SĂPTĂMÂNAL AL SCRIITORILOR DIN REPUBLICA JOI, 27 ianuarie 2011. FONDAT LA 3 OCTOMBRIE 1954 NR. 4 (3412) La est de vest Poesis PUBLICAŢIE DE LIMBA ROMÂNĂ DESPRE NOI, Bogdan-Petriceicu CU DRAGOSTE ŞI DURERE… HASDEU Vom fi acceptaţi în familia popoarelor euro- - SĂ VORBIM pene cu valorile noastre. În toamna anului trecut, Parlamentul Euro- sau la limba şi literatura rusă la olimpiada ra ROMÂNEŞTE pean l-a omagiat pe Dimitrie Cantemir la „…cei ională, spre exemplu, şi e cu totul altceva să iei 300 de ani de la urcarea sa în tronul Moldovei”. locuri de frunte şi să devii cel mai bun la limba Cugetarea românească Tot în incinta forului european de la Bruxelles română la Bucureşti şi, respectiv, la limba rusă- Are portul românesc: s-a dezvelit şi un bust al ilustrului înaintaş. la Moscova. - Nu lăsaţi dar s-o ciontească Savanţi sosiţi din diferite ţări ale Europei au Şi iată că elevii noştri s-au întors, în com Cei ce limba ni-o pocesc. afirmat despre cărturarul român că „…a fost unul petiţie cu cei mai buni din patria limbii româ dintre cei mai înţelepţi conducători de popoare ne şi din cea a limbii ruse, cu cele mai înalte- Când românul se-ndârjeşte din ultima mie de ani”, explicându-ni-se: au mai distincţii. Din ţărână când mi-l scoţi, fost oameni şi mai deştepţi, dar ei n-au fost con- E şi un merit al profesorilor pe care au no- El îţi toarnă româneşte ducători de popoare. rocul să-i aibă elevii respectivi. Un blestem de şapte coţi, Despre acest eveniment la noi s-a tăcut. -Am îndemnat, în sala arhiplină a Filarmo În anul 2008, NASA din SUA a botezat cel nicii de Stat: Când de dragoste s-aprinde mai mare crater descoperit de planeta Mercur cu Îi rog pe cei care au luat locuri de frunte El vorbeşte lin şi blând, numele lui… . la Olimpiade Internaţionale să ridice mâna! Încât dorul te cuprinde Cercetătorii americani şi-au argumentat deci- -În sală s-au ridicat o pădure de mâini. Dulcea-i vorbă ascultând. zia astfel: poetul român, cu poezia Şi atunci am continuat: - La steaua care a răsărit Iată un guvern cu mâinile curate. Dacă ar Niciodată altă limbă, E-o cale-atât de lungă, depinde de mine, aş propune să se facă un gu De pre buze româneşti, Că mii de ani i-au trebuit vern al Republicii Moldova alcătuit din copiii Nu se-ndoaie, nu se schimbă Luminii să ne-ajungă…, învingători la olimpiadele internaţionale. Şi După gândul ce gândeşti. a anticipat teoria relativităţii descoperită de Al- aceştia, sunt convins, ar scoate ţara din impas bert Einstein. şi din sărăcie. La mânie, la iubire, La noi acest mare eveniment a fost trecut Avem oameni deosebiţi. - La suspin şi chiuit, Dar nu întotdeauna ştim să-i apreciem. După chiar a noastră fire Acum câţiva ani, Ion Bostan, rectorul Uni Acad. vorbind la inaugurarea bustului Graiul nostru e croit. şi el cu tăcerea. - versităţii Tehnice, a fost invitat la Bruxelles, lui Grigore Vieru din Parcul Herăstrău, municiupiul Bucureşti În anul 2000, la Chişinău a fost inaugurat unde regele Belgiei i-a înmânat Medalia de- La iubire, la mânie, Centrul Academic „M. Eminescu”. La 15 ianua Aur pentru descoperirile sale ştiinţifice. La chiot şi la suspin, rie 2011, un Centru Academic „M. Eminescu”,- Ajuns la Chişinău, primul basarabean de- Un bust al lui Grigore Vieru la Bucureşti România-i România întâiul în România, a fost deschis la Bârlad. corat cu această înaltă distincţie, care face Cu fagur şi cu pelin. Dar puţini cunosc că primul Centru Aca onoare întregului nostru popor, află de un or Duminică, 23 ianuarie, în preajma fost o stâncă morală”, a mai menţionat cutul artist plastic Răzvan Paul Mihă- demic „M. Eminescu” din lume a fost fondat din al ministrului Sima care-l şi dăduse afară Zilei Unirii Principatelor, chiar la intra- distinsul om de cultură. iescu. Pe postament e cioplită în piatră Sucind limba românească, acum treizeci de ani în… India. „din rector”, pentru că... a lipsit trei zile de la rea în Parcul Herăstrău din Bucureşti a Academicianul Mihai Cimpoi a sub- fraza testamentară a poetului cu ritm po- Stricând graiul strămoşesc, Noi ne-am prefăcut că nu prea am auzit de serviciu. Literatura şi arta fost dezvelit bustul poetului Grigore Vi- liniat că poetul de la Pererâta „a fost ematic: „Sunt iarbă. Mai simplu nu pot După moda franţuzească, el. Andrei Galben, rectorul ULIM, publicase- eru. poetul tuturor românilor, o personalitate fi.” Sau cu modul latinesc, Din 1969 Serviciul Mondial al Planetelor- acum câţiva ani în România un studiu li- Până la ora actuală busturi ale distin- care a ştiut să unească, el a fost un liant În faţa statuii, pe câteva plăci de sului rapsod basarabean au fost inaugu- de spiritualitate şi de nădăjduire româ- bronz au fost gravate mai multe poeme din SUA a botezat un asteroid (nr. 4268) cu berăexcepţional despre cum ar trebuiCorriere să dela arate serra în rate în mai multe oraşe: Alba-Iulia, Iaşi, nească”. de-ale lui Grigore Vieru: Ne-am strâns minţile cu fracul numele savantului Eugen Grebenicov, fiul pre văţământul în sec. XXI, preluat de - , Râmnicu-Sărat, Chişinău, Stră- Academicianul Nicolae Dabija a Şi simţul ne-am îmbrăcat otului Alexandru de la Slobozia Mare, Cahul. - (România) şi tradus în şeni, Bucureşti… menţionat: „Grigore Vieru s-a întors „…A prins a înălbi, Cu haina, de unde dracul Concetăţeanul nostru a elaborat o metodă de (Italia), studiul savantului nostru fiind consi- Este un omagiu adus poetului care, Acasă. Acasa lui fiind România. Prin Precum ninsorile, Copiii şi-a înţărcat. descriere a mişcării planetelor, care este fo derat de către aceste publicaţii un eveniment. prin cuvântul său, a apropiat cele două acest gest primarul Sorin Oprescu i-a Şi tinereţea mea! losită la ora actuală de către toţi astronomii Imediat Ministerul comunist al Învăţămân maluri de . făcut poetului nostru viză permanentă, Mai bine ar vorbi Românimea cât trăieşte lumii. tului a trimis la ULIM mai multe controale, ca Sorin Oprescu, primarul general al întru eternitate, în capitala românilor de În lume florile, Graiul nu şi-l va lăsa; La noi se cunoaşte foarte puţin despre- să tempereze „zelul ştiinţific” al rectorului. municipiului Bucureşti, a ţinut să sub- pretutindeni.” Iar omul ar tăcea Să vorbim dar româneşte. această descoperire. Şi apoi de ce ne-ar mai mira faptul că un linieze: „Grigore Vieru, poetul aces- Raisa Vieru, văduva scriitorului, a ………………………...... Orice neam în limba sa! Aflu din presa franceză că cel mai de sea popor ca al nostru – cu talente deosebite, cu tui Neam, s-a întruchipat în pulbere de spus: „Vieru a fost un îndrăgostit de ca- „Casa părintească!” nu se vinde, mă stilist al limbii franceze din secolul XX este calităţi recunoscute şi apreciate de oameni- stele. Îmi doresc, atât ca om, cât şi ca pitala României, începând cu anul 1973, Nu se vinde tot ce este sfânt. primar, cinstirea patrimoniului cultural, când a vizitat-o pentru prima dată, fă- Din atâtea lucruri dragi şi sfinte un… român, Emil Cioran. - străini (nu însă şi de ai noştri) – a ajuns la ora pentru Bucureşti, pentru români, pentru când parte din componenţa unei delega- Ochii mamei încă ne privesc…” Lucrând la o antologie de poezie a SUA, actuală a locui în „ţara cea mai săracă din Eu Cântecul România”. ţii de scriitori sovietici, şi până în ultima ………………………...... descopăr că aproape nu există poet impor ropa”?! Academicianul Răzvan Theodores- lui zi.” tant american din secolul XX (Carl Sandburg, Şi de fapt nu „cea mai săracă”, ci „cea mai cu, unul dintre prietenii apropiaţi ai lui La manifestare au participat prieteni Sculaţi-vă, sculaţi-vă, sculaţi-vă plimbat Ezra Pound, Jeanne Robert Foster, Mirna Loy,- sărăcită”. Inclusiv de talente, de creiere, de Grigore Vieru, a vorbit de perioada de din Ţară şi din Republica Moldova: Că- Din somnul cel de moarte! Tomas Fitzsimmons ș.a.) care să nu-i fi dedicat braţe de muncă etc., momite de alte ţări, de 4 ani când, fiind ministru al Culturii din lin Vieru, fiul scriitorului, domnii Victor Salvaţi-vă, salvaţi-vă, salvaţi-vă în troleibuz poeme sculptorului român Constantin Brân alte popoare, de alte comunităţi. - România, l-a avut pe Vieru „sfătuitorul Crăciun, Adrian Cioroianu, Alexei Ma- Prin limba şi prin carte! cuşi. Acum mai mulţi ani auzisem întâmplător meu înţelept în probleme legate de Basa- rulea, Gheorghe Tonu, conducerea Aso- Ş.a. Grigore Vieru a scris cândva o La noi, nici măcar toţi artiştii plastici n-au- un dialog- la un colţ de stradă dintre doi conce rabia.” „Grigore Vieru, care a întruchipat ciaţiei „Pro Basarabia şi Bucovina” ş.a. poezie glumeaţă pentru copii, care se auzit numele lui. - tăţeni- necăjiţi. Unul se plângea: la un moment dat simbolul Basarabiei, a Autorul sculpturii în bronz e cunos- DOBZEU, Bucureşti termina astfel: „Prima dată, când har- În 2001, aflându-mă în SUA, dl Florin Pin- - Sunt sărac! buzul / S-a plimbat cu troleibuzul!”. dic-Blaj, directorul Fundaţiei „Micul Samari Mai târziu, Gr. Vieru a plimbat - De ce?! se interesa celălalt. Lecţii de demnitate tean”, a ţinut să mă ducă la un liceu din ora - Pentru că sunt prost. personal cu troleibuzul... cântece. Nu Şansa în glumă, ci în serios. şul Hickory. Acolo studiau 5 fetiţe şi 2 băieţi,- Şi de ce eşti prost? - Puţinii cunosc faptul că, în afară transferaţi de la un orfelinat din Republica Pentru că sunt sărac. Dintre toţi oamenii, cei mai nenoro- − Asta e tot ce pot să-ţi dau, a mormăit el supărat, de versuri şi texte pentru cântece, Moldova. Directorul Liceului, când ne-am în- Aceste două noţiuni vor fi veşnic legate în ciţi mi se par oamenii lipsiţi de credinţă. căci, dacă m-aş lăsa în nădejdea lui Dumnezeu, cum zici În clipele de mare cumpănă, ei balan- dumneata, aş muri şi eu de foame. Gr.Vieru a compus şi muzica multor tâlnit, m-a întrebat cu multă curiozitate: - tre ele. cântece. Poezia adevărată este înrudi- sează între rugă şi blestem, fără să poa- − Păcat că eşti atât de neîncrezător, i-a răspuns bătrâ- — Spuneţi-mi, vă rog, ce fel de oameni sun Ţările sărace au o singură şansă pentru a- tă cu muzica, însă extrem de puţini tă spune: „Doamne, iartă-mă!” şi, prin aceasta, să fie nul. Pentru că Dumnezeu, dacă promite, se ţine de cuvânt! teţi?! Ce popor locuieşte în Republica Moldo depăşi o stare de lucruri, dar şi pentru a-şi poeţi sunt în stare să facă şi versuri izbăviţi sau întăriţi în faptele lor bune. va?! învinge complexele: să investească în învă Spunând acestea, l-a prins uşurel de mână şi i-a îna- bune, şi muzică bună. Poetul îmi spu- Dumnezeu ne aude chiar şi atunci când nu rostim poiat bobul de grâu pe care îl primise adineaori. În palma Şi fără să mai aştepte să înţeleg întrebarea, ţământ şi cultură. Cei doi miniştri – Mihail- nea că, înainte de a se deda poeziei, nimic. Poate de asta ne şi sprijină chiar şi atunci când gospodarului, acum strălucea… un bob de aur! pe care eu am luat-o iniţial ca pe un reproş,- Şleahtiţchi şi Boris Focşa –, care se află fiecare a cântat. nu-L rugăm nimic. Înţelegând în faţa cui se află, necredinciosul a căzut în mi-a spus: la locul său, au o misiune: să convingă guver Vocaţia pentru muzica, abando- - Oare la fel se poartă şi cu necredincioşii? Cum îi genunchi, s-a închinat şi a rostit: — Începând cu toamna trecută avem 7 co nanţii de acest lucru. nată în tinereţe, a revenit la Gr.Vieru ajută? Cum le vorbeşte? Cum li se arată, dacă ei nu − Doamne! Iartă-mă că nu mi-am dat seama de la bun în perioada de maturitate. Melodiile pii din Republica Moldova, care învaţă în clase- Nu atât naţiunile harnice (cum este a noas cred în şansa de a-l întâlni? început cu cine stau de vorbă… Dar acum, că ştiu, dă-mi la propriile versuri puteau să răsară în diferite. Când au sosit aici, niciunul dintre ei tră), cât cele deştepte sunt bogate. voie să-ţi dau tot grâul din desaga mea. orice loc şi orice situaţie. Trebuia să nu cunoştea engleza. Dar într-o perioadă scur Un exemplu: în Japonia, unde nivelul de Bătrânii povestesc că odată (nu se ştie când anume) Bătrânul l-a privit dojenitor şi, fără să scoată un cu- reţină ritmica şi melodica. Deoarece tă de timp au ajuns să fie cei mai buni din tot- trai e unul dintre cele mai avansate în lume,- oamenii din partea locului abia au scăpat cu zile dintr-o vânt, a dispărut în aerul lăptos al iernii… poetul nu cunoştea notele muzicale liceul, fiecare în clasa lui. - 80 % din populaţie e cu studii superioare, în- vară cumplit de secetoasă. Cum era de aşteptat, foametea pentru a le fixa pe hărtie, era - nevo Un domn, Efim Topor, care a păşit mai alal *** SUA – 60 %, în Republica Moldova – 8%, din a prins a-i chinui cu mult înainte de căderea iernii. În ajun Se pare că rare sunt nu şansele, ci persoanele care ştiu it, pentru a nu le pierde, să le îngâne tăieri pragul redacţiei, mi-a vorbit că un ne tre care 4% sunt plecate peste hotare în căuta- de Crăciun, rar cine mai avea cu ce-şi întreţine familia. să profite de ele. până ajungea la un compozitor. Com- pot de-al său, Marcel Topor din Stăucenii din- rea unei bucăţi de pâine. Ştiind că cei înfometaţi sunt gata să dea orice pentru Fiind rugat să comenteze legătura dintre fericire şi pozitorul profesionist prindea din coasta Chişinăului, un tânăr abia trecut de 30 Şi atunci cum să nu pretindă a ne fi condu o bucată de pâine, un gospodar mai înstărit (dar şi zgârcit credinţă, Goethe a spus: zbor melodia compozitorului nepro- fesionist şi o salva în note muzicale. de ani, a fost ales zilele trecute ministru în gu cători oameni care nu cunosc tabla înmulţirii de felul său) s-a gândit să scoată de vânzare măcar ceva − Există trei categorii de oameni: unii care cred în Odată, povestea poetul, mi-a ve- vernul Australiei. (gen E. Ostapciuc) sau care confundă istoria din puţinul pe care îl avea. Cu acest gând, a măturat ham- Dumnezeu, pentru că l-au găsit; alţii care stau la îndoială, nit melodia undeva lângă o şcoală. Deci un concetăţean de-al nostru trebuia ţării cu aventurile proprii (ca Tarlev) ş.a.? - barele, a strâns o desagă de grâu şi s-a pornit la piaţă… pentru că nu l-au întâlnit, şi ceilalţi care nici nu-l caută şi Am îngânat-o, pentru a nu o pierde, să ajungă în Australia, ca să se vadă că este Iar eu cred că numai o colaborare a şcolii Pe la jumătatea drumului, legenda spune că s-a întâl- nici nu speră să-l găsească. Primii sunt oameni fericiţi şi şi în troleibuzul cu care mă duceam bun de ministru. - cu realitatea, a visului cu faptul real, a talen nit cu un bătrân. Era atât de slab, pipernicit şi suferind, înţelepţi. Cei din categoria a doua, probabil, sunt deştepţi, încât ţi se rupea inima de jale când te uitai la el. la compozitor. La noi, un tânăr capabil, dacă nu este telor cu poporul care le-a dat naştere poate- dar şi nefericiţi. Iar cei din ultima categorie (cei care nu-l Preocupat de cântec, am uitat să − Ştiu ce ai în desagă, i-a spus el omului nostru. Eu membru al unui partid parlamentar, feciora garanta viitorul unei naţiuni. caută şi nu speră să-l găsească), indiferent că sunt nebuni iau bilet. Vine controlorul. A-a-a, nu pot cumpăra nimic, dar, dacă eşti bun, dă-mi, te rog, şul sau ginerele cuiva, nu va avea nicio şansă,- Suntem datori să ne respectăm compatrio sau rătăciţi, ajung să fie şi cei mai nefericiţi dintre seme- nu aveţi bilet?! Plătiţi amenda, zice. măcar un pumn de grâu. dar niciuna, chiar şi în guvernele AIE, să fie ţii pe care îi respectă alţii, să-i apreciem şi noi,- nii noştri… Eu, făra a înceta să cânt, am achitat Gospodarul s-a făcut că nu-l aude şi a vrut să treacă observat, promovat, propus într-o funcţie im- nu doar mapamondul. Numai în felul acesta ne Nu contează în care din aceste trei categorii se regă- amenda. Controlorul sever rămăsese portantă. vom umple de respect în ochii noştri. Un des mai departe el însă, a insistat: seşte fiecare dintre noi. Important e să nu pierdem şansa uimit – prima dată în viaţa lui văzuse − Fie-ţi milă de mine, iar Dumnezeu va avea grijă să Acum câteva săptămâni, Ministerului Edu- tin pe care îl merităm îl putem avea doar în de a deveni şi fericiţi, şi înţelepţi. Or, pentru asta, ar fi cum cineva plătea amenda căntând! te răsplătească însutit. caţiei din republică m-a invitat la o întâlnire măsura în care credem că-l merităm şi facem bine să nu uităm că sufletul ni-l macină nu zădărnicia vie- După aceasta, spuse poetul-com- Văzând că nu poate scăpa de dânsul, gospodarul a bă- cu elevii câştigători ai unor olimpiade interna totul ca să-l merităm. ţii, ci lipsa de încredere în rostul ei. pozitor, mi-am cumpărat casetofon. gat mâna în desagă şi, după ce a scotocit îndelung prin ea, ţionale. Nicolae DABIJA a ales cel mai mic bob de grâu şi i l-a pus în palmă. Vitalie PASTUH-CUBOLTEANU Am afirmat la acea manifestare: e una să iei Aurelian SILVESTRU locuri de frunte la limba şi literatura română 2 Literatura şi arta Nr. 4 (3412), 27 ianuarie 2011 Forul Democrat al Românilor din Moldova PRIN CAZNA DEPORTĂRILOR Infern siberian Realitatea aşa cum e! Ecou la articolul lui Nicolae Dabija „Minciuna patentată” Versuri consacrate victimelor din primul val de deportări operate de regimul stalinist, îndeosebi Sapientia tot în tranziţie (Literatura şi arta, 6 ianuarie 2011) unchiului meu, Pavel Bătrânac, cel cu osemintele lăsate în pământ străin La începutul acestui an 2011, după şedinţa Consiliului Suprem al AŞM, din 6 La sfârşit de 2010, o colegă de editură mi-a împrumutat să citesc o carte, 30-40 de persoane pe zi. Oamenii din satele învecinate povesteau că de mul- ianuarie, la care au fost invitaţi şi colaboratorii de rând, în cadrul căreia am auduat şi „Suferinţele mamei Blondina, o martiră a Siberiei”, apărută la Editura Mă- te ori câinii lor aduceau acasă câte un picior sau câte o mână de om. Vă scriu din depărtare această tristă veste nişte “Lecturi ştiinţifice”, m-am pomenit căutând răspuns la aceeaşi întrebare destul năstirea Sihăstria (2005). În viaţa mea de redactor de carte, de cititor, am citit Blondina îşi continuă firul povestirii. Sub zările arestate cu pini tociţi în creste, mult despre deportări, despre lagărele siberiene, dar această carte este de-a După o perioadă de aflare în închisori li s-a spus: aţi trândăvit de ajuns şi de bătătorită: cine suntem noi, locuitorii acestui spaţiu dintre Prut şi Nistru, în calita- Cu bocete de mame în suspin de prunci, tea noastră de popor? Cum ne numim în ochii lumii civilizate în care tindem să in- dreptul cutremurătoare, zguduitoare. au fost trecute într-un lagăr de muncă. În acel lagăr Blondinei i-a surâs un pic Cu neamuri îngropate, pustietăţi de cruci. Blondina povesteşte tragedia vieţii ei. norocul: o doctoreasă armeancă, deţinută şi ea, a numit-o administratoare la trăm: români sau moldoveni? N-am putut fi de acord cu invitatul “lecturii ştiinţifice” la zi, şi am descoperit că este mai bine să ne numim basarabeni. ... La 28 iunie 1940 o familie de intelectuali din Basarabia - Gobjilă – bucătărie, trebuia să primească produsele şi să le ţină evidenţa. Dar a trecut Trist e-acest pământ cu duhul omorât nu a reuşit să se refugieze în România. Deşi prin alt şoc: a uitat să scrie... Îngrozită, i-a Este adevărat că pentru confortul interior al omului politic, care şi-a atras anumite Şi cât cuprinde zarea e cerul mohorât, administraţia românească a făcut convenţie spus doctoresei şi aceia i-a explicat că din De-atâta “vai!” şi plânset pe osul din ţărâni favoruri, este riscant să susţină extremităţile. Ştim bine că suntem un popor eterogen cu ruşii ca trei zile să nu intre în Basarabia ca cauza foamei i s-a uscat creierul, aşa se Cu lacrime prelinse pe înnorări de pini. începând cu 1812. Numărul vorbitorilor de limbă română scade. Demnitatea naţio- să se poată refugia toţi doritorii, la 28 iunie, întâmplă cu mai mulţi deţinuţi. Fiind la nală, numită în ştiinţa despre limbă şi societate demnitate lingvistică, este una dintre la o jumătate de zi , hotarul s-a închis. În bucătărie a început să se alimenteze mai De-atâta suferinţă în zodii blestemat extremităţile blamate de alogloţi. Incomodă este şi denumirea etnonimului român, pofida la toate, familia Gobjilă –soţul ingi- bine şi şi-a revenit. Sub bolţile de plumb cu sânge-amestecat care atrage nemulţumirile minorităţilor conlocuitoare. De aceea se caută calea de ner, soţia învăţătoare -, a depus către noile A urmat un lagăr de muncă din altă Şi cerul greu oftează, şi inima îţi plânge mijloc, despre care Horatius spunea că ar fi cea aurită Aurea( mediocritas!). autorităţi cerere de plecare în România, mo- localitate, unde au întrebat-o ce a fost în Giganţii pini vor creşte în lacrime de sânge, tivând că România i-a crescut, i-a învăţat, ei libertate şi ea le-a spus că învăţătoare. Şi Acea lectură ştiinţifică “Moldova între tranziţie neterminată şi sfidările moder- nizării” ne-a luminat ce înseamnă totuşi interminabila noastră tranziţie; câte etape trebuie să-i slujească, căci acolo este patria i s-a răspuns: foarte bine, eşti numai bună În urlete de fiară – regimului sălbatic lor. Noua administraţie rusească a încercat de îngrijit viţeii... În lagărele siberiene se are democraţia; care sunt factorii de care depinde ieşirea societăţii noastre din starea Să sufere taigaua şi firea de ostatic actuală de criză. Am descoperit ce tip de stat avem. Dar, am urmărit şi cu câtă abili- să-i convingă că acolo au plecat pensionari, traducea în viaţă teoria stalinistă despre În nopţile de haos… O viaţă nu se schimbă, bolnavi, mame cu copii mici, dar oameni de batjocura faţă de intelectuali: doctor, in- tate profesionistă se camufla un adevăr, vehiculându-se un vocabular fluid, neologic, Omul şi cu fiara să urle aceeaşi limbă… care au nevoie ei îi reţin. Familia a insistat giner, avocat, profesor – acolo toţi erau mustind de termeni de specialitate. Metalimbajul ştiinţific, accesibil totuşi, ascundea în dorinţa de a pleca în România şi pentru văcari. În acel lagăr au fost aduse vreo 15 Scriu de-amărăciune – lacrima durerii. ceea ce ne doare. Nu puteam fi de acord, de exemplu, cu afirmaţia că noţiunea de lucrul acesta a plătit scump. călugăriţe, fiind învinuite de propagan- Pe las noi e primăvară, e timpul învierii – “identitate” se constituie din “reprezentările indivizilor: ce îşi imaginează ei că sunt Mai întâi a fost arestat soţul, apoi Blon- dă religioasă. Când mergeau la muncile Codrul înfrunzeşte, se ivesc brtânduşe… ca identitate”, mai ales în cazul nostru, care suntem o “societate subdezvoltată” în- dina. După ce au ţinut-o câteva zile la o în- câmpului cântau, iar securiştii nu le inter- tr-un “stat în captivitate” oligarhică. Ştim destul de bine că aceste reprezentări ale chisoare din Tighina, le-au urcat pe toate femeile într-un tren de 90 de vagoa- ziceau. Duminica, călugăriţele împreună cu preoţii din lagăr, făceau slujbe şi Şi doar aicea frigul ne ţine în cătuşe. indivizilor despre identitatea lor ca popor, de-a lungul istoriei, au fost nestatornice, in- ne de marfă murdare şi au pornit într-o direcţie necunoscută. Femeile care cântau atât de frumos că şeful lagărului se ascundea în tufe şi asculta. mureau pe drum, erau aruncate în câmp spre mâncare păsărilor sau fiarelor. Blondina s-a aflat în diferite închisori şi lagăre 15 ani şi mereu a făcut fluenţate şi otrăvite mereu de ideologia puterii. Se pare că nici o altă noţiune etnoling- De necaz şi boli junghiuri ne străpung, vistică de pe mapamond nu a suportat atâtea fluctuaţii, în consolidarea ei ca termen După două săptămâni au ajuns în oraşul Kazan, în centrul Rusiei, pe apa rugăciuni, s-a rugat lui Dumnezeu, îl visa pe Iisus Hristos şi asta o întărea De prea multă moarte, lumânări n-ajung… Volgăi, unde catedrala „Maicii Domnului” –cea mai frumoasă şi mai bogată în toate chinurile şi necazurile ei. Ea comunica cu Dumnezeu şi simţea că consacrat, ca cea de român basarabean. Şi dacă în stabilirea denumirii noastre, ca De durere-n suflet, ne bocim – oftăm identitate, se bate şaua spre “reprezentările indivizilor” care îşi au conştiinţa identită- – a fost transformată în închisoare. Acolo le-au întâmpinat sute de securişti Dumnezeu o ascultă. Soţul ei a murir în alt lagăr, dar deţinuţii considerau Cu-n cap de lumânare sute-nmormântăm. cu o mulţime de câini, li s-a ordonat să se dezbrace şi să transmită hainele moartea ca o scăpare de chinuri. Pe fiul lor de 13 ani, rămas singur în Basara- ţii mutilată de ideologia comunismului, atunci este lamentabil. La fel cum lamentabil la deparazitare. Aşa goale le-au introdus în camere în care paturile şi podeua bia, autorităţule sovietice l-au trimis în România. Şi pe mama ei din Basara- Rea, prea rea e javra bolşevică e pentru un homo doctus, care are acces la o limbă de comunicare internaţională, să fuseseră spălate cu apă cu clor şi încă erau ude. bia, fostă preoteasă, administraţia rusească o umilea; avea trei copii plecaţi în Slăbiciuni născând în fire frică, susţină şi de la alte tribune, decât cele de la noi, că “reprezentările sale despre sine îi Au fost supuse la cele mai josnice şi monstruoase proceduri. A doua zi, România de care nu ştia nimic şi pe Blondina în Siberia, pe care au obligat-o Cei slabi nu au, nu au nicio scăpare spun că este moldovan”. când şi-au cerut hainele, li s-a spus în bătaie de joc că le stă bine şi aşa. În să semneze o hârtie că va rămâne acolo până la moarte. Mama s-a decis şi Lăsaţi sunt în hăţişuri – hrană pentru fiare. În acest caz, în căutarea unei denumiri a identităţii care să ne “unească” drept fiecare dimineaţă veneau câţiva miliţieni, îşi trăgeau mănuşile şi cu mâinile a venit la fiică în Siberia, la o sută de kilometri dincolo de Novosibirsk. Au popor, se pare că nu este mai rău dacă revenim la denumirea istorică, legată de to- lor grosolane făceau controlul genecologic şi în anus la toate femeile ca nu trăit cinci ani împreună, având ajutorul şi mângâierea mamei; apoi mama a Ofileşte viaţa, e prăpădul lumii, ponimul teritoriului nostru dintre Prut şi Nistru, căruia în 1813 guvernul ţarist i-a cumva să ascundă acolo vreun bilet de spionaj ori alt obiect. Multe femei decedat şi a îngropat-o în pământ străin, fără preot. Sufletul de om e ca floarea brumei. înnebuneau. Peste câteva zile le-au restituit hainele etuvate, unele rupte, arse, După 15 ani de chinuri, suferinţe a fost eliberată, a ajuns cu greu în Basa- zis Basarabia extinzându-l dincolo de hotarele celor 3 judeţe istorice de la sud, care Nu-I nici o-ndurare, nimeni nu-i iertat, purtau acest nume. În secolul al XIX-lea şi aborigenii, şi coloniştii alolingvi stabiliţi dar cel puţin se puteau acoperi cu ceva. rabia, apoi a plecat în România, la fecior. Când s-au văzut, nu şi-a recunoscut Dumnezeu din ceruri şi El e-ncătuşat. Lagărele staliniste aveau legile lor: deţinuţii nu trebuiau să se afle mult propriul copil... aici constituiau un singur popor: basarabenii. Pe parcursul istoriei basarabenii s-au făcut cunoscuţi în lume, fiind înzestraţi timp în acelaşi lagăr ca să nu se împrietenească cu administraţia, cu paznicii Dar calvarul, caznele prin care a trecut, nu au înrăit-o, nu au încrâncenat- Se roagă îndureraţi pentru surori şi fraţi şi să evadeze. Şi încă o lege: deţinuţii trebuiau să stea în frig şi să fie flămânzi. o...La Iaşi a slujit până la moarte la Sfânta Mitropolie, a făcut numai fapte şi înţelepţi prin erudiţie, prin educaţie, de la natură. Şi azi avem ambasadori ai Şi-n timpul rugăciunii sunt persecutaţi, Peste un timp pe deţinutele de la Kazan le-au dus la o altă închisoare la bune, i-a ajutat pe cei sărmani... Întotdeauna s-a rugat la bunul Dumnezeu să C-un preot din baracă ce poartă şi el vina culturii noastre în multe ţări, care ne încântă prin capacităţile lor intelectuale. 