Comuna Giroc, În Topul Naţional Al Numărului De Locuinţe Construite

Comuna Giroc, în topul naţional al numărului de locuinţe construite Un studiu al DTZ Research realizat pe Napoca, se dezvoltă puternic, devenind tema livrărilor de locuinţe noi în anul sateliţi importanţi ai celor două localităţi. 2014 plasează comuna Giroc pe locul zece Preţurile mai mici ale terenurilor şi dorin- într-un top naţional. Cu 477 de locuinţe ţa multor locuitori din oraşe de a se noi livrate, Girocul se situează înaintea muta de la bloc la casă sunt principalele unor municipii precum Aradul şi Oradea, motive pentru care piaţa rezidenţială dar şi în faţa unor zone rezidenţiale cunos- din aceste localităţi este foarte activă. cute din jurul capitalei, cum sunt Otope- Un alt factor important, fără de care niul şi Bragadiru. aceste localităţi nu s-ar putea dezvolta, Datorită disponibilităţii şi a preţurilor aceste infrastructura care permite un cesbile ale terenurilor, localităţile din acces uşor către oraşele mari din vecinătatea marilor oraşe cunosc o dez- apropiere. voltare rezidenţială de amploare. Patru co- Sectorul rezidenţial a intrat de anul tre- mune (Şelimbăr, Floreşti, Giroc şi cut pe o nouă curbă de creştere, ca ur- Miroslava) şi trei oraşe din judeţul Ilfov mare a stabilizării preţurilor şi a (Popeşti Leordeni, Otopeni şi Bragadiru) îmbunătăţirii situaţiei economice, dar sunt în topul la care facem referire. această tendinţă se manifestă cu Studiul realizat de DTZ Researc arată, precădere în oraşele mari, precum totodată, că unităţi administrativ-terito- Bucureşti, Timişoara, Cluj Napoca sau riale precum Giroc şi Floreşti, din Iaşi. apropierea oraşelor Timişoara şi Cluj Petru Vasile TOMOIAGĂ

Anul XVIII Numărul 14 (259) noiembrie 2015 Ediţie tipărită în 5.000 de exemplare

La Giroc se construieşte o nouă biserică, una „a milosteniei, păcii şi mângâierii” În comuna Giroc se va construi o nouă biserică orto- un cuvânt de învăţătură, referitor la înţelesurile avem doar două căi de ales în viaţa aceasta pămân- doxă. Iniţiativa este o urmare a faptului că actuala bi- duhovniceşti ale pericopei evanghelice duminicale de tească, nu sunt mai multe. O cărare a pierzării, iar alta serică, cu hramul Sfântul Mare Mucenic Dimitrie, a la Luca, despre „Pilda bogatului căruia i-a rodit ţarina”. a mântuirii. Rămâne în seama noastră să alegem pe devenit neîncăpătoare pentru care să mergem, ori cărarea ne- numărul de credincioşi. cumpătării şi a nebuniei, ori pe Astfel, duminică, 22 noiembrie cărarea lui Hristos, pe Cărarea raiu- 2015, Înaltpreasfinţitul Ioan lui”, a subliniat Înaltpreasfinţia Sa. Selejan, Mitropolitul Banatului, În continuare, Mitropolitul Bana- alături de oficialităţi locale şi ju- tului a binecuvântat terenul pe deţene, între care domnul Titu care se va înălţa noua biserică a Bojin, preşedintele Consiliului credincioşilor ortodocşi din Judeţean Timiş, şi domnul Iosif- Giroc, care va purta hramul Ionel Toma, primarul localităţii, Pogorârea Sfântului Duh. „Doar a participat la Sfânta Liturghie, câţi suntem aici prezenţi, abia, după care a sfinţit locul în care abia dacă am încăpea şi în noua se va înălţa noua biserică. La biserică. Iată, pe locul acest nu a eveniment a luat parte un nume- fost construit nimic, este un loc ros sobor de preoţi, condus de curat şi chiar aici se va afla sfân- părintele Ionel Popescu, vicar tul altar al bisericii. Pentru că sunt eparhial, şi, de asemenea, un încă mulţi oameni în suferinţă, în număr mare de credincioşi. ţară şi în străinătate, eu aş vrea ca „Întrucât biserica actuală, con- biserica aceasta să fie o biserică a struită în anul 1759, se arată milosteniei, păcii şi mângâierii, neîncăpătoare pentru credincio- pentru că va avea hramul Pogorâ- şii veniţi în număr mare la săr- rea Duhului Sfânt, care este mân- bătorile de peste an, s-a simţit gâietor. Şi atunci, haideţi, cei pe nevoia construirii unui nou sfânt care ne-a învrednicit Dumnezeu lăcaş, care să deservească ne- să fim la prima slujbă în biserica voile spirituale ale comunităţii aceasta, să rostim un Tatăl Nostru cortodoxe din Giroc, aflate în pentru toţi aceia din spitale, de la continuă creştere datorită dezvoltării deosebite din ul- „Să ne rugăm Bunului Dumnezeu ca la sfârşitul vieţii casele lor, care sunt în necazuri, ca Duhul cel Sfânt, tima vreme a localităţii din imediata apropiere a Timi- noastre pământeşti să auzim cuvitele dulci ale Mân- care va fi ocrotitorul acestei biserici, să-i mângâie”, a şoarei”, afirmă reprezentanţi Mitropoliei Banatului. tuitorului Hristos: «Vino slugă bună şi credincioasă de rostit ÎPS Ioan Selejan. După încheierea Sfintei Liturghii, ÎPS Ioan a adresat moşteneşte Împărăţia Cerurilor». Iubiţi credincioşi, Ioana NICOLESCU 2 noiembrie 2015 DIALOG CU CETĂŢENII

