, Imp. de la poráu (casc, deschid), Perf. poradém, Imper. poráu, Ger. poraindós, Part. poradó. Takeón de la takiváu (mă încălzesc). Perf. takilém, Imp. takeó, Ger. takindós, Part. takó. Hukhileá = huklas de la huteáu (săr). Perf. hukhlém, Ger. hutindós, Part. hukló. Musareá de la e musari (genuchiul).

LXXIII

(ricinearítiko)

A, naníke Ionoró, Inklí, náne, o plaioró, Le taşkósa te menáte, Le-ma, náne, te-angaleáte, Trin papukeá cingheardé, De-ma, nane, li telé. Uşti, mamo, de-armaneá Kon lineás me angrusteá. Hai-arakhlá-le e Marka? Abe, dáde, dadoró, Kai mukhleán-ma kórkoro, Pişoténţa ‘ndo gonó, El pişóta cingheardé, Kai halé-len îl balé.

(ursăresc)

A, neică Ionel, Urcă, nene, deluşorul, Cu taşca la al tău gât, Ia-mă, nene, la al tău braţ, Trei papuci rupţi, Dă-mă, nene, şi jos. Scoală, mamă, de blestemă Cine-a luat ale mele inele, Şi le-a găsit Marca? A bre, tată, tătişor, Unde m-ai lăsat singur, Cu foile în sac, Foile rupte, Ce le-au mâncat porcii.

(Gheorghe Saotin din satul Boghicea, jud. Roman).

Le taşkása de la e táşka (taşca), pl. îl taşke. Menáte de la e men (gâtul), îl mená. O gonó (sacul), pl. îl goné. O baló (porcul), pl. îl balé.

LXXIV

(ricinearítiko)

Dé-ma, bíbo, kolá şea, Kol seayá le mai tikneá Ol kalé baléngherea, K-ol bareá si denileá. O şaoró melahnó Thodeá-i brişca, thai gheló Andar-o veş o hurdó. Katár gheló, na-m-aló. Akătálo kai avél. Ta n’avéla, sar gheló; Ta avéla inclistó Opro ko sívo khuró Thai fesósa k-o şeró, Thai biciósa k-o phikó.

(ursăresc)

Dă-mi, mătuşe, pe acea fată, Pe acea fată mai mică Ca perii negri, Că cele mari sunt nebune. Băiatul oacheş A pus brişca şi s’a dus În pădurea cea mică. Pe unde s’a dus, nu a mai venit. Iacătă-l că vine. Dar nu vine, cum s-a dus; Ci vine călare Pe acel siv cârlan Şi cu fesul pe cap, Şi cu biciul pe umăr.

(Dumitrache Iordan din satul Boghicea, jud. Roman).

Melahnó (oacheş), fem. melahni. Hurdó (mic, mărunt), fem. hurdi.

LXXV

(ricinearítiko)

Mundarába-la, dévla, Okolkhá ol denileá, Te lau mánghe kol avreá Le kalé baléngherea. Máraba, dévla, blavál, Ai máraba-la opral, Te şîlavél o drom, Te acen tókos ol kilé, Te pusavén-pe ol phuré, Kai phirén te han şeré, Ita şeré murşané. Sar kerdeóm, sar na kerdeóm, Kórkoro hahavdileóm. Ai dineómas te vatréndar, Arakhleómas te baléndar.

(ursăresc)

Omoară-o, Doamne, Pe acea nebună, Să-mi iau mie pe cealaltă Cu părul negru. Bate, Doamne, vântul Şi bate-l pre sus Să măture drumul, Să dărîme gardurile, Să rămâie numai pomi, Să înţepe bătrânii, Care umblă să mănânce capete, Iată capete de voinici. Cum am făcut, cum n-am făcut, Singur m-am înşelat. Şi dădusem din ale tale vetre Găsisem din ai tăi peri.

(Iancu Cazacu din satul Boghicea, jud. Roman) Şîlarel de la sîlaváu (mătur). Perf. şîladém, Imper. şîláu, Ger. şîlaindós, Part. şîlaod. Peravél de la peráu (caz). Perf. pelém, Imper. peráu, Ger. perindós, Part. peló. Pusaren de la pusaváu (înţep), Perf. pusadém, Imp. pusáu, Ger. pusaindós, Part pusadó.

BASME ŢIGĂNEŞTI (PARAMÍCE ROMANÉ)

I

O cĭohanó

Sas ek phurí ande-k gáu. Thai kidineáonas rakleá baré, ta kátenas, ta kerénas kláka. Thai avénas îl flăkáya, te astarénas le ceayá, thai trăntínas-len, hai ciumídenas- len. Pále ekha na-s-la ibovniko te astarél-la hai te ciumídel-la. Thai sas cei barí gagéski barvaléski, thai nicĭ îndraznílas khónik gi triné ghesénde. Hai oi dikhélas ka-l ceyá îl baré, kai sas de láki seáma. Thai lása ni ciólas-pes khónik. Saí ceii sas şukár, kai ni mai dovedílas-pes. Gadeá aviló ek flăkáu şukár, thai lá-la ande angáli thai ciumidás-la, thai beşló lása gi kai gilabadás o başnó. Thai kaná başló o başnó gheséske, teleardás. E phurí, kai sas în gásda láte, dikhlás, kă se-l pînrî başnéski. Thai dikhlás îl pînrî le rakléski, thai phendás: - Niţo, raklíe baríe, dikhlán-tu váre-so? – Ni ciutém de seáma. – Apoi me mi dikhlém, kă sasles pînrî başnéski? – Mék-len, dale, ni dikhlén. Thai avilí e ceí kheré, thai sutás, thai uştilí, thai ghelí sa odothé kai fúrka, kai sas rakhleá mai but, thai kerdé kláka. Thai avilé îl flăkáya thai fitesáorî lás-pe-i ibóvnika. Thai ciumidé-pes thai beşlé gi-ek vrémea, thai teleardé kheré. Thai aviló i o flăkáo le rakleáko le şukareáko, thai lá-la ande angáli, thai ciumidás-la thai trăntisáilo lása, thai beşló lása gi po maşkár le rakeáko. Thai începosardás o başnó, thai ghilabadás. Aşundás o flăkáu, kai başló o başnó, thai teleardás. So phendás e phurí, kai sas andó bordéia: - Niţo, ciután-tu de seáma kă sas-les pînrî grastéski? - I te sás-les, ni dikhlém. Gadeá e raklí teleardás kai po kher. Thai sutí, thai uştilí de theára, thai kerdás pi bukí, so sás-la-la. Thai oi avilí e reát. Thai lás pi fúrka, thai teleardás kai phuri kau bordeái. Thai avilé îl rakleá mai but. Thai avilé îl flăkáya, thai cĭutiné o vas fiteşsao pe pi ibóvnika. Pále e aklí e şukár dikhél lendi. Gadeá îl flăkáya kontenisardiné, thai teleardíné kheré. Thai acilí numai e raklí nicĭ but, nicĭ ţîra. Thai aviló flakăo le rakleáko. Gadéa e raklí so kam kerél? Thai las léski seáma, thai nakhadass ande-l dumé léski ek su thavésa. Thai ou teleardás, kaná başló o başnó, thai ni gĭanglól-pes, kai gheló. Gadeá e raklí uştilí de theára, thai las o thav, thai ghelás pe dîra le tavéski, thai dikhlá-les and-ek hîu, kai beşélas ande buleáte. Gadeá oi e raklí daráili thai avilítar kheré, kai po kher. Gi rakeáko aviló flăkău, kai sas ande hîu ka-u bordéyo le phureáko, thai dîkhlás, kă nai odothé e raklí. Phuşlás le phureátar: - Kai si Niţa? - Nicĭ avilí. Gadeá ou avilótar kau ker lé Niţáko, kai beşélas oi, hai cingardás: - Niţo, khoté san? Niţa dá-les anglál. - Mothó mánghi so dikhlán kaná avilán kai kanghirí? Kă te na mothósa manghi, kam mundaráu ke dadés. - Ni dikhlém khancĭ. Gadeá ou dikhlás , hai ou mundardás láke dadés, thai taleardás kai pi hîu. Kai gi rakeáko aviló pále: - Niţo, mothó mánghe so dikhlán? Niţa phendás: - Ni dikhlém khancĭ. - Mothó mánghi kă mundaráu ke da, sar mundardém ke dadés. Motho mánghi, so dikhlán? - Ni dikhlém khancĭ. Gadeá ou mundardás láke da, thai teleardás kai pi hîu. Gadeá e raklí uştilí de theára, hai la sas-la deşudui slugĭ. Thai oi phendás lénghi: - Díta, kă si-ma but lové, thai gurú but, thai bakré but; te avén tumaré le deşudó genénghi; t’aven tuménghi daruimé, kă me kame meráu gi rakí; thai te avél tumaró bezéh, kai ni prahonánma ando văş, kai kutári phabalín. Ai aviló e reát o flăkáu anda-i hîu, thai phuslás: - Niţo, kheré san? - Kheré sem. - Mothó, Niţo, so dikhlán de trin ghés, kă kam mudaráu-tu, sar mundardém ke părinţén? - Nai-ma, so te motháu túki. Gadeá ou cĭutá-pes, thái mundardá-la. Gadeá dikhindós, ghelótar kai pi hîu. Gadea-l slugĭ, kaná uştilé de theára, arakhlé le Niţa mulí. Linéla îl slugĭ, thai gătisardé-la, sar trebúl. Beşlé thai kherdé mui ande pereáta, thai nakhadé-la anda-i pereáta, thai lingheardé-al pala o rĕspúnso láko, thai prahosardé-la ando văş ka-u phabalín. Thai nakhlás o paş o bărş thai lápes ek rakló thagarésko te gĭal, te astarél şosóya ogarénţa, kopoénţa. Thai ghelás vênătoreáte, thai phirdé îl kopóya o văş, thai diné pe hîu le rakleáke. Thai inklistásas andáu şóro láko ek lulughí, kai nicĭ arakhádolas nicĭ ekhé thagarimáste de şukár. Gadeá diné îl copóya pe mormênto láko, kai sas prahomé, thai începosardé, ta başénas, thai sgârjínas on pe mormênto le rakleáko. Gadeá cĭutá-pes o rakló le thagarésko, thai cingardás le şinghésa le kopoyén, thai nicĭ avilé îl kopóya. O rakló le thagarésko phendás: - Gĭan sígo odothé? Uştilé, thai avilé ştar gené vênătórea, thai dikhlé e lulughi kai phabólas sar e mumelí. On risáile pálpale kau rakló le thagarésko, thai ou phuşlás-le: - So si odothé? - Si ek lulughi, khai ni mai dovedil-pes. Gadeá o rakló aşundás, thai avilótar kau mormênto le rakleáko thai dikhlás e lulughi, ai cindás-la. Thai aviló kheré, thai sikadás pe dadéski thai pe dáki. Gadeá lás-la ou, thai cĭutá-la ande-k paháro kai po şeránd, kai sovélas ou. Gadeá ustilás e lulughí andáu paháro, ai dá-pes şerésti, thai kherdilí ek céi barí. Thai lá-les le raklés, thai cĭumidá-les, thai dandaldá-les, thai trântisardá-les, thai sutás lésa ande angáli, thái ou ní gĭanélas. Kai avilí e vremea le gheséski, pále kerdilì lulughí. De theára o rakló uştiló nasfaló thai jeluisáilo pe dadéske thai pe dáke: - Mámo, dukhán-man îl zeyá, thai dukhál-ma o şoró. E déi léski ghelás, thai andás ek romní drabarní, ta ţîrdá-les. Ou manglás káşte hal thai te pel. Thai beşló, thai gheló pála pi treába, kai sás-les. Thai ailótar kheré pále paşá rakeáte. Thai halás thai pilás, thai cĭutá-pes pe aşternúto, thai lá-les e lindrí. Gadeá uştilí e lulughí thái kerdilí pále céi barí. Thai lá-les pále ande angáli, thai sutás lésa, thai beşlás lésa ande angáli. Thai ou sovélas. Thai oi ghelí pále andó paháro. Thai ou uştiló, thai dukhánas-les îl kókala, hai mothodás pe dáki, hai pe dadéski. Gadea lésko dad cĭutás de seáma, thai phendás pe romneáki: - Aéla kă de kaná avilás e lulughi, trebúl te avél váreso; kă şi o cĭaó sa nasfaló. Te dikhás, gi rakeáko te cĭas-amen rigáte, te dikhás kon avél kal amaró rakló. Gadea rakiló, thai ustilás o rakló, thai cĭutá pes ando páto káşte sovél. Gadeá e raklí uştilì andáu paháro, thai kerdilí kai niş kă maina-s şukár, sar phaból e para le mumeleáki. Hai dikhlás léski déi thái lésko dad o thagár le rakleá, hai cĭuti-né o vas pe láte. Gadeá uştiló o rakló anda-i lindrí, hai dikhlás le rakleá, kai sas sukár. Gadeá ou lás-la ande angáli, thai cĭumidá-la, thai cĭutá-pes ando páto, sutó gi andó ghes. Thai kerdás abeáu, thai halé, thai pilé. E lumea mirínas-pes, kă gadeá manuş şukár sar gáda-i raklí ni mai arakhádolas nicĭ ekhé thagarimáste. Thai beşlás lása o paş o bărş thai kerdás ek rakló somnakunó dui phaba ando vas lésko. Thai fálas miştó le raklés le thagarés keres. Gadeá aşundás láko ibóvniko, kai iubílas-pes lása o cĭohanó, kai mundardá-la. Uştiló, thai aviló láti, thai phuşlá-la: - Níţo, mothó mánghi, so dikhlán mándi? E Niţa phendás: - Ni dikhlém khancĭ. - Mothó mánghi ceacés, kă mundarau ke raklés, ke kokonaşés, sar mundardém ke dadés thai ke da. Mothó mánghi ceacés! - Naima so te mothau túke. Thai ou mundardás láke raklés. Thai uştilás hai lingheardá-les kai kanghirí hai prahosardá-les. Gi rakeáko pále aviló cĭohanó thai phuşlá-la: - Mothó mánghi, Niţo, so dikhlán? - Ni dikhlém khancĭ. - Motho mánghi, kă mundaráu ke rás, kai lán-les de gagĭó. Gadeá uştilás, thai phendás e Niţa: - Ni perél-pes, káşte mundarés mînrá ras. Del o Del te pharos. Gadeá aşundás, kai phendás e Niţa, te pharol o cĭohanó. Vi muló vi pharîló holinátar. De theára ustilás e Niţa, thai dikhlás ande bătătura o rat dui pálmi de but, kai sas. Gadea poruncisardás e Niţa kai po sokro, káşte ankalavél o iló lésko kât de mai sígo. Aşundás láko sokro, o thagar, thai pharadáles, thai las o iló lésko, hai dáles ando vas le Niţáko. Thai oi ghelítar kai groápa pe rakléski, thai vasdá-les pe raklés; cĭutás o iló, thai uştiló rakló. Thai ghelí e Niţa kai po dad, hai kai pi dei, thai makhlá-len ratésa, thai uştilé. Gadea dikhindós, e Niţa mothodás saorì pricine so kerdilás-pes hai so tîrdás anda-u vas le cĭohanésko.

