Policy Brief #47 Iunie 2013

Seria Policy Brief cuprinde texte bazate pe surse publice. Opiniile exprimate reprezint ă punctele de vedere ale autorilor.

Fără iluzii optimiste: câteva elemente importante despre situa ţia din Iran înainte de alegerile preziden ţiale de la 14 iunie 2013

dr. Florin DIACONU

În alegerile preziden ţiale din Iran (care urmeaz ă s ă se desf ăş oare la 14 iunie a.c.) se vor confrunta – conform datelor existente la momentul încheierii redact ării acestui text 1 – şase candida ţi. Cu câteva zile mai devreme, am fi vorbit despre opt candidaturi, dar acum ştim c ă Gholam-Ali Haddad-Adel, care îi este Ayatollahului atât „apropiat sfetnic”, cât şi „rud ă prin c ăsătorie”, a renunţat la candidatura sa, îndemnând îns ă în mod deschis electoratul s ă aleag ă neap ărat un candidat conservator , eventual chiar din primul tur de scrutin 2. O zi mai târziu, la 11 iunie a.c., (considerat de unii comentatori occidentali ca fiind „reformist”, eventual chiar „singurul reformist”) şi-a anun ţat şi el retragerea din competi ţia electoral ă3. Candida ţii la preziden ţialele din Iran pot fi grupa ţi, sus ţin unii comentatori, în trei categorii distincte 4: mai întâi vorbim despre , ce pare a fi, deocamdat ă, un probabil câ ştig ător (cel pu ţin a şa indic ă unele sondaje de opinie, dar mai ales faptul c ă el este „considerat a fi favoritul Liderului Suprem”, Ayatollahul Khamenei); un al doilea grup este alc ătuit din trei candida ţi considera ţi a fi în mod v ădit „conservatori” (ace ştia sunt , şi Gholam-Ali Haddad-Adel), iar un al treilea grup de

INSTITUTUL DIPLOMATIC ROMÂN 1 Materialul a fost predat spre publicare în prima parte a zilei de 11 iunie 2013 şi nu con ţine, prin urmare, informa ţii ap ărute ulterior 2 Pentru retragerea din cursa electoral ă a lui Haddad-Adel vezi, între altele, „Conservative Haddad-Adel drops out of Iran presidential election”, material Reuters publicat la data 10 iunie 2013, accesat la adresa http://www.reuters.com/article/2013/06/10/us-iran-election-haddad-adel-idUSBRE9590CA20130610 3 Pentru retragerea lui Reza Aref vezi „Iran's Mohammad Reza Aref quits presidential race”, martial BBC publicat la 11 iunie 2013, accesat la adresa de Internet http://www.bbc.co.uk/news/world-middle-east-22851764 4

ISSN 2066-5989 Pentru aceste trei grupuri vezi, între altele, începutul articolului „Nuclear Program Part and Parcel of Election

Propaganda”, publicat de Iran Daily Brief la 3 iunie 2013, la adresa de Internet http://www.irandailybrief.com/2013/06/03/nuclear-program-part-and-parcel-of-election-propaganda/

candida ţi este alc ătuit din persoane „v ăzute ca fiind pragmatice (Hassan Rohani, Mohammad Reza Aref, Mohammad Gharazi şi , fost comandant al Corpului Gardienilor Revolu ţiei). Ini ţial, în cursa pentru func ţia preziden ţial ă s-au înscris 686 de candida ţi, relateaz ă

CNN , care citeaz ă surse de pres ă de la Teheran. Dar acest masiv grup a fost foarte atent monitorizat şi ’cernut’, în final, de c ătre Consiliul Gardienilor Constitu ţiei, un grup alc ătuit din şase înal ţi prela ţi şii ţi specializa ţi în drept islamic, plus al ţi şase speciali şti laici, cu experien ţă în diverse alte ramuri ale ştiin ţelor juridice; acest colectiv lucreaz ă „sub directa supraveghere a

