ROMANIA .JUORTUL PRAHOVA COMUNA PROVITA DR SUS CONSILilJL LOCAL

HOTARARE

privind actualizarea Planului de analiza ~i acoperire a riscurilor in com una Provita de Sus in anul2020

Analizand - proiectul de hotarare nr. 3055/16.06.2020,

- raportul de specialitatc at ~efului SVSU, inregistrat sub nr. 2977 I 11.06.2020, - rcferatul de aprobarc al Primarului comunei Provita de Sus, lnregistrat sub nr. 3026 I I 5.06.2020. i'n calitale de initjator,

- avizcle comisiilor de spccialitate ale Consiliului Local al comunci Provita de Sus ~i avizu! de legalitate al secretamlui general al comunci Provita de Sus, In confonnitatc cu prevedcrile art.l4 a! in. (2) din HG nr. 1492 din 9 scptembrie 2004 privind prin­ cipiile de organizare, functionarea ~i atributiile serviciilor de urgenta profcsioniste, cu modificarile ~i complctarile ulterioare, Avand In vcdere reglemcntarile cuprinse !n art. 3 atin.(l) lit. a) din Legea nr. 481 /08.11.2004 pri vind protectia civila., cu modificarile ~i complelari lc ulterioare: art.13 lit. a) din Legca nr. 307 din 12 iulic 2006 privind apararea lmpotriva inccndiilor, cu modificiirile ~i completiirile ulterioare; art.6 a! in. (2) din Ordinul Ministrului Administratici ~i Internclor nr. 132 din 29 ianuarie 2007 pcntru aprobarea Metodologici de elaborarc a Planului de analiza ~i acoperire a riscurilor $i a Slructurii­ cadru a Planului de analiza ~i acoperirc a riscurilor, cu modificarilc ~i completarilc ulterioare,

in tcmeiul prevcderilor art. 129 alin. (7) lit. h). art. 139 alin. (1) ~i al prevederilor art. J96 a! in. ( l) lit. a) ~i art.243 alin. (1) lit. a) din O.U.G nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificarile ~i completari lc ulterioare,

ConsiJiul Local al comunei Provita de Sus, adopta prezcnta hotarare:

Art.l Se aproba Planul de analiza ~i acoperire a riscurilor in com una Provita de Sus, con1cJrm ancxei ru. 1 Ia prczenta hotarare. Art. 2 Cu ducerea Ia lndeplinirc a prezentei hotarari se incrcdinleaza Primarul com unci Provita de

Sus ~i Comitetul I ,ocal pentru Situatii de Urgenta . Art. 3 Prezcnta hotanlre sc comunica, prin intcrmcdiul secrctarului general al UAT Provita de Sus, in termcnul prevazut de lege, Primarului comunei Provifa de Sus, Institutiei Prefectului judetului Prahova ~ i Serviciului Situatii dt: Urgcnta.

Prc~cdinte de ~edintli, Contrasemnez pentru legalitate, Voiculescu Jon Florin Secretar General al UAT oaga Gabriel

Nr. 18 Data 29.06.2020

Nr.consilicri Nr.consili cri Nr. voturi Nr. voturi Nr. voturi In fliDc~ie prczcn.ti pentru contra abtinere LI t' H ~ - ANEXA LA HCL NR. 18/29.06.2020 ROMANIA" JUDETUL PRAHOVA COMUNA PROVITA DE SUS

COMITETUL LOCAL PENTRU SITUATII DE URGENTA AL LOCALITATII

APROBAT fN ~EDI N T A CONS JLJ(J LLJ I LOCAL AL COMUNEI PROVJTA DE SUS DIN DATA DE 29.06.2020 .PRE~ED I NTE DE $EDINTA VOICULESCU ION Fl .ORIN AVIZAT INSPECTORATUUJJ PENTR.U SITUATII DE URGENTA. , ~I·: RBAN CANTACUZINO" ALJUDE'ULlJI PRAHOVA INSPECTOR ~EF COL.MIHAI IJRAGAN

\

PLANUL DE ANALIZA ~I ACOPERIRE A RISCURILOR A COMUNEI PROVITA DE SUS

2020

1 PLANUL DE ANALIZA SI ACOPERIRE A RISCURILOR

Coordonat de: Nurnele §i lnstitutia Functia Data Semnatura prenumele Primar Primaria PROVITA DE Pre~edinte CLSU Movileanu sus Tarcisius Ovidiu lOAN Viceprimar Primaria PROYITA DE Vicepre~edinte Voiculescu Ion sus CLSU Florin

LISTA DE DISTRIBUTIE A PLANULUI DE ANALIZA SI ACOPERIRE A RISCURILOR

Nr. Semnatura Tnstitutia I Serviciul Numele ~i prenumele Data Observatii Crt. de primire . Comitetul .Judetean Prefect pentru Situatii de Cristian lonescu Original Urgenta Centrul Operational Colonel pentru Situafii de Dragan Mihai Copie Urgenta Jnspectoratul Colonel inginer pentru Situatii de Teodorescu Marian Urgenta- Serviciul Cop ie de Protectie Prc2atire

2 Proceduri de rcvizuirc a planului ~ide asigurare a ca1Wi1ii

Planul va fi rcvizujr ~i actualizat Ia intervale regulate. Excrdtiile importante pcntru intcrventic In cal de w·gente vor asigura, de regula, baza pentru actualizarea planului. Accasta va include o actualizarc antcrioara ~i concluzii ulterioare pentru corcctarca punctelor slabe dezvliluite de exercJtJu. Responsabilitatea actualizarii planului de raspuns la w·genta lrebuie recunoscuta de ditre autoritatea care are raspunderca globaHi a pregatirii planului ~i de ditrc organizatia care aproba planul.

Asigurarea lntrctincrii unui plan aplicahil sc rcalizcaza daca: - au existat schirnbari organizatorice care afcctca7..a responsabilitatile autoritatilor din extcriorul runplasamentului;

- s-au schimbat scmnificativ utilizarea ~i ocuparca zonclor din zona de planilicare la urgenta; -au existat schimbari semni1icative ale sistcmelor de transport, drumuri, poduri in zona; - s-au produs schimbari majore in sistcmclc de comunicatii. Planul se actuali:teaza prin grija biroului de protectic civiHi anual sau ori de cihe on apar moditica.ri astfel: - schimbarea unor pcrsoane din componenta Comi.tetului Local pentru Situalii de Urgenta - schimbarea adresclor I n.umere de telefon cuprinse )n plan;

- modiiicari in situatiilc cu necesarul de rcsursc umane ~i materialc;

- moditicari In concept:ia aplicarii planului~ - modificari in realizarea coopcrarii; - modi1icari in programul de instruirc-prcgatire.

~i se revizuic~tc imediat cc sc constata: - aparitia sau disparitia unor surse de rise; - modifidiri In structura a~ezari lor umane din zonelc de rise.

3 TabeluJ actualb:arilor ~i rcviziiJoa·

Nr. Data Capitolul, pagina Persnana autorizaHl Editia nr. Descrierea modificA rii crt. Actualizlrii /revizuirii actualizatc /rcvizuitc care a efectuat operatia PRIMAR 1 Movileanu 2017 15 .03.2017 Pagina2 Tarcisius Ovidiu Actualizat CLSU loan

Sef s.v.s.u. Actualizat date 2 20 18 12.09.2018 Paginal 1 Dimulescu localitate Gabriel Sef s.v .s.u. 3 2019 15.01.2019 Pagina13 Dimulescu Actualizare populatie Gabriel Sef s.v.s.u. 4 Actualizare operatori 2019 26.09.2019 PaginalS-16 Dimulescu .. econom1ct Gabriel

Sef s.v.s.u. 5 2020 13 .04. 2020 Pagina13 Dimulescu Actualizare populatie Gabriel Sef s.v.s.u. Actualizare nr. 2020 13.04. 2020 Pagina1 8 Dimulescu persoane cazate in caz 6 Gabriel de dezastre Sef s.v.s.u. 2020 27.04. 2020 Pagina42,47, 58 Dimulescu Actualizat secretar 7 Gabriel Sef s.v.s.u. 8 2020 27.04. 2020 Pagina1 3, Dimulescu Actualizare populatie Gabriel

9

10

4 PLANUL DE ANAL.IZA ~I ACOPERIRE A RISCURILOR AL COMUNEI PROVITA DE SUS CUPRINS

CAPITOLUL I- Dispozitii generate SecJiunea I. DejiniJie, scop, obJective SecJiunea a 2-a. Responsabilitiili privind analiza # acoperirea riscurilor 2.1. Acte normative de referi11Ja 2.2. Structuri organizatorice implicate 2.3. Responsabif.it41i. ale organismelbr # autoritdfilor cu atributii in domeni11

CAPITOLUL II- Caracteristicile unitiilii administrativ-teritoriale SecJiunea 1. Amplasare geograjica # relief Secfiunea a 2-a. Caracteristici climatice SecJ/unea a 3-a. Refea hidrograjicii Secfiunea a 4-a. PopulaJie SecJiunea a 5-a. Ciii de transport SecJiunea a 6-a. Dezvoltare economicii Secfiullea a 7-a. lnfrastructuri locale SecJiunea a 8-a. Specific regional/local

Capitolul III- Analiza riscurilor generatoare de situatii de urgenJii SecJiU1tea 1. Analiza riscurilor naturale SecJiunea a 2-a. Analiza rlscurllor tehnologice SecJiunea a 3-a. Analiza riscurilor biologice SecJiunea a 4-a. Analiza riscurllor de incendiu SecJiullea a S·a. Analiza riscurilor sociale SecJiun.ea a 6-a. Analiza altor tip11ri de riscuri Secfiunea a 7-a. Zone de rise crescut

Capitolul IV- Acoperirea riscurilor SecJiunea 1. ConcepJia desfli§uriirii acJiUiailor de protecJie-intervenJie SecJiunea a 2-a. Etapele de realizare a acJiunilor SecJiunea a 3-a. Faze de urgenJa a acJiunilor SecJiunea a 4-a. AcJiunile de protecJie-intervenJie SecJiunea a 5-a. Instruirea SecJiunea a 6-a. Realizarea circuitlllui injormaJional-decizional ~~ de cooperare SecJiunea a 7-a. Cond11cerea ~~ coordonarea

Capitol111 V- Res11rse umane, materiale ~~ jinanciare

Capitolul VI - Logistica acJiunilor

Anexe 1-18

5 Capitolul I DISPOZITH GENERALR

Sectiunca 1-0cfiuitic, scop, obieclive Definitie Planul de Analiza si Acoperil'c a Riscurilor a comunci t>rovita de SUS reprezinta docurnc.ntul care cnprinde riscuri le potentiale identificate Ia nivelul localitatii, masurile, actiunilc si resurselc ncce!';are pentru managementul riscurilor specifice Scopul Planului de Analiza si Acoperi re a Riscurilor cste acela de a perrnite fac torilor de conducere si de decizie sa l'aca alcgcrilc cele mai bune rc lcritoarc Ia; -preven irca riscuri lor - amplasarca si dimensionaren unitatilor operative -stabilirea conccptici si clahorarea planurilor de interventie in situati i de urgent a -alocarea (resurselor) rortclor si mijloacelor neccsare Ohiectivele Planului de Analiza si Acopcrire a Riscurilor sunt: -crearea unui cadru unitar de actiunc pentru prevenirea si managcmcntulu riscurilor generatoarc de situatii de urgcnta; -realizarea in timp scUlt, 'in mod organizat ~i lntr-o conceptic un ita r!i, a masurilor pentru prcgatirca populatici ~~ a tcriloriu lui , protectia populat,ici, salariatilor, bunurilor materiale In situatii de urgenta. - rcalizarea unei conceptii un i ta~·e privind acopcrirca riscurilor atat din punct de vedere financiar car si logistic ; -dimcnsionarea fortelor umane si materialc in ru nctic de tipul de riscuri cat si de amploarea acesrora. Primarul asigura conditiile neccsare elaborarii Planului de Analiza si Acopcrirc a Riscurilor, avand totodata obligalia stabilirii si alocarii resurselor nece~are pentru puncrca in aplicare a accstora potrivit legii. Planul de Analiza si Acopcrire a Riscurilor se intocmeste intr-un numar ~ufi cient de excrnplare din care unu l va fi pus Ia dispozitin Inspcctoratului pentru Situatii de Urgenta al.ludetului Prahova.

Scctiuu~ a 2-a. Rk:spu•lslt!Jililali priviruJ analiza sl acoperlrca riscurilor 2.1 Actcle normative de rcferintA care au stat Ia baza intncmirii prczentului P.A.A.R.sunt urmatoarelc: )> OUG nr. 21 /2004 privind Si.slcmul National de Managemental Sitnatiilor de Urgenta cu modi!ic!lrilc o?i completilrilc ullcrioare; ~ l .egea nr.l 5/2005 pcntru aprob(Jren O.U .G. Nr. 2!/2004; '):- Legea nr.48 1/2004 privind protectia c.ivi l!l, cu modificl!.rile ~i eomplet~rile ulrerioarc; ).:- O.M.A. l. nr. 132/2007 pentru aprob11 rca Mctodologiei de elahorare ~i a structurii-cadru a t> lan ului de analizA ~i acoperi re a riscurilor )> l.egea nr.307/2006 privind apararea lmpotriva incendiilor cu modificarilc si completarile ulterioarc )> O .. G. nr.88/2001 privind i'nfiintarea, organizarea ~i functionarea serviciilor publice, comunitare pentru situatii de urgent~; )> H.G.R. nr.l490/2004 pentru aprobarca organigramei ~ i a Rcgulamentului de organi7.are ~i functionarc a J.G.S.U.; )> H.G.R. nr.l49l/2004 pentru aprobarca Rcgulamentului - cadru privind structura organizatorica, atributiilc, functionarca !ji dotarca comitetelor ~i ccnlrclor operative pentru situatii de urgen t~ ; )> H.G.R. nr. l492/2004 privind principiilc de organizare, runctionare ~i atributiile serviciilor de u rgent(~ profesionistc; )-[IOTA RARE Nr. 557/20 16 privind managcmcntul tipurilor de rise )> JIG nr.571 /20 16 pentru aproharea categori ilor de constructii si amenajari care sc .~ upun avizarii/sau autorizarii privi nd sccuritatca Ia inc.endiu ,cu modificarile si completarile ulterioare; );- II.G.R. nr.l 040/2006 pentru aprobarea Planului national de a~igurare cu rcsursc umane, matcrialc ~i linanciare pentru gcstionarea situatiilor de urgent~; )> H.Ci.R. nr.762/2008 privind Stratcgia nationalti de prcvcnire a situatiilor de urge nta. )> O.M.t\.1. Nr. 3n0/2004 pcntru aprobarea critcriilor de pertormanta, privind struelum organizatorici1 o?i dotarea serviciilor profesioniste pcntru situat,ii de urgent~ );> O.M.A.J. nr.736/2005 privind instituirea scrviciului de perman ent~ Ia toate primiiriile din zona de rise, 1n caz de imincnta a producerii unor s i t ua~ii de urgentii; > O.MA.J. nr.886/2005 privind aprobarca Nonnelor tehnicc privind Sistemul national de in~tiinta rc, avcrtizare ~i alarmare a populatici; ~ O.M.A.J. nr.l134/2006 pentru aprobarca Rcgulamentul ui privind planilicarca, pregatirea, organi:larca, des~~umrea~i conducerc.a actiun ilor de int.crventie nle serviciilor de urgentA profesioniste; l> O.M.A.L nr. 1184n 006 pcntru aprobarca Normelor privind organi7area ~i asigur-.:trea activitatii de evacuare In situatii de urgcntil; ~ 0. M.A.l. nr.1 259/2006 pentru aprobarea Normelor privind organizarea o?i asigurarea activiti\tii de ln-?tiintare, averti:t.arc, prealarmare l;ii alarmarc In situatii de protectie civila; 6 );> O.M.A. \. nr.1494/2006 pentru apro barea Nonnelor tehnice pri vind orga nizarea ~i functionarea taberelor pentru si n istra ~i In situatii de urgcntil; );> ORD!N Nr. 89/20 I 5 pentru modilil:area Metodologil:i de organizare, asigurare a activitatilor de cvacuarc a persounelor, bunurilor,documentelor si materialclor care contin inlormatii clasificate, in situatii de conflict annat, aprobata prin Ordinul ministrului administratiei si internelor nr. 1.352/2006 ). O.I.G. Nr. 11 44/I.G./2008 pentru aprobareu Norme!or tchnicc de ap!icarc a Ordinul ui ministru lu i administratiei ~i interne lor nr.l l34 din 13.01.2006 ptmtru aprobarca Regulamentului privind plani licarea, pregi:itirea, organizarea, desfil~ura rca $i conduccrea acti unilor de inlcrvcntic ale servil:ii lor de urgentll profesioniste: )> O.LG. Nr.l l46/l.G ./2008 pcnlru aprobarea Dispozitiilor te fmice de elaborare a documcntelor de preglltire, organi:atre. conduccre, desl'l\~urare , evident!i, anali:.!!i, cvaluare ~i raporlarc a actiuni lor de interventie ale scrvicii lor proresioniste pcntru situati i de urgentll.: ~ Regulamentul M.A.D.R. privind geslionarea situatiilor de urgentll. ca unnare a incendiilor de pil.dure; ~ Ordinul nr.5 51/1475 din 08 august 2006 pcntru aproburea Regulamcntului privind monitorizarea ~ i gcstionarca riscurilor cauzate de di.Jeri de grindinl:!. ~i sccl:til. seve rll., a Rcgulamentu lui privind gcstionarca situatiilor de urgcntrt In domen iu l l'itosanitar- in vazi i ale agcntilor de daunarc ~i contaminare a culturilor agricole ~i a Regulantcnlu lui privind gestionarca sintatiilor de urgcntA ca unnare a incendiilor de pMure; }'- li.G .R. nr.l82/2006 privind abrogarca H.G. nr.l 07512004 pentru aprobaren Regulamcntului privind apara rea lmpolriva efectelor dezastrelor produse de seismc siisau alunecari de torcn; :;;. O.M.A.l ~i O.M.T.C.T. nr.708/923, privind comunicarca principalelor caracterislici ale cutremurelor produse pc tcritoriul Romiiniei ~~ convocarca. dupa caz, a struclurilor privind gcstionarea riscului Ia cutrcmure; > OMAI 1160/2006 ~i OMTCT 1995/2005 pentru aprobarca Regulamentului privind prevenirea ~ i gestionarca situatiilor de urgcnta spel:i tice risculni Ia cutremure si/sau alunecari de tercn; ~ Ordin comun al M.A .!. ~i M.C.T.l. nr. l149/470/2005 penlru aprobarea Regu lamcnlu!ui privind managementul situatiilor de urgtmti:i specifice tipurilor de riscuri din domeniul de compel.cnta al M.C.T.I.: )> O.U. nr.244/2000 *** Republicata privind siguranta harajelor. > Ordin nr.ll6/289/2002 pentru apmharea Metodologici privind evaluarca sUirii de sigurantA In exploatare a barajclor ~i lacurilor de acumularl:- NTLH-022 ~i a Metodologiei priv ind evaluarea sllirii dl: siguranta. 'in exp\oatarc a barajelor ~i digurilor care real izeazli depozi tc de de~eu ri in dus triale - NTLII-023; )> Lcgca nr. 9212003 pcntru adermea Romaniei Ia Convcntia privind electclc transfrontiere ale accidentelor indw;triale, adoptala Ia Helsinki Ia 17 martie 1992 (M.O. 220/02.04 .?.001); )> Orclinul M.M.D.D. nr. 142/2004 pentru aprobarea Proccdurii de evalual'C a raportului de securitatc privind aclivitatile care prezinla pcricole de produccre a accidentclor majore 1n care .~ unt implicate substante periculoasc (M.O. 191/04.03 .2004); ):.:. Lcgea nr.28/2018 pentru completarca Legii nr.307/2006 privind apararea impolriva incendiilor );> Ordinul comun M.A.I.-M.M.D.D. nr.520/2006 privind aprobarca Procedurii de invcstigure a accidenLclor majore 1'n Cctre sunt implicate substante periculoasc (M.O. 522116.06.2006); );> HOTARARE Nr. 447 /2003 pentru aproharea normelor mctodologicc privind modul de elaboraTe ~i continutul h~11 il or de rise natural Ia aluncc~ri de teren ~i inundatii; 2.2 Structuri organizatoricc implicate: Pentru !ntocmirca ~i punerea In aplicare a planului au fost implicate urmlltoarclc structuri organi:t:aloricc de pe raza unitati i adrninistrativ teritorialc a comunci Provita de Sus,carc prin specilkul activitatifor desfasurate.constiluic factori de rise potential gcncratori de situatii de urgenta: - Consiliul Local al comunci Provita de Sus - Primarul comunei Provita de Sus - Comitetul Local pentru Situatii de Urgen~ al comunei Provita de Sus - Scrvicii $i structuri din Prim[ria comunei Provita de Sus - Scrviciul Voluntar pentru Situatii de Urgenta al comunei Provita de Sus - Politiu Locala Provita de Sus - Post Politic Provita de Sus - Centru medical C.M.I. Pripoaie Mihacla si farmacia Seti sri -Operator cablu AKT A -Operator cablu Digi

7 CAPlTOLUL II Caracteristicile unitatii admini.ftrativ - teritorial Sectiunea 1. Amplasare geogra{ica si relief

a) Suprafata ,vecinatati Din punct de vcdcre geografic comuna Provita de Sus,afiata in judetul Prahova cstc localizata in partea ccntrala a judetului avand ca vecinatati,conform planului de incadrare in zona,urmatoarcle comunc: * Nord - comuna Adunati * Nord-Est - orasul Breaza * Sud-Est - comuna Provita de Jos * Sud- Vest- comW1a Visinesti-jud Dambovita Din punct de vedcrc administrativ comuna Provita de Sus cstc formata din satele:Izvoru , Plaiu, Provila de Sus si Valea Dradului. Unitatea administrativ teritoriala arc o osuprafata total a de 2004,67ha.(intravilan:444,61 ha si cxtravilan 1560,06ha),cea ce rcprczinta 0,42% din suprafatajudetului Prahova si o populatie de 1912locuitori. Situatia utilizarii teritoriului administrativ a\ comtmei Provita de Sus Suprafata agricol: 1209,00 ha Suprafata pasuni: 517 ha(42,93%din supraCata agricola) Supral~1ta livezi : 132 ha I 0.92% Suprafata faneata: 465 ha (38.46%) Suprafata arabi I: 82 ha (6.79%,) Supra1ata neagricol:795.67ha -603,08 -paduri -36,00 -ape -3 1.97 - drumuri -I 09,87 - curs constructi -14,75 - ncprod. b). Caracterb.tici morfologice Zona face parte din grupa nordica suhmontana a Suhcarpatilor Prahovei,unitatc de relief cu aspect colinar situata Ia contactul cu zona de platou picmontan. Relieful de deal este caractcristic zonei, avand un aspect domol cu cadcrca analtimi lor de la est spre sud. In zona comunei Provita de Sus cca mai mare altitudine de R48m estc data de Virtu! Sultanului situat in cxtremitatea vcstica a comunei, Ln rest altitudinile sunt cuprinse intre 400-600m.Vcrsantii au 1orma cxtrcm de variata care este determinata de diferentclc alcatuirii petrograficc de structura geologica de morfodinamica si de folosinta terenurilor. Vcrsantii au pantc mai domoale spre baza si accentuate spre culmi. Dealurile sunt fragmentate de apele curgatoare care au modelat 7,ona de tcrasa cu suprafete rclativ plane, asfcl de terase au fost idcntificate dea lungul paraului Provita prccum si la contlucnta acestuia cu vaile mai importante. Pcrimetrul comunei inscriindu-se in ctajul subcarpatic cste caracterizat printr-o continua modclare si prin prisn1a proccselor geomorfologice. Principalcle procese de modelare intilnitc sunt: --Pluviodenudarea si eroziunea de suprafata care isi fac aparitia pc versantii lipsiti de vcgctatie lorestiera; --Modclarca tluviatila marcata in timpul viiturilor prin acumulari dispcrsate in albie si prin puternice eroziuni de mal(intilnita pe raul Provita). c) Dute geologicc si structural -tectonice In zona comunei Provita de Sus aflorcaza depozitc de diferite varste geologice avand o litologic di versificata(conform harti geologice .t<)aia Targoviste). Cea mai marc parte a comunei este acopcrita de depozitc apartinand Palcogcnului superior, mai exact Lattorfi anului si Chatianului. Aceste depozitc sunt alcatuitc din argile, marne, hrccii, sisturi marnoasc­ argiloase. Acestea se dezvolta atat pe zona sinclinala, ce travcrscaza comuna de Ia Vest la Es4 cat si in zona anticlina prezenta in parlea sud-estica.