Rânduieli bisericeşti - 2015 Intrarea Maicii Domnului Zile de post şi posturi Miercurile şi vinerile de peste an, afară în Biserică Intrarea Maicii Domnului în Biserică este prăznuită în de cele cu dezlegare, însemnate cu la Templu şi a stat până la vârsta de 15 ani. Important harţi ziua de 21 noiembrie. Această sărbătoare este cunos- este să pătrundem în înţelesul profund al evenimentu- Ajunul Bobotezei (5 ianuarie) cută, în popor, sub denumirea de Vovidenia sau Ovedenia. lui istoric şi să descoperim că prezenţa ei în Sfânta Tăierea Capului Sfântului Ioan Părinţii Maicii Domnului sunt Sfinţii Ioachim şi Ana. Sfintelor e roditoare: face ca Fiul Lui Dumnezeu să Se Botezătorul (29 august) Lipsiţi de copii, dar cu credinţă în Dumnezeu, L-au nască din ea. Hristos Se va naşte, va muri şi va învia Înălţarea Sfintei Cruci (14 septembrie) rugat pe Dumnezeu să le dăruiască cinstea de a fi tainic cu tot omul care vieţuieşte în Biserică. Postul Sfintelor Paşti (23 februarie – 11 aprilie) părinţi, făgăduind că, dacă vor avea un copil, îl vor În această zi, copiii pun crengi de măr în vase cu apă. Postul Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel duce la templu şi îl vor închina Lui. Un înger le Acestea, ţinute în lumină şi căldură, înmuguresc şi în- (8 iunie – 28 iunie) vesteşte că vor avea o fată pe care o vor numi Maria. floresc, fiind folosite în noaptea de Anul Nou drept sor- Postul Adormirii Maicii Domnului (1 Sfinţii Ioachim şi Ana nu au uitat de promisiunea fă- cove. Să nu uităm că în colindele româneşti se cântă, în august – 14 august) cută Lui Dumnezeu şi, Postul Naşterii Domnului (14 noiem- la trei ani de la naşterea brie – 24 decembrie) Maicii Domnului, au Zile în care dus-o pe fiica lor la nu se săvârşeşte templu. Aici a fost întâmpinată Sfânta Liturghie de marele preot Zaharia, tatăl Sfântului Ioan Miercuri şi vineri în săptămâna Botezătorul, care a dus-o dinaintea Postului Sfintelor Paşti (8 aprilie şi 10 aprilie) în cea mai sfântă Luni şi marţi în prima săptămână a încăpere din acest loc, Postului Sfintelor Paşti (13 aprilie şi în Sfânta Sfintelor, unde 14 aprilie) a stat până la vârsta de Vineri în Săptămâna Patimilor (10 15 ani. A fost condusă în aprilie) acel loc sfânt pentru că Nu se fac nunţi ea însăşi avea să devină „Sfânta Sfintelor” Lui În toate zilele de post de peste an Dumnezeu, sălaş al Lui În zilele Praznicelor împărăteşti şi în Dumnezeu-Cuvântul. ajunul acestora Din ea, Cel Necuprins, În săptămâna lăsatului sec de carne (15 Cel Veşnic, avea să ia trup, să Se facă cuprins în pân- plină iarnă, despre florile dalbe, flori de măr, sau de- februarie – 21 februarie) tecele ei. spre măruţ, mărgăritar. Dacă am fi cu luare aminte la În Postul Sfintelor Paşti (22 februarie Această sărbătoare a luat naştere în secolul VI. Pe 20 colinde, nu am avea cum să nu ne întrebăm ce măr ar – 12 aprilie) În Săptămâna Luminată (13 aprilie – noiembrie 543, Justinian a zidit la Ierusalim, lângă rui nele putea face în decembrie flori dalbe? Şi de ce măr? Pen- 19 aprilie) templului, o biserică închinată Sfintei Fecioare, care, tru că strămoşii noştri ştiau de la bătrânii lor că acea În Postul Sfinţilor Apostoli Petru şi spre deosebire de una mai veche, a fost numită nuieluşă a Sfântului Nicolae trebuie să fie una de măr, Pavel (8 iunie – 28 iunie) Bise rica Sfânta Maria „cea nouă”. Conform obiceiu- iar dacă aceea înflorea până de Naşterea Domnului, În Postul Adormirii Maicii Domnului lui, a doua zi după sfinţire, adică pe 21 noiembrie, a înseamnă că sfântul a mijlocit pentru iertarea celui (1 august – 15 august) În postul Naşterii Domnului (14 început să fie serbat hramul (patronul) bisericii, însăşi căruia i-a dăruit crenguţa flori dalbe. noiembrie – 24 decembrie) Sfânta Fecioară, serbarea fiind consacrată aducerii ei la Pentru ca bucuria sărbătorii Intrarea Maicii Domnului În perioada de la Crăciun până la templu. în Biserică să nu fie umbrită de post, Biserica a rânduit Bobotează (25 decembrie – 6 ianuarie) Nu este de ajuns să ştim că Fecioara Maria a fost dusă ca pe 21 noiembrie să fie dezlegare la peşte. (M.S.) Sărbători bisericeşti naţionale

Înălţarea Domnului – Ziua Eroilor (21 Din înţelepciunea ortodoxă mai) Mai uşor contractezi viciul decât virtutea; după Dacă cetatea sufletului nu are zidul tăcerii, ea ră- Sf. Apostol Andrei cel întâi chemat – cum mai uşor te molipseşti de o boală, decât să-ţi re- mâne descoperită săgeţilor duşmanului. (Sf. Ocrotitorul României (30 noiembrie) capeţi sănătatea. (Sf. Grigore de Nazianz) Grigorie cel Mare)

Zile şi sărbători legale Mai cumplit lucru este a deznădăjdui decât a păcă- Când dispare nădejdea, iubirea piere. (Sf. Ioan în care nu se lucrează tui. Cel ce şi-a pierdut nădejdea a pierdut totul. Şi Scărarul) Iuda, şi Petru au păcătuit; cel dintâi a căzut în deznădejde şi şi-a curmat viaţa, celălalt s-a ridicat Nu e nimic mai uşor decât să te înşeli pe tine însuţi 12 aprilie şi 13 aprilie, prima şi a doua prin nădejde, a plâns şi astfel a fost iertat de Dom- zi de Paşti nul. (Cuviosul Ioan Carpatiul) şi, înfumurându-te cu slavă deşartă, să te socoteşti 1 mai, Ziua Internaţională a Muncii că eşti ceva, fiind nimic. (Sf. Grigorie Teologul) 31 mai şi 1 iunie, prima şi a doua zi de Viaţa de aici e un somn adânc al neştiinţei. (Clement Rusalii Alexandrinul) Dacă sufletul este curat de patimă, poate judeca 15 august, Adormirea Maicii Domnu- drept, dar, fiind cuprins de poftă, nu are criteriul lui Păcatul este întrebuinţarea greşită a gândurilor, că- 30 noiembrie, Sfântul Andrei limpede, nu are tribunalul său parţial. (Sf. Ioan reia îi urmează reaua întrebuinţare a lucrurilor. (Sf. Hrisostom) 1 decembrie, Ziua Naţională a Ro mâ - Maxim Mărturisitorul) niei 25 şi 26 decembrie, prima şi a doua zi Un cuvânt rău şi pe cei buni îi face răi, iar cuvânt Osândeşte-te pe tine însuţi şi vei înceta de a osândi de Crăciun bun şi pe cei răi îi face buni. (Sf. Macarie cel Mare) pe alţii. (Avva Ioan) DIALOG CU CETĂŢENII noiembrie 2015 3