Liderului Suprem Ayatollahul Khamenei” 5 şi, între altele, „hot ărăş te cine poate candida” şi cine nu poate face acasta, eliminând astfel, din start , pe criterii prioritar politice şi religioase, candida ţii considera ţi a fi incomozi sau chiar inacceptabili din perspectiva interselor clerului şiit înalt (amintim aici c ă în 2004, de exemplu, acela şi Consiliu a eliminat cel pu ţin 2.000 dintre cei 8.145 de candida ţi pentru alegerile parlamentare, afirmând c ă ace ştia „nu respect ă Islamul” şi „nu sunt fideli Constitu ţiei”, respectiv principiului conform c ăruia liderii religio şi şi valorile religioase au prioritate în viata politic ă iranian ă; în urma acestei decizii, Moshen Mirdamadi, la vremea aceea pre şedinte ale Comisiei parlamentare pentru afaceri externe şi securitate na ţional ă, a c ărui nou ă candidatur ă fusese şi ea invalidat ă, afirma c ă ac ţiunile Consiliului Gardienilor Constitu ţiei sunt nimic altceva decât „o lovitur ă de stat”, o „scimbare de regim f ără mijloace militare” 6). A şa se face c ă din 686 de candida ţi poten ţiali au fost accepta ţi, în cele din urm ă, doar cei opt la care ne-am referit deja. În mai a.c, se aflau înc ă în competi ţie (înainte de a fi elimina ţi de c ătre Consiliul Gardienilor Constitu ţiei) câteva „nume grele”: pe de o parte fostul pre şedinte , un critic dur al actualului pre şedinte Ahmadinejad, iar pe de alt ă parte , unul dintre cei mai importan ţi consilieri ai lui Ahmadinejad. Presa occidental ă subliniaz ă, citând opinii ale unor speciali şti din spa ţiul academic, faptul c ă actualul pre şedinte l-a preg ătit în mod special pe Mashaei, vreme de mai mul ţi ani, pentru a-i fi succesor şi subliniaz ă, concomitent, şi faptul c ă „ei doi sunt foarte

5 Pentru structura Consiliului Gardienilor, ca şi pentru faptul c ă acesta constituie, în realitate, dar o anex ă a voin ţei politice a Ayatollahului Khamenei vezi, între altele, Tara Kangarlou, „Who's running in Iran's presidential election?”, material CNN publicat la data de 6 iunie 2013, accesibil la adresa de Internet edition.cnn.com/2013/06/04/world/meast/iran-election-candidates-profile/index.html?iid=article_sidebar INSTITUTUL DIPLOMATIC ROMÂN 6 Pentru acest episod din 2004 vezi, între altele, articolul M. Bonea, „Jum ătate din candidaturile reformatorilor iranieni la legislative – respinse de Consiliul Gardienilor Constitu ţiei”, în ziarul Curierul Na ţional (edi ţia

electronic ă), publicat 13 ianuarie 2004, text accesat la adresa de Internet http://www.curierulnational.ro/Actualitate%20Companii/2004-01- 13/Jumatate+din+candidaturile+reformatorilor+iranieni+la+legislative+- +respinse+de+Consiliul+Gardienilor+Constitutiei 2 ISSN 2066-5989

apropia ţi în na ţionalismul lor, ca şi în lipsa de considera ţie pe care o împ ărt ăş esc fa ţă de vârfurile clerului” 7. La 10 iunie a.c., dat ă la care era anun ţat ă oficial retragerea din alegeri a lui Haddad-Adel, presa interna ţional ă publica şi ştiri legate de o eventual ă înl ăturare din cursa

electoral ă a lui Hassan Rohani (aceast ă dup ă ce, cu doar o zi înainte, agen ţia de pres ă

semioficial ă Mehr afirma, citând surse oficiale ce doresc s ă-şi p ăstreze anonimatul, anun ţase c ă ar exista posibilitatea ca Hassan Rohani s ă fie eliminat din cursa electoral ă. Şi aceasta pentru c ă Rohani ar fi divulgat, într-o dezbatere televizat ă, „informa ţii secrete” despre programele