Strigoiul

Era o bătrână într-un sat. Şi se strângeau fete mari, de torceau, de făceau clacă. Şi veneau flăcaii, de glumeau cu fetele şi le şi le trânteau şi le sărutau. Dar una nu avea ibovnic, să glumească cu dânsa, şi să o sărute. Şi era fată mare de român bogat, şi nu îndrăznea nimeni până la trei zile. Şi ea se uita la fetele cele mari, care erau de seama ei. Şi cu dânsa nu se punea nimeni. Acea fată era frumoasă, care nu se mai dovedeşte. Aşa a venit un flăcău frumos şi a luat-o în braţe şi a sărutat-o, şi a şezut cu dânsa, până când a cântat cocoşul. Şi când a cântat cocoşul de ziuă, a plecat. Bătrâna, unde era în gazdă la dânsa, a văzut că are picioare de cocoş. Şi a văzut picioarele băiatului şi a zis: - Niţo, fată mare, ai văzut tu ceva? – Nu am băgat de seamă. – Apoi eu nu am văzut că avea picioare de cocoş? – Lasă-le, maică, nu am văzut. Şi a venit fata acasă, şi a dormit şi s-a sculat, şi s-a dus tot acolo la furcă, unde era fete mai multe şi au făcut clacă. Şi au venit flăcăii şi fieşcare şi-a luat ibovnica. Şi s-au sărutat şi au şezut până la o vreme, şi au plecat acasă. Şi a venit şi flăcăul fetei celei frumoase, şi a luat-o în braţe şi a sărutat-o şi s-a trântit cu dânsa şi a şezut cu dânsa până la jumătatea nopţii. Şi a început cocoşul şi a cântat. A auzit flăcăul, unde a cântat cocoşul şi a plecat. Ce a zis bătrâna, care era în bordei? - Niţo, ai băgat tu de seamă că avea picioare de cal? - Şi de a avut, n-am văzut. Şi atunci fata a plecat la a ei casă. Şi a dormit şi s-a sculat de dimineaţă, şi a făcut al ei lucru, ce ea avea. Şi a venit noaptea şi a luat a ei furcă, şi a plecat la bătrâna la bordei. Şi au venit fete mai multe. Şi au venit flăcăii şi au pus mâna fieş-care pe a sa ibovnică. Dar fata cea frumoasă se uita la dânşii. Atunci flăcăii au contenit şi au plecat acasă. Şi a mai rămas fata nici mult, nici puţin. Şi a venit flăcăul fetei, ibovnicul ei. Atunci fata, ce avea să facă? Şi a luat seama lui şi a pus în umerii lui un ac cu aţă. Şi el a plecat, când a cântat cocoşul, şi nu s-a ştiut unde s-a dus. Atunci fata s-a sculat de dimineaţă şi s-a gătit şi a luat aţa şi s-a dus pe dîra aţei şi l-a văzut într-o groapă, unde şedea jos. Atunci ea, fata s-a speriat, şi s-a dus acasă la ei casă. Până în seară a venit flăcăul, care era în groapă, la bordeiul bătrânei. Şi a văzut, că nu este acolo fata. A întrebat de la bătrână: - Unde este Niţa? - Nu a venit. Atunci el s-a dus la casa Niţei, unde şedea ea şi a strigat: - Niţo, acolo eşti? Niţa a răspuns. - Spune-mi, ce ai văzut, când te-ai dus la biserică? Că de nu-mi spui mie, o să omor pe al tău tată. - Nu am văzut nimic. Atunci a văzut el şi a omorît pe al ei tată şi a plecat la a sa groapă. Şi până către seară a venit iarăşi. - Niţo, spune-mi mie ce ai văzut? Niţa a zis: - Nu am văzut nimic. – Spune-mi mie că omor pe a ta mumă, cum am omorît pe al tău tată. Spune- mi mie, ce ai văzut? – Nu am văzut nimic. Atunci el a ucis pe a ei mamă, şi a plecat la a sa groapă. Atunci fata s-a sculat de dimineaţă, şi ea avea douăsprezece slugi. Şi ea le-a zis lor: - Iată că am mulţi bani şi boi mulţi şi oi multe; să fie ale voastre la doisprezece inşi; să fie vouă dăruit că eu o să mor până de seară; şi să fie al vostru păcat, dacă nu mă îngropaţi în pădure la cutare măr. Şi a venit noaptea flăcăul din groapă şi a întrebat: - Niţo, acasă eşti? - Acasă sunt. - Spune, Niţo, ce ai văzut de trei zile, că o să te uciz, cum am ucis pe ai tăi părinţi? - Nu am ce să-ţi spui ţie. Atunci el s-a pus şi a ucis-o. Aşa văzând, s-a dus la a sa groapă. Atunci slugile, când s-au sculat de dimineaţă, au aflat pe Niţa moartă. Au luat- o slugile, şi au gătit-o cum trebuie. Au şezut şi au făcut gaură în perete, şi au trecut-o prin perete şi au dus-o după cuvântul ei şi au îngropat-o în pădure la un măr. Şi a trecut jumătate de an şi s-a luat un fecior de împărat să se ducă să prinză iepuri cu ogari, cu copoi. Şi s-a dus la vânătoare şi au umblat copoii pădurea şi au dat peste groapa fetei. Şi ieşise din capul ei o floare, cum nu se mai găsise la nici o împărăţie de frumoasă. Atunci au dat copoii peste mormântul ei, unde era îngropată, şi au început de lătra şi sgâriau ei pe mormântul fetei. Atunci s-a pus feciorul împăratului, şi a strigat cu cornul pe copoi, şi nu au venit copoii. Feciorul împăratului a zis: - Duceţi-vă curând acolo. S-au sculat şi au venit patru inşi vânători, şi au văzut floarea care ardea ca o lumânare. Ei s-au întors înapoi la feciorul împăratului şi el i-a întrebat: - Ce este acolo? - Este o floare, care nu se mai dovedeşte. Aşa băiatul a auzit şi a venit la mormântul fetei, şi a văzut floarea, şi a rupt-o. Şi a venit acasă, şi a arătat-o tatălui său şi mamei sale. Aşa a luat-o şi a pus-o într-un pahar la al său căpătâi, unde dormea el. Atunci s-a sculat floarea din pahar şi s-a dat preste cap şi s-a făcut o fată mare. Şi a luat pre băiat şi l-a sărutat şi l-a muşcat şi l-a trântit, şi a dormit cu dânsul în braţe şi a pus a sa mână pe supt capul lui, şi el nu ştia. Când a sosit vremea de ziuă, iarăşi s- a făcut floare. De dimineaţă băiatul s-a sculat bolnav şi s-a plâns la tată-său şi la mamă-sa: - Mamă, mă doare spatele şi mă doare capul. Muma lui s-a dus şi a adus o femeie ghicitoare, de l-a tras. El a cerut ca să mănânce şi să bea. Şi a şezut şi s-a dus la al său lucru, ce avea. Şi a venit acasă iarăşi pe supt seară. Şi a mâncat şi a băut şi s-a pus pe aşternut şi l-a luat somnul. Atunci s-a sculat floarea şi s-a făcut iarăşi fată mare. Şi l-a luat iarăşi în braţe, şi a adormit cu dânsul şi a şezut cu dânsul în braţe. Şi el dormea. Şi ea s-a dus iar în pahar. Şi el s-a deşteptat şi îl dureau oasele, şi a spus mamei sale şi tatălui său. Atunci al lui tată a băgat de seamă, şi zise nevestei: - O fi, că de când a venit floarea, trebuie să fie ceva; că este băiatul tot bolnav. Să vedem, până seară să ne punem la o parte, să vedem cine vine la al nostru băiat. Aşa s-a înnoptat, şi s-a sculat băiatul şi s-a pus în pat ca să doarmă. Atunci fata s-a sculat din pahar şi s-a făcut, că nici că mai era de frumoasă, cum arde flacăra lumânării. Şi a văzut a sa mumă şi al său tată, împăratul, pre fată, şi au pus mâna pe dânsa. Atunci s-a sculat băiatul din somn, şi a văzut pe fată, care era frumoasă. Atunci el a luat-o în braţe şi a sărutat-o şi s-au pus în pat şi au dormit până în ziuă. Şi a făcut nuntă şi au mâncat, şi au băut. Şi lumea se mira că aşa om frumos ca acea fată nu mai se găsia nici la o împărăţie. Şi a şezut cu dânsa jumătate de an şi a făcut un băiat de aur cu două mere în mâna lui. Şi i-a părut foarte bine feciorului de împărat. Atunci a auzit al ei ibovnic, care se iubia cu dânsa, strigoiul, care a omorît-o. S-a sculat şi a venit la dânsa şi a întrebat-o: - Niţo, spune mie, ce ai văzut la mine? Niţa a zis: - Nu am văzut nimic. - Spune-mi mie drept, că omor pe al tău băiat, al tău coconaş, cum am omorît pe al tău tată şi pe a ta mumă. Spune-mi mie adevărat! - Nu am ce să-ţi spui ţie. Şi el a omorât pe al ei băiat. Şi s-a sculat şi l-a dus la biserică şi l-a îngropat. Până seara iarăşi a venit strigoiul şi a întrebat-o: - Spune-mi mie, Niţo, ce ai văzut? - Nu am văzut nimic. - Spune-mi mie, că omor pe al tău domn, pe care l-ai luat de bărbat. Atunci s-a sculat şi a zis Niţa: - Nu se cade, să omori pe domnul meu. Să dea Dumnezeu să crăpi! Atunci a auzit, când a zis Niţa să crape strigoiul şi el a murit şi a crăpat de necaz. De dimineaţă s-a sculat Niţa şi a văzut în bătătură sânge de două palme, de mult ce era. Atunci a poruncit Niţa la al său socru, ca să scoaţă inima lui cât mai curând. A auzit al ei socru, împăratul, şi l-a spintecat, şi a luat inima lui şi a dat-o în mâna Niţei. Şi ea s-a dus la groapa copilului ei, şi a râdicat copilul, a pus inima şi s-a sculat copilul. Şi s-a dus Niţa la tată-său şi la mumă-sa şi i-a uns cu sânge şi s-au sculat. Aşa văzând, Niţa a pus toate pricinile ce i s-a făcut şi ce a tras din mâna strigoiului.

[Gheorghe Stângă din satul Budeşti, jud. Ilfov]

II

O fino le devlesko

(ricinearítiko)

Isas ek thagarís. Ayaká odavká thagarís de andurél tărnimates leski ji and-ol phuribé naná mai ulóles de kaná ek hurdoró. Ayaká odovká hordoró isás viteázos. Thai sar uló, sar phendineás péske dadéske: - Mo dad! Tut nanái-tu ek páloşo or ek buzdugános? - Nanai-ma, mo cĭaó. Pále te poruncízau te kerél tuki ayaká. O hurdoró odovká phengheás: - Naná mai poruncíze, mo dad; ke jáu me li ayakhá. Thai cĭutineá-pes odoukhá hurdoró, thai teleardineás thai gheló but vrémea bi seamákoro ji kaná dineás aderé-k veş baró. Ayakhá andoró veş odovká ţidineá-pes telál ekhé kopacéste, thai beştó zalága te odiniskerél; ke sas likhinó. Thai beştó zalág. Ayakhá o somnál Del thai li o somnal Petre dineá-pes telé adalke rakléste, ke sas li biboldó. Ayakhá o somnál Del phuştineá-les: - Bre, rakléa, kai teleardineán? - Lita me teleardeóm palá le vitejiáte, phuréa. Ayakhá o somnál Del gândisardineás ol gândósa, thai kerdineás ek kangherí. Thai sovleardás odolkhé raklés, thai ciceás ol somnalé Petrés thai lineás ol raklés thai gheló lésa ol khanghereáte, thai thodineás léstoro aláu Handák. Thai phendinéas léski o somnál Del: - Fine! Ita viteázo sar tute avér te naná mai ovél. Thai te les li me fína. Ke sás-lees ek raklí sa ayakhá de vitejoáika, thai sa boldí ol Devléstar. Thai sas léskiri fína, thai phendineás te lel-lan lés koro fíno. Thai dineá-les ek toyágo de isbânda thai ek páloşo. Ayakhá dineá-les zor thai mukhlineá-les telé. Thai léskoro náşo ghelineás ando céri, sar ek somnál Del, kai sílos. Thai o Handák akheardineás, ke împuterniciskerdineá-les o Del, thai teleardineás palále vitejiénde, thai ghelineás but vrémea bi seamákoro. Ayakhá dineás ou andé-k veş baró. Thai othé sas ek zméos triné şelé berşéngo. Thai othé sas léskere geáne ji ol phuyáte thai léskiri bal sa ayakhá. Thai ghelineás o rakló léste thai phendeás: - Mai şukár arakhlém-tu! - Şukár aleán. O viteázo odovkha sar aşundineás léstoro mui, sar simţiskerdeás ke sílos o fino ol devléskoro. Thai phuşteá-les o rakló o Handák: - Dur beşél e fína ol devléski? - Nana beşél dur; mai si triné gheséngoro drom. Thai lineá-pes o rakló thai teleardineás, thai gheló trin ghes ji kaná dineás othé ol rakleáte. Li e raklí odoiká sar dikhli neá-les, sar pringeardineás, ke sílos o fíno lákere naşósko. Thai mukhlineá-les ta aló láte. Thai cĭutineás léski e síniya thai halineás lésa, thai phuşteá-les: - So rodés athár, Handák? On phendineás: - Líta me além, te prandízau-tu. - Kása? - Li mánţa, kaná kamés. Oi phendineás: - Naná kamáu ayakhá, bi marimáskoro. Thai o rakló phendineás: - Aidi, te marás-ame. Thai liné-pes marimáste thai mardineá-pes trin ghes, thai supuniskerdeás-lan o rakló. Thai lineás-la thai gheló kai léngoro náşo. Thai kununiskerdeá-le, thai kerdiné obeáu. Thai on acilé thagár opré sárore theménde. Thai katár aleó, phendeom.