40 km, pe jos, pe un ger de minus 40 grade. La întrebarea cum să meargă pe moară între Sfintele Paşti şi Înălţarea Domnului ca să-i cânte corul „Hristos Că umblă în sutană şi duce “vestea bună”. Aşa cum ne-a încântat şi domnul Nicolae Chirtoacă, prin discursul dumnealui jos pe un asemenea frig, securiştii le-au liniştit că din urmă vine o căruţă şi le a înviat!” A murit în 1971 şi a fost înmormântată în ziua de Înălţarea Dom- liber, leger, presărat cu englezisme, derulându-ne pe ecran doar textul în engle- va strânge pe cele care vor cădea. Le-au dus într-un sat unde o clădire a unei nului. Deci, ce să vă mai scriu despre acest pământ? ză. Dar, spre final, abătându-se de la filonul politicului şi făcând mereu apel la mănăstiri a fost transformată în închisoare. Amintirile le-a scris într-un caiet pe care l-a dat spre păstrare unei bune Adună oseminte pentr-un nou mormânt… divinitate, ne-a trezit unele nedumeriri. Cum poţi să propui unei comunităţi Pe deţinuţii mai slabi îi dădeau în bărăcile de moarte, zăceau acolo până prietene, soţie de preot, ca atunci când în România va fi libertate să-l poată Tot din neamuri, tot din mame, tot din prunci majoritare ortodoxe, aflate în etapa de consolidare a democraţiei, un model spi- mureau, fără ca cineva să le dea măcar un pahar de apă. Noaptea îi scoteau şi publica, spre folos sufletesc şi spre mântuire. Vestească-se şi-n lume… golgotele de cruci. îi îngropau într-o groapă aşa-numită frăţească, lungă şi adâncă. Îi acopereau ritual atât de străin, cum e confucianismul chinez? Să afirmi că ai încrede doar cu puţin pământ pentru ca noaptea următoare să-i bage pe alţii. Mureau câte Ludmila BULAT în morala şi etica acestuia. Să susţii necesitatea eliberării imediate a societăţii Tudor BĂTRÂNAC, or. Căuşeni noastre de ocultism, de lupta cu demonii ascunşi, iar în acelaşi timp să vorbeşti cu atâta însufleţire despre reîncarnare. (M.Eminescu) Astfel, elegantul discurs a lăsat impresia unei glogozeli conceptuale, a unei rătă- “…Ai venit să mi te-nchini…” ciri a viziunii autorului asupra lumii, care ne aminteşte de experienţa teologului tim- Este o tradiţie ca la 15 ianuarie să fie omagiată ziua de naşte- preşedinte polarizează în continuare societatea. El a venit la bust Opera lui M. Eminescu este atât de valoroasă, încât fiecare purilor noastre, a eruditului şi mult înzestratului american Seraphim Rose, care ne-a re a Poetului Naţional, Luceafărul poeziei române – Mihai Emi- la ora 8.00. Dar programul stabilit din timp anunţa că florile vor se regăseşte, sufleteşte, în ea. Mihai Eminescu îi primeşte pe toţi nescu. Din timp se anunţă programul manifestărilor culturale ce fi depuse la ora 9.45 şi nu la 8.00. la el, dar pentru fiecare are şi câte o întrebare. Pe fostul preşedin- lăsat o imensă operă spirituală. El a procedat tocmai invers, deoarece a avut marele vor avea loc la Chişinău. La 9.45 au depus flori liderii actualei guvernări, ambasado- te sunt sigur că l-ar fi apostrofat: noroc ca mai întâi să probeze pe viu (învăţând chineza veche) toate practicile şi rătă- Pe când preşedinte al Republicii Moldova era V.Voronin, rii acreditaţi la noi, conducerea municipală, persoane decorate „…Ai venit să mi te-nchini, cirile filozofice ale confucianismului şi neoconfucianismului, ale budismului tibetan, consilierii lui îl sfătuiau să depună şi el flori la bustul Poetu- cu distincţii de stat, copii din şcoli şi licee, cu alte cuvinte toţi Să nu schimb a ta coroană într-o ramură de spini…”. ale induismului şi daoismului şi abia atunci să descopere prioritatea ortodoxiei faţă de lui. O făcea pentru publicitate. Anul curent, ca de obicei, a fost doritorii. toate teoriile filozofice şi teozofice şi să devină ortodox. acostat de reporterii de la “NIT” ca să-l vadă lumea la televizor. În alte ţări, florile depuse înainte de ora indicată în program A afirmat că Eminescu trebuie predat în şcoli mai altfel. Fostul la monumente-simbol sunt evacuate de la bust sau monument. Ion FIODOROV Lidia CODREANCA Voronin Sărbătorirea celor 152 de ani ULTIMUL MOHICAN FRANCEZ S-A STINS de la Unirea Principatelor Române LA BĂLŢI: ECATERINA JITARU Iubeşte-ţi boala ta! De ce? Poate ne la Limbile Străine bălţene. Ţine gândeşte oare? Unirea de la 24 ianuarie 1859 reprezintă un moment crucial în istoria poporului te va durea mai puţin. prelegeri de literatură a Franţei la român. Astăzi, la împlinirea a 152 de ani de la marele eveniment, Biblioteca „Alba- Iubeşte-ţi moartea ta! De ce? Nu studenţii din anul IV. În sală – pes- În cadrul unei emisiuni televizate din data de 24 ianuarie, Iulia” (director – Elena Roşca) a fost gazda unei conferinţe, avîndu-i ca oaspeţi pe ai alternativă. Decât s-o urăşti, mai te 70 de juni. E relaxant să stai pe V.Voronin – comunistul glorios de altădată, a făcut un specta- bine accept-o, în speranţa că dincolo scaun, să priveşti, şmecher şi cura- elevii claselor a IX-a – a XII-a de la liceele „Onisifor Ghibu” şi „Petru Rareş”. Cu col de toată „frumuseţea”. Irascibil sau supărăcios, acesta dădea de ea îţi va fi mai uşor. jos, spre figura profesorului, aştep- un mesaj introductiv a venit Elena Roşca, iar Elena Tamazlâcaru ne-a oferit posi- lecţii de jurnalism atât moderatoarei emisiunii, cât şi tuturor ce- Profesoara mea s-a chinuit înde- tând vreo gafă întâmplătoare, după bilitatea să călătorim în timp, descoperind tainele trecutului istoric de la 24 ianuarie lorlalţi practicanţi ai meseriei: „… voi trebuie să puneţi întrebă- lung: şapte ani pe muchie. Nenoroci- care să zâmbeşti ironic cu vecinul 1859 şi 24 ianuarie 1818. Ne-au fost prezentate în context lucrări pe teme istorice, rile aşa cum trebuie”. Totodată, acesta a mai scos, din desaga rea s-a produs inopinat, într-o seară de bancă. De (ne)-invidiat situaţia printre care revista „Literatura şi arta”, volumele lui Vasile Alecsandri, unul din arti- sa cu cuvinte, expresii fantastice: „Preşedintele Parlamentului de ianuarie. O congestie, fulgerător, tânărului profesor, postat brusc în zanii Unirii de la 1859, precum şi cărţile „Paşii lui Orfeu” şi „În căutarea identităţii” este starşâi deputat (deputat mai mare)” sau „Nu-ţi pot îndestula i-a spulberat puterea corpului, lă- faţa unui public studenţesc - capri- de Nicolae Dabija. sând-o imobilă. Medicii s-au stră- cios, arogant, încrezut, răsfăţat, prin liubopâtstva (curiozitatea)”. Voronin, după cum vorbeşte, adică Elevii claselor liceale şi gimnaziale, coordonaţi de profesorul de istorie Nicolae duit, dar n-au reuşit s-o reabiliteze. intermediul cărţilor, de manierele urât, aşa se şi poartă. Guştiuc de la Liceul Teoretic „Onisifor Ghibu”, au pregătit un program special cu prile- Ea, perseverent, spera la o minune. aristocraţiei pariziene, - să vorbească Fiind întrebat dacă fracţiunea comunistă va vota candidatura jul acestei sărbători. Patricia Codreanu şi Alina Alexei, eleve din clasa a VIII-a „B”, Auzea şi înţelegea totul, însă graiul fluent, fără a trage cu coada ochiului lui Marian Lupu la funcţia de preşedinte al Republicii Moldova, au trezit flacăra patriotismului, recitînd poeziile „Marii bărbaţi” şi „Strămoşii”. Clipe i-a muţit, devenind telepatic, fără în conspect, despre impresionanta li- acesta a spus răspicat că NU. A subliniat însă că va vota numai a izbuti să-l reproducă în cuvinte teratură franceză. Ecaterina Jitaru a de neuitat ne-au oferit elevii clasei a IX-a „A”, care au reprodus într-o scenetă din în situaţia în care candidatul propus va fi unul neafiliat politic. O omeneşti: atunci plângea. Lacrimile, susţinut examenul cu brio. Fireşte, volumul „În căutarea identităţii”, consacrată Actului Unirii, rolul lui Alexandru Ioan altă condiţie ar fi aceea ca partidele care au acces în Parlament să mesaj îmbibat cu regrete, era simţit era emoţionată, nu zâmbea, dar tex- Cuza fiind interpretat deLucian Guştiuc. Un rol special i-a revenit lui Ion Mustea- accepte formarea unei coaliţii largi. perfect de cei din preajmă. Prin ca- tul ei plutea lent, convingător, fără ţă, care l-a interpretat pe Ion Mitruţă, unul din urmaşii acestui eveniment istoric. Ti- preda, la expoziţia de carte consa- Deşi declară că este preocupat de viitorul R. Moldova, Voro- meră, făcea exerciţii. Învăţa din nou pauze de prisos, pe un ton oficial nerii din clasa a XII-a „C” au venit cu un joc original, o improvizaţie pe tema Unirii crată lui Mihai Eminescu, în incinta nin nu face decât să caute căi de a-i tăia nasul lui Lupu, cel care, să păşească, cu ajutorul bastonului. şi sobru. După vreun sfert de ceas, bibliotecii universitare. Principatelor în viziunea istoricilor Onisifor Ghibu, Nicolae Iorga şi a poetului Gri- prin plecarea sa la PD, a trimis PCRM-ul în opoziţie pentru o Dar... destinul s-a arătat implacabil, publicul s-a predat, or, a opune re- Destinul doamnei Ecaterina Ji- gore Vieru, persona- hotărând, fără comentarii şi compro- zistenţă vizavi de inteligenţa profe- perioadă nedeterminată de timp. Răzbunarea faţă de un oponent taru mi-a demonstrat o dată în plus: lităţi interpretate de misuri, – Nu! În fiecare zi, vreme de soarei nu avea sens. Graţie dumnea- politic nu este compatibilă cu interesul faţă de ţară. Liderul co- cumpenele din viaţa pământeană nu Ionel Coban, Nichi- şapte ani. Ea a obosit, a cedat şi ne-a ei, ne-am îndrăgostit în protagoniştii munist, fără să-şi dea seama, s-a transformat într-un ins încăpăţâ- coincid cu povara păcatelor comise. ta Arapu şi Daniel părăsit, curată şi neînvinsă. secolelor XVI-XVII, pe care, ante- nat, care prin comportamentul său îşi va duce partidul la ruinare. Alta-i socoteala, străină logicii teres- Marcu. Cu scurte Ferice de studentul instruit de rior, îi tratam cu indiferenţă: Pierre tre, (ne)-putincioşi s-o tălmăcim. Ni Referindu-se la posibilitatea ca Vlad Plahotniuc să obţină to- dascăli marcanţi în anii lui de învă- de Ronsard, Molière, Nicolas Boi- note informative au s-a interzis să cunoaştem Adevărul în tuşi cele două voturi necesare pentru alegerea viitorului şef al ţătură. În acest sens, am fost un no- leau, Pierre Corneille etc. De atunci venit Alina Răilean, detalii, încă de la zămislire. Un in- statului, vocea lui Voronin a cam scârţâit asemenea unei roţi ne- rocos. Perioada propriei studenţii s-a şi până azi, în memoria studenţilor Elena Cerneavschi, telect suprem decide în locul nostru. unse de căruţă. Cu toate că s-a arătat încrezător în verticalitatea transformat într-un vis minunat, re- trecuţi, Ecaterina Jitaru a devenit un Edgard Ţurcan, A fost un om bun, apreciat în toate colegilor săi, a lăsat loc să se înţeleagă că până la urmă oamenii chemându-mă mereu în spaţiul ei, ca nume de nobleţe, sinonim cu Litera- Mariana Pricinoc şi faptele sale. Plecarea Ecaterinei Jita- oameni rămân şi se poate întâmpla orice. într-o poveste auzită şi trăită demult. tura Franţei. ru spre Ceruri este un semn de rău Daniela Vlas, elevi Este cert faptul că atât AIE-2, cât şi PCRM sunt pentru evi- Doresc să ajung în orice clipă acolo, A fost un patriot, doamna Ecate- augur pentru cei rămaşi. S-a stins în clasa a XII-a „C”. dar nu mă pot mişca, să fac măcar un rina: în vorbe, în fapte şi în emoţii. tarea cu orice preţ a alegerilor anticipate. Nimeni nu va avea de ultimul Mohican al inteligenţei cla- Au mai luat cu- pas. Calea mi-i barată de un zid, cu Prin intermediul literaturii franceze, câştigat de pe urma unui nou scrutin. Poate doar V. Voronin, care sice franceze la facultatea bălţeană. vântul profesorii de un generic pe fronton: Altă dimensi- ai suficiente posibilităţi să populari- îşi va lua revanşa în faţa lui M. Lupu. Nealegerea preşedintelui În epoca regimului precedent ni se istorie Vera Morega une a timpului. În el pătrunzi, medi- zezi, concomitent, în plan compara- ţării însă ar însemna crăparea răbdării poporului. insufla oficial: orice om poate fi înlo- (LT „Petru Rareş”) tând, doar cu gândul sau, în totalitate, tiv, valorile limbii române. În anul cuit. Ba da! Orice om este irepetabil. Este regretabil faptul că un om aflat în plină senectute încur- prin... moarte. Exact aşa a procedat, 2000, la sfârşitul conferinţei cu tema şi Nicolae Guştiuc, Cosmosul preferă originalitatea, iar că Parlamentul să funcţioneze normal, încurcă întreaga societate plecând în deplasarea-i veşnică, Eca- Eminescu – omul, reproducând o dra- precum şi directoarea liceului nostru, Maria Garştea. repetările îl plictisesc. Ne rugăm ca moldavă să se dezvolte satisfăcător. Un individ care şi-a trăit terina Jitaru, conferenţiar-doctor, matică scrisoare a poetului adresată În urma acestei întruniri ne-am ales cu o experienţă interesantă şi utilă pe care, durul ei necaz, suportat stoic pe pa- viaţa aşa cum i-a plăcut, aşa cum a vrut, nu ne permite nouă, fostă şefă la Catedra filologie france- lui Vasile Morţun, ea s-a apropiat de sunt sigură, ne-o vom aminti cu drag. Sper să continuăm această frumoasă tradiţie de tul suferinţei, să-i aducă pacea eternă generaţiilor mai tinere, să avem parte de propria noastră viaţă, ză a Universităţii bălţene. mine şi mi-a şoptit la ureche: După la Biblioteca Publică „Alba-Iulia”, colaborarea liceelor „Onisifor Ghibu” şi „Petru în Împărăţia Cerului. Şi dragostea în de propriul nostru viitor. Mi-o amintesc lucid, de parcă scrisoarea ceea mi-au dat ochii în munca cu plăcere, pe care a adorat-o Rareş”. am întâlnit-o adineauri. În toam- lacrimi. Era sinceră. Printre foarte aici. Ana CANJA, na lui 1970, Ecaterina Jitaru, după puţinii profesori de la facultate, ea Nicolae CIOBANU Iulius POPA elevă în cl. a XII-a „C”, Liceul Teoretic „Onisifor Ghibu” doctorantura de la Moscova, revi- şi-a adus grupele studenţeşti, în care ([email protected]) Nr. 4 (3412), 27 ianuarie 2011 Literatura şi arta 3 VLADIMIR LENIN – Alexandru loan Cuza: Domnitorul Unirii de la 24 ianuarie 1859 GENIU SAU CRIMINAL? „Unirea de la 24 ianuarie 1859 este actul energic al întregii naţiuni, conducerea ţării unui guvern de orientare liberală, condus de Mihail iar stindardul ei luminos - Alexandru Ioan Cuza” . Kogălniceanu, adeptul unor reforme interne radicale. Guvernarea au- „...Fie ca 90% din poporul rus să piară, dar măcar 10% să ajungă până la revoluţia mondială”. Miahail Kogălniceanu toritară nu a fost lipsită de unele avantaje, reuşind să introducă,în scurt (V. Lenin) Alexandru Ioan Cuza rămîne a fi una dintre marile personalităţi ro- timp, un mare număr de legi şi reforme.În anul 1860, a fost înfiinţată o Zilele trecute, pe data de 21 ianuarie 1924, s-au Ieşit dintr-o familie de intelectuali, Lenin a fost cel mai mare duşman mâneşti de numele cărora sunt legate momentele decisive ale coinstitu- Agenţie diplomatică a Principatelor Unite; în 1862, România a început împlinit 87 de ani de la moartea celui mai mare terorist al intelectualităţii!!!. Aduceţi-vă aminte, tovarăşilor neocomunişti moldo- irii statului modern român. relaţii de prietenie cu Austria şi alte ţări. Astfel, domnitorul a reuşit să al secolului 20 - V.I.Lenin. Ca de obicei, V. Voronin veni, de cunoscuta expresie a lui Lenin „Inteligenţia eto...” („Intelectua- Alexandru loan Cuza a participat activ la revoluţia română din impună imaginea ţării în faţa opiniei publice internaţionale, precum şi împreună cu tovărăşeii săi de partid au depus flori la litatea este un rahat” – cer iertare pentru acest limbaj infect leninist), dar 1848, a figurat printre eroii revoluţiei (V. Alecsandri, A.l. Ghica, D.C. recunoaşterea Unirii. Alexandru loan Cuza a dat dovadă de mult tact şi monumentul acestui idol al întunericului, jurându-i dacă vă consideraţi intelectuali şi, totodată, adepţi ai leninismului, atunci Moruzi, C.A. Rosetti), militar de carieră, diplomat reformator, legisla- prudenţă, dar, în acelaşi timp, de fermitate şi consecvenţă. credinţă până la moarte. Ceea ce ar trebui să ne îngrijoreze este prezenţa, nu aveţi decât să fiţi aşa cum v-a numit Lenin, dacă vă place. După in- tor, fondator, ctitor de şcoli, universităţi, diverse aşezăminte culturale, Domnitorul Alexandru loan Cuza a pus bazele politice ,economice, alături de cei cu miros de naftalină, a unor tineri, de regulă, rusolingvi, staurarea democraţiei pe a 6-a parte a globului pământesc, a început un devine primul domnitor al Principatelor Unite. culturale ale României moderne. în scurta sa domnie de numai 7 ani, dar şi odrasle ale unor cozi de topor. Ce viitor văd ei, îmbrăţişând această proces de demitizare a acestui criminal paranoic, pe conştiinţa căruia se Alexandru loan Cuza s-a născut la 20 martie 1820,1a Bârlad, în fa- domnitorul a realizat o operă uriaşă de modernizare a tînărului stat, cu ideologie a întunericului, a zilei de ieri? Atunci când în Rusia societatea află milioane de vieţi omeneşti, milioane de destine mutilate ale tinerei milia boierului Cuza. Şi-a făcut studiile la Iaşi, Paris. Alături de Ioan instituţii moderne. civilă cere scoaterea a ceea ce a mai rămas din trupul lui Lenin din ma- generaţii, popoare întregi de pe diverse continente cu conştiinţă deformată. Ghica, Costache Negruzzi, Mihail Kogălniceanu, Nicolaie Bălcescu a Meritul incontestabil al acestui mare voievod, supranumit „Domn usoleu şi construirea pe acest loc a unei catedrale, neocomuniştii noştri Câte sute de ani vor trebui să treacă până vor dispărea aceşti germeni ai fondat cercul revoluţionar român. După Congresul de la Paris (1856), al Unirii”, a fost edificarea instituţiilor statale moderne, care au permis (mai ortodocşi decât cei din ţara care a dat naştere acestui idol) se pronunţă comunismului, care au distrus credinţa în Dumnezeu, credinţa în oameni, Partida naţională a Moldovei a reuşit să-l instaureze pe Alexandru loan României să se încadreze în contextul Europei moderne. împotrivă. cumsecădenia, familia ş.m.a.? Cuza ca domnitor la laşi (5 ianuarie 1859) şi la Bucureşti (24 ianuarie Sub mantia ocrotitoare a Unirii,am vrea să ne păstrăm identitatea Să ne imaginăm pe o clipă ce-ar fi fost dacă acest duşman inveterat al Unii apărători ai lui Lenin dau vina doar pe Stalin pentru crimele co- 1859), devenind, astfel, domnitorul Unirii Principatelor Române (1859- naţională şi demnitatea în spirit, continuînd să promovăm unitatea de celei mai performante Creaţii a lui Dumnezeu - Omul - nu se năştea. „Go- munismului din fosta URSS, care „a deformat învăţătura marxist - leninis- 1866). neam în fiecare act existenţial. goriţele comuniste” inventate în minţile bolnave ale lui Marx şi Engels ar fi tă”. Să fi fost tocmai aşa? Voi încerca să vin doar cu unele din multiplele Pe parcursul a şapte ani, începînd cu 1861, domnitorul Alexandru Domnia lui Alexandru loan Cuza, pe bună dreptate, trebuie privită rămas doar pe hârtie, doar în opurile lor „ştiinţifice”. Cutia Pandorei nu ar fi contraargumente, „să-i dăm Cezarului ce-i al Cezarului”. Lenin a fost loan Cuza a pus bazele noului stat, iniţiind reformarea întregii societăţi azi cu şi mai multă consideraţie, căci a fost un mare patriot şi consti- fost deschisă. Sute de milioane de vieţi omeneşti nu ar fi fost sacrificate de autorul loviturii de stat din octombrie 1917, urmând întocmai punctele pro- române în spiritul celor mai progresiste transformări din Occident: tuie un bun exemplu ce poate crea geniul poporului român, făuritorul acest tăvălug bolşevic în Rusia, China, Cambodgia etc. Omul nu ar fi fost gramatice ale Manifestului, şi tot el a declanşat Teroarea Roşie, care a dus Formarea unui parlament unic. istoriei naţionale, în momentele ei cruciale, ştiind să ridice personali- adus la starea animalică, aşa cum au făcut-o bolşevicii. N-ar fi existat nici la măceluri fără precedent în istoria omenirii. Iată doar câteva din îndem- Formarea unui guvern şi a unei armate unice. tăţi de prim rang pe eşichierul european, în rîndul naţiunilor în care ne nazismul, stimulat în mare parte de bolşevism. Alta ar fi fost soarta acestei nurile „marelui umanist” V.I.Lenin: “Trebuie să folosim orice şiretlic, truc, La 1862, cu capitala la Bucureşti, Principatele Unite ale Moldovei înscriem şi noi. mult pătimite aşchii de popor pe nume Basarabia, dar şi a Rusiei. Revoluţia perfidie, ilegalitate, minciună. Regula de bază este de a specula tot timpul şi Ţării Româneşti se vor numi de acum încolo România. Astfel, Unirea rusă s-ar fi limitat la cea din februarie 1917, astfel poate dispărea Imperiul conflictele de interese dintre statele capitaliste”. “Ar fi o ruşine să nu-i îm- M. PARASCHIV, Principatelor a avut un răsunet larg şi peste hotarele Ţării. Din octom- profesoară de istorie, Liceul „M. Eliade” Ţarist pentru totdeauna (împreună cu Imperiul Britanic) şi Rusia lua calea puşti pe bărbaţii care nu vor să se prezinte la recrutare şi care se sustrag de brie 1863 şi pînă în ianuarie 1865, Alexandru loan Cuza a încredinţat civilizată a ţărilor europene. N-a fost să fie aşa. Organizând puciul din oc- la mobilizare. Ţineţi-mă la curent cu rezultatele acestei măsuri”. Acestui tombrie 1917, Lenin a deturnat mersul istoriei, ca ulterior Stalin să renască aşa-zis mare „umanist” îi aparţine îngrozitoarea prin esenţa ei frază: „... Imperiul Ţarist sub altă denumire, de urss. Fie ca 90% din poporul rus să piară, dar măcar 10% să ajungă până la Cine a fost în realitate acest V. Lenin (Ulianov)? Născut la 22 aprilie revoluţia mondială”, iar organul său de presă „Pravda” scria: „...