nucleare ale Iranului, precum şi din cauza „unora dintre lozincile scandate de susţin ătorii s ăi cu ocazia unor mitinguri”. În fapt, o eventual ă înl ăturare din cursa electoral ă a lui Rohani – negat ă, cel pu ţin deocamdat ă, de c ătre Consiliul Gardienilor Constitu ţiei – ar putea fi mai degrab ă urmarea faptului c ă acest candidat a criticat dur, în mod public, regimul de la Teheran, afirmând, foarte recent, c ă acesta „nu a f ăcut chiar toate eforturile necesare pentru ca dosarul nostru nuclear s ă nu ajung ă pe masa Consiliului de Securitate” al ONU, precum şi c ă „e bine s ă ai centriguge pentru îmbog ăţ irea uraniului care s ă mearg ă continuu, dar numai dac ă şi via ţa oamenilor se desf ăş oar ă în bune condi ţii” 8 (aceast ă ultim ă formulare este una care subliniaz ă, credem, în mod suplimentar contrastul oricum foarte clar între alocarea unor resurse enorme pentru dezvoltarea de tehnologie nuclear ă avansat ă, pe de o parte şi, pe de alt ă parte, înr ăut ăţ irea situa ţiei economice, cu impact notabil inclusiv asupra nivelului de trai al majorit ăţ ii popula ţiei )

Ştim deja şi c ă Ayatollahul Khamenei, liderul suprem al regimului teocratic din Iran, dore şte fie un pre şedinte complet obedient (care s ă fie nimic altceva decât o marionet ă a clerului şiit înalt, ca şi un executant al indica ţiilor primite de la Khamenei şi apropia ţii s ăi), fie o pre şedin ţie tot mai lipsit ă de atribu ţii cu adev ărat importante. O astfel de atitudine este, între altele, urmarea direct ă a unui şir notabil de ocazii în care actualul pre şedinte Ahmadinejad a exprimat opinii în vizibil ă contradic ţie cu acelea ale lui Khamenei şi ale înal ţilor clerici şii ţi. Dorin ţa de a imprima un rol în mod semnificativ diminuat func ţiei preziden ţiale – comun ă acum, conform unor comentatori, atât lui Khamenei, cât şi Corpului Gardienilor Revolu ţiei – a

INSTITUTUL DIPLOMATIC ROMÂN 7 Pentru num ărul ini ţial mare de candida ţi poten ţiali, ca pentru candida ţii Rafsanjani şi Mashaei vezi, între altele, Holly Yan and Talia Kayali, „686 presidential candidates try to succeed Ahmadinejad in Iran”, CNN , 28 mai 2013, la adresa de Internet http://edition.cnn.com/2013/05/12/world/meast/iran-presidential-election 8 Pentru cele mai recente chestiuni legate de candidatura şi afirma ţiile lui Rohani vezi Yganeh Torbati, „Iran watchdog denies considering banning election candidate”, material Reuters publicat la 10 iunie 2013, accesat la adresa de Internet http://www.reuters.com/article/2013/06/10/us-iran-election-rohani-idUSBRE95903Z20130610 3 ISSN 2066-5989

dus deja la mai multe episoade semnificative ale campaniei electorale în curs de desf ăş urare. Aşa de exemplu, o recent ă dezbatere televizat ă, transmis ă de postul na ţional care se afl ă sub directul control al cabinetului lui Khamenei, a avut un format care i-a obligat pe cei opt

candida ţi r ăma şi în competi ţie s ă dea r ăspunsuri reduse, adesea, doar la un „da” sau nu „nu”, în condi ţiile în care tenmele aflate în dezbatere – respectiv starea economiei şi programul nuclear – ar fi permis ( şi ar fi f ăcut, în mod normal, necesare) r ăspunsuri ample şi nuan ţate, relateaz ă o ştire Associated Press , preluat ă şi de Washington Post 9