Finul lui Dumnezeu

(ursăresc)

A fost un împărat. Aşa, acel împărat, din tinereţea lui până la bătrâneţe, nu a născut decât un copil. Aşa acel copil era viteaz. Şi cum s-a născut, cum a zis tatălui său: - Al meu tată! Tu nu ai un paloş sau un buzdugan? - Nu am, copilul meu. Dar să poruncesc să-ţi facă aşa (un asemenea). Băiatul acela a zis: - Nu mai porunci, al meu tată; că mă duc şi aşa. Şi s-a pus acel băiat, şi a plecat şi s-a dus multă vreme fără seamă, până când a dat de o pădure mare. Aşa în pădurea aceea s-a tras pre supt un copaciu, şi a şezut puţin să odihnească; că era ostenit. Şi a şezut puţin. Aşa sfântul Dumnezeu şi sfântul Petre s-au dat jos la acel băiat, că era şi nebotezat. Aşa sfântul Dumnezeu l-a întrebat: - Bre băiete, unde ai plecat? - Iată eu am plecat după vitejie, bătrânule. Aşa sfântul Dumnezeu s-a gândit cu gândul, şi a făcut o biserică. Şi a adormit acel băiat, şi a pus pe sfântul Petru, şi a luat pe băiat, şi s-a dus cu dânsul în biserică, şi l-a botezat şi a pus al lui nume Handac. Şi i-a zis lui sfântul Dumnezeu: - Fine! Iată viteaz ca tine altul să nu mai fie. Şi să iei şi pe a mea fină. Că avea o fată tot aşa de vitează, şi tot botezată de Dumnezeu, şi era a lui fină, şi a zis să o ia a lui fin. Şi i-a dat un toiag de izbândă şi un paloş. Aşa i-a dat putere şi l-a lăsat jos. Şi al lui naş s-a dus în cer ca un sfânt Dumnezeu, ce este. Şi Handac a simţit, că l-a făcut cu putere Dumnezeu şi a plecat după vitejie, şi s-a dus multă vreme, fără seamă. Aşa a dat el într-o pădure mare. Şi acolo era un zmeu de trei sute ani. Şi erau ale lui gene până la pământ, şi al lui păr tot aşa. Şi s-a dus băiatul la dânsul, şi a zis: - Bine te-am găsit! - Bine ai venit. Viteazul acela, cum a auzit a lui gură, cum a simţit că este finul lui Dumnezeu. Şi l-a întrebat băiatul Handac: - Departe şade fina lui Dumnezeu? - Nu şade departe; mai este de trei zile drum. Şi s-a luat băiatul şi a plecat, şi s-a dus trei zile, până când a dat acolo de fată. Şi fata aceea cum l-a văzut, cum a cunoscut, că este finul naşului ei. Şi l-a lăsat de a venit la dânsa. Şi i-a pus lui masa, şi a mâncat cu dânsul şi l-a întrebat: - Ce cauţi pe aci, Handac? El a a zis: - Iată, eu am venit să te mărit. - Cu cine ? - Şi cu mine, dacă vrei. Ea a zis: - Nu vreau aşa, fără luptă. Şi băiatul a zis: - Aide să ne luptăm. Şi s-au luat la luptă şi s-au luptat trei zile, şi a supus-o băiatul. Şi a luat-o şi s- au dus la al său naş. Şi i-a cununat şi au făcut nuntă. Şi ei a rămas împăraţi preste toate ţările. Şi de unde am venit, am spus.

(Iacov Zidu Lăcătuşu din satul Băneşti, jud. Prahova)

Specimens from the Language and the Literature of the Gypsies in Romania Published by Dr. Barbu Constantinescu

Introduction

Publishing, for the moment, these specimens of Romani language and literature from Romania I have thought of their linguistic, and even anthropological interest. Having emmigrated from India in times immemorial, the Gypsies have been living in the Romanian Principalities since the 14th century. It is from here that they moved to other areas of Europe.5 The Gypsy language is very similar to modern Indian dialects. You can also find, in it, many elements borrowed from the peoples the Gypsies entered in contact with. The songs and fairy tales I am publishing here are very popular among the Gypsies. The first songs, I-XIV have also been published in Trajan’s Column.6 I have used the names Ursary, Layash, Tismani according to my informants. Where there is no such record, one must understand that the song or the fairy tale is in the common dialect, although some of the songs belong to several of the represented dialects. In transcribing the songs and the fairy tales, I relied on the Romanian alphabet. The letter h after t, p, k, represents a slight aspiration that is often heard in the Gypsy language. In some words this can also be heard after the palatal ć. 7 If the letters c and g followed by a, o, and u are to be pronounced palatally, I have used a shortened ĭ after them. I have accompanied both the songs and the fairy tales by as faithful a literary translation as possible. In order to make the songs more easily understood, I have also added some short glosses. As the fairy tales are easier, I thought that the parallel translation is enough for their understanding. The difficulties I have encountered in my researches on the Gypsies have been very great. That is why I feel obliged to express my vivid gratitude to all those who helped me with these researches.

I

Gypsy Song (Ursary)

Green leaf of millet, Here is that maiden Like a flower. Flower from the garden, She turned into a flower, She flew into a flower, She went to another country, She got to an emperor; The emperor saw her, He gave her Five hundred gold ducats, 5 See the scholarly works by Franz Miklosich. Uber die Mundarten und Wanderung der Zigeuner Europa’s Fascicle. I – VIII in Vienna 1872 – 1877. A. F. Pott.Die Zigeren in Europa und Asien. 2 vol. Halle 1845 in 8. Ascoli.Zigeuneisches. Halle. 1845. Paul Bataillard. Sur les origins des Bohémiens ou Tsigaines. Paris 1875.And several writings on the Gypsies, in general, and on the publications about them. About the Gypsies from Romania, see: Mich. de Kogălnitschan. Esquise sur l’histoire, les moeurs et la langue des Gigains etc. Berlin 1837 in-8IV, 46. J.A. Vaillant. Grammaire dialogue et vocabulaire de la langue des Bohémiens on Cihains. Paris 1868 in-8 152. 6 Trajan’s Column, editor-in-chief B. P. Haşdeu. Year VIII No. 10 and 11, pag. 605 – 620, 1877 Bucharest. 7 Such as in ćhaó (children), ćháu (chicken), phućháu (I ask), ćhoráu ( I pour), e ćhor (beard), ućharáu (I make them happy), and their derivatives. He had dinner with her, He told her with his own mouth, “Oh, fair maiden! You are as fair As a nice garden flower.” The girl said, “God made me As fair As a nice flower; Do not cast your evil eye at me, For I am a little girl Like a nice flower, Which grows in a pot And at a lord’s court.

(Călin Voicu of Ruşi lui Asan, a village from the Vlaşca County)

E ghili (song), pl. îl ghileá. E (enclitic Definite Article in Romanian) fem. sing. art. Îl or ol (enclitic Definite Article in Romanian), art. pl. Romani, adj. fem. from rom (Gypsy). Ricinearisko, adj. from o ricinó (bear), pl. îl riciné. E patrin (leaf), pl. îl patrineá. Zéleno (green). E kurmí (millet), pl. îl kurmeá Ita, interj. (look) Cĭai, céi, şéi (girl), pl. îl cĭaya, ol şeya. Ursary Gypsies often use ş and j, where the Vatrash Gypsies use cĭ or gĭ. Thus, they say şéi instead of céi (girl), janáu instead of gĭanáu (I know). Barí, f. (big), masc. baró E lulughí (flower), pl. îl lulugheá. Bareákiri, adj. from o bar (garden); masc. bareákoro. But Vatrash Gypsies say bareáko, bareáki. Anderé instead of ande (in). Kerdileás instead of kerdiló from keráu (I do). Past kerdém. Imperative ker. Gerund kerindós. Participle kerdó. Hureáileas instead of hureáilo from hureáu (I fly). Past hureáilem, Imperative hureá, Gerund hureáindos, Part. hureadó. Aver (another) for both masculine and feminine. O them (country), pl. îl themá. Ghelineás instead of gheló from gĭau (I go), Past ghelém, Imperative gĭa, Gerund ghelindós and gĭandós, Part. gheló. Ek (a, an). Thagaréste, Dative from o thagár (emperor, king), pl. îl thagará. Areslineás instead of areslinó and aresló from aresáu (I reach). Past areslém and aresliném, Imperative arés, Gerund areslindós and aresindós, Part. aresadó. Lan, Accusative of oi (she). Dikhlineás instead of dikhlás (dikhló is not very much used), from dikhau (I see). Past dikhlém and dikhliném, Imperative dikh, Gerund dikhindós, Part. dikhló. Pangĭ and pancĭ (five). Şelá, pl. from şel (one hundred). Pholeá, pl. from e phol (gold ducat, twenty lei, lira). Dineás instead of das from dau (I give). Lása, from oi (she). Kái (at, where). E meséli (table), pl. îl mesélea. Halineás instead of halás from háu (I eat). Past halém and haliném, Imperative ha, Gerund handós, Part. haló. Andáu instead of anda-o (from). O mui (mouth), pl. îl muyá. Lákă instead of láke, Dative from oi (she). Phendineás instead of phendás from phenáu (I say). Past phendém and phendiném, Imperative phen, Gerund phendinós, Part. phendó. Şukaréne, Vocative from şukareorî, Demonstrative from şukár (beautiful). Tu (Pronoun tu). Sar (how, as). Kerdileán instead of kerdilán, Passive from keráu (I do). Ayakhá (so). E ceayorî, Demonstrative from ceái (girl) O deloró, Demonstrative from o del (God). Te, Subjunctive Particle. Yakhalí (to be cast a spell upon), Feminine from yakhaló from e yakh (eye), pl. îl yakhá. Sieóm and siyóm instead of sem [sum] Ursary dialect. Tikni (small), Masculine tiknó and ţîknó. Bareól from bariváu (I grow). Past barilém, Imperative bareó, Gerund barindós, Part. bareardó. E avlin (yard), pl. îl avliná. Raikai instead of raikaní (lordly, a lord’s…), Masculine raikanó.

II

(Ursary) My uncle, the eglantine, and the bristle grains, May God dry up your longing! Curse her, Lord, and blind her, She who doesn’t obey me! Curse her, Lord, with rains For I have caught her with my hands. And you, God, beat her For I have caught her with my hands. The cold wind beats By this fair woman; Beautiful and white is she, And she’s rather lazy, And she’s rather dumb. Dear little leaf, white cabbage, Oh, uncle Ionel; Drive on, uncle, more slowly, In a hurry is The Romanian, Dimitrie, the merchant, And my leg does hurt.

(Tincuţa of Niculae from Cojasca, a village in Dâmboviţa County)

O rùgo (eglantine), pl. îl rùgurea. Náne (uncle), o náne (uncle). Ai, hai, thai (and). Şukearél-la from şukearáu (I dry). Past şukeardém, Imperative şukéar, Part. Şukeardó, Gerund sukearindós. La, Accusative from oi (she). Ko, kiro (your), in Ursary more common than to instead of kiró. O dóro (longing), pl. îl dórurea. Már-la, Imperative from maráv. (I beat). Past mardém, Part. Mardó, Gerund marindós. Korár-la, Imperative from koraráu (I get blind). Past korardém, Part. Korardó, Gerund korardinós. O del (God), pl. îl devlá. Okolkhá, Demonstrative pronoun (that), Masculine okoukhá. Kái (where, at) is also used as the relative pronoun “which, who.” Ni and naná, Adverb (no). Pakeál-ma from pakeáu (I believe). Past pakeaém. Imperative Pakeá, Gerund pakeaindós. Part. pakeaó. – Ma and man, Accusative from (I). Brîşindénţa, from o brîşind (rain), pl. îl brîşindá. K’astardém-la. Kă Particle (that, conj.). – Astardém from astaráu (I catch). Imperative atár, Part. Astardó, Gerund astarindos. Le vastenţa from o vas (hand), pl. îl vas. Marél from maráu (I beat). E valvál (wind), pl. îl valvaleá. Sudri (cold), Masculine şudró. Paşa, near, by, close. Koi = okoiká (that). Mândro, fair woman. Romni (woman), pl. romneá. Masculine o rom (man), pl. îl rom. Rom means “Gypsy” in Gypsy language. The Romanian is called o gagĭó, the Turk o horahanó, the Bulgarian and the Serbian are called o das. But, Adverb (much). Si from sem (I am), Past Continuous semas. Parni (white), Masculine parnó. Si-lis instead of si (is). Kam, (about, some, approximation). Khanilí (lazy), Masculine khaniló. I or vi Conjunction (and, so; like the Latin “etiam”). Denili (fool), Masculine deniló. Patrinorî, Demonstrative feminine from e patrin (leaf). O şah (cabbage), pl. îl şah. Ionoró, Demonstrative from Iono (John). De, Imperative from dau (I give). Past dem, Participle dinó, Gerund dindós. Mai, (May). Dél-ame. Ame instead of aménghi, Dative plural from me (I). Gajó instead of gagĭó. O balamó (merchant), pl. îl balamé. Dukhál-ma (it hurts me). Past dukharaeás-ma, Gerund dukhaindós-ma. O punró (leg), pl. îl pînrî. III

(Ursary)

Oh, my lad, my dear boy, Climb the hill, my boy, For your lass to give you kisses, Nice kisses, From a silver-like mouth. Come out, boy Ionel, With the fez on your head, With the whip on your shoulder, You look like a merchant, Like a city merchant, May my sister eat up your mouth. “I am not going, my lad, For my father is at home And he’ll break my little legs, For you, my girl, for you, That you’re of a poor Gypsy, And I am of a great Gypsy, And he is ashamed.”

(Catrina Gheorghe Pintelei of Fântânele, a hamlet from Dâmboviţa County)

Nanoró, Demonstrative from náne (lad). Inklí from inkleáu (I climb, I get on, I ride, and I get out). Past inklistém, Imperative inklí, Gerund inklindós, Part. inklistó. O playoró, Demonstrative from o plai (hill), pl. îl playá. Del-tu-i instead of del tuki e. Tu short form from tuki, and tut Dative from tu (you). E, feminine article which turns into i if it is united with other words. Leáika (lass). Muyoró, Demonstrative from o mui (mouth), pl. îl muyá. Şukaroró, Demonstrative from şukar (fair, beautiful). Sí-los, in Ursary from si (is) and los Pronoun (she). Rupuó from o rup (silver), pl. îl rupá. Le fesóya = le fesósa from o féso (fez), pl. îl fésurea. O şeró =o şoró (head), pl. îl şeré. Le bicĭóya = le bicĭosa from o bicĭo (whip), pl. îl bíciurea. Po phikó = po (on) and o phikó (shoulder), pl. îl phiké Semenízes from semenízau (I look like). Past semenisardém, Gerund semenindós. O balamó (merchant), pl. îl balame. Dizákoro, adjective from e diz (city, town), pl. îl dizá E phén (sister), pl. îl pheneá or pheyá. Jav = gĭau (I go). Şe = ce from cei (girl). Mo = miró = munró (my). O dad (Dad), pl. îl dadá. Phagél from phagáu (I break). Past phaglém, Imperative phag, Gerund phaghindós, Part. Phagó. Khăré, from o kher (home), pl. îl kherá. Me = miré = mînrî (my, plural). Pinroré from pinroró, Demonstrative from o punró (leg), pl. îl pînrî. Anda (for, from). San from sem (I am). Roméski and romésko, Genitive from rom (Gypsy). Cĭorăski from cĭoró (poor), fem. cĭorî. Baré romésko = barésko romésko, Genitive from baró rom (great Gypsy). Léske, Dative from on (he). O lajavó = o lagíavo (shame), pl. îl agĭave.