8 Litologja, rocilor moi,(nisipmi marne,argile,pictrisurj) uneori ncconsolidate , prceum si rocile cu duritati dilerite intensifica procesele morfodinamice si dau naslere tmui relief structural specific regiunilor subcarpaticc. d) Aspecte stuctural tectonice Din punct de vcdcre stuctural pe teritoriul comunei se pot observa confhrm hartii gcologicc prezentata in partea centrala, a unui sindinal, al carui ax are orientare E-V , si un anticlinal cu o dezvoltare areala mai restransa , in pmica de sud-est. In sudul comunci apar, In zona dcpozitclor paleogene medii cateva fa lii. Conform hartii neotehtonice zona esta afect<~ta de miscari de ridicare continua cu intensitatc redusa . miscari ce inl1uenteaza stabililatea dcpozitclor gcologice .

Sectiunea a 2-a Caracteristici climatice,regimul precipitatiilor Teritoriul judetului Prahova, situal pe cele trei trepte principale de relief din Romania (zona montana, zona subcarpatica sau colinara si zona de campie.), dezvoltate in proportii aproapc cgale sc caraeterizea:ta prin clima continentala. cu varialii mari din cauza difercntei de altitudine. Conform datelor din Enciclopedia geografica a Romanici , precipitatiile medii anuale cresc progresiv cu altit.udinea de Ia 450mm, in cxtremitatea sud-estica a judetului ,Ia I 400mm,in pa.ica nordica in zona montana inalta ~ cu inaltimi de peste 1800 de m. Cele mai mari cantitati medi lunare de precipilalii cad in iunic(Ploiesti-88mm , C ampina~l 20mm, 13usteni-1 28mm, vf. Omu1 83mm.)Cele mai mici medii lunare sunl inregistrate in luna februarie (Pioiesti-30mm, Campina-40mm, Bustcni-28,2, v[Omu-54,6mm). Cantitatile maxime de precipitatii in 24 de ore s-au inregislrat vara si toumna(Ploicsti- ll6,9,1a 1 octombrie 1924, Doftana -12 1mm ,la 25 august 1954, Sinaia -115,8mm, la 1 Septembrie 1941, Busteni- 81 ,5mmJa 20 iunie 1915, vf. Omu -ll5nun,Ia 14 iulie 1929). ln anotimpul rece numarul mediu al zilelor de inghet creste proportional cu ina1timca ,cl fiind de I 0 I jn zona de campie(Pioiesti), 115 ,in zona suhcarpatica (Campina) si de 154 de zilc Ia Sinaia si mutt mai ridicat 262zjle,pe vLOmu. Durata medic anuala a. stratului de zapada creste de la zona de campie (43,2zile la Ploiesti)la zona montana (775zilc,la Sinaia si 218 zile ,Ia vf.Omu)

Fenomene metcorologice deosebite - Foehnul - vant local ce bate mai ales primavara, in zona subcarpatica, datorita revarsarilor de aer din Transilvania peste arcul montan carpatic si a incalzirii acestuia Ia coborare peste pantele muntilor. Vanturile de tip f{Jehn due la inseninari, topirca mai repede a stratului de zapada si cresterca temperaturii cu 3-5 gr. C. - Ceata - fenomen rar- 15 zi lc/an. - C hiciura - fenomen periculos pcntru toate tipurile de transpmt pe cablu ( energie elcctrica, telcferic, telecabine ) . In 7.ona de munte se inrcgistreaza intre 15 - 25 zile pe an~ iar in zona de deal intre 2-5 zile pc an in medie. Grindina - fcnomen periculos inregistrat in perioada apriJie - octombrie. Nr. mediu de zile pe an cu grindina este de 2 -4 in zona de munle side 2 cazuri pe an in medie in zonelc de deal si campi e.

s, tat1a. meteoro Iog1ca . Campma 2 () 17 An/lun ·rr:MPERATURI MEDII AER -GR. CELSIUS a l 11 lll IV v VI Vll VII I IX X XI XII anual T emp. -1,1 0,4 3,1 9,8 16,3 18,7 20,5 2 1,7 17,4 9,0 7.0 3.3 \0,7 m0dic maxima 4,2 5,9 14,2 15,9 22,5 26,8 33. 1 40,2 32,3 21 ,6 20.1 16.5 40,2/ 04.08 minima -16,9 -1 1,4 -4,5 -1' 1 6,2 7,8 9,5 12,9 9,2 5,2 -1,5 -4,8 -16,9/ 03.01 Temperatura max1ma absoluta 40,4 gr. C/04.08.20 17 TcmpcralLJra minima absoluta : - 16,7.0 gr. C/03.01.20 17

9 STATJA METEOROLOGICA CAMPINA 201 7

CANT ITA TT DE PRECIPITAfll / (LIMP) Luna I II Ill I V v Vl Vll Vlll IX X XI XII anuaL Cant. 39,2 44,9 68,9 37,0 50,4 108,0 53,0 44,6 148,9 656,8 103,2 4,2 758,6 lunare Max! 15,5 10,7 23,7 14,6 16,8 40,4 3 1,4 14,2 64,6 25,4 36,8 3,0 75.6/ 24 21.09. ore 2017

Numarul de zile cu prccipitatii solide ( ninsoarc, mazariche )estc in mcdie de 28 zile pe an. Numarul de zilc cu. precipitalii lic.hide ( ploaie, burnita) este in medie de 115 zi.te pe an.

Sectiunca a 3-a. Reteaua hidrografica

Principalul curs de apa este paraul Provita , ce tranverseaza perimetrul c.omunei de la nord nord- vest catre sud-est si principalii sai afluentii: paraul Sultanului, Plain ,Tarsa si Valca Ltmga. Exista si o seric de vaioage de mica importanta ca areal, dar care au caractcr torential eroliv. Intrcgul bazin are pu.tere marc de eroziunc , mare parte a cursuJuj Provita fiind deja regularizat , consolidat(lucrari care sunt insuficiente si vor trebui continuate). Pe zonele de terasa joasa , apde dcpasesc local cotele drumului(la viituri),inundand lerenurilc si cwtile adiaccnte. Cursu1·i cadastratc Paraul Provita si-a creat o vale larga, lerasata(doua nivele de tcrasa ), limitate de vcrsanti inalti . Pe alocuri tcrasa inalta cstc ingropata sub deluviile vcrsantilor ,care a.iung pana aproape de albie (7.ona centrala a satului Provita de Sus , pana catrc iesirea sprc Provita de Jos). Dcbitul paraului este variabil , in functie de precipitatiile cazutc .Paraul transporta la viituri material solid (pictrisuri,bolovanisuri).In perioadclc sccetoase dcbitul sca<.le foartc mult , pana aproape de disparitic. A pelc subterane In subteranul zonei nu cxista roci colcctor de mare adancime , care sa pcrmita inmagazinarea unor rezerve importante de apa , cc ar putea ti exploatale prin foraj c adanci (pentm alimentarea organizata a intrcgii comune), ci doar izvoare sau acvifere de mcdie adancimc (insa fara a fi capabilc sa asigure intreg debitul ncccsar )In parte ,aceste ape nu pot corespundc din punct de vedere chimic sau bacteorologic criteriilor de potabilitate. Surscle de apa potabila sunt izvoarcle si acvifcrul freatic (situat la 2.00-3.00m adancime),exploatat prin fantani. freaticul nu are debit constant ,variind direct proportional cu prccipitatiile ,astfel incat apa di n t~mtani scade sau c.hiar disparc in perioadele secetoasc ,dar se ridica pana aproapc de fata lerenului in perioadclc ploioase. Apa subterana a fost masurata in forajul piezometric , in timpul campaniei de invcstigare Ia adancimea de 2,5m fata de ni vel tcren. Cursuri nccadastrate (torcnti) Apele provenind din munti au sapat vai largi si adanci , cu terase intinsc, formand adevaratc culoare. Se constata o curgere cu va]ori f.bartc ridicale in lunilc aprilie, mai si iunie consccinta a topirii zapc7.ilor si a ploilor bogatc din perioada rcspectiva.

Alimentcrca cu apa si canalizare In prez.ent,satele comunei Provita de Sus (Provita de Sus, l7.voru, Plaiu si Valca Bradului)se alimentea.za cu apa din fantanilc taranesti cxistente aproapc in fiecare gospodarie. Sistemul de alimentarc din funtami pre:.dnta dczavanlajelc majore ale exploararii stratului de apa freatic si anume: - debite redusc - potabilitatc incerta - !ipsa masurilor de protectie sanilara - riscul infestarii cu agenti patogeni - riscu1 poluarii cu diverse substante ehimicc , urmare utilizarii ingrasamintclor chimice f(>lo site pentru combatcrea daunatori lor in agricultma si silvicultma. 10 Blocul, Scoala gencrala "Mitropolit Pimcn Georgescu", Caminul Cultural si Primaria au instalatie centralizata de apa si canal care functioneaza. Apa este asigurata din putul iorat existent in vccinatatea scolii. Instalatia de canalizare este rcalizata de lose septice betonate vidanjabile.

Categorii de [olosintii a terenurilor Situata in zona industrial-agrara ajude\ului dinjumatatea de nord ajudetului , comuna Provita de Sus sc inscric intrc localitatile cu functiune dominanta agricola , avand suprafata agricola de cca 60% din teritoriu. in cadrul accstcia , principala resursa e r..:onstituita de pa~uni (43,83%) ~i f:inctc ( 38,46%). Pa~nile ~i fanetele ocupand cea mai marc parte a supral'etelor agricole , dau profilul e<.:onomic , predominant agrozootebnic. In cadrul sectorului zootchnic , cre~terea oilor este cea mai favorizata de condiliile naturale Conditiile pedodimatice In care sc afla comuna sunt propicc pentru dczvoltarca pomiculturii In special pc vcrsantii cu expunere sudica $i pentru prun , nuc si mar. Terenurile pe care se cultiva pomi fructifcri alterneaza cu tercnurilc cu fancte , alternativa care favorizcaza obtinerea unor bune rezultate.

Suprafata arabi\ a este foarte redusa datorita conditiilor geogralice , relieful este accidcntat ~i se prczinta 'in parcele mici pe tcrcnuri In panta. Printre culturilc principale se situeaza porumbul prel.:um ~i cartoJii. Utilizarea tcrcnului a fost realizata dupa ortofotoplanul aferent comunei respectand partial categoriilc de 1()1osinfli. Pentru comuna analizata utilizarea terenului a fost 1mpfu'titii J:n urmatoarele <.:ategorii: corp de apil, l~eaHi, intravilan (vcgctatie localitati), livada, padurc, pasune ~i vegetatie mixla (zonele unde m1 s-a putut face o delimitare exacta, sprc cxcmplu: padure $i pasune, padurc ~i fi1ncata). Sectiunca a 4-a. lnfa·astructura tchnici, categorii de lucrari situate pe teritoriul analizat

Structurtlloca/itafii. ldent~ficarefl tipurilor de cliidiri dupii: anul execufiei, materialele de construc:fie, regim de iniilJime, numiir per.,·oane(populatie) Teriloriul pe care II ocupa comuna Provita de Sus ca unitate administrativ tcritoriala are o suprafata de 2 20.04 km , pe raza acest.eia aflandu-se 4 sate: Provita de Sus, lzvoru, Plaiul ~i Valea Hradului Populatie In zona de intravitan se aHa un numar de 1235 gospodarii care 1nglobeaza un numar de 191 2 Iocuitori,(actualizat dupa directia statistica Prahova la sfarsitul anului 2019) dup~ cum unneaza: Provita de Sus 6g 1 gospodarii Tzvoru 156 gospodarii Plaiu 339 gospodarii Va!ea Bradului 59 gospodi:irii Densitatca medic in localitatea Provita de Sus esre de '122 locuitori/km., cea mai marc dcnsitatc tlind in satul Provita de Sus de 300 locuitori /km.p si cea mai mica de 50locuitori/km./in satul Valca Dradului. in ceea <.:e prive~te constmctiile din comuna Provita d<:: Sus, acestca sc pot 1mpfu1ii pe mai mnltc categorii dupa cum urmcaza: - Func1ic de matcrialul de constructie: 964 Jcmn 64 paianta

11 71 carantida 92 idarie 54 beton armat $i pre1ilbricate - FLmctie de nivelul de 1naltime: 1230 parter 2 ctaje sau mai multe 2 1 etaj ~ matt.~ardate - funqie de anul de constructie: 80 <1910 67 1971-1980 176 1910-1929 36 1981-1989 220 1930-1944 4 1990-1994 310 1945-1960 50 1995-199 170 1961- I 970 82 >2000

Datelc au fost preluate de Ia lnstitutul National de Statistica :;;i corcspund recen:-~am an tului populatiei din 2015 si constructiilor din 20 I J.

Toatc drumurile au H>st prcluate din rearnbularea topografica afcrenta comunei ~ i complctata cu infonnatiile de pc ortofotoplan.

ReteJc]e edilitare au fost preluate din rcambularea topografica aft:.~renta comunei ~i verlicata in teren 1mpreuna cu autoritatile locale. Miscarea naturala a populatici 2015-2016 a facut ca populatia sa fie intr-o continua scadere.

Sectiunea ll 5 ~a.Cai de transport At1crcle principale de circulatie ce tranziteaza teritoriul administrativ al comunei Provita de Sus sunt:

1. O.J lOOE ce asigura Jegatura spre comuna vecina Provita de Jos la sud est ~i cu comuna Adunati spre nord. 2. DC 124 ce asigura legatura lntrc satul Provita de Sus, satul Plaiu ~i Comuna Vi~incsti, judetul Dfunbovita. 3. DC 125 cc se gase~te in satul lzvor . Modernizarea drumurilor comunale si satcsti constituie o prioritate Ia nivcl de UAT atat din pw1ct de vedere socio- economic cat si a imbunatatirii timpului de raspuns in situatii de urgenta, in ceea c priveste intcrvcntia cu mij loace tehnice de interventie(autospeciale,ambulante smurd,etc). Anual CLSU fhcc o evaluarc a starii drumurilor si stahi lcstc prioritatile privind intretincrca si repararea acestora ,cat si rcalizarea de proiccte noi privind lucrari de asfaltare si modcrnizare a drumurilor comunale si satesti Ia nivel de localitate, prin fonduri eurorcne si guvernamentale. Retea ruticra -judctean 8k.m -comunal 22km

Retea alimcntare cu apa - nu Rctca de canalizarc - nu Retea electrica Pe teritoriul eomunei Provita de Sus exista linie de mcdie tensiunc, iluminat stradal modcrnizat.Intrcaga locaJitate este alimentata cu cnergie electriea. Retea de gaze -Pe teritoriul comunei Provita de Sus avem conducta magistrala TRANSGAZ(Medias­ Bucuresti) in lungime de 7 km.

12 Scctiunea a 6-a Dezvoltarea economica Localitatea Provita de SUS m1es te dezvoltata din punctc de vedere economic. Pe teritoriul localitatii isi dcsfasoara acti.vit:atea urmatorclc jnstitutii si opcratori economici:

Nr. Dcnumire operator Profit de Nr. Substantele Tipuri de rise ce pot Crt. cconomic/ institutic activitatc satariati gestionate genera Primaria Provita de SUS Unitate administrativ 16 .INCENDII tcritoriala Scoala cu clasele J-VHI Provita de SUS EDUCATIE 18 lNCENDH

Gradinita de copii Provita de SUS EDUCATIE 2 INCENDH

Dispensar wnan CMI PRIPOAIE MJHAELA SANATAT E 2 TNCENDII

Gradinita de copii Sat. IZVORU EDUCATIE 1 lNCENDil

Biscrica ..SA TUL IZVORU ?. CULTE INCEN D II Biscrica PROVITA DE CULTE 3 INCENDII sus SC SALRO SRL COMERT 14 INCENDII

SC ARMAL SRL COMER'f 2 INCENDU

SC CRENGUT A SRL COMERT I TNCENDII

SC BOBOLEANU SRL COMERT 1 lNCENDII

SC I, QSAPEMA S RL COMERT I INCENDII

Post Politie Ordine si 3 LNCENDII siguranta publica CNA Posta Romana Servicii postale 1 INCENDIT

Fondul funciar agricol Tcrenul agricol reprczinta cea. mai importanta rezerva naturala a teritoriului localitatii care acopcdi 62% din suprafata sa totala rcspectiv 1209 ha. Structura pe f(llosinte agricolc pune in evidenta predominanta terenurilor cu destinatia de p a~uni §i fanete, cu 982 ha (81,39 % ). Celelalte folosinte au ponderi mai rcduse ~i sunt rcprezentatc de livezi cu 132 ha (1 0,92 %) ~i terenuri arabile cu R2ha ( 6.79% din supra:fata agric.ola). AHit structura suprafetei agricole cat §i conditiilc pedoclimaticc permit dezvoltarea unei structuri complcxe a productici agricolc, toate tipuri le de activitate specifica productiei vegctalc ~i animate 1ntrunind conditii lavorabile de dczvoltare. 13 Fondul forestier Vegetatia Jorestiera acopcra 603,08 ha din suprafata comunci :?i se situeaza printrc rcsursele naturale imp01t ante. Printrc uniH\tile administrativ-teritoriale care beneticiaza de un important potcnlial forestier sunt: satul PLAIU ( 25 % din suprafata totala), satul 17.VORU ( 25% din suprafata totala) 3 Posibilitatea <:muala de masa lcmnoasa cstc de 470m . Peste 90 % din suprafata cu paduri are rol ~i functii speciale de protectie a solurilor, a apclor, pentru rccreerc etc. Padurile din localitatea Provita de Sus sunt bogatc In resurse de vanat, ~i de variate produsc secLmdarc (i!·ucte, ciuperci, plantc mcdicinale etc.), ceea ce ofera potential de dezvoltare a unor activitati cum ar fi de excmplu vanatoarea, colectarea §i prelucrarca fructelor de padure, a ciupercilor ~i plantclor medicinale. CompoziJia padurilor sc caracterizeaza prin dominarca suprafetelor ocupate de foioase- 100%. Structura fondu/ui forestier pc tipuri de proprietate rclcva faptul ca 29,7 % apartine domeniului public, rcspcctiv Regia Nationala a Padurilor- filiala Prahova ~i 70,3 % proprictatc particulara. Zmwrea fu~tcfio~talli a piidurilor stabilita prin amenajamente silvice, punc in cvidcnta cxistenta a doua mari grupe functionalc: • grupa l cuprindc padurile cu functiuni speciale de protectie in suprafata de aproximativ 80%; • grupa a 11-a cuprinde pfu.luri cu functiuni de productie, unde sc urmarc~te rcalizarea in principal a masei lemnoase de calitate superioara ~i altc produsc ale padurii ~i concomitent, proteqia caliH\tii factorilor de mediu, In suprafata de aproximativ 20 %. In raport cu functiunilc spcciale de protec.;tic, padurile de grupa I se subdivid In urmatoarele subgrupe:

Subgrupa %din suprafafa pl!durilor din grupa I PMuri cu functiuni de protectia apelor 20 Paduri cu func~iuni uc (.HVLt:~.:li~:: a ltrt:nurilor :;;i ::;olurilor 50 PMuri cu functiuni de protectie contra factorilor climatici si industriali I Paduri de recrecrc 17 Paduri de intcrcs ~Li i nt i fic ~i de ocrotirc a genofondulu i ~i ccofondului 12 fores l4tier

Padurilc din subgrupdc unu ~i doi cu rot prioritar 1n protectia mcdiul.ui sum bine rerrczcntatc In zonele cu problcmc din punct de vcdere hidrologic. In ceea ce privc~tc padurile cu functiuni de recreerc, trccute in regim de conscrvarc deosebita ~ ·i cxcluse din procesul de productie lemnoasa, sc urmfire~te pastrarca cat mai nealterata a earacterului lor natural. In ac~asta categorie se includ in principal: • padurilc dcstjnate conservarii ~i dezvoltarii intensive a vanatului ~i rccrccrii prin vanatoare. Padurile de interes ~tiintitic ~i de ocrotire a gcnofondului ~i ecofondului forestier sunt destinate ocroririi integrate a naturii, functia ~iintifica tiind prioritara. Prin lege, In accasta categorie de paduri se intco.icc rccoltarea de masa lcmnoa'ia, inclusiv taierile de igicna ~i lucrarile de ingrijirc, precum ~i altc activitati care ar putea deranja cchilibrul ecologic (pa~unat, turism etc.). Rcsurselc minerale Resursele de substante mineralc utile din teritoriul studiat cuprind In principal hidrocarburi, carhune (lignit), sarc, roci utile ~i ape minerale Ni.\'ip ~i pietri~: 'in albia paraului Pro vita. Resursele naturale cu o complexitatc deosebita <.latorita varieta~i conditiilor natmale ~i geologice, stau la baza dezvoltarii unei cconomii diversificatc, cu sectoare rcprczentand aproape toatc rammile de activitatc ale cconomici naponale. In ordinea impot1antci lor aceste resursc cuprind: • Resurse de substante mincrale utile concentrate In principal In spatiul subcarpatic ~i valorHicate In cconornia j udetul ui: petrol, gaze naturale, sare. marne calcaroase, izvoarc m i ncralc. • Resursele silvice, peste 32 % din suprafa·~a judetului fiind acoperiti'i de paduri, a caror functiunc principala cstc de protectic. Acestea sunt concentrate 1n zona de deal.

14 • Resursele agricole, teritoriul judt!tului liind acope rit pc aproapc 60 % din suprafata cu tcrcnuri agricole cu potential di1erentiat de dezvoltarc a ramurilor specifice agriculturii: tn sud cu terenuri de marc fc1til itatc ~; vaJoroase pentru dezvoltarea unci agnculturi intensive; In zona centrala, corcspunzatoare dealurilor suhcarpaticc, cu conditii pedoclimatice favorabile dczvoltarii pomiculturii ~i viticulturii. Agricultura se face foarte putin, in schimh este dczvoltata pomicultura. • Resursele de upa relativ importante cantitativ, l'n lipsa unor lucdiri pentru acumularea lor In lucrari hidrotehnicc specificc, au un rol important in acoperirca nccesarului de apa pentru aprovizionarca populatici ~i animalelor. • Resursele turistice concentrate 1n principal 1n zonelc de deal sunt constituite din factori naturali favorabili dczvoltarii odihnei Ia sfarsit de saptamana. Cresterea animalclor In localitatca Provita de SUS zootehnia ocupa un loc important in dczvoltarea comunci. Cresterea animalclor intra in preocuparilc populatiei si a 1ermelor specializate in crestcrca si comercializarea animalclor si a produselor din carne in tabelul de mai jos este prezentata situatia ccntralizatoare a efectivelnr de animale aflate la populatie cat si in ferme zootebniee:

Nr. SPEC IA DE ANIMALE JUD LOCALlTATEA Obs . Crt. BOVINE OVIN E PORCINE CAUALINE PASARI Prahova Pro vila dcSlJS 320 11 16 112 99 5465

Turismul - Zona turisticii. Valea Provitei Calea de acces In zona este drumul de legatura intre judetul Prahova si j udelul Dambovita , com una Visincsti si DJ IOOE Poiana Campina-Provita de Sus -/\dunati. Promovarea t()rmclor de turism: turism de odihna ~i recreerc: - scjur, agrement ~i sfar~it de saptamana- in area]ul montan (dealul Sultanul). - turism rural- Dezvoltarea ofcrtei specitice (pensi.uni rurale sau ferme clasate).

Sectiunea a7-a ln{ra.-.tructuri locale lnstitutii( cultura,invatanant,ect.) La nivclul comunei Provita de Sus exista un cam in cultural in satul Provita de Sus, un cabinet medical CMI Pripoaie Mihaela in satul Provita de Sus, Scoala generala Mitropolit Pimen Georgescu cu clasele I-VIII si gradinita in satul Provita de Sus, precum si o alta gradinita in satul Izvoru. Rctele de utilitati (apa, eanalizarc, clcctriee, gaze). Retea de apa - N u Retea de canaliz:are - N u Rctea electrica - toata comuna Retea de gaze - partial in satul Provita de Sus V arietatea f(>rmclor de relief si complexitatea geologica a aceslora fac ca resursele naturale ale regiuni i sa fie dcstul de diversiticatc. Regiunea dispune de resursc bogate si divcrsificata de apa neprospectata , care prin utilizarea in di1erite domenii, au un rol deosebit in dezvoltarea economica. Lucuri de adunarea si cazarc a sinistt·atiloa· In cazul producerii unor dezastre sinistratii sunt cazati in urmatoarclc imobile apartinand administratiei publice locale Provita de Sus : - Scoala generala -200 persoane, racordata la reteaua de utilitati puhlicc (apa, energie eleclrit.:a ~i gntp sanitar in interior). - Camin Cultural -1 00 persoanc, racordata la rcteaua de utilitati publice (apa, energic clcctrica ~i grup sanitar in interior) prccum si posihilitatea de prcparare si servire hrana.

15 Sectiunea a R-a.Speci{ic regional. Vecinatati - Ia nord localilalea ADUNATI, Ia sud localitatea PROVIT.A DE JOS, Ia est localitatca BREAZA. Ia vest localitatca Visincsti-Dambovita. Inlluente- Retcaua hidrografi.ca este dominata de paraul Provita. Varietatea formelor de relief ~i complexitatea geologica a acestora fac ca resursele naturale ale regiunii sa tie deslul de divcrsiJkate. Zona de deal conccntrca7.a resurse nalurale ale suhsolului (petrol, gaze naturale, sare, marne ealcaroase ~i izvoare mincrale) importantc pcntru industria materialelor de constructii. AUiluri de resursele subsolului, de o importanta dcosebita ~i cu influentc dircctc In dezvoltarea anumitor scetoare economice se afla. resurscle solului. Regiw1ea dispunc de resurse bogate ~i importantc de apa, care prin utilizarea In diferite domenii, au un rol deoscbit In dezvoltarea cconomica a acesteia.

CAPITOLUL Ill ANALIZA RISCURILOR G.KNERATOARE Uli: SITlJATII DE URGENTA

Sectiunea 1-a. Analiza riscurilor naturale a) Fcnomcnt! meteorologicc periculoase (furtuni, inundatii, tornadc, seceta~ inghet, etc.) Conditiile gcoclimaterice ale judetului Prahova, prccum ~i explozia tchnologica a ultimelor decenii au creat premisele cxistentei pe teritoriul judetului a unor sursc de rise majore. Riscurilc pot fi catcgorisite in naturale si tehnologice. Daca luam In considerarc factorii care pot declan~a manifestarea accstora ca dezastre, aceste riscuri pot fi clasilicate dupa cwu urmeaza: - Riseud naturale, de or1gine non atropica; Aceasta categorie include urmatoarele tipuri de rise: - Cutrcrnure; - Fenomenc rneteorologice dcosebite (ploi abundente ~ide lunga durata, caderi masivc de zapada, furtunL gr.indina, seceta, etc.); - lnundatii, altele dccat ccle generate de accidente Ia bar~jc ~i lucrari hidrotchnice; - Alunecari de teren; - Incendii de padure. Fcnomcnele meteorologice pericutoase sunt d~ja de notorietate pcntru ultimii ani, caracteristici le principalc situandu-se intre intensitatca deosebita a lor si modul atipic de manifestare fata de ca:racteristicilc geo-climaticc ale zonei geografice in care sc afla localitatea Provita de Sus, lara a neglija cfcctele secundarc pe care accstca le-au avut (inundatii, recolte distruse, distrugeri ale cailor de wmunicat1 i rutiere, etc.). Oin punct de vedere cartografic nu se pot cvidentia zone cu vulnerabilitate crescuta; din acest punct de vcdere practie tot teritoriul cstc afectat de astfcl de fenomene. Trcbuie totusi sa evidentiem aparitia unor fcnomene meteo extreme in zona muntoasa, undc adeseori s-au manifestat furtuni de o vilolenta rar inlalnita si cu precipitatii abundente, uncori nespecificc sczonului (zapada, lapovita si ninsoare in Luni de vara, furtuni de zapada, ploi abundente si avalanse- iarna). In zona localitatii Provita de Sus se pot manifesta cu precadere furtuni si ploi abundente urmate de distrugcri de culturi si inundatii de scur.ta durata. ln ultimii ani nu au fost semnalatc furtuni vilolentc. Datorita modifica:rilor climaticc din ultimii ani sunt tot rnai frecvente furtunile cu ru;pect de vijelie insotitc dcscori side grindina. Din aceasta prezentarc succinta a principalclor surse de riscuri naturale prezentc si potential acti ve de pe teritoriul judetului, cu toate legaturilc lor de intcrdcpendenta cauzala, precum si din interpretarea sintctica a hartilor ee prezinta distributia accstora, se poate deduce usor faptu.l ca circa 60% din teritoriullocalitatii Provita de Sus este sub incidenta unui factor de vulnerabilitate mare prin prczenta a eel putin doi sau trei factori de rise ce pot genera dczastre prim are. Din punct de vcdere al frecvcntei si a! consccintelor distructive in ultimii ani un Ioc aparte 1-au ocupat inundatiile, atat pe torcnti cat si pc cursurile infcrioarc ale raurilor din judet. 16 lnunda1ii: Din punct de vedere a impactului acestor fcnomcnc un Joe aparte il ocupa inundatiilc din anii 2005, 2010, 2011 si 2014, al caror tablou amanuntit se poatc urmari in urmatoarea Caractcrizarc hidrometeorologica: In timpul veri/or din tmii 2005,2010,2011 ,.,; 2014 s-au inrcgistrat prccipitatii ahundente cu caracter torcntial in comuna Provita de Sus. In confonnitate cu Legea Nr. 575 din 22 octomhrie 2001 privind aprobarca Planului de amenajare a tcritoriului national- Sectiunea a V-a - Zone de rise natural, prin - lnundutie - sc lntelege acoperirea tt!renului cu un strat de apa In stagnare sau in mi~cru·e, care, prin marime !}i durata, poate provoca victime umane ~i distrugeri materiale, ce dercglcaza buna dcsfa§urare a activita~ilor social-economicc din zona afectaHi.

UNITATI ADMINJSTRATIV-TERITORIALE AFECTATE DE INUNDATII*) Nr. Unitatca administrativ- Tipuri de inundatii Judetul Crt. teritoriala pe cursuri de apa pe torenti 0 1 2 3 4 1. Prahova Provita de SUS SCHIOPOTA

Pentnt a monitoriza si a mentinc in pennanenta sub control nivclul paraurilor din localitatea Provita de Sus si a af1ucntilor acestora, precum si pentru a lua masurile ce se impun pentru instiintarea, alarmarea, prcalarmarea populatiei posibil a fi afectate, functioneaza in rcgim permanent statii pluviometricc. Monitorizarca situatiei hidrologice pe cursurile de apa se executa printr-un punct pluviometric din Provita de Sus- curs de apa monitorizat- panml Provita Situatia meteorologica a localitatii Provita de Sus este monitorizata de Statia meteorologica Campina. Accasta monitorizare se realizeaza permanent astfel : - statia meteorologica Campina monitorizeaza fcnomenele orar asupra urmatoarclor clemente : • precipitatii lichidc ~i sohde; • intcnsitatea ~i directia vantului; • temperatura acr-sol; • radiatia so]ara; • fenomene mctcorologice extraordinarc ( caderi masive de zapada, polci, chiciura, vijelii etc).

- statia hidrometrica Provita de Sus monitorizcaza : D nivelul paraului Provita; 0 temperatUl'a apei ~ i acrului; n fenomcnc de iarna (gheata Ia mal, zapoare, poduri de ghcata); n dehite lichidc ~i solide; fl precipitatii. La aceste statii hidrometrice, monitorizarea se efectucaza zilnic, la orele 7.00 ~i 17.00, In situa~ii normale, din trei In trei ore Ia introducerea codului galben. din doua In doua ore la introducerea codului portocaliu, din ora in ora sau mai des la introducerea codului ro~u. De asemcnca, statiile hidromctricc monitorizcaza ~i producerea de fcnomcnc meteorologicc ext.raordinare care sc produc 1n zona statici respective. Statiilc mcteorologice ~i statiile hidrometricc transmit informatii zilnic, conform programului de observutii ~i masuratori ~i ori de catc ori situatia 0 impune. Aceste statii sunt lncadrate cu personal de specialitatc, iar posturile pluviomctricc sunt deservite de angajatii consiliilor locale sau de colahoratori cxterni. Pc tcritoriul localitatii Provita de Sus cantitatile de precipitalii medii multianuale cazute de-a lungul timpului sunt de 30-40L/ mp. 17 lnstiintarca, avertizarea, alarmarea populatici in 7.oncle posibil a ii inundate se face prin dispeeeratul Inspectoratului pentru Situatii de Urgcnta a! Judctului Prahova la telefon 112. b) Incendii de padure 1. (;cneralitati Suprafata impadurita a localitatii Provita de Sus este de 603,08 ha impartita 1n paduri de ra~inoasc, foiol::lse ~i amestec de ra~inoase cu foioase. Zonele impadmite se lntalncse de Ia eota 100m (paduri de tag, anin. ffasin, stejar), trecand prin zona de deal cotclc 500 m - 800 m (pad uri de stejar, em'Pen. mesteacan, fag). Vfusta padurilor estc variata, de la plantatii de puicti pana la padurile de stejar pedunculat (> 140 ani) aflate in gospodru:ia Ocolului Silvie Sinaia si Oeolului Silvie Campina. Accesul foJ1clor de interventie In zonelc !mpadurite se face pc drummilc forcstiere folosite pentru exploatarea masei lemnoasc. Fondul forestier din zona de competenta a judetului Prahova este gestionata de ocoale silvice : 1. Ocolul Silvie Cfunpina ; 2. Ocolul Silvie Sinaia ; 2. Pompicrii militari asigura interventia penta·u stingerea incendiilor produsc Ia fondul forcstier astfel Deta$amentul de Pompieri Campina intervinc Ia: Ocolul Silvie Sinaia : la nord de Talea, padure de fag cu lnalpmea de 20 m, diamctrul trunchiului de 0,2 m ~i distanta dintrc trunchiuri de 7 m; 'in zona Brcaza - ~otriile sunt padtrri tinere ~i la.stari~, iar la sud de Sotriilc In Plaiul Campinei, cota 700 m, estc o padure de carpen cu 1naltimea de 18m, diamelrul trunchiului de 0,25 m ~i distanta dintre trunchiuri de 8 m; 1n zona Adunati stmt paduri partieulare: iar Ia sud de Provita de Sus si zona Provit.a de .los sun{ paduri pa.~i i cularc ~i apattin de Ocolul Silvie Sinaia (fag, cu inaltimea de 14 m, diamet.rul trunchiului de 0, 18 m ~i distanta dintrc trunchiuri de 5 m ). Ocolul Silvie Campina : Ia nord de Campina, 1n zona Voila, este o padurc de amestec, mestcacan cu fag, cu 1naltime de 16 m, diamelrul trunchiultti de 0,2 m ~i distanta dintrc trunchiuri de 8 m; spre sud-est de Campina (zona Telega, Bline~ti, Mislea) cstc o plantatie tanara de foioase ec sc intinde pana Ia li.mita raionului de interventic; zona deluroasa aflata Ia nord de Brebu este acoperita cu tufari ~. iar Ia nord de Sotriilc ~i nord­ est de Pietriceaua sunt phmtatii tincrc de ioioase; Muntele Nctrebnicul (p:lna la cota 985 m) a:!lat la est de barajul Paltinul cste impadurit eu amestec de brad ~i fag cu lnaltimea de 20 m, diametrul trunchi.ului de 0,3 m ~i distanta dintre trunchiuri de 4 m; 1n zona Poiana Craitei pana la varful Craitei sunt amcstccuri de paduri rare 1nalte, cu paduri tinere (lastari~) ~ i suprafetc eompacte de tufari~; in dreptullocalitatii Valea Doftanci, la limita estidi. a raionului Dcta~amentului Campina este o padurc de amestec de brad cu Jag cc sc continua sprc nord cu suprafetc replantate cu brad, iar la limita vestica a raionului (spre muntelc Piciorul Mierlclor) este o padurc de brad ~i fag cu lnaltim~a de 20m. diametrul trunchiului de 0,25 m ~i distanta dintre trunchiuri de 7 m; in zona Traistieni (spre est) estc o padure de brad cu inaltimca de 6 m, diametrul trunchiului de 0,08 m ~i distanta dintre trunchiuri de 2 m, iar Ia Piscul Cainclui este o zona cu rcplantari de~ fag; Ia est de Piscut Caine lui, pana Ia Iimita raionului de interventie al D cta~amentului Campina este o padurc de fag (la cota 1.150 m) eu lnaltimea de 27 m, dian1etrul trunchiului de 0,03 m ~ i distanta dintrc tmnchiuri de 3 m;

18 Ia nord de Piscul Oiiodui, pe partca stanga a raului Ncgr~u, sprc aval) este o plantatic tfulara de fag, iar pe partea drcapta este o padure de fag cu 1naltimca de 28m, diametrul trunchiului de 0,30 m ~i distanta dintre trunchiuri de 4 m~ Ia nord de raul Neagra cstc o plantatie tanara de fag (cota 1000-1300 m) ~i sc continua sprc nord cu o padure de brad cu lnaltimea de 21 rn, diametrul trunchiului de 0,25 m ~i distanta dintrc trunchi uri de 3m. lntre Plaiul Hoplor ~i muntele Stei a~a Marc cste o padure de tag (pana Ia cota 1300 rn) cu lnaltimea de 20m, diametrul trunchiului de 0,3 m ~i distanta dintre trunchiuri de 4 m ; zona dintrc 01:jogoaia ~i muntclc Rusului este irnpadurita cu fag cu lnaltimea de 20 m, diamctrul trunchiului de 0,3 m ~i distanta dintrc tnmchiuri de 4 rn; la nord-vest de Traistie ni cste o padw-e de fag cu lnaltimea de 18 m, diametrullrunchiului de 0,3 m ~i distanta djntre trunchiuri de 4 m. padure ce sc continua spre vest ~i nord cu suprafctc impadurite cu fag; muntclc Rusului ~i muntcle Mu~ita sunt lmpaduriti cu fag, iar pe versantul vcstic al muntelui Mu~ita estc o padure de fag cu lnaltimea de 22 m, diametrul trunchiului de 0,4 m ~i distanta dintrc tmnchiuri de 4 m. Aceste zone se afla lao altitudine cuprinsa J'ntre 1200 ~i 1520 m; Peraza Ocolului Silvie Cfu!_1pina nu sc gasesc obie L:tive turistice imporlante. Zonclc cu ri se de incendiu sunt arboretelc de ra~inoase din bazinul Valea Doltanei, Brebu, Scduia ~i cele de Joioase din zona Filipe~tii de Padure unde accesul In padw-i se face foartc u ~or pe dmmurilc de acccs Ia sonde ~i parcuri petrolicrc. Pc raza Ocolului Silvie Sinaia, practic, 1ntreaga suprafa1a poate fi considerata cu rise Ia incendii (In zona de sud a Ocolului Silvie Sinaia) deoarecc se desfa$oara diferite activWiti agricole de catre localnici pc suprafeteie livczilor, gradinilor, pa,ji ~tilor sau a islazurilor Comunale.

c)Fenomcne distructive de originc geologica cl) Cutremure In ceea cc priveste fenomcnul seismic, estc de notat faptul ca majoritatea cutrcmurelor sunt de natura tectonica~ celc mai puternice putand afecta tot tcritoriul judetului. Caracteristica gcncrala a cutremw-clor din Romania este accca ca, in general, sunt cutremurc de adancirne mcdie, eel mai adesea cu epicentrul in zona de curbura a Carpatilor, la cont1ucnta placii geologice Est-europcnc si respectiv a stratului sub~ geologic Moesian si Inter-Alpin. Profunzimea mcdie a epicentrclor se situeaza Ia 100-150 km. adancime, cu magnitudioi de pana la M=7 rc scala Richter, intcnsitati de pana la VII-IX pe scala MSK (Medvcdcv­ Spohcucr-Karnik). Zona Vrancca coincide cu Locul de contact dintre trci placi tectonicc ~i cu un 1~momen de subductic asociat cu fracturi ale plikilor la diferite adancimi prin proccse de rupere, lunccare, etc. Seismcle din zona Vrru1cea sunt dcnumite normalc (h<60 km) sau intt:rmcdiarc (h=60- 150 .. . 220 km), in functie de adancimea focarului. Zona 1n care se produc cutremurcle inlermediarc este bine identificata ~i prezinta un mare interes datorita particul arita~ilor sale specifice: izolare, concentrarc ~i regularitati 1n modul de produccre (camp macroseismic, mccanism f(Jcal, activitate seismicii dupa ~ocul principal, cic!icitate etc.). Zonclc afectate de cutremure de mica adancime (mai putin de 1Okm) sunt: Azuga- Sinai a. Datele statistice arata ca periodicitatca cutremurclor de marc amploare in VRANC.EA este de circa 100 de ani, cu circa 3 perioade de activitate seismica intcnsa. Printre cutremurele importante ale ultimului secol, cu epi ccntrul in VRANCEA sunt de notat cele din 1940, 1977, 1986. Din punct de vedere seismic judetul Prahova sc afla in zona A partea de sud-est (Valcnii de Muntc- Mizil- Urlati) ~ Zona n Partea de sud si centrala (Pioicsti - Campina- Haieoi- Slanic) si zona C restuljudetului In privinta cutrcmurelor putcrnice, intcrmediare, (I0 UVll MSK; MU6,7), pe baza experientci evcnimcntelor istoricc se pot remarca unnatoarclc caracteristici: izosciste.le sunt putcrnic alungitc J:n directia NE-SV pentru unele cutrernurc (1802, 1940, 1977) dar exista ~i date privind clipse izoseisticc orientate pc o directie pcrpendiculara fat.a de aceasta (de. ex In 1990- date instrurnentalc, 1471 -date istorice); scismele sunt resim1ite la m ari distantc (Mo.scova. St. Petersburg, Istanbul);

19 uncori apar amplificarj locale ale intensitatilor Ia distante considerabile: 200-300 km; procesul de rupere este un cvcniment multiplu (de exemplu In 1977 au fosl 3 ~ocuri principalc) pJanul de ruperc (falic invcrsa) fi ind oricntat N 40° E ~i scufundat 70° ditre NV, sub Muntii Carpati; ~ocurile principale sunt urmate de post ~ocuri pentru care diferenta M0 - M, fJ 1,9; cele mai mari post­ ~ocuri nu sunt asociate cu o activitatc post-§OC importanta; ciclicitatea este de cca. I 00 ani. cu trei intervale de timp in care activitatea seismica este mai intensa (pc ansamhh.1 anii 5 0; 35 11; 80 0 din liecare secol); conform mai multor autori. urmatorul cutrcmur puternic (M>7,0) cstc prognozat pentru lnccputul sccolului XXI; ca urmarc a studiului acestor caracteristici, re~ulta ca tcritoriul Romaniei este afectat, In cazu l cutremurelor de Vrancea cu magnitudinc MU7,0 si intensitati TnVII MS K, pe mai mult de 50% din suprafata: cutrcmurele de adancime intermediara de Vrancca in sud-estul tarii (cca.50% din tcritoriu) ; pe baza instrumental a, la cutremurclc din 4 m.artie 1977, 30 august l9g6 9i 30 mai 1990 au fosr rcmarcatc mai multe situatii in care acceleratia de varf a terenului a lust intre 0,2 g ~i 0,3 g. In aceea~i zonas-au mai produs cutremurc puternice 30 augu~>t 19R6 (M = 7,0), 30 mai 1990 (M=6,7) ~ i 31. mai 1990 (M=6, I ). Dupa anul 1977, in urma studiilor inlreprinsc si tinand cont de cidicitatca cutremurelor din zona Vrancea s-au intreprins masuri privind disciplina in constructii, de la proiectare si pana Ia cxccutic dupa normative cru·e au luat in considerarc micro~onarea scismica si izoseistelc. In conformitate cu Legea Nr·. 575 din 22 octomh.-ie 2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national- Scctiunea a V-a - Zone de rise natural, prin cutrernur - se lntclcgc mi$care vibratoart! a scoartei terestre, gencrata de o ruptura brutala ]n aceasta, cc poate duce la victime umane 9i distrugcri matcrialc. Toate localitatilc urbane din judct sunt cxpuse la o intcnsitatc seismica cuprinsa intre VIT grade pe scara MSK si IX grade pe acecasi scara. 1. Prin constructie cxistenta se intelcgc constructia amplasata in localiHiti din zonclc scismice de calcul A - E definite In Nonnativul pcntm proiectarea antiscismica a construq111or de locuinte, soei:ll-culturak, agrozootelmice ~i industriale - indicativ PI 00-92**), cu modi:ficarile ultcrioare, denumit J:n continuru·c Norm at ivu l P 100-9 2 pentru care, conform standru·d ul ui dt: zonare seismi eli a tcrit ori ul ui Rom ani ci, intensimtea seismica exprirnata in grade MSK este minim VII ~i care prc7jnta: a) degradari sau avarieri 1n urma unor actiuni scismice puternice; b) nivel de asigurarc la ac1iuni seismicc insuficient In raport cu cla•m de importru1ta din care fac parte. 2. Nivclul de asigurarc la actiuni scismice a constructici existente este corespunzator normclor. de proict:tarc ~ide executare In v i.goare la data rcali?.arii constructici. 3. Evaluarea nivelului actual de asigurare Ia actiuni seismice a constructiei existente sc face in funqic de nivelul corcspunzator constructici noi, conform reglemenHlrilor tchnice J:n vigoare Ia data elaborarii cxpertizei tehnice pcntru cerinta de calitatc, rezistenta ~i stabilitate.