În conti- Să ne restaurăm monumentele memoriei Neamului 1870 în familia intelectualului Ilia Ulianov, a devenit ulterior cel mai mare nuare imnul clasei muncitoare va fiimnul urii şi al răzbunării”. Ideologia duşman al intelectualilor (adică, în primul rând, al părinţilor săi). A fost un comunistă de la bun început a apărut ca o formă antiumană, anticreştină, a fecior de bani gata (ca şi K. Marx), un revoluţionar de profesie (în viaţa fost ca o ciumă a secolului 20. Paradoxal este faptul că regimul comunist Turnul Dezrobirii Basarabiei: lui practic nu a fost angajat în serviciu) foarte radical, un Robespierre al a fost în stare să deformeze atât de crunt sufletele unora, în special, ale ge- Rusiei. Gh. Plehanov, unul dintre conducătorii mişcării social-democrate neraţiei tinere. Nu ar trebui să ne mire aceste lucruri, luând în consideraţie Renaştere necesară ca şi revenirea Basarabiei la Patria-Mamă... din Rusia, spunea despre Lenin: ,,Din aluatul acesta sînt plămădiţi cei de „atenţia” lui Lenin faţă de tânăra generaţie: crearea organizaţiilor de oc- teapa lui Robespierre”, şi nu a greşit cu nimic. După certurile de la Congre- tombrei, pionieri şi de comsomol. „Pavlicii morozovi” au urmat chemarea La 1 noiembrie 2012, se vor împlini 70 de ani de când în partea de sul II al PMSDR (când din moftul lui Lenin a avut loc divizarea partidului lui Lenin. Aceasta a fost cea mai mare crimă a regimului leninist-stalinist nord-vest a Chişinăului, pe o colină a moşiei satului Ghidighici, a fost în două fracţiuni - menşevică şi bolşevică), Troţki s-a despărţit de Lenin, satanist – pervertirea sufletelor fragede ale tinerei generaţii. inaugurat Turnul Dezrobirii Basarabiei. Acest monument a fost ridicat numindu-l Maximilien Lenin, spunând despre el că este un ,,exploatator de Fiara dezlănţuită de Lenin şi Troţki a făcut prăpăd în Rusia şi când a în cinstea eliberării Basarabiei de sub ocupanţii sovietici de către tru- profesie al oricărei manifestări de înapoiere din mişcarea muncitorească reuşit să-i ia pe alţii la rost pe alte meleaguri (de ex. în Basarabia) a aplicat pele române, în vara anului 1941. De pe colină, se vedeau bine Chei- rusă”. aceleaşi metode. Într-un articol de la începutul anului 1918 intitulat “În le Bâcului, monument natural de excepţie, transformat de sovietici în Din ce surse îşi permitea Lenin şi rudele sale să trăiască destul de de- atenţia muncitorilor“ Maxim Gorki scria: ,,Vladimir Lenin stabileşte în pietriş. La fel se vedeau satele din jurul capitalei: Durleşti, Ghidighici, cent în „exil” în diferite ţări din Europa? Din bani proveniţi ilicit (furaţi) Rusia o origine socială în stilul lui Neceaev sau de-a curmezişul mlaştinii Buiucani, Petricani, precum şi şesul Bâcului până la gara Visterniceni. şi din donaţii. Cea mai cunoscută expropriere a fost atacul asupra a două cu toată viteza înainte. Obligînd proletariatul să sprijine abolirea libertăţii Din aceste locuri şi astăzi Chişinăul se vede ca în palmă. camioane cu bani, la 26 iunie 1907, în Piaţa Erevan din Tiflis, când au presei, Lenin şi acoliţii lui le-au permis duşmanilor democraţiei să închidă Niciun complex memorial din Basarabia de azi, creat de bolşevici fost furate 340.000 de ruble de către o bandă condusă de Stalin. Controlul gura poporului, ameninţînd cu înfometarea şi violenţa pe toţi cei ce nu sînt cu cheltuiala şi jertfa basarabenilor ocupaţi şi înfometaţi de ruşi, nu este asupra acestui fond special, la care Lenin n-a renunţat nici în timpul exi- de acord cu despotismul lui Lenin şi al lui Troţki”. atât de măreţ, nici măcar asemănător acestui ansamblu, care exprima lului şi nici după victoria revoluţiei bolşevice, a fost unul dintre merele Teroarea în Rusia cu tot ce a cuprins ea: execuţii în masă, deportarea esenţa adevăratei noastre Eliberări Naţionale. N-am văzut nici în Ru- discordiei, care a împiedicat încercările timide de reunificare a bolşevici- unor populaţii întregi, înfiinţarea lagărelor de exterminare cunoscute mai sia un asemenea ansamblu. Turnul Dezrobirii ne aminteşte mai mult lor şi menşevicilor. Însă una din cele mai importante surse de finanţare a târziu sub denumirea de Gulag, înfiinţarea poliţiei politice, toate au fost de monumentele rămase pe întinsurile Europei de la străbunii noştri partidului bolşevicilor au fost diversele donaţii particulare (dezinteresate introduse de Lenin şi Troţki, iar Stalin i-a dat după anii ’30 forma sălba- daco-latini, şi era destinat să servească generaţiilor viitoare ca loc de oare?). Este cunoscut cazul vizitei lui Troţki în SUA în preajma Revoluţiei tică specifică firii lui de criminal înnăscut.O „ să vină ziua în care întrea- reculegere, înălţare morală şi mândrie naţională. În cei doi ani de exis- din Octombrie, de unde se întoarce cu o mare sumă de bani. De asemenea, ga lume civilizată va recunoaşte fără şovăială că sugrumarea în faşă a tenţă până la recucerirea Basarabiei de către ruşi în august 1944, Turnul Alexander Hephant, zis Parvus, născut la Odesa în anul 1869, care emi- bolşevismului ar fi fost o nespusă binecuvântare pentru omenire”, spunea devenise un simbol al faptelor glorioase ale Armatei Române, strajă grează în Germania, unde face o avere considerabilă, din care a finanţat la cunoscutul politician Winston Churchill. Într-adevăr, ar fi fost o nespusă neclintită la drepturile româneşti pentru acest sfânt pământ. greu gruparea bolşevică a lui Lenin aflată în exil în Elveţia şi tot el a aranjat binecuvântare. Şi de ce nu aţi făcut-o, domnilor? De ce ne-aţi lăsat drept Ansamblul era format din trei componente: 1. Turnul, având forma cu serviciile secrete germane transferul lui Lenin în Rusia, ca să destabili- cobai ai acestui soi de comunism asiatic sălbatic? pătrată, cu latura de 10 metri şi înălţimea de 30 de metri. La intrarea zeze armata şi statul ţarist. Drept răsplată pentru aceste servicii, Parvus a Cele prezentate sunt doar o mică parte din mulţimea de fapte, care-l ca- se găsească la noi o forţă politică, care să includă în programul său elec- făcut parte în anii 1920 din guvernul bolşevic. Generalul Ludendorff, care racterizează pe V.I.Lenin ca pe un adevărat idol al întunericului. Şi acestui toral o prevedere vizând restabilirea unui important monument istoric, a lucrat în Înaltul Comandament Militar German, a scris în memoriile sale idol încă mai continuă să i se închine ortacii lui Voronin? Păstrarea sim- construit lângă Chişinău în 1942, când România era întreagă, şi distrus din 1919 că: ,,Ajutându-l pe Lenin să se întoarcă în Rusia prin Germania, bolicii comuniste (secera şi ciocanul), a denumirilor străzilor, a publicaţii- de către „eliberatorii” sovietici după reocuparea Basarabiei din 1944, guvernul nostru şi-a asumat o mare răspundere. Din punct de vedere mi- lor periodice „Pravda”, „Komsomolskaia pravda” ş.a. - urmaşii direcţi ai să văd acest complex renăscut la locul unde a fost construit în anul litar, acţiunea era justificată, Rusia trebuia doborâtă”. Dar din punct de acelor organe de presă, care în crunta perioadă revoluţionară şi postrevolu- 1942. Şi asta fără a atinge măcar o „puşcă” de beton din cele cinci ce vedere istoric a fost una dintre cele mai mari erori din existenţa poporului ţionară au propagat teroarea roşie, politica anacronică a unui grup de des- străjuiesc Memorialul Eternitate din Chişinău, mai ales că acolo şi-au german cu cele două tentative de instaurare a regimului comunist în Ger- creieraţi, conduşi de V.Lenin, demonstrează o pseudodemocraţie. Şi atunci găsit locul de veci şi poliţiştii şi voluntarii moldoveni răpuşi de gloan- mania (1919 şi 1923), instaurarea regimului nazist, inclusiv cu concursul termin cu întrebarea: cine totuşi a fost V.Lenin, dacă faptele lui au fost din- ţele separatiştilor ruşi din Transnistria în primăvara-vara anului 1992... direct al lui Stalin, pe care a plătit-o nu numai cu mult sânge, dar şi cu o tre cele mai criminale? Este foarte clar că acest proces de demitizare a lui Veneticii numesc acestea „monumente ale eliberării”, uitând să deschi- robie de 45 de ani a unei părţi din populaţie. Acelaşi lucru îl menţionează Lenin trebuie să continue. „Bolşevismul este o recidivă a canibalismului dă un simplu dicţionar explicativ al limbi române (şi cel moldovenesc şi Raddai Raiklin în monografia sa: „În timpul primului război mondial sălbatic, a unui mod de viaţă de peşteră, a moravurilor de animal”, spu- la fel explică), pentru a vedea că eliberare înseamnă „a da libertate, a Germania a furnizat bolşevicului Lenin 6 milioane de ruble în aur. Lenin nea în cunoştinţă de cauză cunoscutul scriitor rus A. S. Izgoev în lucrarea pune în stare de libertate, a înlătura oprimarea naţională, politică, soci- a justificat speranţele Germaniei. Prin propaganda sa pacifistă bolşevicii sa „Soţializm, kultura i bolşevizm”. ală, a dezrobi etc.”... Dar ei, eliberatorii, nici azi nu-şi amintesc de casa au demoralizat complet armata rusă. Frontul de est împotriva Germaniei lor natală, de mormintele străbunilor lor, că i-au avut doar şi ei. Mai rău a căzut în 1917”. Valeriu DULGHERU e că nici nouă nu ne permit să revenim în Europa, de unde ne-au rupt în turn, deasupra, era un basorelief în piatră, reprezentând împăratul „eliberându-ne”... Nicolae Iorga: Exponentul cel mai autorizat al spiritualităţii româneşti Traian şi generalii săi de pe Columna lui Traian de la Roma, iar alături Am hoinărit pe această colină de mai multe ori cu aparatul de foto- (140 de ani de la naştere) erau înscrise cuvintele de aur ale Mareşalului Ion Antonescu: ”Ca şi În toate domeniile sale de Dresda, Londra, Oxford etc. unei fundaţii culturale (1912) cu editură, tipo- Columna lui Traian, suntem unde am fost şi rămânem unde sun- manifestare, În 1893 susţine la Leipzig, teza de doctorat grafie, a înfiinţat Şcoala Română de la Paris şi tem”. 2. Blocul masiv de piatră în faţă, de 10 metri înălţime, având pe Iorga şi-a pus amprenta cu tema Thomas III, Marquis de Saluces: étiu- de la Veneţia. Organizeză la Bucureşti Fundaţia el următoarea pisanie: ”S-a înălţat acest Turn al dezrobirii Basara- geniului, de historique. Revenit în ţară (1894), e numit „Principele Carol” (1922) şi Fundaţia Cultu- biei sub domnia regelui Mihai I, conducător al Statului fiind mare- transfigurând istoria şi pro- profesor suplinitor la Catedra de istorie medie, rală pentru Studenţi „Nicolae Iorga” (1923). şalul Ion Antonescu, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri fiind iectând modernă şi contemporană a Universităţii din Inaugurează prima bibliotecă populară din Iaşi, dl profesor Mihai Antonescu, guvernator al Basarabiei – general literatura pe ecranul istoriei. Bucureşti, profesor titular din 1895. Membru donând 3.000 de volume, scoate primul Calen- C. Voiculescu. Construit pe locul de unde mareşalul Ion Antonescu, Mircea Zaciu corespondent (1907) şi membru activ al Acade- dar al Ligii Culturale etc., etc. comandant de căpetenie al armatelor germano-române, în ziua de miei Române (1910). Profesor de istorie politică Publică anual de la 13 până la 53 de cărţi. 15 iulie 1941, a urmărit şi a condus operaţiile pentru eliberarea Iată-ne, aşadar, ajunşi în generală la Şcoala de Război (1911), profesor la A fost deputat de Dorohoi, Galaţi, Craiova, oraşului Chişinău”. 3. Colonada din stâlpi de piatră (de tip roman) pe faţa unui adevărat fenomen intelectual – FE- Sorbona (din 1919), decan al Facultăţii de Litere Bucureşti, preşedinte al Primei Adunări a De- partea dreaptă a turnului. NOMENUL IORGA – patriarhul istoriografiei din Bucureşti (1928), rector al Universităţii din putaţilor României Mari, preşedinte al Comisi- româneşti, a cărui operă grandioasă şi monu- Bucureşti (1929-1932). ei Monumentelor Istorice (1919), preşedinte al mentală ar încăpea doar în spaţiul unei întregi Studiind intens şi minuţios arhivele din ţară Consiliului de Miniştri (1931-1932), ministru grafiat şi camera video în mâini în speranţa să găsesc întreg măcar un biblioteci. Nicolae Iorga a făcut atâtea câte n-au şi din străinătate, publică materialul extras în secretar de stat (1938). A luptat intens împotri- bloc de piatră, măcar o părticică din el ca o relicvă a trecutului nostru făcut sute de oameni într-o „viaţă de om aşa cum Acte şi fragmente cu privire la istoria români- va războiului şi a Gărzii de Fier. La Consiliul de glorios. De fiece dată simţeam respiraţia celor 500 de muncitori care au a fost”, devenind „academicianul tuturor aca- lor, serie începută la 1895 şi susţinută până la Coroană din 27 iunie 1940, N. Iorga, ca răspuns lucrat aici eroic 60 de zile şi nopţi în august – octombrie 1942, ridicând demiilor, doctor al tuturor universităţilor”, cum 1916, în 31 de volume. Materialul din arhivele la nota ultimativă a URSS din 26 iunie, s-a opus acest Monument măreţ. Însă ocupanţii n-au lăsat niciun semn, nicio l-a numit, pe bună dreptate, fostul său secretar şi străine e cuprins în 6 volume cu genericul Notes categoric cedării Basarabiei şi a Nordului Buco- amintire despre Turnul Dezrobirii... Din piatra calitativă a acestuia au biograf Barbu Theodorescu. (A se vedea şi Ca- et Éxtraits..., începută la 1899. Este cel de a scris vinei, pronunţându-se, împreună cu Ştefan Cio- fost construite fundamentele la multe case pentru „eliberatorii” neoko- lendarul naţional 2011) Istoria românilor în 10 volume. banu ş.a., întru „apărarea teritoriuuli şi onoarei minternişti ai Basarabiei... Rămas orfan de tată la doar 5 ani de viaţă O serie de lucrări fundamentale sunt scrise în României reîntregite”. Intensa-i activitate politi- ...Am aşteptat şi mai aştept ziua când vom instala o piatră de teme- pământescă (avocatul Nicu Iorga fiind lovit limbile străine, obţinând şi pe această cale noto- că este reflectată în paginile volumului Discur- lie sub fundaţia viitorului Turn al Dezrobirii Basarabiei, renăscut din de „trăznetul unei premature şi inexplicabile rietate universală. suri parlamentare. propria cenuşă ca Pasărea Phoenix din legendă. (Cu regret, au mai fost paralizii”), micul Iorga urmează şcoala prima- Activitatea de istoric e dublată cu cea litera- Decorat cu Marea Cruce a Ordinului Ceh instalate câteva pietre de temelie în municipiul Chişinău, care n-au mai ră „Marchian Florescu” (1878-1881), Liceul ră: poet, romancier, memorialist, istoric şi critic „Leul Alb” (1924). devenit monumente) Poate ne ajută Dumnezeu să reinaugurăm acest „A.Tr. Laurian” (1881-1886) din oraşul natal literar, dramaturg. Îşi are şi propriile Cugetări A fost găsit ciuruit de gloanţe în noaptea din măreţ monument al istoriei noastre eroice nu mai departe de 1 noiem- Botoşani, apoi Liceul Naţional din Iaşi, unde-şi (1905, 1911). 27 spre 28 noiembrie 1940 în miriştea de la mar- brie 2012, la 70 de ani de la prima sa inaugurare... Doar mai avem 730 susţine bacalauteatul în 1888. Urmează Facul- Nicolae Iorga rămâne a fi el mai prolific -au ginea pădurii de la Strejnic (Prahova). Însuşi evenimentul inaugurării a fost înălţător şi de o rară frumu- de zile şi nopţi, că atunci fusese ridicat în doar 60 de zile şi nopţi... Şi tatea de Litere a Universităţii din Iaşi, speciali- tor român, care şi-a văzut editate 1250 de cărţi Mulţi, probabil, s-ar întreba: la ce bun încer- seţe artistică. Iată ce scria despre acel eveniment, în ziua inaugurării, tehnica-i alta acum, mai calitativă, mai productivă... Şi bani suficienţi tatea Limba şi literatura franceză, absolvind-o (alte surse – 1359 de volume şi broşuri, ceea carea de a demonstra la ora actuală valoarea consăteanul meu Paul Mihail în Jurnalul său: ,,La ora 2 p.m. am fost s-ar găsi în cele două state româneşti, sau la cei 30 de milioane de ro- în 1889 cu „Magna cum Laude”, cu care oca- ce poate fi credibil, dacă istoricul a pornit de la ştiinţifică a operei şi înălţimea intelectuală iorga- prezent pe locul unde s-a ridicat Turnul Dezrobirii, un bloc imens mâni din întreaga lume... zie Universitatea a organizat un banchet la care acest an al Descălecării Moldovei...), a publicat niană, dacă totul e dovedit cu lux de amănunte? de piatră aşezat într-o frumoasă privelişte naturală. Evocator şi Spre bucuria noastră, teritoriul fostului monument (sper!) încă nu A.D. Xenopol, Şt. Vârgolici, Aron Densuşeanu peste 25.000 de articole (unii cercetători susţin Pur şi simplu, amintim istoricilor noştri că măreţ! Am stat nu departe de oficialităţi. Am putut privi şi admira este ocupat pentru megaproiectele companiilor milionarilor kominter- îl caracterizează ca pe o „minune de om”, ca pe că ele ar fi în număr de 30.000), colaborând la noi, posteritatea, suntem obligaţi să venim cu pe Regele, am văzut toată desfăşurarea programului şi am rămas nişti... dar, spre regretul nostru, teritoriul dat este acoperit de un strat un „adevărat fenomen”, iar rectorul îi prezice zeci de publicaţii. prinosul de recunoştinţă în faţa TITANULUI, la profund impresionat de patriotica cuvântare de omagiere a prof. gros de gunoi industrial ... Deci, este foarte real proiectul unui nou că „va fi să fie un luceafăr genial în domeniul Nicolae Iorga s-a aflat în fruntea revistelor decesul căruia drapelul îndoliat a fost plecat în Mihai Antonescu, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri. Ce ver- PARC ETERNITATE de toată frumuseţea, unul al memoriei româ- ştiinţei”. De fapt, chiar şi până a deveni elev la Semănătorul (1903-1906), Buletin de la sec- bernele a 47 de Universităţi de pe mapamond. vă, ce expresie, şi ce ţinută oratorică! Momentul culminant, când neşti, al adevăraţilor eliberatori ai Basarabiei, parc, unde şi noi, băştina- şcoala primară, apoi pe băncile din clasă, Iorga tion historique al Academiei Române (1912), Iar la postul de radio New York se rostea: „Era apare Regele pe crenelurile Turnului, mulţimea ovaţionează, corul şii, vom avea un loc destinat să servească generaţiilor viitoare ca loc junior avea temeinice cunoştinţe de franceză, ita- Ramuri (1915). una din acele personalităţi legendare care sunt Basarabiei din 450 de persoane intonează Imnul Regal, iar razele de reculegere, înălţare morală şi mândrie naţională... liană, greacă, latină, după care-au urmat engle- Este fondatorul periodicelor Neamul româ- înfipte pentru veşnicie în solul unei ţări şi în soarelui ce apune ca un nimb luminează figura Regelui. Printre Democraţi, grăbiţi-vă!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!... A sosit momentul şi za, maghiara, limbile slave. Cunoştea şi limbile nesc (1906-1940), cea mai căutată publicaţie istoria inteligenţei umane...”. Preşedintele de stâlpi şi coloanele de piatră, umbrele soarelui apus sărutau inscrip- încă nu e târziu!!!!!!!!!!!!.... nordice: olandeza, daneza, suedeza, norvegiana. interbelică, Floarea darurilor (1907), Neamul atunci al Academiei Române, Constantin Rădu- ţiile unităţilor şi regimentelor de eroi care dezrobiseră Basarabia”. Astfel, la inteligenţa sclipitoare şi memoria sa ca românesc literar (1908), Neamul românesc lescu-Motru, un tot pe atât de cunoscut filosof, ...De când au revenit neokominterniştii la putere, în 2001, dar mai Vasile ŞOIMARU o „metropolă cu ferestre larg deschise” se adau- pentru popor (1910), Revista istorică (1915), menţiona: „...creator în scris şi în cuvânt, de o fe- ales, de când a început grandioasa spălare de zeci de milioane de lei gă şi calitatea de poliglot. Cuget clar (1920). cunditate fără seamăn..., o figură de legendă încă publici pentru renovarea memorialelor de la Şerpeni şi Chişinău (Eter- În Chişinău au fost instalate nişte pietroaie care nu au mai devenit Graţie sprijinului acordat de către B.P. Has- A întemeiat la Iaşi Societatea Frăţia bunilor din timpul vieţii şi care va câştiga în grandoare nitate) şi a altora asemenea monumente ce proslăvesc ocupaţia Basara- monumente... deu, obţine o bursă de studii în Franţa. Face români (1906), la Vălenii de Munte înfiinţează cu cât timpul va trece”. biei de către bolşevici în august 1944, nu mă lasă un gând şi un vis: să cursuri de specializare la Paris, Berlin, Leipzig, Universitatea de Vară (1908) şi pune bazele Dumitru PĂSAT Cuvânt despre coleg

4 Literatura şi arta Nr. 4 (3412), 27 ianuarie 2011 ULTIMA VERBA Poetul Grigore Vieru comemorat la New York Iată că au trecut doi ani de când Grigore Vieru, cel mai încercări de doi bani putem păşi pe podium, ci cu minunatele Plecat prematur dintre noi acum doi ani, în urma unui accident de circu- români, dând ca exemplu pritenia dintre poet şi Prot. Casian Fetea. „O coin- nobil mesager contemporan al neamului nostru, a trecut spre versuri ale unor adevăraţi ctitori: Eminescu, Enescu, Vieru, laţie ce poartă încă amprentele unor neclarităţi - cel puţin pentru cei care l-au cidenţă divină - spunea acesta - a făcut ca două figuri reprezentative ale po- veşnicie prin suliţele destinului care, nu o dată, i-a luat la sine Păunescu, Nichita şi alţii ca ei. Am dat cândva exemplu cu iubit şi l-au avut aproape de suflet – poetul Grigore Vieru a fost comemorat, porului român, una din Basarabia ocupată şi cealaltă din America pribegiei pe neaşteptate pe mulţi dintre cei mai vrednici fraţi ai noştri. versul lui Vieru: „Un verde ne vede”, care e cel puţin la fel duminică 16 ianuarie, la Biserica „Sf. noastre, să plece pe drumul fără de întoarcere în aceeaşi perioadă, de iarnă, Ne vine greu să credem că această plecare i-a fost grăbită, de valoros ca minunatul şi celebrul vers al lui Maria” din Queens, New York (Pr. din an. Este vorba, desigur, de sufletul nepereche de dincolo de Prut, Grigore după cum presupun unii, de anumite minţi malefice care nu Ungaretti:”M`illumino d`immenso” (sunt ilu- Paroh Adrian Fetea). Cunoscut nouă, Vieru, şi sufletul de dincolo de Atlantic, părintele Casian Fetea. Amândoi au se dau în lături de la nimic, atunci când e vorba de tenebroa- minat de nemărginire). tuturor românilor, de pe ambele maluri fost flacara şi misiunea de unitate spirituală românească. S-a decis să fie sele interese mondiale. Dar, oricare ar fi motivaţiile acestei Împotriva elitiştilor sălcii, realitatea româ- ale Prutului, dar şi din diaspora, dato- comemoraţi împreună aşa cum era şi firesc. Ar fi fost Basarabia aşa cum zguduitoare întâmplări, Grigore Vieru nu a trecut dincolo ca nească îl consideră pe Grigore Vieru un mare rită poeziei sale cu dor de ţară, de pă- este astăzi fără Grigore Vieru? Am certitudinea că nu! Ar fi existat biserica o jertfă care nu ar fi cunoscut riscul convingerilor sale, ci ca poet, un om sincer şi demn, poet naţional, ceea rinţi, de limba şi de vatra strămoşilor, Sf. Maria la New York, aşa cum este ea astăzi semeaţă şi impunătoare, fără un sol netemător al poporului său, gata de a duce în veşnicie ce nu e o ruşine decât în minţişoarele unor ac- dar mai ales datorită patriotismului său, părintele truditor? Mă tem că nu! Îmi amintesc de prima vizită a lui Grigore mesajul generaţiei sale, chiar cu preţul suprem al sacrificiului tivişti ai falimentului programat, un „suflet din poetul Grigore Vieru ne-a lăsat moşte- Vieru la New York, datorată acţiunii preotului, plecat prematur dintre noi, vieţii. Făptura de lut a Poetului s-a înfrăţit astfel cu pământul sufletul neamului” său, ceea ce nu e un defect, nire cuvântul sacru al Limbii Române. Casian Fetea, când i-am întâlnit pe cei doi în cadrul Consulatului General strămoşilor săi pe care, cu atâta dăruire, l-a iubit, dar spiritul decât pentru extratereştrii şi apatrizii bine cu- Întrebat de unde vine, poetul obişnuia al României. Le stătea atât de bine împreună! Se cunoştea de departe cât de său înalt şi curat rămâne în istorie ca o stâncă tare alături noscuţi. Cu versurile sale luminoase, poetul să răspundă: eu vin din Lacrimă. Alte- distincte, cât de diferite de noi erau cele două personalităţi. Aveam senzaţia de Eminescu, pe care nici nevrednicii mirmidoni (la perduta rareori atacă, de regulă, mai întotdeauna se ori spunea: eu vin din Limba Română. că pe umerii acestor doi se afla întreaga noastră fiinţă naţională, care nu gente), cu sau fără ţară, nu vor reuşi să o urnească de la răs- apără, îşi apără credinţa şi demnitatea, sărăcia Îi îndemna pe toţi compatrioţii săi să nu poate fi clintită de nimeni şi nimic. De-a lungul anilor m-am aflat în postura crucea acestui timp plin de primejdii. Nu peste multă vreme şi nevoile şi neamul, cum a spus Eminescu. uite Limba Română... Pe ramul verde de mesager între Chişinau şi New York. Aduceam rodul muncii lui Grigore l-a urmat şi Adrian Păunescu, şi astfel, triada poeţilor patrioţi Sursele sale de inspiraţie sunt fireşti, omeneşti, tace / O pasăre măiastră, / Cu drag şi Vieru la biserica Sf. Maria, părintelui Fetea, şi bineînţeles, drumul invers. a rămas să strălucească veşnic în ecranul poeziei româneşti emoţia pe care o transmite e curată