IV

(Moldavian)

Ah, God, You, God! Do not kill me, But take me out on that grass, For I want to drink in that pub Holding my mother’s arm around me, And my sister following me. I am going to the mountains To see my mother! Ah, God, almighty God, Almighty God, May bitch mules live long, May we bring them fodder, May our bitch mules eat! Ah, God almighty, May You keep me longer in this world That I see my mother! Look, my lad, what that is! That is a maiden, May God make her Become my woman!

(Sanda Gruia Moldoveanca, whose home is in Bucureşti)

Le, Vocative exclamation. Ná-mai = naná mai (not/no more) Mundár-ma from mundaráu (I kill). Past mundardém, Imperative mundár, Gerund mundarindós, Part. mundardó. Ankalá-ma from ankalaváu (I take out). Past anklaladém or ankaldém, Imperative ankaláu, Gerund ankalaindós, Part. ankaldó. Pe ceareáte from e cear (grass), pl. a ceareá. Káşte (so as, for). Peáv = peau (I drink), Past pilém, Imperative pi, Gerund pindós, Part. piló. Kolá moléate, from koi mol (that pub). Dása, from e déi (mother), pl. îl deyá. Pála (around). Koráte, from e kor (neck), pl. îl korá. Pheneása, from e phen, (sister). Mánde from me (I). Telearáu (I go). Past teleardém, Imperative teleár, Gerund telearindós, Part. teleardo. Plaináte, from e plain (mountain), pl. îl plainá. Dayáte from e déi or dái (mother). Kadeá = gadea (so that, in order that). Somnalá, o and e somnal (holy, almighty). Déba = de, rare form of dau (I give). Traízen from traízau = traiv (I live). Past traisaílem, Imperative traisár, Gerund traindós. Del georneá from e georni (female ass or female mule), pl. îl georneá. Mai (more). Linkér-ma from linkearáu (I keep). Past linkeardém, Imperative linkeár, Gerund linkearindós, Part. linkeardó. So-s = so si (what is). Koyá = kodoyá (that, feminine), masc. koyá, kodoyá. Miri – mînrî (my, feminine), masc. miro, munró. Avél – ael from aváu (to be alive). Past avilém and ailem, Imperative au, Gerund avindós, aindós, Part. aviló şi ailó. This verb is also used instead of the verb “to be.”

V

Little leaf, white wood, I shall die, my God, I will; For when I grew I was not a great man, But I was a rose, And they put me in the gardens, And the rains watered me, And flowers grew by me, And the maidens picked them, And so did the great ladies, And they saw me as well, And the ladies took me, And put me into big pots, Here by the windows. Here the ladies took me And they smelled me with their nose, And they took my smell, And they left me withered as such. But if God wills, I shall be green again, For the ladies to take me, And put me at their breasts, And carry me like this.

(Radu the Beggar from Codreni, a village in Ilfov County)

Kamé from kamáu (I want). Past. Kamlém, Gerund kamindós Part. kamló. Kame is used, without any modification, in all the persons of the Prezent Indicative in order to form the Future Tense. Kána (when). Nái – nanái (it is not). Sémas from sem (I am). Past Continuous is used instead of Past Tense. O manúş (man), pl. îl manúş. Ta (but, so). Cĭónas – ma from cĭau (I put). Past cĭutém, Imperative cĭu, Gerund cĭuindós, Part. cĭutinó. O brîsind (rain), pl. îl brîşindá. Kidenas-le from kidau (I gather, pick). Past kidém, Imperative kide, Gerund Kidindós, Part. kidinó. Rakleá from e raklí (girl), masc. o rakló, îl raklé. Raklo and rakli are used for children who are not of Gypsy ethnicity. Il rayá from e rai (lady), masc. o rái, pl. îl rái. Liné-ma from láu (I take). Past, lem, Imperative lé, Gerund lindós, Part. linó. Cĭuté-ma from cĭau (I put). Il kuceá from e kucí (pot). Koté (here). Paşa-l geámurea = paşa îl geámurea from o geámo (window). Kau = kai-o (at). O nakh (nose), pl. îl nakhá. Sungheaé-ma from sungheáu (I smell). Past sungheaém, Imperative sungheá, Gerund sungheaindós, Part. sungheardó. E sung (smell, noun), pl. îl sungheá. On (they). Munkhlé-ma from munkháu (I let, leave). Past mukhlém. Imperative mukh, Gerund mukhindós, Part. mukhló. Pale (again). Kaméla, future tense from kamáu (I want). Ka-l cĭuceá = kai îl cuceá. Phiraén-ma from phiraváu (I carry, phiráu I walk). Past phiradém, Imperative phiráu, Gerund phiraindós, Part. phiradó.

VI

(Ursary)

“Throw, throw, do not be afraid, You, Smărăndica; Fow what shall be, I shall suffer, You, Smărăndica; For Romanians do not beat you, You, Smărăndica; For your man is greater You, Smărăndica; And there is nothing the Romanian can do, You, Smărăndica; For I will hit him with a stick, You, Smărăndica, To follow his way, You Smărăndica.” “And I shall throw like a Gypsy, My uncle Ioniţă; Lest the day catch me, My uncle Ioniţă.”

So she danced and ate And her man she did not allow, For he was crazy and much, Much did he swear, He would not let me dance To quench my fire, But I danced until I burst And him I did not even see.

(Ghiţă of Valea Dragului, a village in Ilfov County) Şúde = cĭude from cĭúdau (I throw). Past cĭudém, Imperative cĭúde, Gerund cĭudindós, Part. cĭudinó, Şude in Ursary. Dará from daráu (I am afraid). Past daráilem, Imperative dará, Gerund daraindós, Part. darado. Şe = ce from cei (girl). So (what, that). Avéla from aváu (alive). Ţîrdavá from ţîrdau (I suffer, go through). Past ţîrdém, Imperative ţîrdé, Gerund ţîrdindós, Part. ţîrdinó, ţîrdó. To = ko kiro, (your). Nai, does not have, hasn’t. O kiló (pole, stake), pl. îl kile. Astarél from astaráu (I reach, catch). Past astardém, Imperative astár, Gerund astarindós, Part. astardó. Romanés, Gypsy way. Oghes (day), pl. îl ghesá. Kheldeás from kheláu (I dance). Past kheldém, Imperative khél, Gerund khélindós, Part. kheldó. Nicĭ, (no, not at all). Diló crazy, fem. dili. Solahadó from solaháu (I swear). Past solahadém, Imperative solahd, Gerund solahaindós, Part. solahadó. E yag (fire), pl. îl yagá. Ankalaváu (I remove, get off, quench). Past ankaladém, Imperative ankaláu, Gerund ankalaindós, Part. ankaldó. Pharîleóm = pharîlém from pharîváu (I burst). Past pharîlém, Imperative pharó, Gerund pharîndós, Part. pharadó.

VII

(Ursary)

Little leaf of white wood, Oh, my fellow, little fellow! May the dear Lord, Give a rain For the rose to grow, And the costmary flower, Let the girls pick them, And put them in pots To astound the whole world.

(Creţoiu Dumitru from Vălenii de Munte in Prahova County).

Miril-pe from miriu-ma or miri-ma (I am astounded). Past mirisáilem, Imperative mirisáo, Gerund mirindós. Pe or pes, the reflexive pronoun, IIIrd person. Seá, all, whole.

VIII

(Ursary)

Come, my fellow, come here, Let me tell you a word; I won’t tell you a small word, But I’ll tell you a big one. Let that maiden go, Why is she crazy? But she is rather old!

(Ioniţă Stan of Vălenii de munte, Prahova County).

Gi (here, up to this point). Kutká – koté, here. Motháu (I tell), Past mothodém, Imperative mothó, Gerund mothoindós, Part. mothodó. E órba (word), îl órbe. Sóstar (why) from so (ce). Puraní (old), masc. puranó. IX

(Ursary)

My fellow, may God Leave me by myself And you eat from the same metal plate as me! May Holy God Let your father die And your mother, too, And you go with me on that hill! On that green hill There is a Gypsy wedding party; Let the girls come, The young girls, To pick flowers, And me to touch their breasts!

(Vasile Lăcătuş of the village of Româneşti, Dâmboviţa County)

Acés from aceáu (I stay and keep silent). Past acilém, Imperative aci, Gerund acindós, Part. aceadó. O cĭaró (tin plate), pl. îl cĭaré. Li = vi, i. (and, like the Latin “etiam”8). O abeáu (wedding party), pl. îl abeavá.

X

(Ursary)

Oh, Lord, You, Good Lord! Lord, break the little stone

8 “therefore, also” (translator’s note). To let my little brother get out, His head combed, A white shirt on his back, The whip on his shoulder, Let him see himself a merchant, A city merchant, Climb the little hill, Where there is Gypsy wedding party, Where my little brother can dance! Oh, God Almighty, Give us rains, oh Lord, For the girls to leave To pick nettles And the lads to pick flowers, And my little brother to pick flowers, as well, And kiss the girl, The little girl For the older ones are crazy! The sparrow is moving its wing, Do not wink at my old fellow! The sparrow is screaming on the pond, Do not bring trouble to my old fellow! Corn with two leaves, Little wife to two men!

(Catinca Gruia Vignea from Ruşii lui Asan, in Vlaşca County )

Pharáu from pharaváu (I break). Past pharadém, Imperative pharáu, Gerund pharaindós, Part. pharadó. O bár (stone), pl. îl bár Le şerésa from o şeró = o şoró (head). Huleavdó-huladó, from hulaváu (comb). Past huladém, Imperative huláv, Gerund hulaindós. O gád (shirt), pl. îl gadá. Beáv = o abeáu (wedding party), pl. îl abeauá. E ţîknida (nettle), pl. îl ţîknida. Cĭumídel from cĭumidau (I kiss). Past cĭumidém, Imperative cĭumide, Gerund c ĭumidindós, Part cĭumidó. E ciriklí (sparrow), pl. îl cirikleá; masc. o cirikló, pl. îl ciriklé. E phak (wing), pl. îl phakeá. Başál de la başáu (I bark, I scream). Past başlé, Imperative baş, Gerund başindos, Part. başló. O marázo (trouble), pl. îl marázurra.

XI

(Ursary)

Flower petal, Catincuţa, white mouth, Take the wooden pail and bring water To wet my dear heart! Catinca, white mouth, Said, “There is no time to lose, I shall bring you water, For I will go to my auntie’s And I’ll take her jug To fetch you water.” But the jug is broken, It does not hold water; Catrina, the trader, Went and fetched water.

(Constanda of Uncle Constantin from Ruşii lui Atan, Vlaşca County)

O pani – o pái (water), pl. îl paya – ol paneá. Kinghearáu (I wet). Past kingheardém, Imp. kingheár, Gerund kinghearindós, Part. kingheardó. O gheorí, Demonstrative from o ghí (heart), pl. îl ghiyá. Hasardi from hasaráu (I lose). Past hasardém, Imperative hasár, Gerund hasarindós, Part. has ardó. E bibí (aunt), pl îl bibeá. Linkearél from linkearáu (I hold, I keep). Past linkeardém, Imperative linkeár, Gerund linkearindós, Part linkeardó.

XII

Green leaf of white wood, Who’s eating fish and bread? Gruia, that merchant, And he drinks water from the jug, Gruia and his wife. Look, uncle, that woman, What did she swell in? In her torn skirt. Neither is it hers, But it is her sister’s, Her elder sister’s! Curse her, Lord, let her be beaten In her tattered robe, For she is much crazy And she’s also lazy, Poor, haughty one!

(Catinca Costache of Preasna Nouă, Ilfov County)

Kon, who. O mació (fish), pl. îl mace. O manró (bread), pl. îl manrî. Pukili from phukiváu (I swell). Past phukilém, Imperative phukeó, Gerund phukindós, Part. phukeardó. Cinghearó from cinghearáu (I tear, I break). Past cingheardém, Imperative cingheár, Gerund cinghearindós, Part. cingheardó. Barikaní (haughty), masc. barikanó.

XIII

(from Moldovia)

Little leaf, sunflower oil, At the pub where I went, Five oca9 of wine did I drink, And I was not fed up with wine, And I drank another twenty, To quench my thirst.

9 oca, a traditional capacity measure of about 3 pints (translator’s note). When I saw and saw, A butt I brought home, And I drank myself drunk, Of the club I took hold, Five heads I broke, To jail I went, And much money did I give To get rid of the nuisance.

(Gruia Călin of Mărgineni, Prahova County)

Ceaililém from ceailiváu (I am fed up, sated with). Past ceaililém, Imperative ceaíleó, Gerund ceaílearindós, Part. ceaíleardó. E durdvli (butt), pl îl duruvleá. Mekilém – matílém from mativáu (I get drunk). Past matílém, Imperative mateó, Gerund matearindós, Part. mateardó. O vas (hand), pl. îl vas. E rovlí (club), pl. îl rovleá. Hastráilem from hastráu (I get rid of). Past hastráilem, Imperative hastráu, Gerund hastraindós, Part. hastardó.

XIV

(Ursary)

Ah, my man, my little fellow! Climb the hill, my fellow, Let me give you my tit As a cure for the gripes. Come, my fellow, to the river’s little meadow Where my little half-penny ring- There is no other on the black earth- Got lost. Come, my fellow, to Veresca, And prepare this touchwood! The sparrow is crying on the pond, Do not cross my uncle’s stile To bring trouble upon me, For I am of good name. I ain’t cursed Like that fool woman Who boils the pot, The iron Useless pot.

(Brebuţa Stan of Budeşti, a village in Ilfov County)

E brumiţa (little ring), pl. îl brumíţe. O paş (half), pl. îl o paş and îl o paşîna. Nas=nai sas (has not been). E phu (earth), pl. îl phuyá. Kalí (black), masc. kaló. Ghelmedisár from gelmedisaráu (I prepare, make). Past ghelmedisardém, Imperative ghelmedisár, Gerund ghelmedisarindós. Part. ghelmedisardó. Nak from nakháu (I cross). Past nachlém, Imperative nak, Gerund nakhindós, Part. nakhadó. E holi (trouble), pl. îl holeá. Kiraél from kiraváu ( I boil). Past kiradém, Imperative kiráu, Gerund kiraindós, Part. kiradó. E piri (pot), pl. îl pireá. Sastruní, adj. from o sástri (iron).