Atmosfera general ă în s ăpt ămânile care au precedat alegerile preziden ţiale din 14 iunie 2014 pare a fi, conform unor surse de pres ă occidentale, una complet atipic ă în raport cu tradi ţia politic ă recent ă din Iranul postrevolu ţionar. În general, cele dou ă s ăpt ămâni care preced alegerile preziden ţiale (care au loc în Iran la fiecare patru ani) sunt pline de „activit ăţ i sociale de toate tipurile, care pun la încercare limitele Republicii Islamice”, afirm ă sursa 10 pe care o folosim aici. Mai precis, în mod obi şnuit, „în anii trecu ţi, dezbaterile politice în spa ţii publice cum ar fi parcurile sau metrol deveniser ă un fapt comun”, iar „sprijinitorii unor candida ţi reprezentând diverse orient ări politice se îngr ămădeau pe stadioane sau în s ălile de conferin ţe ale unor unit ăţ i de înv ăţă mânt”, agitând inclusiv pancarte pe care erau înscrip ţionate mesaje atipice pentru Iranul de azi, cum ar fi „Elibera ţi prizonierii politici!” sau „Libertate!”. În multe ocazii, candida ţii în şişi f ăceau trimitere, în discursurile lor, la „subiecte tabu, cum ar fi libertatea de exprimare şi drepturile femeilor”. Mai mult, cu ocazia unor alegeri din ultimii ani, str ăzile unor ora şe mari – cum ar Teheranul, Isfahanul sau Shirazul – se strângeau grupuri de tineri, fete şi b ăie ţi, care dansau pe ritmuri de muzic ă techno care „r ăsuna de-ţi sp ărgea urechile din difuzoare uria şe, instalate în partea din spate a unor dube sau camionete”. Existau şi ocazii în care fetele „l ăsau v ălul obligatoriu s ă nu le mai acopere capul şi s ă le cad ă pe umeri”, sau ocazii în care vreun participant „începea sî cânte o melodie nostalgic ă din vremea Iranului de

9 „Iran’s supreme leader backs no candidate, but throws clout behind ‘small office’ presidency”, ştire Associated Press preluat ă de Washington Post , publicat ă la 6 iunie 2013, la adresa de Internet http://www.washingtonpost.com/world/middle_east/irans-supreme-leader-backs-no-candidate-but-throws-clout- behind-small-office-presidency/2013/06/06/76779cee-ced8-11e2-8573-3baeea6a2647_story.html INSTITUTUL DIPLOMATIC ROMÂN 10 Nu vorbim deloc despre o sursa de pres ă cu parametri de stare strict obi şnui ţi, cu despre una de o calitate şi credibilitate cu totul remarcabile . Farnaz Fassihi, n ăscut ă în SUA din p ărin ţi de origine iranian ă, a crescut la Teheran şi la Portland (în Oregon). Ea este licen ţiat ă în limba englez ă la Universitatea din Teheran şi are un masterat în jurnalism ob ţinut la Columbia University. De un num ăr de ani lucreaz ă ca adjunct al şefului de departament pentru Orientul Mijlociu şi Africa, în cadrul redac ţiei publica ţiei Wall Street Journal . În 2009 a scris un num ăr important de articole despre alegerile preziden ţiale din Iran. A participat şi la o seam ă de emisiuni realizate şi transmise de CNN , MSNBC , BBC , PBS şi National Public Radio 4 ISSN 2066-5989

dinaintea revolu ţiei islamice”. În astfel de împrejur ări, noteaz ă sursa citat ă, chiar dac ă petrecerile stradale „durau, s ăpt ămâni în şir, pân ă în zori”, atât „regimul cât şi for ţele de securitate se f ăceau c ă nu v ăd ce se întâmpl ă şi nu se ar ătau la fa ţă ”. Practic, p ărea s ă existe –

atât din partea regimului, cât şi din partea participan ţilor la astfel de manifest ări – o bun ă „în ţelegere a faptului c ă aceast ă manifestare temporar ă a libert ăţ ii e tolerat ă tocmai pentru a da

alegerilor un aer cât mai festiv”. Anul acesta îns ă, „nimic de acest tip, cel pu ţin pân ă acum” (reamintim aici c ă articolul în cauz ă a fost publicat cu o s ăpt ămân ă şi jum ătate înainte de

alegerile preziden ţiale). „Pumnul de fier” al regimului „pare a fi cât se poate de prezent, trimi ţând c ătre publicul larg mesajul clar… c ă va exista zero toleran ţă fa ţă de întruniri de mari dimensiuni şi fa ţă de for ţarea limitelor” foarte strictelor reguli de conduită în spa ţiul public. O astfel de interpretare este confirmat ă inclusiv de declara ţii oficiale. La 2 iunie, Esmael Ahmadi Moghadam, şeful for ţelor iraniene de securitate şi de poli ţie, a declarat c ă „for ţele de securitate vor interveni spre a rezolva situa ţia împotriva oricui are un comportament care este considerat a fi nepotrivit în raport cu normele noastre revolu ţionare”. La 1 şi 2 iunie, for ţele represive ale regimului au întreprins descinderi la sediile unor candidaţi reformi şti cum ar fi clericul Hassan Rohani şi Mohamad Reza Aref, ca şi în locurile unde ace ştia organizau evenimente de campanie, „arestând şi intimidând sprijinitori” ai celor doi. De asemenea, „tineri voluntari implica ţi în campaniile electorale relateaz ă c ă sunt h ărţui ţi şi alunga ţi de pe str ăzi dac ă par a forma un grup mai mare, sau dac ă se adreseaz ă trec ătorilor”. În acela şi timp, Mohammad Husseini, ministrul Culturii şi Îndrum ării Islamice, a declarat c ă a avut deja „întâlniri cu redactorii-şefi ai diverselor publica ţii”, c ărora le-a transmis c ă „presei îi este complet interzis ă publicarea de materiale care ar putea avea drept rezultat o prezen ţă sc ăzut ă la vot” (men ţion ăm aici c ă acela şi foarte înalt demnitar iranian declara, de exemplu, pe la începutul celei de-a doua jum ătăţ i a lui aprilie a.c., c ă ministerul pe care îl conduce nu va elibera unor muzicieni notorii, dar apropia ţi de opozi ţie permisele absolut necesare acestora pentru a organiza concerte publice în Iran; la vremea aceea, Husseini se referea în mod aproape direct la Mohammad Reza Shajarian 11 , pe care îl descria ca fiind „împotriva regimului” şi pe care îl acuza de faptul c ă INSTITUTUL DIPLOMATIC ROMÂN

11 Pentru tipul tradi ţional de muzic ă persan ă în care exceleaz ă Shajarian, ca şi pentru valoarea şi notorietatea sa interna ţional ă vezi, între altele, Great Maestro Shajarian, Tasnif: Saghia , la http://www.youtube.com/watch?v=_mXrPD06bb0 (325.259 acces ări la 5 iunie 2013), sau informa ţii cum ar fi cele existente la adresa de Internet http://www.calperfs.berkeley.edu/performances/2012-13/world-stage/mohammad- reza-shajarian-pournazeri-brothers.php 5 ISSN 2066-5989

„uneori coopereaz ă cu presa occidental ă”12 ). Presiunile asupra presei au mers deja pân ă la suspendarea, prin sentin ţă judec ătoreasc ă, vreme de şase luni, a ziarului Iran , care exprim ă puncte de vedere apropiate de acelea ale pre şedintelui Ahmadinejad (care este, de o vreme, în

conflict clar – pentru putere – cu clerici înal ţi care conduc regimul teocratic iranian). Nici presa str ăin ă nu a sc ăpat de un control extrem de strict. Ministerul iranian al Culturii, de exemplu, a predat serviciilor de informa ţii, pentru „verific ări”, cererile de viz ă depuse de c ătre jurnali ştii ce vor s ă intre în Iran pentru a scrie (sau a filma) cu ocazia alegerilor preziden ţiale 13 .