ca lacrima. cu mirare / Ascultă limba noastră. // Cum apăream în biserică, regretatul preot mă anunţa cu veştile de peste Prut şi universale. Îi dăm cuvântul în postumitate: „Uşoară, mai- De-ar spune şi cuvinte / Când cântă la din partea Maestrului. Doamne, cu câtă bucurie mă întâmpina părintele! Defăimătorii din zilele noastre, mulţi dintre ei eschivând că, uşoară,/ C-ai putea să mergi călcând/ Pe fereastră, / Ea le-ar lua, ştiu bine, / Din, Şi câtă durere la vestea primului infarct suferit de Bădiţa Grigore! Fără să titluri universitare, se autopropun la Premiul Nobel cu nişte seminţele ce zboară / Între ceruri şi pământ sfânta, limba noastră. A avut trei cărţi se bănuiască, cel puţin, că primul care ne va părăsi, din acelaşi motiv, va fi biete flecuşteţe, scuipă pe specificul naţional, pe spiritualita- ! // În priviri c-un fel de teamă, / Fericită to- de căpătâi, aşa după cum mărturisea chiar dânsul, părintele. Vocea plânsă şi tremurată de la Bucureşti a poetului, tea autohtonă şi pe adevăraţii reprezentanţi şi ctitori ai cultu- tuşi eşti - / Iarba ştie cum te cheamă / Steaua chiar el, în timpul vieţii: mai stau şi azi care mi-a dictat eulogia pentru părintele dispărut, m-a făcut să înţeleg că rii româneşti. Puţin le pasă că vor rămâne în istorie ca nişte ştie ce gândeşti.” aplecat deasupra Dicţionarului Limbii între dânşii existase mai mult decât o legătură omenească...” caraghioşi care, pentru câteva beneficii materiale dubioase, Ne lipseşti, Grigore, zilele petrecute cu tine, Române. Dicţionar care, după Biblie şi S-a făcut, de asemenea, un apel la sprijinul moral al comunităţii, de a-l se fac singuri de râs, batjocorindu-şi propria familie prin fal- şi fermecătoarele colocvii din sânul valoroasei pleiade a po- după Eminescu, este pentru mine cea mai importantă carte de literatură... ajuta pe scriitorul printr-o scrisoare deschisă adresată guvernului sificarea prostească a adevărului şi prin lipsa de bun simţ. eţilor basarabeni, rămân în lipsa ta ca o adevărată binecuvân- Parastasul de comemorare a poetului a fost organizat de către Fundaţia de la Chişinău, prin care să i se permită acestuia reîntoarcerea în pământul Aceştia şi-au propus să bage în manuale şcolare, în locul Lu- tare, dar, în lipsa lor, nu pot să nu-mi vină în minte cunoscu- „Grigore Vieru” din New York (Preşedinte Florin Cârlan), prilej cu care a natal al Basarabiei şi reacordarea cetăţeniei moldovene. Ţin să reamintesc ceafărului eminescian, o făcătură căznită scrisă de o sărma- tele versuri danteşti:”Nessun maggior dolore /Che ricordarsi fost pomenit şi Părintele Casian Fetea, fost paroh al Bisericii „Sf. Maria”, bun cititorilor că lui Paul Goma i-a fost ridicată cetăţenia României în 1977, iar în nă marionetă. Nu l-au scutit nici pe Grigore Vieru de balele del tempo felice,/ Nella miseria”. şi apropiat prieten al poetului. Au participat, pe lângă enoriaşii bisericii, mai 1981 el a refuzat cetăţenia franceză, având şi în prezent statutul de „refugiat urii lor patologice. Poetul suferea mult din cauza mitocanilor Ţi-am închinat, Grigore, poeme pe parcursul vieţii şi am mulţi membrii ai Fundaţiei, prieteni şi admiratori ai poetului trecut la cele politic stabilit în Franţa”. din Capitală, care atacau în haită tot ce era românesc. Multe scris în repetate rânduri despre cărţile tale. Nu pot să visez veşnice. La terminarea parastasului, Florin Cârlan a vorbit despre importanţa Reportaj realizat de Nicholas BUDA, din aceste hărţuieli i-au lăsat răni adânci sufletului extrem că nu mai eşti la prezidiu, în faţa microfonului, cu fruntea ta păstrării memoriei lui Grigore Vieru, precum şi a legăturii de suflet dintre New York de sensibil al fratelui Grigore. Din fericire, poporul său, nu- înaltă ca un răsărit de lună; ieşi şi mergi mai departe ca roua meroşii săi ctitori devotaţi nu l-au lăsat pradă deznădejdii, el unei grădini rătăcite în noapte. Ţi se potrivesc următoarele rămânând pe baricade până în ultima clipă a vieţii lui. mele versuri, scrise mai demult într-o singurătate care nu era Eram lângă el la Cahul în ultima lui seară. Vorbise la co- lipsită de speranţe: „Deschide poarta grea de umbre reci / Un nou cenaclu la Iaşi memorarea lui Eminescu, era febril, transpirat, epuizat ca un Purifică-te-n aspre, lungi tăceri /Te-oi regăsi în virtuale Din data de 21 ianuarie 2011, la Iași a luat sei de Cultură a Studen ilor. Au participat 20 de că altfel devin zoomorfi. Trebuie, mai ales, să boxeur după o luptă grea în ring. L-am rugat: „Vino la Galaţi, seri / În ultra-timp când ai să te petreci // Vei creşte stea fiinţă Cenaclul „Grigore Vieru” tineri originari din R. Moldova, însă cenaclul nu învăţăm să distingem vorbăraia de cuvintele cu Grigore, să-ţi fac un ceai, să te odihneşti, să te întorci acasă fluidă în neant / Topită în vârtejuri de culoare / La limita Au contribuit la înfiin area acestui cenaclu este unul exclusivist. Suntţ invita i să participe substanţă, pentru asta ne vom întîlni aici”. pe lumină”. „Sunt obosit, Viorele, vreau la mine acasă, o să dintre lumină şi eroare /Te voi vâna cu un ochean gigant Asocia ia Culturală Pro Basarabia şi Bucovina, to i cei care apreciază opera lui Grigore Vieru. vin la tine peste câteva zile să stăm de vorbă pe-ndelete”. //Cât pulsul bate-n prisme de smarald / Îţi voi simţi la Asocia ia Tinerilor Basarabeniţ din Ia i, Emilian Membrii au decis să se întâlneascăţ bilunar, au Nina DIVIZA, Toată viaţa îmi voi reproşa că n-am avut puterea de convin- antipozi furtuna / Prin ochii tăi ermetici curge luna / În Marcu,ţ Horia Zilieru i Ion Berghia. Cenaclul a desemnatţ coordonatorii: Dan Caranfil i Anna studentă la Facultatea de Economie a gere să-l fac să nu se urce în maşina aia blestemată care i-a amintirea unui foc mai cald // Păstrează poarta umbrelor fost numitţ în memoria poetului Grigoreș Vieru, Panovici, i l-au ales ca pre edinte de onoare po- Universităţii «A.I.Cuza» şi Facultatea de pus capăt zilelor. intactă / Vreau să respir culoarea ta abstractă”. iar „data de înfiinţareș este, de fapt, 18 ianuarie, etul ie ean Horia Zilieru, care a spus: „Euș simt Ştiinte ale Comunicării şi Jurnalism, Creaţia lui Grigore Vieru este de înaltă inspiraţie, sinceră „Viaţa omului e ca floarea câmpului”, spunea Eclesias- ziua cînd a murit poetul, pentru că atunci ne-am nevoia existenţeiș acestui cenacluș literar, pentru Universitatea «Apollonia», Iaşi, şi armonioasă, scrisă în splendida limbă românească atât de tul. Tu, frate Grigore, rămâi ca o aură tutelară peste povestea întîlnit și ne-a venit ideea”, a declarat poetul ro- că spiritulș critic trebuie cultivat. Tinerii de azi Anna PANOVICI, studentă la Faculta- înfrăţită cu latina şi cu italiana, o comoară a spiritualităţii me- nemuritoare a florilor din câmpiile româneşti şi basarabene. mân Emilian Marcu. trebuie să înveţe să citească o operă literară, să tea de Ştiinte ale Comunicării şi Jurnalism, diteraneene, care astăzi este intens poluată cu diverşi termeni edin a de fondare a avut loc în incinta Ca- privească un tablou și să vadă un film, pentru Universitatea «Apollonia», Iaşi hibrizi care se potrivesc în context ca nuca-n perete. Nu cu Viorel DINESCU Ș ţ Blocnotes Polivalenţa unui talent Teatrul Guguţă O împărtăşanie Cu ce sunt răsplătiţi făuritorii de lumină că multe dintre personalităţile marcante din nale. N-aţi avut ocazia să le audiaţi? Când şi de bine? cultura noastră vor recunoaşte că primul pas îl întâlniţi în toane bune, rugaţi-l să vi le in- lansează În fiecare joi, în drum spre Ambasadă, îmi cumpăr re- Unii ar zice: „Cu lauri! Cu onoruri!” spre autoafirmare l-au făcut în cadrul acelor terpreteze. Veţi descoperi că are aptitudini vista “Literatura şi arta“, din care fac colecţie. Gestionara Viaţa, însă, de cele mai multe ori îi contra- duminici de suflet (pe care nu văd de ce actu- înnăscute! o nouă premieră de la chioşcul de ziare e o rusoaică destul de tânără, la care zice. Când te jertfeşti pentru alţii, te aşteaptă ala conducere a televiziunii publice nu le-ar − Nu mă consider nici muzician, nici vii cu plăcere. Dacă ar depinde de noi doi, relaţiile dintre nu crucea de aur (ca simbol al distincţiei), relua). pictor, zice Iulian, fără să cocheteze. Sunt Ce trist e să trăieşti fără vise! Un căţeluş România şi Federaţia Rusă, inclusiv în privinţa Republicii Moldova, ar fi exce- ci crucea de lemn (ca simbol al răstignirii). Obstacolele, după cum am spus, pe unii aceleaşi stări ale îngândurării, când poezia visa frumos, dar lovit de piciorul unui băiat ne- lente. Întâi s-a mirat că doresc să cumpăr o revistă românească, nu prea o găsea Dacă eşti pregătit pentru asta, atunci nu su- îi doboară, iar pe alţii îi înalţă. milos la suflet a pierdut visele. Trecând printre ziarele ruseşti, acum s-a obişnuit, ne vorbim cu ”Privet!”, doar suntem feri şi nu te laşi îngenuncheat. Dacă nu… − Plăteşti pentru toate, avea să recu- prin mari greutăţi, căţeluşul reuşeşte să amici, şi îmi zâmbeşte îndatoritor. Iulian (care nu întâmplător e şi Filip) noască Iulian. Plăteşti diferit, la diferite coboare cu picioarele pe pământ. El în- O fac cu regularitate de ceasornic, la ora opt dimineaţa, când cerneala tipo- face parte din tagma celor pregătiţi. Timp de vămi. Îndeosebi – pentru curajul de a-ţi grafică de pe pagină încă nu s-a uscat bine. Citesc mai ales articolul de fond, 16 ani, cât s-a aflat în funcţia de şef al De- asuma libertatea deciziei… E bine, to- cepe iar să viseze, şi să viseze frumos. semnat de scriitorul Nicolae Dabija, în opinia mea - un orator deosebit. Sin- partamentului Cultură la primăria Chişinău, tuşi, să nu confunzi vama supremă cu Pentru a dezvălui acest mister şi gurul care îl poate concura în această privinţă este poetul Valeriu Matei. Când a luptat pentru alţii (în primul rând, pentru cea impusă de primărie… pentru a ne încărca cu o doză de ima- vorbeşte la tribună, este aproape vulcanic, adică exact cum trebuie pentru un copii), promovând proiecte, în care adevărul Era o constatare, nu o lamentare. Nu ginaţie şi bună dispoziţie, vă invităm la impact reuşit la un public ţinut în stare de veghe, în măsură să-şi urmeze ime- şi lumina au stat în capul mesei. Apoi, brusc, avea timp pentru aşa ceva. Îl aşteptau şi Teatrul „Guguţă” pe 28 ianuarie la pre- diat, în orice direcţie, liderul de opinie. În acele momente, întreaga lui fiinţă peste toate intenţiile sale bune a căzut cortina alte bătălii (mult mai serioase decât cea miera spectacolului „Cobora un căţeluş vibrează, iar sala se tansformă într-o cutie de rezonanţă, asemenea unui trup de roşie, obligându-l să demisioneze. redată în „Au vrut melcii să se bată”). În din cer” de Iulian Filip. Această poves- vioară… Ştiam câte planuri şi idei frumoase i s-au acelaşi an, la teatrul „Licurici”, în hol, tioară va fi adusă în faţa spectatorilor Cred că i-ar sta foarte bine dacă ar vorbi de la tribuna unui Parlament, sau dărâmat atunci. Trebuia să renunţe până şi la s-a lansat într-un vernisaj de lucrări gra- de echipa de creaţie: regie - Gabriela de la pupitrul cel mai înalt în ierarhia unui stat. Mă gândesc cât de important ar „Satul Trei Iezi”, de dragul căruia acceptase fice şi în ulei, intitulat „Crucile, cumpe- Lungu, scenografia şi păpuşile –Natalia putea fi ca un şef de stat, la noi, să iubească, cu sfinţenie, Limba Română. Poate acea funcţie. nele, merele şi acasele iuliene”. Cemis, muzică – Ilie Văluţă. Rolurile aici e cheia, nu e timpul pierdut… În anii ’89 - ’90, era, pur şi simplu, obse- − Când tunurile glăsuiesc, muzele sunt interpretate de actorii: Alina Al- În rest, în viaţa de zi cu zi, e un suflet blând, ai zice chiar preoţesc, numai dat de ideea fondării unei Academii a copii- tac, se spune în asemenea împrejurări. renunţă veşmântul cuvintelor şi preferă să-l ferova, Inga Marcu, Ana Gontea, Ana Stăvilă, bun de pus la vreo rană care te doare. Prin comportamentul lui simplu şi cald, lor dotaţi. Eu, pe atunci, înfiinţasem Asocia- Nu, însă, şi despre Iulian, căci, dacă Eu- îmbrace pe cel al sunetelor sau al culorilor. arată a fi un om care ţi se dăruie în permanenţă… ţia de creaţie „TOCONO” („Totul Copiilor terpe se retrăgea în sine, el umplea răgazul De curând, şi-a procurat un centru mu- Vitalie Garştea. De regulă, textele sale sunt pamflete acide la adresa puterii, căutate cu inte- Noştri”), materializată ulterior în Liceul de dintre cuvinte cu linii şi culori („jocul de zical-electronic şi, când nu lucrează la teza Prin intermediul acestui spectacol, vom în- res de către cititori, atât în Capitală, cât şi în mediul rural. Un director de şcoală Creativitate şi Inventică „Prometeu” (1991). linii” e un fel al său, modest şi sincer, de a de doctorat pe care urmează s-o susţină în curaja copiii să devină mai buni, mai înţelepţi, din provincie, respectat de întreaga comunitate locală, îmi spune că revista lui I-am propus colaborare. S-a gândit un timp, vorbi măsurat despre o altă faţetă a talentului toamnă la Academie, Casa Greierului se deoarece prin fapte bune moştenim veşnicia. Nicolae Dabija este căutată şi se citeşte, un singur exemplar, din mână în mână, apoi m-a refuzat. său – cea de pictor sau grafician). transformă într-o adevărată Casă a Muzelor, Iar faptele bune pornesc de la vise frumoase. de către minimum 30 de persoane, până se face…ferfeniţă. Aproape peste tot, − Perspectivele sunt mult mai largi la pri- − Îmi place să mă retrag în Casa Greie- în care fiicele lui Zeus coboară din înalturi, Vom mai descoperi că tot ce este viu pe acest în afara Capitalei, din cauza lipsei banilor, lucrurile se petrec cam la fel. mărie, s-a justificat. rului şi să strivesc din când în când culorile ca să revendice măcar o parte din sufletul lui pământ trebuie să fie însoţit de idealuri. Dar Prin conţinut şi calitate, revista este comparabilă cu oricare publicaţie de Acum era dezamăgit şi oprimat. I s-a in- pe câte un carton sau pe o pânză, în aştepta- Iulian… Şi atunci, înconjurat de ele, cum să ştiţi cu ce seamănă un ideal, un vis? Desigur, profil din România. Insist pe lângă poet, la telefon, să introducă revista pe In- terzis până şi proiectul „2 ore + 3 iezi” – acel rea minunii care se poate întâmpla sub ochii nu recunoască: cu o poveste. Unde se ascund poveştile? Bi- ternet, deoarece merită cu prisosinţă. Românimea de pe întreaga planetă trebuie minunat program duminical (transmis cu re- tăi, s-a justificat el ca un copil poznaş, când − Parcă-ncolţeşte-o aripă neînţeles, în teatru! Tocmai din acest motiv vă să ştie ce se întâmplă, cum se gândeşte în Basarabia. Nu are banii necesari. Din gularitate de către TVM). Vă amintiţi? Era o l-am surprins odată în faţa şevaletului, des- ori parcă mi s-a rupt! invităm să priviţi acest spectacol şi împreună cauza banilor şi tirajul e mic. Banii din România vin greu, târziu şi, de regulă, muncă titanică, istovitoare, dar câtă fericire chizând cu pensula ferestrele unei „acase”, E o minune că „într-o Basarabie cu multe prea puţini. şi entuziasm se citea în ochii copiilor! Sus- cu sens de univers şi suflet. lumini stinse” (cum zicea Adrian Păunescu), cu eroii să fredonăm cântecul de final: Cine Dă Dumnezeu şi, într-un târziu, ne întâlnim faţă în faţă. Discutăm, cum se ţinut de alţi câţiva „nebuni frumoşi” (între Ca să confere culorilor o strălucire şi mai în casele vizitate de muze, lumânările spe- are o păpuşă dragă,/ care-l duce-n viaţă şi-n spune, vrute şi nevrute. Printre altele, nu înţelege un lucru şi este revoltat. Se care – Ianoş Ţurcanu şi Gleb Sainciuc), Iu- emotivă, se aşază uneori la pian sau pune ranţei se aprind şi ard în permanenţă… poveste,/ chiar de-aleargă, ştie unde-aleargă,/ referă la ziarul “Flux“, care, sprijinit din România cu sume importante, publică lian descoperea talente, le provoca, le punea mâna pe acordeon şi se lansează în meditaţii ştie că-nainte mult mai este. atacuri puternice şi total nejustificate la adresa personalităţilor culturale proro- în lumină, le înaripa… Era, cu bună seamă, liniştitoare şi sonore, aşternute mai apoi pe mâneşti din Basarabia. Bani risipiţi, folosiţi împotriva propriilor interese? Cred o Academie a creaţiei şi, peste ani, sunt sigur portativ în melodii şi schiţe muzicale perso- Aurelian SILVESTRU Veronica V. CĂTANĂ că această stare de lucruri nu a ajuns să fie cunoscută de către cine trebuie, mă gândesc, altfel nu s-ar putea explica. Îmi propun să verific, mai vedem… Apropo de bani risipiţi, se aduce în discuţie un alt subiect : nu departe de ISTORIA UNUI DESTIN DRAMATIC Cronică literară localitatea Ţiganca, în sudul Basarabiei, într-o localitate cu o brumă de eno- riaşi, există o catedrală uriaşă, în stadiu de construcţie, demnă ca mărime de Pe poliţa cu cărţi nouă”, care nu-i altceva decât un impunător castel cu câteva etaje, valând egoismul, bunăstarea orice capitală europeană. Se află într-o degradare continuă (nu are acoperiş), iar Acum câteva luni Editura „ARC” a scos la lumina zilei roma- ridicat pe o colină din Valea Morilor. personală, interesele de grup, construcţia a început, cu sprijinul României, în urmă cu vreo 12 ani. A înghiţit nul „Printre bărbaţi” al prozatoarei Mihaela Perciun. Este a doua Iar unul dintre invitaţi chiar se întreabă mirat: „aceasta-i casă de partid, de castă privilegia- mai multe milioane de euro din vistieria statului român, bani gestionaţi, susţin pânză epică de proporţii după debutul autoarei cu romanul „Prin- sau cetate?”. Anume în acest cadru se încing coliziile, intrigile, tă a celor mari şi tari, care au unii basarabeni, de către persoane mai puţin bine intenţionate. tre vagoane”. Dacă în prima lucrare toate acţiunile se centrau în bârfele, bănuielile, pălăvrăgelile despre putere, despre patriotism, făcut averi pe spinarea nedrep- României, adică sufletului din sufletul meu, dar şi buzunarului meu con- jurul protagonistei Victoria, care porneşte în căutarea norocului de despre valori, despre denumirea corectă a limbii, despre capriciile tăţiţilor despre care Lily măr- cret, li se solicită bani în continuare pentru această megaconstrucţie, care nu la o simplă fată de la ţară, orfană de părinţi, şi se expune ulterior istoriei şi despre (lucrul cel mai important care i-a şi adunat împre- turiseşte într-o clipă de amară va fi, probabil, terminată niciodată. În condiţiile în care la Chişinău nu există celui mai crâncen examen al vieţii, plătind un tribut greu naivităţi- ună) tacticile pe care urmau să le elaboreze invitaţii în apropiata deziluzie: „Sindromul slugăr- o catedrală propriu-zisă a Mitropoliei Basarabiei, instituţie adăpostită în pre- lor şi tentaţiilor pentru o existenţă mai ca lumea, în cel de al doilea campanie pentru prezidenţiale. Dar situaţia-i de aşa natură încât niciei ni s-a infiltrat în sânge şi zent într-un sediu umilitor de mic, o construcţie veche, bătrânească, în timp ce roman ni se propune o cu totul altă realitate panoramică, accentul figura principală, atrasă în aceste jocuri cu adevărat aventuriste, am devenit prea blajini” (pag. Mitropolia Moldovei, subordonată Moscovei, are cea mai mare şi frumoasă plasându-se pe o galerie de personaje care se pretind a fi elita soci- devine eroina centrală a romanului, directoarea de gimnaziu Lily 75). Şi tot acolo: „… noi ne catedrală din Chişinău, iar sediul acesteia este un adevărat palat. În acest timp, etăţii basarabene de astăzi, vorba fiind de cei care se aflau până nu – o personalitate complexă, puternică, în jurul căreia gravitează complacem în nimicnicia firii într-un sat basarabean de mici dimensiuni se construieşte o clădire imensă care demult în eşaloanele de vârf ale puterii. toţi aceşti bărbaţi – carierişti care îi dau târcoale şi doresc (unii noastre blajine”... era necesară la Chişinău... No comment! – dar cuvintele îmi stau îngrămădite Acţiunea romanului se desfăşoară în intervalul restrâns de chiar insistă) s-o posede. Fire ambiţioasă, curajoasă, pe buze, iar eu le împing înapoi cu pumnul… timp ce coincide cu fluxurile şi refluxurile renaşterii naţionale a Având o rafinată inteligenţă şi fiind înzestrată de la natură cu dar şi îndărătnică, Lily ia totuşi …Înainte de despărţire, Nicolae Dabija, cu un zâmbet parcă amar, îmi oferă societăţii basarabene, firul naraţiunii ajungând aproape de zilele o irezistibilă frumuseţe fizică, Lily în toate împrejurările rămâne a decizia să se implice în electo- cu autograf câteva cărţi ale Domniei Sale, care au un subtitlu comun: ”Români pe care le trăim astăzi. Eroii romanului nu sunt inventaţi, ei sunt fi stăpână pe situaţie – uneori ironizează, acuză, alteori biciuieşte, rala prezidenţială. O motivează însuşi faptul că s-a aflat chiar la uitaţi“. Autograful începe cu “Fratelui Nanea…“. De ce ”uitaţi”? Îmi explică luaţi din realitatea imediată, numai că alcătuiesc o clasă deose- demască, ia în derâdere afişata, pretinsa inteligenţă a soţiilor înal- începuturile emancipării naţionale, în epicentrul evenimentelor îndelung… Sunt, şi nu sunt de acord cu el. Ce voi face eu cu atâtea idei şi argu- bită – privilegiaţii, crema societăţii. Pe toţi aceştia, în buna lor ţilor demnitari, care se consideră a fi doamne din înalta societate (acolo a descoperit-o fatidicul personaj Dan, care a contribuit în mente? Unele se pot spune, altele nu. Un lucru e foarte clar: schimbul de idei ne majoritate nişte parveniţi şi carierişti sadea, eroina-protagonistă îi (în special, se menţionează etalările Emei, care se face a uita că mod direct la dezlănţuirea şi finalizarea marii drame personale transformă, brusc, în altfel de oameni, nu mai suntem cei care am fost. Suntem caracterizează în felul următor: „Parcă ar fi de la aceeaşi mamă. numai datorită soţului răzbătător şi descurcăreţ s-a debarasat de a lui Lily (deznodământul în filele de final ale romanului (178- ca apa râului, mereu alta… Absolut toţi. Personajele aceleiaşi opere… Îşi inventează meritele acea „hulubărie etajată” în care şi-a dus traiul până adineaori). 180)). De fapt, după ce vorbeşti cu Nicolae Dabija, ai senzaţia că ai fost la biserică şi obţin credibilitatea la care tu nici n-ai visat …” (pag. 137). Şi În această ordine de idei, suntem de părerea că noul roman al Şi ultima constatare. Credem că noua creaţie a prozatoarei şi te-ai împărtăşit. Astfel, te întorci acasă cu sufletul mai uşor, mai curat, simţi iat-o, această companie de „noi moldoveni” (deputaţi, înalţi func- înzestratei prozatoare Mihaela Perciun este unul inovator în con- Mihaela Perciun este o reuşită incontestabilă, care o anunţă drept că ai ceva sfânt în tine… ţionari de stat, chiar şi un fost preşedinte), sunt invitaţi, împreu- textul peisajului literar basarabean actual. Autoarea şi-a propus, un nume ce se reţine şi se afirmă cu siguranţă în contextul actual Vasile NANEA nă cu doamnele lor, la o sindrofie familială – trecerea lui Andrei şi nu fără succes, radiografierea clasei politice moldovene, care literar basarabean (şi nu numai!). (preşedinte al unui partid) şi a soţiei sale, cucoana Ema, în „casă aşa şi nu ne-a mai scos din mocirla interminabilei tranziţii, pre- Mihai MORĂRAŞ Nr. 4 (3412), 27 ianuarie 2011 Literatura şi arta 5 Octombrina ONOFREI generaţia XXI Telegramă În rânduri, Stimate domnule Grigore Drăgan, Şoapte Unde eşti tu oare? „Mi-i dor de tine” – La acest ceas aniversar, Vă felicităm din suflet cu prilejul împlinirii vârstei de 60 În noapte... În nedormire, Îmi spui cu dulceaţă. de ani. Atât de aproape, Absorb şoaptele tale, Absolvent al Facultăţii de Filologie a Universităţii de Stat, aţi activat în domeniul Aşa de departe... Insomnie... Ai dispărut... culturii, publicând pe parcurs aforisme, epigrame, maxime în revistele „Chipăruş”, E dimineaţă! Ai dispărut iar în tăcere, MAMĂ În umbra zilei ce-a asfinţit, „Literatura şi arta”, „Urzica”, „Perpetuum” şi altele. Aţi debutat editorial cu volumul Azi, iar mi-e dor de tine, Aştept, aştept o mângâiere, Între patru ochi, după care aţi semnat cărţile Scara dragostei, Zâmbetul de pe urmă, Mamă. Să-mi dăruieşti al tău sărut. Surâsuri cu dinţi, Ghicitori pentru minori, Codul bunelor maniere. De ochii tăi blajini, Dar eşti departe, prea departe, Sunteţi, de asemenea, prezent în mai multe antologii de epigramă apărute la Bucu- De-a ta năframă, Ca să mă-auzi sau să-mi răspunzi. reşti, Bacău, Chişinău, Cluj. De glasul tău duios, Atâtea-aş vrea să-ţi spun în şoaptă! Vă dorim multă sănătate, inspiraţie, noi succese literare. Ce iar ne cheamă O, dorul meu, chiar nu mă-auzi?!. La mulţi ani! Tangou La cuibul părintesc. Privirea ta... Gânduri ... Mi-i dor de tine, MAMĂ! Privirea ta de ciocolată Consiliul Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova În rânduri, E o dezmierdare, e o alintare Şoapte Insomnie Pentru sufletul înmiresmat de tăcere... În noapte, Insomnie, Aş vrea ca această privire dulce Adie dorul, Dorul nebuniei. Şi acest zâmbet ademenitor de duios POETUL ÎNTRE ARTĂ Îndulceşte fiorul. Insomnie, Să mă alinte mai des. Alintată în braţe, Clipa veşniciei. Dar el preferă să mă îndulcească Redă speranţa Insomnie, Din umbră, întrebându-mă, ŞI DESTIN Largă-i dimineaţa. Amintiri fugare, Când disperarea calea mi-aţine: Natura e mai mult decât spaţiu, cântă dezinteresat: „E ora, iubito, e ora să cânt,/ ...Dar, gânduri Insomnie, Grafică: Pavel Rău „Chiar ţi-i dor de mine?” doar eu m-aş putea numi vreme, Să chem în pădure păsările toate./ Te uită: răsa- vreme-i Homer, vreme-i Horaţiu: re pe cer un cuvânt/Şi inima-n tremure bate...”