XV

White cabbage leaf, Stan, the Turk, May God let His son die, As he ate my dear house, And left me poor. I shall collect pledges To put curses on him, To have his mares dead, And his cart still. Stan, the Turk, Look, he became loud. The emperor, when he heard, He put his hand on his broadsword And hit him on the head.

(Gheorghe Stancu of Urlaţi, Prahova County)

Del from dau (I give). Past dem, Imperative de, Gerund díndos, Part. díno. Merél-meráu (I die). Past mulém, Imperative mer, Gerund merindós, Part. muló. Simagheá pl. from e simaghí (pledge). Armaneá from e armán (curse). Leski from ou. Grasneá pl. from e grasní (mare). Masc. o gras (horse), pl. îl gras. Aşel=acel from aceáu (stay still). O urdón (cart), pl. îl urdoná. O thagár (emperor), îl thagár. E thagarni (empress), pl. îl thagarneá. O paloş (sword, broadsword), pl. îl paloşurea. Cĭutas, de la cĭáu (I put). Past ciutém, Imperative cĭu, Gerund cĭuindós, Part. ciutó, ciutinó. Pharadás from pharaváu (I break). Aşundas from aşunáu (I hear). Past aşundém, Imperative aşun, Gerund aşunindós, Part. aşundó.

XVI

White cabbage leaf, Come, my fellow, little fellow, The Romanian, Dumitru, the merchant, Is putting haste on us; For he is our bailiff. Look at that merchant, For he is rather lordly So is he dressed.

(Meşteru Gheorghe of Mariuţa, a hamlet from Ilfov County) Del-ame = del aménghi. E zor (haste), îl zorá. Cĭutinó (appointed. One can understand “appointed as bailiff”) from cĭau. Kai-(at). Kou=koua (that). O rayoró (lord), îl raiorî, fem. e rayorî, pl. îl rayorá. Hureadó from hureaváu (I dress). Past hureadém, Imperative hureáu, Gerund hureaindós, Part. hureadó.

XVII

(Ursary)

Eglantine, my fellow, and bristle grass, May God dry up your longing. Eglantine, my fellow, and bristle grass, Curse her, Lord, with rains, For I have caught her with the hand, She loved And she abandoned, And her longing she did not take.

Curse her, Lord, to be beaten, How did she get swollen? In her torn skirt? Neither is it hers, But it belongs to her sister.

May the cold wind beat By that fair women For she is fair and white. And she’s rather lazy, And good for nothing; And she is rather stupid.

Come, my fellow, to Vereasca To prepare the touchwood. God, may you turn me Into a she-sparrow From the Turkish Country. God, may you turn me into a he-sparrow From the Turkish Country, To kiss the white mouth For long enough I have kissed a black one.

(Vătafu Gheorghe of Crivăţ, a village from Ilfov County)

O mohóros (bristle grass), pl. îl mohórurea. La vastésa, from o vas (hand). Iubisardeas=iubisardas from iubíu (I love). Past iubisardém, Imperative iubisár, Gerund iubirindós, Part. iubisardó. Mekhleás=mukhlás from mukháu (I abandon). Both forms mekháu and mukháu are used alike. Po pron. (his). Linéas, in Ursary, instead of las from láu (I take). Te-al=te aél=te avél from aváu (alive, instead of the verb “to be”). Mardí part. fem. (beaten), masc. mardó from the verb maráu (I beat), Past mardém, Imperative mar, Gerund marindós. Sóste from the Interrogative Pronoun so (what). E fîsta (skirt), pl. îl fîsteai. Cingheardi , feminine participle from cinghearáu (I tear). Godoyá = koyá = koi feminine Demonstrative Pron. (that). Masc. kouá, koia, godola (that). Khancéskiri fem. from kháncĭ (nothing). Khancéskoro for khancésko and khancéski. Lací, masc. lacĭó (good). Aide is like the Romanian “haide” (Come on!). Vereáska, there is no village called Vereasca in Romania. It may be the village of Vereşti in Botoşani County. Ghelmederis = from ghelmederin (I prepare). Past ghelmederisardém, Imperative ghelmederisar , Gerund ghelmederisarindós, Part. ghelmederisardó. Another form of this verb is ghelmedesaráu. E yáska (touchwood), pl. îl yásce. Pro is like the Romanian word “de prin” (“from”). Ciumideóm = cĭumidem from ciumídau (kiss). The Ursaries prefer the form eom in the Past tense and even ĭam, therefore sometimes gh is used in front of i , and cĭumigiom is used instead of cĭumidém.

XVIII

(Zlatary)

White cabbage little leaf, Oh, My Lord, Oh, Lord! Lord, give us rain To burst the pebbles And make the pebble burst To let my little brother get out, His head combed, A white shirt on his back, The whip on his shoulder, To make him look like a merchant!

Another cabbage leaf, May the dear Lord, Give us the rains To make the flowers grow For the girls to pick And the lads as well, To love the girls And we make wedding parties On those green hills! And the nice little hill is big. And we make such a Gypsy wedding party That even a red-belted Romanian Dances.

(Marin Stan of Mărgineni, a village in Prahova County) Deba, rare form of Imperative instead of de from dau (I give). De-l from îl. Baroreá from o baroró demonstrative adjective + noun from o bar (pebble). The usual form is îl barorî. O phraloró, plural îl phralorî from o phral (brother), pl. îl phral. Huleavdó=huladó from hulaváu (comb) – o dumó (shoulder), pl. îl dumé. The Layash say o phiko, pl. îl phikă. Meál from meau (I look like, take after). Past meayem, Imperative mea, Gerund meaindós, Part. meaimé. Kă-s=kă si (in Romanian: that he is). Sa (continually) adv. Le kuştikása from e kuştíc (belt), pl. îl kuştiká. Loló (red), fem. lolí.

XIX

(Ursary)

Come, uncle, on the little meadow, For I have lost My half-penny ring. Little white cabbage leaf! Lord, may You make me a he-sparrow From the Turkish Country To kiss the white mouth, For I have kissed the black one long enough. And they went, my fellow, they went, Only we did fall behind To leave on Monday as well, And buy broken honey agarics, And then good ones as well, For we are, my fellow, dealers. The sparrow is screeching on the pond, Do not cross my uncle’s stile, To bring me trouble, For I am not a black man To be beaten by anybody, But I am a white man And they all notice me.

(Catrina Ivan Ursaru of Comana, a village in Vlaşca County)

E lunkíţa (little meadow), pl. îl lunkíţe. Hasardeó = hasardém from hasaráu (I lose). O sfánţo (penny), îl sfanţi. – In Gypsy, one says o bişár from biş, i.e. twenty lei10, pl. îl bişarae. In the secret language one uses o mardó (the beaten one). Ghelé instead of gheliné from gĭáu (I go). Tokam (only) adv. Luiné (luni) adv. The days of the week are: e Luia, e Marţi, e Tetraghi, e Joia, e Paraştúi, o Sávato, o Kurkó. But the Ursaries say e Tetradi and e Parasti. O kurkó, pl. îl kurké means both “Sunday” and “week.” Kinas from kináu (I buy). Past kindém, Imperative kin, Gerund kinindós, Part. kindó. Kébe, pl. from o kéba (honey agaric). Cindé - Past Participle from cináu (I cut). Past cindém, Imperative cin, Gerund cinindos, Part. cindó. O yazo (pond), îl yázurea. O pârleázo (stile), pl. îl pârleázurea. Nai=ni=nana=ci adv. (no, not) is also used instead of the negative form of the 3rd person singular and plural, Present Tense, Indicative. This form is also used instead of the negative with the verb “to be”: Nai sem, nai san, nai. Past nai semas, nai sanas, nai sas (and na-s), pl. nai samas, nai sanas, nai sas. Or sao (anybody) pronoun. Kiro, only in this phrase, it means: “to notice”.

XX

(Ursary)

And they went, my fellow, they went, Only we did fall behind To leave on Monday as well. Here, in the market 10 Romanian money (translator’s note). Let us buy broken honey agarics, For our money is not enough For us to buy clothes. I would rather not go, For I have what to wear, I have a big robe And a sheepskin cap. And I, my fellow, do not go For I also have what to eat, And I shall stay with even fewer clothes, Let me be healthy, Here, in my little home.

(Stoica Ion, a homeless man)

The first four lines of this song seem to have been borrowed from Song XIX. But here the language is purely Ursary. Jele = ghele = gheliné from gĭau and jau (I go) in Ursary and Layash. Jele is used only in Ursary and, rarely, in Layash. Palé adv. instead of palpale (back). Luminé = luiné (Monday). In Ursary they keep n, whereas in other dialects n got lost, for instance, o pani became o pai (water). Ol lové sing., o loó (money). Şukár (=nice, beautiful). The Ursaries use it instead of miştó. Şukár arakhleóm tut (Glad to meet you). E babóya (robe), pl. îl baboyá. E kúşma (cap), pl. îl kúşme instead of e staghi. Bakraní, fem. bakranó from o bakró (lamb), pl. îl bakre. Fem. e bakri (ewe), îl bakeá. Sili-man = Silis-man (I have). Beşáu (I sit, stay). Past beşlém, Imperative beş, Gerund beşindós, Part. beşló. The Ursaries often use beştó. Nangó (naked, without clothes), fem. nanghi. Nanghiváu (I take off my clothes), Past nanghilém, Imperative nangheó, Gerund nanchindós, Part. nangheardó or nangó. Saseestó = sastevestó = (healthy) fem. sasteesti. Lita in Ursary instead of ita (look).

XXI

(Ursary) Ialomitza11 leaf, Up on the hill, on the little meadow, I have lost my little Half penny ring. And that was not mine, But it was my mother’s. May, the Lord, grant us A Gypsy wedding party, Where I can inquire about my little ring. May He grant us the longest days For the girls And the lads To get married.

(Vasile Lăcătuşu of Rumâneşti, a village in Dâmboviţa County)

Ialomiţákiri—Ialomitaki from Ialomiţa (the Ialomiţa River). Opre prep. (preposition like the adverb “up”). Naşaldeóm = naşaldém from naşaláu (I run away taking something). Imperative naşál, Gerund, naşalindós, Participle naşaldó; from naşáu (I run), Past naşlém, Imperative naş, Gerund naşindós, Part. nagaldó. Nana s = na-s =nai sa = s (it was not). Duyákiri =le dáki from e dei (mother). Kerdól from kerdiváu (I make, do). Past kerdilém, Gerund kerdindos, Part. kerdó from keráu (I make, I do). Phuceáu (I inquire, ask), Past phuşlém, Imperative phucĭ, Gerund phucindos, Part. phuşlo. Brumulíţa, diminutive from e brumiţa (ring). Ghesoreá, pl. from o ghesoró, Demonstrative from o ghes (day). Prandizen from prandízau (in Ursary, I get married), Past prandisardeóm, Imperative prandisár, Gerund prandisarindós, Part. prandisardó. Ol flăkáya, pl. from o flăkăo (lad).

XXII

(Ursary)

“And they went, my fellow, all, I have just remained at home, We’ll also go on Monday To make new money, For the old is eaten up. Here, my fellow, is what you want And do not go with the hammers. Come, my fellow, to your home as well, For your sister is dying at home.”

11 Important river in the South of Romania (translator’s note). “Should she die, dead she will be, Just suspicion it will be.”

(Stoica Vasile of Rumâneşti, a village in Dâmboviţa County)

At the beginning, this song is very similar to Song XX. Saré = saroré, in Ursary instead of saoră (all) sing, sároro. Nevé, pl. from neó (new), fem. neví, pl. neveá. Halile from háliváu (I am eaten up). Past halilém, Gerund halearindós, Part. haleardó. Ale—(here it is and come). Manghésa, Future from mangáu (I want, ask). Past manglém, Imperative mang, Gerund manghindós, Part. mangló. Ciocanénţa from o ciokáno (hammer), pl. îl ciokáya. The Ursaries prefer the form o sivri, pl. ol sivre. Ela = (come). O véla=avéla, Future from aváu (I come). E bănueala (suspicion), pl. îl bănueále. Namo = instead of nana mai (only, just).

XXIII

(Ursary) Come home as well, my fellow, It’s been those six weeks of yours And you’ve not returned home. May my sister eat up your mouth You’ve deceived, you’ve broken my heart.

(A Gypsy from Rumăneşti, a village in Dâmboviţa County)

Kheré from o kher (house, home). Şou = (six). Kurké, pl. from o kurkó (week). Aleán — avileán ailean, avilán and ailán from aváu (I come). Thardeán — athardeán from atharáu (I deceive). Past athardém, Imperative athár, Gerund atharindós, Part. athardó. Pekleán— peklán from pekáu (I fry). Past peklém, Imperative pék, Gerund, pekindós, Part. pekó.

XXIV

I am walking on the way and thinking With whom to love. I have loved, And I have abandoned, And great sin have I made. I have loved a maiden And married an old woman.

Throw, throw, don’t be afraid, For what’ll be, I will endure. What is with us Is not with you, Maiden, maiden, girl! Keep still, Don’t swear any longer, Maiden, maiden, girl! For you have shown the colour of your copper Here, over here. Behind the fence. Maiden, maiden, girl!

(Bacriu Simion of Budeşti, Ilfov County)

O drom (way), îl dromá. Gândi-ma — gândiu-ma from gândiu (I think, ponder). Past gândisáilem, Imperative gândisár. Gerund gândisarindós, Part. gândisardó. Kása from kon (who, whom). O bezeáh (sin), îl bezeahá. E hárkoma (copper), pl. îl hárkome. Here in the sense of “trouble”. Kutká adv. (here). E bar (fence, garden or fence), pl. îl bareá.

XXV

My fellow, blade of green grass, I have left my mother with fire, My father with great longing, And my brothers with great sorrow; And I went, And passed To the mountains, In Moldova.

(Bacriu Simeon of Budeşti, Ilfov County)

Jaleása from e jálea (sorrow), pl. îl jale.

XXVI (Ursary)

White cabbage little leaf, Oh, my fellow, fellow, you, Maria, the maiden, And Costache, the little boy, Who’s become a lad. Look, my fellow, I am leaving And I shall leave you. She said, “You’d rather not leave, For I will put curses on you, May showers of rain fall on you And your bowels burn you! Look, Lord, may he be damn’d, How he made a cart for himself! For he leaves tomorrow, And he does not come back. Look, my fellow, the fool, He loved And he abandoned, And his longing he did not take, And greater sin did he commit. May the dear Lord, Burst him on his way For he’s too crazy.