(l)Masurilc de interventic pcntru reducerea riscului seismic al constructiilor existcntc pot fi: a) masuri aplicabile cu mentinerea configuratiei 9i functiunii cxistente a constructiei, respectiv consolidarea/repararca clcmentelor structurale sau a sistemului structural In ansamhlu ~i , dupa caz, a elementelor ncstructurale ale construqiei cxistente ~i/sau introducerea unor elemente structurale suplimentare; b) masuri aplicabilc cu nwditicarca conHguratiei ~i/sau a funqiunii cxistente a constructici, cuprin:dlnd reducerea numarului de ni vcluri ~i/sau 1nlaturarea Lmor portiuni de construqie, cu comportare defavorabila la actiuni seismicc sau care prczinta un rise ridicat de dislocarc $i prabu9ire. (2) Zona de intcrvcntie cuprindc totalitatea clcmentelor de constructie - structurale ~ i nestructuralc - asupra carora se actioneaza prin masuri de intcrventie, J:n baza documentatiei tehnico-economicc verificate, avizate 9i aprohatc in conditiile lcgii. (3) Masurilc de interventie includ 9i desfaccrea 9i rt!faccrca instalatiilor, cchipamcntelor, 1ini s<~ e l or, precum ~i alte lucrari strict ncccsare din ~ona de interventie ~ i, dupa ca~, lucrari de imbunatatire a terenului de fundarc.

20 (4) Rcfacerea instalatiilor ~i echipamentel.or In zona de intcrventie include, dupa caz, inlocuirea accstora ~i/sau a obiectelor aferente, precum ~j executarea unor lucnlri de tcnnoizola~ e ~i/sau hidroizolatic, lucrari justificate de rcglcmcntarilc tehnice in vigoarc ~i de solutia de interventie din documenta1ia tehnico­ cconomica aprobaUi. (5) Dcmolarea totala a constructici cxistcnte, ca altcr.nativa la masurile de interventie pentru reducerca riscului seismic, se fundamcntcaza distinct de ditrc cxpcrtul tchnic atestat pentru cerin1a de calitate AI - rezistenta ~i stabilitate.

c2) Alunccari de tcrcn Alunecarea de teren reprezinta o dcplasare a rocilor ~i/sa u a masivclor de pamant care formeaza vcrsan1ii unor munti sau dcaluri , a pantelor unor lucrari de hi.droamelioratii sau a unor lucrari funciarc, ce poate produce victime umane ~j paguhc materiale. Alunecarile de tcrcn sunt provocatc de precipitatiile abundente care genereaza eroziunea la ha7.a versru1tului, cu declun~area acccledirii ~i extindcrii dcfonnatiei acestuia ~i avansarii masci de alunccare pe rampa ustfe! crcata ~i denumita suprafata de alunecare. In acela~i timp, aJunecarea tcrcnurilor este provocata ~i de existenta unor niuri subtcranc care, negasindu­ ~ i un spatiu de deversare, se intiltrcaza in masa de pamant, 1i slabe~te coeziunea, ~ i sub greutatca proprie, in zonele slabitc, de regula cele formate de straturile de argiH1 prafoasa, aluneca atata timp cat nu 1ntfunpina un bloc1~j pcntru sprijinire. Sunt de mentionat o serie de earacteristici, spccificc alunecarilor de tercn, de care se tine seama In analiz.arca mccanismului de producere a evenimentului, ~i 'in mod deosehit a cfcctelor post dczastru, In cazul in care nu sc lntrcprind masuri adccvate, corespunzatoarc. Altmccarile de teren sunt procese ce se dcsfii~oara In timp, accstca accelenmdu-se [n perioadele cu precipitatii abundente sau intcrventii asupra zonclor caracteristice, care modifica structura geologica natura1a a tercnului, In scopul construirii unor obicctivc industriak sau socialc, dupa necesit~t i l e cconomice ale unei pcrioade determinate. Fcnomcnclc de tip alunccarc de teren care se 1ntalnese 1n aproapc 60% din localiU'itilc judetului reprezinta un motiv 1n plus de ingrijorare pentru autoritatile locale, dar ficcarc zona trebuic tratata individual, dat liind faptul ca o ahordarc globala pentru climinarea cauzelor care lc provoaca cstc imposibiUi. Posibilitalile legate de cfectele dezastruoase asupra comuniHitilor umanc sunt ccle care primeaza inluarea dcciziilor pentru aparare Ia dezastru. ln anul 2005 pe tcritoriul judetului au avut loc multiple alunecari de teren care au afectat o buna parte din zonclc populate, cu picrdcri materiale considerabile. Celc mai afeetate localitati au fost ora~ele Baicoi. Holdc~ti Scaieni, Brca1.a, Comarnic, Slanic, Urlati, comunclc Alwti~, Arice~t ii /.clctin, Apostolachc, Hatnlni, Bertea, Brebu, Calugareni, Carbune~ti , Ceptura, Chiojdeanca, Cornu, Gornct, Gornet Cricov, Gura Vadului , Iordachianu, Lapo~, Paeureti, Poiana, Cfunpina, Posc~ti, Predeal Sarari, Provita de Jos, Provita de Sus, Salda, Sangeru, Sccaria, Starchiojd, Surani, ~oimari, Sotrilc, ~tefe~ti, Talea, Tataru, Telcga, Valca Ca!ugareasca, Valea Doftanci, Varbilau, Valcanqti. Cauzele principale ale rcactivarii alunecarilor de teren au fo st, pc de o parte, intensificarea alimentarii alunecarii din fronturile freaticc care acced din platoul inalt prin i1.voarele de la creasta vcrsantului, ce apar la contactul cu mamele vinete rcprczentand patul impermeabil a! apei subtcrane cantonata In nisipuri ~i calcare, iar pede alta parte ploile abundentc cazute 1n cuprinsul alunecarii. 0 alta cauza care a dus la produccrca de aluneeari de tcren a constituit-o dcfri~ari l e masive de pomi ce au avut ca cfcct slabirea rc7.istentei solului ~i implicit produccrca de ast1eJ de fenomcnc. Efectele aluncdirilor de tercn au constat In: • distrugcrea sau avarierca gospodariilor cctatcnilor; • distrugerea drumurilor pe difc1itc lungimi ~i l atimi~ • blocarea drumur i lor de masa de pam ant cazuta de pc vcrsanti; • aparitia de dcnivela.ri ~ tasari ~i crapaturi in carosabilul drumurilor; • avarierea podurilor ( dcsprinderea sau aparitia de crapaturi in culeele podurilor); • distrugerea sau deplasarca lucrarilor de aparare; 21 • distrugerea sHHpilor de inalta ~1 joasa tensiune ~i 1ntreruperea alimentarii cu cnergie electrica a locuintclor cctatcnilor; • hlocarea accesului hipo ~1 auto ca urmare a aparitici faga~clor cu adancimi mari ~i framantarii drumurilor, dudind Ia izolarea colcct1viH1tilor de ceHi.teni; • avaricrca conductelor de gaze ~i apa; • prahw;irea livezilor de pomi 1i·uctiferi ~i lnclinarca copacilor cu scoaterea d1dacinilor din parruint.

Masuri de protecfie ~i inten•entie 1ntocmirea ~i aplicarea planurilor de protectie ~i interventie In situatii de urgenta; constituirea stocurilor de mijloace ~i matcrialc pcntru interventie; instruirca populatiei asupra modului de realizarc a masurilor de protectie ~i de rcspectare a regulilor de comportare; ~tiin t area ~i alarmarea populatic1- alunecarile de teren, cu rare exceptii, nu se produc chiar prin surprindere oferind posibilitatea alarmarii In astfel de situatii; introduccrca masurilor de ordine ~i paza In zona calamitaHl; prevenirea ~i combaterea panicii; asigurarea masurilor de prim ajutor victimclor ~i a asistentei mcdicale in zona catamitata; organizarea actiunilor de intcrvcntic pentru inlaturarca unni1rilor alunedi.rilor de tcrcn; dcsra~urarea aqiunilor de interventic pcntru reabilitarea climatului social; evacuarca populatiei: animalelor ~i bunurilor materiale~ asigurarea conditiilor de trai pcntru sinistrati - organ1zarea cazarii, asigurarii cu apa, alimente 9i medicamcnte a persoanelor sinistrate

Descrierea alutreciirilor de tere11 'inregistrate 'in comuna ProviJa de Sus. in timpul observatiilor de teren (octombrie 2014- iunie 2015) pe tcritoriul comunei au fost identificatc 7 (~apte) alunecari de teren. f,a scoala Alunecare descrisa pc larg in Studiul gcotehnic. Alunecarea de tcrco s-a dezvoltat pe versantul sud - vestic al unui deaL Versantul accstui deaJ este acoperit de ebulmentc marginite sau traversate de viroage, zone de b~iltirc a apei ce au favorizat aparitia vcgctatici hidrofile. Sprc amonte versantul prezinta vcgctatie arborescenta, local arbori iar in partea mediana ~i sprc baza este acoperit de vegt:tatie ierboasa local hidrofila.

/\lunecarea 1ncepe din apropjere de culmca versantului ~i se descarca In apopiera paraului Provita, afcctand un areal extins - hmgimea din frontul de dcsprindere pana Ia pfuau este de aproximativ 400 m iar latimca maxima este de aproximativ 350m). In corpul aluncdirii apar numcroase fronturi de desprinderc. Astfel In partea amonte a alunecarii sc contureaza principalcle fronturi de al.unecare cu lnaltimi foarte mari, Ia baza carora s-au format ebulmcntc . .Faptul ca accstea sunt acoperite cu vegctatie arborescenta, chiar 1mpaduritc pc anumite zone indica. faptul ca aceste fronturi principaJe nu sunt foarte reccntc. La baza fronturilor de fronturilor de desprindere. din amonte. in masa a!unecata s-au creat viroage, unele cu adancimc de 2.0 - 2.5 m ~i latimea de cca. 3.0 m, cu maluri abrupte acoperite de vegctatie arborescenta. Pe cea mai mare parte a vcrsantului afectat de alunecare apar mici asttel de ,.viroage" ce au tost create fie Ia baza fronturilor de desprindcrc fie 1n zona dintre doua ehulmente de scurgcrca apclor pluviale dar ~i de izvoarcle ce se ivesc din versant. Local morfologia terenului data de ebulmcntc favorizeaza crearea unor mici zone depresionarc 1n care se acumuleaza apa. 22 Fronturi de dcsprindcre sccundare sc pot obscrva pc lntrcgul areal al alunecarii, unele dintre de foarte rccente. In unde 1ronturi de desprindere se pot observa In general argik prafoase-nisipoase galben-ca1enii , argile $istoase cenw~ii ~i nisipuri argiloasc 1nsa se mai pot ohscrva ~i blocuri de gresie. Alunccarea din punctul "la $COaHi" face parte dintr-un sistcm de monitorizarc continua a Obscrvatorului de Geodinamica Provi1a de Sus (GOPS) coordonat de dl. acad. dr. ing. Armand Stanica Anghel Alunecarea din ptmdul "Anghcl" este produsa pe versGJntul de pe partea drcapta a pftraului Provita. estc de tip rcgrcsiv, ~i pare xeactivarea unui vcchi cbulment. Pe suprafata alunecata se observa fronturi de desprindere ~i zone cu umiditatc cxcesiva ~i vegetatie hidrofila. Nicolescu Alunccarc activa, de tip regresiv produsa pe versantul drept al paraului Provita. In zona ehulmentului cxista o casa care a fost dezafcctata. in aval de zona alunecata malul drept al parilului este protejat de o Iucrarc din bcton fapt ce face ca vesantul din spatele acesteia sa fie stabil. Scoala Plai Alunecare cartelata in iuli.c 2015. Alunccarca a afcctat DC124 in dreptul scolii din satul Plai. In zona alunccarii asfaltul este crapat pana in axul drumului comunal. In aval sc ohserva ozona ebulata cu mici depresiuni in care se acumulcaza apa cea ce inseamna cain acest punct este posibil sa sc ti reactival o veche alunccarc. De 124. Drumul spre Visinc~ti Alunccarca din acest punct se manifesta sub forma unci tasari pe partea stanga a drumului. Este posihil }'nsa sa existe ~i o deplasare latcrala de mica adancimc deaorece paralel cu drumul, pc partea stanga, se atla o viroaga, afluent al vaii Sultanului. In lungul drumului , zona afectata de instabilitate estc dcpresionara, ceea ce indica nccesitatca unui podet care sa descarce apclc din amonte in viroaga. La Patran Al unecarc de pc DC 124 din punctulla Patran a afectat dmmul comunal care este crapat pc mai mult de jumatate din latime.

Drumul cstc eonstruit in profit mixt cu debleul pe partca dreapta ~i rambleul (care cstc ~i afectat de alunccarc) pc stanga. Se pare lnsa d\ vectorul, care a afcctat drwnul comunal, cste unul secundar situat pc flancul stang aJ unci alunediri mult mai mari orientate paralcl cu dnnnul. Acest fapt a reie~it si din discutiilc cu localnicii si se observa si pe modelul tridimensional al tcrenului.

Goraoestj Alunecare produsa In lungul unui drum local care a afectat gardul fam. Mandaianu Mircca. Se observa de asemenea ~i fisuri in fundatia easei acestuia. Pe partea dreapta a drumului estc o viroaga. Local, sprc viroaga, se observa vcchi sprijiniri ale drumului efcctuate prin mijloace locale (pari batuti legati cu barne de lcmn). Aceasta 'lnseamna di fenomenul actual (care a daramat gardul) rcprczinta o reactivare a unei vechi alunecari.

1. PRtNCIPII O F. PREVENIRE, COMBATERE ~I STA BILJ~AR E AALUNECARlLOR OF. TF.REN Masurile care se pot preconiza pentru prevenirca, combaterea ~i remedierea alunecarilor versantil or se pot grupa dupa diferite critcrii, dar l.n primul rfmd In functie de starea In care se afla masivulin momcntul studierii acestuia. Ca atare, un prim set de masuri, In cazu11n care exista o stare de echilibru, se retera Ia

23 mcntincrea accstci stari ~i Ia o cventuala lmhunatatire a acesteia. Gama masurilor de tJTtbunatatirc a stabilitatii, aplicate In mod curenL, cuprindc: a) masuri gcomctricc; b) masuri hidrologice; c) masuri fizice, chimice, biologicc; u) masuri mecanice. Pc de alta parte gcncrarca proceselor de instabilitate, ca desra~urarc In timp, dcpinde de o serie de tactori perturbatori. in ace.st sens o alta grupa de masuri poate asigura stabilitatea versantilor pr1n actiunea chiar asupra factor] 1or pcrturbatori. Actiunca asupra factorilor pertLU·batori cuprinde: a) masuri pcntru rcalizarca Wlei stari de eforturi unitare 'in teren, compatibile cu rezistenta accstuia; b) masuri pentru lmpicdicarca mic$onlrii In timp a rczistentci terenului; c) masuri pentru echilibrarca versantilor prin lucrari de sustinere $i consolidare. Metodele geometrice urmaresc rcprofilarea pantei cu scopul de a-i mari factorul de stabilitate. in acest sens, in functie de conditiilc $i posibilitatilc locale se poate recurge la excavatii Ia partca supcrioara (in partca de crcasta a pantei), La lncarcari (berme, banchete), la pmtea inferioarA ('in zona de picior) sau Ia 'imlulcirea indinarii pantc1 respective. Metodele hidrologice au 'in vedere In principal d.renarea sau asecarca masivului 1n scopul 1mbunatatirii caracteristicilor de rezistcnta ale pamantului, m i c~orarii presiunii interstitialc inlaturarii eventualclor procese hidrodinamice si, In general, a efectelor negative ale prezentei apei exccsivc in masiv. Tn accst scns sc pot aplica muneroase masuri, printre care:

- colectarca ~i indepartarea apclor de suprafata, pluvialc ~i provenite din topirea zapezilor prin rigole ~i $cmturi pereate, ctrenuri superliciale, uneori pavarea sau impermeabilizarea pantei;

- lndepartarea apclor de adancime ~i miqorarea umiditatii masivului prin drenuri de adancime, galerii de drenaj, - colectarea $i 1ndepartarca apelor de suprafata. pluviale sau provenitc din topirea zapezilor prin rigole $i ~antur i pcrcate a diror pantc longitudinale sa 1mpiedice alat colmatarca lor cat ~i ravenarea, drcnuri superficiale, uncor1 pavarea sau impcm1eabilizarea pantci; - puturi de absorbtie, drcnuri verticale de nisip, drenuri fitil, drcnuri orizontale; - combaterea fenomcnclor de antrenarc hidrodinamid\, In special la baza pantei, prin drenuri de picior, filtrc inverse, drenuri cu gcotcxtile, saltele drcnantc, amenH;jari antierozive~ etc. Metmlele fizice conduc Ia lmbunatatirea structurii ~i rezistentei tcrcnu\ui :tara un aport de material din exterior. Aici sc includ diverse variante de compactarc: congelarea (ca masura tcmporara In timpul cxecutiei), arderea In foraje speciale, etc. Metodele c/rimice urmaresc ameliorarea calit.atii terenului prin schimbarea cationilor din complexul de adsorbtic al pamanturilor argiloase, 1ntroduccrca de liant In structura pamantului sau chiar modiiicari radicale In structura acestuia. Tratarea se face prin amcstec, injectii, etc. Metodele hiologice realizcaz.a sporirea stahilitatii versantului cu ajutorul vegetatiei: la suprafata prin !nierbare, garduri vii, cleionaje, iar In adfulcime prin plantatii de arbori care pc langa asecarea masivului asigura in timp ~~ consolidarea mecanica a acestuia. Consolidarea prin metode mecanice $i sprijinirca prin constructii adccvate au de asemenca In vedere stabilizarea masivulul. lntre solutiilc posibile se enumcra ancorarea sau hulonarca pantelor, zidurilc de sprijin clasice sau din pamant armat (cu gcosintetice), contraforti, chesoane, pere1i ingropati, precum $i diferite tipuri de pilotaje. In continuare sunt prezcntate tipurile de lucrari eel mai Jrccvcnt utilizate 1n situatiilc aparute de-a lungul timpului Ia alunccarile de teren din zona drumului. Totu$i, acestea nu swtt singurele care se pot aplica

24 pentru o situatic specifica, fiecare lucrarc de consolidare lrebuind sa fie proicctata ~i dimcnsionata pentru s i tua~ia ~i arnplasamenl.ul destinat, pe baza unei anali7.c pcrtincntc a situatici locale ~i a factorilor care pot t~woriza alunecarea. Pentru accstea trebuie !acute 1ns~ urmatoarele observatii: - Alegerca solutiilor se face 1n urma studiiJor geotehnice si a calculclor de stabilitate. - Lucrarile de sustinere cu ll.mdare directa. cat ~i celc fundatc indirect, pe elemente 1i~ate, pot ti continue sau d·iscontinue (ranforti izolati), depinzand de natura, stratificatia ~i caracteristicilc tcrcnului de fundarc, prezcnta apci subterane !$i nivclul acesteia, vccinatati, etc. - Lucrarile de sustinere cu fundare directa, ca.t ~i cele cu elemente fi ~ate, pot fi ancoratc Ia unul sau mai multc nivelc astfel 1ndlt bulbul ancorelor sa se situcze in roca de baza sau In tcrcnul stabil (dincolo de planul de alunccarc). - Dupa produccrca unei alunecari, 1n prima faza (urgcnta 1), pentru limitarea efectelor alunccarii ~i mentincrca siguranlei se vor executa lucrari temporare de asigurare a stabilitatii: excavatii ~i umpluturi pentru echilibrarca maselor de pamant ~i/sau execufia unor sprijiniri provizorii. - Lucrarile de drcnaj a apelor subtcrane cat ~i celc de colectare ~~ evacume a apclor de suprafata au un rol important in asigurarea stabilitatii pe termcn hmg; in prima faza (urgcnta 1), se va pune accentul pc executia lucrarilor de colectare ~i cvacuare a apclor de suprafata pentru a lndcparta apa din zona afectala de alw1ecare; daca In proiect sunt prcvazute lucra.ri de sustincrc sau de consolidare, drcnajul se va rca]iza imcdiat dupa executia lucrarilor de sustincrc ~i consolidare definitive, la adapostul acestora Daca asigurarea stabiliUitii se face numai din echilibrul maRclor de prun ant (lucrari de excavatii ~i umpluturi), drcnajul se va executa inaintea sau concomitent cu executia accstor lucrari.

Sectiunea a2-a-Analiza riscurilot· tehnologice a) riscuri industrialc-risc de inccndiu Ia agentii economici de pe raza comunci,care au ca activitate prelucrarea lemnului:S.C.SALRO SRL. b) r iscuri de transport ~;i depozitare de produse pcriculoase- posibilele accidente care se pot produce pe reteaua rutiera , transportul mmcrialelor periculoase concretizat prin butcl ii G PL pentru consumul casnic si transport produsc petroliere pe ruta DJ 1OOE ; c) transport rutier -eel rnai mare rise il rcprczinta rasturnarca autovehiculelor cu gaharit mare datorita nercspcctarii vitezei legale in deplasarc, prccum si adaptarea vitezei la carosahi I pe limp ncfavorabil(ceata,ploaie,polci,zapada,gheata),prccwn si datorita unor defecliuni tchnice ale autovehicolelor sau eroare umana privind conducerca aceslora. Cauz:ele acestor rasturnari liind: • Viteza mare in dcplasare si la intrarca in curbe; • Greutatca executarii virajelor din cauza gcometriei curbelor. • Problcmele tehnicc Ia autovehicule • Factorul uman • Depozitarc nccorespunzatoare si/sau neasigurarca marfii in autovchiculc • Dcpasirea capacitatii maxime de transport a mar1ii. d) riscuri de transport prin retclc magistrale - rise generat de alunccari de teren si a torenti lor de apa, incendiu la padurc si la vegetatia uscata, inlerventia persoanelor neautorizate in zona magistralci de gaze naturale Medias- Bucuresti; c) riscuri nucleare - Centrala termonuclcara de la Cernavoda; f) dideri de obiecte din atmosfera sau din cosmos - nu a fost cazul; g) munitie nccxplodatii - pana la data intocmirii planului nu a fost idenlificata munitic nccxploatata. Sub denumirca gcnerala de munitii sunt inclusc unnatoarele: cartusc de toate tipurile, proiectilele, bombcle, torpilele, minele, petardele, grcnadele si oricc clemente inearcate cu substantc 25 explozive. In Limp de pace si razhoi un marc rol il prczinta actiunea de idenriiicare a munitici si apoi neulralizarca accstora in poligoane spcciale side un personal calificat in accst domeniu. Detectarea propriu-zisa (nu intamplatoarc) a munitici ramasa neexplodata se fuce de catre formatiunilc de specialitatc (cchipc pirotehnice), {(>losind dispozitive speciale, cu mari pcrfonnante, care pot detecta munitia Ia mari adancimi. La descoperirea oricarui tip de munitic (in special de elevi, tineri etc.) trcbuie respedate urmatoarcle reguli: - sa nu fie atinse, lovite sau miscate~ - sa nu se inccrcc sa se demonteze focoasele sau altc clemente componente; - sa nu lie ridicate, transportate si depozitate in locuinte sau gramezi de iier vechi; - sa sc anunte imediat organclc de politic, care la randullor anunta organele de protectie civila si care intervin pcntru ridicarea munitici respective. La locul desc.operirii munitici, organele de poli!ie asigura paz.a locului pana Ia sosirea organelor de prolectie civila

Scctiunen a 3-a "Analiza riscurilor biologice" Nu au fost situatii,dar cxista probahilitatea de aparitic. Epidemii ~i epi1:ootii Numim epidemie raspandirca In proportii de masa $i intr-un timp scurt a unei boli transmisibile ta oameni, determinand astfel erodarca sHirii de sanatatc a populatiei ~i pcrturbarea activitatilor economicc, socialc ~i de alta natura. Dcclan~area cfcctclor vatamatoarc sc datoreaza actiunii spccifice provocate de agentii patogcni asupra oamenilor. Lantul epidemic: sursa de infectic, caile de transmitcrc ~i omul reccptiv. Boli transmisibile: cu poarta de intrare rcspiratorie, cu poarta de intrare digcstiva ~i transmise prin veclori ~i plagi. Cu poarta de intrarc respiratoric: scarlatina, diftcria, rujeola, tusea convulsiva, mcningita ccrchro - spinaHi, parotidita epidemica ~i gripa. Cu poarta de intrare digestiva: poliomiclita, febra tifoida, dezinteria hacilara, holera, toxiinfecliilc alimcntarc ~i hepatita cpidemica. Transmisc prin vectori ~i pH'igi: tifosul exantematic, malaria, fehra galbena, ciuma, tetanosul. l:ipizootiile rcprezinta raspandirea In proporlii de masa in n1ndul animalelor a unor boli infecto­ contagioase, uncle din ele putand fi transmisc ~ i la oameni prin contactul direct cu animalele holnave sau prin consumul de produse de origine animala contaminata. Detinatorii de animale au ohligatia $i raspundcrca aplicarii masurilor stabilitc de orgunc.lc sanitar- vctcrinare pentru prcvcnirca ~i combatcrca bolilor transmisibile Ia animale precum ~i de asigurarca bazelor matcriale ~i a conditiilor organizatoricc necesare. Principalii termicri de pe ra7.a localitatii: Duricu Cost1ca Oancea Valentin Georgian David Drago~ Gheorghe

Bolile transmisibile de Ia animalla om (zoonozc) sunt: bactericnc, virotice ~i parazitare. Bactcriene: tuberculoza bovina, bruceloza, lcptospiroza, salmoneloza, antraxul, stafilococia ~i tetanosul. Viroticc: turbarea, tehra aftoasa, pcsta, leucoza. Parazitare: trichineloza, echinocoza, dcrmatomiceea. Cel mai mare pericolll reprczinta o comhinatie 1ntre virusul gripei aviarc (raspfutdita Ia pasari) ~i virusu cc provoaca gripa Ia om. S-a ajuns la concluzia ca cei doi viru~ i aviar ~i uman se combina intervenind mutatii care sa declan~eze o pandemic. Acest virus poate fi adus atat de t1uxul migrator al pasarilor cat ~ide eel uman ajungadu~sc la o extindere a evolutiilor epidemice pe tcritoriul comunci Provita de Sus. Gripa aviara nus-a manifcstat in com una Pro vita de Sus pana Ia accasta data.

26 Scctiunca a 4-a "Analiza riscurilor de incendiu" - Statistica inccndiilor in perioada 2005-2007, toate interventiile au avut Joe Ia gopodariile si a.nexelc gospodaresti, a vand ca si cauzc neintreti ncrea instalatiilor aferente constructi ilor nccuratatc sau nesecurizate Ia inccndiu si din punct de vcdere elcctric-scurt circuit Ia instalatiile electrice si improvizatii clcctricc. Acest lucru se intampla in cea mai marc parte datorita ncglijcntci si nccunoasterii unor rcguli si masuri de apararc impotri va itH.:endi i lor de catre cetateni i localitatii, cat si lipsei de rcccptivitate Ia inlormatiile furnizate de JSU Prahova prin mass-media si a mmmri!or de prcvenire intocmite la nivel de institutie si afisatc Ia avizierul primarici si in punctele de interes civic din localitatc de membrii compartimentul:ui de prevenire al SVSlJ Provita de Sus. ln cazul producerii unui inccndiu. interventia se fhce in functic de suprafata si tipul incendiului cu forte si mijloace specificc, de catre SVSlJ, ISU Prahova si populatia din zona. lnccndiile Ia paduri pot avea consecinte nurneroase ~i grave- cum ar ii: - distrugerca li7.ierei, a regenerarilor naturale ~i a seminti~ului; - arderea ram uri lor ~i a scoartei arborilor ceea cc produce uscarea lor; - carbonizarea tulpinilor arborilor partial, ccea ce ducc Ia dcfo:rmarea acestora; - ardcrea materialului lcmnos exploatat; - pierderca caliHHii solului ca urmare a arderii lizicrei ~i reducerca umiditatii prin !ipsa stratului protector; - degradarea. sau distrugerea florci ~i faunei (cuihuri de pasari, puii unor animate ~i specii de vanat etc.); - rcducerea valorii estctice, economicc ~i biologice a padurilor; - pierderca victilor omene~ti 1n unele situatii. Scctiunea a 5-a "Analiza riscurilor sociale" Pc raza localitatii sc organizea:Ga activit8.1i cu aglomcrari de persoanc (targuri, ziua comunei, festivaluri, etc),dar care nu au gencrat riscw-i socialc m'\jore; Problema saracici reprezinta cfectul de de7.agrcgare sociala cu care societatea noastra se confnmta: e--riminalitatea, coruptia, bracon~i . contrabanda, trafic de tiinte vii, dcgradarea habitatului uman, inhiharca simtului civi.c, care pot duce la manifestari cu a11uenta de public. La nivel de localitate nus-au inregistral manifcstru·i cu un putemic impact social. Scctiunea a 6-a "Analiza altor tipuri de riscuri" Analiza altor tipuri de riscw-i cum sunt descarcerari, asistenta medicala si transporl medical, deblocari de persoanc, cvacuare si autocvacuare, distrugerea Iocarclor de iniectie si parazitare~ salvarea de la inaltimc/ scoaterea din puturi a animalclor cazute si pcrsoanelor labile psihic hotaratc sa se sinucida, dar si altele precum scoaterea apei de la subsoluri de locuintc, beciuri si fantani inundate . La producerca unora din ri scw-ile mai sus mcntionate pe raza comunei Provita de Sus intervin dupa caz, mcmbrii SVSlJ, membrii CLSU, Detasamentul de Pompieri Campina, cadrele mcdicale si veterinarc din comuna, scrviciile special izate de Ia Directia Sanitar Vetcri nara si DirecLia de Sanatate Publica Prahova, cchipe specilaizate din cadrul lSU ,,Serban Cantacuzino"Prahova, Politia Romana, .J andarmeria Judetean a. Tn anul 2005 au f(lst interventii ale institutiilor specializate in cvacuarea apei din subsolul cladirilor, salvari de animale in zonclc inundate din satele Provita, lzvoru, Plaiu, Valea Bradului. Alunecari de tcrcn in zona Schiopota, Izvoru, ce au dus Ia distrugerea a 2 imobile ~i avarierea altor 3. Drumul comunal din zona Schiopota au fost afcctate de alunccarea de teren. In activitatea de analiza a ri scurilor se pot defini zone geogratice avand o conccotratie a riscurilor de aceea;;i natura, legate de infrastructuri ~i constructii, dcnumite zone de rise crescut. Elementele care sunt avut.e In vedere pentru stabilirea zonclor de rise crcscut sunt: a) zonele de activitate dezvoltate de-a lungul cliilor de comunicatii; b) cladirile pub lice, fie datorita numarului de pcrsoane, fie datorita vulnerabilitati i lor, a~a cum sunt teatrele, hotclurile, spitalelc, ~colile, centrcle comerciale~ c) instalati ilc tehnologicc; d) alte elemcntc, cum sunt: 7.one inundabile, zone predispuse alunecarilor/prabu~irilor de teren etc. Din punct de vederc a\ tipului unitatii administrativ teritorialc, se stabileste zona de rise rural.

27 Sectiunea a 7-a ,Zone cu rise crcscut In aetivitatea de analiza a riscurilor se pot defini zone geografice avand o concentratie a riscurilor de aceea~i natura, legate de inii·astructuri $i constructii, denumite zone de rise crescut. Elementele care sunt avute 1n vedcre pentru stabilirea zonelor de rise crescut sunt: a) zoncle de ~ctivitate dczvoltate de~a lungul cAilor de comunicatii; b) cUidirile publice, fie datorita numru:ului de persoane, fie datorita vulnerabilitatii lor, a:;;a cum sunt teatrclc, hotelurile, spitalclc, $eolile, centrele eomerciale; c) instalatiile tehnologice; d) alte elementc, cum sunt: zone inundabile, zone prcdispuse alt:meca.:rilor/prabu$irilor de teren etc.

CAPITOLUL IV Acoperirea riscurilor Sectiunea 1-a .Conceptia dcsfa~uririi actiunilor de protectie-interventie Elaborarea conccptiei de desia~urare a aetiunilor de proteetie-interventie consta in stabilirea etapelor $i fazelor de interventie, in functie de evolutia probabila a situatiilor de urgen~, detinirea obiectivelor, crcarca de scenarii pe baza aqiunilor de dezvoltare, a premiselor referitoare la conditiile viitoarc (completarca alternaiivelor fath de obicctivele mmarite, identificarea ~i alegcrea altcrnativei de actiune optime ~i care rccomanda planul de actiune ce urmcaza sa fie aplicat), selectarea CLu·sului optim de actiune ~ i stabilirea dispozitivului de intervcn1ie, luarea deciziei $i precizarea/transmiterea acesteia la structurile proprii ~i cele de coopcrarc. (I) Evitarca manifesUiri i riscurilor, rcduccrea frecventei de producere ori limitarea consecintclor acestora se rcalizeaza prin urmatoarele actiuni: a) monitorizarea pcrmanenta a parametrilor meteo, scismici, de mediu, hidrografici etc. $i transmiterea datelor Ia autoritatile compctente; b) activitati preventive ale autoritatilor, pc domenii de compctenta; c) inf(mnarca populatiei asupra pericolclor specifice unitatii administrativ~teritoriale ~~ asupra comportamentului de adoptat in cazul manifestarii unui pericol; d) cxcrciW ~i aplicatii. (2) i\ctivitatilc preventive planificate, organizate ~i desfa~uratc in scopul acoperirii riscuri.lor sunt: a) controale ~i inspcctii de prevcnire; b) avizare/autorizare de secu.:ritate Ia ineendiu ~i protcctie civila; c) acordul; d) asistenta tehnica de specialitate~ c) informarea preventiva; f) prcgatirea populatici; g) constatarea ~i sanctionarea 1ncalcarilor prevederilor legale; h) altc forme. Planurile de intcrventie vor cuprinde informatii referitoare Ia: a) cakgoriilc de servicii de salvare/intervcntie in eaz de urgcnta $i amplasarea unitatilor operative; b) incadrarea ~i mijloacele de intcrventie ~i protectie a personalului/populatiei pentru fiecare tip de rise, pc catcgorii de fo11e ~i mijloace, cum sunt: autospeciale de lucru eu apa $i spuma, autospeciale de stingere cu pulbere ~i azot, autospcciale pentru descarcerare ~i iluminat, autoscari pentru salvare de la i'naltimc $i alte tipuri de autospeciale, scrvanti pompieri, salvatori, asistenti medicali, scafandri, alpini$ti etc.; c) zona de acoperirc a ri.scurilor; d) timpii de r~spuns, cuantificati de o comisie compusa din speciali$ti ai inspectoratului judeteanlal municipiului Bucurc~ti pentru situatii de urgenta; e) act.ivitatea operationala, prin prezentarea detaliata a pondcrii interventiilor la inccndii; asistenta mcdicala de urgenta, reanimare ~i descarccrare; deblocari/salvari de persoane; salvari de animate etc.; f) alte informatii considerate necesare.

28 Secfiunea a 2-a Etapclc de realizare a actiunilor Des.fa~urarea interventiei cuprinde urmatoarele operatiuni principale: a) alertarea ~i/sau alarmarea unitatilor ~i a subunitatilor pentru interventie; b) informarca personalului de conducere asupra situatiei create; c) dcplasarea la locul interventiei; d) intrarea 1n actiunc a fortelor, amplasarea mijloaeelor ~i rcalizarea dispozitivului preliminar de interventie; c) transmiterea dispozitiilor preliminarc; 1) recunoa~tcrea, analiza situatiei, luarea deciziei ~i darca ordinului de interventic; g) evacuarea, salvarea ~i/sau protcjarea persoanclor, animalclor ~i bunurilor; h) rcalizarea, adaptarea ~i finalizarea dispozitivului de interventie la situatia concreta; i) manevra de forte; j) localizarca ~i limitarca efectelor evcnimentului/dc7.astrului; k) 1n!aturarea unor efecte negative ale evenimcntului/dezastrului; I) rcgruparea fortelor ~i a mijloaee!or dupa indeplinirea misiunii; m) stabilirca eauzei producerii evenimcntului 9i a conditiilor care au favorizat evolutia acestuia; n) intocmirea procesului-vcrbal de interventie ~i a raportului de interventic; o) retragerea forte! or ~i a m ij loacelor de la locul actiunii In locul de dislocare permanenta; p) restabilirea capacitatii de intcrvenlie; r) intormarca inspectorului general/inspectorului~~cf/comandantului ~i a e~alonului superior; s) analiza i ntcrventiilor ~i cvidentierea masurilor de prcvenire/optimizarc necesare.

Scctiunea a 3~a Faze de urgenta a actiunilor In functic de locul, natura, amploarca ~ide evolutia evenimentului, interventiile serviciilor profesioniste penlru situatii de urgenta sunt org:mizatc <1stfe.l: a) urgenta I- asigurata de garda/garzile de intcrvenp.e a/ale subunitatii in raionul/obiectivul afectat; b) ~1rgenta a ll-a- asiguratil de subunitatile inspectoratului judetcan/al municipiului Bucure~ti pentru situatii de urgenta; c) urgcnta a III-a- asigurata de doua sau mai multe unitiiti limi.trofe; d) urgenta a IV -a .. asigurata prin grupari operative> dislocate la ordinul inspectorului general al lnspcctoratlJiui General pentru Situatii de Urgenta, In cazul unor interventii de arnploare ~i de lunga durata. Sectiumea a 4-a Acfiunile de protectue-intcrventie Fortele de intervcntie specializate actioneaza confmm domcniului lor de com.petenta> pentru: a) salvarea ~i/sau protejarea oamenilor, animaielor ~i bunurilor materialc, evacuarea ~i transportul victimelor, cazarea sinistratilor, aprovizionarea cu alimcnte, medicamente ~i materiale de prima necesitate; b) acordarea pr:imului ajutor medical ~j psihologic, precum ~i participarea la evacuarea populatiei, institutiilor publice ~i a operatorilor economici afectati; c) aplicarea m~surilor privind ordinea ~i siguranta public~ pc timpul producerii situatiei de urgenta specifice; d) dirijarea ~i lndmmarea circulatiei pe directiile ~i in zoncle stabilite ca accesibile; e) diminuarea ~i/sau climinarea avariilor la retcle ~i dadiri cu functiuni esentiale, a caror integritate pe durata cutremurelor este vitala pentru protectia populatiei: staliile de pompieri ~i sediile potitiei, spitale ~i alte constructii afercnte serviciilor sanitare care sunt dotate cu secp.i de chirurgie ~i de urgenta, cUidirile inst.itutiilor cu responsabilitate 1n gcstionarea situatJ.ilor de urgenta, in apararca ~i securitatea nationala, statiile de producere ~i distributie a encrgiei $ilsau care asigura servicii esentiale pcntru celelalte categorii de cladiri mcn}ionate, garajcle de vehicule ale servi.ciilor de urgenta de diferite categorii, rezervoare de apa ~i statii de pompare esentlalc pentru situatii de urgenta, cladiri care contin gaze toxice, cxplozivi ~i alte substante periculoase, precum ~i pentru cai de transport, cladiri pentru invatamant; f) limitarea proportiilor situatiei de urgcnta specifice ~i lntaturarea efectelor acesteia cu mijloacele din dotare. 29 Sectiunca a S-a lnstt·uirea (l) Pregatirea forte lor profesioniste de intcrventie se real iz;eaza in cadrul institutiilor abilitatc prin lege, pe baza unor programe adecvate avizate de inspcctoratele judetene/al municipiului Bucure§ti pentru situatii de mgenta ~i aprobate de comitetelc judetene/al municipiului Bucure~ti pentru situatii de urgenta. (2) Prefectii, primarii ~j conducerile operatorilor cconomici §.i institutiilor publice au obligatia de a asigura cunoa~tcrca de cillre foqele destinate interventiei, precum ~i de catrc populatie a modalitatilor de actiunc conform planurilor aprobate de analiza ~i acoperire a riscurilor.

Sectiunea a 6-a Realizarea circuitului informational-decizional ~ide cooperare Sistemul. informational-dccizional cuprinde ansamblul .suhsistcmelor destinate observarii, detectarii, masurarii, lnrcgistdirii, stocarii ~i prelucdirii datelor speciti.ce, alarm&'ii, notificarii, culegerii ~i transmiterii informatiilor ~i a dcciziilor de c~i.tre factorii implicati in actiunile de prcvcnire ~i gestiona.re a lmci situatii de urgenta Informarca secretariatelor telmice permancntc ale comitetelor pcntru situatii de urgenta ierarhic superioare asupra locului producerii unci situatii de urgenta specifica) evolutiei acestcia, cfcctelor negative produse, prccum $i asupra masurilor luate se realizeaza prin rapoarte operative . .Primarii, t;omitctcle judetene ~i comitetele locale pentru situatii de urgenta, precum ~i conducerile operatori lor economiei ~i institutiilor amplasate 1n zone de rise au obligatia sa asigurc preluarea de la statiile centrale ~i locale a datelor ~i avertizarilor meteorologice ~i hidrologice, 1n vederea declan~arii actiunilor preventive ~i de intervcntie.

Sectiunca a7-a Coordonarea si condueerea In scopul asigura.rii unei coordonarii ~i conduccri unitare a actiunilor de raspuns in situatii de urgenta CLSU Provita de Sus coopereaza I colaboreaza permanent cu toate institutiile §i structurile judetcne cu atrihutii In acest dorncnin. AstfeL, pcntm indeplinirea misiunilor specifice in domeniul gcstionarii situatiilor de urgenta, lnspectoratul penlru Situatii de Urgenta ,Serban Cantacuzino, al judetului Prahova prin structurile de interventie din subordine aqioncaz;a, potrivit domcniului de competcnta, la ordinul sau, dupa caz, la solicitarea: -Tnspectoratului General penlru Situatii de Urgenta; -Pre~edintilor celor 104 Cornitcte Locale pentru Situatii de Urgenta; Pentru gcstionarea situatiilor de urgen¢ de amploare $i complcxitate ridicata, potrivit procedurilor in vigoare, la nivclul judetului Prahova se activeaza Ccntrul Judetean de Coordonare ~i Conducere a Intcrvcntiei. lmplementarea Ia nivelul judetului Prahova a Sistcmului de Management Infmmational pentru Situatii de Urgcnta a condus Ia !nfi.intarea Centrului Judetean de Coordonare ~i Conducere a lnlerventiei Prahova(C.J.C.C.I.) care rcpr:ezinta structura interinslitutionaHi destinata asistarij decizionale a Cornitetului Judctean pentru Situalii de Urgenta ~i coordonarii actiunilor de interventie asociate situatiilor de urgenja produsc ca urmare a manifestarii factorilor de rise. C.J.C.C.l. este compus din reprezentanti ai institutiilor judetene descentralizate sau deconcentratc, reprezentatc in Comitetul Judetean pentru Situatii de Urgenta, functionarea 1n rcgim de rutina fiind asigurata de l nspectoratul pentru Situati i de Urgenta Prahova. ln funclie de natura situa1iei create, C.J.C.C.I. poatc functiona partial sau total!neadrat, conform proc.c.durilor de activarc pc faze. In acest scop, fazele de activare au fost definite dupa cum unneaza: Ovct·de- rutina (personalul va fL asigurat de l.S.U.J. Prahova; activitatea se va des!a~ura in cadrul dispeceralului T.S.U .J. Prahova conform proceduril.or); llgalben- alerti (personalul va fi asigurat de I.S.U ..1. Prahova; activitatea se va desfa~ura Ia sediul I.S.U.J. Prahova conform procedurilor); ::portocaliu- activare partiala a C ..J.C.C.l. (personalul I.S.U.J. Prahova va fi suplimentat cu reprezentanti ai i.nstitutiilor dcconcentratc ~i descentralizatc Ja niveljudetean, implicate conform lcgislatici J'n vigoare; activitatca se va desfa~ura in spatiilc alocate C.J.C.C.l. conform procedurilor); 30 L ro~u- activare total a (reprezentanpi 1nstitufi1lor deconccntratc ale min1sterelor ~i ai institutiilor reprezentativc la nivel judetean asigura fundamentarea hotararilor care vor fi luate in comitetul judetean ~i asigura, totodata, ducerca Ia indeplinire a hotararilor adoptatc de accstc organisme; activitatea se va desfa$ura in spatiile alocate C.J.C.C.I. conform procedurilor). In exercitarea atributiilor functionale, C.J.C.C.I. Prahova executa urmatoarele: ·- elaboreaz.a conceptia ~i planurilc de aetiLme ale structurilor prevazute sa intervina; - elaboreaza docmnentele de conducere ~i coordonare a acpunilor de raspuns in situatii de urgenta; - cvalucaza necesarul de fot1e ~i mijloace neeesare indeplinirii misiunilor din eompetenta inspectoratului ~i eoordoncaza activitatilc de planificare a misiWlilor ce revin in responsabilitatea acestora; - gestioneaza Lluxul infonnational cu structurile de conduecre ~i coordonare apartinand eomponentclor Sistcmului National de Managemental Situatiilor de Urgenta la nivel judetean ~i local; ·· asigura informarca conducerii Inspcctoratului General pentru Situatii de Urgenta, cu privire Ia activitatile desr~urate in cadrul procesului de planificare ~i desf~urare a interventiei. Sistemul de conducere organizat pentru gestionarea situatiilor de urgenta Ia nivelul inspectoratului judetean este structura deciz.ional~ cu rol de a asigura continuitate actiunitor de interventie ~i cuprinde: Subsistemul decizional, constituit din: Ocomandantul interventiei/ aetiWlii- conducatoml subsistemulu1 deeizional. Acesta ia deeizii privind dc!rra~urarea acti uni lor de interventie, da rnisiuni structurilor subordonate ~i asigur~ controlul indeplinirii acestora. OComitelul Judctcan ~i Comitetclc Locale pentru .Situatii de Urgcnta; I lpuncte de comanda lnaintate (fixe sau mobile), dcservite de comandantul interventiei/comandantul actiunii sau grupele operative, dupa caz. Suhsistemul operational (structuri tehnic~operationale, de suport tehnic ~i intervcntie ): ~1 structurile de intervcntie; n compar6rnentele functionaJe specializate (organizate Ia nivclul C.O.J. sau C.J.C.C.l., dupa eaz); OgrupuriJc de suport tehnie; J serviciile voluntarc $i private pentru situatii de urgcntii, precurn ~i alte strueturi cu care se coopereaza; ~- ~ posturi medicate avansate; n rezerva (rczervele) de forte, mijloace ~i substante de interventie, la dispozitia subsistcmului operational; Ogruparile operative; Subsistemullogistic (strm~turi !ogistice ~ide mcntenanta): r lmijloa.ee telmice specificc ~i materialc din dotarea servieiilor profesioniste pentru situatii de urgent-a din sectoarclc de asigurare logistica; Obunuri materiale puse la dispozitie de comitctele locale pentru situatii de urgenta, structuri eu care se coopcreaza, operatori ceonomiei ~i organizatii neguvcmamentale; Cpunctul de asistcnta tehniea; ~ punctul de colcctarc a ajutoarelor. Alte elemente de dispozitiv: rllocul (raionu.l) de evacuare a victimclor; :J locul (raionul) de evacuarc a bunurilor materiale; Olocul (raionul) de cvacu1-u-c a animalelor; lllocul taherei de sinistrati

CAPTTOLULV Resurse umane, materiale ~i financiare (I) Alocarea resursclor materialc ~i financiare neeesare desfa~urarii activitatii de analiza ~i acoperire a riscurilor se rcalizeaL:a, potrivit reglemcntarilor in vigoare, prin planurile de asigw·are cu resurse umane, materiaie ~i finaneiare pentru gestionarea situatiilor de urgcnta, elaborate de comitetele judetene ~i comitetele locnle pentm situatii de urgenta.

31 (2) Consiliul local a prevazut pentru anul 2020 suma de 5000 lei, fonduri necesare pcntru asigurarea rcsursclor umane, matcriale si finaociare neccsare anali7-ei si acoperirii riscurilor din localitatc. In functie de catcgoriile de riscuri idcntificate, mecanismelc ~i conditiile de producere/ manifestare, de amploarca ~i efectele posibile ale acestora, se stabilesc tipw-ile de forte ~i mijloace necesare de prcvenirc ~i combatere a riscurilor, astfel: a) inspectii de prevenire; b) servicii profesioniste/volLIDtare/privatc pentru situatii de urgenta; c) formatiuni de asistenta medicala de urgenta ~i descarcerare; d) fonnatiuni de proteqic civila: echipe de cautare-salvare, NBC ~i pirotehnice; c) altc formatiuni de salvarc: Crucea Ro~ie, SALV AMONT, scatandri profesioni~i etc.; f) grupe de sprijin. Pe lllnga tipurile de forte precizate anterior, mai pot actiona, dupa caz, in conditiile legii: unitatilc poli~ei, jandannerici ~i poli~iei de frontiera, stmctw-ile politici locale, unitatea speciala de aviatie a Ministcrului Administratici ~i lntemelor~ unitatilc specializate/deta~amente din cadml Ministerului Apararii, unitatilc pentru asistenta mcdicala de urgenta ale Ministerului Sanatatii Publice, organizatiilc neguvernamentale spccializate in actiuni de salvare, unitatilc ~i fonnatiunile sanitare $i de inspectie sanitara vetcrinara, 1onnatiuni de paza a persoanelor ~i a bunurilor, precum ~j deta~amente $i echipe din cadrul serviciilor publice descentralizate ~i al societatilor comerciale specializate, incluse In planurile de apru-are ~i dotale cu forte ~i mijloace de interventie, formatiunile de volW1tari ai societatii civile specializati In interventia In situatii de urgenta ~i organizati in organizatii ncguvcrnamentale cu activita~ speci1ice. Fortclc auxiliare sc stabilesc din nindul populafiei ~i salariatilor, al formatiunilor de volW1tari, altele decat cele i nstruite special pcntru situatii de urgcnta, care actioneaza conform sarcinilor stabilite pentru formatiuniJe de protcctie civila organizate la operHt.nrii cr.nnomici ~i sodetatile. comerciale In planurilc de apararc 3pecifice: elaborate potri vit legi i.

CAPlTOL UL VI Logistica actiunilor ( I) Sistcmul foqelor ~: i mijloacelor de interventie )n cazul producerii unei situatii de urgenta se stabile$te prin planurile de apararc speciJice elaborate, potrivit legii, de autoritiitile, institutiile publice, societatea civila ~i opcratorii economiei cu atributii 1n acest domeniu, conform regulamcntelor privind prevenirca ~i gestio.nareu situatiilor de urgenta spccifice tipurilor de riscuri. (2) Fortclc ~i mijloacele de interventie se organizeaza, se stabilesc ~i se pregatesc din timp ~i actioneaza conJ(mn sarcinilor stabilite prin planw-ile de aparare spccifice. Logistica actiunilor de pregatirc teoretica ~i practica, de prevenire ~i gestionare a situatiei de urgenta spccificc se asigura de autoritatile, institutiile ~i operatorii economici cu atributii in domeniu, 1n raport de raspunderi, masuri ~i resurse nccesare. Logi stic-a aqiunilor de evacuarc cuprinde a.•,;igurarea fondurilor, mijloacelor de transport, bunurilor de con sum si serviciilor n<~ccsare 1n cantitatilc si locw-ile prevazutc 1n planurile de evacuarc. Principalele clemente ale logisticii actiunilor de evacuare sunt: ·· aproviz:ionarea cu produse alimentare, farmaceuticc si industriale de stl"icta necesitare : Convcntic SALRO SRL -Produse alimentare si apa potabila Convcntic lMPEX SRL -Produse farmaccutice - asigurarea rnijloacelor de transport si efectuarca transporturilor : Conventie SAT .RO SRL Conventie CERIM IMPI £X SRL - asigurarca medical a si sanitar-veterinara : CMI PRTPOAIE SERBANESCU MIHAELA DR.VETERfNAR i\NT00JIE VASILE - cazare evacuatL depozitarea bunw-ilor si adapostirea animalelor :

32 Cami n cultural -cazare evacuati Scoala generala -cazare evacuati si dcpozitarc bunuri. Adapostirca animalelor-pc izlazurile satelor Provita de Sus si Izvoru Aprovizionarca cu produse alimcntarc §i industriale de stricta necesitate se realizcaza de catre comitetul local pentru situatii de urgenta, In sistem rationalizat, astfel: -in primcle 72 de ore de la evacuare sau Ia instituirea st~:rii de alerta, prin reteaua comerciala locala : Conventie SALRO SRL -Produse alimentare si apa potabila Conventie IMPEX SRL -Produsc farmaceutice - ulterior primelor 72 de ore, pana la lncetarea evacuarii sau a situatiei de urgenta de la Administratia NationaHi. a Rezervelor de Stat. - articolele de igicna personala, textile 1nd'iltaminle si alte produse industriale,1n functie de sezon. Autovehiculcle, carburan~i si. bunurile matcrialc necesare actiunilor de cvacuare sc asigura de c~\tre comitetele si c:elulclc penlru situatii de urgenta. i\NEXE Anexa n1·. 1 - Lista autoritatilor ~i factorilor care au responsabiliti}ti In analiza ;;i acoperirea riscurilor in unitatea administrativ-tcritoriala, contonn modelului prevazut 'in anexa nr. 1 care face parte intcgranta din prezenta mctodologie; Anexa nr. 2 - Atrihutiilc autoritatilor ~i rcsponsabililor cuprin~i 1n PAAR, conform modelului prevAzut 1n anexa nr. 2 care face parte integranta din prezenta metodologie; Ancxa nr. 3 - Componenta nominala a structurilor cu atributii in domeniul gestionarii situatiilor de urgenta. cu precizarca unitatii la care sunt incadrati mcmbrii structurilor, functiei, adresei ~i a telefoanelor de la serviciu ~i de Ia domiciliu, a rcsponsabilitatilor ~i misiunilor; Anexa nr. 4 - Riscuri potentiate in localitAWiudcte vecine care pot afecta zona de competenta a uniU4ii adminislrativ-tcritori.ale; Anexa ur. 5 ·· Masuri corespunzatoare de evitare a manifestarii riscurilor, de reducere a frccvcntei de produccrc ori de limitarc a consecintelor acestora, pe tipuri de riscuri; Anexll! nr. 6 - Sistcme existente de preavertizare/avcrtizare a atingerii unor valori critice ~i de alarmare a populajiei In cazul evacuarii; Anexa nr. 7- Tabel cuprinzand obiectivclc care pol ti afectate de producerea unei sihtatii de urgcnja (seism, inundatic, alunecare de teren, accident tchnologic etc.); Ancxa n.r. R- Planuri ~i proceduri de interventie; Ancxa n:r. 9- Schema fluxului informational-decizional; Anexa nr.lO - Tahel cu necesarul ~i cxistentul mijloacelor de transport care pot fi folosite pentru cvacuare Anexa nr.ll - Legalurile tclefonice cu esaloanele superioare Anexa nr.12- Organizarea instiintarii si aducerii mcmbrilor CLSU la sediul primariei Anexa nr.13 ·· Locurj/spatii de evacuare 1n caz de urgcnta ~i dotarea acestora; Anexa nr.14- Planiticarea exercitiilor/aplicatiilor conform reglementarilor tehnice specifice; Anexa nr.15 - Ra.poarte lunare de informare ~i analiza catrc prefect; Ancxa nr,l6- Situatia resursclor, tabelul cu stocul de mijloace ~i materiale de aparare existente, modul cum se acopera deiicitul din disponihiJitati locale ~i cu sprijin de la comitctul pentru situatii de urgenta icrarhic superior etc. Anexa nr.17- Rcguli de comportare In cazul producerii unei situatii de urgenta. Anexa nr. u8 - Harti de rise

33 Anexa 1

JUsta autorfitatilor ~i factorilor care au responsabilitati in analiza ~i acopelrirca r·iscurilor In judetui Prahova, localitatea Provita de Sus

Nr. Dcnumire Coordnnatc autorilate PersoanA(c) de contact Atributii crt. autoritate in PAAR conform fi~ei nr.

l Primr.r Provita de Sus Movileanu Tarcisius Ovi<.liu loan Fisa nr.l ,nr366,te1.0244354567 tci.0731695938

2 Viccprimar Provita de Sus Voiculescu Florin Fisa nr.2 ,nr366,tel.0244.354567 Joan,lci.072458l737

3 Secretar General al Provita de Sus Goaga Gahriel,tel 0244354567 Fisa nrJ UAT ,nr366,tei.0244354567

4 Inspector Provita de Sus Dula C.armcn,tei.072404Q64 Fisa nr.4 contabil ,nr366,tel.0244354567

5 Sef.s.v.s. u. Provita de Sus Dimulescu Fisa nr. 5 ,nr366,tel.0244354567 Gabricl,tei.0725924704

(j Dispensar Medical ~ >rovita de Sus CMT Pripoaie Mihacla Fisa nr.6 ,nr366,tc1.0244354412 ,tcl.07209483 17

7 Polilia Locala Provita. de Sus Banu Pct.re ,tei.0720027041 Fisa nr.7 ,nr366,tei.024435456?

:~ t I'olitia Romana Pro vita de Sus ~ef. Post Ncculau Fisa nr.8 ,m366,tel.0244354408 Gabriel.,tei.0720088906

NOTA:

Autoritatile ~i factorii cu responsabilitl;tti In analiza ~i acopcrirea riscurilor In unitatea administrativ teritoriall!. sunt, dup~ caz:

a) autoritAtik publice locale (primar, consilii locale/consilii j udetene, servicii publice deconcentrate/descentralizate);

h) statii (puncte) de masuratori a parametrilor meteorologici, seismici, hidrografici, de mediu etc.

c) institute de cercet~ri ~tiintifice;

d) organizatii uonguvernamentale (Crucea R~ie, SALV AMONT, etc.)

'·

34 Ancxa 2

A tributiilc autoritlitilor ~i rcsponsabililor cuprin$i m PAAR

AUTORlTATEA:PRIIVIAR- Movileanu Tarcisius Ovidiu loan Fi~a nr.l

I. - GESTIONARI-:A RISCURJLOR

- controlul preventiv al Ce operatori cconomici/in.'ltitutii controleazi:i : autoritiitilor pe domeniu de - Comisia Publica !ocala competenta; • Scola Ia Provita de Sus • Cabinetul medical ln ce domenii de competenta : - pregatirea personalului -preglUirea matcrialclor pentru interventii in situatii de urgenta Pe cine informcazli.: - ISU secretariatul tchnic Periodicitatca controlului : - In perioadele de rise ori de cate ori este nevoie In raport de evolutia situatiei ~------~------~------~ - informarea preventiva a ln ce domeniu populatiei asupra pericolelor - locul producerii unei situatii de urgenta specifice unita~i administrativ - evolutia acesteia teritodale ~i asupra - cf-ectele negative produse compommentului de adoptat in - ml\surile luate cazul manifest~ii unui pericol; - ma.suri ce trebuiesc luate Periodicitatca : in raport de evolutia sitnatiei

fT.- RESURSE NECESARE ~------~·------·------~ - controlul preventiv at Materiale: tclclcm, mijloc de transport auto autorit~tilor pe domeniu de competentA; Echipamente necesarc : - cchipament de protcctic - mijloacc de legaturii

- infonnare preventiva a Materialc infonnative : populatiei asupra pericolelor - ghid pentru situatii specialc specifice unitlitii administrativ Materiale informative teritoriale ~i asupra - materiale distribuite de ISU comportamentului de adoptat In Rapoat1e cazul manifest!rii unui pericol; Planuri de urgenta Pliante Mass media - televiziune prin cablu !ocala - afi~e in spatiilc de maxi taxi ~i magazine Conferinte

Ill. - INTERVENffE ~------~------·------~ - actiuni de cl\utare/salvare/ Ce activitllti lntreprindc : descarcerare - organizarca echipei de intervcntie - instruirea pcrsonalului can~ actioncaza Cu cc mijloace: - mijloacc de legatur!i - unelte adecvate situatiei - echipament de protcq ic Tirnp de inn·are In actium; : - I I 110 In raport de locatiilc in care se intervine ~i mijloa::ele de transpmt aviue Ja dispozitie "------'------·------· ------...1

35 - aqiuni de lndepartare a Mijloace: rnanifes!Ilrii pcricolului produs - mijloace de transport - calmarea populatici afcctate Timp de intrarc In actiunc: - H -+ 30 In raport de prczcnta Ia locul producerii evenimentului ~i personalu\ui angrenat ~------4------·------~ - actiuni de limitare a Ce activitllli lntreprinde : consecintelor tu1ui pericol "' lndepartarea curiO$ilor • paza locului prodncerii cvenimentului Cu ce mijloace: • convorhiri individuale $i colective u informare privind evolutia situatiei create Timp de actiune : - I 1130 In raport de evolutia evenimentului

AU'fORnATJF:A: VICEPRIMAR- Voiculescu loan Florin FISA NR.2

I. - GESTIONAREA RISCURl'LOR

- monitorizarea permanentli a Ce paramctri se masoar~ : parametrilor meteo, seismici, de - In raport de natura evenimentului produs mediu, hidrografici, etc. $i Periodicitate : transmiterea datelor Ia - de Ia producerea evenimentului ori de cate ori situntia impune autorita.tile competente; Cc autoritllti informeazll. asupra atingerii valorilor criticc : - secratariatul tehnic JSU - pre rectura (Structura raporlului de informarc) La data de ...... 1n com una Pro vita de Sus, satul...... ln locatia ...... s-a produs ...... Fat~ de situatia creatll. s-au luat urmll.toarele masuri......

• controlul preventiv a! Ce operatori economici/institutii controleazll. autorit~plor pe domeniu de - Politia comunala competenf!; - Politia !ocala - Formatiuni de asistent!l medical!l in ce domcnii de cpmpetentll. - pregatirea personalului - veriticarea materialelor Pe cine infonneazll. asupra concluziilor: - primar - Cousiliul Local Periodicitatea controlului : - trimestrial ~i oro de cate ori este ncvoie

- infonnare prevenlivli a In ce domeniu de componenta populatiei asupra pericolelor - reguli de comportare in cazul producerii unei situatii de urgentil specifke unitatii adminislrativ Pariodicitate teritori.ale ~i asupra - trimestrial comportamentului de adoptat in cazul manifes tarii unui pericol;

- exercitii ~ i aplicatii; Cu cine: " cu toate fortele prev!izute pentru a acpona ~i formatiunile de voluntari In ce domeniu de competentA : - prevenirea riscurilor pe timpul inundatii\or, furtuni, viitura, cutremur, alunecari de teren ~i alte riscuri ------~------·------~ 36 II. · RESURSE NECESARE

- monitorizarea permanent!i a Aparaturl\ : mij loac~ de 1~g!1turl1 din dotan•,a Primliriei parametrilor meteo, seismici, de Echipament(~ de ml1siralcontro1 necesare: mediu, hidrografici, etc. ~i - cele din dotarea cchipclor de intervenlie transmiterea datelor Ia Loc de amplasre : autoritlitile competente; - 1n localul primffi"iei

- controlul preventiv al Matcrialele : autoritl1tilor pe domeniu de • procese vcrbale de constatare competentl1; u protocoalele 'i'ncheiate cu operatori economici~ i alte institutii Echiparncnte necesare : - planul de analaz.A ~i acoperirea riscurilor - planurile de interventic

- infotmare preventivl1 a Materiale inlormative: populatiei asupra pericolelor - ghid pentnt situatii speciale spccifice unitiitii administrativ Documentare : teritoriale ~i asupra .. materiale distribuitc do rsu compot1amentului de adoptat In Rapoarte cazul manifest&ii unui pericol; Planuri de urgentl1 Pliante - ccle difuzate de ISU Mass media - televiziune princahli Joca11i - ati~e In statiile de maxi taxi ~i magazine Confcrinte

- exercipi ~i aplka_tii; Matcriale/echipamente nccesare • tinut:A de protectie • unelte ~i matcrialc adecvate in raport de natura situatiei Loc de desta~urare- la locul de munca al personalului ~i din zonele de rise

TIT. ~ fNTERVENTIE ~------·--~···------·------~ - alarmare Ce activitati i'ntreprinde : - alarmarea fortelor ce vor actiona Cu cc m ij loace : - telefonic ~i prin agenti Timp de intrare !n actiunc: -H+30

- actiuni de cautare/salvare/ Ce activiHiti lntreprinde : descarcerare - organizarca echipeJor de intl!rventie Cu ce mijloacc-1n raport de natura evenimentului Timp de intrare 1n acti une: l-1+ 15

- asistenta medical~ Cc activitati lntrcprinde :anuntarea l~>mmtiunilor de asistcnta medical ii. Cu cc mijloace: tclcl~mic ~i prin agenti Timp de intrare in aqiune: H+ 15

- actiuni de indep&tare a Cc activit.'ip intreprinde : manifestllrii pericolului produs - trasportul persoanelor afectate - paza locului producerii evenimentului Cu ce mijloace: Tirnp de intrarc In actiune: lf+30 ~------~------·------~ 37 - actiuni de lirnitarc a Ce activitati lntreprinde : consccintclor unui pericol ~ aprovizionarca populatiei • acordarca primului ~jutor Cu ce mijloace: -mijloace de transport Timp de intrarc in actiune: .H+30 ~------~------·------L--~ AUTORITATEA: Secretar General UAT-Goaga Gabriel-Fi~a nr.3

I. - GESTIONAREA RTSCURILOR

- monitorizarea pennanenUi a Ce parametri se rnasoara: parametrilor meteo, seismici, de - In raport de 11 atura evenimentului produs mediu, hidrografici, etc. ~i Periodicitate : transmiterea datelor Ia ·· de Ja producema evenimentului ori de cate ori situa~ia impune autoritiitile competente; Cc autoritl1ti intbrmcazli asupra atingerii valorilor criticc : - secretariatul tehnic TSU - prefectura (Structura raportului de in fom1are) La data de ...... In com una Provita de Sus,satul...... ln locatia ...... s-a prod us ...... l<'ata de situatia creata s-au luat unn~toarele 1nAsuri ...... ----·-- ·------~------~~------·------·------~ - controlul preventiv al Ce operatori economici/institutii controleazll autoritAtilor pe domeniu de - Politia comunala competentl\; - Politia Localil. - f'ormatiuni de asistenfA mcdicalA In cc domenii de cpmpetent!\ - pregatirea personalului - verificarea materialelor Pe cine informea-.d\ asupra concluziilor : - primar - Consiliul Local Periodicitatea controlului : - trimestrial ~i ori de cate ori este nevoie

- infomtare preventiv:i a In ce domcniu de component! populapei asupra pericole\or - reguli de c.:omportarc In cazul producerii unei situatii de urgenta specifice unit!ttii administrativ Pariodicitate teritoriale ~i asupra comportamentului .. trimestrial de adoptat in cazul manifestl1rii unui pericol;

- cxcrcitii ~i aplicatii; Cu cine: • cu toatc l(n1ele prevlizute pentru a actiona ~i form atiunile de voluntari In cc domeniu de competentll. : - pre.venirea riscurilor pe timpul inundatiilor, furtuni, viitura, cutremur, alunec~ri de teren ~i ahe riscuri l------.._------1 H. - RESURSE NECESARE

- monitorizarea permanent! a Aparau1rll. : mijloacc de legrrtur!'t din dotarea Primariei parametrilor meteo, seismici, de Echipamente de masiralcontrol necesare : mediu, hidrogratici, etc. ~i - cele din dotarea echipelor de interventie transmiterea date lor la T.oc de amplasre : autoritll.tile competente; - In localul primariei

- controlul preventiv al Materialele : autoritll.tilor pe domeniu de • procese verbale de constatare competen~; • protocoalelc incheiate cu operatori economici~i alte institutii 38 Echipamentc ncccsarc : - planul d~ amtiA7.~ ~i acoperirea riscurilor .. p!anurilc de intcrvcntie

- infonnare preventiv~ a MaLCriale informative : populatiei asupra pericolelor - ghid pentru situatii speciale specifice unitlqii administrativ Documentare : teritoriale ~i asupra comportamentului - materiale distribuite de ISU de adoptat In cazuJ manifestltrii unui R.apoa1ie peri col; Planuri de urgenta Pliante - celc difuzate de tSU Mass media - televiziune priocabli !ocala - afi~e in sta1iile de maxi taxi ~i magazine Conferinte ------·------1------~ - exercilii ~i aplica1ii; Materiale/echipamente neccsare • tinuU\ de protectie • unelte ~i materiale adccvate In raport de natura situatici Loc de desfA~urare-la Jocul de mun~ al personalului ~i din zonele de rise

III. - INTERVENTtE ~------~ - alarmare Ce activiti\ti lntreprinde : ·· alarmarea fortelor ce vor acjiona Cu ce mijloace : -tclefonic !Jl prin agcnti Timp de intrare i'n aqiune: - H+30 1------~-~------+-----·------·------·------l - actiuni de cliutare/salvare/ Ce activitllti lntreprinde : descarcerare - organizarea echipelor de interventic Cu c.e mijloace-in raport de natura evenimentului Timp de intrare In actiunc: H+ l5

- asistent1!. medicalii Cc activitali lntreprinde :anuntarea fonna1iunilor de asistentl'l medical~ Cu ce mijloace: tclefonic ~i prin agenti Timp de intrare In actiune: H 115

- actiuni de indep1lrtare a Cc activitllti !ntreprinde : manifestarii pericolului produs - trasportul persoanelor afectate ·· paza locului producerii c:venimentului Cu ce mijloace: Timp de intrare In aqiune: H+30 ~------·-·------·------~ - actiuni de limitare a Ce activiH!.ti 'intreprind:) : consecintelor unui pericol ., aprovizionarca populatiei a acordarcu primului ajutor Cu ct: mij l oac(~ : -mijloace de transi)ort Timp de inrrare In aqi~me: H+30

AUTORITATI<:A: Inspector- cont~bilitate - Duta Carmen Gcorgeta Fi~a nr.4

I.- GESTIONARF.A RISCURILOR 39 - monitorizarea pennanentli a Matcriale: telefon, mijloc de tran~.p orl auto parametrilor meteo, seismici, de mediu, hidrografici, etc. ~i transmiterea datelor la a utorit~tile competente;

• controlu l preventiv al Controlcaza starea fizica si gradu\ de asigurare cu utilitati a cladirilor pe care le autoritatilor pe domeniu de ~cstioneaza. competent!; In ce domenii de competent!\ - preg!Hirea personalului - verificarea materialelor Pc cine informoazl1 asupra concluziilor : - primru· -CLSU Periodicitatea controlului : - semestrial §i ori de elite ori este nevoie ~------~------·------·------~ - infom1are preventivll a 1n ce domeniu de componcnta populatiei asupra pericolelor - prevenirii pericolulul Tn situatii speciale specifice unitl1tii administrativ Pariodici tate teritoriale §i asupra - semestrial comportamentului de adoptat ill Materiale infonnative: cazul manifestlirii unui pericol; -ghid pentru situatii speciale Documentarc: -materiale distribu.ite de ISU 1------·--~------~ ·· exercitii §i aplicatii; Rapoarte Campanii infromative Matcriale adecvate cvenimentului Ecbiopamt:nte necesare: Ia locul de munca si locurile potentiate producerii eve.nimentul u i 1------·------~------~ I I. - RESURSE NECESARE ~------~·------~ • monitorizarea permanenta a M

- controlul prevcntiv a! Materialele : autoritatilor pe domeniu de • acte normative ~i planuri de interventie competent!; Echipamentc necesare : - de serviciu

- infonnare preventiva a Materiale informative : populatiei asupra pericolelor - ghid pentru situatii speciale spccifice Lmitlltil administrativ Documentare : teritoriale ~i asupra - materiale distribuite de TSU comportamentului de adoptat ill Rapoarte cazul manifest1\rii unui pericol; Campanii infonnative ~------~------· ------·------·------~ - exercitii ~i aplicati i; Materialc/echipamente necesare o tinuti1 de protectie • unelte ~i materiale adecvate l'n raport de natura situatiei Loc de des~urare: Ja locul de munca ~i locurile pote.ntiale producerii evenimcntului

Ill. - INTERVENTIE

40 - alarmarc Ce activitliti lntreprinclc: - mobilizarea tuturor tipurilor de torte ~i mijloacc necesare Cu ce mojloace : - mijloacc de leglitur~(te l efoane) - agenti Tmp de in trare In actiune: -H+ I5

- actiuni de cl\utare/salvare/ Ce activit~ti lntreprinde: descarcerare - monitorizarea echipelor de interventii Mijloace: - tclefonie ~i prin echipelc specializate ~i cele de voluntari Tmp de intrare In actiunc: - H·l 30 de Ia lncetarea produccrii

- asistenta medica lA

• acpuni de 1ndeplirtare a Ce activitati lntreprinde: manifestlirii pericolul ui produs - aprovizionarea populatiei cu alimente de stricta necesitate - ac.;ordarea primului ajutor Cu ce mijloace: - mijloace de transport la dispozitie - in form area cetiitenilor afectati Tmp de intJ·are mactiune: - H·l 30 de Ia indeplirtarea pericolului r------·----~----~--·------~ - actiuni de limitare a Ce a~,;tivi tati lntreprindc consecintelor unui pericol • informarea operativa a populatiei • supravegh e. re~~ 'l

AUTORlTATEA Sef s.v.s.u- Dimulescu Gabriel -Fi~a nr.S _ _._1_ -- I. - GESTIONAREA RISCURILOR

- infonnarea preventivll a In privinta alimentarii cu apa potabila de Ia sursele furnizate de societate side Ia alte surse alternative . populatiei asupra pericolelor Pe timpul existentei starii de pericol. specifice unit~ti i administrativ

teritoriale §i asupra comportamentului de adoptat ln. cazttl manifestW'ii unui pericol;

-exercitii si aplicatii Cu personaluJ din institutie si voluntari in domeniul interventiei Ia avariile produse in reteaua de distributic a apei potabile.

Periodicitatca: pe1manent pc timpul producerii starii de pericol

II. - RESURSE NECESARE

- infonna.re pre ventiv~ a Matcriale informative:

-- 41 populatiei asupra pericolelor - cele furnizatc de CLSLI

specifice unitlitii adm inistrativ -pliante distribuite de secretariatul tehnic JSU

teritoriale ~i asupra - comunicate difuzate pri11 intermediul televiziunii prin cablu comportamentului de adoptat ill cazul manifest!rii unui pericol;

- exericiti si aplicatii Materialele din dotare folosite in caz de avarie cu echipamente adecvate.

Loc de destasurare- Ia sediul societalii si la locuri le de munca.

ITT.- INTERVENTlE

- alarmare Alarmarca personalului din subordine;

-telefonisti agenti

Tmp de alarmare:

- H+l5 [------~----·------~ - actiuni de cautare,salvare, Actioneaza cu echipele de voluntari si personalul medical cu mijloaccle din do tare descarcerare Timp-la solicitarea CLSU

- actiuni de indep!\rtare a Tnformarea cetatcnilor privind masttriel ce trebuiesc luate la producerea avariilor si masuri de informare a Companiei Pub lice Locale telefonic si personal Ia manifest~rii pericolului produs producerea unor avarii.

Reabilitarea retelei de apa potabila in caz de avarii cu mijloacele din dotare.

Tmp de intrarc In actiune:

- H t·60 de Ia lncetarea st~rii de pericol -··------..... ------~·--~ - acti uni de limitare a Interventia prompta a echipelor de serviciu. Luarea masurilor de decontaminare a apei daca situatia o irnpune. conseciJt1elor unui pericol Neutralizarea locurilor in care se mentine un potential pericol de contaminare a apei. Mijloacele de intervcntie sunt celc din dotare si cele prevazute pentru situatH de urgcnta. Tmp de intrare In actiune:

• H- 30 de la lncetarea stlirii de pericol

AUTORIT ATEA:Dispensar Medical Fi~a nr.6

I. - GESTTONAREA RlSCURlLOR

- informare prevcntivll a Actionem:a In donH:niul infor:niirii populatiei pc linia prevenirii aparitiei bolilor ~i toxiinfecj:iilor de C1rice t'tl ------42 populatiei asupra pericolelor

specifice unitlitii adm inistrativ

teritoriale ~i asupra comportamentului de adoptat tn cazul manifest!rii unui perico l;

- exercitii ~i aplicatii; Cu persona lui medical ~i echipele de voluntari la dispensarele din loca1itate pc linie mcdicaHi(informare ~i inst111ire)

Periodicitate : scmcstrial

H. - RESlJRSF: NECESARE

- inlonnare preventivli a Materiale!e informative distribuite de 8ecretariatul tehnic JSU pe linie medical!i ~ i ccle de Ia DSM. populatiei asupra pericolelor Pliante distribuile populatici din zonele de rise referitoare Ia ml!.surile de prevenirc ~i specifice unit!ttii adm.inistrativ prim ajutor, precum ~i modul de informare a serviciilor medicalc

teritoriale ~i asupra comportamentului de adoptat 1n cazul manifestlirii unui peri col;

- exercitii ~i aplicatii; Materialclc medicale din dotarc ~i truse de prim ajutor

Echipamente de protectie stcrilizate

Tntrare l'n actiune: H+30

Ill.- TNTERVENTIE

- alarrnare lnformarca operativli a CLS! J prin teleton sau agcntii de leg~itura imecliat de Ia primirca infonna~iei - - actiuni de cl\utare/salvare/ Pcrsonallul medical va actiona In cadrul cchipelor de intervcntie cu mijloace speciticc imcdiat de Ia primirea dispozitiilor de Ia CLSU descarcerare

- asistenta medical!\ Acorda prirnul <~j utor persoanelor afecmte de cvcnimt~nt. MobilizeazA cchipele de volunlari an vederea acordarii de ajutor persoc.nclor greu transportabilc Fo lose~te instrumentulmedil:al ~ i mijloacclc specifice An vederea acordari i primului ajutor ~i traspor,arii persoauclor care r.u se pot autocvacua Timp de actiune : Ia solieitarc ~-i Ia primirea dispozitii\or din partea CLSU

- actiuni de tndepl!.rtare a Jzolarea zone lor cu potenlial peri col de cont-aminare sau infectare --manifestarii pericolului produs Transportul persOatlelor ct1 af~ctiu ni grave care pun In pericol viata :,i a altor pcrsoane - actiuni de limitare a Transportul ~i i:r.olarea persoanelor cu potential contagios ~i aplicarea tratamentului medical adecvat consecintelor unui pericol Distribuirea de medicamente adecvare cu caracter preventiv sau curativ

43 AUTORlTA TEA: Politia U>cala -Fi~a nr.7

I. - GESTIONAREA RISCURlLOR

- monitorizarea permanentli a La primirea avcrtizarilor din pareta ISU.

parametrilor meteo, seismici, de lnstitutul national de hidrologie si gospodarire a ape lor vor semnala primirea acestora sefilor ierarhici. medin, hidrografici, etc. ~i V oc semnala zonele cu rise de viituri gcneratoare de rcvarsari importante transmiterea datelor Ia susceptibile de a avea impact semniticativ Ia nivellocal.

autoritiitile competente;

- informare preventivll. a Pc "iimpul executarE servicicului dt: p<:~trularc sau a pazei 7.onei afectate vor in forma cetaJenii desprc ma!>uricl cc trehuiesc luate in vederea evitarii p(~rkolelor populatiei asupra pericolelor si luarca masurilor de autoevacuare in caz de pericol imincnt.

specifice unitlitii administrativ

teritoriale ~i asupra comportamentului de adoptat in cazul manifestlirii unui pericol; - - exerci~ii ~i aplicatii; Agentii politiei locale vor participa Ia exercitiile ce se organizeaza de catre CLSU - pcnlru situatii speciale. 1!. - RKSURSS ),!ECESARE - --· - con1rolul preventiv a! Agentii politiei locale vor insotii functionarii primariei in activitatile de control asigurandu-lc la ncvoie protectia. autorit~tilor pe domeniu de competent!!.; - - exercitii ~i aplicatii; La convocarile lunare se vor reaminiti activitatiJe si masurile ce trebuiesc Juate in situatii speciale precum si algoritmul de calcul.

Agentii vor actiona in tin uta de serviciu.

111. - INTER VENTrE

- alarmare AlarmeaZ:1 sau transmii:C semnalelc de alannarc stabilite prin mij loace\e avutc Ia dispozitie sau personal. Ac;tioneu.w ciin propric initiativa Ia aparitia pericoJ,dui -sau din dispozitia CLSU. - acpuni de cliUtare/salvare/ A.gentii politici cotnunitare vor actiona independent si in cadrul grupclor de~ valuntari in actiunile de cautare, ~;a lvare sau descarcerarc in raport de natura descarcerare evcnimcntului.

- asistenta medicala La cerere, agentii politiei locale vor actiona in cadrul echipeJor de salvare impreuna cu persona lui medical.

~ actiuni de indeplirtare a lzolarca zonelor afectate sau cu potential de atectare care pune in pericol viata persoanclor . manifestl:irii pericolului produs - 44 Evacuarca pcrsoanelor din 7.onele de rise.

- acpuni de limitare a Tmpreuna cu grupcle de voluntari vor actiona in luarea masurilor pentru aducerea la starea de normalitate a vietii cetatenilor. consecintelor unui pericol Sc va avea in atentie evolutia situatiei si scmnalarea celor constatate sefilor ierarhici. - - AUTORITATEA: POLlTIA ROMANA -Fi~a nr.8

I. - GESTIONAREA RISCURILOR

- monitorizarea permanentli a Parametrii ce se masoar!i : parametrilor meteo, seismici, de -In raporl de mij\oacele ~i inforrnatiile avute Ia dispozitie mediu, hidrografici, etc. ~i Pariodicitatc : pe timpul producerii evenimentului transmiterea datelor Ia Ce autoritiiti sc informeazll asupra valorilor critice : CLSU $i primar autorit!itile competente; ------informare preventiv! a In ce domeni u de competent! : populatiei asupra pericolelor - Tn raport de natura evenimentului ~i stl'lrii de pericol specifice unitl1tii administrativ Periodicitate : pem1ancnt pe timpul des!a~urarii evenimentului teritoriale ~i asupra comportamentului de adoptat 'in cazul manifestarii unui pericol;

- excrcitii ~i apllcatii; Cu cine: t crsonalul din subordine ~ i voluntari n domeniul de competentll.: pe liniu pnzci bunurilor ~i valorllor Periodicitate : semestrial

IT. - RESURSE NECESARE --· - monitori7..area permanentl1 a Materiale: matcriale din dottlrea politici locale parametrilor meteo, seismici, de Echipamentc: de protectie mediu, hidrografici, etc. ~i transmiterea datelor Ia Loc de desfasurare: la postul de politie autoritlitile competente; - --- - • exercitii ~i aplicatii; Materiale: rnatedalclc din dorarea politici locale Echipamente : de protectie Lo<.' de desftl~urarc : Ia postul de politic f--.-· TTl . - TNTERVENTIE

- alarmare Ce activitati fntreprinde : - alannarea personalului din subordine ~i a grupelor de sprijin Cu ce mijloace : - teleloane - prin agenti de legl'lttcrli Timp de intrare in act,iune : -H-130

- actiuni de c~utarelsa l vare/ Ce activitati intreprinde : descarcerare - monitori7.area activitatii gmpelor de intervenpe Cu ce m ij loace : - m ijloacele din dotare ~ i a echipelor de interventie a pompierilor voluntari Timp de intrare in actitme : -- -eel stahilit de---- CLSU - 45 • as i sten~ medicalli

- actiuni de 1ndep~are a Ce activitap lnlreprinde : manitestlirii pericolului produs - redirectionarea circulatiei - paza locului producerii cvenimentului -1ndep1\rlarea cur i o~ il or Cu ce mijloace: - personalul din subordine $i voluntari Timp de intrare tn actiuue : - ce I stabilit de CLSU ~------4------~ - actiuni de limitare a Co activitati lntreprinde : consecintelor unui pericol u redircctionarea circulatiei di n zonele de rise • informarea populatiei despre evolutia mAsurilor luate Cu ce mijloace: o verbal o prin agenti de legitturli 9i grupele de vo1untari • telefonie ~i alte mijloace de legliturli Tirnp de intrare in actiune : - eel stabilit de CLSU

46 AN£XA 3

C();mpQllnenta nomin:a!la a structurilor si atributiile acestora

Nr.crt. Unitatea in At r ihu tii Adre~a si nr. de tl!lefon Responsabilitati si misiuni care se incadreaza si functia - I Primar- k;igura Com.Provita de Evalueaza cvcnlualcle pagube fizicc si Movileanu informarea Sus,nr. 51 B,te1.0731695938 materiale determinate de aparitia siluatiilor Tarcisius permanenta a de rise. Ovidiu loan populatiei si a mal'urilor urgente T in e~ lcgaturu cu ISU Prahova raportanu Primaria cc se impun. periodic situalii le ivite. Provit-a de Sus . 2 Viceprimar- Hepartizeaza Com. Provita de Alarmcaz.a membrii CLSU; eficient fortele si Sus,nr.39,tel.07245 8173 7 Voicu1esca mijloacele de Asigura si distribuie materialele nccesare Ion Florin inlervcntie puse pentru interventie; ) !e:, d i[;poz.ititl. Prima ria Asigura spatiile de cazare a populatiei Provita de Sus afectate (cand situatia impune).

Asigura transportul ma terialclor necesarc pentm intcrventii.

'l ·' SefPost Prevenirea unor Com.J3rc~bu,satMegie.sl:c ,nr. 792A,te Agentii Poli tiei Locale asigura paza 1 Politie fenomene 10720088906 bunurilor si locuintelor afectatc; Provita de Sus negative ce pot Neculau aparea pe fondul Asigum ordioea publica in zonele afectatc, Gabriel unor situatii de indruma circulatia m\jloacclor auto sprc urgenta. locurile de adunare;

Asigu;·a protectia populaliei pe timpul situatiilor de rise.

4 Medic Asiguru asistenta Breaza str.23August nr200 Asigw·a menesarul de medicamentc si generalist- medicala in eazul cchipamente medicale in cazul aparitiei CMl aparitiei unor tel. 072094 R3 l7 unor situatii de urgenta; Propoaie accidente Mihaela provocate in lntervine pentru prevenirca contaminarii cu Provita de Sus si tuatii de rise. sub:;tante periculoase, ia masuri si tratcaza populati a afe:ctata.

5 Secretar l Raspunde de Carnpina. Um1a re~te distributia in bune conditii a General al aprovizionarea apci potabile; Urmarestc restrictionarac UAT cu apa potabila Tel .02L!4354567 consumul ui de apa provcnita din surse de buna calitate a neavizate; Mobilizcaza angajatii pentru populatici din interventia in situatiilc de rise create. Goa-ga- Gabriel zona atectata

47 ANEXAnr.4

RISCURI potentiale in localitati vccine care pot afccta zona de competenta

Riscul potential major calwlt de localitatilc limitrofe, care poate reprezenta unreal pericol pcntru cornuna Provita de Sus este eel de inundati i. datorita raului care vine pe teritoriul cornunei din comuna Adunati.

PRJNCJPALELE MASURT

CORESPUNZATOARE DE EVITARE A MANIFESTARII RISCURILOR SI LIMITAREA CONSECINTELOR ACESTORA

Nr. J):en.ltmtilf'ca :?JctiviHitii Cine executa Cine vcf'Hica Ohs. crt.

r. uarca hotararii ~i transmiterea dispozi~iei / ordinului de PrC$Cdintele Pre§edintele l. evacuarc C.L.S lJ. C.L.S.U. --· In~tiintarea institutiilor publice ~i operatorilor economici ViccprC$edinh:h: Pre~edintek '2 . din raza de responsabilitate C.L.S.U. C.L.S.ll.

!r,formarca popuiatiei (amm~area) desprc tnceperea Viccpresedintclc cv:::!c•.drrii,. modul de compo1tare §i regulile ce trebuie C.L.S.t:. Prc~cdintck rcspcc:cate pe timpul desla~urarii actiunilor de evacuare; 3. I In ; pcctorul d., C.L.S.U.

protr:ctie civila

Organizarea in t impul eel mai scurt a punctelor de Mcmbrii Pre~ed intd c: 4. adunare, 1'mbarcare, debarcare, primire, repartitie populatie, materiale ~i animale; C.L.S.lJ. C.L.S.LJ.

Asigurarca m~surilor de paza ~i o.rdine, precum $i Membrii combaterea panicii pe timpu1 executarii evacuarii, In V icepre~edinte le localiLatea, institutia, operatorii economici unde se C.L.S.U. 5. evacuca1.a, pe itinerariul de deplasare ~i In Jocurile de Pol itia locall{ ~i prim ire; C.L.S.U. rurala

Memhri i

C.L.S.IJ. Vicepre~edinte l e 6. A.sigurarea pa.zci bunmilor din localita~ile/locurile unde s-a produs evacnarca; J'ol itia lucctlll ~i C.L.S.U.

rural a

Indrumarea populapei !?i dirijarea circulatiei coloanelor Polititt localll. ~ i V i cepre~ed intele 7. de evacua~i sprc locurilc de evacuare; rural a - C.L.S.U. 48 J>ersonalul de

spcc:ialitate a! Asigurarea asistcntei medicale In punctele de adunare, In Pre~edintele ct:ntrului medical din 8. locurile de evacuare, d\1 ~i In localitatile din raza de com una Provita de Sus res pon s~:t bil i tate C<~ re nu au necesitat cvacuarea; C. L.S.ll.

~i alte forte

solicit ate

Membrii

lnstalarea ( Ia nevoie), !n locuri le de evacuare, a unor C.L.S.U. Pre~edintele 9. tabcre pentru sin isLra.ti ~i asigurarea utiliHitilor, conditiilor de trai ~ i asistentei medicate In acest~ spatii, cu sprijinul C.L.S.U.

C.J.S.U. -·--· ·---- Asigurarea legaturilor cu e~aloanele superioare ~i locurile Sc:c.rctariatul Vicepre~cdinh~le 10. de evacuare; tchnic C.L.S.U.

Tntroducerea re stric~iilor de consum a apei, alimentelor $i Sccretmiatul Pre~edi ntelc II. fun~elor 'In zoncle afectate; tchnic C. L.S.U.

Ylembrii Pre~edintcle 12. Org

C.L.S ll.

Crearea stocurilor de materiale, alimente ~i fur~j e cu sprijinul Prc~cdintele necesare situatiilor de urgenta; 13. CJ.S.U. C.L.S.ll.

\-1cmbrii

u .. s.u. Pre~ed i ntele 14. Asigurarea Jogislid. a aqiunilor de evacuare cu spr!jinul C.L.S.U.

C ..I.S .li.

49 A11exaS

PRJNCJPALELE MAsURI

CORESPUNZATOARE DE EVITARE A MANIFESTARII RlSCURILOR ~I LiMITAREA CONSECINTELOR ACESTORA - - Nr. Dcuumirea nctivWitii i Cine executa Cine veriiJ.ca Obs. crt.