. bolnavii aceştia de poeme. Mai mult, scrisul/cântecul inspirat şi dezintere- Epistoliada lui George Meniuc sat, ceresc, pur omenesc, dezideologizat (opus Să reconfirmi valoarea unui scriitor contemporan cu Timpul..., plător sau nu, anume dialogurile epistolare cu Ovidiu Bârlea, Ta- tale. Nervii ce se întind, se încordează În materie de poezie modernă, Ion Vata- celui din epoca pansovietică, cremlinofonă, to- să o percepi în deplină cunoştinţă de cauză şi să o reafirmi înseam- tiana Găluşcă, Theodor Calian, Nicolae Romanenco, înfiripate la de-s gata să plesnească, pe neaştepta- manu, autorul antologicelor volume Ora pă- talitaristă, realist-socialistă, dacă nu stalinistă...) nă să contribui implicit la scrierea unei pagini deosebite a Istoriei începutul anilor ’70, îl determină pe Meniuc să se întrebe cine este te se liniştesc, se ogoiesc, ca la sufla- sării, De ziua frunzei, Dimineaţa mărului, Atât pentru personajul liric vatamanian se identifică literaturii noastre. el ca scriitor, să-şi evalueze activitatea literară, să-şi facă aspre rea blândă a brizelor uşoare. Atunci de mult al pământului, Nimic nu-i zero, Măs- finalmente cu ruga dumnezeiască („E ora, iubi- Documentate, meticuloase, de ţinută pronunţat academică sunt rechizitorii de conştiinţă din cauza faptului că şi-a irosit talentul îmi vine să râd, căci în clipele acestea linul oglindit etc, metamorfozat în „frunză”, to, e ora de rugă”, / în templul senin, la făclie/Te volumele, studiile, referinţele de critică şi cercetare literară ale pro- pe „fleacuri” (p. 8), subliniază cercetătoarea noastră. Paginile de nimeni nu mă jigneşte cu minciuna, „mai are-a spune şi a scrie de-acolo, din ve- uită: cuvântul în suflet se urcă, /In frunză - o cli- fesorului universitar Elena Ţau care se legitimează în primul rând corespondenţă pot fi considerate adevărateexerciţii existenţiale; nu atunci îmi dau seama cine sunt...” (p. cie”, vorbind în proprii săi tropi inconfundabili. pă târzie...// E ora, iubito, e ora să cânt/Din flaut prin obiect şi prin metodă. o naraţiune pasivă a unor întâmplări mai mult sau mai puţin banale, 125) sau „Mulţi scriitori abia după Elocventă în acest sens este şi microantologia adormitele zări” (aidoma ciobănelului mioritic, Vorba lui Kant: „...ca să ştii care e adevărul despre un lucru, centrate pe un „eu” mai mult sau mai puţin de serie. O curiozitate cincizeci de ani au făurit opere mari: ionvatamaniană „101 poeme” din colecţia Ide- dacă nu mistic, pogorâtor din „sfera a treia”, a trebuie să ai acordul cu acel lucru”. Deci orice adevăr e despre mai adâncă decât aceea suscitată de lumea exterioară ne îndeam- Cervantes, Tolstoi, Arghezi ş.a. Vom al, cu numărul 1, pe care de fapt o inaugurează „flautului”). ceva, orice adevăr e material (Constantin Noica). nă să explorăm labirintul subteran din Valoarea documentară a încerca şi noi să facem ceva de valoa- distinsul om de cultură, poetul şi editorul Vasile De asemenea şi-n cazul cu plugarul (Ace- Istoricul literar Elena Ţau rămâne şi în continuare axată, pe- mărturisirii: „Nepreţuita informaţie care ne parvine prin mijloci- re după această dată. Principalul e să Căpăţână (Biodova, 2009), apărute sub auspici- eaşi) vom detecta lesne aceeaşi râvnă de-a servi dant, pe idei fundamentale ce stăruie subiacent în filmul caleido- rea mărturisirilor făcute de Meniuc în scrisori (mărturisiri al căror nu ne pierdem cumpătul, toate energiile solare, multicolore să le ile Asociaţiei Culturale Române „Ideal” şi Soci- cinstit ideea de „popor” şi de neam, de crea- scopic al volumului – George Meniuc. Pagini de corespondenţă registru este, se înţelege, mai larg decât cel prezentat aici), ne dă strângem în vârful peniţei” (p. 152). Notaţia fugară, alternând cu etăţii Culturale „Apollon”. ţie, de frumos, de necesar şi de ideal, uniţi de (Editura Grafema Libris Chişinău, 2010, 520 p.). În timpul vieţii posibilitatea să-l vedem pe autorul lor în toată complexitatea sa, însemnarea caracterologică succintă impun astfel atenţiei noastre Relecturat în regia dictată de simţul estetic „masă”, de „pământ”, de „muncă”, de „părinţi”. scriitorului, cărţile lui au fost urmărite cu pasiune şi sunt convins că ca om şi scriitor, şi, mai ales, să-l vedem din unghiuri noi, inedite. imagini pregnante, deosebit de vii ale lui Liviu Damian, Victor Te- al selecţiei şi de bunul-simţ al atitudinii colegia- Dacă „plugarul” pentru viersuitor e „plugul în plac şi astăzi. Fireşte, după terminarea unei opere urmează o pauză Oricum, o asemenea informaţie nu poate să nu servească pentru leucă, Mihai Cimpoi, Grigore Vieru, Nicolae Dabija, Arcadie Suce- le şi de breaslă aparţinându-i pământeanului po- ţărână”, „braţul de sudoare”, „pieptul ţării”, lo- de recepţie pe care o fac noile generaţii şi în mod fatal scriitorul precizarea şi îmbogăţirea imaginii de ansamblu pe care scriitorul veanu, Andrei Ţurcanu ş.a. etului, scriitorului bucovinean Mihai Prepeliţă, cutorul liric (alias poetul...) e „inima-n hârtii”, intră într-un con de umbră, necesar chiar, cum bine se spune, dar un şi-a creat-o înainte de toate prin opera sa” (p. 19). Evident, afirmaţiile din Pagini de corespondenţă ale scriito- noua prezenţă metaforică relevă, prin conotaţii- „sufletul”, „clipa lui (a plugarului -n. n.) de cercetător perspicace, precum este Elena Ţau a reuşit să studieze în Dacă ne referim la faptul că structurile sociale ale timpului sunt rului George Meniuc nu trebuie puse sub semnul definitivului. Ele le mesajului ei ideatic şi prin structura stilistică „cânt”, pe când „iubirea li-i aceeaşi - „Verde- arhivele Muzeului de Literatură Română „Mihail Kogălniceanu” foarte prezente în viaţa indivizilor, aş fi ispitit să spun (recunosc, se cer privite în dialectica lor şi judecate de cele mai multe ori prin modernă, mutaţiile produse în interiorul une- le pământ”. „Cioplind în piatra limbii secunda corespondenţa scriitorului George Meniuc, intrigându-i pe cititorii în urma celor inserate de cercetătoarea Elena Ţau în paginile 5-39 prisma timpului, a perioadei şi a împrejurărilor în care au fost scrise. ia din cele mai proeminente generaţii, de aur, unui vers”, poetul se crede nu înzadar „un mun- de mâine şi cu atât mai mult pe contemporani. Cine este familiarizat ale volumului dat) că scriitorul este mai liber faţă de ele, decât alţi Opiniile lui George Meniuc despre confraţii de condei stau per- din universul liric estprutean din cea de-a doua citor al limbii”. „El vine s-amintească nesomnul cu astfel de literatură ar putea face, toutes proportions gardées, inşi, cu alte profesiuni. Aceasta e adevărat, dar pe alt plan liberta- manent sub perspectiva tranzitoriului, modificându-se pe parcurs, jumătate a secolului al XX-lea moldovenesc, într-o veste”. „El îşi pune inima să bată-n som- o apropiere de vocaţia dialogului polivalent: „farmecul ineditului tea îl lasă singur în faţa unei mari responsabilităţi. Ce să facă el cu uneori confirmate prin acumularea a noi argumente, alteori anulân- neîncăpută în Ţară, vorba vine, când „nu mai nul gol”. De aceea „mai întâi în verb minunea i editorial, pe care şi-l revendică pe drept cea mai mare parte a co- această libertate? Cum s-o utilizeze. În labirintul obsesiilor (Re- du-se prin adoptarea unei poziţii contrare. aştepta/ Alt ajutor din afară...”, după cum meta- se-arată”, iar „Intre copii i-i sufletul mai blând”, respondenţei incluse în volumul de faţă, este dublat de savoarea pere pentru o (re)citire psihocritică a operei meniuciene p. 19-38) Adevărat este că George Meniuc a corespondat cu oameni foriza pe un ton criptic, dar şi dramatico-sarcas- „Căci veşnicia toată-i copil în aste clipe”. „Abia descoperirii în paginile ei a unor dialoguri de suflet, în esenţă inte- există aceste răspunsuri... Cititorul atent va încerca să le descifreze, adevăraţi, alcătuiţi – aşa cum de altminteri, sunt alcătuiţi oamneii tic autorul Cântecelor de-acasă Anatol Ciocanu aşa cu gândul ajung la fericire” mărturiseşte lectualizate, purtate de personalităţi notorii (Ovidiu Bârlea, Geor- fiindcă obsesiile ne oferă o radiografiere a epocii, a multor scrii- adevăraţi – şi din calităţi, şi din defecte. Un om construit numai din în poemul Fratele meu, consacrat memoriei ne- franc creatorul de la Costiceni, între artă şi des- ge Meniuc, Nicolae Romanenco ş.a.), care, confruntate cu istoria, tori, cercetători literari, oameni de cultură, lectorul va surprinde şi calităţi, lipsit de orice metehne, este o cruntă utopie şi ne dăm sea- stinse a celui care a fost cântăreţul „Iubirii de tin, când „gândul, vămuind în sine,/ Mai rătă- exprimă adevăruri psihologice, uneori cutremurătoare, vizavi de o proiecţie – e adevărat – contradictorie pe alocuri, dar tocmai prin ma că nu poţi nega acest adevăr. E un adevăr pe care George Me- tine...”. ceşte să-nţeleagă”. Credinţa în cele cereşti şi-n creaţie, destin literar şi timp. aceasta interesantă din unghiul de vedere al istoricului literar. Sunt niuc l-a învăţat nu numai din deodebitele sale lecturi, ci şi din viaţă. Sub un raport sau altul întotdeauna esenţial, ideea de om, al pământului dincolo de „consola- Protagonistul acestor dialoguri este în principal George Me- în Paginile de corespondenţă ale lui George Meniuc numeroase Iată de ce cititorul v-a urmări cu mare atenţie şi cu: Vasiel Coroban, poemul ionvatamanian păstrează în totul lui tot rea în timp”, îi smulge lirei orfice a mereu inspi- niuc, scriitor talentat şi intelectual rafinat cu lecturi vaste, pentru exemple relevante, plecând de la schiţa de portret şi fragmentul de Gheorghe Bogaci, Ion Ungureanu, Mihnea Gheorghiu ş.a., desco- întreaga râvnă sisifică şi telurică cinstind real- ratului bard rânduiri sonore pe care le rosteşte/ care comunicarea epistolară reprezintă fundamental o convorbi- conversaţie şi mergând până la caracterizarea personală, la apreci- perind referinţe mai puţin plăcute (dar adevărate!) pentru unii… mente condiţia ce 1-a ales dincolo de relaţia „pă- rostuieşte cu toată pasiunea dăruirii şi iubirii de re, un schimb de păreri, eventual cu finalitate spirituală” (p. 5). erea critică asupra operei literare, privită ca expresie a interiorului Faptul că nu a adunat între coperte de carte decât o mică par- rinte-copil” sau „poet-plugar” („Vă las să m-aş- noi şi de ţară („Prin rădăcini adânci (citeşte dra- Considerăm această factură potrivită cu deosebire pentru cititorii uman, referitoare la unii dintre cei mai importanţi scriitori, critici te din corespondenţa lui George Meniuc, simţind nevoia să revină teptaţi din nou în primăvară, /Sosind pe muguri matice, de destin -n. n.) /Să ne unească gândul. noştri, pentru studenţii de la Litere sau Jurnalism, grăbiţi, săturaţi literari ai perioadei: „Scriitorii sunt nefericiţi în viaţă, îi destramă o asupra lor din punctul de vedere al cercetării expozitive, precum noi, îndrăgostit de ţară, / C-am legănat în grai //Să ştii să ai credinţă/Şi-n cântec s-o sădeşti, / de „literatură”, însă şi dornici de substanţă; ea nu obligă la o atenţie sensibilitate excesivă. Cu toate acestea ei au norocul să se refugieze şi din cel al selecţiei ideilor, demonstrează (încă o dată!) rigoare şi şi-am sfătuit cuminte/ Copii ce vor găsi în mine Pământul meu,-nainte/Tu tot mai veşnic eşti”). penibil susţinută, nu oboseşte, clatină poziţiile confortabile, provoa- în creaţie. Când scrii o nuvelă, de-o vorbă, te cufunzi într-o lume conştiinţă critică activă a cercetătoarei Elena Ţau. un părinte”). Eminamente Sau: „Şi-am zis frunză - un cuvânt, că propria gândire, „trezeşte”, în sensul dat cuvântului de Hermann miraculoasă şi la un moment dat simţi că spiritul tău trăieşte apar- Vreau să remarc convingerea – lectorul rafinat rămâne şi în reflexiv-lirice, poemoscri- /Da-n cuvânt - întreg pământ, /Tot Hesse. Pe de altă parte, forma aceasta constituie expresia adecvată te, că el lucrează, râde şi plânge, parcă desprins de tine, tu nici nu continuare convins de faptul că în Academia de manuscrise (vorba erile bardului bucovinean, purtând şi legănând/Alte frunze de a unei gândiri, care priveşte spontaneitatea ca izvor de originalitate mai intervii cu nimic, el singur îşi face treaba, şi când termini nu- lui George Meniuc) a Muzeului Literaturii Române „Mihail Ko- prin miezul de foc al trăirilor cuvânt.//...// Şi-am zis frunză-co- şi adevăr: „În epistolele autorului reversul dialogului (şi al dialo- vela îţi pare că ai avut un act de dragoste cu cea mai iubită femeie. gălniceanu”, ghidată cu multă responsabilitate de dl Valeriu Nazar, de sine şi de noi, traduc cu lindare, /Din cântare în cântare/Tot gismului), deşi pare în linii mari asemănător cu cel din proza şi Eşti fericit şi parcă zbori deasupra lumii, şi nu-ţi mai pasă de jigniri directorul acestei instituţii culturale, sunt atâtea şi atâtea pagini maximum de „sinceritate” o frunză călătoare - /Frunză verde poezia sa, se dovedeşte totuşi a fi restrâns prioritar la cunoaşterea ce le auzi zilnic, nu-ţi mai pasă de mizeria amară a relaţiilor dintre scrise, dar necercetate, nevalorificate încât apariţia editorială a unor însuşi sentimentul general- de nu moare...”. de sine, extrem de dramatică, a acestuia, care, începând cu anii oameni, pentru că ai născut şi tu un copil-minune. Abia atunci auzi asemenea nu e de durată. uman şi naţional-universal Spaţiul compoziţional şi meta- ’70, traversează o criză acută de identitate şi de conştiinţă. Întâm- râsete vesele în sferele cereşti, iar pământul îţi cântă sub picioarele Vitalie RĂILEANU sau ideea de om şi de creator foric al florilegiului atestă un poet unicală şi de neînlocuit „Cu clasic notoriu al modernităţii au- nimeni altul, decât numai cu tohtone izvorât din legea pământu- O CRONICĂ DE FAMILIE A ROMÂNILOR BASARABENl tine” (fireşte „dacă eşti”). De lui servind expres condiţia harului aici şi accentuarea sublimată premistic, dumnezeiesc în formele Vom străluci puternic / Ca-naltele cascade./ depuse de autor. Muncă ce ar completa o viaţă atemporal. Inserează versuri scrise atât de autori din de respiraţia întretăiată de lui împlinite de sonoritate şi inge- Din adevăr lua-vom / Ce ştim că ni se cade. de căutare în arhivele Timpului! Şi dacă realizezi Ieri, cât şi din Azi (Vasile Alecsandri, Ioan Vulcan, zborul înalt al aspiraţiei („A nuitate, de puritate sufletească şi de Grigore VIERU că e vorba de doar primul volum al unei trilogii Adrian Păunescu, Grigore Vieru, Vasile Romanciuc). fi cinstit nicicând nu e târ- trăire în ideal (conform tripticului Rodion CUCEREANU: despre destinul dramatic al spaţiului, românesc Adunându-i pe poeţi în acelaşi Timp - al sentimentu- ziu,/ Şi nu-i târziu să-ţi aperi omonim, consacrat lui Ion Druţă, Trilogie. Manualul-ghid informativ de educaţie moral- zis BASARABIA... E un „Manual-ghid infor- lui firesc exprimat poetic (!), dnul Cucereanu parcă demnitatea, /Şi nu-i târziu cel mai realizat scriitor moldovean patriotică românească. mativ la tema „Cartea lacrimilor neamului” (200 ar încununa Dragostea de Neam într-o singură inimă, să-ţi aminteşti de frate, /Şi să uiţi de mama şi premistic de limbă română din secolul al XX- Cartea lacrimilor neamului. 200 de ani de la începu- de ani de la începutul subjugării noastre de către care pulsează la unison cu Eternitatea, în toate timpu- de tata.//...// în graiul tău flărnând să fii de pâi- lea...), unde ideea de „frunză” şi de „copac”, tul subjugării Basarabiei de către ruşi. ruşi); o „Culegere de materiale pentru educaţia rile. Prin aceste intervenţii lirice, cât şi prin tabletele, ne,/ Şi apa care-o bei să-ţi tremure pe chip, /Iar de „meleag” şi de „pământ” simbolizează acea 1812-28 iunie 1940 moral-patriotică românească a tinerilor, a părin- mici nuvele, lucrarea capătă şi valoare de crestoma- sufletul să-ţi tremure în timp,/ să nu lipseşti gân- sete de împlinire de neam prin dragoste de cân- MEMORIAL: Compendii, studii istorice, poeme, poe- ţilor şi profesorilor...” Aşa îşi defineşte lucrarea ţie, iar în acest caz vrea parcă (dar cu siguranţă!) să direa ta de neam”. Or, asociindu-se cu izvorul, tec sugerată de unitatea dialecticii lor suprapuse zii, aduceri-aminte. Volumul 1. autorul. Iar într-o discuţie mi-a mărturisit că, de completeze la nivel sentimental aceleaşi evenimente, fapt, e „un strigăt al sufletului acestui neam. Şi, pe argumentându-le prin simţirea unui Neam în piept locutoml său liric va medita filosofic, contopit dintr-o perspectivă metaforică şi folclorică, de Oricât de îndrăgostiţi am fi de Istorie şi de Neam, nu avem bună dreptate, volumul I, pare a fi o parte dintr-un cu inima Poetului Anonim. Această urzeală eclectică cu începutul nesfârşitului de noi dinspre cuvânt acasă. In atare şi în alte ipostaze reflexiv-lirice răbdare pentru a străbate Timpurile, ca să atingem adâncul lor, să monument integru înălţat prin Cuvântul Adevăru- pare neobişnuită, dar şi prin aceasta lucrarea în cauză şi veşnicie, dinspre poezie şi reverie („Că-aşa (gen „stejarul şi poetul”, „Salcie la căpătâi”, ajungem acolo unde zace adevărul şi de unde pornesc rădăcinile lui adunat ciob cu ciob de-a lungul a două secole. fiind originală şi valoroasă. trece sângele şi lutul/ La orizontul prelungirii „Agudul”, „Cuvânt către iubită”, „Lemnarul şi fiecărui Neam. Alergăm după timpul care ni s-a dat. Şi s-ar părea Este o Carte care îi va îndemna spre cugetare şi pe acei care cunosc Şi, dacă primul volum e o trecere retrospectivă prin ani, cu- tale,/ Ca apa, care-şi uită începutul,/ Curgând poetul”, „Poetul şi pâmântul lui”, „Artă şi des- că e firesc, aşa se cuvine. Dar e nevoie ca cineva să poarte de grijă Adevărul şi cred în el, dar şi pe foarte mulţii care din ignoranţă îşi prinzând un secol şi ceva, bănuiesc că celelalte două volume vor mereu cu valurile sale”). tin”, „Aceeaşi”, „Verbele verdelui”, „Scriitor Timpului în care încape Destinul întregului Neam, aşa precum sunt neagă propria identitate. E o Carte a deşteptării. oglindi mai detaliat anii foametei, deportările, închiderea biserici- Poezia pentru Ion Vatamanu este „o muncă basarabean”, „Ţăranul din mine”, „Ce vor scri- îngrijitori de cimitire unde doarme acelaşi trecut cu toate persona- Deşi autorul încearcă chiar de la primele pagini („Scurtă privire lor. Altfel zis: timpul în care s-a lucrat satanic şi distinctiv împotriva în plus” a inimii, ea este deopotrivă „artă şi „ci- itorii?”, „Unire, moldoveni”, „Cuvintele limbii jele sale. Puţini sunt temerarii sau, poate, aleşii care îşi sacrifică asupra trecutului Basarabiei până la 1812...”) să concentreze mate- românismului basarabean. Dacă nu aveam câteva decenii de respi- estin”, de aceea în „sufletul său aşa deschis/... române”, „Prăbuşirea prietenului” etc), oricare propriul timp, îşi fură din zilele care li s-au dat, uită de sine şi, cu o rialul, pentru a reuşi să spună într-o formulă concisă, laconică mult ro, dar şi de reîncărcare energetică (după 1918 şi, mai aproape de nu-i loc pentru umbre”, iar „iubirea de tine” ne-ar fi dorinţele de a epuiza izvorul metaforic totală dăruire, cercetează Trecutul, Istoria... Ferice lor, dar, cu atât mai multe, totuşi face o trecere în revistă, destul de amplă, convin- Azi, reDeşteptarea naţională de la 1990), cred că ne identificam cu e-o „Suferinţă simplă ca naşterea”. Complexă, şi ideatic al ars poetica vatamaniene, poemele mai mult, Neamului de care îngrijesc! Căci, vorba cronicarului: De gătoare, a evenimentelor, apelând la izvoare puţin cunoscute întru ocupanţii (ceea ce s-a şi dorit!), deveneam străinii propriei identităţi „suferinţa” vatamaniană este una „simplă ca do- Domniei Sale îşi deschid de fiecare dată coro- n-ar fi istoria, mare greşeală şi întunerec tuturor oamenilor ar fi... a-şi argumenta propriile constatări. Şi o face într-un mod inedit, cu şi orfanii propriului Destin. Dar Providenţa lucrează prin oameni rul”, „cu harul/ Iubirii de tine”, o „Ziuă simplă lele dinspre candoarea lor netrecătoare venind Astfel, aceşti neobosiţi cercetători sunt mult prea conştienţi de fap- discreţie, ca un Alter ego, care încearcă să-şi exprime lucrurile cât săi, care nu permit (cu preţul vieţii lor!) nici să se piardă, nici să fie de-ndrăgostit” de tot şi de toate din perspectiva din frământul necunten al clipelor şi al verbelor tul că numai şi numai având binecuvântarea înaintaşilor, precum şi se poate de plauzibil. Mi s-a părut deosebit de impresionant capi- dată uitării vreo filă din Marele Adevăr, nici să rămână spaţii goale, „versului gata”, când „îl ascultă-n rime”. transcedentale şi făuritoare, revelatoare ca şi ne- a vremurilor care s-au pecetluit în destinul Neamului, poţi intra cu tolul în care autorul descrie „dominaţia rusească şi manifestările de umplute doar cu minciună... Este ceea ce se vrea şi prin această Legat de Bucovina, de vatră, îşi va aminti de cunoscutul durerii sau bucuriei exprimate spon- încredere şi recunoaştere în ziua de Mâine. Fără o Carte de Vizită, protest în viaţa basarabenilor” (apropo de metafora, folosită ca sub- lucrare monumentală. Laudă celui care a trudit adunând fir cu fir, zi ploaia de-acasă, de dorul de neînvins al baştinei. tan şi cu mâna pe inimă. Or, comparaţia indi- fără o Cronică completă şi veridică a Neamului tău, mai mult ca titlu: „Italia rusească”...). Fiecare eveniment istoric este argumentat de zi, an de an, Istoria la ea Acasă! ca de ceva sfânt, ca de iubirea mereu atotcrea- rectă c-un „bolnav de poeme” (gen Homer sau sigur, te vei pierde printre alte seminţii şi ceea ce ţi s-a dat - averea cu multă competenţă, autorul expunând materialul în regie proprie, Citind manuscrisul dlui Radion Cucereanu, care trădează o toare: „Plouă de parcă apa n-ajunge/ în râu, în Horaţiu...) este un mod de a spune lucrurilor pe văzută (prin moşii şi creaţii ale braţelor), precum şi cea nevăzută (a condensându-1 la maxim şi exprimându-l într-un limbaj elevat. muncă titanică (dar care mai necesită, fireşte, intervenţii întru struc- ţărână, în ochiul deschis,/ Ca dragostea, ploaia nume, de vreme ce arta anonimă este un produs minţii şi spiritului), o vei risipi cu mare uşurinţă. În asemenea chip S-ar părea că domnul Cucereanu a încercat să cuprindă necuprin- turarea materialului, de asemenea, în redactarea pe alocuri a unor acasă mă duce/ Cu gânduri pe valuri şi flori de al vremii, dar şi expresia originală a unui cre- dispar neamuri întregi şi le sunt şterse de pe harta memoriei locurile sul, reflectând în lucrarea sa toate aspectele vieţii din Basarabia texte, spre binele lucrării), m-am gândit la efectul acestei viitoare cais”. Nu o dată rezonerul său liric îşi va mani- ator de destin pentru care poezia a fost şi va fi de popas în această lume. acelor timpuri. Descrie cu lux de amănunte atât mediul social (cu cărţi şi mi-am amintit de o situaţie trăită acum un deceniu chiar de festa expres şi revolta sa premistică în versuri oricând în întotdeauna cuvintelor limbii române Printre neobosiţii şi distinşii cronicari aleşi de timpul meu structura administrativă, legislaţie; mişcarea nobilimii autohtone, mine. Ne deplasasem în Ţară o delegaţie de basarabeni. Dar fie- gen Amintire trecătoare: „Suflete verde, trecut o măsură de lucru originală şi atitudinal-perso- (prezentul!) este şi profesorul, scriitorul, învăţătorul - domnul RA- etc), toate evenimentele reflectându-le în cuvinte prin exemple şi care avea sentimentul său faţă de România, vizavi de reîntregirea în otavă,/Ce bine că n-ai amintiri// Gândirea-i nală sau, vorbind în propriii tropi ai distinsului DION CUCEREANU. Dumnealui este un Bărbat demn al aces- nume de personalităţi. în acelaşi context, descrie şi mediul cultural, Neamului. Au avut loc şi câteva altercaţii şi câteva mici incidente amară, curată otravă, / Când