Simpozion judeţean „Valorificarea folclorului bănăţean prin activităţile din grădiniţă şi şcoală”, ediţia I, Giroc 2015 Sâmbătă, 14 noiembrie 2015, la Grădiniţa cu Program Prelungit din Giroc a avut loc prima ediţie a Sim- pozionului judeţean „Valorificarea folclorului bănăţean prin activităţile din grădiniţă si şcoală”. Simpozionul a avut ca scop sensibilizarea şi responsa - bilizarea preşcolarilor şi elevilor în conservarea şi pro- movarea tradiţiilor şi artei populare specifice Banatului şi a multiculturalităţii etniilor din Banat. Acesta a fost organizat pe două secţiuni: Secţiunea I, lucrări ce au cuprins: metode şi modalităţi de impli- care a preşcolarilor/şcolarilor în aflarea, păstrarea şi transmiterea zestrei folclorice din Banat; Secţiunea II, lucrări ce au cuprins: exemple de bună practică şi parteneriate. Grădiniţa cu Program Prelungit din Giroc se indivi- dualizează în zonă, cunoscut fiind faptul că are deja tradiţie în educarea copiilor în spiritul valorificării ele- mentelor de folclor local. În acest sens, ne preocupă permanent ca bogăţia tradiţiilor moştenite de la înain- taşi să se păstreze în sufletele şi în conştiinţa copiilor nostri şi fie transmise mai departe. Legătura cu comunitatea locală (Primăria Comunei Giroc, Muzeul Satului Bănăţean din Timişoara şi chiar părinţii) ne oferă prilejul de a participa la multe acţiuni sau indirect vor fi publicate într-o carte/revistă şco- Şcoala Gimnazială nr. 13 Timişoara, Şcoala Gimna- cu teme folclorice: dans popular, serbări în grai lară înregistrată cu I.S.B.N., auxiliar necesar oricărui zială nr. 27 Timişoara şi grădiniţe din Mako, Kikinda bănăţean şi cunoaşterea unor meşteşuguri tradiţionale. cadru didactic în desfăşurarea activităţii didactice de şi Grebenaţ – participare indirectă. Prin organizarea acestui simpozion ne-am propus să la clasă/grupă. Mulţumim conducerii Liceului Teoretic „David împărtăşim experienţa noastră şi altor grădiniţe Colaboratori la acest eveniment au fost I.S.J. Timiş, Voniga” din Giroc pentru implicarea şi sprijinul acor- (şcoli), care, la rândul lor, ne-au prezentat alte ele- Primăria Comunei Giroc, grădiniţe din Timişoara şi dat, reprezentanţilor Consiliului Local şi colegelor din mente-reper în organizarea activităţilor cu această din judeţul Timiş, precum Grădiniţa P.P. Ciacova, unitate pentru prezenţă. temă şi să colaborăm pentru desfăşurarea unor acti- Grădiniţa P.P. Giarmata, Palatul Copiilor din vităţi comune. Timişoara, grădiniţe din judeţul Arad (Pecica, Prof. înv. preşcolar Janina TERTECI Lucrările celor 70 de cadre didactice implicate direct Pâncota, Şiria), Grădiniţa P.P. nr. 4 din Caransebeş, Prof. înv. preşcolar Alina SURUGIU Luna noiembrie în grădină În luna noiembrie îţi poţi rezerva fructe afectează legumele care se câteva ore din timpul tău liber pentru vor strica şi vor dezvolta mirosuri. a face ultimele lucrări în grădină, După ce pământul a îngheţat, se înainte de a intra în luna sărbătorilor face mulcirea pentru plantele fruc- de iarnă. Până la primul îngheţ, mai ai tifere mici, precum căpşunul. Pen- încă timp să cureţi grădina, să culegi tru mulcirea căpşunului se pot şi să depozitezi legumele şi fructele şi folosi paie, talaş, deşeuri lemnoase chiar să plantezi flori şi legume pentru sau folie de plastic. anul viitor. Plantează florile preferate în ghivece. Violetele africane pot fi puse în ghivece mici. Aceste Lucrări generale ghivece pot avea o treime din dia - În prima perioadă din noiembrie poţi metrul plantei. Aşează-le la o fe reastră curăţa, în continuare, frunzele din gră- care dă spre sud, pentru a le asigura dină şi poţi realiza compostul. Aco pe - necesarul de lumină pe timpul ră-l pentru a-l proteja de ploi, altfel iernii. Ţine cyclamele în ghivece, nutrienţii din el vor fi nutralizaţi de într-un loc răcoros, la lumină, şi apa ploilor. udă-le la bază, nu în partea supe- Înlătură resturile şi frunzele bolnave rioară. Astfel, vei evita ca frunzele şi infestate. Curăţă patul de petale al să se îngălbenească. trandafirilor. Înlătură fructele uscate seminţe de flori sălbatice, se plantează usturoi, Protejează ghivecele care nu rezistă la frig cu aju- din pomii fructiferi şi pe cele scuturate. Fructele trandafiri, frezii, crini, anemone, amary llis, cale etc. torul unor folii de plastic cu bule de aer. În- şi frunzele plantelor fructifere sunt atractive pen- În zilele în care nu plouă abundent, se pot uda ar- făşoara-le bine, pentru ca acestea să nu se fisureze tru insecte şi dăunători. Curăţarea grădinii elimină borii şi arbuştii, până înainte de îngheţ. Arborii din cauza temperaturilor scăzute. Aruncă ghive- aceste riscuri şi facilitează dezvoltarea sănătoasă tineri pot fi înfăşuraţi cu un ambalaj din sârmă în cele şi recipientele deteriorate, pentru a proteja a plantelor în primăvară. jurul trunchiului, pentru ca acesta să nu fie ros de plantele. Noiembrie reprezintă o perioadă bună pentru a şoareci. Inspectează copacii pentru ca aceştia să curăţa, ascuţi sau a da cu ulei instrumentele de Dacă ai căsuţe pentru păsări, acum este momen- nu fie atacaţi de viermi şi alţi dăunători. Elimină- tul să le pregăteşti pentru ca acestea să adă- grădină. Le vei avea curate şi funcţionale în i de acum, pentru a evita dezvoltarea şi răspândi- primăvară, pentru primele lucrări. Depozitează-le rea acestora primăvara viitoare. postească zburătoarele pe timpul iernii. Curăţă-le înăuntru, niciodată în aer liber, deoarece frigul Atunci când culegi şi depozitezi legumele şi bine, prinde-le în grădină şi pune în ele apă şi iernii le va distruge. fructele din grădină, trebuie să fii atent la modul mâncare. Tot la sfârşit de toamnă se pot sădi plante perene în care le depozitezi. Nu păstra niciodată merele Compartiment Agricol, şi legume pentru sezonul rece. Se pot pune şi perele alături de legume, deoarece etilena din Insp. superior Maria HANEŞ 4 noiembrie 2015 DIALOG CU CETĂŢENII Grădiniţa cu Program Prelungit din Giroc – premiul I la festivalul „Gugulan cu car cu mere” Preşcolarii din Grupele Mari A şi C, de la Grădiniţa cu didactice au putut lua contact direct cu valorile culturale, Program Prelungit din Giroc, au participat la ediţia a V-a a cu tot ceea ce este autentic, spun cadrele didactice care Festivalului de folclor pentru copii „Gugulan cu car cu se ocupă de pregătirea lor, doamnele profesoare pentru mere”, de la Caransebeş. Este pentru a treia oară când învăţământul preşcolar Janina Terteci şi Florina preşcolarii participă la acest eveniment, desfăşurat, anul Berindeiu. Preşcolarii giroceni au îmbrăcat cu drag cos- acesta, pe scena Casei de Cultură „George Savu”. Fes- tumele populare şi au urcat pe scenă, pentru prima dată, tivalul este o oportunitate prin care copiii şi cadrele fără urmă de emoţie, prezentând un dans popular din