Exist ă, între segmentele foarte diverse – şi cu vizibilitate extrem de inegal ă, precum şi cu relevan ţă la fel de inegal ă – ce compun realitatea intens dinamic ă a fragilului echilibru de putere din zona Golfului Arabo-Persic, şi unele elemente ce par s ă indice c ă, practic indiferent de rezultatele alegerilor de la 14 iunie, Teheranul va continua s ă fie (sau m ăcar va continua s ă fie perceput, inclusiv de c ătre elitele guvernante din zon ă şi din afara zonei) un factor major de risc strategic şi de instabilitate strategic ă. Unul dintre elementele de informa ţie deschis ă ce întemeiaz ă o astfel de evaluare este constituit de un num ăr consistent de ştiri, ap ărute spre sfâr şitul lui mai 2013 şi legate de inten ţia Omanului de a achizi ţiona un sistem de rachete sol- aer, produs de firma american ă Raytheon şi cu o valoare total ă de peste dou ă miliarde dolari. Ştirile în cauz ă, publicate de diverse segmente ale presei globale în contextul vizitei întreprinse de Secretarul de Stat al SUA în Oman, subliniau c ă „oficialit ăţ i americane ce îl înso ţeau pe Kerry spun c ă acordul (cu privire la vânzarea de c ătre partea american ă a acestui sistem de arme) va înt ări sistemele de ap ărare împotriva unor ţinte aeriene pe care SUA le-a vândut Arabiei Saudite, Emiratelor Arabe Unite şi altor alia ţi din Golf”. Acelea şi surse de pres ă precizau c ă sistemele defensive americane deja vândute partenerilor strategici ai SUA din zona Golfului Arabo-Persic includ şi un alt sistem de rachete produs tot de Raytheon , mai precis cel numit Patriot Advanced Capability-3 (descris ca fiind un „sistem cu raz ă medie de ac ţiune”, ca şi sistemul THAAD ( Terminal High-Altitude Area Defense ), produs de firma Lockheed Martin . Ştim, de exemplu, c ă Lockheed Martin , care este „cel mai important furnizor al Pentagonului,

12 Pentru acest episod din aprilie a.c. vezi „Guidance will not allow opposition-minded singers to perform inside INSTITUTUL DIPLOMATIC ROMÂN Iran”, ştire publicat ă de Iran Daily Brief la data de 17 aprilie 2013, la adresa de Internet http://www.irandailybrief.com/2013/04/17/ministry-of-culture-and-islamic-guidance-will-not-allow-opposition- minded-singers-to-perform-inside-iran/ 13 Pentru aceste elemente care descriu în mod detaliat şi nuan ţat situa ţia preelectoral ă actual ă din Iran vezi Farnaz Fassihi, „Election Season is Kept On a Tight Rein”, în The Wall Street Journal (edi ţia electronic ă), 4 iunie 2013, la adreasa de Internet http://blogs.wsj.com/middleeast/2013/06/04/once-festive-irans-presidential-election-season-is- kept-on-a-tight-rein/ 6 ISSN 2066-5989

luând în calcul vânz ările, a vândul dou ă sisteme THAAD Emiratelor Arabe Unite, în decembrie 2011, pentru o sum ă de 1,96 miliarde dolari SUA”. THAAD , ne spune aceea şi surs ă, are şi câteva caracteristici tehnico-tactice care ne l ămuresc mai bine în leg ătur ă cu logica politico-

strategic ă a deciziei privind vânzarea de c ătre SUA a acestor sisteme de arme sofisticate c ătre ţă rile din Golf. Mai precis, afirm ă sursa deschis ă din care cit ăm aici, THAAD este un sistem care poate intercepta şi doborî „rachete balistice cu raz ă scurt ă, medie şi intermediar ă de ac ţiune şi care poate lucra în teandem cu unit ăţ i de tip PAC-3. THAAD este „ şi singurul opera ţional la

ora actual ă care poate intercepta ţinte aflate atât în atmosfer ă cât şi în afara atmosferei Pământului” (cu precizarea c ă şi sistemul israelian Arrow-3, dezvoltat de IAI (Israel Aerospace Industries ) în cooperare cu firma american ă Boeing „va avea, pe cât se spune, cam acelea şi capabilit ăţ i”). Concluzia celor de la UPI – prezentat ă, ceea ce e de fapt firesc pentru o ştire de pres ă, înc ă din primele rânduri ale materialului în cauz ă, este aceea c ă decizia Omanului de a cump ăra ( şi decizia corelat ă a SUA de a vinde) sisteme antiaeriene dar şi antibalistice dintre cele mai performante şi mai avansate constituie „o parte a unei mi şcări americane de a instala un sistem coordonat antiaerian ( şi antibalistic – n.n.) care s ă pun ă monarhiile arabe din regiune în situa ţia de a putea, împreun ă, s ă se opun ă Iranului”. Aceea şi surs ă de pres ă precizeaz ă şi faptul c ă statul Qatar nu este singurul din regiunea Golfului ce se preg ăte şte, la momentul actual, s ă-şi consoliodeze semnificativ ap ărarea antibalistic ă. În ultimele luni, Departamentul american al Ap ărării a anun ţat Congresul în leg ătur ă cu posibilitatea încheierii unor contracte în valoare total ă de „peste 11,3 miliarde dolari SUA cu state din cadrul Consiliului de Cooperare al Golfului, incluzând Qatarul şi Kuweitul”. Kuwaitul, de exemplu, ar putea achizi ţiona cam 60 de rachete antibalistice PAC-3, precum şi sistemele aferente, „pentru a contracara amenin ţarea balistic ă pe care o constituie Iranul”. Alte rachete interceptoare PAC-3 vor fi instalate în Qatar, ţar ă „care g ăzduie şte cea mai mare baz ă militare ă a SUA din regiune, baza aerian ă al-Udaid”. Tot în Qatar, amerianii se preg ătesc s ă instaleze un radar de mare putere de tip AN/TPY-2 X- Band , care „este capabil s ă detecteze lans ări de rachete balistice de la extrem de mare distanţă ”. Împreun ă cu instala ţii radar deja existente în Turcia şi Israel, radarul ce urmeaz ă s ă fie instalat în Qatar „va fi capabil s ă localizeze (prin triangula ţie – n.n.) cu precizie lans ări de rachete 14 INSTITUTUL DIPLOMATIC ROMÂN balistice întreprinse oriunde în nordul, vestul şi sudul Iranului” .

14 Pentru fragmentele de text citate aici în acest paragraf vezi „Oman to buy $2.1B Raytheon missile system”, ştire UPI , redactat ă şi publicat ă la 21 mai 2013 şi preluat ă din publica ţia electronic ă Space Daily: your portal to space , text în format electronic consultat la adresa de Internet 7 ISSN 2066-5989

În concluzie, atmosfera general ă din Iran, controlul extrem de strict al candidaturilor, faptul c ă înal ţi demnitari îndeamn ă în termeni clari electoratul s ă voteze în favoarea unui candidat conservator (indiferent cine ar fi acesta), retragerea din competi ţia electoral ă a unor

candida ţi percepu ţi ca fiind reformi şti sunt elemente care par s ă indice c ă alegerile preziden ţiale din 14 iunie nu vor face decât s ă reconfirme controlul strict al înaltului cler şiit (şi al unor segmente birocratic-institu ţionale ale statului, fidele clerului) asupra celui mai mare şi mai puternic stat din zona Golfului . Cât despre cum ar putea ar ăta politica extern ă a Iranului

dup ă alegerile preziden ţiale, achizi ţionarea masiv ă de armament sofisticat (inclusiv sisteme antibalistice avansate) de c ătre statele sunnite din Golf pare s ă indice c ă Teheranul şiit va continua s ă func ţioneze, în for ţă , ca generator de riscuri şi amenin ţă ri majore în ceea ce prive şte echilibrul strategic şi stabilitatea, cel pu ţin în plan regional .

INSTITUTUL DIPLOMATIC ROMÂN

http://www.spacedaily.com/reports/Oman_to_buy_21B_Raytheon_missile_system_999.html , accesat la data de 4 iunie 2013 8 ISSN 2066-5989