(Meşteru Vasile of Rumâneşti, a village in Dâmboviţa County)

Hau = hai – o (and). Uţin = from uţiu (I burn, bitch, bite). Past uţisardém, Imperative uţişar, Gerund uţisardinós, Part. uţisardó. Pororeá (bowels), Demonstrative adjective in the plural + noun from e por , pl. îl porá. Kerdeás = kerdás from keráu (I make, I do). Peskă = peske = (to him/himself, for him/himself). O vurdón = o urdon (cart), pl. îl vurdoná. Theára (mâine). De theara (in the morning). Ci = ni = naná adv. (no). The Layash prefer ci. E rîmáya (curse), pl. îl rîmáye. The Ursaries use e armán, pl. îl armaneá instead of this word.

XXVII

Should we or shouldn’t we go, We can’t leave this girl here, For she is, my fellow, small, And of good family, And if you threw from here, Ah, there, girl, there! I will count ducats for you, Five hundred periyars,12 And forty icusars,13 And you give me the girl, The youngest girl; For she is not stupid, my fellow, There is no one like her, For she’s gathered the cabbages which were up, on the house, And beat with an axe For the others to see her.

(Niculae Zlataru, a homeless man)

Ţîcnorî feminine, ţîknoró masculine from ţîknó (little), fem. ţîkni. O neámo (family, lineage), îl neamurea. Bari fem. Here in place of the masc. baró. E daika (girl), pl. îl dáice. Ghináu (in counting). Past ghindém, Imperative ghin, Gerund ghinindos, Part. ghindó. Pholeá from phol (ducats, gold coins). In the secret language o khamaló, pl. îl khamalé. Periyárea from o periyari (imperial money). Saranda (forty). Ikuşárea from o ikuşari (icusar). Goghiavér (sensible, not stupid), the same as feminine, masculine and plural. E dab (blow), pl. îl dabá. O toér (axe), pl. îl toerá.

XXVIII

(Layash)

With the hammer I beat, And the iron I make thin, And axles I make, And I bind carts together To make them strong To carry many things, And they pass through mud And the axle does not break, And I am Ivancea, I make everything, And astound everyone.

(Ioniţă Ivancea from Budeşti, a village in Ilfov county)

O sivri (hammer), pl. îl sivré Sanearáu (I beat). Past saneardem, Imperative saneár, Gerund sanearindós. Part. saneardo. This verb is formed from the adjective sanó (thin). Phandáu (I tie, bind). Zuralé from zuraló (strong).

12 Old Turkish money (translator’s note). 13 Old Turkish money (translator’s note). Linghearén from linghearáu (bring, carry). E cik (mud), pl. îl ciká. Phagheól from phagiváu (I break, reflexive).

XXIX

(Layash)

“Little leaf of great wood, Little Lord, Lord, man, I won’t sleep any more tonight Thinking of the young girl Called Mariţa, And whom Ghiţă loves. For I have seen her, beautiful Like a flower from the garden; And her little neck Like a red flower. I won’t have any more sleep tonight When I see that white neck.

(Ştefan Florea from Boteni, a village in Ilfov county)

E líndri (sleep), pl. îl lindre. It is also the root of the adjective lindrealó (sleepy). Buşól = buciol from buceáu (my name is). Past buşlém, Imperative bució, Gerund bucindós, Part. buşló.

XXX

(Kalderash)

“Little leaf of sorrel, You are like the bottom of a bucket.” “Why, man, do you say that? I am as beautiful as she Who is with the flower And calls herself Zamfira.” “Take her, brother, far away, For she isn’t so beautiful!” “Little leaf of white wood, I was a bucket maker, man.” “I didn’t know until now That you are so, brother.”

(Ioniţă Căldăraru, a homeless man met in Ploieşti) E bul (bottom), pl. îl buleá. Înkeá (far, over there), adv. Kîkaveári (bucket maker, Kalderash) from e kîkái (bucket), pl. kîkáie.

XXXI

“Little leaf of white wood, Man, Lord, man, boy, Why are you dirty? Don’t you have anyone to wash you? Stand up, come take me, To wash you and your ears, To make you better looking Because you’re as black as coal.” “Take me, sister, take me, girl! Take me home with you! Wash my ears as you wash yours! Here I come Lencuţa, girl.” “That's good, Ionică, man.”

(Măndiţă Zidaru from Boldu, a village in Ilfov County)

O umblál (coal), pl. îl umblalá.

XXXII

(Kalderash)

Little leaf of broom, I am fond of laughing With anyone I happen to be. And with whoever I happen to Laugh and dance And talk, I take him by the hand, Pull him by the ear, Go with him to that pub, And drink a ducat’s worth Until I’ve drunk my fill of wine, So I can fill up my belly.

(Ion Căldăraru, a homeless man met in Ploieşti.)

E şîláv (broom), pl. îl şilavá. O khán (ear), pl. îl khan. Léya = lésa instead of the pronoun on (he). O păr (belly), pl. îl părá. XXXIII

Oh, hear, Lord, hear, From where I had come To settle here. For the mayor came And pulled down my little house And I was left with nothing. The Romanian laughs at me. This is not mine, It is my father’s. And he will throw me out So that my wife will die Of the outside cold, Starving and thirsty, Her tears running down, Falling to her girdle And filling the trough.

(Ioan Martin from Craiova)

Alémas – aílemas – avilémas from v. aváu (I come). Gadathé – khaté adv. (here). Avulói – aviló from aváu. Pharadeáu – pharadeás – pharadás from the verb pharaváu (I tear down). Aşilé – acilé from the verb aceáu (I remain, stay). Tikásko from o tika (father), o dad.

XXXIV

(Ursary)

Little leaf of great wood, During the greatest fast On Friday, You cheated, you fried my heart And my black liver Like a tiny fish; You committed great sin. Smaranda, give the girl, The youngest girl, For she is proudly beautiful, Everyone wonders at her.

(Ştefan Ianache from St. Filotea, a hamlet in Prahova County)

XXXV

(Layash) Little leaf of peony, Look, girl, as I long for you I climb onto the porch For I am, girl, full of longing. Why don’t you think a little more And make love with me? You keep hiding, I burn like a candle. Come out, girl, further out, So I can see your white neck Since I can sleep no more tonight.

(Ion Neagu, a blacksmith from Bucharest)

Garadí from garadó from the verb garaváu (I hide). Past garadém, Imperative garáu, Gerund garaindós, Part. garadó.

Phabáu phabiváu (I burn). Past phabilém, Imperative phabó, Gerund phabindós, Part. phabardó.

XXXVI

(Ursary)

“Little leaf of two garlics, Ilinca, give us your daughter, The beautiful one, The one called Păuna, Let me count you out ducats, Five hundred and fifty And another twenty peryars; And give us Păuna.” “No, I won’t give her to you, man, For I have a son, a lad.”

(George Iordache from Rudu, a village in Prahova County)

Ghináu (I count out). Past ghindém, Imper. ghin, Gerund ghinindós, Part. ghindó.

XXXVII

(Layash)

“Leave the door open So the little boy can come in And kiss the white mouth. Sell, father, the mare, The white one, And get me that girl, That girl, the Armenian one.” “Sell, father, the colt, And get me that boy, The whip on his shoulder, And wearing the silken coat, He has dried my heart.”

(Marin Voicu from Buftea, a village in Ilfov County)

XXXVIII

(Layash)

Little leaf and a tulip, Bloom, eglantine, Let your little leaves grow, Let your flowers bloom For the girls will pick them. Lord, don’t kill me! Let spring come So that I can drink at the pub again With my wife following me, With my mother’s arm around me And the children in my lap.

(Written down in Ploieşti from a Gypsy who would not say his name, or where he was from)

XXXIX

(Layash)

May all the churches beat you And all the crosses. You have brought me to this place So that sparrows will eat me, So that vultures will scream at me.

Don’t kiss me in the road! For my man will see you, And kill me with the axe And sell me by the pound.

Old fellow, on that big hill, Many Gypsy wagons, Their tents pitched. Old man, those older girls With their skirts hitched up, With their plaits trimmed, With their locks cut.

(A Gypsy man from Vărbila, a village in Prahova County)

Khangăreá, pl. from e khangări=e khanghir (church). Truşulá, pl. from o truşul (cross). Thaná, pl. from o than (place). Klidinésa from o klidinó (scales), pl. îl klidiné. Le pagheanţa from e poghi (skirt, lap), pl. îl póghea. Vaziné from verb vázdau (I raise). Past vazdém, Imperative vázde, Gerund vazdindós, Part. vazdinó. Le poreánţa from e porí (plait), pl. îl poreá.

XL

(Layash)

I’m leaving to go home, And the whore lays me down, Under the green hill. There is a Gypsy wedding, She calls me to dance, But I don’t want to go.

(Andrei Săracu from Dragomireşti, a village in Dâmbovitza County)

E kúrva (whore), pl. îl kurve. Thól-ma from thau ( I put, lay down), Past thodém, Imperative tho, Gerund thodindós, Part. thodó. Telé (down), telal (down) adv. Talau – telau – tela-o (under, from below). Akharáu (I call), Past akhardém, Imperative akhár, Gerund akharindós, Part. akhardó. Khăláu – kheláu (dance).

XLI

(Layash)

Hey, Vasile, inn keeper, Give me a coin’s worth of sugar, To feed my daughter-in-law, Her fairness to get fairer, Her waist to get girdled. When the man leaves home, She is very happy. When the man comes home, She pretends to be ill, And sits on the porch outside, With lighted candles, Tallow candles, For there are no wax candles, And one knows that she feigns.

(Bacriu Simion from Budeşti, a village in Ilfov County)

O zaháro (sugar), pl. îl zahárurea. O cârciumári (inn keeper), pl. îl cârciumárea. O báno (money), pl. îl bánurea. La boreá (le boreáke) from e bori (daughter-in-law), pl. îl boreá. – O giamutró (son-in-law), pl. îl giamutré. Mazlózel from mazlózau ( I girdle, get girdles). Past mazlosardém, Imperative mazlosár, Gerund mazlosarindós, Part. mazlosardó. O maşkár (waist), pl. îl maşkará. Faízel-la = fal-la from fal-ma (it seems to me). Past falás-mas. Nasfali fem. from nasfaló (ill). Avrí (outside) adv. Momeleánţa from e momelí (candle), îl momeleá. Koyákere = adj. from khoi (tallow), pl. îl khoyá. Moméskă from o móm (wax), pl. îl momá. Prinjárdol = primgiárdol passive from pringiardiváu (I know), Past pringiárdilem, Gerund pringiarindós, Part. pringiardó. from pringiaráu (I know).

XLII

(Layash)

Oh no, what have I done? What have I done, what have I not done? I alone have cheated myself. When the time came to go there, My mare died under me; All the Gypsies laughed at me, The children and the wives. I wonder, what to do? Which road to take?

(Uncle Ion Luţă from Letca-Veche, a village in Vlaşca County)

Lăiăşísko, in Ursary also lăiaşítico. Kărdém = kerdém from keráu (I do). Hohavdilén, Past from hahardiváu (I cheat myself), Gerund hohadindos, Part. hohadó; from hohaváu (I lie), Past hohadém, Imper. hoháu, Gerund hohaindós, Part. hohadó. Muleá = muleás – mulás from mereáu (I die). Tela prep. (under). Asaé-l = asainé îl from asáu (I laugh). Past asaém, Imperative asá, Gerund asaindós, Part. asadó. Miri-ma = mîrîu-ma.

XLIII

(Ursary)

Don’t kill me, Lord, It is a long time till in spring My little sisters grow up, I buy them shoes, And then flowers, And I give them to the lads. Alas! Father, my wife, A chief’s daughter! And I had paid twelve To kiss her proud mouth And I had paid twenty-four To take Her narrow waist.

(Cioban Manole from Dolheşti, a village in Fălciu County)

Ma – mama – nana (no), in Ursary instead of na. Ji – gi (until) prep. in Ursary. Papukéa pl. from o papuco (shoe). K-ol flakíya = kai ol flakéya. Prep. used instead of the Dative le flăcăénghi. Dadíke from dadika – o dadoro, Vocative dadorîga, from o dad (father). Ceai instead of the Ursary şei. Bulibaşástiri = e bulibaşáski from o bulibáşa (Roma chief), pl. îl bulibáşa. Title of the Gypsy chiefs. Sanó masc. (thin, slim), fem. saní.

XLIV

(Ursary)

The tall wife Is like the barren lime tree, But the shorter wife Is like the overburdened plum tree. And I had gone to your places And found some of your hairs Like black silk from the shop. And you told me I would kill my mother, And then my father, And then my sister, My elder sister.

(Macior Petre from Petriş, a hamlet, Fălciu County) Uci (tall) masc. ució, verb ucearáu (I make something/somebody else tall) and uciváu (I become, grow tall). E lípa (lime tree), pl. îl lípe. Şuti = şuki (dry, barren), masc. şukó. Harni fem. from harnó (short), harnearáu (I shorten). E kileavín (plum), pl. îl kileavinái. This name is given to both the fruit and the tree. Landavdí from ladavdó (over burdened) from ladavku (I over burden). Past ladadém, Imperative ladáv, Gerund ladaindós, Part. ladado = ladavdo. Arakhleómas from arakháu (I find). Past arakhlém, Imperative arák, Gerund arakhindos, Part. arakhló sau arakhadó. Baléndar from o bal (hair), pl. îl bal. O kej (silk), pl. îl kejá. Adj. kejlanó. Dugheanéndar from e dugheána (shop), pl. îl dugheáne. Phendeánas = phendanas = from phenáu (I say), Past phendém, Imperative phen, Gerund phenindós, Part. phendó.

XLV

(Ursary)

Death, Lord, upon the woman, Upon the proud woman, For the proud woman Is like the expensive plum brandy; When you drink it and get drunk, You put down your head, and you sleep. But the crooked woman Is like the blind mare Travelling on the road and not seeing, In these pits she will step, My days she will shorten.

(Macior Petre from Petriş, a hamlet in Fălciu County)

Juvleá from e juvli=giuvli (woman), pl. îl juvleá. Mândroneá from mândro (proud), a rare plural form. The word mândro is used both in the masculine and the feminine, and the plural form is mândri. Ratíya (plum brandy) instead of e rakya. In Gypsy language rachiu is also called iţaló. Skumpo (expensive). Makeovés=mateoves- mateós from mativáu (I get drunk). Past matilém, Imperative mateó, Gerund matindós, Part. mató. Sovés from sováu (I sleep). Past sutém, Imperative sóu, Gerund soindós, Part. sutó. Bandí=banghí (bent, false, crooked) masc. bangó; verbele banghearáu (I bend) and banghiráu (I bend myself). Kori (blind), masc. Koró. Hureá pl. from e huu (hole, pit). Ghe = ghesa from o ghes (day). XLVI

(Layash)

Father, sell, the horse And get me that girl, That urchin boy, That good-looking boy, Who has a white mouth. I am leaving for the road to go Where I will see no one. I happened to go into a village Where I found no one. I walked in a garden, I met with a girl And I took her waist, And left her with fire.

(Nicolae Ion from Ciomăgeşti, a village in Olt County)

Bikíu from bikináu (I sell). Past bikindém, Imperative bikin, Gerund bikindós, Part. bikindo. Khanikás from khónik (no one). Ci= (no) used more frequently in Layash. Plimbositem from plimbóu-ma (I walk). Maladém from malaváu (I find). Past maladém, Imperative maláu, Gerund malaindós, Part. maladó.

XLVII

(Layash)

“Little leaf of little wood, Bailiff, Călin, man! What you have done, is not good, For the tax collector is mad And will break your head, Like a great tax collector, And he is also a little mad, “That’s how it is, Radu, man, But what shall I do, To go no more to him?” “Look, pretend you’re sick And send word that you’re dead.” “I will pretend to be sick And then will not my head go?”

( Ion from Goleşti, a village in Muscel County) Pharavél from pharavau (I break). Past pharadém, Imperative pharáu, Gerund pharaindós, Part. pharadó. Bişeal = biceal from bicealu (I send). Past bicealdém, Imperative biceál, Gerund bicealindós, Part. bicealdó. Kăra-ma = kerau-ma (I pretend).

XLVIII.

(Layash)

Little leaf and a tulip, How have you brought this about And put me in this mess? And we’ve eaten the money from the horses and everything, The tent and the tent poles. You have left me the stick. When I saw and I saw, To the pub I went, Five oca of wine I drank, And I am never fed up with wine, And I’ll drink another twenty To quench my thirst. And I’ll drink another eight To take myself home drunk. At the pub, great lord, And at home, great poor man, I have nowhere to rest my drowsy head. When I saw and saw - Five hills I crushed, Three houses I broke into - What it was and the money I made, And I returned home, My heart was still in the same place.

(Ilinca Ion, a widow from Craiova).

I ára = e ţara (tent) îl ţáre; the Layash and the Kalderash say e katúna, pl. îl catúne. Belea from beli (tent pole). Mekhleán-ma = mukhlean-ma = mukhlan from mukhau (I allow, let). Hulistem from huleáu (I get down). Past hulistém, Imperative huli, Gerund hulindós, Part. huleardó. E truş (thirst). Biş (twenty). Ohto (eight). Aleá = avileás = aviló (he came) This verb is used instead of the verb to be. Boldiném from bóldau (I return). Past boldiném, Imperative bólde, Gerund boldindós, Part. boldo. XLIX

(Kalderash) White cabbage leaf, The great year has been coming Since I was imprisoned. Lord, take me out To green grass, To the grass, to the small grass, To drink at that pub again, With my sister beside me, With my mother facing me.

(Ilinca Ion, a widow from Craiova).

O bărş (year), pl. îl bărşá. The ‘great year’ is used here to mean the new year. Phandadó from phandaváu (I imprison). Past phandadém, Imperative phandu, Gerund pandaindos, Part. phandadó. Inkalába, a rare imperative form from inkalaváu (I take out). Past inkaladém, Imper. inkaláu, Gerund inkalaindós, Part. inkaldó. There are also other forms of this verb: ankalaváu and înkalavau. Anglá prep. (before) and adv. angli and anglal.

L

(Tismani)

Little leaf of madem, I loved and I abandoned, I loved a maiden, Who was gratified with three children. Why do you kiss me on the road? For my man may see me, And cut my beautiful locks, My golden locks, Both the hair and the gold. I loved and I abandoned, And my longing I did not take, Greater sin I committed.

(Zamfir Bolovan from Craiova).

Somnakumó (golden) from o somnakái (gold).

LI

(Tismani)

Hey, man, make a knife for me To cut my Blackest of black liver. Don’t kiss me on the road, My man will kill you, And cut you with the knife, And sell you by the pound. Throw flowers into the pond, Don’t keep bringing trouble upon me! The trouble, should he make it, He thinks he will not pay for it.

(Ion Pavel from Fântâna Domnească, a village in Mehedinţi County)

O şindealo (knife), pl. îl şindealá means “the blade” from şinde or cinau. O bukhó (liver), îl bukhă in Layash for o kalingió, pl. îl kalingé. La şureása = le ciureasa from e ciurí (knife), îl ciurea. La toleása from e tol (scales), pl. îl toleá. Luludi = lulughi (flower). Tismani speakers use d where the others use g, for instance, o di =o ghi (heart), dilabáu = ghilabau. Pokinel from pokináu (I pay). Past pokindém, Imperative pokín, Gerund pokinindós, Part. pokindó.

LII

(Tismani)

Great white flower, That Romanian woman is dear to me, But more dear is this Gypsy woman to me, For she is not like the Romanian woman. Look, Lord, that boy With his dirty shirt, Why, Lord, isn’t he mine, So I could give him another clean one? He is so good-looking and young.

(Neamţu Ioniţă from Turnu-Severin)

Le gadéya = la gadésa from o gad (shirt). Tismani speakers rather use the ending eya = le roméya, le romneáya instead of romésa and romneása. Melaló (dirty), fem. melali and the verb melaráu ( I get dirty). Thodó from thováu (I wash). Past thodém, Imper. thou, Gerund thoindós, Part. thodó. Tărnó (young), fem. tărni and the verb tărnivau (I get young).

LIII

(Tismani)

I am walking on the road and thinking With whom I can talk. At the bottom of the small green hill There is a Gypsy wedding, They ask me to dance, But I don’t go, for I don’t know how to dance. My white leg Throbs with pain. Father, make a knife for me And I will cut to my liver. Mother, make corn bread for me To dip in the pot. But this trouble will pass, And I’ll have a little daughter-in-law To give me hay and water To make me a little fire To make corn bread for me. Lord, listen to this boy, He is swollen with pride, The whip on his shoulder, May you, Lord, grant that he be mine. Your shirt dirty, Don’t you stay swollen with pride, For I know whose you are. Get away, big daughter-in-law, There is nothing in you.

(Mihai Marinescu from Turnu-Severin)

Talá-u = telá-u prep. (under, at the bottom), adv. telé and telál. Silos = si (is) in Tismani. E bokolí (corn bread), pl. îl bokoleá. Boláu (I dip, or I baptize). Past boldém, Imperative bol, Gerund bolindós, Part. boldó. Hanţi (a little), instead of ţira. O khas (hay), pl. îl khasá. Şunta, Imperative from aşunáu (I hear, listen). A very rare form. Ninkăr-tu = linker-tu from linkearáu (I stay, consider myself). Jaba, a rare form from the Imperative jau = giau (I go).

LIV

(Layash)

Little leaf and one more wood, Mariţica from Iaşi, Let me put you to sleep on this hand As in an armful of hay, And we’ll make a bargain For I know you, who you are; And now, when you want, We’ll have our wedding party And the whole village will dance, And we will dance, too, Until we wed.

(Oprea Stoica from Lipia, a village in Buzău County).

Sovlearáu (I fall asleep). Past sovleardém, Imper. sovleár, Gerund sovlearindós, Part. sovleardo.

LV

(Layash)

“Little leaf and a tulip, Look, Lord, that one, That old woman Has three virgin daughters. And I’ll beat her with that axe, To smash her knees, To take her marrow out To grease The pastry sheets.” “Blow her like that one!” A woman said so. “Don’t smash her knees, For her brother will cut you, And her father will kill you.”

(Florea Iordache from Mojiceni, a village in Teleorman County)

Ceangá from e ceang (knee). E mădua (bone marrow). Makháu (I grease). Past makhlém, Imperative mak, Gerund makhindos, Part. makhlo. Phúrde from phúrdau (I blow, breathe). Past phurdém, Imperative phurde, Gerund phurdindós, Part. phurdo.

LVI

(Ursary)

Ah mother, This fair woman Has blighted my whole life. What have I done, what haven’t I done? Alone I have fooled myself, I, in my right mind, My best mind. Old fellow, I did not happen to die And not to become like that. Looking up and down, My liver went black, At the twisted lime-tree, I’ll revenge my troubles On that fair woman.

(Ursache Ion from Râpile, a village in Bacău County)

Arestó from aresáu (I become, get to). Past areslém, Imperative arés, Gerund aresindós, Part. aresló and arestó. Vardindos from vardiu (I look). Past vardisardém, Imperative vardisar, Gerund vardisarindós, Part. vardisardó.

LVII

(Ursary)

The little sun goes, sets, My little father comes no longer. Little leaf of little cabbage, My little father cries for me, Come, my sister, for I am dying, You put me down and I am crying. Old fellow, I did not happen to die And not to become like that. On this green hill There’s a Gypsy wedding. Sell, father, the hammer And give me that who is my heart. Give me, father, what you will give me! At the deserted well The wicked mare has kicked And broken your bridle. Bring the clamp and the hammer So I can bind your bridle.

(Ursache Ion from Râpile, a village in Bacău County)

O khamoró from o kham (sun), îl khamá. Perel from peráu ( I fall, set down). Past pelém, Imperative per, Gerund perindos, Part. peló. Rovél from rováu (I cry). Past ruém, Imperative rou, Gerund roindós, Part. rovdo and royardo. O sivrí (hammer), pl. îl sivré. E haning (well), pl. îl haningá. Jungalí (bad), masc. jungalo. E scafidí (bridle), pl. scafideá. Phándau (I bind, tie). Past phánglém, Imperative phande, Gerund phandindós, Part. phagló.

LVIII

(Netotsi) We have eaten nothing today, Only a little corn bread, No salt, no spices. Give me a bit of the little salt fish To embitter my heart, To give you the ducat Stolen from a merchant, The merchant comes from Braila. They caught us and they beat us, And put us in a pit. From there we escaped And took our road home.

(Tuţa Nedea, a homeless man met in Ploieşti).

Dor sok-de kaná, (only). Bi-londi (unsalted). Bi is used to construct negative antonyms. In the construction meaning “without,” the Genitive is required: bi vastengo – without hands. Londi from o lon (I salt), the verb longhearáu. Past longheardém, Imperative longheár, Gerund longhearindós, Part. longheardó and londo. Laşeardi from lacearáu (I improve, add spices). Past laceardém, Imper. laceár, Gerund lacearindos, Part. laceardó. Ţira (a little) instead of handi in Layash, zalga in Ursary and hanrî in Tismani. Ciordanó adj. from cioráu (I steal). Past ciordém, Imper. ciór, Gerund ciorindós, Part. ciordó.

LIX

(Layash)

Lord, don’t kill me, But take me on that grass, On this beautiful little dale Many tents are pitched, Only that tent in the middle Is pitched beautifully. Who is sitting behind it?

(Gheorghe Ţiganu from Mirila, a village in Romanaţi County).

Harorî from e har (dale) hareá. Ţárurea from e ţara (tent). Anzardé from anzuràu and înzaràu (I stretch, pitch). Past inzardém, Imperative inzàr. Gerund inzarindós, Part. inzardó.

LX

(Zlatary) Little leaf of little wood, A bucket maker I was, old man, And I made buckets, And I also made pots, I took them to the fair And so many of them I sold for twenty lei,14 And I made three or four times twenty lei. I traded and bought, And I left for home. But now what did I do? Alone I stole horses, Three years I was shackled And only just escaped.

(Ivan Dumitru, a homeless, met in Buftea, a village in Ilfov County)

Kîkaveári from e kîkái (bucket), îl kîkáye. Kináu (I buy). Past kindém, Imperative kin, Gerund kinindós, Part. kindó. Târguíras from târguíu (I buy, trade). Past târguisardém, Imperative târguisár, Gerund târguisarindós, Part. târguisardó.

LXI

(Ursary)

Come here, old fellow, don’t be scared! Come what may, I will puff, Leave your pipe bound To calm my heart. Ah uncle, little uncle, Here is strong tobacco To put in the little pipe And give it to Marin So he, too, can smoke.

(Michai Petre from Uleşti, a village in Vâlcea County).

Traşá from traşáu (I scare) (myself). Past traşáilem, Imperative troá, Gerund traşaindós. Part. traşadó. Ţîdara = ţîrdara from ţîrdau (I puff). E luláua (tobacco pipe), pl. îl luláye.

LXII

(Layash)

Little leaf of little wood, On this big vast hill, 14 Romanian money (translator’s note). My little brother rests And smokes strong tobacco. My father says this, “Boy, don’t do this! Get up and come with me, And I’ll tell you a word.” “No, I won’t come any more For you bring trouble upon me.” “If you don’t come, don’t come again.”

(Neacşu Florea from Drăgăneşti, a village in Vâlcea County).

Uşti from uşteáu (I get up). Past uştilém, Imperative uştí, Gerund uştindós, Part. uşteadó.

LXIII

(Layash)

Like the flower at that window, That good wife is dear to me, Like the flower in that pot That Gypsy woman is dear to me. On this green hill There’s a Gypsy wedding And they call me to go And dance. I have no money to give So I can go and dance, And see the world. My mother said this: “Don’t go again, son, For you are a little boy.”

(Petrache Negoiţă from Bozieni, a village in Neamţu County)

Pandukeá from e pandukí (money).

LXIV

I stayed shackled for three weeks For some little white mouth. “Ask him, mother, what he has done.” “Don’t ask me again, little brother, For I was locked up.” “Give him, mother, some food And give him leave to go. Hey, father, let’s go to Câmpina To steal the pretty girl, Who hides behind fences.” (Gheorghe Sultan from Brăila).

LXV

(Ursary)

The little sun goes, sets, The little lad is waiting Still in the road, he looks. Old fellow, don’t walk too far, For your mother is dying at home. May the Lord burn you, woods, For you have grown in a year, And the Romanians have made, in you, A great pub of thieves At the dark wormwood, On the main road.

(George Călin from Piteşti).

Ajukerél from ajukeáráu (I wait). Past ajukeardém, Imper. ajukeár, Gerund ajukearindós, Part. ajukeárdó (I remove, put off). Dur (far away) adv. also from the verb durearáu (I depart, I remove). Tharel from tharáu (I burn). Past thardém, Imperative thar, Gerund tharindós.

LXVI

(Tismani)

Don’t kiss me by the road For my man will see me, And kill me with the knife, And sell me by the pound, And make little pieces of me All over the whole road, And the crows will eat me. Don’t kiss me, don’t bite me, For they will see us from inside the house.

(Ioniţă Marin from Balş, a village in Romanaţi County).

Kotorá from o kotór (piece ). Gurungá from o gurung (crow). Dăndal from dandaláu (I bite). Past dandaldém, Imperative dandál, Gerund dandalindós, Part. dandaldó.

LXVII (Layash)

Up and down this valley, Many tents are pitched, The tent in the middle Is very proud and beautiful. Little leaf of white wood, Oh, what a boy, Why, Lord, isn’t he mine, With the coat of silk, With the dirty fez!

(Petre Borănescu from Viişoara, a village in Romanaţi County).

Poladé from polaráu ( I pitch). Past poladem, Imperative poláu, Gerund polaindós, Part. poladó.

LXVIII

(Tismani)

Look, Lord, that daughter-in-law, I wish to the Lord she were mine. Like the flower in the window, Look, Lord, this woman, I wish to the Lord she were mine. I left to go to a woman, I fell upon a great nuisance And she tied me to the fence. I left to go home And the whore put me down.

(Simion Mangher from Tismana, a village in Gorj County).

LXIX

(Tismani)

“Tell me, Niţa, woman, Where were you to get brambles, With the little black lad, The whip on his shoulder, His shirt dirty?” “Father, see this daughter-in-law, She took my flower. Father, sell the mare And get me this daughter-in-law, And sell the white filly, too, And get me the other, too, Should she be as black as coal, I like her waist; Should she be as black as mud, I still like her girdle.”

(Ion Floricică from Tismana, a village in Gorj County).

Sála = sánas from sem (I am). O kanro (brambles), îl kanră. Kanraló (brambly, with brambles) and biboldo (not baptized as a Christian) are secret names for Jews. Ile = las from lau (I take). E cik (mud).

LXX

(Tismani)

To hell with the village, What I seek I don’t find. I looked for a little egg To comfort a little lad. He came home drunk last night, He fell asleep hungry, And he slept and he awoke, And asked about the eggs. Come to bed tomorrow And I can give you baked eggs.

(Ion Nica Ciulei from Tismana, a village in Gorj County).

Bengásko from o beng (devil), pl. bengá. A rací = a ràki (in the evening). Tismani speakers use ci instead of k. So they say cio raimós (you, singular, yet respectful) instead of ka raimós. E líndri (sleep). Bokhaló from e bokh (hungry). Tehă (tomorrow) instead of theára.

LXXI

(Tismani)

I set myself up as bailiff, The whip on my shoulder, I’m going around my district A beautiful woman to find, White beauty to find, For I’ll take no other. For I visited my district, Beauty like you I didn’t find. I saw one in the valley, But she doesn’t talk beautifully, Let her speech be beautiful, For I will go naked to her. What I have done, what I have fixed, To her I could not go.

(Mitică Matei from Târgu-Jiu).

Nangó (naked), fem. nanghí.

LXXII

(Kalderash)

Oh, father, father, man, Who did I get mixed up with? With that foul whore Whom everyone had. Oh uncle, uncle, man, Uncle, uncle, Vasile, Keep your eyes open! On the valley, at the willow tree, In order that the waters would get warmer, They jumped in with their walking sticks, And crushed your knee, And took out your marrow, And spread it on their pastry sheets.

(Vasile Căldăraru from Iaşi).

Porába, Imperative from poráu (I open). Past poradém, Imper. poráu, Gerund poraindós, Part. poradó. Takeón from takiváu (I get warmer). Past takilém, Imperative takeó, Gerund takindós, Part. takó. Hukhileá = huklas from huteáu (I jump). Past hukhlém, Gerund hutindós, Part. hukló. Musareá from e musari (knee).

LXXIII

(Ursary)

Ah, uncle Ionel, Old fellow, climb the little hill Your bag hanging at your neck, Old fellow, take me by the arm, Three tattered shoes, Uncle, carry me and then put me down. Wake up, mother, and curse him Who has taken my rings. Has Marca found them? Ah, father, little father, You have left me alone With the pastry sheets in my sack, The pastry sheets scattered to pieces, Which the pigs have eaten.

(Gheorghe Saotin from Boghicea, a village in Roman County).

Le taşkása from e táşka (bag), pl. îl taşke. Menáte from e men (throat, neck) îl mená. O gonó (sack), pl. îl goné. O baló (pig), pl. îl balé.

LXXIV

(Ursary)

Aunt, give me that girl, That girl smaller Than black hairs, Because the big ones are crazy. The olive-skinned boy Took the coach and went into The small forest. Wherever he went, he never came back. But look, here he comes. But he comes not as he went; He comes on horseback, On that gray foal, The fez on his head, And the whip on his shoulder.

(Dumitrache Iordan from Boghicea, a village from Roman County)

Melahnó (olive skinned), fem. melahni. Hurdó (short, small), fem. hurdi.

LXXV

(Ursary)

Kill her, Lord, Kill that crazy woman, For I want to take another for myself, A black-haired one. Lord, make the wind blow, Make it blow high To sweep the road, To put down the fences, Only trees should remain To prick The old people, Eager to eat heads, Here are lads’ heads. What I did, what I did not do, I got wrong all by myself. And I had given from your fireplaces And found your hairs.

(Iancu Cazacu from Boghicea, a village in Roman County)

Şîlavel from şîlaváu (I sweep), Past şîladém, Imperative şîlau, Gerund şîlaindós, Participle şîlaod. Peravél from peráu (I fall), Past pelém, Imperative peráu, Gerund perindós, Participle peló. Pusaren from pusaváu (I sting, prick), Past pusadém, Imperative pusáu, Gerund pusaindós, Participle pusadó.

The Ghost

Once upon a time there was an old woman in a village. And many maids came to her place to spin and work occasionally. And the lads came and made jokes with the girls, and laid them down, and kissed them. But one of them did not have a lover to have fun with and kiss her. And she was the daughter of a wealthy Romanian and nobody dared from an area as wide as a three-day walk. And she looked at the elder maids who were her age. And nobody laid with her. And the maid was beautiful, wondrously fair. And a handsome lad came and he took her in his arms, and kissed her, and sat with her until the cock crowed. And when the cock crowed daylight, he left. The old woman, who was the host, saw that he had cock’s feet. And she saw the lad’s feet and said, “Well, Niţa, fair maid, have you seen anything?” “No, I have not noticed anything.” “Niţa, haven’t I seen that he had a cock’s feet?” “Leave him, alone, mother, I have seen nothing.” And the maid came home and went to bed, and got up, and then she went to the same place to spin as there were even more maids, and they all did the work. And the lads came and every one took his girl friend. And they kissed and sat for a while, and left home. And the lad of the fair maid also came and he took her in his arms and kissed her, and laid her down, and sat with her until after midnight. And the cock started and it crowed. And the lad heard and as soon as the cock crowed, he left. And what did the old woman, who was in the cabin, say? “Niţa, have you seen that he had a horse’s feet?” “Should he have such feet, I have seen nothing.” And the maid left home. And she went to bed, and she woke up in the morning, and she did her work, whatever work she had to do. And the night came and she took her fork, and left to the old woman’s cabin. And several maids came. And the lads also came and each of them got hold of his girl friend. And the fair maid was looking at them. Then the lads stopped and went home. And only the maid, no more, no less, stayed. And the maid’s lad, her lover, came. And the girl, what could she do? She looked after him and she put, on his shoulders, a needle and a piece of thread. And he left, when the cock crowed, and nobody knew where he had left. Then the girl woke up early in the morning and dressed up and took the thread and followed it and she saw him in a hole where he was lying. Then the girl got frightened and she went back to her home. In the evening the lad came, the lad from the hole came to the old woman’s cabin and he saw that the girl was not there. And he asked the old woman, “Where is Niţa?” “She has not come.” Then he went to Niţa’s house, where she used to live, and he shouted, “Niţa, are you here?” Niţa responded. “Tell me, what did you see when you went to the church? Unless you tell me, I will kill your father.” “I saw nothing.” Then he saw her and he killed her father, and went to his grave. And in the evening he came again. “Niţa, tell me what did you see?” Niţa said, “I saw nothing.” “Tell me or I will kill your mother, as I killed your father. Tell me, what did you see?” “I saw nothing.” Then he killed her mother and left to his grave. Then the girl woke up in the morning and she had twelve servants. And she said to them: “Look, I have lots of money, and many oxen, and lots of sheep; let them be yours, the twelve of you; let them be my gift for you for I shall die until tonight; and let it be your sin if you don’t bury me under that apple-tree. And at night the lad from the grave came and he asked, “Niţa, are you at home?” “I am at home.” “Tell me, Niţa, what you have seen for three days? For I will kill you as I have killed your parents.” “I have nothing to tell you.” Then he went and killed her. And seeing his deed, he went to his grave. Then the servants, when they woke up in the morning, they saw Niţa dead. And the servants took her and dressed her up, according to the custom. They sat and made a hole in the wall and they pushed the corpse pass through the hole, and then they took it as she had told them and laid her to eternal rest in a forest, by an apple-tree. And half a year passed and an emperor’s son went on a hunting party to hunt rabbits with hounds and dogs. And they went a-hunting and the dogs searched the forest and found the girl’s grave. And a flower had got out of her head and there was no such beautiful flower in the whole empire. Then the dogs found her grave, where she was buried, and they started barking and scratching the girl’s grave. And then the emperor’s son called the dogs and he blew his horn to call the dogs, and the dogs did not come. The emperor’s son said, “Go over there, quickly.” And they rose and four hunters came, and saw the flower which was burning like a candle. They returned to the emperor’s son and he asked them, “What is it over there?” “There is a flower such as one has never seen before.” And so the lad heard and came to the girl’s grave, and saw the flower, and he picked it up. And he came home and showed it to his father and mother. And he took it and put it in a glass at his bedside, where he slept. Then the flower from the glass woke up and tumbled and turned into a maid. And she took the boy, and kissed him, and bit him, and laid him down, and slept with him holding him in her arms, and she put her hand under his head and he knew nothing about it. When it was daylight, she turned back into a flower. In the morning the boy woke up ill and he complained to his father and mother, “Mom, my back hurts and I have a headache.” His mother went and brought a female fortuneteller, and she healed him. And he asked for food and drinks. And he sat down and then left to do his work, whatever work he had. And he came back home in the evening again. And he ate and drank, and lay down on his bed, and fell asleep. Then the flower woke up and she turned into a maid again. And she took him in her arms again, and slept with him, and sat with him in her arms. And he was asleep. And she went back into the glass. And he woke up, and his bones hurt, and he talked to his mother and father. Then his father noticed something and he said to his wife, “It must be something that has to do with the flower, for the lad has fallen ill since the flower came. Let us see, tonight we shall hide and see who comes to our son.” And darkness set in, and the lad rose, and he went to bed and fell asleep. Then the maid woke up from the glass and she became as beautiful as the flame of a burning candle. And the mother and the father, the emperor, saw the maid and they laid their hands on her. Then the lad woke up and he saw the maid, who was so beautiful. Then he took her in his arms and kissed her, and they lay in bed, and slept until dawn. And they had a great wedding party and feasted, and drank. And the people wondered that there was no such beautiful girl all over the empire. And he lived with her for half a year and she gave birth to a golden boy with two golden apples in his hands. And the emperor’s son was very happy. And then her lover, who used to sleep with her, the ghost, who had killed her, heard about this. He woke up and he came to her and asked her, “Niţa, tell me what you have seen about me?” Niţa answered, “I saw nothing.” “Tell me straight or I will kill your son, your lad, as I killed your father, and your mother. Tell me the truth for I will kill your son, your lad, as I killed your father and your mother. Tell me the truth.” “I have nothing to tell you.” And he killed her son. And she rose and took him to the church, and buried him. In the evening the ghost came and asked her, “Tell me, Niţa, what have you seen?” “I have seen nothing.” “Tell me or I will kill your lord, whom you married.” Then Niţa stood up and said, “You shall not kill my lord. Damn you!” When the ghost heard Niţa cursing, he died, he burst with anger. In the morning Niţa woke up and she saw blood in the yard, and there was so much blood that it was two fingers high. Then Niţa ordered her father-in-law to take the ghost’s heart out as soon as possible. Her father-in-law, the emperor, heard this and he split it and took its heart, and put it in Niţa’s hand. And she went to her child’s grave and raised the child, put the heart back and the child resurrected. And Niţa went to her father and mother and anointed them with blood, and they resurrected. Seeing this, Niţa confessed everything that had happened to her and what the ghost had done to her.

(Gheorghe Stângă from Boleşti, a village in Ilfov County)

The Godson of God (Ursary)

One upon a time there was an emperor. And this emperor had only one child from his youth till old age. And that child was brave. And as soon as he was born, he said to his father, “My father? Don’t you have a broadsword or a mace?” “No, I don’t, my child. But I shall have one done for you.” And that boy said, “Stop giving orders, father; I will leave by all means.” And that boy left, and went, and went for a long time until he reached a huge forest. And in that forest he retired under a tree and sat down a little bit to have a rest; for he was tired. And he sat a little bit. And the holy God and Saint Peter got down from heaven near that boy for he was not baptized. So the holy God asked him, “Well, lad, what are you looking for?” “Well, I’ve left to look for bravery, old man.” And the holy God thought and thought, and he made a church. And he put that lad to sleep and he asked Saint Peter to take the boy, and he baptized him, and he called him Handac. And the holy God said, “Godson! There is no one else as brave as you are. And you shall marry my goddaughter.” For he also had an equally brave girl and she had also been baptized by God, and she was his goddaughter, and He said that his godson should marry her. And he gave him a staff to bring him victory and a broadsword. And he gave him strength and left him down. And his godfather ascended to Heavens as the truly holy God. And Handac felt that God had made him strong and he left to look for bravery, and he went, and went for a long time. And he got to a big forest. And there was a three-hundred-year-old dragon over there. And his eyelashes were so long that they touched the ground and his hair was equally long. And the boy went up to him and he said, “I am glad I have found you!” “Welcome!” As soon as he heard him, that brave lad felt that he truly was the godson of God. And Handac, the lad, asked him, “How far does the goddaughter of God live?” “She does not live too far, it is a three-day walk.” And the boy left and went, and went for three days until he found the girl. And that girl, as soon as she saw him, she recognized him to be the godson of her godfather. And she allowed him to approach her. And she set dinner for him, and she ate with him and she asked him, “What are you looking for, Handac?” He said, “Here, I have come for you to marry.” “Whom?” “Me, if you will.” She answered, “I will not, without a fight.” And the boy responded, “Let us fight.” And they fought and fought for three days, and the boy submitted her. And he took her and went to his godfather. And he pronounced them husband and wife and they had a great wedding party.

And they became emperors over all the countries. And I told you the story from where I came.

(Iacov Zida Lăcătuşu from Băneşti, a village in Prahova County)