zona de pustă a Banatului, îndrumaţi de domnul Ionel Lucian Şipoş. Juriul a apreciat, pe lângă pregătirea copiilor, şi originalitatea dansului, impresia artistică şi aut- enticitatea costumelor populare. În urma prestaţiei lor artistice, copiii din Giroc s-au clasat pe locul I, astfel că au adus acasa medalii, diplome şi premii. Prin astfel de activităţi extraşcolare, copiii au avut ocazia să cunoască şi alte tradiţii, dansuri şi porturi din alte zone ale ţării, dar a fost şi o ocazie de relaxare şi so- cializare. „Datoria noastră, a cadrelor didactice este de a cultiva în sufletele copiilor, dragostea şi respectul faţă de tradiţiile şi portul popular specifice zonei noastre. Banatul este un loc de referinţă, o zonă în care tradiţia este la ea acasă. Trebuie doar să o scoatem din uitare. Mulţumim organizatorilor pentru invitaţie şi tuturor părinţilor copiilor noştri pentru implicarea în desfăşurarea acestei acţiuni”, mai spun doamnele Janina Terteci şi Florina Berindeiu. Sala de Sport din comuna Giroc a găzduit „Olimpiada Gimnaziilor” la fotbal Sala de Sport din comuna Giroc a găzduit competiţia de fotbal din cadrul zonei trei a „Olimpiadei Gimna- ziilor”. Au participat elevi de gimnaziu de la institu- ţiile de învăţământ din Moşniţa Nouă, Tormac, Sacoş, Chevereş, Şipet, Chişoda şi Giroc. Au participat, ca şi competitori, o sută de elevi, însă în tribune au luat loc şi alţi adolescenţi, veniţi să-i încurajeze pe fotbaliştii de pe parchet. Echipele au fost împărţite în două grupe, la final, ocu- pantele locurilor I din fiecare grupă disputând finala întrecerii. Rezultatele înregistrate în cadrul competiţiei au fost următoarele: Şcoala Gimnazială „Iosif Ciorogariu” din Chişoda – Şcoala Gimnazială Şipet 6-2, Şcoala Gimnazială Chevereş – Şcoala Gimnazială Moşniţa Nouă 2-0, Liceul Teoretic „David Voniga” din Giroc – Şcoala Gimnazială Sacoş 0-1, Şcoala Gimnazială „Iosif Ciorogariu” din Chişoda – Şcoala Gimnazială Chevereş 0-4, Liceul Teoretic „David Voniga” din Giroc – Şcoala Gimnazială Tormac 5-0, Şcoala Gim- nazială Şipet – Şcoala Gimnazială Moşniţa Nouă 1-1, Şcoala Gimnazială Tormac – Şcoala Gimnazială Sacoş 1-4, Şcoala Gimnazială „Iosif Ciorogariu” din Chişoda – Şcoala Gimnazială Moşniţa Nouă 5-1, Şcoala Gimnazială Şipet – Şcoala Gimnazială Chevereş 1-5. În urma acestor rezultate, în finala competiţiei s-au cali- ficat echipele şcolilor gimnaziale din Chevereş şi Sacoş. Au învins fotbaliştii chevereşeni, cu scorul de 3-1. În ceea ce priveşte evoluţiile tinerilor fotbalişti din comuna Giroc, să spunem că echipa Liceului Teoretic „David Voniga” a acumulat trei puncte în clasamentul Grupei I, ocupând pe poziţia secundă, în timp ce echipa Şcolii Gimnaziale „Iosif Ciorogariu” din Chişoda a acumulat şase puncte în Grupa a II-a, situându-se, de asemenea, pe locul secund. De pregătirea tinerilor fotbalişti de la cele două insti- tuţii de învăţământ s-a ocupat domnul Boris Babici, profesor de educaţie fizică şi sport. Petru Vasile TOMOIAGĂ DIALOG CU CETĂŢENII noiembrie 2015 5

Balul bobocilor 2015, la Liceul Spectacol de 1 Decembrie, Teoretic „David Voniga” din Giroc cu Ansamblul „Ghiocelul” Luni, 23 noiembrie 2015, începând cu ora 17, în in- rioară a balului, elevii Andreea Eziaş şi Dacian Ma- cinta Liceului Teoretic „David Voniga” din Giroc, a noliu, dar şi reprezentantul clasei a XI-a, elevul avut loc ediţia a III-a a Balului bobocilor. Mult Caius-Delian Bosancu. Balul bobocilor a fost prezentat de către domnul prof. drd. Alexandru Kosa, iar probele au fost pregătite de către elevii clasei a XI-a, sub coordonarea doam- nei diriginte prof. dr. Diana Ureche. Bobocii au trebuit să treacă prin probe inte- resante, în care au dat dovadă de spontanei- tate, ingeniozitate, îndemânare, dar şi talentul în ale dansului. Astfel, cultura ge- nerală, proba de cusut nasturii într-un timp scurt, dansul cu portocala, proba de mimă, dansul la alegere, respectiv cel în perechi au constituit momentele importante ale acestui frumos eveniment. Publicul, reprezentat de cadre didactice ale şcolii şi elevi, a aplaudat reuşitele concurenţilor şi i-a susţinut de fiecare dată. Invitaţii speciali ai balului au fost Loredana Sur, fostă elevă a şcolii şi partici- pantă la numeroase concursuri de muzică, care ne-a încântat cu vocea sa, alături de câ- teva perechi ale Ansamblului folcloric de cântece şi dansuri „Ghiocelul” din Giroc, De Ziua Naţională a României, 1 Decembrie, Primăria şi din care la rândul ei face parte. Consiliul Local ale comunei Giroc organizează, la Sala În urma deliberării juriului, câştigătorii „Capitol” a Filarmonicii Banatul din Timişoara, un Balului bobocilor din acest an au fost des- „Regal folcloric” dedicat acestui moment. Spectacolul va emnaţi Denisa Luca şi Denis Ciurariu. Pe începe la ora 18, iar intrarea se face pe bază de invitaţie. Participă Ansamblul de cântece şi dansuri „Ghiocelul” şi locurile următoare s-au clasat Larisa Ruţă şi artiştii Bogdan Firu, Carmen Bucovicean, Carmen Ienci, Mario Fedor, respectiv Denisa Necoară şi Doriana Talpeş, Dumitru Stoicănescu, Dumitru Teleagă, Andrei Birtariu. Premiul de Popularitate Florin Pistrilă, Iasmina Iova, Ion Dragomir, Maria Bor- l-au câştigat Ionela Cioponea şi Ronaldo aşteptata activitate a adunat în acest an cinci perechi ţun, Zorica Savu şi Loredana Sur. Spectacolul va fi com- Lehaci, iar Premiul Juriului l-au obţinut Adrian Or- pletat de orchestra, formaţia de dansuri, grupul de de participanţi din clasa a IX-a, dornici să câştige dean şi Valentin Lisu. titlul de Miss, respectiv Mister Boboc 2015. fluieraşi şi Corala „Giroceana”. Dirijori sunt Adrian Ediţia a III-a s-a încheiat într-o atmosferă de bună Safta, Mircea Sturza şi Dorin Cuibariu, coregrafia este Juriul serii a fost format din domnul primar dr. Iosif- dispoziţie şi, cu siguranţă, va rămâne o amintire semnată de Victor Jicheran şi Ciprian Cipu (care este şi Ionel Toma, doamna director prof. Mihaela Pascu, plăcută peste ani. regizorul spectacolului), asistenţi sunt Alexandru Găluşkă domnul director adjunct, prof. Nicolae Petchescu, Consilier educativ, şi Ionel Şipoş (acesta fiind şi producătorul spectacolului). cărora li s-au alăturat câştigătorii din ediţia ante- prof. dr. Diana URECHE Regalul folcloric va fi televizat de postul Etno TV. O nouă ediţie a Balului „Speranţei” Peste 100.000 de lei în scopuri Ansamblul „Ghiocelul” caritabile şi pentru ridicarea din Giroc, pe micile ecrane Girocenii pasionaţi de folclor au avut, şi vor avea, ocazia, în continuare, de a-i urmări unui cămin de bătrâni la Giroc pe micile ecrane pe o parte dintre componenţii Ansamblul „Ghiocelul”. Aceştia au par- Asociaţia Femeilor Antre- ticipat la o serie de filmări pentru televiziunile de profil, unele emisiuni fiind deja di- prenor din România fuzate, altele urmând să fie puse în undă cu prilejul sărbătoririlor din luna decembrie. (AFAR) a organizat o nouă ediţie a Balului „Speranţei”, o acţiune car- itabilă care are drept scop strângerea de fonduri pentru diverse scopuri uman- itare. Peste 100.000 de lei au fost strânşi în acest an la principala acţiune cari- tabilă a femeilor din domeniul business. Banii sunt folosiţi pentru mai multe acţiuni cu scop nobil. Oamenii din domeniul afacerilor, dar şi invitaţi speciali, au licitat numeroase obiecte de artă. Banii astfel adunaţi urmează să fie folosiţi la susţinerea tratamentului împotriva leucemiei pentru o fetiţă în vârstă de 10 ani, la susţinerea unei asociaţii care doreşte realizarea unor ate- liere vocaţionale pentru tineri, respectiv dotarea sălii de kinetoterapie a cămin- ului de bătrâni de pe strada Inocenţiu Klein din Timişoara. Desigur, şi în acest Astfel, după cum ne-a precizat domnul Ionel Şipoş, 11 perechi de dansatori s-au dean s-au adunat bani şi pentru cel mai important proiect al AFAR, căminul de plasat la Bucureşti, pentru a participa la filmări alături de binecunoscuta solistă de bătrâni pe care organizaţia doreşte să-l edifice la Giroc. muzică populară Carmen Ienci. Emisiunea „Dimineţi cu cântec” de joi, 19 noiembrie, Calitatea de regină a balului, acordată pentru cea care a contribuit cel mai a postului Etno TV, i-a avut aşadar protagonişti pe dansatorii din Giroc. mult la adunarea de bani, a fost obţinut de Carmen Mataragiu, iar cea de rege Vineri, 20 noiembrie, dansatorii de la „Ghiocelul” au participat, din nou, la filmări al balului, de Nicu Miron. Au fost licitate sculpturi, picturi, albume de artă, bi- pentru aceeaşi emisiune „Dimineţi cu cântec”, care urmează să fie difuzată în 31 de- juterii şi icoane. Cel mai mult s-a plătit pentru un tablou, ulei pe pânză, 5.500 cembrie, între orele 10-12:30. de lei. După o nouă prezenţă, în direct, pe postul Etno TV, dansatorii giroceni au participat Prezentarea evenimentului i-a aparţinut lui Silviu Biriş, iar un bilet de intrare la o nouă rundă de filmări, de data aceasta pentru televiziunea Favorit TV. Emisiu- a costat 250 de lei, banii find incluşi în cei adunaţi în scopuri caritabile. nea realizată cu acest prilej va fi difuzată de postul menţionat în ziua de 2 decembrie. Petru Vasile TOMOIAGĂ Petru Vasile TOMOIAGĂ 6 noiembrie 2015 DIALOG CU CETĂŢENII File de istorie giroceanA

Activitatea culturală în Giroc Formaţii artistice: mişcarea corală În Banat, ca de altfel în toate provinciile româneşti Rotariu – secretar, Ilie Bosa – casier, Petru Peia – bi- În anul 1939 se organizează jubileul a 50 de ani de aflate sub dominaţia Austro-Ungariei, mişcarea corală bliotecar, Ion Cincu – controlor, Petru Ruja – ajutor existenţă a corului (luându-se în considerare ca an de a avut menirea să menţină trează conştiinţa naţională dirijor, iar membrii: Iosif Dragomir, Constantin înfiinţare anul 1889), ocazie cu care fiecare dintre cei şi de a pregăti pe plan spiritual Marea Unire ce acea să Groza, Gheorghe Urşica, Victor Marcu, Pavel Rota- 50 de corişti primeşte medalia comemorativă cu ur- se înfăptuiască la 1 Decembrie 1918. În cadrul activi- riu, Petru Dragomir, Petru Rotariu, Ion Avrămuţ, Ion mătoarea inscripţie: „CORUL BISERICESC tăţilor culturale organizate de dascăli şi preoţi pe lângă Buzăescu, Nicolae Tinca, Petru Marincu, Ion Gudă, ORTODOX ROMÂNGIROC, 1889-1939, dirijor şcoala confesională, până la construirea Casei Naţio- Vasile Jucu. preot Horia Vişoiu”. nale (Căminul Cultural), mişcarea culturală, încă de Membri activi ai corului au fost: Tenor I – Ilie Bosa, În perioada anilor 1937-1938, pe motive politice şi din la sfârşitul secolului al XIX-lea, s-a aflat în prim-pla- Gheorghe Urşica, Iosif Dragomir, Iosif Babescu, Con- orgolii personale, corul se desparte în două, unul fiind nul luptei pentru emancipare naţională, constituind, stantin Groza, Vasile Jucu, Petru Rotariu, Nicolae condus de preotul Chişodan şi de Ion Ionescu, iar altul prin repertoriul său, şi un mijloc de educare a tinere- Gherban, Nicolae Drăguţ, Iosif Maghiar; Tenor II – de preotul Horea Vişoiu şi de Petru Ruja, grupare de tului în spiritul dragostei de neam şi de limba română. Petru Ruja, Victor Marcu, Petru Peia, Pavel Rotariu, orientare cuzistă, observată atât la dirijori, cât şi la ma- Încă înainte de anul 1900, documente scrise amintesc Iosif Ţenche, Iosif Aga, Iosif Maghiar, Petru Petcu, joritatea coriştilor. Tânărul învăţător Ion Belengean, că la Giroc, în cadrul manifestărilor culturale, se recita Nicolae Ieli, Petru Dragomir; Bariton – Ion Buză- originar din Pădureni (Timiş) şi încadrat ca învăţător poezia „La România”, ceea ce arată simţămintele na- iescu, Ion Avrămuţ, Trifu Buibaş, Petru Rotariu, Iosif la şcoala din Giroc, reuşeşte să unifice cele două co- ţionale şi patriotice ale înaintaşilor noştri. Cerbu, Ion Lazăr, Niţă Gaiţă, Lazăr Seiman, Petru ruri şi să formeze un puternic cor mixt alcătuit din În organizarea întregii activităţi culturale, şi în special Vasii, Lazăr Gherban; Bas – Ion Cincu, Petru Ma- 50-60 de persoane. Acum el antrenează în mişcarea a mişcării corale, un rol important l-au avut învăţăto- rincu, Ion Gudă, Iosif Cincu, Vichentie Gruiţa, Ilie corală şi elevi din clasele mari, precum şi tineri ab- rii confesionali Atanasie Baicu (1885-1925), Traian Avrămuţ, Ion Ruja, Petru Cojeia, Petru Urşica, Petru solvenţi. Pe lângă răspunsurile date în biserică, corul Telescu (1898-1918) şi Mihai Bocşa (1913-1933), Bocea. activează pe lângă Casa Naţională, unde interpretează precum şi preoţii Pavel Frişcanu (1863-1899), Trifu „Stâlpi ai corului” au fost consideraţi Nicolae Tinca, cântece precum „Cultul patriei”, „Bobocele şi inele”, Petcu (1888-1921), David Voniga (1900-1933) şi Vichentie Seiman, Nicolae Văcan, Pavel Babescu şi „Lung îi drumul Dunării”, „Calcă, române, plin de Horea Vişoiu. (Anii din paranteză reprezintă perioada Petru Ruja. mândrie!” şi „Tricolorul”, avându-l solist pe Iosif Drăguţ. în care au activat la şcoala sau biserica din Giroc) Corul deţinea un frumos drapel naţional, sfinţit la Pentru curajul de a fi interpretat unele cântece patrio- În anul 1886, corul bisericii ortodoxe din Giroc, con- Ruga din 1935, în cadrul unor manifestări, de către tice, în primii ani ai regimului comunist, în anul 1949, dus de preotul Pavel Frişcanu, a debutat într-un P.S. Părintele dr. Patrichie Ţiurca, protopopul Timi- învăţătorul Ioan Belengean este condamnat la cinci „concert vocal”, interpretând următoarele piese: şoarei, asistat de preoţii Albu şi Vişoiu, naş aş drape- ani de închisoare, până în 1954. În tot acest timp, corul „Serenadă”, de Tudor Flondor, „Cântec de primăvară” lului fiind dr. Dimitrie Nistor, prefectul judeţului. îşi încetează activitatea. După eliberarea din închi- şi „Marş românesc”, de Ciprian Porumbescu, „Bobo- Acest drapel se păstrează şi în prezent în biserica din soare, dirijorul reia repetiţiile, revigorând întreaga ac- cele şi inele”, de Ion Vidu, „Motto” şi „La mulţi ani”. Giroc, pe partea metalică aflată în vîrful lancei fiind tivitate corală. Împreună cu alte formaţii artistice, În anul 1890, într-o altă serbare, corul era format din inscripţionate următoarele date: „Acest drapel s-a sfin- organizează spectacole în numeroase sate bănăţene 15 corişti, fiind condus de Axente Giuchin, din ţit în ziua a doua a Sfintelor Paşti 1935 din iniţiativa sau pe scenele „Capitol”, ITT sau Parcul Rozelor din Chizătău. părintelui Horia Vişoiu şi prin concursul iubiţilor săi Timişoara. În multe din aceste manifestări, dirijorul Corul din Giroc, care era în primul rând un cor bise- corişti. Atanasie Baicu, preşedinte de onoare. Corişti: Ioan Belengean uneşte corul din Giroc cu cel din Chişoda, reuşind să ocupe locuri fruntaşe în întrecerile ricesc, conform unei situaţii întocmite de notarul A. preot Horia Vişoiu, preşedinte şi dirigent (dirijor), Ilie intercorale. O ultimă apariţie publică a corului pe sce- Gavrilescu în anul 1939, a luat fiinţă în anul 1886, dar Bosa, Iosif Dragomir, Iosif Babescu, Petru Ruja, Con- nele căminelor culturale din Giroc şi Chişoda a avut după o medalie jubiliară editată în anul 1939, ca an al stantin Groza, Vasile Incu, Nicolae Gherban, Petru loc în anul 1979. înfiinţării este dat anul 1889. Peia, Petru Rotariu, Nicolae Drăguţ, Victor Marcu, Dacă îşi încetează activitatea artistică, în schimb, Primii dirijori au fost V. Titus Miu şi Busuioc Miu, Petru Ruja, Iosif Maghiar, Pavel Rotariu, Iosif Ţen- corul din Giroc continuă să activeze pe lângă biserică, corul fiind mixt şi format din 50-60 de persoane. Prin- che, Iosif Aga, Nicolae Eli, Petru Petcu, Dimitrie Ro- unde, duminica sau cu ocazia marilor sărbători, dă răs- tre primii corişti, ale căror nume este dăltuit pe cru- tariu (secretar), Ioan Buzăescu, Ioan Avrămuţ, Ioan punsuri la liturghie sau participă la înmormântări. cea ridicată în curtea bisericii în anul 1901, când Gruiţa, Petru Rotariu, Iosif Cerbu, Petru Vasi, Trifu Până în anul 1996, când moare dirijorul Ioan Belen- probabil s-au aniversat 15 ani de la înfiinţarea corului, Buibaş, Lazăr Gherban, Nicolae Gorun, Ioan Cincu, gean, corul numără peste 30 de membri. Era organizat dacă se ia în considerare anul 1886 ca an al înfiinţării, Petru Marincu, Ioan Gudă, Vichente Seiman, Nicolae pe patru voci şi avea următoarea componenţă: Ioan au fost: N. Aga, S. Văcan, V. Avrămuţ, T. Andraş, V. Văcan, Iosif Gruiţa, Iosif Cincu, Ioan Ruja, Ioan Belengean, Ioan Cerbu, Iosif Dragomir, Petru Acea, Seiman, V. Lazăr, V. Nincu, P. Ruja, C. Dragomir, V. Neda, Ilie Avrămuţ”. Vasile Buibaş, Petru Degan, Ioan Tonea, Nicolae Bosa, F. Ruja, N. Seiman, G. Gherban, G. Eli, I. Aga, Pe o faţă a drapelului este brodat următorul text: Lazăr, Petru Avrămuţ, Gheorghe Seiman, Roman A. Văcan, B. Miu, N. Bosa, I. Avrămuţ, P. Buibaş, T. „CORUL BISERICESC ORTODOX ROMÂN Gruiţa, Horea Urşica, Vichente Vasii, Roman Vasii, Ruja, P. Boca, V. Marincu, N. Gherban, M. Bosa, D. GIROC” 1890-1935, iar pe cealaltă, textul: Ioan Cojeia, Gheorghe Groza, Roman Cincu, Ilie Pâţu şi V. Marincu. Pe aceeaşi cruce mai este scris: „VESELI-NE-VOM ŞI VOM SĂLTA DE BUCURIE Gherban, Iulian Lupu, Iulian Urşica, Ioan Avrămuţ, „Această sfântă cruce s-a ridicat la stăruinţa conducă- ÎNTRU TINE, DOAMNE, CÂNTA-VOM PREA Pavel Ţvei, Nicolae Marincu, Gheorghe Avrămuţ, Ion torului V.Titus Miu prin zelul şi spesele corului vocal ÎNALTE NUMELE TĂU” Ps. 9 v 3. Cojaia, Petru Petcu, Vasile Petcu, Ion Sârbu, Ion Bui- bisericesc din Giroc în anul 1901”. În acelaşi calendar se menţionează activitatea corului baş, Iosif Seiman, Ion Marincu. Conducerea corului Din anul 1913 şi până la sfârşitul vieţii, în anul 1933, la biserica din Giroc şi în organizarea unor serbări cul- este luată de dirijorul Ioan Cerbu, până în anul 2006. corul este condus cu pricepere, pasiune şi multă dra- tural-religioase, corul fiind în plină ascensiune, „da- Evocând activitatea corului din Giroc, nu-i putem uita goste de învăţătorul Mihai Bocşa, iar din 1933 şi până torită membrilor săi disciplinaţi şi conducătorilor pe câţiva dintre cei mai de seamă corişti, unii dintre ei în 1940, de preotul Horea Vişoiu. pricepuţi”. şi remarcabil cantori bisericeşti, care, în ultimele de- În 26 septembrie 1926, duminică după-amiaza, la Corul constituia pentru tinerii şi vârstnicii satului un cenii, i-au dat strălucirea şi prestigiul de care se bu- Timişoara, corul din Giroc, ce aparţinea „Asociaţiei minunat loc şi prilej de educaţie patriotică şi cetăţe- cură şi în prezent. Aceştia au fost: Iosif Drăguţ (cu o corurilor şi fanfarelor româneşti din Banat”, a cântat nească, un loc de destindere şi de educaţiei a dragos- voce inegalabilă), Ion Cincu, Ion Avrămuţ, Andrei în cadrul spectacolului organizat piesa „Dorul arde- tei pentru acest gen de muzică, atât de răspândit în Avrămuţ, Victor Marcu, Petru Ruja, Ioan Ruja, Petru leanului”, de A. Popovici. Conform datelor apărute în satele bănăţene. Ca o răsplată a calităţilor interpreta- Dragomir, Iosif Dragomir, Gheorghe Urşica, Ioan Sei- Calendarul Girocului din anul 1936, preşedinte de tive, la concursul coral din 8 iunie 1935, corului i se man, Ilie Bosa, Ioan Rotariu. onoare al corului era Atansaie Baicu, iar comitetul de acordă premiul I, iar la concursul judeţean al corurilor conducere era format din: preot Horea Vişoiu – pre- din Banat, desfăşurat la Buziaş, în august 1935, este Material preluat din monografia „Giroc – arc şedinte, Iosif Maghiar – vicepreşedinte, Dimitrie distins cu diploma de onoare categoria I. peste timp”, realizată de prof. Octavian Gruiţa, prof. Ion Murariu şi prof. Marius Matei DIALOG CU CETĂŢENII noiembrie 2015 7

Ioan-Viorel Boldureanu s-a născut în 12 februarie 1950, în Topolovăţu Mare, Timiş. Şcoala generală a urmat-o în satul natal, liceul la Lugoj, iar studiile universitare la Timişoara şi la Cluj-Napoca. Îşi ia doctoratul în ?lologie, la Timişoara, în anul 1985. A debutat în volum în anul 1984, cu „Povestiri de la marginea Câmpiei”. Membru al unor cenacluri, colaborează la câteva ziare şi reviste literare. Este titu- lar al Cursului de Folcloristică şi Etnologie la Facultatea de Litere şi Filoso?e a Universităţii de Vest din Galbănă, cu Timişoara. La Cenaclul „Gura Satului” este, însă, „concurat” de COLĂ LU TUTUBĂ, personajul cu care este adesea identi?cat. Din ianuarie 1996 a început să dea viaţă personajului UICA NIŢĂ („văr al lui COLĂ”) la Televiziunea „Analog” din Timişoara, în rubrica zilnică „La givan cu Uica Niţă”. Pentru acei care îl cunosc mai puţin, amin tim că scriitorul are rădăcini ereditare şi în localitatea Chişoda, un motiv în plus de a iubi aceste locuri şi oamenii lor. doauă feţă

Dă-i bineţă o-i sudalmă, Frundza care-m cage-n palmă Întâmplări dîntr-un roman bśe başă nacumaăţ săa scriadzăn Galbănă, cu doauă feţă, „Ăla-i rău’ ăl măi mare – Boboloş la cătańe, o căpărit-o pră Mărioara – să-l aşcepce pân-o fi să vină libărat dî la cătańe. Suduie o’-m dă bineţă? N-are trup, niś nume n-are; Dar acu’, după śe Ghiośel o vińit, dă cum o Ăla-i rău’ śe nu fuźe vădzut-o în satu nostru pră Aorica lu Fraicu – a Şineva m-o tăt trimece, crescută la Cotcoreţ, Ńelu lu Boboloş – vădzând- Dă Dumnedzău, niśi dă cruśe...” o –, nu-ş aduśea d-amince să o măi fi vădzut vro- Ca p-o umbră, la ochece. Năbuşîţ în ea, tăşunii (dîntr-o cântare bătrânască) dată, şî Giośel îi alb ca varu, împári-c-ar fi cărunţît la ochiu-ăl-mort şî naocolu urechilor. Pari-c-ar fi arama lunii, Şî-i vânătui-verdzui naocolu ochilor – nă măi avea paśe-cicnă şî ogicnă, că toce gândurili lui îi numa Capitolul II cătră Aorica lu Fraicu. Numa lu Aorica, veztu – fată Când m-apasă, când să lasă, străină – greu îi era şî cu gându să îmble cătră Ńelu Cucuveaua dă mătasă, lu Boboloş şî să-ş închipuie aşa śeva... Dar să sîmţa Dî la umeri la nogeie, cumă aţa o traźe să să-nchipuie cu Ghiośel. Iară Ca peşinjinea-n tuleie. 41. Giośel rupe noapcea visadză dă dăori cumă uica Ńiţă Hârśu, fiu besăriśii, om năbińeunoscut ei şî încă străin, o leagă căpara la briu cu pălămariu-ăl gros dî la arânźe – da’ párică Prăstă suflet treşe puncea ar fi pălămariu dî la corśilă, că era cam morśelit dă Toamna, şî-m scrijăle fruncea. pământ-galbăn ş-o traź napoişîlea. cu Mărioara Şî-n dârdora asta – dă Giośel nu măi avea noapce Da’ lu Aorica ńiśi nu i-ar cam fi veńit a crege că şî Aorica nu măi avea dzî, numa śe să duśe Ńelu Ńelu lu Boboloş să ste să rupă căpara cu Mărioara lu Boboloş la poarta lu Ana lu Vasîle, o şuieră pră lu Ana lu Văsîle când o veńit el dî la cătańe ş-o Mărioara cu sămnu să vină şî-i spuńe, śică: vădzut-o pră Aorica – prîntru că mândreaţă dă fată - Uită, Mărioară, ţîńe-ţ tăt śe ţ-am dat la căpară, a’ Luna ca Mărioara lu Văsîle nu s-o măi zăit în satu nos- teu să fie, da’ io, iaca, în momenturili aşcea rup tru – ńiśi în fortogrăfii, ńiśi în vrun molărai pră căpara! Şî dă adz năince n-om măi fi legătuiţ. Şî Spândzurată ca-ntr-o ramă părece, ‘po’ ńiśi în icoana dîntră fereştre. Era atâta să-ntoarsă Ghiośel şî plecă. o nălucă dă aramă dă frumoasă Mărioara pr-atunśi – şî frumoasă o rămâńeat până s-o băgat în pământ, c-o răpăuzat Glosar prăstă ţărini să dăstramă. muiere cinără, sîraca – dă ciar un dascăl care-o căpară = logodnă; s-o zăit = s-a făcut mare zvon; Dîn gutîne vre să guşce fost veńit la şcoală şî era fiśiorel-băiat, dă cumă ‘po’ = apăi!; fiśorel-băiat = june, neînsurat; cânii bat şî săr s-o muşce i-or picat ochii pră ea, i-o pus gând rău ş-o lăsat-o mărince = (fată, băiat) major; s-o legătuit = s-a vinţălerii dau s-o puşce. pră Mărioara dă doauă ori cu răpetir în clasu-a’ făgăduit (spre căsătorie); măi-aleş = în special, şapcilea, veztu – să nu dogace fata şcoala până nu exclusiv; ochiu-ăl mort = tâmpla; naocolu = de S-ar lăsa năluca, numa aźunźe fată mărince, cătră opspreśe ańi, ş-atunśi jur împrejur; veztu = iată!; briu = mijlocul cor- îs grăginili ca spuma să să mărice după el. Dară Mărioara s-o lăsat dă pului, cingătoare; dă dăori = în repetate rânduri; c-o picat az-noapce bruma. şcoală şî s-o legătuit cu Ghiośel. Ş-apo-atîta dă pălămari = funie groasă, ştreang, odgon; morśe- bińe śe s-or aflat unu pră altu, el pră ea, da’ măi- lit = înglodat, năclăit; pământ-galbăn = lut, aleş ea pră el, cât măi năince d-a să duśe Ńelu lu pământ din cimitir; năpoişîlea = îndărăt, ca racul. Marius MUNTEANU

Semnalul de “ALARMĂ AERIANĂ” are 15 sunete “ALARMĂ LA DEZASTRE” constă în 5 sunete a “PREALARMA AERIANĂ” are 3 sunete a 32 de “ÎNCETAREA ALARMEI” are sunet continuu, de a 4 secunde fiecare, cu pauză de 4 secunde între 16 secunde fiecare, cu pauză de 10 secunde secunde fiecare, cu pauză de 12 secunde între aceeaşi intensitate, cu durata de 2 minute. Pen- ele. Pentru sirenele cu aer comprimat semnalul între ele. Pentru sirenele cu aer comprimat, sem- ele. Pentru sirenele cu aer comprimat, semnalul tru sirenele cu aer comprimat, semnalul se com- se compune din 15 sunete a 2 secunde fiecare, nalul se compune din 5 sunete a 8 secunde se compune din 3 sunete a 16 secunde fiecare, cu pune dintr-un sunet continuu, de aceeaşi cu pauză de 2 secunde între ele. Semnalul de fiecare, cu pauză de 5 secunde între ele. pauză de 6 secunde între ele. intensitate, cu durata de 1 minut.

Telefoane utile locuitorilor din Comuna Giroc: Primărie - 0256 395648; Poliţia Comunală - 0732 600450; Poliţia Locală - 0733 666467; Pompieri - 0732 600432; Deranjamente RENEL - 0256 929; Deranjamente APĂ-CANAL: 0752 192848; Stare civilă: 0256 486029; SPCLEP Giroc - 0256 486027; Pentru decese - 0753 313839 Colectivul de redacţie: Lavinia DAVID - social; Nu pierdeţi nici un număr al ziarului nostru. Iosif Ionel TOMA - director fondator Anton BORBELY - tehnoredactare computerizată. Citiţi-l constant pentru a fi corect informaţi! Petru Vasile TOMOIAGĂ - redactor-şef; Adresa: Giroc, str. Semenic nr. 54, Timiş A fi corect informat înseamnă a fi puternic! Simona IVUŢ - secretar general de redacţie Octavian GRUIŢA, Viorel Dorel CHERCIU, Tel: 0256 395648; Fax: 0256 395798 Tiparul executat la SC West Tipo International SA, Mircea STURZA - cultură; e-mail: [email protected] Timişoara, Calea Aradului nr. 1, tel. 0256-244007 ISSN 1584/3068 8 noiembrie 2015 DIALOG CU CETĂŢENII Liceul Teoretic „David Voniga” din Giroc, locul II la Memorialul

Echipa de fotbal „ a LiceuluiIo Teoretican „DavidM reprezentantac ala României.vei”, ladef uno an, a fosttb obţinutăa del Denis Mihociu (LPS Voniga” din Giroc, condusă de domnul Boris Deşi competiţia a fost rezervată elevilor din Banatul). Babici, profesor de sport şi educaţie fizică, a par- clasele a VIII-a, unele echipe au inclus şi elevi Ioan Macavei (1946-2011), cel în onoarea căruia ticipat la cea de-a treia ediţie a Memorialului din clase mai mici. se desfăşoară acest turneu, a fost fotbalist, „Ioan Macavei”, desfăşurată pe stadionul „For- Jocurile de clasament s-au încheiat cu urmă- evoluând în anii ‘60 şi ‘70 la Vagonul Arad şi tuna” din satul Covaci. Competiţia a fost rezer- toarele rezultate: LPS Banatul – Sânandrei 7-0 şi Mureşul Deva (în Divizia B), fiind apoi con- vată şcolilor gimnaziale din Timiş, iar jocurile Giroc – Recaş 6-0. A urmat finala pentru locul III, ducător (în B şi C) şi antrenor principal (în C), la

Mureşul Deva. De altfel, arădean fiind, s-a sta- s-au desfăşurat pe suprafaţă regulamentară, în în care fotbaliştii de la liceul din Recaş s-au bilit la Deva. două reprize a câte zece minute. impus cu 3-0 în faţa celor din Sânandrei. A fost preşedinte de onoare al clubului Fortuna Alături de echipa liceului din Giroc au mai parti- Finala mare a adus faţă în faţă echipa Liceului Covaci, fondat de fiii săi, Florin şi Marius, de la Teoretic „David Voniga” şi echipa Liceului cu cipat Şcoala Gimnazială Sânandrei, Liceul Teo- înfiinţare, din 2007, şi până în 2011. retic Recaş şi Liceul cu Program Sportiv Banatul Program Sportiv Banatul din Timişoara. Meciul Fortuna Covaci a fost reprezentanta celei mai din Timişoara. s-a încheiat cu victoria timişorenilor, care s-au mici localităţi care a evoluat vreodată în eşalonul Graie diferenţei mari de valoare, LPS Banatul, impus cu scorul de 4-0. secund al fotbalului românesc, satul Covaci unitate de mare însemnătate a fotbalului juvenil Chiar dacă nu au reuşit să câştige finala, fotba- având, conform recensământului din 2002, 697 românesc, a obţinut trofeul fără probleme, sub în- liştii conduşi de profesorul Boris Babici nu au locuitori. drumarea profesorului Flavius Nastor. Un jucător venit cu mâna goală de la Covaci: George Boştină, Competiţia a fost organizată cu sprijinul Inspec- exponenţial al acestei generaţii este Vlad Bâte, component al echipei girocene, a fost desemnat toratului Şcolar Judeţean Timiş, prin profesorul născut în anul 2001 şi selecţionat acum trei ani cel mai bun jucător al turneului. Bursa Ioan Constantin Osain, la iniţiativa lui Florin Macavei pentru turneul Milan Junior Camp, ca unic Macavei, în sumă de 100 de dolari pe lună timp şi Marius Macavei, fiii lui Ioan Macavei.

Andrei-Sorin Iancovici Alessia Bordea Alexandru Cristea Alin-Raul Zăgan Andrada Paraschiv-Corici Brigitte Olah Casian-Adrian Veleşcu 5 ani şi 3 luni, Giroc 4 ani, Giroc 4 ani şi 7 luni, Giroc 4 ani şi 4 luni, Giroc 4 ani şi 6 luni, Giroc 4 ani şi 6 luni, Giroc 4 ani şi 3 luni, Giroc