viaţa pe ea ţi-o în- bard bucovinean din peisajul liricii şaizeciste a tui spaţiu românesc, un fiu credincios îndemnat, cred, prin cuget lingvistic, duhovnicesc al epocii respective. Stilul lucrării este în- la această temă. Dar a fost o călătorie memorabilă! Am văzut o şiri”. Cântarea, proslăvirea „verdelui” (a culorii generaţiei de aur, „o-mplinire de suflet singur”. dumnezeiesc, prin intuiţie şi har, să-şi asume o grea misiune de a viorat de multe legende (veritabile!) despre personaje pozitive (bu- Ţară frumoasă, bogată - de invidiat! Ţara care e şi a noastră, deşi... celei mai calmante şi nemuritoare prin ideea ei Definiţiile Poeziei din poemul omonim („cal al penetraj labirintul Istoriei noastre de la 1812 până Astăzi. Dar a te năoară, adevăraţii haiduci!), dar şi despre cele negative; lucrarea e Suntem ţinuţi la distanţă. La revenire, cârcotaşii au recunoscut că de permanenţă, de continuitate visătoare...) este stelelor”, „fulger”, „sânge tânăr”, „şes cu stânci încumeta să cobori (înălţându-te în acelaşi timp) în Marea Piramidă presărată cu vorbe pline de tâlc şi expresii metaforice care vin din e mare păcatul că am fost dezbinaţi, rupţi. Am fi fost alţii acum, concomitent pentru aed şi un „leac pentru su- goale”, „surghiun luminos”, „cale”, „zeu”...) a Istoriei la distanţă de 200 de ani e şi un real risc, dar şi o profetică inestimabilul nostru folclor. Aceste pagini se citesc ca nişte nuve- dacă eram împreună! Şi mi-am zis atunci: „De-ar fi să vină să vadă flet”, fapt pe care poetul nu-1 tăinuieşte deloc pun în fruntea căutărilor de sine ale netrecutu- angajare într-o lucrare (muncă silnică!) pe viaţă. E un adevărat tra- le (exemplu textele intitulate: „Peregrinările viitorului haiduc”, „3 România toţi basarabenii care mai au rezerve faţă de neamul din („Mă bucur, dragoste verde („verde lucernă de- lui, mereu tânărului şi vigurosului meşter faur al valiu! Insă, e ştiut, cine investeşte dragoste şi dorinţă în munca de aprilie 1835”; de asemenea, textele din capitolul „Din viaţa rustică care se trag, adică fată de românism, nu va mai exista nici o piedică acasă” - n. n.), / De liniştea ta şi de floare - / cuvântului sinceritatea, puritatea sufletească de cercetare şi căutare a Adevărului, e ajutat şi de Dumnezeu. Acesta de cândva”; capitolul: „De la Dumnezeu lăsate”...) în calea reUnirii... Acum, parcurgând cu ochi plin de admiraţie şi Ce leac pentru suflet şi-1 vede/Amintirea mea copil în rostirea de sine şi de adevăr pe funda- îi ajută să descopere, să obţină, până la urmă, ceea ce caută. Vorba Se pare că autorul si-a împletit destinul propriu cu cel al între- sentiment de bucurie manuscrisul mult stimatului cronicar şi istoric trecătoare”). Adresarea către iubită din celebra lul „craiului nou dimineaţa”, „drumului dintre parabolei: contează ca noi să punem. umărul, că Tatăl are grijă să gului Neam, iar cele amintite şi redate de el, par a fi mici istorioare (!) dnul R. Cucereanu, spun cu toată certitudinea: Copiii basarabeni piesă Ora păsării („E ora, iubito, e ora să cânt/ mamă şi prunc”. Poezia, finalmente, a fost şi ne ducă povara cea grea... din viaţa fiecărui copil născut şi crescut în acest spaţiu vitregit şi (mari şi mici), care vor citi această cronică (de Familie a Neamu- Din flaut adormitele zări. / Te uită: poetul moa- rămâne în creaţia poetului lon Vatamanu o „bu- Demult n-am avut în faţă o asemenea lucrare! De proporţii aflat în calea tuturor relelor. Căci asta s-a întâmplat! Iar pentru a lui!), nu-şi vor mai pune la îndoială obârşia, iar aflând durerosul şi re-n cuvânt (citeşte: trăieşte deplin, total - n. n.), curie” şi o „diirere” intratabile, alimentate de o impunătoare şi de la care emană o energie pozitivă incredibilă. reda adevărul cât mai credibil domnul Radion Cucereanu apelează dramaticul adevăr despre un Neam pus la cele mai diabolice în- /Iar cuvântul naşte cântări”) este poate una din- „inimă” vie, de o „fiinţă vorbitoare”, cu ochi de Manuscrisul (materie brută) este impozant nu doar ca volum. Dacă la scrierile marilor înaintaşi Nicolae Iorga, Semion Bănuţiu. Şi pen- cercări, se va mândri cu înaintaşii, cu Ţara-Mamă şi cu numele de tre cele mai rare manifestări mistice şi intraduc- vis”. pătrunzi în cele adunate cu strădanie şi pasiune, dacă te cufunzi în tru a întrupa în evenimentele dramatice mai mult sentiment, mai român-basarabean. tibile ale ideii de om şi de creator, de izvor spi- conţinutul lucrării, rămâi profund impresionat de roadele muncii mult suflet, autorul apelează la verbul poetic, cel care părea a fi Claudia PARTOLE ritual. Or, viersuitorul se asociază păsării care Tudor PALLADI 6 Literatura şi arta Nr. 4 (3412), 27 ianuarie 2011 Eu, la 60 de ani Dulcea noastră copilărie, M-am născut legănată de compozitorul Eugen Mamot pentru că n-am avut încotro Ei bine, fu! Nu credeam să ajung vrodată, vorba lui Eminescu, dar mi-a fost dat s-ajung să la Colegiul de Muzică din Slobozia, Tiras- a fost unul dintre cei mai activi propagatori dezvoltarea unor deprinderi practice ex- o văd şi pe asta. Eu, la 60 de ani! Bon. Eu nu mă văd, pentru că prefer să nu mă uit în oglindă, pol. Anii săi de studenţie au fost grei. Bur- ai muzicii corale pentru copii a compozi- presiv-emoţionale. Bătăile din palme sunt dar, vorba lui Nicolae Dabija: mă, când mă uit în oglindă, mă admir: ce frumos eram, când sa era mică, mama sa nu putea să-l ajute torilor din Republica Moldova. În această incluse pentru a asigura o interpretare con- eram tânăr! financiar, la petreceri nu era prea invitat, perioadă E. Mamot compune piesa corală ştientă şi a imprima cântecelor un caracter Dar nu-i pe asta. Şi nu-i pe asta, pentru că Nina Josu, colega noastră, care, în aceste zile, e întrucât în Slobozia se vorbea o altă limbă, „Treci, ploaie”, pe versuri populare, pre- vioi, vesel, săltăreţ. se cântau alte cântece şi tradiţiile se deose- lucrează piesele lui Andrei Tamazlâcaru Cântecele „Izvoraşul”, „Spune, spicu- beau de cele de prin locurile natale. A fost „Ploiţa” şi „Păsărică mititea”, cântecul le”, „Puişorii”, „Ce spune izvorul”, „Soa- nevoit să înveţe limba rusă, să însuşească lui Alexandru Ranga „Mândră-i ţara mea re, soare” pe versurile lui Gr. Vieru sunt baianul, care era pe atunci la modă, şi să bogată”. Tot în această perioadă compune compuse în formă de dialog: adresare către se acomodeze la mediul slobozian. Pentru cântecul coral „Scump învăţător” pe ver- „izvoraş” – răspunsul izvoraşului; adresa- a-şi asigura existenţa, după terminarea anu- surile lui Gr. Vieru, „Şcoala natală” pe re către „puişori” – răspunsul puişorilor; lui doi de studii, E. Mamot se angajează la versurile lui Anatol Ciocanu, piesa corală adresare către „soare” – răspunsul soare- Şcoala rusă Nr. 5 din Tiraspol în calitate de pentru cor de bărbaţi şi solist „Cântecul lui. Acest procedeu a găsit o continuare profesor de muzică la clasele primare. Îm- bradului”, pe versurile lui Gr. Vieru, „Ră- logică şi în muzica compozitorului E. Ma- preună cu şeful de studii îşi scria conţinutul sună cântecul” şi „Cutezătorii” pe versurile mot. Cântecele pot fi interpretate într-un lecţiei într-un caiet şi-l învăţa pe de rost, lui Ştefan Lozie, efectuează prelucrări fol- caz cu solist şi grup de copii sau cu două iar uneori, când bagajul de cuvinte în limba clorice pentru cor mixt – „Nistrule cu apă grupuri de copii. Toate cântecele încep cu rusă i se epuiza, punea baianul în mişcare lină”, „Fa Ileană, duduleană”, „Hai, maică, o introducere la pian, de regulă, bazată pe şi astfel experienţa acumulată la petreceri la iarmaroc”. Compune suita „Steaua” pe materialul tematic al refrenului. „Cântec şi cumetrii îl salva. Le cânta copiilor cân- versuri populare, compoziţie care a fost de leagăn” şi „Doina” pe versurile lui C. tece şi-n ruseşte, şi-n româneşte, îi învăţa şi este prezentă în repertoriul corurilor de Dragomir, „Albinuţa” şi „Prietenie” pe să danseze, organiza cu ei diverse jocuri voci egale pe tot parcursul anilor. versurile lui Gr. Vieru au introducere la Marile transformări totdeauna au înce- muzicale. Copiii l-au îndrăgit, părinţii l-au În afara nenumăratelor cântece şi co- pian bazată pe variaţiile intonaţionale şi put cu educaţia şi învăţământul, precum şi acceptat, iar atunci când a depus cerere de ruri, în parte armonizate, în parte create, ritmice ale strofei şi refrenului. Acompa- instruirea tinerei generaţii, de la care se pot demisie la terminarea studiilor, conducerea E. Mamot simte nevoia să compună mu- niamentul pianului este simplu şi dublează aştepta contribuţii tot mai valoroase pentru şcolii a regretat plecarea unui bun dascăl. zică pentru cor, muzică vocal-simfonică, melodia cântecului, fapt ce asigură o into- perfecţionarea vieţii sociale. În sistemul de După absolvirea şcolii de muzică, E. precum şi muzică de cameră, destinată nare cu vocea mai veridică din partea copi- ameninţată сă va fi acţionată în judecată pentru că, chipurile, a indus în eroare opinia publică învăţământ au activat şi continuă să acti- Mamot îşi continuă studiile la Institutul copiilor. Amintim câteva dintre acestea: ilor. Acest procedeu domină în culegere şi („Minciunile Ninei Josu”, astfel se intitulează articolul sfinţiei sale Nicolae Popa, publicat în veze un număr însemnat de intelectuali, de Arte „G. Musicescu” din Chişinău, mai „Jurnal de Chişinău”), m-a calmat blând: Eugene, a zis ea, toţi îţi călcăm pe urme. Adică, anii. oameni consacraţi profesiei de dascăl, cum întâi la dirijat coral, în clasa profesorului Nicolae Dabija a fost mai categoric: mă, nu te prea ambala, că nu eşti tu primul, până la tine îi place poporului să-şi numească învăţă- Efim Bogdanovschi (1963-1968), mai apoi am fost eu şi au mai fost şi alţii! Dacă au fost până la mine şi alţii (ştiam, dar, oricum!), m-am torul. la teorie şi compoziţie, în clasa profesoru- calmat pe loc. Ca să nu mai vorbesc despre Efim Tarlapan, care, prezent şi el cu „Colţul” său Numele profesorului şi compozitorului lui Vasile Zagorschi (1980-1984). Primele şi aruncându-mi „Cenuşă” în ochi (numai de n-ar citi aceste rânduri Zina!), ascunzându-şi Eugen Mamot se înscrie printre oamenii compoziţii muzicale le efectuează în anii prea-mulţii săi ani, se lăuda că are o soacră de aur, că a avut un socru de aur, lăsându-ne tuturor dornici de mai bine pe tărâmul educaţiei şi ‘70, când activa în corul „Mugurel” de la impresia că Domnia Sa este, сel puţin, un diamant... de aur. învăţământului din republica noastră. Şcoala Republicană de Arte Plastice. La Revin. La 60 de ani, atunci când îţi expediază Uniunea Scriitorilor o telegramă de felicitare Neobosit pedagog, dirijor, compozi- una din repetiţii, E. Mamot i-a prezentat ticluită de, fireşte, ticluitorul de toate Vlad Zbârciog, iar, cam peste trei-patru zile, îţi dă cu tor, propovăduitor al muzicii în şcoală şi maestrului Gr. Vieru trei cântece pe versu- bobârnacul, prin mijlocirea lui Ilie Zegrea („Zgherea”, a scris „Jurnal de Chişinău”, şi poate în viaţă, E. Mamot şi-a găsit drumul spre rile poetului - „Izvoraşul”, „Spune, spicu- că e aşa), trebuie să ne mai gândim ce şi cum scriem, pentru că aceeaşi Uniune a Scriitorilor, lumea muzicii datorită tradiţiilor populare. le” şi „8 martie”, în interpretarea corului dacă nu e aşa cum vrea ea, iarăşi te dă în judecată. Ca pe Nina Josu. Mă mir că nu mi-a intentat S-a născut la 30.01.1941, în satul Clococe- „Mugurel”. Poetului i-au plăcut cântecele proces Zbârciog: dar să încerce, numai să încerce! nii Vechi, Glodeni, într-o familie de ţărani, şi, ca urmare, le-a recomandat spre publi- Păcat că n-am imprimat cele ce s-au vorbit în ziua-seara zilei de 25 ianuarie în biroul lui a rămas fără tată la vârsta de şase anişori. care la „Învăţământul public”. Apariţia Nicolae Dabija, care i-a găzduit pe academicianul Mihai Cimpoi, pe seraficul Serafim Belicov, Copilăria şi-a petrecut-o în perioada războ- acestor cântece într-un ziar republican a pe inegalabilul Vasile Ciubuc, pe rar-taciturnul (dar atunci – da!) epigramist Gheorghe Bâlici, iului, a foametei şi a colectivizării, cu toate fost pentru viitorul compozitor un eveni- pe întârziaţii Ion Cuzuioc şi şi, cu mici excepţii, pe toţi ai noştri, dar toţi ai consecinţele acestora asupra pregătirii pen- ment excepţional, care i-a întors încrederea noştri sunt, fireşte, Nicolae Dabija („Măi Eugen, tu nu mănânci flori, nu?” Am fost absolut de tru viaţă a atâtor tineri dornici de carte ca şi în compoziţie, lucru spre care a tins din co- acord cu alimentaţa mea ne-floristică), Raisa Ciobanu, fără de care nu ar fi fost acea frumoasă el. Încă de pe băncile şcolii, E. Mamot dă pilărie şi de care a fost lipsit în anul 1968, zi-seară care a fost, Valentin Guţu, strălucitul nostru stilizator, Elena Tamazlâcaru, cu nişte sar- glas înclinaţiilor sale. Vocea lui frumoasă când nu i s-a permis să studieze a doua male de poveste, fără aceeaşi Nina Josu, Andrei Dorgan, Eugenia Ciobanu, Aleutina Saragiu şi de discant se făcea auzită de pe scena şcolii specialitate – compoziţia. Lucrul acesta cantata „Bună dimineaţa, Soare” pe ver- se vede că autorul E. Mamot admite acest Victor Lavric, pământeanul meu şi fotoreporterul nostru, care a filmat aceste umile secvenţe, la toate serbările. Când împlinise zece ani, urma să se întâmple abia în 1980. surile lui Gr. Vieru, pentru soprană solo, lucru reieşit din necesităţile practice. poetul Ion Postică, сel care, cu îngăduinţa lui Nicolae Dabija, a ocupat, în răstimp de 2-3 ore a fost invitat să acompanieze „Capra”, cu Începând cu anii ‘80, activitatea lui E. cor şi orchestră simfonică; cantata scenică Structura ritmică a cântecelor este, de fotoliui de redactor-şef, avându-l ca adjunct pe şoferul Ruslan, şi care a adus de la Cricova o care se umbla la Crăciun, iar mai apoi şi Mamot este deosebit de bogată, de aceea „Cântece de şezătoare”, pentru solişti, cor regulă, simplă, măsurile de două şi trei pă- şampanie cu o vechime de 50 de ani (o vechime, ce-i drept, cam îndoilnică). „Căluţii”. Primul an le-a cântat la pieptene, nu putem decât să amintim unele realizări şi orchestră simfonică; cantata „Cutezăto- trimi, limbajul muzical este foarte proas- Păcat, zic, că n-am avut un dictafon, ca să imprim cele vorbite şi rostite acolo, pentru că, în alt an – la fluier ciobănesc, mai apoi – la mai importante care-l caracterizează ca rii”, pentru cor de voci egale pe versurile păt, mustos, variat înrudit cu intonaţiile se creea impresia, Uniunea Scriitorilor, chiar aşa a spus cineva dintre cei prezenţi, se mutase- o muzicuţă adusă de către un consătean în- profesor, ca dirijor şi compozitor apropiat lui Anatol Ciocanu; poemul „Ţara mea”, folclorului românesc, fapt ce imprimă mu- strămutase la „Literatura şi arta”, acolo unde, de fapt, îi şi este locul: lângă Mihai Cimpoi, tors din prizonierat din Germania. de viaţa şi interesul copiilor. Ca om al şco- pentru cor mixt a ccapella pe versurile lui zicii un colorit naţional deosebit. Autorul Nicolae Dabija, Efim Tarlapan, Gheorghe Bâlici şi ceilalţi. Evoluările lui cu „Capra” şi „Căluţii” lii, amintim de manualele de educaţie mu- , ş-a. E. Mamot, fiind un cunoscător şi propo- În rest, dacă trebuie să te naşti, te naşti. N-ai încotro. Şi, dacă te-ai născut, trebuie să laşi şi nu au trecut neobservate şi, în curând, con- zicală pentru clasa a doua (în două redacţii) Ca membru al Uniunii Compozitorilor, văduitor al folclorului autohton, în această tu o urmă pe undeva. Eu mă străduisec s-o las, ca şi toţi colegii mei de redacţie, la „Literatura sătenii i-am apreciat talentul. După absol- şi pentru clasa a treia (în două redacţii) ela- E. Mamot susţine cu energie şi competenţă culegere ne dă dovadă de o iscusinţă deo- şi arta”. virea şcolii primare, mama i-a cumpărat o borate împreună cu Anton Popov şi Sergiu tema creaţiei pentru copii, cauza muzicii sebită în aplicarea modurilor populare, fapt Eugen GHEORGHIŢĂ armonică adevărată. Timp de numai câteva Croitoru. Corul de copii „Mugurel”, fondat în învăţământ şi a orientării acesteia în di- ce imprimă cântecelor un colorit aparte – săptămâni, de unul singur, a însuşit un vast de E. Mamot în anul 1970, devine primul recţia tradiţiei populare, fiind recunoscut „curcubeul-curcubeic”. colectiv coral de copii instruit după princi- pe baza activităţii depuse ca unul dintre După conţinut, cântecele incluse în cu- CONCURS DE DRAMATURGIE! piile corurilor din Ţările Baltice, care cânta cei mai reprezentanţi compozitori moldo- legerea „Dulcea mea copilărie” sunt aran- Uniunea Teatrală din Republica Moldova anunţă un Concurs de Dramaturgie veni contemporani în acest domeniu. Din jate într-un subiect de scenariu. În culegere pe note cu un sunet academic bine cizelat, ,care se va desfăşura în perioada 22 ianuarie – 1 martie 2011. cu un repertoriu în care muzica clasică uni- masivul material vom menţiona selecţia sunt incluse cântece despre pace, despre La concurs se pot înscrie atît dramaturgii consacraţi, cît şi debutanţi în scrierea versală era interpretată în limba originală. de cântece pentru copiii de vârstă şcolară toamnă, iarnă, profesori, apoi urmează dramatică. Cu acest colectiv E. Mamot a desfăşurat mică „Dulcea mea copilărie”, care inclu- cântece despre lumea animalelor şi a in- Sunt admise în concurs lucrări ce nu au fost publicate ori montate anterior şi nu au o amplă activitate concertistică în ţară şi de 40 de cântece pe versurile poeţilor Gr. sectelor, despre frumuseţea plaiului natal. participat la alte competiţii de dramaturgie. peste hotare, participa la seminarele dirijo- Vieru, C. Dragomir, A. Ciocanu, Aur. Cio- Linia de subiect a culegerii este continuată Nu există restricţii cu privire la tema, genul, structura textului dramatic ori limba rilor de cor, prezenta lecţii publice, evolua canu, Marcela Mardare. Culegerea este de un număr considerabil de cântece des- de scriere. la Radio şi TV. A concertat la Moscova, destinată elevilor din clasele primare, însă, pre mamă, cântece de leagăn, despre plaiul Participanţii la concurs trebuie să prezinte opera în trei exemplare tipărite cu un Odesa, Cernăuţi şi în multe localităţi ale pentru a asigura o mică punte de trecere, natal. motto, fără numele autorului indicat pe text. Un plic închis cu datele de contact ale republicii; a realizat filmul televizat „Noi autorul include şi un grupaj de cântece Culegerea „Dulcea mea copilărie” este participantului: numele, adresa, telefonul de domiciliu şi copia buletinului de identi- tate cu codul personal va fi anexat piesei. desenăm şi cântăm”, discul „Cântă corul pentru vârsta preşcolară – „Doina”, „Roa- destinată atât elevilor din clasele prima- Senatul UNITEM a desemnat un juriu care are abilitatea de a selecta o singură dă nouă”, „Cântec de leagăn” pe versurile re, cât şi elevilor din şcolile de muzică. „Mugurel”, iar Editura „Muzîcinaia Ukrai- piesă. Aceasta va fi susţinută financiar de către UNITEM pentru a fi editată şi ulterior na” a editat în 1981 o culegere de creaţii lui C. Dragomir, „Despre pace”, „Stea-lo- Conţinutul culegerii vine să contribuie în propusă pentru montare în unul dintre teatrele din RM. corale interpretate de acest colectiv – „Spi- gostea”, „Prietenul”, „Toamna”, „Puişorii” mare măsură la cunoaşterea de către elevi vae Mugurel” („Cântă Mugurel”). Anume pe versurile lui Gr. Vieru. Aceste cântece a imaginilor poetice ale lui Gr. Vieru, C. Adresa pe care pot fi expediate textele: aici E. Mamot îşi probează prelucrările şi sunt diverse după caracter şi conţinut şi ur- Dragomir, M. Mardare, Aur. Ciocanu, An. Mun. Chişinău, str. Puşkin, nr. 24, et. 3, of. 45 Uniunea Teatrală din Republica lucrările componistice. Participarea aces- măresc atât unele scopuri didactice concre- Ciocanu, cât şi a lumii muzicale a compo- Moldova tui cor la săptămâna muzicii pentru copii te de interpretare, cât şi de obţinere a unor zitorului şi dirijorului Eugen Mamot, Ma- din cadrul Festivalulului Muzical „Măr- deprinderi vocal-corale. În aceste cântece estru Emerit al Artei, Cavaler al Ordinului ţişor”, precum şi la concertele plenarei diapazonul este acceptabil şi permite elevi- „Gloria Muncii”. Efim, ştim că îţi este foarte greu în aceste zile, când soţia ta, program de melodii. Serile, în curtea casei Uniunii Compozitorilor a prilejuit apariţia lor o interpretare liberă, lejeră, fără a forţa STELA JOSANU, lor, se adunau copiii din mahala, ca să-l as- mai multor articole şi recenzii în presa de sunetul, cu un tempo moderat, dinamică Leonid RĂILEANU, a plecat la cele veşnice. Suntem alături, simte-ne umărul şi, poate, îţi va culte. În anul 1959, după absolvirea şcolii specialitate, a atras atenţia compozitorilor liniştită. Cântecele „La bunici”, „Moş Ge- profesor, doctor în studiul artelor fi mai uşor. medii din satul Cajba, îşi continuă studiile şi muzicologilor. Ca urmare, acest colectiv rilă” de C. Dragomir vin să contribuie la Prietenii tăi de la „Literatura şi arta” Ruina fată insulte De ruina Vorevronin e vorba. de expresie. Acest specimen cu rânjet de Iuda, um- s-a mai rostogolit prin venin, de-acolo i-a alunecat nite. Important e ca sfătuitorii dumisale să investi- replică. Mai îngăduitori suntem datori a fi cu ca- În cei opt ani, cât s-a aflat cocoţat brit de floace negre (după o mică pauză, cât au durat în gât, lipindu-i-se de coardele vocale gângăvite. gheze şi să „ghicească”: ce replici insultătoare mai marazii noştri care sunt ghidaţi de acelaşi ideal na- în fotoliul de preşedinte de ţară (fi- negocierile între Lupu şi p.c. r. m.), iar a început Şi au rămas, ele, coardele, în aşteptarea celor cinci clocesc în bostanul părosului? Să anticipăm lucru- ţional. Şi e foarte trist că n-avem nici răbdare, nici ind votat de rusofoni, mankurţi şi, să-i furnizeze Ruinei replici veninoase. Pe care fos- sunete: Ghimpu. Cum le-a auzit din guriţa instiga- rile, să fim războinici cu fosilele şi lacheii lor, care minte s-o facem. Ei, dar la tema asta vom ajunge în cea mai mare parte, de amărâţii tul dictator le strecoară şerpeşte printre dinţi când toare a reporterei, au şi trimis insulta în microfon! lovesc în demnitatea noastră de om şi în cea a Nea- altă dată. de ţărani drogaţi cu drojdia idiologiei colhoznice), reporteriţele îl asaltează cu microfoanele, vârându-i „Măi, da’ ingenios mai e gheneralnâi secretar al mului! Să mă ierte Domnul, dar cu „iubirea faţă de acest biped ce nu-şi cunoaşte obârşia şi neamul a „măciuliile” în gură, însetate de senzaţii tari, fireşte. nostru!” , au bătut din palme jujucii Ruinei, urmaţi aproapele tău” pe aceste dihănii antinaţionale care Gheorghe CALAMANCIUC tot fătat insulte la adresa celora ce-şi cunosc mama Şi pentru asta, drăgălaşele, îşi formulează de-acasă de avangarda secerciocanului ce l-a acoperit cu flori „numai banul îl vânează şi câştigul fără muncă” nu şi strămoşii. Şi-l tot credeam că le fată singur! O întrebări pe care le şi aşteaptă Ruina, ca să-şi insulte nu de mult pe „ghenii vsego celovecestva, pe care le poţi astâmpăra, nu le poţi pune cu botul pe labe! P. S. Am urmărit duelul dintre Ruină şi Lore- făcea dezlănţuit, folosind radio-televiziunea publi- oponenţii politici. ruşii cu minte trează vor să-l scoată din mausoleu şi N-am fost în tinereţile mele ateist convins, nu na Bogza (vivat moderatoarea!) din seara lui 24 că plătită de noi toţi, folosind ziarele ruseşti şi cele Impresia generală ar fi că Ruina şi acum îşi fată să-l dea viermilor (ce-or mânca ei, sărmanii, dintr- mă consider creştin cu frica lui Dumnezeu. Facă ianuarie şi m-am încrâncenat ascultând prostiile şi ale slugoilor regimului. Cele câteva publicaţii de- singur insulte. Dar eu nu pot să cred! un stârv de zece procente? ce va dori Cel de Sus cu sufletul meu, dar nu mă minciunile slinoase ale fostului dictator, care – nu mocratice, precum şi ProTV, îi mai aruncau câte-o L-ar duce mintea pe Vladimir Nicolaevici, cu Mă mir de dl Mihai Ghimpu: de-atâtea ori, la voi împăca niciodată cu preceptul biblic ce mă în- vă spuneam eu? – a găsit iar calificativul „foarte, replică, dar acestea erau picături de lacrimă durută, neuronii lui îmbătrâniţi şi vânturaţi de „divinuri”, insultele lui Vorevronin, refuză să-i dea replica cu- deamnă să-mi întorc şi obrazul stâng să mi-l scuipe, foarte talentată” pentru umbra păroasă ce-i furni- pe lângă cascadele puturoase de otravă insultătoare la aşa ceva? Să fi fost în stare oare creierul lui mic venită, tot întrebându-şi reporterele: „Nu ştiţi cum după ce stârpitura ce-şi bate joc de limba mamei zează replicile insultătoare. Şi mai auzind ce avere vărsate de dictatorul ce ţinea în pumni de fier toate să fete aşa, de unul singur, sclipitoarea îmbinare de se numeşte omul obsedat de o idee fixă?”