Luarea hotararii ~i transmiterea dispozi1iei/ordinului de Pre~edinte1e Pre~edintelc I. evacuare C.L.S.U. C.L.S.U. ·- In~tiintarea institutiilor publice ~i operatorilor economici V icepre~edintele Pre~edintelc 2. din raza de responsabilitate - C.L.S.U. C.L.S.U. Informar~a populatiei (anunt:area) despre lnceperea V icepre~edintele evacuarii, modul de comportare ~ i regulile ce lrebuie respectatc pe timpul dest~u rarii actiunilor de evacuare; C.L.S.U. Pre~ed i ntelc 3. lnspectorul de C.L.S.L.

protectie civila ....._._ .. -· - O rg::n izarca 1n timpul eel m.ai scurt a punctelor de Membrii Pre~edintek 4. adunace, 1mbarcme, dcbarcare, primire, repartitie pcpulatie, materiale ~i animale; C.L.S.lJ. C.L.S.U.

Asigurarea miisurilor de paza ~i ordine, precum l?i Membrii combaterea panicii pe timpul executarii evacuiirii, in localitatea, institujia, operatorii economici unde se C.L.S.U. Viceprc~edintele 5. evacueaza, pe itinerariul de deplasare ~i In locurile de prim ire; Politia locala ~i C.L.S.U.

rurala - Membrii

C.L.S.U. Yicepre~edintele Asigurarea pazei bunurilor din localitatile/locurile unde 6. s-a produs evacuarea; Politia locala ~i C.L.S.U.

rural a ·- Indrumarea populatiei ~i dirijarca circulatiei coloanelor Politia !ocala ~i Viceprc~edi ntele 7 de evacuati spre locurile de evacuare; rural a C.L.S.U.

Asigurarea asistcot~i medicale in punctele de adunare, in Personalul de Prel?edintele H. Iocurilc de evacuare, :;at ~i In localitatile din raza de responsabilitate care nu au necesilat evacuarea; speeialitate al C.L.S.U. -- - - 50 -

ccntrului medical din comuna

Provita de Sus~i alte forte

solicitate - Membrii

Jnstalarea (la nevoic), In locurile de e.vacuare, a unor C.L.S.U. Pre~ed i ntel c ') , tahere pcntru sinistrati ~ i asigurarca utilitatilor, conditiilor de trai ~i asistentei medicate in aceste spatii, cu sprijinul C.L.S.L:. - C.J.S.U. Asigurarea Jegaturilor cu e~aloanele superioare ~i Sccretariatul Vicepre~edintcle 10. locurile de evacuare; tehnic C.L.S.U.

Introducerea restricf.iilor de consum a apei, alimentelor ~i Secretariatul Pre~edintel e IJ. furajelor in zonele afectate; _ ,. - tchnic C.L.S.U. Membrii Pre~edintele 12. Organizarea evacuarii ~i conducerea actiunilor C.L.S.U. C.L.S.U.

Membrii

C.L.S.U.

Crearea stocurilor de materiale, alimente ~i furaje Pre~edintele necesare situatiilor de urgenta; cu sprOinul 13. C.J.S.U. C.L.S.U.

Membrii ~

C.L.S.U. Pre~edintele 14. Asigurarea logistidi. a actiunilor de evacuare cu sprijinul C.L.S.U.

C.J.S.U. -· -·-..- ..... ---·-. ·--

51 Anexa nr.6 SlSTEME c-x:i:st!~:ate ..die preavcrtizare/avertizarc a atingerii unor valori (~ritice ~i de alarmar.e a popula1iei in cazul cvacuarii - Nr. J) enumi re~ sistcm ului Ca.ntit. Locul amplasllrii Obs. crt.

1 Sirellii electric~ 5,5 KW I hue. Sediul Primariei

2 Clopote 2 buc. Biserici: Provita de Sus,sat Provita de Sus Provita de Sus,sat Tzvoru

- -·-- --·--- - 3. Sirena electronica Politia rurala Ibuc. Vfaf.ina de S{:rviciu din dotan~ a Politiei rurale-

Conform ORDINULUI nr. 245 din 18 octombrie 2012 pentru aprobarea procedwilor de codificare a atentionarilor ~i avertizarilor meteorologice ~i a avertizarilor ~i alertelor hidrologice fenomenele meteorologice ce intra sub incidenta acestui cod sunt: - vant puternie ( cu intensificari)~ -ploi impmtante cantitativ; -ninsori abundente ~i polei; -desdircari electrice frecvente; -canicula (valori de temperatura egale sau mai mari de 35°C); -ger (valori de temperatura sub -1 0°C).

l. Coduf J!.§..r'.4.!1.. nu. indica nido precautie particulara pentru perioada imediat urmatoare, dar nu implica c vrcme fn.tmoasa sau neaparitia 1n LLrmatoarele zile a unor fenomene rneteorologice periculoase ce pot perturba diverse activitati. 2. Codulgf!.lhen se va folosi pentru fenomene mctcorologice temporar periculoase pentru anumire activitati, dar altfel obi~nuite pentru perioada respect iva sau zona specificata. Se rccomanda urmarirea periodica a evolu~iei fenomeo.elor meteorologice pentru detalii cu privirc ia intensitatea fenomcnelor in zilclc urmiitoare. 3. Codul portocaliu se aplica acelor fenomenc meteorologice prevazutc a fi periculoase, cu u.n grad de intensitate mare. 4. Codul r0$1!. se aplica acelor fenomcne meteorologice prevazute a fi periculoase, cu un grad ue intcnsilate foat1e mare ~i cu efecte dczastruoase. Codul galben _cste similar unei atentionW:i meteorologice. Codurilc portocaliu ~i codul ro~u vor ti similare unei ave11.izari meteorologic:e, iar buletincle meteoroJogiee emisc de doua ori pe zi (dimineata ~1 Ia pranz) expliciteaza fenomenele atmosferice de la codurile portocaEL\ ~i ro~u, precizand evolutia fenomenelor specilicate, acoperirea spatiala a accstora, intensitatea ~i durata lor.

52 Anexa nr.7

cu obiectivcle care pot fi a1'ectate die situatii de urgeuta

Tipul de rise Nr. Denumirea Obs. crt. o biectivului aluneetiri accrtdenlt scism inundatii inccndii de ttwen tehnologic --~------~ Primaria Provita de NU NU NU DA Transpo.Cl. substantc 1. Di\ Sus periculoase

2. Scoala si gradinita -Sat DA NU NC DA DA Provita de Sus comuna Provita de Sus 1-· -- ·- 3. Gra.dinita Sat Izvoru - DA NU NL' DA DA Yranspon substante com una Pro vita de Sus pcricul o::tSe

4. Bisericile din satele NU Nlf Nll DA Provita de Sus si DA Izvoru - ,._I - 5 Caminul cultural OA Nl_l NU NU DA Provita de Sus sat Provita de Sus

fi Of. postal -Sat Provita f>A NU NU DA DA de Sus comuna Provita de Sus

7 CMT Pripoaie Mihaela DA NU NU [lA DA Provita de Sus cornuna Provita de Sus

~ s ~C AR\1;\.L SRL DA NU NU DA DA - - ·- -- 9 SC CRFNGUTA- SRL DA NU NU -DA DA so SC BOBOLEANU SRL f>A NU NC DA OA

11 SC LOSAl'cMA SRL DA NU NU DA DA I - 12 SCSALRO SRL IM NU NU I DA DA

. -

53 Anexa8

PLANURI

~i proceduri de interventie

A.) Planuri de intervenpe: ~ Planul de interventie la incendii; -Planul de ap&'are impotriva inundatiilor, gheturilor ~i poluarilor accidentale; -Planul de evacuare a populapei, a unor categorii de bunuri materiale ~i a animalelor 1n cazul producerii unor dezastre pe teritoriullocalitatii; -Planul de analiza ~i acoperire a riscurilor.

B.) Pl'oceduri de interventie:

- sunt conform planurilor de mai sus mentionate, intocmite de C.L.S.U. ~i avizate de I.S.U. PRAHOVA

54 Anexn 9 li

fSU ,Serban CJSU PRAHOVA Cantacuzino"PRA l-l 0 VA ! CEN1RU OP ERATIONAL

CLSU Pro vi La de Sus

CFNTRU OPERATIONAL CD ACT!VITATE 'J 'FMPORARA(COAT) t SVSU PROVTTA DE SUS POl ,JTIA LOCA LA C\11 Sl VETERJNAR OPERATOR] ECONOMlCl BIS£RJ C1 SC PO PULATIE

55 Anexa nr.9

J<'U J XUL lNFORMATlONAL- DEClZIONAL. LA DEZASTRE

COV.HTETULJUDETEAN PJ~NTRU SITUATHDE URGENTA td, 02414546067/545160 u-..,.,.IIJ.W1_ M_W]JUI__ .______...... __ ----- ! CENTRUL OPERATIONAL

lSU ,,Serban Cantacuzino" Prahova GIUJP SUPORT TEHNIC I Pennanen~ la sediullnspectoratului SGA PRAHOVA pentm Situ.atii de Urgentll Judetean Tel. special: I 12;0244595366 Api'trarea !mpotriva inundatiilor, Fenomenelor meteorologice periculoase ~i Accidente Ia Constructii Hiclrotehnice 0244S 14?.(ifl A.SEC'flUN.EA: Fenomene meteorologice periculoase (furtuni, inundatiL, seceta, lnghct, tomade) Permancnta Ia sediul Serviciului Ana si Canal Comitetul Local pentru Situatii de H.SECTTUNEA: Poluari ale cursurilor de apa Urgenta PROVTTA DE SUS interioare. ~--~~- -- Permanenla Ia scdiul AGENTJ'A DE PROTECTIA MtDJUI.U;

C.O.A.T GRUP SUPORT TEHNIC 2 Pennanent4 Ia Sediul Primariei .lnccndii, accidente nuclearc, caderi de obiectt~ Tel: 0244290202 cosmice, accidentc chimice, avarii Ia reteaua del Fax: 0244290736 gospodarire comunala, -·-- -·· -----·- .. -·- - - · Pemlanenta lc:_ sediullNSPECf ORA TULUT PENTRU STTUATil DE URGENTA;Telefon; 112/0244595366 ..,..,,_.. GRUP SUPOH.T TEHNIC 3 SVSU PROVITA DE SUS POL1T1A LOCALA Apar.arc 1rnpotriva efcctelor scismice, alunecari de teren, prabu~iri de teren CMl SI VETERTNAR ..... -----··-- ··------. . OPERATO Rl ECONOMIC! • Permanenta la scdiul INSPECTOR!\.TULUl DE ·~TA.' f }''\! ('()J,l~TRI I.r'Tll· ~ - --- GRUP SlJPORT TEHNIC 4 GRUP SUPORT TEHNlC 7 Avarii grave la sistemele de telecomunicatii o Permanenta Ia sediu! INSPECTORATULU [DE ~i informatica STAT IN CONSTRUCTJI; ROMTELECOM Permanenta la sediul ROMlELECOM GRU!P SUPORT TEHNIC S /\. V!tri i grave Ia magistralclc de tTanspm1 gaze, GRUP SUPORT TEHNIC 8 produse petrolierc cncrgie electl'ica Epizootii contaminari de produse animate ~i • Pcrmanenta Ia sediul ELECTRICA S.A. vegetale " GDF SUEZ -DJSTRIGAZ • Permanenta Ia sediul DIRECTJET VETERfNARE ~I SlGURANTA GRUP SUPORT TEHNIC 6 ALIMENTELOR; Aslstcnta medicala de urgenta in caz de epidcmii ~ Perma~enta.la-sediul orRiic:rlliTi>-E sANA l~ATE ~------~ PlTnLJC.A; GRUP SUPORT TEHNlC 9 Accidente deosebit de grave pe caile de comunicatii, caderi masive de zapada, polei, GRL;P SUPORT TEHNIC 10 In vederea Primirea, depozitarea ~i distribuirca blocaje de gheata materialelor necesare interventiei 'in lnHiturllrii urml\rilor Anexa 10 TABEL

eu nccesarul ~i existentul rnijloa .~.:e lnr de transport care (lOt fi folosite pentru evacuare --· -· Nr Denumirea mijlocului Cantitatea Obs. Crt. de transport Necesar Existent Deficit 1 Auto utilitare 2 2 Conventie SALRO SRL 1-- 2 Autoturism 1 1 Prim aria Provita de Sus ' ) ..) Autobuz 2 - 2 4 Atelaie 10 10 P(~Q_ulatit~

ANEXANR. l l

LEGATURILE telel'onice cu esaloanele superioare co care se coopereaza

- Nr I Denumirea institutiei :~ r. tel ~to ll/fax Adresa Crt 1-- ..... - I lnstitutia Prefectului 1)244.5 16.003 B-dul Republicii ,nr.2 Ploiesti 0244.546.067 t-::---+-- - 2 Subprefectul 0244.510.070 B-dul Republicii ,nr.2 Ploiesti 0244.510.276 ~ Pre~edintele Consiliului Jude~ean 0244.514.820 B-dul Republici i ,m.2 Ploiesti - - 0244.596.669 4 lnspectoratul J udetean Prahova pentru t 12 I Str. Ruduhti ,nr 96,Ploiesti Situatii de UrgentA 0244595366 r--s- -Protectie civila 0244.544 .000 Str.Elcna Doamnei, nr.2,Ploiesti 6 Directia Sanitar-veterinar! 0244.57 1751 Srr.Corlatcsti,nr.l l ,Ploiesti 0244.546.226 f--:J Inspectoratul Judetean de Politie 0244.595.340 Slr.Vasile Lu_QlJ,nr.60 8 lnspectoratul Judefean de Jandarmi 0244.553.811 Stl'. Gr. Cantacuzino,nr.25 7 ,PIoicsti

-- 0244.523.441 9 Filiala Prahova a Societatii Nationale 0244524094 13-dul Republicii nr 2-4,cUi cam.605-606 Ploie:;ti de Cruce Ro~ie .

lO Directia de Sanatate Publica 0244.544.2700 Str .. l'ransilvaniei,nr.2,1'1 oiesti

I 0244546126

57 Anexa nr.l2

Cornjsia: tu componenta C.L.S.U. a cornu nei Provita de Sus

Nr. Denumire Persoana de contact Functia clsu Tel. mobil Te I. serviciu Crt. autoritare 1 Primar Movileanu Tarcisius Ovidiu Presedinte 0731695938 0244354567 Joan 2 Viceprimar Voiculescu foan Florin Vicepresedinte 072458 1.737 0244354567 3 Contabil Do.Jta Carmon Scf centru operativ 0724040674 0244354567 Politist local Dirnulescu Gabriel Sefsvsu 0725924704 0244354567 +- Medic generalist Pripoaie Mihaela Mernbru 0720941:3 17 0244354412 6 Medic vclcrinar 1\.ntoniu Vasile Membru 0724340388 014433 574 1 7 Sef POS( politie l\'eculau Gabriel Mtmbn:. 0720088906 0244354408 R Director scoala Duta Lui7a Membn·. 07248 10534 0244354439 9 Preot Ciubuciu Constantin Membru 07273029 17 0244354564

58 ANEXA nr.l3

LOCURILE/SPATilLE de evacuare in caz d~ urgenta ~i dotarea acestora Pentru asigurarea actiunilor de evacuare se vor organiza urmatoarele puncte:

Puncte de ad11nare si imbflFCare tl personalulul: a.) Pentru personalul institutiilor publice, in apropierea sediului accstora, daca situatia o permite; b.) Pentru personalul operatorilor economici, in apropierea sediului acestora, conform planurilor proprii, aprobate de presedintele C.L.S.U .; c.) Locuitorii comunei Provita de Sus vor fi indrumati spre urmatoarele puncte de adunare si imbarcare: - in curtea Scolilor Generale si caminul cultural din satul Provita de Sus sau in apropierea acestora, daca situatia o permite; 2.) Raioane de evacuare a locltitorilor - Scoala generala - Camin cultural. 3.) Dotarea: - apa curenta; - grupuri sociale; - contlitii decente de cazare - asigurarea fluxului informational. - Elcmt!ntul de dispozitiv Locul de dispnne•·e

- Punct de comanda ( conducere) -de baza Primaria comunei/ Provita de Sus ,sat Provita de S11 nr366

Pun clul de ccmanda (conducere) de rezerva Scx1ala generala Provita de Sus ,sat Provita de Sus ,nr369

.....------·- Punct de adunare ~i 1mbarcare Locatil u

Punct de adunare ~i 1mbarcare pt. satul Plaiu" , l .a Btl rlacu''

: Punct de adunare ~i imbarcare pt. satul Tzvoru, J .a grad in ira - ·-'- --- Punc! de adunare ~i lmbarcarc pt. satul Valea Bradului , La Stanica"

Puoct de adunare ~ i Tmban;are pt. salul Provita de Sus Primarie.

59 Locuri de adunare si cazare a sinistratilor

ln cazul producerii unor dezastre sinistratii sunt adunati si cazati in irnobilele apartinand administratiei publice locale: salile de festivitati, scolile si gradinitele din satele comunei.

Scoala Provita de Sus-acoperita cu tabla, gmp sanitar interior, incalzire centrala, aprx.200 persoane ;dotare utilitati:apa,grupuri sanitare ,electricitate,incalzire (CT)

Camin Cultural, Provita de Sus i, grup sanitar interior constructie din cararnida invelita cu tabla-aprox 100 persoane,dotare utilitati :apa,bucata:rie,e \ectricitate,incalzire( CT)

Pentru cazuri e>.:treme Ia dezastre tabara de sinistrati va fi amplasata pe stadionul ., V ulturii" din Provita de Sus.

ANEXA 14!

PLANIFI.CAREA

0Kerdtu i.1 n fl·h·:plicatiilor tonform reglementa rHor tehnice specifke

-J'n cadrul SVSU- trimestrial;

-cu operatorii -semest:rial;

-cu coordonarea T.S.U.- anual.

60 ANEXAnr. 15

RAPORT DE INFORMARE SI ANALIZA CATRE:

INSTITUTIA PREFECTULUI JUDETUL PRAHOVA

Din: ziua...... luna...... anul 2020

I. Concluzii privind evolutia situatiei de urgenta:

A. Concluzii:

B. Consecinlclc asupra institutiilor, populatiei. animalelor si bunurilor:

IL Actiunile de evc:lcuare si cele in curs de executare, pe categorii si zone:

Ill. Actiunile planificate si neexecutate, cauze si masuri:

fV.Alte date:

Presed.intele CI ,SU

61 Am~xa nr.ll6

Sl'li'UATIA

stoeului minim de materiale si mijlnnce de aparare

Nr.crt Denumirca matcrialelor M.odul cum se

~, I Tamacoape -- 4 4 0 Primarie: 8 furci C) Topoare 5 4 I Primarie/Pop ula1:ie 10 Ciocane 3 0 3 Primarie/Popu Ia tie II Cleste cuie 3 0 3 Primarie/Populatie 12 fo'icrasn·aie de mana 5 lo 5 PrimarieJPopulatie 14 Fierastraie mecanice-drujbe I I 1 0 Primarie 15 Galeti 2\l 20 0 Primarie 16 Cizme de cauciuc Hl 4 - 6 Primarie 17 Rangi defier 5 0 5 Prirnarie /Populatk: I B Lanterne 3 () 3 Primarie 19 le~ei()anc mobile lO 10 0 Primarie 20 Trusa Erim ajutor 3 I 2 Primarie 21 Generator l 1 0 Primarie 22 Benzina 50 () 50 Primarie 23 Sirena electrica 5.5Kw I 1 0 Primarie 23 Stingatoare cu pulbere P6 8 8 0 Primari 24 MotopornQ_a 1 0 1 ln curs de achizilie 25 Casmale 2D 20 0 Pdmaric/ 26 Furci 5 4 1 Pri maric/Popu Iat ic: ,_37 Maturi 10 10 0 Primaric

62 Anexa nr. 17

REGULI DE COMPORTARE

in cazul producerii unei situatii de urgeuta

- Luarea hotararii si transmiterea dispozitiei/ordinului de evacuare; ·· Instiintare:1 institutii:o r publice si opcratorilor economici din raza de responsabil itate; - Jnformarca populatiei (anuntarea) despre inceperca evacuarii, modul de comportare si regulile ce trebuie respcctate pe timpul desfasurarii actiunilor de evacuare; - Organ.i.zarea in timpul eel mai scurt a punctelor de adtmare, irnbarcare, debarcare, primire, repartitie populatie., materiale si animate; - Asigurarea masurilor de paza si ordine, precum si combaterea panicii pe timpul executarii evacuarii, in local itatea, lnstitutia, operatorii econom ici unde se evacueaza, pe itinerariul de deplasare si in locurile de prim ire; - Asigurarea pazej bunurilor din localitatile/locurile unde s-a produs evacuarea; ·· Indturna:rea popdatiei si dirijarea circulatiei coloanelor de evacuati spre locurile de evacuare; - Asigurarea asisten1ei medicale in punctele de adunare, in locurile de evacuare, cat si in local itati le din raza de actiw1e. In.stalarea (la nevoie), in locurile de evacuare, a unor tabere pen·tru :>inisl.rc

63 Nr . 1 Denumi re Coordonat e Persoana (e ) Atributii i n PAAR, I l crt. l autor.:.tate au~o.rita te de contact conform f i.;wi nr. I I I ______I I 1 P: irr.e.r / S a~ PROVITJI. DE sus , MOVILEANU TARCISIUS OV IDIU IOAN nr . 366 I Fisa nr . l =Tel .0244- 3 54567/ TEL.073l 695938 1:2x 0244- 354567 I ______I 2. Viceprima r. Sat ?ROVITA DE sus vo:;::::ULESCU ION FLORI;:il N:c 366 · lol. 0244-354567, . rc.x 0214-354567 t.el. 0733041947

I 3 . I Sec.retar Sa': . PROVlTA DE sus Goaga Gabriel Fisa nr . 3 lr:.r.366 Tel. 0 244354567 ! ~·ax . 024 4354567 /tel . 0724040673

-1. I Consiliul I BURLAC'J c:I PRIAN I LOC='1l ISaL.IZVORU PROV I'rA JE SUS r.r . 305 ltel . 0736515550 I 5. I Se:cvic2.i I PROVI'rA DE. SUS I CMI PRIPOAIE MIHAELA Fisa nr. 6 lmed:: caJe nr.170 I ·-----_____ l __ tel. 0 24 4 - 354 412___ _ ------=--- )6 . · PoL.t:::.a i J:>:-{OV ITA DE SUS ! Asap NECULAU GP.BRIEL Fisa nr. 7 I I natiorm)t' jnr.366 J tel.0720088906 I

---····------··--·· '"~------7. I Politia 1 PROVITA m: sus I DIMUI .ESCU LUCIAN GABRIEL Fisa nr.8 I I l locala I nr.366 I tel. 0725924704 I I ) I I Provita de SUS i I I I

8 I Direcw ------' scoala PROVITA DE SUS DUTA LUIZA FlSA nr.5 tel.072481 05341 Nr360.

NOTA-: - AutoriUitile ~i factorii cu res ponsabilitati 'in analiza ~i acoperirea riscurilor In unitatea administrativ teritoriala sunt, dup!t caz: a) autorit!tile publice locale (primar, consilii locale/consilii judetene, servicii publice deconcentrate/descentralizate); b) statii (puncte) de ml!suriUori a parametrilor meteorologici, seismki, hidrografici, de mediu etc. c) institute de cercetllri ~tiintifice; d) organizatii nonguvernamrnttle (Crucca Ro~ie, SALVA MONT, etc.)

64