. Banal. mi-a scuipat obrazul drept. Nu pot, Doamne! Re- a adunat Ruina cât a fost Preşedinte, ce milioane a instituţiile statului. cuvinte mişel de şizofreni (o reproduc în limba Rui- M-a bucurat promptitudinea dumisale cu care i-a volta mea e cam aceeaşi ce-mi răscoleşte pieptul donat nevastă-sa progeniturilor, am depus următo- De când a pierdut puterea şi nu se împacă cu nei, că n-am intuit în bolboroseala lui accent franţu- replicat în Parlament – să se înceapă consultul me- când chemi la Tine vreun prunc care n-a avut timp rul jurământ: dacă procuratura AIE-2 nu va băga la gândul că treuca cu privilegii şi prihvatizări a în- zesc). N-a fost în stare, fireşte! Sunt aproape sigur: dical mintal cu Voronin! Dar Ruina trebuie înfrun- să înveţe a spune divinul „mamă”. dubală clanul lui Voronin nici în următorii ani, la căput pe mâinile altora, ruina Vorevronin iar s-a această vomătură lingvistică a dospit mai întâi în tată bărbăteşte! Dacă dl M. Ghimpu duce lipsă de Rămân cu convingerea: ruinele bolşevice şi li- alegerile viitoare comuniştii, cu concursul meu, vor dezlănţuit. Şi dacă-i ruină, recurge la serviciile unui creierul iudişorului, apoi catapultată în urechea pă- limbuţi veninoşi la Chişinău, să-l ajute, să apeleze chelele lor trebuie înfruntate. Nimic mai umilitor avea un vot mai mult. linge-blide înzestrat cu spirit negru, borâtor, scuzaţi roasă a Ruinei. În creierul obosit al acestui din urmă la bălţeni. Ei sunt gata să-i furnizeze replicile cuve- decât atunci când insultele lor băloase rămân fără G.C. Nr. 4 (3412), 27 ianuarie 2011 Literatura şi arta 7 Aniversări ADUNAREA GENERALĂ A UNIUNII Coleg, prieten, SCRIITORILOR N-A VALIDAT ALEGERILE savant şi om de omenie Nici nu ştiu: să mă bucur sau să mă întristez că „Jurnal şi deci, nelegitim ales, a decis, chiar la prima sa şedinţă, să Ne rămâne doar să deschidem Statutul Uniunii Scriitorilor La 27 ianuarie 2011, Tudor Grejdeanu, doctor habi- de Chişinău” de alaltăieri a renunţat tocmai la două pagini le pună la socoteală. După această numărătoare a reieşit că şi să înţelegem că Adunarea Generală reprezintă organul litat în ştiinţe medicale, profesor universitar la Catedra ca răspuns la modestul meu articol din numărul trecut al acad. Mihai Cimpoi ar avea cu cel puţin 7 voturi mai mult suprem de conducere al U.S. M. de sănătate publică şi management a Universităţii de săptămânalului nostru. împotrivă. Şi mare mi-a fost mirarea să aflu, chiar de la unul Aşadar, în momentul în care Adunarea Generală/ organul Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţeanu”, Şi pentru că Nicolae Popa nu numai că n-a înţeles unele dintre reprezentanţii noului Consiliu al US, că (atenţie!) a mai suprem de conducere a luat această decizie, au dispărut şi împlineşte frumoasa vârstă de 60 de ani. lucruri din materialul subsemnatei, dar mi-a pus în gură şi avut loc o numărătoare, şi că acad. Mihai Cimpoi are, de fapt, comisia de numărare/validare a voturilor, şi noul Consiliu S-a născut în satul Gordineşti, judeţul Orhei, într-o câteva minciuni sfruntate, mi-a interpretat eronat unele pasaje. până la urmă, doar…2 voturi împotrivă!). nelegitim ales (care, desigur, nu mai avea nici un drept să se familie de plugari. Mama sa, Maria, şi tatăl său, Ion, De exemplu, eu n-am vorbit nicăieri în articolul meu despre Dar să ne limpezim un pic şi cu termenul „a valida”. întrunească şi să se „valideze”) ş.a.m.d. fericiţi de apariţia fiului lor drag, l-au crescut şi educat, „existenţa unui grup de scriitori infractori”. Afirmaţia îi DEX-ul ne spune că valid înseamnă (despre o acţiune, un În schimb, în urma acestui vot (repet: unanim!) al înzestrându-l cu cele mai frumoase calităţi de oameni aparţine în întregime lui Nicolae Popa. Or, „infractorii”, act, un contract) Care îndeplineşte condiţiile cerute de lege; organului suprem de conducere, trebuia să-şi continue gospodari, harnici şi iubitori de neam. după cum se ştie, cad sub incidenţa dreptului penal. Posibil că iar a valida înseamnă A confirma, a recunoaşte valabilitatea, activitatea întreaga conducere legitim aleasă cu patru ani în Chiar în anii copilăriei el a manifestat o mare pasi- N. Popa cunoaşte mai multe decât credem, odată ce-i consideră puterea juridică a unui act de procedură, a unui mandat urmă în frunte cu academicianul Mihai Cimpoi, care a fost şi une pentru carte, o curiozitate deosebită pentru cunoş- pe colegii săi „grup de scriitori infractori”. Această dezvăluire electiv. rămâne încă nu doar un simplu preşedinte – el a fost un părinte tinţe. Primele cunoştinţe le-a căpătat la şcoala din sa- îl priveşte: fiecare are dreptul la propria opinie. Deci am putea spune că „dacă un act (în cazul dat, spiritual pentru absolut fiecare dintre cei circa 300 de membri tul său natal, continuându-le şi îmbogăţindu-le în satul N. Popa mai minciuneşte o dată când afirmă că i-aş fi procedura de numărare a voturilor – n.n.) îndeplineşte ai Uniunii Scriitorilor. vecin, Trifeşti, unde a absolvit şcoala medie în 1968. numit, chipurile, pe membrii comisiei de validare…”o mână condiţiile cerute de lege”, are „putere juridică”. Da, timpurile mai sunt tulburi: nu cunoaştem încă, nici După efectuarea serviciului militar, îşi continuă studiile de oameni cu ambiţii exagerate”, care „au fraudat masiv A întrunit cumva procedura de numărare a voturilor la nivel de ţară, ce se va întâmpla mâine. Tocmai de aceea vă la Şcoala de Zooveterinărie din Carmanova, Grigoriopol, pe care o absolveşte cu menţiune alegerile preşedintelui Uniunii Scriitorilor”, pentru că am condiţiile cerute de lege? mai îndemn o dată, dragi confraţi, colegi şi prieteni, toţi cei în 1975. scris că „numărarea voturilor a fost fraudată” de cei care „s-au Citiţi punctele 1), 2), 3) şi 4) de mai sus şi veţi vedea că care aveţi harul lui Dumnezeu în sânge, măcar noi să facem Tot în acest an se înscrie la Institutul de Medicină şi Farmaceutică din Chişinău, unde a prins de o minciună, pe care au ferchezuit-o (tot numărând şi nu le-a întrunit. ordine, cât de curând, în Uniunea noastră: să ne adunăm într-o acumulat cunoştinţe profunde. Harnic şi disciplinat, având, totodată, capacităţi organizatori- renumărând voturile), până la luciu”, propunând „să-i punem Mai mult decât atât: 5) în cadrul Adunării Generale, bună zi în luna viitoare, să invităm, pe post de observatori, ce, în 1981 Tudor Grejdeanu este selectat pentru activitate ştiinţifică la alma mater, la Cate- la punct pe cei care, prin nelegiuirile lor, încearcă să ne fure toţi scriitorii, nemulţumiţi de rezultatul alegerilor din reprezentanţi de la Ministerul Justiţiei, şi să facem o Adunare dra de igienă socială şi organizare a ocrotirii sănătăţii, condusă de ilustrul profesor şi marele dragostea”. motivele expuse mai sus, chiar la propunerea subsemnatei, Generală după toate legile şi conform prevederilor Statutului om Nicolae Testemiţeanu. Anii rodnici de activitate sub îndrumarea lui Nicolae Testemiţeanu Total greşit. au votat (unanim!) pentru o nouă Adunare Generală a Uniunii Scriitorilor. au fost o etapă de bază în dezvoltarea şi formarea tânărului, ca om, cadru didactic şi persona- Nu pe membrii comisiei de validare i-am numit „o mână Scriitorilor, care să realeagă organele de conducere ale US Pentru că aţi avut ocazia să vă convingeţi deja, citind şi litate. Menţionăm că pe tot parcursul activităţii sale cercetătorul Tudor Grejdeanu manifestă de oameni cu ambiţii exagerate” (am vorbit în numărul trecut pentru viitorii patru ani. insinuările neruşinate ale lui N. Popa, că nu-i nicidecum în capacităţi înalte de explorare a domeniului medical ales şi o atitudine foarte serioasă faţă de de scriitoarea Nina Slutu, membră a acestei comisii, care, Ceea ce înseamnă că rezultatele votării n-au fost validate, puterea unui singur om să descurce ceva lucrat atât de diabolic. muncă. Cercetările efectuate în anii 1981-’91 au fost orientate spre studierea şi argumentarea palidă, speriată de moarte, a spus că nu va divulga pentru deci nu au legalitate. P. S. Citesc în acelaşi „Jurnal de Chişinău” şi nu-mi vine a formelor organizatorice optime de asistenţă medicală în condiţii de ambulator şi policlinică nimic în lume ce s-a întâmplat acolo), ci pe cei care în dorul lor Rezultatele numărării voturilor n-au fost validate nici crede: Ilie T. Zegrea (care a semnat, nu ştiu de ce, bucovineanul în rândurile populaţiei rurale din ţară. El a studiat nivelul morbidităţii şi alte aspecte ce ca- nemăsurat de putere au închis ochii, de la bun început, la toate de Comisia de validare (care n-a fost aleasă), nici, lucru Ilie Zgherea - şi-o fi luat vreun pseudonim), a venit de la racterizează starea de sănătate a populaţiei din mediul rural în vederea argumentării formelor neregulile şi inadvertenţele în ce priveşte alegerile. obligatoriu, de Adunarea Generală a scriitorilor. Cernăuţi să facă ordine într-o uniune ale cărei probleme noi de asistenţă medicală de ambulator. Rezultatele cercetărilor sale sunt reflectate în teza sa Dar chiar înainte de a se constitui comisia de validare, Cine a confirmat, acela a recunoscut valabilitatea votării, nu le cunoaşte decât la nivelul bârfelor (de ce nu confruntă de doctorat în ştiinţe medicale cu tema: „Argumentarea noilor forme de organizare a asis- cum am spus în articolul din numărul trecut (din care voi cine a acordat putere juridică procesului-verbal cu rezultatele listele celor premiaţi în ultimii 20 de ani, ca să se convingă că tenţei medicale de ambulator şi policlinică în rândurile populaţiei rurale la nivel de sector”, reproduce o bună parte în rândurile ce urmează, doar-doar votării, fie ele falsificate sau nefalsificate?! monopolul premiilor le deţin alţii, tocmai cei pe care-i apără lucrarea fiind susţinută cu succes la Moscova, în 1991. După terminarea studiilor, Tudor mă voi face înţeleasă şi de cei care „au ochi, dar nu văd”), Nimeni. I.Zegrea). Face impresia că se gândeşte mai mult la unii dintre Grejdeanu a desfăşurat o amplă activitate de cercetare ştiinţifică a epidemiologiei tumorilor o mână de oameni cu ambiţii exagerate au fraudat alegerile De aici şi concluzia: şi noul preşedinte, şi noul consiliu nu au confraţii lui – la academicienii Mihai Cimpoi şi Nicolae Dabija maligne şi de organizare a asistenţei medicale specializate bolnavilor cu maladii neoplazice preşedintelui Uniunii Scriitorilor. legalitate juridică, până la o Adunare, repetată, a membrilor şi la scriitorul Valeriu Matei, care, cică, ar fi privatizat ”toate din mediul urban şi rural. Aceste studii constituie un aport substanţial la dezvoltarea ştiinţei Cum? Uniunii Scriitorilor. festivalurile şi premiile literare din lume”. Asta să fie grija unui medicale. El a studiat factorii de risc specifici, nivelurile şi structura morbidităţii şi morta- 1) Nu toţi scriitorii au primit invitaţii, ci doar cei... cu Dar hai să mai deschidem o paranteză, ultima şi, credem, bucovinean din Cernăuţi, cunoscut şi apreciat pentru opera sa, lităţii populaţiei prin tumori maligne, precum şi pierderile economice cauzate de ravagiile anumite rezerve sau mici supărări pe acad. Mihai Cimpoi. una dintre cele mai importante. La prima şedinţă a noului şi nu pentru premiile pe care le are, sau, poate, nu le are. cancerului. Rezultatele cercetărilor i-au permis să argumenteze pronosticul morbidităţii şi 2) Numele celor doi preşedinţi şi lista Consiliului US Consiliu nelegitim ales s-a spus că comisia de numărare a Şi, dragă Ilie, să nu fie destul oare că ne găsesc străinii mortalităţii populaţiei în raport cu mediul de trai, vârsta şi sexul populaţiei din diferite zone au fost incluse…într-un singur buletin. voturilor este, de fapt, comisia de validare, şi că în momentul în metehne? Chiar trebuia să inventezi şi tu una? Pentru că scrii social - economice ale republicii, normativele de paturi spitaliceşti şi numărul de medici-on- Acum imaginaţi-vă că mai multe buletine, prin care care rezultatul alegerilor a fost anunţat, ele au şi fost „validate”; negru pe alb: „cum spunea undeva un scriitor, românul este cologi necesari pentru Republica Moldova. Rezultatele studiilor sale sunt implementate pe a fost votat Consiliul US, au fost declarate nevalabile. Ce dar, cu toate acestea, le mai „validează”, iată, şi noul Consiliu. fudul chiar la înmormântarea propriei sale mame, deoarece scară largă în ocrotirea sănătăţii. Ele au stat la baza elaborării Programului Naţional de Pro- credeţi că se întâmplă, de exemplu, cu voturile valabile, Să admitem că Comisia de numărare a voturilor avea calitatea păşeşte în fruntea cortegiului funerar, imediat după sicriu”. filaxie şi Combatere a Maladiilor Neoplazice, a diverselor acte normative emise de Minis- pentru preşedinte, din acelaşi buletin? de a „valida” alegerile, deşi am demonstrat ceva mai sus, în Ei bine, dă-mi voie să-ţi spun că eu cred că, chiar dacă există terul Sănătăţii, care reglementează activitatea serviciului oncologic din Republica Moldova. Şi viceversa. baza punctelor 1), 2), 3) şi 4), că şi-a pierdut acest drept. un român atât de fudul, acela eşti chiar dumneata. Dar cred Având o valoare ştiinţifică deosebită, cercetările în cauză au constituit obiectul tezei sale 3) Adunarea Generală a votat (unanim!) şi pentru Dar (şi aici atenţie mare!) Comisia de numărare /validare a că mergi nu în fruntea sicriului Mamei tale, pe care o cheamă de doctor habilitat în ştiinţe medicale cu tema: „Particularităţile epidemiologice şi medico- ca cineva să se deplaseze cu urna pe la casele scriitorilor voturilor şi-a pierdut dreptul de validare în momentul când Bucovina cea înstrăinată, ci stai, fudul, chiar lângă patul în sociale ale maladiilor neoplazice şi optimizarea serviciului oncologic în perioada de refor- bolnavi, care nu s-au putut deplasa la adunare, dar care, (unanim!) toţi scriitorii (şi cu aceasta s-a încheiat Adunarea care zace, fără ca măcar să-ţi pese de suferinţa Ei. Pentru că mare a sistemului de sănătate în Republica Moldova”, care a fost susţinută în luna martie desigur, au drept de vot. Lucru care nu s-a făcut. Generală), chiar la propunerea subsemnatei, nemulţumiţi de pe o întreagă pagină de ziar n-am găsit măcar un rând despre 2000. 4) Pe unele buletine era pusă câte o ştampilă, pe rezultatul alegerilor, precedate de încălcări grave, au votat propria ta Mamă!? Activitatea sa constituie, în fond, o continuare a cercetărilor eminenţilor profesori Ni- altele câte două ştampile. Comisia de validare a anulat pentru o nouă Adunare Generală, care să aibă loc cât mai colae Testemiţeanu şi Ion Prisăcaru, savanţi de talie mondială în domeniul sănătăţii publice buletinele care aveau doar câte o ştampilă (26 la număr), curând (timp de câteva săptămâni), şi care să realeagă Nina JOSU şi al managementului. Tudor Grejdeanu manifestă multă bunăvoinţă faţă de colegii săi de declarându-le nevalabile. (Ulterior, noul Consiliu, nevalidat organele de conducere ale US. breaslă veniţi la cursurile de reciclare în domeniul sănătăţii publice şi al managementului. Aceste şi alte calităţi deosebite ale dlui Tudor Grejdeanu se bucură de o înaltă apreciere. Colegii, prietenii şi cei apropiaţi îi doresc multă sănătate, activitate rodnică, noi realizări şi Pedagog şi savant Aniversări un climat cald în familie. La mai mult şi la mai mare, dragă prietene! fizico-geografice, care au fost caracte- republica noastră şi unele ţări ale Euro- N. Râmbu în anul 1980 a fost con- Mihai CIOCANU, rizare amplu (1973). Aceste hărţi sunt pei. firmat ca conferenţiar, iar în anul 1991 dr. habilitat în medicină, profesor universitar, doar o parte din materialele originale ale N. Râmbu a fost referent oficial ca profesor universitar. Dumnealui a Catedra de sănătate publică şi management tezei de doctorat, care a fost susţinută cu la susţinerea unor teze de doctorat în activat în calitate de şef al Catedrei de „Nicolae Testemiţeanu” a USMF „Nicolae Testemiţeanu” succes la consiliul Facultăţii de Geogra- geografie la universităţile din Moscova, geografie fizică regională şi didactica -ge fie a Universităţii de Stat „M. Lomono- Sankt Petersburg, Tbilisi. A participat la ografiei timp de 18 ani, perioada cea mai sov” din Moscova, în anul 1974. diferite conferinţe, seminare, congrese prosperă din istoria catedrei, manifestân- Anunţ public Studiind evoluţia cercetărilor geogra- din republica noastră şi unele ţări ale du-se ca un bun organizator. Fundaţia Soros-Moldova informează co- competitorii să prezinte descrierea organizaţiei în fice în aspect mondial, N. Râmbu a fost Europei. Profesorul N. Râmbu a contribuit la munitatea artistică şi culturală despre lansarea limba engleză. unul dintre primii savanţi care au sta- A publicat circa 200 de lucrări di- pregătirea multor generaţii de profesori unui nou proiect internaţional cu participarea 4) CV-urile managerului organizaţiei şi al co- bilit şi au argumentat că lucrarea lui D. dactico-ştiinţifice, dintre care 27 de cărţi de geografie, care activează în şcolile oamenilor de cultură şi artă din Republica ordonatorului care va fi responsabil de participa- Cantemir „Descrierea Moldovei”, scrisă (monografii ştiinţifice, manuale şco- republicii; mulţi lectori, colaboratori Moldova intitulat “Tandem”. Scopul proiectului rea organizaţiei la proiectul “Tandem”. în 1716, a fost prima lucrare geografică lare, manuale pentru studenţi, lucrări ştiinţifici, care au susţinut tezele de este să ofere un teren propice pentru cooperarea 5) Copia certificatului de înregistrare a orga- complexă regională în istoria evoluţiei didactice). doctorat în geografie, lucrează în dife- culturală cu ţările Uniunii Europene, inclusiv pen- nizaţiei. geografiei ca ştiinţă la nivel mondial. Monografiile ştiinţifice „Regionarea rite instituţii de învăţământ superior şi la La 1 februarie 2011 se împlinesc tru a combate stereotipurile care există de ambele Organizaţiile selectate în prima etapă a concur- Pe parcursul activităţii sale N. Râmbu fizico-geografică a RSSM” (1982) şi Academia de Ştiinţe din Republica Mol- 80 de ani de la naştere şi 57 de ani de părţi ale frontierei, şi să faciliteze implementarea sului vor aplica încă o dată în comun cu partenerii a predat diferite discipline din ciclul ge- „Condiţiile şi resursele naturale ale RSS dova. activitate pedagogică şi ştiinţifică a cu- proiectelor de cooperare artistică. Proiectul este europeni (etapa a doua a concursului) pentru a fi ografiei fizice, a condus practicile peda- Moldoveneşti” (1985) sunt utilizate de Pentru activitatea sa didactică şi noscutului pedagog şi savant, doctor în implementat cu sprijinul financiar al Comisiei Eu- selectaţi în vederea participării plenare la proiect gogice şi practicile de teren. Conducând către savanţi, doctoranzi, studenţi care se ştiinţifică profesorul N. Râmbu a fost geografie, profesor universitar Nicolae ropene şi al Fundaţiei Robert Bosch Stiftung. în componenţa unui potenţial tandem de creaţie. practica complexă la geografie a stu- ocupă cu studierea naturii ţării noastre. distins cu insigna „Eminent al Învăţă- Râmbu. Programul Politici Culturale al FSM invită or- În baza evaluării aplicaţiilor (proiectelor de denţilor pe parcursul câtorva decenii, Monografîile respective au fost selectate mântului din Republica Moldova” şi cu S-a născut în comuna Tomai, raio- ganizaţiile din domeniul artistic şi cultural din R. creaţie) depuse spre examinare în cea de a doua a călătorit în multe regiuni ale fostei în anii ’80 la concursurile unionale. medalia „Meritul Civic”. nul Leova, într-o familie de ţărani. A Moldova să participe la concursul public organi- etapă a concursului, 7 tandemuri/proiecte artistice URSS, de la deşerturile arctice, până la N. Râmbu în comun cu M. Mâtcu, Profesorul N. Râmbu este un om mo- terminat şapte clase în satul natal, iar zat pentru selectarea participanţilor la proiect. comune vor fi selectate pentru a primi finanţare deşerturile Asiei Centrale, familiarizân- V. Secară au publicat în anul 1989 ma- dest, onest, cult, binevoitor, care îşi argu- în 1950 a absolvit şcoala medie din or. Concursul se desfăşoară în două etape. În pentru implementare (4000 de euro pentru fiecare du-i pe studenţi cu particularităţile spe- nualul pentru clasele VIII-IX „Geografia mentează întotdeauna convingerile de Leova. În acelaşi an a fost înmatriculat conformitate cu termenii de referinţă din Anun- proiect). Aceste proiecte vor fi prezentate în ca- cifice ale zonelor naturale. A îndrumat RSS Moldoveneşti”, apoi acest grup de pe poziţii obiective, promovând numai la Facultatea de Geografie a Institutului ţul public publicat pe site-ul www.soros.md, drul Festivalului de Artă şi Cultură Europeană în un număr impunător de studenţi pentru autori au publicat în anul 1992 manu- adevărul. Domnia Sa este un savant şi Pedagogic din Chişinău (azi Universita- organizaţiile interesate vor depune la sediul Fun- R. Moldova (mai 2012). a elabora teze anuale şi teze de licenţă. alul „Geografia Republicii Moldova”. pedagog cu renume în Republica Mol- tea Pedagogică de Stat „Ion Creangă”), daţiei Soros-Moldova (Chişinău, Str.Bulgară, Competiţia este anunţată pentru organizaţiile / Domnul N. Râmbu a înfiintat în ca- În anul 1996 N. Râmbu şi M. Mâtcu au dova, care a adus o contribuţie deosebită pe care a absolvit-o cu menţiune în 1954. nr. 32) un dosar ce va include următoarele do- instituţiile / societăţile comerciale din R. Moldova drul facultătii şi a condus timp de 30 de publicat manualul „Geografia Republi- la dezvoltarea învăţământului şi a ştiinţei Devenind student, N. Râmbu îmbi- cumente: din sectorul artistic şi cultural, indiferent de for- ani cercul de geografie al Moldovei, or- cii Moldova” pentru clasa a IX-a. Toate în ţara noastră. nă învăţătura cu investigaţiile ştiinţifice. 1) Formularul de participare completat (este ma organizatorico-juridică. Dosarul de participare ganizând sistematic cu studenţii diferite aceste trei ediţii ale manualului respec- La cele menţionate mai constatăm Începând cu anul întâi N. Râmbu face accesibil pe site-ul www.soros.md sau la sediul poate fi depus la sediul Fundaţiei Soros-Moldova, excursii, expediţii, care aveau ca scop tiv au fost aprobate de Ministerul Învă- că, pe parcursul activităţii sale, profeso- sistematic cercetări ştiinţifice pe teren FSM). cu adresa: Chişinău, Str. Bulgară, nr. 32, Progra- cunoaşterea naturii ţării noastre. ţământului şi utilizate în şcolile din R. rul N. Râmbu a fost pasionat de natura în diferite raioane ale Republicii Mol- 2) O scrisoare de motivare (max.1 pagină). mul Politici Culturale, sau expediat pe adresa de Pe parcursul multor ani N. Râmbu a Moldova până în anul 2000. plaiului nostru, pe care a studiat-o cu dova. Rezultatele acestor cercetări erau Scrisoarea trebuie să indice prin ce este motiva- e-mail a directorului de program vmiron@soros. fost membru, apoi copreşedinte şi pre- Î�����������������������������������n anul 2000 în legătură cu diferen- mare dăruire de sine, îi place muzica, prezentate şi discutate la conferinţele tă organizaţia să participe în proiect, precum şi să md . şedinte al Comisiei de experţi a Minis- ţierea acestei discipline în „Geografia -fi îndeosebi, muzica populară, folclorul, ştiinţifice studenţeşti ale institutului conţină un scurt sumar al ideii de proiect comun Data-limită de depunere a dosarelor de partici- terului Învăţământului, iar în anii ’90 zică a Republicii Moldova” şi „Geografia ţine mult la tradiţiile şi obiceiurile pla- respectiv şi la conferinţele ştiinţifice re- pe care ar vrea să-l implementeze în cadrul proiec- pare la prima etapă a concursului este 15 februarie – preşedinte al Comisiei de atestare a umană a Republicii Moldova”, N. Râm- iului român, este un adevărat creştin şi publicane, unde au fost înalt apreciate şi tului “Tandem”. 2011, ora 12.00. Relaţii la tel. 270031, 270232, profesorilor de geografie pentru confir- bu a elaborat în baza curriculumului din respectă toate sărbătorile creştine, este premiate. 3) Descrierea organizaţiei cu specificarea e-mail: [email protected]. marea gradului didactic. anul 2000 un nou manual, „Geografia -fi un om cinstit, cu verticalitate şi principi- După absolvirea facultăţii respective, scopului şi sarcinilor, a experienţei anterioare de În anii 1988-1992 a fost membru al zică a Republicii Moldova” pentru clasa alitate. N. Râmbu a fost angajat la Catedra de cooperare internaţională şi a planurilor pentru Persoana de contact: Victoria Miron, direc- Comisiei unionale metodico-ştiinţifice a VIII-a, publicat în anul 2001. Cu prilejul jubileului, noi, colegii şi geografie fizică, pentru a-şi continua stu- următorii doi ani (max. 1,5 pagini). Încurajăm tor al Programului Politici Culturale la geografîe (cu sediul la Moscova), În 2003, în legătură cu micşorarea foştii studenţi, îi dorim profesorului Ni- diile în doctorantură. A activat ca lector care se ocupa cu elaborarea şi aproba- numărului de ore la geografie în clasele colae Râmbu multă sănătate şi succese în şi lector superior, totodată, pe parcursul rea manualelor şi a programelor pentru a V-a – a IX-a, N. Râmbu a elaborat domeniul ştiinţei şi pedagogiei. mai multor ani a efectuat cercetări şti- şcoli şi instituţiile pedagogice de în- un nou manual, „Geografia fizică a inţifice în natură, cutreierând pe jos tot văţământ superior. Comisia respectivă Republicii Moldova” pentru clasa a Igor CODREANU, teritoriul Republicii Moldova. A facut avea dreptul de a confîrma titlurile de VIII-a, care a câştigat concursul Minis- doctor în geografie, conferenţiar, de- În atenţia directorilor de şcoli! doctorantura la Facultatea de Geografie, conferenţiar şi de profesor universitar la terului Educaţiei al R. Moldova. Iar în canul Facultăţii de Geografie a UST, Catedra de geografie fizică regională, în geografie. anul 2008 a fost necesară perfecţiona- Anatol PUŢUNTICĂ, cadrul Laboratorului de landşaftologie Tot ce e mai bun, copiilor! Asta ne-am propus întotdeauna și aceasta ne propunem În anii ’80 N. Râmbu a fost invitat rea manualului în conformitate cu noul doctor în geografie, al Universităţii de Stat „M. Lomonosov” de conducerea Institutului de Pedagogie curriculum modernizat din anul 2006 şi conferenţiar, prodecan, și acum. Și efortul Dvs. în acest sens este cunoscut. Suntem convinși că ecare școală din Moscova. şi Psihologie (azi Institutul de Ştiinţe şi publicat în acelaşi an. Elena SOCHIRCĂ, N. Râmbu este primul savant din R. are elevii săi talentaţi. Haideţi, împreună cu Roua stelară, să susţinem și să promo- Educaţie) şi numit conducător al grupu- Manualul „Geografie generală” pen- doctor în geografie, prodecan, Moldova care a iniţiat studierea în na- lui de lucru care a elaborat „Concepţia tru clasa a V-a, scris împreună cu alţi Petru PRUNICI, văm aceste talente. Cine știe, poate anume în aula Dvs. se aă un viitor savant, ingi- tură a complexelor teritoriale naturale studierii geografiei în şcoala medie de coautori, a câştigat concursul Minis- doctor în geografie, conferenţiar, (CTN). La începutul anilor ’60 ai sec. ner, scriitor, compozitor sau artist plastic. Or, din câte se știe, bogăţia unei ţări sunt cultură generală a RSSM”. Iar în anul terului Educaţiei şi Ştiinţei al Repu- Victor ŢAPEŞ, XX, a publicat primele lucrări ştiinţifice oamenii ei calicaţi! Faceţi așa, încât biblioteca Dvs. să aibă pe rauri revista Roua 1996 profesorul N. Râmbu împreună blicii Moldova în anul 2000. În 2005 doctor în geografie (Canada), despre CTN, care au pus baza apariţiei cu alţi coautori au elaborat „Concepţia acest manual a fost aprobat şi publicat Ion MIRONOV, stelară – revistă a elevilor și studenţilor – ce urmărește scopul: descoperirea, susţine- unei noi ramuri a geografiei fizice în învăţământului preuniversitar la geogra- de Ministerul Educaţiei, Tineretului şi doctor în geografie, conferenţiar, R. Moldova – landşaftologia. N Râm- rea și promovarea a tot ce e talent și performanţă. Aduceţi bucuria în școlile Dvs. fie”. Sportului. Petru BACAL, bu a elaborat prima hartă landşaftolo- N. Râmbu este coautor la Curriculu- În anul 2010, profesorul N. Râmbu doctor în geografie, gică a Republicii Moldova (1973). În mului şcolar pentru clasele a V-a - IX-a împreună cu alţi coautori a elaborat ma- Serafima ROŞCOVAN, baza acestei hărţi, pentru prima dată a Index de abonare: 32011 la geografie, ediţia 2000 şi 2006. A fost nualul de geografie pentru clasa a V-a, lector superior, fost elaborată şi Harta regionării fizico- autor şi coautor la elaborarea diferitor conform curriculumului din 2010, care a Zinaida CALANDA, Redacţia Roua stelară geografice a Republicii Moldova, unde programe şcolare. A participat la dife- câştigat concursul Ministerului Educaţiei profesoară de geografie, a identificat diferite unităţi taxonomice rite conferinţe, seminare, congrese din al Republicii Moldova. gradul didactic I 8 Literatura şi arta Nr. 4 (3412), 27 ianuarie 2011 Anul trece, anul vine Lui Eugen GHEORGHIŢĂ, Grigore Drăgan, сel de peste tot Badea Gheorghe, cam prostănac de - O! Merge. Şi la depozit ? administrator al BV, cu oca- Jurnal Cine e Grigore Drăgan? Toată lumea ştie că a fost, mulţi ani, şeful Cul- felul său, ajungînd la tîrg în Chişinău, de - Ivan Moscovici, tot de-al nostru. zia Jubileului turii din raionul Nisporeni, că a fost profesor, a fost peste tot şi încă multei unde trebuia să cumpere ceva alimente - Şi îngrijitoare ? Efim TARLAPAN altele, dar eu nu ştiu că o fi fost, că nu o fi fost chiar peste tot, ştiu însă una şi nişte cadouri pentru nepoţei de Anul Acolo n-am avut încotro, ai noştri nu La anii ce-i aduni – şaizeci – şi bună: e un epigramist de marcă. Dacă a fost şeful Culturii din raion, în- Nou, îşi pierde punga cu banii. Neavînd voiau şi am luat o moldoveancă. Îţi vin şi eu cu-a mea urare: LUMINA UMBREI MELE seamnă că a avut multe (nu vreau să zic „subşefuţe”) aventuri „culturale”, ce să mai facă, se intoarce acasa amărît. Ca să vezi cum îs moldovenii iştea ! Să fii ca vinul cel din BECI – soldate cu succes, dovadă fiind gândurile de mai jos. Dar cele de mai jos nu Nevastă, azi la Chişinău era atîta Se bagă peste tot, de nu mai poţi să în- Cu cât mai VECHI, cu-atât mai tare! ANUL 2002 sunt simple gânduri, ci coşcogea epigrame, pe care, dacă le-ar citi soţia, n-ar amar de lume şi o aşa înghesuială, toţi capi de ei... mai mânca Grigore borş cald. Publicăm doar trei poezioare, foarte decente, plecau spre piaţă să vadă minunea cea pentru că borşu-i, totuşi, borş, şi ne mai place încă. Dar, ca să vezi, acum, *** Ion DIVIZA 2 ianuarie. CARTE DE ajuns, acuşi-acuşi, la vârsta de 60 de ani, pe lângă borş, îi mai place şi încă mare, „Cică, cineva vindea cîrnaţi cu doi Un moldovean, care nu mai putea VIZITĂ ceva. Citiţi mai jos şi veţi vedea ce. lei chila!” şi cineva mi-a şterpelit pun- suporta viaţa plină de umilinţă pe care Rugă Adresa mea dintotdeauna (E. Gh.) guţa. o ducea în Moldova comunistă, hotărî Ajuns, o, Doamne, să-i socot, A fost şi este numai una: - Vai de mine ! Şi banii ? sări nevas- să se sinucidă. Dar cum? Pistol nu avea, Rog, iartă-mă că-ntreb pe şleau: În Valea Plângerilor îs Unui plângăreţ Toamna în Moldova Să vedeţi... tă-sa. otravă nu găsea, bani să-şi cumpere o De ce-ai făcut să nu mai pot, Izvorul lacrimii de... râs! Să vedeţi care-i tabloul din fire - Banii, nu! Dar ştiu unde sunt ... în funie solidă nu avea... După ce se gîndi Dar n-ai făcut şi să nu vreau? 6 ianuarie. Într-un tre- Ştie clar că mintea, banii Precum ne demonstrează mitul, Despre soţul tuşei Raia – pungă! bine, dădu fuga în Piaţa Marii Adunări cut îndepărtat, am dus la La noi la modă-i oieritul... Vin încetişor, cu anii, Deşi bea mereu ca boul, *** Naţionale, se opri în faţa unui grup de Favoruri şi metehne ţară un mare teanc de dis- Dar se vaicără mereu: Când fierbe vinul prin butoaie, Este totuşi prost ca oaia. La brăduţul din Chisinău se întîlnesc poliţişti înarmaţi până în dinţi şi începu curi cu muzică de estradă, simfonică, populară, cu În viaţă bunele lumeşti, scheciuri umoristice, interpretate de celebri actori – Îmbătrânesc şi-mi pare rău! Cam mulţi bărbaţi o fac de oaie. Grigore DRĂGAN doi ruşi să strige: Ai şansa să le întălneşti: naţionali şi internaţionali. Le-am dus la sat cu gând - Ce faci, Ivan ? întreabă Jora. - Jos cu Voronin ! Jos cu teroarea! Femei, virtuţi, onoruri, dar să nu le deteriorăm sau chiar să le pierdem tot Ca să vezi ce întâmplare! - Bine. Ne-am deschis un magazin La naiba cu bolşevicii şi cu PCRM! Cumsecădenie…mai rar. mutându-ne de la o gazdă la alta. N-a trecut mult de produse alimentare. Şi închise ochii, aşteptînd ca poliţiştii timp şi discurile noastre au fost furate. Hoţii au ră- Eu îl critic pe Sulac, iar pe el nici vânt rece nu-l ajunge… - Şi cine e director ? să-l împuşte. Dar nu se întâmplă nimic! Familială mas neprinşi. Şi nici ciob de disc nu s-a mai găsit. - Ivan Ivanovici Ivanov, de-al nostru. Când îndrăzni să deschidă ochii, îi văzu Rudele de la ţară au presupus că discurile au fost Un soi ciudat de aventură Prin anii “60 ai veacului trecut, iubitul şi re- - Buna, măi, dar eu nu te cunosc. - E bun, îl ştiu. Şi şef de sală? pe poliţişti alergând spre el şi strigând: folosite la fabricarea vinului, pentru a-i da tărie şi Ne ţine astăzi dezbinaţi: gretatul nostru interpret de muzică populară avea - Sunt din Edineţ, cutare. - Svetlana Ivanova, e de-a noastră. - Uraaaaaaa! Au venit americanii... culoare... De aici pornind, mă gândeam că întâm- EU nu mă las de băutură, un cântec, acum mai rar auzit, care începea cu Şi îi spun cum mă cheamă. - La casă? plarea ar putea să stea la baza unei comedii... Con- EA nu se lasă de bărbaţi. “of”-uri şi tot aşa se tremina. Îl cânta mai ales la - Ei, ghini, măi Petrică, şi ce vrei? - Maşa Valiuţciţa ! sumând vin din discuri „artistice”, băutorii „devin” radio, căci pe atunci televizoare erau mai puţine. Cam încurcat, îi spun despre ce e vorba, adică Teodor POPOVICI interpreţi ai melodiilor şi scheciurilor înregistrate Iată-l: despre articolul cela cu critică. Sergiu COJOCARU pe discurile respective. „E o idee banală şi neve- Of, of, vorniceii vestea poartă, - Ia hai să şedem puţin, să înţeleg mai clar ca- rosimilă!”, mi-a spus un coleg. Nu avea dreptate. De cu zori din poartă-n poartă re-i chestia… Cuzuio-cizme Fenomenul e oglindit cu mult înaintea ideii mele Cu-o poveste dulce-amară Ne-am şezat pe o bancă şi i-am povestit în „neverosimile”, în Sfintele Scripturi: Cuviosul „ Că şoferul Stan se-nsoară. amănunt păţania şi eşecul eforturilor depuse. Nu Talent solid, multilateral Roman Melodul, făcătorul de codace..., nu avea Of, of, masa-i plină de bucate, m-a intrerupt, doar că uneori mă fulgera cu câte Mihai Cimpoi este cunoscut şi prin talentul său de a comenta orice cuvânt, darul cântării melodioase după scripturi (...). Apă- C-am avut belşug în toate… o privire scurtă şi, mi s-a părut, plină de compa- substituindu-i sensurile. Bunăoară, se discuta despre cartea unui epigramist, cu- rându-i în vis Maica Domnului, ţinând în mână o Of, of, preşedintele-i nun mare, siune. noscut şi prin catrenele sale haioase, antibahice. După ce l-am lăudat cu toţii, foaie mică de carte, cu glas lin i-ar fi spus: „Des- Vesel închinăm pahare… După ce am terminat firul povestirii, s-a întors autorul cărţii, ,,vinovatul” serii, a dat şi un pahar de vin la Salonul Literar al chide gura, şi mănânc-o pe aceasta”. spre mine şi mi-a spus: Uniunii Scriitorilor. Luăm câte-un păhăruţ şi Mihai Cimpoi îi face un compli- Iar Roman a mâncat şi a înghiţit hârtia. Şi înda- Mie, proaspăt absolvent al Şcolii Pedagogice Măi Petrică, măi, eu ziarele nu le-am citit şi ment autorului: „Prietenul nostru ne-a demonstrat că nu numai că scrie solid, dar tă s-a deşteptat, şi-a simţit inima alta (...). Iar când de la Soroca şi învăţător la clasele primare prin nu le citesc. Pe mine mulţi mă critică, şi dacă aş a făcut şi o masă pe cinste, solidă, că se bea solid... lichid. Aşa-i omul, dacă are a sosit ceasul cântării codacului, s-a suit Sfântul părţile Călăraşiului, nu-mi prea venea la socoteală băga totul în cap, poate de mult nu mai eram în talent, apoi în mai multe privinţe. Roman şi a cântat pe amvon cu dulce glas...” momentul legat de nuntă, chiote şi ofurile de la viaţă. Iaca, şi ţie nu-ţi plac ofurile mele cu nunţile 18 ianuarie. Când adevărul iese la suprafaţă, începutul fiecărei strofe. din colhoz. Bre, da tu ştii cum se face o nuntă? ca untdelemnul, unii procedează ca inchiziţia. Îl Într-o zi, în anul 1963, trimit la ziarul „Cultura Am vrut să-i spun că am măritat două fete, Când rimează „r” cu „r”... prăjesc... Moldovei” de atunci un răvaş în care îmi descăr- că… dar nu mi-a permis. Înainte de ,,Gala Laureaţilor” a Festivalului Naţional de Epigramă, „Umor la * Basarabia, azi: leu moldovenesc în cuşcă ru- cam sufletul şi nedumerirea că, adicătelea, ce ar - Apoi, bre, până la veselia cea mare, socrii îşi Dac-aşa a fost să fie Mila 80” de la Galaţi, preşedintele Cenaclului epigramiştilor gălăţeni ne-a întrunit sească. avea ofurile cu atmosfera de la nuntă? Am scris ies din minţi cu cheltuielile, cu oaspeţii, muzica, pe invitaţii sărbătorii la Consiliul Judeţean Galaţi, pentru a face schimb de opinii cu 27 ianuarie. S-a căsătorit cu o bătrână. Ca să eu multe acolo, dar esenţialul era verdictul: la nănaşii, băutura, mâncarea… Iaca, tu zici că pre- Ai noştri – la dânşii privire la desfăşurarea festivalului, la care unii autori au citit câte ceva din creaţia nu aibă... soacră. nuntă se cântă, se dansează, se bea şi se veseleşte, şedintele-i nun mare şi eu oftez… lor. Unul dintre confraţii noştri, care cam şchiopătează cu prozodia, a citit un catren * Şi eu sunt pentru introducerea limbii ruse ca aşa că de unde - of?! Încerc să-l contrazic: Pe la mijlocul anilor ’90 ai secolulu cu rime încrucişate, dar cam banale. Rima, bunăoară, vapor cu amor. După ce i-am obiect de studiu în şcolile basarabene. În mod obli- Cea mai mare surpriză a fost că opera mea a - Nu eu, da dumitale, bade, doar nu eu cânt… trecut, harnicul şi talentatul caricaturist auzit ,,opera”, le lăsă o tăcere stânjenitoare. N-a tăcut însă Alexandru Hanganu de gatoriu, dar numai pe baza grafiei latine!... fost publicată în ziar. Cu toate probele, argumen- - Ghini, eu. Da ştii tu, bre băiete, că pe un pre- Valeriu Curtu, împreună cu familia, a lu- la Brăila care a comentat ironic: „Ei şi? Rimează ,,r” cu ,,r” , totul e în ordine... 7 februarie. Pentru melc, albina, probabil, e tele, aproape integral. şedinte de colhoz toţi vor să-l aibă de nănaş. Oare at-o spre Germania şi au ajuns tocmai la Ion CUZUIOC avion... supersonic! Eu, fudul nevoie mare, îmi zicem: să ştii tu, de ce, bre? Fala-i mare la noi, la moldoveni, asta-i Berlin. Au primit repede un apartament * Calamburizând, putem concluziona că nu- Sulac, că pricepem şi noi ceva, te-oi vedea eu cum una, apoi că de la un preşedinde mai ai câte ceva. cu ieşire într-un parc cu bazin pentru co- mele sunt ca pronumele: la personalitatea întâi, la îi ofta tu mai departe! Un purceluş mai ieftin, o căruţă la bazar, nişte pii. Fiul lui de cinci anişori toată vara s-a Extremistul personalitatea a doua etc.... Dar... trece o lună, un an, zece, treizeci, pa- grîu, ulei şi încă multe altele. bălăcit în acel bazin cu o droaie de copii Şi o flamură „fascistă” pupă „resemnat” * De la distanţă, curcubeul este artă, de aproa- truzeci, de acum şi televizorul ofta cu Sulac, cum - Tu, bre, ai înţeles ceva? mă întrebă brusc? nemţi. În toamnă, vorbea germana fără când la putere-accede, pe, apă de ploaie. ofta pe timpuri radioul. Mă simţeam derutat, - Îmi сer iertare, bade, am bâiguit. pic de accent. iar Declaraţiei de independenţă foc îi dă 19 februarie, Cluj-Napoca. Răsfoiesc revista ignorat şi purtam în suflet o pată de neîncredere - Lasă, bre, că-i ghini. Când voi fi pe la Edi- Într-o seară Valeriu, împreună cu fiul, atunci când pierde. Poesis, nr. 12, 2001. Zăbovesc un pic mai mult la pentru ziarul „C.M”. neţ, să mă cauţi. urmăreau un film, pe un post moscovit, grupajele de versuri. Deodată, descopăr că poeţii În vara anului 2003, fiind la Chişinău, - tre Şi, cu un of-of, mi-a întins mâna şi a plecat. despre сel de-al Doilea Război Mondial. Dumitru POPOV, Drochia de diferite vârste şi „stiluri” îşi compun opurile ceam prin Parcul Catedralei şi, când colo, îl văd Şi-o fi dat el seama că din critica mea a rămas Se duceau lupte grele între ruşi şi nemţi. cu una şi aceeşi mână sau chiar cu pumnii: „Mut în carne şi oase, pe cine credeţi? Da, era chiar el, doar fumul aminitirilor? La un moment dat, fiul zice: mâna dintr-o beznă în alta...” (Marta Petreu); „Pe- Nicolae Sulac, artist al poporului, care îmi venea A fost prima şi ultima noastră întâlnire, dar în- - Tăticule, aşa aş vrea să biruie ai acolo brazii de munte se vor plimba/ cu puieţii de în întâmpinare. Acum sau niciodată, îmi zic, şi mă ţelepciunea lui Nicolae Sulac mi-a rămas în suflet noştri! mână” (Flavia Teoc); „mâna cu care scriu/ este ini- proţăpesc în faţa lui. M-a măsurat cu o privire fu- pentru toată viaţa. - Care “ai noştri”? ma din partea dreaptă” (Dorin Ploscaru); „dau cu gară, dar atentă. Petru BENEŞ, - Nemţii! pumnii în ea.” (George Bădărău). - Bună ziua, bade Nicolae, îi zic. or. Edineţ Cine se plângea de lipsa materialului parodic în Gheorghe POSTOLACHE poezia română contemporană? Şteargă-şi lacrimile Antologii personale şi pună mâna pe condeiul parodistic. Sunt convins Ulciorul cu pătăranii că n-o să piardă vremea în zadar... 1991. Imperiul din Orient s-a 1996. Noi avem faliţi de soi, 24 februarie. Ieşind la mare, un râu moare. dezumflat şi-i… impotent moldovenii iştia noi… Fără supărare „Poligamul” Bar- sătorie la toate... şaptespreze- Acelaşi lucru se întâmplă uneori cu ţările sau cu Noapte la cazarmă Ciocoiul nou balat ce, că le-am numărat special imperiile. Ieşit acum câteva secole la mare, „necu- Soldaţii-n paturi, la cazarmă Poartă-un lanţ masiv de aur La ziarul „Moldova socia- ca să vâd la câte se avântă un Fabulişti de mâine prinsul” Imperiu Rus începe, în sfârşit, să moară! Sunt toţi cu mâinile pe armă; Pe grumazul de erou; listă” de pe timpuri, povesteş- Mai demult, la o recepţie moldovean. 25 februarie. Parafrazându-l pe , Doar colonelul doarme tun, De departe zici că-i taur, te Valentin Mândâcanu, - de în cadrul unei vizite de lucru Preşedintele nostru a ră- Barza şi lupul zic: „E necavaleresc să combaţi o epigramă altfel De arma lui nici nu mai spun! De aproape vezi că-i bou. în SUA, Pavel mas tablou. Şi abia aici inter- După motivul fabulei lui Esop, reluat în di- decât tot printr-o epigramă!” Barbalat, pre- locutorul lui râde satisfăcut de ferite timpuri de numeroşi fabulişti, care l-au * „Pedagogia caută de când există să desfiinţe- 1992. Moldovenii, când se-adu- 1997. Pe acest pământ bogat, şedintele Curţii efectul observaţiei. urmat. ze sau să scurteze copilăria omului, în timp ce ade- nă, poa’ să facă treabă bună! greu o duce-un deputat!... Constituţionale - La noi, dragă Pavele, a văratul ei scop ar trebui să fie acela de a prelungi a R. Moldova, săruta mâna unei doamne în- Un lup din soi de lupi contemporani, sau chiar de a permanentiza virtuţile şi calităţile Unire, moldoveni! Guvernanţii noştri seamnă a-i propune căsătorie. Cu lozinci şi cu tam-tamuri, Guvernanţii ni-i jelim: face cunoştin- Nesăţioşi la hrană, dolofani, copilăriei” (Lucian Blaga). Se unesc numaidecât: Oare cum de mai trăiesc? ţă cu colegii de Înfulecând o oaie, i-a stat în gât un os, Sunt întru totul de acord! Cu spectacolele-lan- Mai întâi se strâng ca neamuri, Noi muncim – şi flămânzim, breaslă. Erau şi Fiecare Care trebuia cumva de-acolo scos. sări de carte prin şcoli reuşesc, de cele mai multe Iar apoi se strâng de gât. D-apoi ei, că nu muncesc?! multe doamne, cu ce-l doare Tot felul de metode hulpavul a-ncercat, ori, să le prelungesc elevilor copilăria, înviorând-o, cărora românul Tuşea, urla, sărea…Dar fără rezultat. înveselind-o. Barski i se căinează într- 1993. Mioritici şi cuminţi, tare- 1998. Când zgârii un agrarian, nostru le săruta În sfârşit, de vlagă şi de puteri sleit, * Şi din nou Blaga: „Comentar în jurul psiho- o dimineaţă lui Bolduma, cu am mai scrâşnit din dinţi dai de un comunist viclean… galant mâna. Un Colţatu-şi aminti de-un străbunel de-al său, logiei. Omul poate fi privit în două perspective, di- care lucra într-un birou: Colindul Mioriţei Femei în Parlament cunoscut mai Care o păţise cândva la fel de rău ametral opuse. Îngerii, care-l privesc de sus în jos, vechi se apropie - Măi Ioane, astă-noap- Şi o barză blândă atunci l-a lecuit. nu văd sexul. Dracii, care (îl) privesc de jos în sus, Dă, Doamne, noroc celor mulţi, Plimbându-şi nurii afroditici, fapt, „şi „suverana” de astăzi te am scris până hăt târziu şi Se roagă mioara cea blândă, Ele se-ntreabă şi socot: a rămas aceeaşi publicaţie, după asta de el şi îi spune cu Imediat, păţitul porni în căutare văd numai sexul”. Prin urmare, scabroşii postmo- o mină serioasă: acum aşa mă mai doare un Sperând să întâlnească barza, care dernişti ţin mai mult de literatura dracilor decât de Piciorul de plai e desculţ Să meargă cu bărbaţi politici drept că mult mai primitivă – picior... Şi gura de rai e flămândă. Sau cu bărbaţi care mai pot? locţiitor de redactor era un oa- - N-aş crede, domnule Cu siguranţă îl va lecui. cea a îngerilor... preşedinte, că aţi fi în stare să - Te cred, Lev Mironovici, Şi iată, pe-o toloacă, o-ntâlni, Fără dată. recare Serafim Badiuc. Acesta îl consolează Bolduma. Altă- 1994. La colhoz ca altădată, cu 1999. Ăia hoţi, ăştia hoţi, însă lupta în felul său cu „români- asiguraţi material toate aceste Dar barza, luîndu-şi zborul, îi vorbi : E greu să spun ce va rămâne doamne prezente aici. dată, când ai să scrii cu el, să – Lupule, un vechi strămoş de-al tău După nebunul Ben Laden – Sangheli-o facem lată! nu chiar toţi!... zarea” limbii – alcătuia lista nu-l încordezi prea tare. Hoţi legali Stânga şi dreapta de cuvinte româneşti şi o afişa - Şi de ce, la o adică, ar Cândva foarte urât s-a comportat Poate-n SUA, nişte ruine, prin secţii, ca subalternii săi să trebui să le asigur eu? Cu un neam mărinimos de-al meu, Poate-n Kabul, vreun scurt refren. Din tot ce parlamentul drege, în democraţie - D-apoi, le-aţi propus că- Aurel SCOBIOALĂ Ce de suferinţe l-a scăpat, E clar un lucru pentru toţi: nu le folosească în articolele Ai ţării glorioşi stăpâni lor. Acestea erau, în fond, cu- Din gât scoţându-i osul… Dar, cert, rămâne-va pe-o pânză Mai lesne intră hoţii-n lege Mereu conduc cu două mâini: Iar lupul, revoltat, Ori în vreun tom cu zicători: Decât să intre legea-n hoţi. vintele pe care nu le înţelegea Cu dreapta flutură drapelul, el. Într-o zi, stilizatoarea Bella Că barza îi ceru o mulţumire mică, „Decât să fiizgârie-brânză, Cu stânga-ţi pişcă portofelul. Recenster, citind o astel de lis- Avu să-i zică : Mai bine un... zgârie-nori!” 1995. Globul ţării moldovene – Nu ţi-i destul că ţi-am permis să poţi să-l arăm, agrariene! tă, îi spuse în faţă şefului: 2000. Învârteli şi plecăciuni, că - Sunteţi un imbecil agra- Capul teafăr din gâtlejul meu să-l scoţi? 17 martie. Vacanţă de astea suntem buni… mat! Aşa că noi năravul crud vi-l ştim MĂRTURIE DE NEOCOMUNIST parlamentară Coloana Badiuc, chitind cam ce ar Şi lupi cu oase-n gât de-atunci nu lecuim. Marxiştii, dobitoci atei, Când parlamentul e plecat Să fi avut ca la Brâncuşi însemna „agramat”, nu s-a su- M-au pus să cred, de mic, în ei; *** De-atunci, cu toate că nu-mi place, Şi sala-i goală, spaţioasă, Coloana dreaptă, cât un munte, părat, ci i-a răspuns ferm: O mârşăvie crasă, gogonată Eu cred mereu în... dobitoace! Îl vezi pe Moţpan supărat Pe-americani, pe nemţi, pe ruşi - Da, eu totdeauna am fost Nici peste secole nu poate fi iertată. De parcă nu i-s boii-acasă. I-am fi pupat numai în frunte. pentru gramatică! Ion DIVIZA Valentin PORTAS

Redactor-şef: Nicolae DABIJA Adresa “Literatura şi arta” apare la Telefoane: Redactor-şef adjunct: Haralambie MORARU redacţiei: Chişinău în fiecare joi în limba Redactor-şef: 23.82.l7, 2l.02.l2. Secretar general de redacţie: Raisa CIOBANU “Literatura şi română. Redactor-şef adjunct; secţia publicistică: 23.85.46 arta” Indice general de abonare - 6778l. Secretar general de redacţie: 2l.02.l2. Publicistică şi informaţie: Eugen GHEORGHIŢĂ, Secţia literatură, stilizator, fotoreporter: 23.82.l6. str. Sfatul Ţării Indice de abonare privilegiată Elena TAMAZLÂCARU, Aleutina SARAGIU; Contabil: 23.85.46 nr.2, (pentru pensionari, studenţi şi Literatură: Nina JOSU; Arte: Doina DOBZEU; Cultură: Iulius POPA; e-mail: [email protected] 2009, or. stilizator: Valentin GUŢU; Machetare şi design: Andrei DORGAN; relaţii invalizi) - 67881 sau [email protected] cu publicul: Eugenia CIOBANU; ilustrator: Leonid POPESCU; contabil: Chişinău http://www.literaturasiarta.md/ Cristina FRUNZĂ; corector: Ana SURDU; fotoreporter: Victor LAVRIC. Tipografia “Universul” Comanda nr.: