SC TRANSPROIECT 2001 S.A. Bdul.Dinicu Golescu , nr.38 , etaj 6 , cam 33 b ,sector 1 Bucuresti, capital social 92400 RON CUI 14163342, Nr. Inreg. Registrul Comertului: J40/7571/2001 Tel/Fax 021-224.64.68 ; email: [email protected]

MEMORIU TEHNIC „HARTA DE RISC LA ALUNECARI DE TEREN A ORASULUI SLANIC”

CUPRINS

MEMORIU

1. DATE GENERALE

1.1. Denumirea lucrării 1.2. Nr.contract 1.3. Faza de proiectare 1.4. Beneficiar 1.5. Proiectant General

2. SECTIUNEA I Analiza fizico-geografica a Prahova teritoriului şi analiza stării hazardurilor naturale

2.1. Considerente generale privind elaborarea proiectului ean 2.1.1. Obiectul, necesitatea şi oportunitateaț proiectului. Prevederi legislative, norme metodologice 2.1.2. Situaţia pe plan internaţional. Alinierea la Normele Europene 2.1.3. Situaţia pe plan naţional privind obiectul studiului 2.1.4. Date achiziţionate şi utilizate pentru elaborarea proiectului. Date necesare pentru elaborareaJude proiectului solicitate la beneficiar. Corelarea cu studii şi cercetări conexe elaborate

2.2. Considerente privind structurarea proiectului

2.3. Cadrul natural al teritoriului analizat

2.3.1. Localizare geografică 2.3.2. Principalele unităţi de relief 2.3.3. Aspecte geo-structurale 2.3.4.Consiliul Categorii de folosinţa a terenurilor 2.3.5. Caracteristici climatice, regimul precipitaţiilor 2.3.6. Reteaua hidrografica

2.4. Infrastructură tehnică, categorii de lucrări situate pe teritoriul analizat

2.4.1. Structura localităţii. Identificarea tipurilor de clădiri după: anul execuţiei, materialele de construcţie, regim de înălţime, număr persoane 2.4.2. Reţeaua de căi de comunicaţii şi transport

Harta de risc la alunecari de teren a Orasului Slanic Pagina 1 SC TRANSPROIECT 2001 S.A. Bdul.Dinicu Golescu , nr.38 , etaj 6 , cam 33 b ,sector 1 Bucuresti, capital social 92400 RON CUI 14163342, Nr. Inreg. Registrul Comertului: J40/7571/2001 Tel/Fax 021-224.64.68 ; email: [email protected]

3. SECTIUNEA II Redactarea hărţii de hazard, efectuarea de încercări în-situ şi în laboratorul geotehnic, prelucrarea datelor. Evaluarea vulnerabilitaţii elementelor expuse, a pagubelor materiale şi umane la nivelul teritoriului administrativ şi realizarea hărţi de risc natural detaliată la alunecări de teren

3.1. Redactarea hartii de hazard. Elemente tematice. 3.2. Evaluarea vulnerabilitatilor. Realizarea hartii de risc la alunecari de teren

4. SECTIUNEA III Program de măsuri pe termen scurt, mediu şi lung privind prevenirea şi atenuarea efectelor alunecărilor de teren identificate si delimitate, propuneri de soluţii de reducere a riscului la lunecări, recomandări privind modul de utilizare a terenurilor şi de amplasare a construcţiilor, propuneri pentru lucrări de menţinere, consolidare sau refacere a stabilităţii versanţilor.

5. ANEXA 1 Index de termeni

6. ANEXA 2 Noţiuni generale privind stabilitatea masivelor de pământ

7. ABREVIERI Prahova

țean

Jude

Consiliul

Harta de risc la alunecari de teren a Orasului Slanic Pagina 2 SC TRANSPROIECT 2001 S.A. Bdul.Dinicu Golescu , nr.38 , etaj 6 , cam 33 b ,sector 1 Bucuresti, capital social 92400 RON CUI 14163342, Nr. Inreg. Registrul Comertului: J40/7571/2001 Tel/Fax 021-224.64.68 ; email: [email protected]

MEMORIU TEHNIC

„HARTA DE RISC LA ALUNECARI DE TEREN A ORASULUI SLANIC”

1. DATE GENERALE

Denumirea Lucrarii

Servicii privind elaborarea hărţilor de risc natural şi a planurilor de risc detaliate pentru alunecări de teren pentru un număr de 12 unităţi administrativ- teritoriale ale judeţului Prahova-componentă a planului de amenajarea teritoriului judeţean şi/sau zonal şi a planurilor de risc natural la alunecări, detaliate în planul de urbanism general şi în regulamentul local de urbanism”

Nr. Contract Prahova

12158/338/20.09.2011

Faza de proiectare ean Studiu ț

Beneficiar

Consiliul Judeţean Prahova Jude Proiectant general

S.C. Transproiect 2001 SA

Consiliul

Harta de risc la alunecari de teren a Orasului Slanic Pagina 3 SC TRANSPROIECT 2001 S.A. Bdul.Dinicu Golescu , nr.38 , etaj 6 , cam 33 b ,sector 1 Bucuresti, capital social 92400 RON CUI 14163342, Nr. Inreg. Registrul Comertului: J40/7571/2001 Tel/Fax 021-224.64.68 ; email: [email protected]

2. SECTIUNEA I Analiza fizico-geografica a teritoriului analizat şi starea hazardurilor naturale

2.1. Considerente generale privind elaborarea proiectului

2.1.1 Obiectul, necesitatea şi oportunitatea proiectului. Prevederi legislative, norme metodologice

Identificarea, localizarea şi delimitarea zonelor expuse la riscuri naturale, alunecări de teren şi inundaţii are ca obiect, elaborarea hărţilor de risc pentru unităţile administrativ teritoriale, definirea condiţiilor de producere a acestor fenomene la nivelul teritoriului, precum şi de stabilire a programului de măsuri pentru prevenirea şi atenuarea efectelor acestora. Totodată această documentaţie va furniza o imagine clară asupra zonelor expuse riscurilor naturale pentru alunecări de teren, în vederea elaborării studiilor de pre-fezabilitate, pentru atenuarea efectelor pe care acestea le produc pe teritoriul unităţii administrativ teritoriale.

Realizarea hărţilor de risc natural este în conformitate cu prevederile legii 575/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a V-a Zone de risc natural, respectiv a HG nr. 447/2003, pentru aprobarea NormelorPrahova metodologice privind modul de elaborare şi conţinutul hărţilor de risc natural al alunecărilor de teren şi de completare a documentaţiilor de amenajare a teritoriului şi de urbanism în conformitate cu prevederile HG nr.382/2003, pentru aprobarea Normelor metodologice privind exigenţele minime de conţinut ale documentaţiilor de amenajare a teritoriului şi de urbanism pentru zonele cu riscuri naturale. țean

In acelaşi timp lucrarea se constituie ca şi studiu de fundamentare pentru Planurile de Amenajare a Teritoriului Judeţean – PATJ şi pentru planurile urbanistice generale – PUG ale unităţilor administrativ teritoriale de pe teritoriul judeţului, în vederea instituirii măsurilor specifice privind atenuarea şi Jude prevenirea efectelor hazardurilor naturale, realizarea construcţiilor şi utilizarea terenurilor.

Promovarea limitată a lucrărilor şi a măsurilor de remediere propuse în zonele critice şi conservarea sau execuţia lentă a unor lucrări propuse, a necesitat impunerea elaborării unor studii ample privind analiza fenomenelor de risc natural caracteristice sistemului de manifestare ale fenomenelor studiate, precum şi a strategiilor de aplicare a măsurilor urgente ce se impun pentru reabilitarea parametrilor obiectivelor calamitate existente sau durabilitatea celor propuse a se realiza în aceste zone. Din acest motiv rezultatele acestor studii sunt deosebit de utile pentru toate instituţiile de resort ce utilizează sau au în subordine planurile de urbanism Consiliulşi amenajare a teritoriului, sistemele hidrotehnice şi de îmbunătăţiri funciare.

Cunoaşterea acestor zone, a categoriilor de risc ce implică amplasarea obiectivelor social - economice din perimetrele supuse fenomenelor de risc natural, precum şi aplicarea de măsuri adecvate structurale şi non-structurale ca şi evidenţierea promovării unor lucrări specifice pe unele sectoare va conduce la limitarea pagubelor produse şi la protejarea unor viitoare investiţii.

Harta de risc la alunecari de teren a Orasului Slanic Pagina 4 SC TRANSPROIECT 2001 S.A. Bdul.Dinicu Golescu , nr.38 , etaj 6 , cam 33 b ,sector 1 Bucuresti, capital social 92400 RON CUI 14163342, Nr. Inreg. Registrul Comertului: J40/7571/2001 Tel/Fax 021-224.64.68 ; email: [email protected]

Prevederi legislative:

Lista principalelor legi cu referire directă:

- Legea 575/2001 privind aprobarea Planul de Amenajare a Teritoriului Naţional - PATN - Secţiunea a V-a, Zone de risc natural.

- Legea nr.138/2004 a îmbunătăţirilor funciare cu completările şi modificările ulterioare.

- Legea nr.18/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

Metodologie privind elaborarea documentaţiilor:

- HG nr.382/2003, pentru aprobarea Normelor metodologice privind exigenţele minime de conţinut ale documentaţiilor de amenajare a teritoriului şi de urbanism pentru zonele cu riscuri naturale.

- HG nr.447/2003, pentru aprobarea Normelor Prahova metodologice privind modul de elaborare şi conţinutul hărţilor de risc natural al alunecărilor de teren şi inundaţii.

- Ordinul MLPAT nr 62/N/1998 privind delimitarea zonelor expuse riscurilor naturale. ean - Ordinul MLPAT nr. 18/N/1997 de aprobareț a Ghidului privind identificarea şi monitorizarea alunecărilor de teren şi stabilirea soluţiilor de intervenţie - GT006-97, aprobat prin şi publicat în Buletinul construcţiilor nr.10/1998.

- Ordinul MLPAT nr. 80/N/1998 de aprobare a Ghidului de redactare a hărţilor de risc la alunecarea versanţilor, Jude pentru asigurarea stabilităţii construcţiilor - GT019-98, aprobat prin şi publicat în Buletinul construcţiilor nr. 6/2000.

Consiliul

Harta de risc la alunecari de teren a Orasului Slanic Pagina 5 SC TRANSPROIECT 2001 S.A. Bdul.Dinicu Golescu , nr.38 , etaj 6 , cam 33 b ,sector 1 Bucuresti, capital social 92400 RON CUI 14163342, Nr. Inreg. Registrul Comertului: J40/7571/2001 Tel/Fax 021-224.64.68 ; email: [email protected]

2.1.2 Situaţia pe plan internaţional. Alinierea la Normele Europene

Preocuparea pentru realizarea hărţilor de risc la alunecări de teren pe plan internaţional este majoră, existând numeroase congrese internaţionale, workshop-uri şi publicaţii care au drept obiect de studiu acest subiect. Necesitatea studierii acestui subiect a venit ca urmare a ocurenţei foarte mari a alunecărilor de teren. Ele pot să apară în orice arie care nu este morfologic plată.

Cauzele apariţiei alunecărilor de teren fiind foarte numeroase, se impune o studiere cât mai amănunţită a acestui fenomen. Încălzirea globala care a dus la precipitaţii şi furtuni abundente, cutremurele de intensitate mare au dus la apariţia unor alunecări de teren cu efecte dezastruoase asupra oamenilor, bunurilor materiale şi mediului.

În general realizarea hărţilor de risc, alegerea unor studii de caz pentru zone foarte locuite şi cu susceptibilitate mare de alunecare a dus la realizarea unor ghiduri de utilizare a pământurilor în zonele respective, chiar şi la educarea oamenilor în situaţii de criză.

Hărţile de hazard la alunecari de teren se definesc ca fiind:Prahova hărţi care indică probabilitatea anuală de apariţie a unei alunecări de teren într-o arie anume. O hartă ideală de hazard la alunecare ar trebui să arate nu numai posibilitatea de apariţie a unei alunecări de teren într-un anume loc, clar specificat dar şi urmările pe care le-ar putea avea o alunecare de teren pentru zona învecinată. țean Conform înregistrărilor spaţiului comunitar european, realizate de ESPON, pot fi prezentate următoarele datele statistice privind alunecările de teren (fig 1, fig 2):

Jude

Consiliul

Harta de risc la alunecari de teren a Orasului Slanic Pagina 6 SC TRANSPROIECT 2001 S.A. Bdul.Dinicu Golescu , nr.38 , etaj 6 , cam 33 b ,sector 1 Bucuresti, capital social 92400 RON CUI 14163342, Nr. Inreg. Registrul Comertului: J40/7571/2001 Tel/Fax 021-224.64.68 ; email: [email protected]

Prahova

țean

Jude

Consiliul

Fig. 1: Clasificarea hazardurilor – alunecări de teren urmărind 15 indicatori şi compunând finalmente 5 categorii (procente)

Harta de risc la alunecari de teren a Orasului Slanic Pagina 7 SC TRANSPROIECT 2001 S.A. Bdul.Dinicu Golescu , nr.38 , etaj 6 , cam 33 b ,sector 1 Bucuresti, capital social 92400 RON CUI 14163342, Nr. Inreg. Registrul Comertului: J40/7571/2001 Tel/Fax 021-224.64.68 ; email: [email protected]

Prahova

țean

Jude

Consiliul

Fig. 2: Evaluarea vulnerabilităţii la alunecări de teren a spaţiului european comunitar, prin gruparea în 5 categorii.

Harta de risc la alunecari de teren a Orasului Slanic Pagina 8 SC TRANSPROIECT 2001 S.A. Bdul.Dinicu Golescu , nr.38 , etaj 6 , cam 33 b ,sector 1 Bucuresti, capital social 92400 RON CUI 14163342, Nr. Inreg. Registrul Comertului: J40/7571/2001 Tel/Fax 021-224.64.68 ; email: [email protected]

2.1.3 Situaţia pe plan naţional privind obiectul studiului

România nu este deloc exceptată de la incidenţa dezastrelor şi catastrofelor naturale. Strategia naţională pentru dezvoltare durabilă a României, elaborată în 1998, recunoaşte existenţa calamităţilor produse de alunecările de teren şi inundaţiile împotriva cărora trebuie luate măsuri preventive. Pe de altă parte din publicaţia Băncii Mondiale Cristoph Pisch, PREVENTABLE LOSSES: Saving Lives and Propriety Through Hazard Risk Management, The World, Bank, Washington DC, October 2004, se arată că în România 57% din pierderile economice anuale sunt datorate inundaţiilor şi alunecărilor de teren.

De asemenea în lucrarea Natural Disaster Hotspots, Disaster Risk Management Series, Washington DC 2005, pagina 90, rezultă ca în România 37,4 % din suprafaţa ţării se află în stare de risc, 45,8% din populaţie trăieşte în stare de risc şi 50,3% din bugetul ţării este afectat de riscul catastrofelor naturale. Din păcate inundaţiiile survenite în anul 2005, 2006, 2008, 2010 şi alunecările de teren ce au urmat trendurilor succesive de viituri, au confirmat cu prisosinţa estimările Băncii Mondiale.

Proiectul actual, prin modul în care a fost conceput poatePrahova fi integrat în structura studiului regional de identificare a zonelor de risc natural pentru alunecari de teren „Identificarea şi delimitarea hazardurilor naturale (cutremure, alunecări de teren şi inundaţii). Hărţi de hazard la nivelul teritoriului judeţean”dezvoltat de către IPTANA SA pentru Regiunile de Dezvoltare I, II, III şi IV al cărui beneficiar este Ministerulean Dezvoltării Lucrărilor Publice şi Locuinţei, care prevede pentru realizarea hărţilor de hazardț din cadrul proiectului, o tematica similară din punct de vedere al structurii, al mediului de dezvoltare şi al elementelor grafice incluse, fiind astfel compatibil din toate punctele de vedere.

Datele ce au fost incluse în cadrul proiectului, au ca sursă, reactualizări ale studiilor tematice realizate în cadrul instituţiilor de Jude specialitate, precum şi date puse la dispoziţie de către Consiliul Judeţean Prahova.

Asocierea celor două proiecte aduce un plus de calitate benefic pentru consistenţa şi lărgirea spectrului domeniilor de activitate în care pot fi utilizate.

Consiliul

Harta de risc la alunecari de teren a Orasului Slanic Pagina 9 SC TRANSPROIECT 2001 S.A. Bdul.Dinicu Golescu , nr.38 , etaj 6 , cam 33 b ,sector 1 Bucuresti, capital social 92400 RON CUI 14163342, Nr. Inreg. Registrul Comertului: J40/7571/2001 Tel/Fax 021-224.64.68 ; email: [email protected]

2.1.4 Date achiziţionate şi utilizate pentru elaborarea proiectului. Date necesare pentru elaborarea proiectului solicitate la beneficiar. Corelarea cu studii şi cercetări conexe elaborate

Date achiziţionate şi utilizate pentru elaborarea proiectului.

În vederea realizării proiectului au fost obţinute date referitoare la modelul terenului, din planurile topografice 1:5000 disponibile pentru unitatea administrativ teritorială studiată, cât şi informatii din ortofotoplane scara 1:5000, utilizate pentru reactualizarea datelor referitoare la infrastructura, reteaua hidrografica, etc. Materiale au fost achiziţionate de la ANCPI sau puse la dispozitie de catre beneficiar.(in anexa se prezinta factura de achizitie a planurilor 1:5000) Deasemenea datele referitoare la litologia zonei studiate au fost extrase din harta geologica, scara 1:200.000, (1969) (Foaie: Targoviste). Datele referitoare la reteaua hidrografica cadastrata au fost preluate din anexele la Cadastrul Apelor Romane editat in anul 1991.

Date necesare pentru elaborarea proiectului solicitate la beneficiar

Pentru realizarea layerelor specifice pentru întocmirea hărţilorPrahova de risc la alunecări de teren au fost solicitate către beneficiar următoarele date: - PUG-ul unitatii administrativ teritoriale Slanic si pus la dispozitie de catre Consiliul Judetean Prahova. - Extrase din studii geotehnice realizate pe raza orasului Slanic puse la dispozitie de catre Sucursala de exploatare de la Salinațean Slanic Din aceste studii sau extras elemente principale precum: limita unitatii administrativ teritoriale, limita intravilanului avizat, trama stradală, zona construită, drumuri, elemente privind litologia pentru zonele studiate din punct de vedere geotehnic etc.

Corelarea cu studile şi cercetări conexeJude elaborate în domeniu

Dintre studiile şi cercetările efectuate pe plan naţional în domeniu, menţionăm:

A. Studii şi cercetări pentru elaborarea legii 575/2001.

În vederea fundamentării legii 575/2001 privind aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului Naţional – Secţiunea V-a- Zone de risc natural, au fost elaborate de către diverse instituţii de specialitate în domeniu, studii de evaluare a riscurilor naturale la nivelul anilor 1997-2000. Documentaţiile finale elaborate cuprind date la nivelul teritoriului naţional privind: UnităţiConsiliul administrativ-teritoriale afectate de alunecări de teren - GEOTEC S.A. Bucureşti. Tipologia fenomenelor stabilită în funcţie de: - potenţialul de producere (scăzut, scăzut-mediu, scăzut-ridicat, mediu, mediu-ridicat, ridicat) determinat pe următoarele criterii: litologic, geomorfologic, structural, hidrologic-climatic, hidrogeologic - tipul alunecărilor (primară, reactivă), Ghid privind macro-zonarea teritoriului României din punct de vedere al riscului la alunecări de teren - GEOTEC S.A. Bucureşti.

Studiul alunecărilor de teren corelat cu intensitatea şi cantitatea precipitaţiilor – PROED S.A. Harta de risc la alunecari de teren a Orasului Slanic Pagina 10 SC TRANSPROIECT 2001 S.A. Bdul.Dinicu Golescu , nr.38 , etaj 6 , cam 33 b ,sector 1 Bucuresti, capital social 92400 RON CUI 14163342, Nr. Inreg. Registrul Comertului: J40/7571/2001 Tel/Fax 021-224.64.68 ; email: [email protected]

Studii P.A.T.N. agricultura - factor determinant în amenajarea teritoriului şi dezvoltarea localităţilor – AQUAPROIECT S.A.

B. Principalele studii şi cercetări conexe elaborate.

Identificarea şi delimitarea hazardurilor naturale (cutremure, alunecări de teren şi inundaţii). Hărţi de hazard la nivelul teritoriului judeţean. Regiunea 3 - Judeţele: Arges, Dambovita, Prahova, Ialomita, Calarasi, Giurgiu, Teleorman. – SC IPTANA SA

Pentru harta de hazard la alunecări de teren au fost evidenţiate zonele de risc funcţie de potenţialul de alunecare determinat conform metodologiei din HG 447/2003, ţinând cont de analiza celor 8 factori menţionaţi: - Litologic - Geomorfologic - Structural - Hidrologic şi climatic - Hidrogeologic - Seismic Prahova - Silvic - Antropic

țean

Jude

Consiliul

Harta de risc la alunecari de teren a Orasului Slanic Pagina 11 SC TRANSPROIECT 2001 S.A. Bdul.Dinicu Golescu , nr.38 , etaj 6 , cam 33 b ,sector 1 Bucuresti, capital social 92400 RON CUI 14163342, Nr. Inreg. Registrul Comertului: J40/7571/2001 Tel/Fax 021-224.64.68 ; email: [email protected]

2.2. Considerente privind structurarea proiectului

Părţile scrise se vor prezenta sub forma unor memorii, grupate in secţiuni distincte, pentru facilitarea urmăririi şi înţelegerii elementelor prezentate, pentru gruparea problematicii şi în vederea unei mai eficiente utilizări de către beneficiar şi vor conţine datele de bază, informaţii existente disponibile, gradul lor de verosimilitate, elemente de calcul, etc.

Părţile scrise vor fi structurate astfel: a) Analiza fizico-geografică a teritoriului şi analiza stării hazardurilor naturale, alunecări de teren identificate şi delimitate la nivelul teritoriului unităţii administrativ teritoriale. b) Diagnostic privind condiţiile de producere şi efectele hazardurilor naturale, alunecări de teren la nivelul teritoriului unităţii administrativ teritoriale. c) Program de măsuri privind prevenirea şi atenuarea efectelor hazardurilor naturale, alunecări de teren identificate şi delimitate la nivelul unităţii administrativ teritoriale.

Planşele se întocmesc în conformitate cu concluziile părţilorPrahova scrise şi vor avea la bază rezultate obţinute prin aplicarea unor algoritmi specifici asupra bazelor de date. Acestea se vor întocmi cu precizia corespunzătoare scărilor 1:5.000, după caz şi se vor realiza în formate standard, cu informaţie vectorială şi raster, bazată pe hărţi, planuri şi ortofotoplanuri, etc.

Bazele de date vor conţine sub forma vectorial –ț eantopologică, următoarele informaţii spaţiale: - Cai de comunicaţii: drumuri, cai ferate etc. (vectori) - Aşezări umane – unităţi administrativ teritoriale, (poligoane) - Hidrografie (vectori sau poligoane) - Acoperirea cu vegetaţie (poligoane) - Relief (model digital al terenului)Jude

Proiectul va avea ca scop final realizarea unui proiect ArcGIS, care va conţine pe layere specifice pentru fiecare domeniu de studiu, intr-un format de bază de date spaţială şi va fi pus la dispoziţia beneficiarului, în format digital. Hărţile vor conţine legende pe care se vor marca cu culori adecvate şi vor ilustra: Zone de risc natural, cu probabilitate mare de apariţie a alunecarilor de teren, clasificate conform Anexei 1 din HG 447/2003, precum şi zone afectate de alunecări de teren de pe teritoriul unităţii administrativ teritoriale.

Consiliul

Harta de risc la alunecari de teren a Orasului Slanic Pagina 12 SC TRANSPROIECT 2001 S.A. Bdul.Dinicu Golescu , nr.38 , etaj 6 , cam 33 b ,sector 1 Bucuresti, capital social 92400 RON CUI 14163342, Nr. Inreg. Registrul Comertului: J40/7571/2001 Tel/Fax 021-224.64.68 ; email: [email protected]

2.3 Cadrul natural al teritoriului analizat

2.3.1. Localizare geografică

Din punct de vedere geografic Orasul Slanic, aflat in judetul Prahova este localizat in zona centrala a judetului avand ca vecinatati, conform planului de incadrare in zona, urmatoarele comune :

 Nord– comuna Izvoarele  Est- comuna Teisani  Sud- comuna Varbilau  Vest – comuna Stefesti

Din punct de vedere administrativ orasul Slanic este format din localitatile: Slanic, Grosani si Prajani

2.3.2. Principalele unităţi de relief Prahova Slanicul este inconjurat din trei parti de dealuri. In partea stanga a paraului Slanic, culmea principala incepe in extremitatea nord-estica cu Dealul Dosului (681 m), Piatra Verde(672 m), Dealul Muscelului(630m), Dealul Comorilor, Fantana Rece (597 m), Dealul Sitarilor, Seciu, Boldeica si Gavanul. ean Limitele orasului se desfasoara, in general, pe podurileț largi ale culmilor ce incadreaza valea Slanicului.

2.3.3 Aspecte geo-structurale

Sinclinalul Slanic, suprapus pesteJude flişul extern, prin depozitele post-tectonice pe cale le cuprinde, reprezintã cel mai fidel efectele generaţiilor de cutãri mai noi asupra pânzei de Tarcãu.

Sinclinalul Slanic este situat între structurile Slon şi Smeuret-Homorâciu-Prãjani, în umplutura sa gãsindu-se depozite neogene. Depozitele neogene au în bazã gipsurile inferioare ce stau discordant peste depozitele paleogene cutate ante-Neogen. La este de Valea Mare, sinclinalul Slãnic este o cutã normalã, aplecatã spre nord-vest, cu flancul sud-estic puternic înclinat sau vertical. La vest de valea sus-menţionatã, sinclinalul Slãnic devine o cutã deversatã spre sud-est, în valea Prahovei redevenind normal, drept. Între valea Teleajenului şi falia Piatra Verde,Consiliul în zona axialã a sinclinalului Slãnic se gãsesc numeroase cute secundare, adesea faliate longitudinal.

Între faliile verticale, transversale Piatra Verde şi Scurteşti, cuta este puternic cãzutã, ceea ce a permis menţinerea aproape completã a depozitelor badeniene. Sinclinalul Slanic este afectat de douã falii longitudinale, dintre care cea mai importantã este falia Tâncava, cu compartimentul nordic ridicat. Aceastã falie, în sectorul estic al cutei, este axialã, în timp ce spre vest se deplaseazã la nord-vest de ax. A doua falie longitudinalã, normalã, afecteazã flancul sud-estic al al sinclinalului. Pe faliile transversale Piatra Verde, Scurteşti şi Pietriceaua, orientarea direcţiei stratelor şi cutei se modificã puternic şi brusc, devenind mai

Harta de risc la alunecari de teren a Orasului Slanic Pagina 13 SC TRANSPROIECT 2001 S.A. Bdul.Dinicu Golescu , nr.38 , etaj 6 , cam 33 b ,sector 1 Bucuresti, capital social 92400 RON CUI 14163342, Nr. Inreg. Registrul Comertului: J40/7571/2001 Tel/Fax 021-224.64.68 ; email: [email protected] apropiatã de est-vest. La vest de Slanic Prahova, sinclinalul Slanic se aşeazã oblic pe structurile ante-neogene.

2.3.4 Categorii de folosinţa a terenurilor

Zona deluroasă a orasului Slanic este formată la suprafată din roci moi: argile, marne, luturi şi nisipuri alternante cu marne şi gresii, conglomerate. Eroziunea, a adus la suprafaţă roci aflate la adâncime, iar pe pantele domoale şi în parţile joase ale văilor, apele au transportat şi au depus bolovănişuri, pietrişuri, nisipuri şi particule fine, prăfoase, argiloase.

Solurile sunt din Clasa argiluvisoluri (soluri brune argiloiluviale, soluri brune luvice şi soluri brune acide, luvisoluri albice) Clasa cambisoluri : (soluri brune acide) Clasa solurilor hidromorfe (soluri negre clinohidromorfe) Soluri neevoluate : (soluri aluviale de luncă, regosol).

Solurile brune luvice (clasa argiluvisoluri) au cea mai mare raspandire ele constituind fondul pedologic in majoritatea dealurilor subcarpatice sub padurile de foioase cu sau fara fag in compozitia lor. Prahova Cambisolurile ocupa suprafete extinse in Subcarpatii de Curbura, pe gresiile si conglomeratele paleogene bogate in elemente bazice cu deosebire acolo unde precipitatiile mai bogate favorizeaza o puternica spalare a coloizilor. ean Cea mai mare parte a comunei este acoperitãț cu vegetaţie forestieră şi pajişti secundare instalate pe locul fostelor păduri.

Zonal pe altitudine, regiunea este inclusă în etajul nemoral al pădurilor de foioase cu :

. etajul pădurilor de fag (FagusJude silvatica), . etajul pădurilor de stejar (între aceste două etaje se distinge un subetaj de amestec, stejar cu fag) dintre speciile lemnoase mai amintind: Stejar ( Quercus robur ), Gorun ( Quercus petraea), Frasin ( Fraxinus excelsior ), Ulm de camp ( Ulmus procera ), Jugastru ( Acer campestris ).

2.3.5 Caracteristici climatice, regimul precipitaţiilor

Zona administrativaConsiliul a orasului Slanic se desfasoara in zona climatului temperat continental. Conditiile climatice cu contrastele dintre iarna si vara diminuate fata de campie se caracterizeaza prin temperaturi medii anuale, de 8º -9º C la contactul cu muntele. In iulie, temperatura medie este de 17-18 º C spre munte.

In cursul unui an, precipitatiile sunt repartizate neuniform, in functie de deplasarea maselor de aer si a fronturilor dinspre Atlantic sau dinspre continent si de prezenta sau absenta conditiilor favorabile convectiei.

Harta de risc la alunecari de teren a Orasului Slanic Pagina 14 SC TRANSPROIECT 2001 S.A. Bdul.Dinicu Golescu , nr.38 , etaj 6 , cam 33 b ,sector 1 Bucuresti, capital social 92400 RON CUI 14163342, Nr. Inreg. Registrul Comertului: J40/7571/2001 Tel/Fax 021-224.64.68 ; email: [email protected]

Cantitatea medie anuala de precipitatii este de peste 800 mm in vecinatatea dealurilor subcarpatice. Luna cea mai ploioasa, iunie, primeste 140 mm in partile dinspre zona colinara, iar luna cu cele mai putin precpitatii este februarie, cand cad in medie intre 35 si 50 mm.

Intre anii 1970-1992, temperatura medie anuala a fost de 9,5 °C in zona. Temperaturi medii zilnice ale anului foarte ridicate s-au inregistrat la 31 iulie 1985 de 29.4 °C.

Din inregistrari se observa ca temperaturile sunt in continua crestere, fapt ce va duce in curand la schimbari ce vor modifica desfasurarea fenomenelor meteorologice, care la randul lor vor putea avea influente asupra structurilor fizico-geografice ale zonei. In aceasta regiune fenomenul de inghet apare intre 21 octombrie si 1 noiembrie iar frecventa medie a zilelor de inghet cu T≤0º este de 101,2 zile pe an.

2.3.6. Reteaua hidrografica

Reteaua hidrografica de suprafata este constituita din Pârâul Slanic, format din confluenta pârâurilor mai mici: Tariceanca si Grosanca si care colecteaza în aval alti torenti precum: Ceairul, Gorgan, Riga, Baia Rosie, Fântâna Rece, Praja. Prahova

Cursuri necadatrate ( torenti ) Raurile si paraurile au săpat văi largi şi adânci,ean formând culoare. Se constată o scurgere cu valori foarte ridicate în lunile aprilie, mai şi iunie,ț consecinţă a topirii masive a zăpezilor şi a ploilor bogate din perioada respectivă.

Volumul scurgerii este scăzut în lunile septembrie-octombrie, ca urmare a perioadei secetoase din timpul verii, şi în timpul lunilor de iarnă, când zăpada persista vreme îndelungată. Transportul maxim de aluviuni în suspensieJude are loc şi el concomitent cu creşterea apelor din lunile aprilie-iunie.

Apele subterane

Hidrogeologic perimetrul locuit, se situează la distanţă mică faţă de pârâuri, iar alternanţa straturilor cu permeabilităţi diferite formează un sistem etajat de pânze freatice de ape subterane în adancime.

. Pe terasa inferioară a pârâurilor nivelul hidrostatic se situează la nivelul apei din râuConsiliul şi prezintă adâncimi variabile cuprinse între 4 – 6 m. . Pe terasa superioară, nivelul hidrostatic se situează la adâncimi mai mari de 10 - 12 m şi se corelează cu nivelul apei din zona terasei inferioare din amonte.

Dupa geneza şi condiţiile hidrogeologice de înmagazinare se împart în : ape freatice şi de adancime.

Harta de risc la alunecari de teren a Orasului Slanic Pagina 15 SC TRANSPROIECT 2001 S.A. Bdul.Dinicu Golescu , nr.38 , etaj 6 , cam 33 b ,sector 1 Bucuresti, capital social 92400 RON CUI 14163342, Nr. Inreg. Registrul Comertului: J40/7571/2001 Tel/Fax 021-224.64.68 ; email: [email protected]

2.4. Infrastructură tehnică, categorii de lucrări situate pe teritoriul analizat

2.4.1. Structura localităţii. Identificarea tipurilor de clădiri după: anul execuţiei, materialele de construcţie, regim de înălţime, număr persoane

Teritoriul pe care îl ocupă orasul Slanic ca unitate administrativ teritorială are o suprafaţă de 38.40 km2, pe raza cărora se află orasul Slanic (centru), precum si Prajani si Grosani ca localitati componente.

Din datele oficiale ale recensamantului din anul 2002 se specifica ca in orasul Slanic se află un numar de 2771 gospodării care înglobează un număr de 7108 locuitori.

În ceea ce priveşte construcţiile din orasul Slanic, acestea se pot împărţii pe mai multe categorii după cum urmează: - Funcţie de materialul de construcţie: 1693 lemn 565 paiantă 140 cărămidă Prahova 273 zidărie 100 beton armat şi prefabricate - Funcţie de nivelul de înălţime: 2714 parter ean 21 1 etaj ț 36 2 etaje sau mai multe 0 mansardate - Funcţie de anul de construcţie: 117 <1910 273 1910-1929 Jude 379 1930-1944 740 1945-1960 493 1961-1970 332 1971-1980 153 1981-1989 118 1990-1994 106 1995-1999 60 >2000 Datele au fost preluate de la Institutul Naţional de statistică şi corespund recensământului populaţiei dinConsiliul 2002.

2.4.2 Reţeaua de căi de comunicaţii şi transport.

Pe teritoriul unităţii administrativ teritoriale Slanic se găsesc: Drumul national DJ 102 Drumul judeţean DJ 100N Drumul judeţean DJ 216 A Reţeaua feroviară este prezentă, pe teritoriul orasului Slanic, prin calea ferata ce face legatura dintre Ploiesti si Slanic.

Harta de risc la alunecari de teren a Orasului Slanic Pagina 16 SC TRANSPROIECT 2001 S.A. Bdul.Dinicu Golescu , nr.38 , etaj 6 , cam 33 b ,sector 1 Bucuresti, capital social 92400 RON CUI 14163342, Nr. Inreg. Registrul Comertului: J40/7571/2001 Tel/Fax 021-224.64.68 ; email: [email protected]

3. SECTIUNEA II Redactarea hărţii de hazard, efectuarea de încercări în-situ şi în laboratorul geotehnic, prelucrarea datelor. Evaluarea vulnerabilitaţii elementelor expuse, a pagubelor materiale şi umane la nivelul teritoriului administrativ şi realizarea hărţi de risc natural detaliată la alunecări de teren

3.1.Redactarea hartii de hazard. Elemente tematice.

Baza de lucru pentru hărţile tematice in aceasta etapa sunt hărţile topografice 1:50.000 care cuprind elemente de hidrografie, planimetrie şi nivelment Acestea au fost digitizate şi prelucrate, în sistem GIS. Prelucrarea hărţilor tematice, ca şi a hărţii de hazard finale s-a făcut prin programul specializat ArcInfo.

Harta topografică, reprezintă în acelaşi timp baza de reprezentare a hărţii de risc la alunecare.

Fiecărui factor/criteriu i s-au alocat coeficienţi de influenţă, aleşi în funcţie de reglementările în vigoare.

Stabilirea coeficienţilor s-a efectuat pe baza informaţiilorPrahova din lucrări de specialitate, a Normativelor în vigoare şi a datelor rezultate din observaţiile interpretate conform legislaţiei referitoare la zonele de risc natural (HG 447 / 2003, Anexa C): Anexa C POTENŢIALUL DE PRODUCERE A ALUNECĂRILOR (p) SCĂZUT MEDIUean RIDICAT

ț PROBABILITATEA DE PRODUCERE A ALUNECĂRILOR (P) ŞI Criteriul COEFICIENTUL DE RISC CORESPUNZĂTOR Simbol

Nr. Crt. Nr. Practic Medie- Foarte Redusă Medie Mare zero mare mare 0 <0.10 0.10-0.30 0.31-0.50 0.51-0.80 >0.80 Roci stâncoase,Jude masive, Majoritatea rocilor Roci sedimentare compacte sau fisurate sedimentare care fac parte detritice neconsolidate – din formaţiunile acoperitoare necimentate, de tipul (deluvii, coluvii şi depozite argilelor, argilelor grase, proluviale) şi din categoria saturate, plastic moi – rocilor semi-stâncoase (roci plastic consistente, cu pelitice stratificate, cum sunt umflări şi contracţii mari, şisturile argiloase, marnele şi argile montmorillonitice, 1 Ka Litologic marnocalcare, cretele, rocile puternic expansive, metamorfice, îndeosebi prafuri şi nisipuri mici şi şisturile de epizona şi mai mijlocii afânate, în stare Consiliul putin cele de mezozonă, submersată, brecia sării puternic alterate şi exfoliate, etc. unele roci de natură magmatică puternic alterate, etc) Relief plan orizontal, Relief de tip colinar, Relief caracteristic zone- afectat de procese de caracteristic zonelor lor de deal şi de munte, eroziune piemontane şi de podiş, puternic afectate de o nesemnificative, văile fragmentat de reţele reţea densă de văi tinere Geomorfo- 2 Kb care constituie reţeaua hidrografice cu văi ajunse cu versanţi înalţi, logic hidrografică fiind într- într-un anumit stadiu de majoritatea văilor fiind un avansat stadiu de maturitate, mărginite de subsecvente (paralele cu maturitate versanţi cu înălţimi medii şi direcţia straturilor) înclinări în general medii şi Harta de risc la alunecari de teren a Orasului Slanic Pagina 17 SC TRANSPROIECT 2001 S.A. Bdul.Dinicu Golescu , nr.38 , etaj 6 , cam 33 b ,sector 1 Bucuresti, capital social 92400 RON CUI 14163342, Nr. Inreg. Registrul Comertului: J40/7571/2001 Tel/Fax 021-224.64.68 ; email: [email protected]

POTENŢIALUL DE PRODUCERE A ALUNECĂRILOR (p) SCĂZUT MEDIU RIDICAT

PROBABILITATEA DE PRODUCERE A ALUNECĂRILOR (P) ŞI Criteriul COEFICIENTUL DE RISC CORESPUNZĂTOR Simbol

Nr. Crt. Nr. Practic Medie- Foarte Redusă Medie Mare zero mare mare 0 <0.10 0.10-0.30 0.31-0.50 0.51-0.80 >0.80 mici Corpuri masive de roci Majoritatea structurilor Structuri geologice stâncoase de natură geologice cutate şi faliate caracteristice ariilor magmatică, roci sedi- afectate de clivaj şi fisurate, geosinclinale în facies de mentare stratificate, cu structurile diapire, zonele ce fliş şi formaţiunilor de straturi în poziţie marchează fruntea pânzelor molasă din depresiunile 3 Kc Structural orizontală, roci de şariaj marginale, structuri metamorfice cu geologice stratificate, suprafeţe de şistuozitate puternic cutate şi dispuse în plane dislocate, afectate de o orizontale reţea densă de clivaj, fisuraţie şi stratificaţi Zone în general aride, Cantităţi moderate de Precipitaţii lente de lungă cu precipitaţii medii precipitaţii. Văile principale durată, cu posibilităţi anuale reduse. Debitele din reţeaua hidrograficăPrahova au mari de înfiltrare a apei în scurse pe albiile atins stadiul de maturitate în roci. La ploi rapide, râurilor, ale căror timp ce afluenţii acestora se viteze mari de scurgere bazine hidrografice se află încă în stadiul de cu transport de debite ex-tind în zone de deal tinereţe. În timpul viiturilor solide. Predomină Hidrologic 4 Kd şi de munte, în general se produc atât eroziuni procesele de eroziune şi climatic ean sunt controlate de verticaleț cât şi laterale. verticală. precipitaţiile din aceste Importante transportturi şi zone. Pe albiile râurilor depuneri de debite solide. predomină procesele de sedimentare, eroziunea producându-se numai lateral la viituriJude Curgerea apelor Gradienţi de curgere a apei Curgerea apelor freatice freatice are loc la freatice moderaţi. Forţele de are loc sub gradienţi gradienţi hidraulici filtraţie au valori care pot hidraulici mari. La baza foarte mici. Forţele de influenţa sensibil starea de versanţilor, uneori şi pe filtraţie sunt neglijabile. echilibru a versanţilor. versanţi, apar izvoare de Hidrogeolo Nivelul liber al apei Nivelul apei freatice, în apă. Există o curgere din 5 Ke -gic freatice se află la general se situează la interiorul versanţilor către adâncime mare. adâncimi mai mici de 5 metri suprafaţa acestora cu dezvoltarea unor forţe de filtraţie ce pot contribui la Consiliul declanşarea unor alunecări de teren. Intensitate seismică pe Intensitate seismică de Intensitate seismică mai 6 Kf Seismic scara MSK mai mică de gradul 6-7 mare de gradul 7 gradul 6 Gradul de acoperire cu Gradul de acoperire cu Gradul de acoperire cu vegetaţie arboricolă vegetaţie arboricolă cuprins vegetaţie arboricolă mai mai mare de 80%. între 20% şi 80%. Păduri de mic de 20%. 7 Kg Silvic Păduri de foioase cu foioase şi conifere, cu arbori arbori de dimensiuni de vârstă şi dimensiuni mari. variate. Pe versanţi nu sunt Pe versanţi sunt executate o Versanţi afectaţi de o 8 Kh Antropic executate construcţii serie de lucrări (platforme de reţea densă de conducte importante, acumulările drumuri şi cale ferată, canale de alimentare cu apă şi

Harta de risc la alunecari de teren a Orasului Slanic Pagina 18 SC TRANSPROIECT 2001 S.A. Bdul.Dinicu Golescu , nr.38 , etaj 6 , cam 33 b ,sector 1 Bucuresti, capital social 92400 RON CUI 14163342, Nr. Inreg. Registrul Comertului: J40/7571/2001 Tel/Fax 021-224.64.68 ; email: [email protected]

POTENŢIALUL DE PRODUCERE A ALUNECĂRILOR (p) SCĂZUT MEDIU RIDICAT

PROBABILITATEA DE PRODUCERE A ALUNECĂRILOR (P) ŞI Criteriul COEFICIENTUL DE RISC CORESPUNZĂTOR Simbol

Nr. Crt. Nr. Practic Medie- Foarte Redusă Medie Mare zero mare mare 0 <0.10 0.10-0.30 0.31-0.50 0.51-0.80 >0.80 de apă lipsesc de coastă, cariere). Cu canalizare, drumuri, căi extindere limitată şi pentru ferate, canale de coastă, care s-au executat lucrări cariere, supraîncărcarea corespunzatoare de protecţie acestora în partea a versanţilor superioară cu depozite de haldă construcţii grele. Lacuri de acumulare care umezesc versanţii în partea inferioară.

Pentru calculul coeficientului mediu de hazard Km, corespunzător fiecărei suprafeţe poligonale, rezultate prin suprapunerea celor 8 hărţi tematice, se va utiliza următoarea formulă : Prahova   bKaK  mK         hKgKfKeKdKcK  6

În final va rezulta harta cu distribuţia geograficăț aean coeficientului mediu de hazard, realizată prin utilizarea unui program specializat ArcMap GIS.

Harta factorului litologic – Ka

Din punct de vedere geologic fundamentul zonei este constituit din depozite paleogene si neogene (vezi Harta geologica scaraJude 1:200000, foaia Targoviste”).

Depozitele paleogene, au dezvoltare locala si sunt reprezentate prin: faciesul de Sotrile (marne cenusii in alternanta cu marne rosii si strate subtiri de gresii cenusii ), faciesul Oligocen (sisturi argiloase si marnoase) si faciesul stratelor de Cornu (sisturi argiloase si marnoase, in parte foioase, pe alocuri bituminoase).

Peste depozitele paleogene (amintite mai sus) se devolta depozitele neogen-miocene reprezentate prin: orizontul tufurilor zeolitice (tufuri dacitice, gipsuri, marne tufacee), orizontul cuConsiliul brecii ( brecia sarii ) si orizontul marnos. “Brecia sarii” se aseaza in general concordant peste orizontul tufurilor, avand dezvoltarea cea mai mare si cuprinde doua faciesuri: faciesul detritic-lutitic cu caracter fluviatil –lagunar ( reprezentat prin argile si argile marnoase cenusii, care constituie coperta zacamantului de sare) si faciesul evaporitic- bituminos (masivul de sare).

Depozitele neogene sunt acoperite de depozite cuaternare reprezentate prin aluviuni (albia paraului Slanic), depozite de terasa, conuri de dejectie, deluvii de panta.

Din punct de vedere structural-tectonic, depozitele care participa la alcatuirea zonei apartin cuverturii post-tectonice a Panzei de Tarcau, fiind reprezentata de sinclinalul de Slanic.

Harta de risc la alunecari de teren a Orasului Slanic Pagina 19 SC TRANSPROIECT 2001 S.A. Bdul.Dinicu Golescu , nr.38 , etaj 6 , cam 33 b ,sector 1 Bucuresti, capital social 92400 RON CUI 14163342, Nr. Inreg. Registrul Comertului: J40/7571/2001 Tel/Fax 021-224.64.68 ; email: [email protected]

Sinclinalul este afectat de falii longitudinale si transversale, iar in partea centrala apar numeroase cute secundare, adesea faliate. In zona localitatii, se constata ca sinclinalul a suferit o scufundare axiala, fenomen care a permis conservarea depozitelor purtatoare de sare.

Prahova

țean

Harta geologica a zonei studiate

Pentru orasul Slanic se identifică urmatoareleJude categorii litologice importante şi anume:

Pleistocen si Holocen (qp3+qh) Pleistocenul este reprezent prin depozitele loessoide, alcătuite din prafuri argiloase şi prafuri nisipoase gălbui, nisipuri prăfoase - argiloase roşcate sau gălbui, nisipuri fine, cu concreţiuni calcaroase.

Holocenul este reprezentat prin depozitele teraselor joase, alcătuite din nisipuri, pietrişuri şi bolovănişuri, cu grosimi de 2 - 5 m. Acumulările aluvionare din lunci (albii majore), nisipuri, pietrişuri, bolovănişuri, precum şi depozitele de alterare superficială, de geneză deluvial - proluvială, reprezintăConsiliul cele mai noi formaţiuni.

Oligocen (lf+ch) La marginea internă a pânzei de Tarcău, în imediata vecinătate cu pânza de Audia, în bazinul Teleajenului a fost descris sub numele de faciesul de Solon o varietate grosieră a Oligocenului, care se pare că are o extindere direcţională mai largă şi se caracterizează prin apariţia unor nivele de brecii spre partea superioară a suitei oligocene. Materialul remaniat aminteşte Eocenul în facies de Şotrile din flişul intern, caracteristica fiind dată de prezenţa argilelor vărgate. Prezenţa la vest de valea Teleajenului a unor blocuri dezrădăcinate, alcătuite din argile vărgate şi brecii arcoziene cu granodiorite, sugerează că sursa care a furnizat materialul alohton este flişul intern, dar mai ales unitatea de Audia.

Harta de risc la alunecari de teren a Orasului Slanic Pagina 20 SC TRANSPROIECT 2001 S.A. Bdul.Dinicu Golescu , nr.38 , etaj 6 , cam 33 b ,sector 1 Bucuresti, capital social 92400 RON CUI 14163342, Nr. Inreg. Registrul Comertului: J40/7571/2001 Tel/Fax 021-224.64.68 ; email: [email protected]

Miocen (aq+bd) Acvitanian - Burdigalianului, în pânza de Tarcău, i se repartizeaza ceea ce s-a denumit strate de Cornu, care s-au conservat numai în sectorul sudic, în sinclinalele Slănic şi Drajna. Ele includ depozite foarte variate, care se dispun peste disodilele şi menilitele superioare ale Oligocenului în litofaciesul de Pucioasa. Suita debutează printr-un complex gipsifer cu o bogată microfaună (constituind gipsurile inferioare), urmează şisturi argiloase în alternanţă cu nisipuri, gresii glauconitice şi conglomerate, apoi se dezvoltă un orizont marnocalcaros cu globigerine, în final fiind menţionate şisturi bituminoase şi gresii glauconitice. Pe baza conţinutului paleontologic, se apreciază că stratele de Cornu revin Acvitanianului şi Burdigalianului inferior.

Miocen (sm) Depozitele sarmaţiene apar fie sub forma unei fâşii, cu lăţime de ordinul a câteva sute de metri până la 2 km, fie ca umplutură a unor sinclinale, fie în axul unor structuri anticlinale. Din punct de vedere litologic, acest etaj apare reprezentat printr-o succesiune de argile marnoase, cenuşiu - verzui, nisipuri, conglomerate, gresii lumaşelice şi calcare organogene alb-gălbui până la cenuşii, compacte sau vacuolare, în strate groase de 1 - 4 m, grupate în pachete ce ajung până la 20 m grosime. Prahova Raporturile stratigrafice şi structurale ale depozitelor sarmaţiene cu depozitele subjacente sunt de discordanţă unghiulară, creată prin transgresiune.

Pânza de macla (tu+sn) Aflorează în zonă între pânza flişului curbicorticalțean şi pânza de Audia. Cele mai vechi depozite (albian superior - vraconiene) îmbracă un litofacies asemănător cu cel al flişului curbicortical, dar cu intercalaţii de marne şi argile roşii. Urmează un fliş şistos cenuşiu (Vraconian - Turonian), peste care se dispune un fliş grezos arcozian (Turonian). Începând cu Senonianul superior, aria de sedimentare a pânzei de Macla şi a pânzei flişului curbicortical apare omogenă. Jude Structura internă a pânzei de Macla arată o imbricare avansată, în cute - solzi. Şariajul pânzei se înscrie în faza stirică veche. Cretacic (al+tu) si (al+vr)

Albianul este reprezentat prin ceea ce se cunoaşte de conglomeratele de Bucegi. Acestea s-au format exclusiv pe seama ariei mai vestice, care în timpul Albianului funcţiona ca zonă emersă supusă denudării, încât au fost descrise conglomeratele de Bucegi drept molasă albiană. Conglomeratele de Bucegi au o grosime de 2.000 m şi prezintă largi variaţii de facies, atât lateral, cât şiConsiliul pe verticală, căpătând fie aspect masiv, fie stratificat ori adesea relevă caractere de fliş. În elementele conglomeratelor se recunoaşte întreaga gamă de roci constituiente ale zonei cristalino - mezozoice. Elementele remaniate au dimensiuni foarte variate, lăsând loc interpretării conform căreia conglomeratele de Bucegi ar fi de origine fluviatilă cu aport de material torenţial. În linii generale, se pot distinge două nivele de conglomerate, separate printr-un nivel de gresie denumită gresia de Scropoasa. Suita conglomeratelor de Bucegi se încheie cu gresii şi conglomerate de Babele.

Vârsta albiană a conglomeratelor de Bucegi decurge din faptul că în mod constant deasupra lor, pe valea Dâmboviţei ca şi în împrejurimile oraşului Predeal, se dispun transgresiv şi Harta de risc la alunecari de teren a Orasului Slanic Pagina 21 SC TRANSPROIECT 2001 S.A. Bdul.Dinicu Golescu , nr.38 , etaj 6 , cam 33 b ,sector 1 Bucuresti, capital social 92400 RON CUI 14163342, Nr. Inreg. Registrul Comertului: J40/7571/2001 Tel/Fax 021-224.64.68 ; email: [email protected] discordant depozite bogat fosilifere, de vârstă vraconiană. Cu conglomeratele de Bucegi se încheie suita depozitelor învelişului sedimentar preaustric. Depozitele vraconian - turoniene, predominant pelagice (strate de Lupchianu - sau strate de Cârnu) sunt mai bogate în roci marnoase şi marnocalcaroase decât echivalentul lor din pânza de Audia. Se cunosc şi nivele cineritice şi silicolitice în partea inferioară a suitei de depozite vraconian - turoniene, similare cu cele din pânza de Audia.

Holocen (qh2) Holocenul este reprezentat prin depozitele teraselor joase, alcătuite din nisipuri, pietrişuri şi bolovănişuri, cu grosimi de 2 - 5 m. Acumulările aluvionare din lunci (albii majore), nisipuri, pietrişuri, bolovănişuri, precum şi depozitele de alterare superficială, de geneză deluvial - proluvială, reprezintă cele mai noi formaţiuni.

Investigatii de teren

Pe baza studiilor geotehnice puse la dispozitie de catre primaria Slanic, ce contin informatii referitoare la stratificarea litologica, si studii de specialitate efectuate in zona studiata sau proximitatea zonei analizate, au fost definite caracteristicile litologice ale terenurilor si incadrarea in clasa de risc corespunzatoare conform anexei CPrahova din HG 447/2001.

Studiile geotehnice puse la dispozitie de catre Sucursala de exploatare de la Salina Slanic: “Studiu geologic si hidrogeologic privind stabilizarea versantului stang al paraului Slanic in zona exploatarii de sare MINA UNIRE”. țean Aceste studii geotehnice contin elemente de descriere a succesiunii de straturi pana la adancimea de 120 m, ce au fost utilizate pentru tararea modelului matematic ce sta la baza determinarii coeficientului mediu de risc la producerea alunecarilor de teren.

Jude Suplimentar, in zona Piatra Verde a fost executat 1(un) foraj cu instalatia tip Geopeck. In paralel cu efectuarea observatiilor geologice asupra versantilor s-a localizat cu GPS –ul (marca Magellan) pozitia forajului (F4) si s-au efectuat masuratori cu GPS- ul pe suprafata versantului pentru conturarea zonelor cu alunecari de teren, vezi anexa.

Consiliul

Harta de risc la alunecari de teren a Orasului Slanic Pagina 22 SC TRANSPROIECT 2001 S.A. Bdul.Dinicu Golescu , nr.38 , etaj 6 , cam 33 b ,sector 1 Bucuresti, capital social 92400 RON CUI 14163342, Nr. Inreg. Registrul Comertului: J40/7571/2001 Tel/Fax 021-224.64.68 ; email: [email protected]

Inventar de puncte GPS - punct foraj (F4) ––Punct Piatra Verde, localitatea Slanic (STEREO 70) Nr. Coordonata X Coordonata Y Coordonata Z Descriere punct Crt. 1 575165 417535 503 Pozitie foraj (F4) 2 575155 417609 513 Fata de desprindere (limita afloriment tufuri) 3 575170 417592 509 Fata de desprindere 4 575205 417556 503 Vale torent cu apa 5 575242 417540 509 Terasa de desprindere 6 575229 417531 510 Frunte alunecare 7 575230 417489 505 Frunte alunecare Prahova (mat.ebulat) 8 575199 417480 497 Corp alunecare (aspect valurit) 9 575167 417497 țean491 Vale torent cu apa 10 575147 417507 498 Fata de desprindere 11 575122 417525 499 Drum-teren stabil

Jude Din foraj au fost prelevate probe tulburate si netulburate pentru analiza in laboratorul geotehnic S.C. Geoecotest SRL

Mentionam ca alunecarea observata s-a produs la contactul materialului deluvial cu roca de baza. Formatiunea acoperitoare este reprezentata in aceasta zona de un depozit deluvial alcatuit dintr-un strat subtire de praf argilos cu pietris mic in care apar fragmente de tufuri verzi de dimensiuni variabile (ce cresc cu adancimea) rezultate prin alterarea fizica si chimica a tufurilor. Consiliul Pana la adancimea de 4.80m fragmentele de tufuri verzi, rezulta in urma procesului de alterare fizica, ca urmare a variatiilor de temperatura in timpul inghet-dezghetului. Intre adancimile de 4.80-5,80m apele (de suprafata sau subterane) infiltrate in teren isi modifica continutul chimic al ionilor determinand intense procese de alterare chimica a tufurilor.

Mentionam ca zona prezinta umiditate crescuta fapt ce este confirmat si de adancimea mica a nivelului hidrostatic (NH=1,90m). Aceasta coroborat cu panta terenului poate accentua fenomenul de alunecare afectand coeziunea terenului. Dupa adancimea de 5,80m tufurile (roca de baza) devin compacte.

Harta de risc la alunecari de teren a Orasului Slanic Pagina 23 SC TRANSPROIECT 2001 S.A. Bdul.Dinicu Golescu , nr.38 , etaj 6 , cam 33 b ,sector 1 Bucuresti, capital social 92400 RON CUI 14163342, Nr. Inreg. Registrul Comertului: J40/7571/2001 Tel/Fax 021-224.64.68 ; email: [email protected]

Conform « Ghid pentru identificarea alunecarilor de teren si stabilirea solutiilor cadru de interventie asupra terenurilor pentru prevenirea si reducerea efectelor acestora, in vederea satisfacerii cerintelor de siguranta in exploatare a constructiilor, refacere si protectie a mediului », indicativ GT006-97, fenomenele de alunecari de teren intalnite pe teritoriul orasului Slanic suntfie alunecari « de adancime mica » cu planul de alunecare situat intre 1,0- 5,0m adancime (deluvii), fie alunecari «adanci » cu suprafata de alunecare mai mare de 5,00m ce au caracter de prabusire.

Conform observatiilor din teren, mentionam ca alunecarile afecteaza atat « formatiunea cu sare » cat si faciesul orizontului marnos situat la suprafata sarii.

Cauzele care determina fenomenele de instabilitate sunt: plasticitatea ridicata a argilelor, precipitatiile abundente, fenomenul inghet-dezghet, lucrarile de exploatare a sarii, evacurile necontrolate ale apelor menajere, etc.

Mentionam ca prezenta in corpul alunecarilor al crapaturilor longitudinale si transversale, alunecarile determina (in perioadele cu precipitatii) infiltrarea unor cantitati de apa, ce accentueaza fenomenuli de alunecare. Prahova S-a observat in teren o degradare a constructiilor situate la suprafata datorita fenomenului de dizolvare a masivului de sare generat de apele care circula necontrolat pe spinarea sarii.

Coeficientului Ka i se atribuie urmatoarele valori:ean - 0.99 cu probabilitate foarte mare deț producere a alunecărilor de teren pentru formatiunile apartinand depozitului de sare din localitate - 0.95 cu probabilitate foarte mare de producere a alunecărilor de teren pentru formatiunile apartinand: Holocenului si Miocenului (qh2 si aq+bd) - 0.9 cu probabilitate mare de producere a alunecărilor de teren pentru formaţiunile din Miocen (to) Jude - 0.75 cu probabilitate mare de producere a alunecărilor de teren pentru formaţiunile din Meotian (m) - 0.7 cu probabilitate mare de producere a alunecărilor de teren pentru formaţiunile din Oligocen (lf+ch) si Miocen (he) - 0.65 cu probabilitate mare de producere a alunecărilor de teren pentru formaţiunile din Holocen (qp3 –qh) - 0.60 cu probabilitate mare de producere a alunecărilor de teren pentru formaţiunile din Sarmatian (sm) - 0.40 cu probabilitate medie de producere a alunecărilor de teren pentru formaţiunile din Cretacic Consiliul(al+vr) - 0.25 cu probabilitate mica de producere a alunecărilor de teren pentru formaţiunile din Pliocen si Miocen (tu+sn) - 0.20 cu probabilitate mica de producere a alunecărilor de teren pentru formaţiunile din Holocen (al+tu)

Harta de risc la alunecari de teren a Orasului Slanic Pagina 24 SC TRANSPROIECT 2001 S.A. Bdul.Dinicu Golescu , nr.38 , etaj 6 , cam 33 b ,sector 1 Bucuresti, capital social 92400 RON CUI 14163342, Nr. Inreg. Registrul Comertului: J40/7571/2001 Tel/Fax 021-224.64.68 ; email: [email protected]

Prahova

țean

Jude

Legenda: ka_litologic KA 0.2 0.25 0.4 0.6 0.65 0.7 0.75 0.9 0.95 0.99 Consiliul

Fig. 4: Reprezentarea factorului tematic Ka (scara grafica)

Harta de risc la alunecari de teren a Orasului Slanic Pagina 25 SC TRANSPROIECT 2001 S.A. Bdul.Dinicu Golescu , nr.38 , etaj 6 , cam 33 b ,sector 1 Bucuresti, capital social 92400 RON CUI 14163342, Nr. Inreg. Registrul Comertului: J40/7571/2001 Tel/Fax 021-224.64.68 ; email: [email protected]

Harta factorului morfologic – Kb

Factorul morfologic a fost calculat pornind de la modelul digital al terenului orasului Slanic, prin derivarea hărţii hipsometrice în raport cu distanţa orizontală, obţinându-se, astfel harta pantelor.

În raport cu harta litologică au fost stabilite câteva domenii de pante: - 0° – 5°: zona stabilă, practic nu există pământuri cu panta taluzului stabil in acest domeniu; - 5° – 10°: zona cvasi-stabilă. Singurele tipuri de alunecări care se pot produce în cadrul acestui domeniu de valori sunt cele reactivate, unde panta taluzului stabil este dată de unghiul de frecare reziduală a pământurilor. - 10° – 20°: zona instabilă. Marea majoritate a pământurilor coezive au unghiul pantei stabile în acest interval astfel încât depăşirea acestei valori este foarte probabilă. - >20°: zona cu instabilitate accentuată. Pentru aceste valori ale pantei se atinge limita rezistenţei la forfecare şi pentru pământurile necoezive, singurele masive ce îşi păstrează stabilitatea fiind cele din roci stâncoase sau semistâncoase. Prahova După stabilirea zonelor cu valorile sus-menţionate ale unghiului versantului s-a trecut, respectându-se indicaţiile Hotărârii Guvernului nr. 447/10.04.2003 pentru aprobarea normelor metodologice privind modul de elaborare şi conţinutul hărţilor de risc natural la alunecări de teren şi inundaţii, la atribuirea valorilor factorilor Kb, după cum urmează: țean 0° – 5°: Kb = 0.05 5° – 10°: Kb = 0.4 10° – 20°: Kb = 0.7 >20°: Kb = 0.9 Jude Din analiza hărţii pantelor se observă câteva zone distincte: - zona de platou, unde pantele sunt reduse, practic neexistând pericolul producerii unor alunecări de teren, - zona de coamă, unde pantele devin din ce în ce mai accentuate, iar influenţa factorului antropic este cea mai importantă (existând o bună probabilitate de declanşare a fenomenelor de instabilitate ca urmare a umpluturilor executate fără aprobare), - zona de pantă, în care se produc cele mai multe fenomene de instabilitate cu sau fără cauză antropică, - zona de picior, alunecările de teren produse în această zonă îşi au de cele mai multe ori cauza în fenomeneleConsiliul erozionale.

Harta de risc la alunecari de teren a Orasului Slanic Pagina 26 SC TRANSPROIECT 2001 S.A. Bdul.Dinicu Golescu , nr.38 , etaj 6 , cam 33 b ,sector 1 Bucuresti, capital social 92400 RON CUI 14163342, Nr. Inreg. Registrul Comertului: J40/7571/2001 Tel/Fax 021-224.64.68 ; email: [email protected]

Prahova

țean

Jude

Legenda: kb_geomorfologic COEFICKB 0.05 0.4 0.7 0.9 Consiliul

Fig. 5: Reprezentarea factorului tematic Kb (scara grafica)

Harta de risc la alunecari de teren a Orasului Slanic Pagina 27 SC TRANSPROIECT 2001 S.A. Bdul.Dinicu Golescu , nr.38 , etaj 6 , cam 33 b ,sector 1 Bucuresti, capital social 92400 RON CUI 14163342, Nr. Inreg. Registrul Comertului: J40/7571/2001 Tel/Fax 021-224.64.68 ; email: [email protected]

Harta factorului structural – Kc

Zona flişului este caracterizată de îngemănarea elementelor ridicate - „pintenii”, cu elementele coborâte - sinclinalele adiacente, ce formează un ansamblu de cute paralele cu direcţia nord est - sud vest, afectate de un sistem de falii longitudinale cu vergenţă aparent nord - vestică. În ansamblu, zona flişului suferă o scufundare treptată spre sud - vest, ce se înscrie în tendinţa generală de afundare spre vest a părţii sudice a Carpaţilor Orientali. Din considerentele menţionate, au fost atribuiţi coeficienţi de risc diferiţi pentru factorul structural Kc, de la 0,3 până la > 0,50.

Prahova

țean

Jude

Consiliul

Harta structurala a judetului Prahova

Harta de risc la alunecari de teren a Orasului Slanic Pagina 28 SC TRANSPROIECT 2001 S.A. Bdul.Dinicu Golescu , nr.38 , etaj 6 , cam 33 b ,sector 1 Bucuresti, capital social 92400 RON CUI 14163342, Nr. Inreg. Registrul Comertului: J40/7571/2001 Tel/Fax 021-224.64.68 ; email: [email protected]

Probabilitate medie-mare de producere a alunecărilor de teren (Kc = 0,31 - 0,50)

Coeficientul Kc = 0,50 a fost atribuit formaţiunilor aparţinând unităţii flişului curbicortical (pânzele de Audia şi de Macla), prezentă în partea nordică a judeţului, precum şi celor din Depresiunea Getică - Avantfosa carpatică (flanc extern), prezentă în extremitatea sudică a judeţului. Pânza de Audia încalecă după o fractură care a luat naştere încă din timpul diastrofismului neocretacic. În timpul procesului de încălecare, formaţiunile pânzei de Audia au fost intens cutate şi faliate, dând o structură tipică imbricată, de cute - solzi, unele suprapuneri tectonice având o amploare deosebită, constituind adevărate digitaţii. Spre sud, la marginea vestică a pânzei de Audia, flişul de Macla constituie un element tectonic de amploare mai deosebită, în unele interpretări acordându-i-se rang de pânză. Aceasta poate fi considerată o digitaţie a pânzei de Audia şi ar constitui digitaţia de Macla. Pânza de Audia, în ansamblu, a suferit şi influenţa cutărilor ulterioare punerii ei în loc, ceea ce se recunoaşte mai ales în redresarea şi chiar răsturnarea planului de şariaj. Prahova Probabilitate mare de producere a alunecărilor de teren (Kc = 0,51 - 0,80)

Coeficientul Kc = 0,55 a fost atribuit formaţiunilor aparţinând unităţii flişului extern (Pânza de Tarcău), situată în partea central - nordică a judeţului. Pânza de Tarcău este rezultatul fazei eostirice,ț individualizareaean ei fiind sensibil sincronă cu formarea pânzei de Audia. Mişcările ulterioare acelora eostirice şi în principal mişcările moldavice, au provocat şi ele deformări, încât se surprind situaţii în care sub planul de şariaj sunt prinse şi depozite badeniene. La rândul ei, pânza de Tarcău este deformată, recunoscându-se mai multe structuri de tip digitaţie şi cute solzi. Acelaşi coeficient de risc a fost atribuitJude formaţiunilor aparţinând Depresiunii Getice (flanc intern), situată în partea centrală a judeţului. În această zonă sunt incluse sinclinale largi, orientate sud vest - nord est şi anticlinale relativ înguste. Contactul acestora cu formaţiunile pintenilor de Văleni şi Homorâciu se evidenţiază prin tendinţa de încălecare a acestora din urmă peste cele anterior prezentate. Mişcările orogenice au afectat aceste unităţi tectogenetice, creând numeroase deformaţii şi discontinuităţi ale multitudinii de faciesuri care le alcătuiesc. Spre sud, depozitele Depresiunii Getice (flancul intern) sunt înnecate în acumulările cuaternare.

Consiliul

Harta de risc la alunecari de teren a Orasului Slanic Pagina 29 SC TRANSPROIECT 2001 S.A. Bdul.Dinicu Golescu , nr.38 , etaj 6 , cam 33 b ,sector 1 Bucuresti, capital social 92400 RON CUI 14163342, Nr. Inreg. Registrul Comertului: J40/7571/2001 Tel/Fax 021-224.64.68 ; email: [email protected]

Prahova

țean

Jude

Legenda: kc_structural KS 0.5 0.55 Consiliul

Fig.6 : Reprezentarea factorului tematic Kc (scara grafica)

Harta de risc la alunecari de teren a Orasului Slanic Pagina 30 SC TRANSPROIECT 2001 S.A. Bdul.Dinicu Golescu , nr.38 , etaj 6 , cam 33 b ,sector 1 Bucuresti, capital social 92400 RON CUI 14163342, Nr. Inreg. Registrul Comertului: J40/7571/2001 Tel/Fax 021-224.64.68 ; email: [email protected]

Harta factorului hidroclimatic – Kd

Teritoriul judetului Prahova, situat pe cele 3 trepte principale de relief din Romania (zona montană, zona subcarpatică, sau colinară şi zona de câmpie), dezvoltate în proporţii aproape egale se caracterizează prin climă continentală, cu variaţii mari din cauza diferenţelor de altitudine.

Conform datelor din Enciclopedia geografică a României, precipitaţiile medii anuale cresc progresiv cu altitudinea de la 450 mm, în extremitatea sud-estcă a judeţului, la 1400 mm, în partea nordică, în zona montană înaltă, cu înălţimi de peste 1800 de metri.Cele mai mari cantităţi medii lunare de precipitaţii cad în iunie (Ploieşti – 88 mm.,Câmpina –120 mm, Buşteni –128 mm, vf. Omu –173 mm). Cele mai mici medii lunare sunt înregistrate în luna februarie (Ploieşti –30,5 mm, Câmpina –40 mm, Buşteni –28,2 mm, vf. Omu –54,6 mm).Cantităţile maxime de precipitaţii în 24 de ore s-au înregistrat vara şi toamna (Ploieşti – 116,9 mm, la 1 octombrie 1924, Doftana –121 mm, la 25 august 1954, Sinaia –115,8 mm, la 1 Septembrie 1941, Buşteni –81,5 mm, la 20 iulie 1915, vf. Omu –115 mm, la 14 iulie 1929). In anotimpul rece, numărul mediu al zilelor de îngheţ creşte proporţional cu înălţimea, el fiind de 101 în zona de câmpie (Ploieşti), de 115, în zona subcarpaticăPrahova (Câmpina) şi de 154 de zile la Sinaia şi mult mai ridicat, de 262 de zile, pe vf. Omu.

Densitatea reţelei hidrografice este de 0,4 kml/kmp, în partea nordică a teritoriului şi excepţional chiar de 0,7 şi de 0,1-0,3 kml/kmp în zona sud-estică a judeţului. Cantitatea anuală medie de aluviuni în suspensie, care variazățean în funcţie de constituţia litologică, de cantitatea medie anuală de precipitaţii şi de energia de relief, este de 10 t/ha/an, în zona colinară şi de 1 t/ha/an, în partea de N şi de S, sau chiar 0,5 t/ha/an, în zona de câmpie.

Debitul mediu multianual al râului Prahova creşte de la 2,80 mc/s, la confluenţa cu v. Cerbului, la 27 mc/s, la ieşirea dinJude judeţ.Debitul maxim se înregistrează în luna aprilie, ca urmare a topirii zăpezii în zona montană, iar cel minim, toamna, în septembrie sau octombrie.Debitul mediu multianual de aluviuni în suspensie al râului Prahova este de 100 kg/s, la ieşirea din raza judeţului. Pe râul Teleajen, debitul mediu multianual de aluviuni în suspensie este de 30 kg/s..Debitele maxime ale principalelor râuri se înregistrează primăvara (în medie 40-54% din cel annual), iar cele minime sunt toamna, în septembrie.

Durata medie anuală a stratului de zăpadă creşte de la zona de câmpie (43,2 zile la Ploieşti) la zona montană (77,5 zile, la Sinaia şi 218 zile, la vf. Omu).

Zona montană,Consiliul reprezentând cca 27% din aria judeţului, cu înălţimi între 1200 şi 2000-2500 de metri, alcătuită din Munţii Bucegi, Baiului, Grohotiş, Ciucaş şi Siriului, constituită din depozite sedimentare, cretacice, în facies de fliş grezo-calcaros, în bază şi în facies de molasă, la partea superioară (conglomeratele de Bucegi), se remarcă prin temperaturi medii anuale între 0 şi 8 grade şi precipitaţii medii anuale de 1000-1400 mm. Ca urmare a fenomenelor de îngheţ-dezgheţ, procesul dominat este dezagregarea rocilor, care conduce la formarea predelelor de grohotiş. Cantităţile mari de precipitaţii, uneori în regim torenţial produc antrenarea unor cantităţi mari de aluviuni în bazinele superioare ale văilor Cerbului, Prahova, Bătrâneanca, Muşiţa, Crasna, Siriu, Bâsca cu cale, Doftana şi Teleajen. In sectorul montan al v. Prahova, degradarea terenurilor este mult mai avansată.

Harta de risc la alunecari de teren a Orasului Slanic Pagina 31 SC TRANSPROIECT 2001 S.A. Bdul.Dinicu Golescu , nr.38 , etaj 6 , cam 33 b ,sector 1 Bucuresti, capital social 92400 RON CUI 14163342, Nr. Inreg. Registrul Comertului: J40/7571/2001 Tel/Fax 021-224.64.68 ; email: [email protected]

Zona subcarpatică (colinară), formată din depozite sedimentare terţiare, reprezentate prin marne calcaroase (Strate de Plopu), gresii (gresia de Tarcău, gresia de Fuzaru, gresia de Kliva) argile, marne, nisipuri, tufuri, evaporite (gipsuri, sare), dispuse în cute sinclinale şi anticlinale, dezvoltate în Dealurile Doftanei, Cosminele, Vârbilău, Lazuri, Priporului, Băicoi, Bucovei şi Istriţei, are un climat temperat continental, intermediar între treptele extreme de relief, cu temperatura medie anuală de 9,3 grade,(Câmpina) şi precipitaţii medii anuale între 600 şi 1000 mm.

In zona subcarpatică, denudarea şi eroziunea de suprafaţă sunt foarte active, îndeosebi pe interfluviile despădurite şi pe terenurile agricole din bazinele văilor Proviţa, Doftana, Vârbilău, Slănic, Crasna, Drajna, Lopatna şi Sângerului.Versanţii văilor sunt afectaţi de ravenare

Primăvara şi la începutul verii, în urma plopilor abundente, pe suprafeţele în pantă, cultivate şi pe dealurile despădurite, apa se înfiltrează pe planele dintre strate, sau preferenţial în depozitele mai poroase şi produce destabilizarea versanţilor, reactivarea unor alunecări de teren, temporar stabilizate, sau formarea altora noi în zonele defrişate mai recent. Factorului litologic, determinant în formarea alunecărilor de teren, i s-Prahovaau adăugat efectele celui climatic şi al activităţilor umane. Exploatarea petrolului, sării şi substanţelor nemetalifere au condus la defrişări masive în zona subcarpatică şi au accentuat destabilizarea terenurilor. Zona subcarpatică prahoveană, aproape în totalitatea ei, este cunoscută prin amploarea alunecărilor de teren, care aduc mari prejudicii economice. țean Arealului delimitat de izoliniile de de 800 mm i s-a atribuit factorului climatic ( Kd) valoarea de 0,55.

Arealului delimitat de izoliniile de de 800 mm şi 1200 mm i s-a atribuit factorului climatic Kd valoarea de 0,65. Jude

Consiliul

Harta de risc la alunecari de teren a Orasului Slanic Pagina 32 SC TRANSPROIECT 2001 S.A. Bdul.Dinicu Golescu , nr.38 , etaj 6 , cam 33 b ,sector 1 Bucuresti, capital social 92400 RON CUI 14163342, Nr. Inreg. Registrul Comertului: J40/7571/2001 Tel/Fax 021-224.64.68 ; email: [email protected]

Prahova

țean

Jude

Legenda: kd_hidroclimatic KD

0.55 0.65 Consiliul

Fig.7: Reprezentarea factorului tematic Kd (scara grafica)

Harta de risc la alunecari de teren a Orasului Slanic Pagina 33 SC TRANSPROIECT 2001 S.A. Bdul.Dinicu Golescu , nr.38 , etaj 6 , cam 33 b ,sector 1 Bucuresti, capital social 92400 RON CUI 14163342, Nr. Inreg. Registrul Comertului: J40/7571/2001 Tel/Fax 021-224.64.68 ; email: [email protected]

Harta factorului hidrogeologic – Ke

Pentru sectorul nordic al judeţului Prahova, areal neacoperit de hărţi hidrogeologice, unde informaţiile de ordin hidrogeologic sunt punctuale (cercetări pe zone restrânse, cu obiective diverse - studii pentru ape minerale, studii pentru ape potabile, studii hidrogeologice-miniere etc.), a fost estimat un coeficient mediu de risc hidrogeologic (Ke = 0,4). Atribuirea acestei valori s-a făcut prin analiza ponderată a valoriilor factoriale înregistrate pentru întreaga suprafaţă a judeţului, cu estimarea corespondenţei morfologice şi lito-structurale din sectorul neacoperit cu hartă hidrogeologică privind freaticul. Deşi, la nivelul paralelei de la partea superioară a ultimei hărţi existente, apare o linie contrastantă între valorile factorului de influenţă, această linie nu se mai manifestă în cadrul hărţii factorului mediu (coeficientul mediu) km, constatându-se că soluţia adoptată este corectă. Situaţia este reprezentativă pentru un judeţ marcat de contrastul tranşant, între o suprafaţă cu valori calculate ale factorului de influenţă şi valori estimate (din lipsă de date primare).

Dacă în sectorul sudic al judeţului câmpia este forma de relief predominantă, spre nord se trece treptat la dealurile subcarpatice şi apoi la masivul muntos. Aspectul geologic se modifică, acelaşi lucru întâmplându-se şi cu condiţiile hidrogeologice.Prahova În sectorul sudic avem de-a face cu o circulaţie a apelor subterane prin acvifere de tip poros-permeabil, spre nord trecându-se la o circulaţie ce are loc predominant în acvifere de tip fisural. Se întâlnesc zone în care apele circulă la adâncime (> 5 m), areale în care există o circulaţie superficială ce are loc la nivelul solurilor de grosimi rduse depuse peste roca vie, sau prin zonele de alterare ale majorităţii tipurilor de rocă ce aflorează (< 5 m).țean De asemenea sunt şi zone de descărcare ale acviferelor (izvoare, zone de izvoare). Există deci şi în sectorul nordic cele 3 tipuri de suprafeţe cu probabilitate de producere a alunecărilor din punctul de vedere al coeficientului de risc hidrogeologic, fără însă a fi delimitate cu precizie. Din acest motiv s-a estimat un coeficient mediu de risc hidrogeologic (Ke = 0,4). Jude O alta sursa de informatii referitoare la nivelul hidrogeologic al apelor au reprezentat forajele hidrogeologice monitorizate de catre Administratia Nationala Apele Romane. Pe zona de studiu exista doar doua astfel de foraje, ambele situate pe teritoriul unitatii administrative a orasului Sinaia. Valorile inregistrate confirma ipotezele prezentate mai sus.

Deasemenea s-au facut observatii de teren in orasul Slanic, observatii ce au inclus si nivelurile de ape din fantani. Acestea s-au situat la o adancime cuprinsa intre 5 m si 2 m. Concluzia ce se desprinde din aceste abservatii fiind aceea ca in perioadele ploioase, nivelul freaticului din zona studiata urca spre suprafata, alimentat de infiltratiile din sol si izvoarele de adancime mica din zonaConsiliul de influenta.

Elaborarea hărţii factorului de risc hidrogeologic – Ke s-a făcut în conformitate cu Hotărârea nr. 447/10.04.2003 pentru aprobarea normelor metodologice privind modul de elaborare şi conţinutul hărţilor de risc natural la alunecări de teren şi inundaţii.

Harta de risc la alunecari de teren a Orasului Slanic Pagina 34 SC TRANSPROIECT 2001 S.A. Bdul.Dinicu Golescu , nr.38 , etaj 6 , cam 33 b ,sector 1 Bucuresti, capital social 92400 RON CUI 14163342, Nr. Inreg. Registrul Comertului: J40/7571/2001 Tel/Fax 021-224.64.68 ; email: [email protected]

Prahova

țean

Jude

Legenda: KE

0.4 Consiliul

Fig.8: Reprezentarea factorului tematic Ke (scara grafica)

Harta de risc la alunecari de teren a Orasului Slanic Pagina 35 SC TRANSPROIECT 2001 S.A. Bdul.Dinicu Golescu , nr.38 , etaj 6 , cam 33 b ,sector 1 Bucuresti, capital social 92400 RON CUI 14163342, Nr. Inreg. Registrul Comertului: J40/7571/2001 Tel/Fax 021-224.64.68 ; email: [email protected]

Harta factorului seismic – Kf

La elaborarea hărţii factoruli seismic a fost utilizată zonarea macroseismică a teritoriului României din punct de vedere al intensităţii cutremurelor, scara MSK (SR -11100 - 93), cuprinsă în Anexa 2, din Ghidul de redactare a hărţilor de risc la alunecarea versanţilor pentru asigurarea stabilităţii construcţiilor - indicativ GT 019 - 98 şi în acord cu prevederile Ghidului privind identificarea şi monitorizarea alunecărilor de teren şi stabilirea soluţiilor cadru de intervenţie, în vederea prevenirii şi reducerii efectelor acestora, pentru siguranţa în exploatare a construcţiilor, refacerea şi protecţia mediului - indicativ GT 006 - 97.

Odată cu vectorizarea zonelor de gradare a intensităţii seismice (inclusiv, a recurenţei acestora: 50 de ani, 100 de ani) s-a trecut la atribuirea valorilor factorului de influenţă seismic Kf, în cadrul poligoanelor rezultate prin intersecţia cu conturul judeţului, conform indicaţiilor furnizate de Anexa C, pct. 6, la Normele metodologice privind modul de elaborare şi conţinutul hărţilor de risc natural la alunecările de teren, cuprinse în HG 447/2003 – pentru aprobarea normelor metodologice privind modul de elaborare şi conţinutul hărţilor de risc natural la alunecări de teren şi inundaţii. Prahova Conform SR 11100/1–93 “Macrozonarea seismică a teritoriului Romaniei”, orasul Slanic se situează în zona cu grad 81 (scara MSK). Indicele „1” aferent macrozonei reprezinta perioada de revenire a cutremurelor de cca. 50 ani si respectiv 100 ani. ean Tinanad seama de normativul P100/2006, orasulț Slanic se situează în zona de hazard seismic corespunzatoare unei acceleraţii a terenului (pentru cutremure cu interval mediu de recurenţa (IMR) de 100 ani), de (ag) = 0,32g. Mentionam ca valoarea perioadei de colt corespunzatoare zonei amintite este (Tc)= 1.6 secunde. Valorile intensităţii seismice sunt mari, întreaga activitate fiind dependentă de focarul Vrancea. Jude

Valoarea factorului de influenţă (coeficient de risc) atribuit este de 0,9 pentru majoritatea teritoriului administrativ al orasului Slanic, iar pentru partea sudica a acestuia s-a atribuit valoarea de 0.99.

Consiliul

Harta de risc la alunecari de teren a Orasului Slanic Pagina 36 SC TRANSPROIECT 2001 S.A. Bdul.Dinicu Golescu , nr.38 , etaj 6 , cam 33 b ,sector 1 Bucuresti, capital social 92400 RON CUI 14163342, Nr. Inreg. Registrul Comertului: J40/7571/2001 Tel/Fax 021-224.64.68 ; email: [email protected]

Prahova

țean

Jude

Legenda: Kf_seismic KS

0.9 Consiliul0.99

Fig.9: Reprezentarea factorului tematic Kf (scara grafica)

Harta de risc la alunecari de teren a Orasului Slanic Pagina 37 SC TRANSPROIECT 2001 S.A. Bdul.Dinicu Golescu , nr.38 , etaj 6 , cam 33 b ,sector 1 Bucuresti, capital social 92400 RON CUI 14163342, Nr. Inreg. Registrul Comertului: J40/7571/2001 Tel/Fax 021-224.64.68 ; email: [email protected]

Harta factorului silvic – Kg

Pentru conturarea suprafeţelor poligonale şi evaluarea valorilor coeficientului factorial - Kg s-a utilizat Layer-ul silvic extras din harta de identificare a hazardurilor naturale, lucrare ce a fost realizata pe baza hartilor cadastrale editate in cadrul CNGCFT

Au fost atribuite următoarele valori ale factorului de influenţă Kg în funcţie de gradul de acoperire a orasul Slanic cu vegetaţie: - Kg = 0.95 - vegetatie fluvio-lacustra - Kg = 0.80 – neproductiv - Kg = 0,50 – pasune si faneata; - Kg = 0,40 - vegetatie localitati; - Kg = 0,20 - livada; - Kg = 0,10 - padure;

Din punct de vedere biogeografic teritoriul studiat apartine padurilor temperate subtipul padurilor de fag si al padurilor de stejar inlocuite in mare parte de pajisti secundare aparute in urma defrisarilor. Etajarea vegetatiei forestiere in functie dePrahova altitudine si expunere a dus la dezvoltarea padurilor de fag in jumatatea superioara a dealurilor, pe vaile umbrite si pe versantele cu expunere N si NE. Padurile de stejar si gorun ocupa zonele mai joase si versantele insorite unde intra in amestec cu subtipul fagului. Vegetatia forestiera este dublata de un subarboret alcatuit din maces, porumbar, corn, singer, etc. țean

Din flora originala, compartimentul ierburilor s-a adaptat cel mai bine schimbarilor de peisaj avand in prezent cea mai larga arie de raspandire si o diversitate floristicia apreciabila. In lunci si zonele cu exces de umiditate s-a dezvoltat o asociatie vegetala hidrofila formata din plop, salcie si specii ierboase. Jude

Un coeficient Kg = 0.50 a fost atribuit păşunilor, acestea fiind considerate suprafeţe foarte slab protejate anti-erozional.

Zonele de livadă au fost caracterizate printr-un coeficient Kg = 0.20, vegetaţia arboricolă, mai ales cea cu rădăcină pivotantă, mărind factorul de siguranţă la alunecare atât prin efectul de ţintuire cât şi prin drenarea apei până la o adâncime de 5-10 m faţă de suprafaţă.

Cele mai stabile zone, având Kg = 0.10, sunt cele împădurite. Acestea combină diferitele tipuri de vegetaţieConsiliul combinând avantajele armării induse de vegetaţia arboricolă cu un bun drenaj asigurat prin evapo-transpiraţie de către arbuşti.

Zona terenurilor neproductive a fost caracterizata de un coeficient Kg = 0,8, datorita degradarii si riscului ce il reprezinta pentru desfasurarea oricaror activitati.

Harta de risc la alunecari de teren a Orasului Slanic Pagina 38 SC TRANSPROIECT 2001 S.A. Bdul.Dinicu Golescu , nr.38 , etaj 6 , cam 33 b ,sector 1 Bucuresti, capital social 92400 RON CUI 14163342, Nr. Inreg. Registrul Comertului: J40/7571/2001 Tel/Fax 021-224.64.68 ; email: [email protected]

Prahova

țean

Jude

Legenda: Kg_silvic KG

0.1 0.2 0.4 0.5 0.8 0.95 Consiliul

Fig. 10: Reprezentarea factorului tematic Kg (scara grafica)

Harta de risc la alunecari de teren a Orasului Slanic Pagina 39 SC TRANSPROIECT 2001 S.A. Bdul.Dinicu Golescu , nr.38 , etaj 6 , cam 33 b ,sector 1 Bucuresti, capital social 92400 RON CUI 14163342, Nr. Inreg. Registrul Comertului: J40/7571/2001 Tel/Fax 021-224.64.68 ; email: [email protected]

Harta factorului antropic – Kh

Urmând indicaţiile Anexei C la normele metodologice privind modul de elaborare şi conţinutul hărţilor de risc natural la alunecări de teren şi inundaţii – HG 447/2003, categoriilor (poligoanelor) sus menţionate li s-au atribui următoarele valori ale factorului Kh:  teren neproductiv 0,01,  padure 0.1  livezi 0,2,  localitate 0,3,  teren agricol 0,4  zona urbana 0,5  drum comunal 0,3,  drum judeţean 0,6, Se menţionează procedeul buffer, prin care vectorii (drumuri) au fost transformaţi în poligoane, cu următoarele lăţimi:  drum comunal 6 m,  drum judeţean 10 m, Prahova

ean ț

Jude

Consiliul

Harta de risc la alunecari de teren a Orasului Slanic Pagina 40 SC TRANSPROIECT 2001 S.A. Bdul.Dinicu Golescu , nr.38 , etaj 6 , cam 33 b ,sector 1 Bucuresti, capital social 92400 RON CUI 14163342, Nr. Inreg. Registrul Comertului: J40/7571/2001 Tel/Fax 021-224.64.68 ; email: [email protected]

Prahova

țean

Jude

Legenda: kh_antropic KH

0.01 0.1 0.2 0.3 0.4 0.5 0.6 Consiliul

Fig.11: Reprezentarea factorului tematic Kh (scara grafica)

Harta de risc la alunecari de teren a Orasului Slanic Pagina 41 SC TRANSPROIECT 2001 S.A. Bdul.Dinicu Golescu , nr.38 , etaj 6 , cam 33 b ,sector 1 Bucuresti, capital social 92400 RON CUI 14163342, Nr. Inreg. Registrul Comertului: J40/7571/2001 Tel/Fax 021-224.64.68 ; email: [email protected]

Harta factorului mediu de influenţă – Km

Harta de risc la alunecări de teren a teritoriului administrativ a orasului Slanic s-a realizat prin combinarea celor opt hărţi tematice în ArcMap. Harta reprezintă o serie de suprafeţe poligonale divers colorate, cărora le corespund diferite valori ale coeficientului mediu de producere a alunecari - Km.

În prealabil, fiecare hartă tematică a fost analizată în vederea eliminării defectelor de digitizare (suprapuneri de poligoane, eliminarea golurilor dintre poligoane şi eliminarea punctelor duplicat).

Fiecărei hărţi tematice îi este asociată o bază de date a cărei structură şi definire a câmpurilor este identică pentru coeficienţii Ka - Kg. Sistem de proiecţie - STEREO '70.

Hărţile tematice în cadrul cărora se regăsesc suprafeţele poligonale cu valorile coeficientului specific fiecărui factor de influenţă a stabilităţii versanţilorPrahova (Ka - Kh) au fost transformate în hărţi de tip grid, cu reţeaua de 1m × 1m.

În cadrul fiecărei suprafeţe poligonale, reţelei de puncte i-a fost atribuită în fiecare punct valoarea coeficientului factorial specific K, stabilită pentru întreaga suprafaţă a poligonului. țean După obţinerea în format grid a celor opt hărţi tematice corespunzătoare factorilor de influenţă a stabilităţii versanţilor, s-a trecut la combinarea după formulă a acestor griduri, rezultând o serie de suprafeţe poligonale care, în ansamblu, definesc harta de risc la alunecări de teren. Jude Estimarea valorilor coeficientului mediu de producere a alunecari Km

Pentru calculul coeficientului mediu de producere a alunecari Km, corespunzător fiecărei suprafeţe poligonale rezultate prin suprapunerea celor opt hărţi factoriale, s-a utilizat formula :

 KK K  ba   KKKKKK  m 6 hgfedc în care : Ka – valoareaConsiliul coeficientului factorului litologic; Kb – valoarea coeficientului factorului geomorfologic; Kc – valoarea coeficientului factorului structural; Kd – valoarea coeficientului factorului hidrologic-climatic; Ke – valoarea coeficientului factorului hidrogeologic; Kf – valoarea coeficientului factorului seismic; Kg – valoarea coeficientului factorului silvic; Kh – valoarea coeficientului factorului antropic.

Valorile coeficientului mediu de de producere a alunecari Km rezultate se înscriu într-un interval larg, de la 0,12 (factor minim), până la 0,80 (factor maxim), ceea ce semnifică un potenţial de producere al alunecărilor de teren de la mediu la mare.

Harta de risc la alunecari de teren a Orasului Slanic Pagina 42 SC TRANSPROIECT 2001 S.A. Bdul.Dinicu Golescu , nr.38 , etaj 6 , cam 33 b ,sector 1 Bucuresti, capital social 92400 RON CUI 14163342, Nr. Inreg. Registrul Comertului: J40/7571/2001 Tel/Fax 021-224.64.68 ; email: [email protected]

În vederea încadrării potenţialului de producere a alunecărilor de teren s-au utilizat categoriile specificate în legislaţie, conform tabelului :

Probabilitate (Potenţial) de producere Valoarea benzii factorului mediu Km a alunecărilor de teren Practic zero (lipsă) 0 Redusă < 0.10 Medie 0.10 – 0.30 Medie - Mare 0.31 – 0.50 Mare 0.51 – 0.80 Foarte mare 0.81 – 1.00

Prahova

ean ț

Jude

Consiliul

Harta de risc la alunecari de teren a Orasului Slanic Pagina 43 SC TRANSPROIECT 2001 S.A. Bdul.Dinicu Golescu , nr.38 , etaj 6 , cam 33 b ,sector 1 Bucuresti, capital social 92400 RON CUI 14163342, Nr. Inreg. Registrul Comertului: J40/7571/2001 Tel/Fax 021-224.64.68 ; email: [email protected]

Prahova

țean

Jude

Legenda:

km_slanic Probabilitate

scazuta medie medie mare mare Consiliul

Fig. 12: Reprezentarea coeficientului mediu de hazard Km (scara grafica)

Harta de risc la alunecari de teren a Orasului Slanic Pagina 44 SC TRANSPROIECT 2001 S.A. Bdul.Dinicu Golescu , nr.38 , etaj 6 , cam 33 b ,sector 1 Bucuresti, capital social 92400 RON CUI 14163342, Nr. Inreg. Registrul Comertului: J40/7571/2001 Tel/Fax 021-224.64.68 ; email: [email protected]

3.2. Evaluarea vulnerabilitatilor. Realizarea hartii de risc la alunecari de teren

Istoricul alunecarilor de teren inregistrate in orasul Slanic.

Inregistrarea alunecarilor de teren in orasul Slanic a inceput in anul 1975, data consemnata in inventarul realizat in cadrul studiilor suport pentru legea 575/2001. Deasemenea mai sunt inregistrate alunecari de teren in anii 1996, 1997 si 1998. Datele referitoare la aceste alunecari de teren sunt prezentate in tabelul 1.

Date referitoare la alunecarile de teren produse pe teritoriul comunei au fost puse la dispozitie de catre beneficiar sub forma fiselor de identificare a alunecarilor conform ord. 62N din 1998.

Datele referitoare la alunecarile de teren cuprinse in cele 2 surse au fost confirmate si completate de catre consiliul local al orasul Slanic, cu evenimente cuprinse in perioada 2000 - 2010.

Cu aceasta ocazie s-au efectuat modificari in ceea ce priveste pozitionarea alunecarilor de teren, deoarece precizia cu care acestea au fost determinatePrahova in fisele de identificare a alunecarilor nu permite pozitionarea lor cu exactitate in cadrul hartii digitale create ca suport pentru acest studiu.

In urma observatiilor de teren efectuate impreuna cu reprezentantul desemnat al Primariei Slanic, s-au determinat cu ajutorul GPS-ului coordonatelețean exacte ale zonelor identificate cu alunecari de teren. Cu aceasta ocazie s-a facut si o reactualizare a inventarului de alunecari de teren de pe teritoriul comunei, in urma careia s-au refacut si completat fisele identificare a alunecarilor conform ord. 62N din 1998. Aceste fise se prezinta mai jos.

Parte din alunecarile identificate peJude teritoriul orasului, au la baza fenomene de eroziune a malurilor datorata neamenajarii cursurilor torentiale, care avand viteze foarte mari antreneaza materialul solid necoeziv sau slab coeziv din zona malurilor, si impreuna cu plutitori creeaza in unele cazuri adevarate blocaje pe cursurile de apa ce asigura scurgerea de suprafata. Neintretinerea acestor cursuri torentiale afecteaza ireversibil malurile, care datorita eroziuni in albie ajung la inaltimi semnificative fapt ce afecteaza stabilitatea acestora.

Alunecarile de pamant activate cu mult timp in urma (1975 – 1998) au evoluat in mod diferit, unele din acestea fiind foarte dificil de identificat datorita faptului ca zona alunecarii a fost inierbata, s-au plantat arbori care acopera in prezent suprafata afectata ori datorita timpului trecut de la producereaConsiliul acesteia, efectele s-au estompat.

In continuare prezentam alunecarile de teren identificate in orasul Slanic in cadrul inventarului penru studii suport efectuate pentru Legea 575/2001, precum si inventarul alunecarilor de teren rezultat in urma campaniei de observatii de teren si prospectare a zonelor afectate de alunecari de teren, actiune desfasurata cu sprijinul primariei din orasul Slanic.

Harta de risc la alunecari de teren a Orasului Slanic Pagina 45 SC TRANSPROIECT 2001 S.A. Bdul.Dinicu Golescu , nr.38 , etaj 6 , cam 33 b ,sector 1 Bucuresti, capital social 92400 RON CUI 14163342, Nr. Inreg. Registrul Comertului: J40/7571/2001 Tel/Fax 021-224.64.68 ; email: [email protected]

Alunecari de teren inregistrate in orasul Slanic si inregistrate in studiile suport pentru legea 575/200

Tabel 1 Localizare Data. prod Tipul Suprafaţa afectată Cauze Pagube materiale Măsuri de remediere Fenomen alunecării (ha) 1. Condiţii de teren Case Drum Teren 1. Modificare geometrica (materialul 2. Procese geomorfologice (nr.) (m) agricol 2. Drenaj alunecat) 3. Procese climatice (ha) 3. Lucrări de susţinere 4. Procese antropice 4. Lucrări de ranforsare internă Favorizante Declanşatoare 5. Alte măsuri Prahova Aplicate Propuse Piatra Verde 1973 Primară 104,0 2. Exec de păşuni 2, pamant umid pe vers 5. Plantatii specii Izv. de coasta forestiere 1990 Reactivată 1,0 1.2.3. da păşuni 3 roca ean V Muşcelului 1989 Reactivată 2,0 2.3. ț da păşuni 3 grohotis nov.89 Reactivată 3,0 2.3. da păşuni 3 grohotis Brusturiş dec.90 Reactivată 2,0 2.3. da păşuni 3 pamant Jude V Gorganului mai 90 Reactivată 3,0 2.3. da păşuni 3 grohotis V Fundată mai 90 Reactivată 2,0 2.3. păşuni 3 grohotis Jariştea mai 90 Reactivată 5 2.3. fâneţe 3 grohotis Salina Veche mai 90 Reactivată 2,0 2.3. da fâneţe 2.3. grohotis Consiliul

Harta de risc la alunecari de teren a Orasului Slanic Pagina 46 SC TRANSPROIECT 2001 S.A. Bdul.Dinicu Golescu , nr.38 , etaj 6 , cam 33 b ,sector 1 Bucuresti, capital social 92400 RON CUI 14163342, Nr. Inreg. Registrul Comertului: J40/7571/2001 Tel/Fax 021-224.64.68 ; email: [email protected]

Piatra Verde 1990 Reactivată 15,0 1.2.3. da islaz 3 roca Baia Baciului 1990-1998 Reactivată 2,0 2.3. str 100 livadă 3 Roca m prabusire Pct Livezi 1990-1998 Reactivată 30,0 3 livezi 3 pamant Str 1990-1998 Reactivată 8,0 2.3. păşuni Crizantemelor Pamant rasturnare Prahova Pct Noroaie 1970 1998 Reactivată 10,0 2.3. 10 Livada Roca faneata prabusire Calea Veleni 1970 1998 Reactivată 8,0 1.2. Livada pamant țean faneata Pct Lupoaia 90-98 Reactivată 2,0 3 1.2. Livada pamant faneata Pct Sistematica 1990 Reactivată 14,0 1.3. 3 DC 100 păşune 3 pamant m 5. Refacere Jude drum

Consiliul

Harta de risc la alunecari de teren a Orasului Slanic Pagina 47 SC TRANSPROIECT 2001 S.A. Bdul.Dinicu Golescu , nr.38 , etaj 6 , cam 33 b ,sector 1 Bucuresti, capital social 92400 RON CUI 14163342, Nr. Inreg. Registrul Comertului: J40/7571/2001 Tel/Fax 021-224.64.68 ; email: [email protected]

Inventar de puncte – cu alunecarile de teren din comuna Slanic puse la dispozitie de Consiliul Judetean Prahova

Nr. Denumire punct alunecare Latitudine Longitudine Crt. o o 1 Punct Piatra Verde 45 14’ 1” 25 56’ 45” 2 Punct Baia Baciului - Grota 45o 14’ 27” 25o 56’ 2” 3 Punct Livezi 45o 12’ 12” 25o 56’ 6” 4 Str. Crizantemelor punct Releu 45o 14’ 21” 25o 56’ 51” 5 Baia Verde Punct Noroaie 45o 13’ 41” 25o 56’ 6” 6 Punct Calea Valeni Gisca 45o 12’ 31” 25o 57’ 13” 7 Punct Lupoaia 45o 12’ 15” 25o 57’ 9” 8 Punct Sistematica 45o 13Prahova’ 34” 25o 55’ 21” 9 Punct Piatra Verde – V. Pietrei 45o 14’ 1” 25o 56’ 45” 10 Punct Valea Muscelului 45o 13’ 31” 25o 57’ 31” 11 Punct Praja țean45o 12 ’ 59” 25o 55’ 49” 12 Punct Brusturis 45o 15’ 58” 25o 56’ 59” 13 Valea Gorganului Livadea 45o 14’ 50” 25o 55’ 49” 14 Valea FundataJude Cremenea 45o 16’ 5” 25o 56’ 12” 15 Punct Jaristea 45o 14’ 50” 25o 55’ 49” 16 Punct Salina Veche 45o 14’ 56” 25o 57’ 31” 17 SC Electrica SA SD Ploiesti 45o 13’ 56” 25o 56’ 11” 18 OSPA 0.12

Consiliul

Harta de risc la alunecari de teren a Orasului Slanic Pagina 48 SC TRANSPROIECT 2001 S.A. Bdul.Dinicu Golescu , nr.38 , etaj 6 , cam 33 b ,sector 1 Bucuresti, capital social 92400 RON CUI 14163342, Nr. Inreg. Registrul Comertului: J40/7571/2001 Tel/Fax 021-224.64.68 ; email: [email protected]

Inventar de puncte GPS – cu pozitia alunecarilor de teren din comuna Slanic determinate in cadrul observatiilor de teren (STEREO 70)

Nr. Denumire punct alunecare Coordonata X Coordonata Y Coordonata Z Crt.

1 Punct Grota Miresei 573346 415148 434 2 Punct valea Muscel 574762 416319 436 3 Punct strada Crinilor 575015 416362 442 4 Punct Piatra Verde 575130 417520 500 5 Punct Piatra Verde2 575535 417869 569 6 Punct Gasca 575300 412260 389 7 Punct Praja 574895 412974 362 8 Punct Baia Verde (Noroaie) 574193 Prahova415019 422 9 Punct Str.Livezi 573960 412845 388 10 Punct Sistematica 572959 414584 417 11 Punct Sistematica2 572616țean 414488 449 12 Punct Sistematica3 572444 414395 477380 13 Punct Fundata 573930 416489 421 14 Punct Jaristea Jude573788 418278 490

Consiliul

Harta de risc la alunecari de teren a Orasului Slanic Pagina 49 SC TRANSPROIECT 2001 S.A. Bdul.Dinicu Golescu , nr.38 , etaj 6 , cam 33 b ,sector 1 Bucuresti, capital social 92400 RON CUI 14163342, Nr. Inreg. Registrul Comertului: J40/7571/2001 Tel/Fax 021-224.64.68 ; email: [email protected]

Observatii de teren.

In localitatea Slanic, judetul Prahova au fost vizionate urmatoarele zone dupa cum urmeaza: Punct Grota Miresei

In intravilanul orasului Slanic se observa un versant constituit din depozite de sare acoperite de un deluviu de natura argiloasa( in zona de creasta, versantul este impadurit). (foto1).

Prahova

Foto1- Vedere generala-Grota Miresei Foto2- Colmatarea lacului+centura de beton ean In zona s-a observat producerea unei prabusiri țce a indus o alunecare de teren. Mentionam ca aceasta a pornit din zona de creasta a versantului, a produs dezgolirea pantei acestuia si colmatarea partiala a lacului de la baza muntelui “Lacul Baia Baciului”(foto 2).

Cauzele care au determinat prabusirea si respectiv alunecarea sunt: - apa din precipitatii (seJude infiltreaza in formatiunea acoperitoare si apoi dizolva sarea); - actiunea omului (exploatarea sarii si existenta unor lucrari subterane nerambleate) (foto 4). In foto 5 se observa suprafata de glisare a alunecarii (ce coincide cu suprafata rocii de baza (sare), fapt ce atesta ca alunecarea este superficiala si afecteaza numai deluviul de panta.

Consiliul

Foto4-Lucrari miniere abandonate Foto5- Partea dreapta aalunecarii

Harta de risc la alunecari de teren a Orasului Slanic Pagina 50 SC TRANSPROIECT 2001 S.A. Bdul.Dinicu Golescu , nr.38 , etaj 6 , cam 33 b ,sector 1 Bucuresti, capital social 92400 RON CUI 14163342, Nr. Inreg. Registrul Comertului: J40/7571/2001 Tel/Fax 021-224.64.68 ; email: [email protected]

Conform observatiilor de teren, partea stanga a alunecarii prezinta panta lina (cca. 10-120), este acoperit cu vegetatie arboricola, fata de desprindere prezentand o inaltime ce variaza intre 1.00m (marginea proprietatii particulare) pana la cca. 2.50m (spre lac). Degradarea versantului este accentuata si de actiunea negativa a omului (depozitare de resturi menajere) (vezi foto 6-7)

Prahova Foto6-Partea stanga a alunearii-amonte Foto7 – Partea stanga a alunecarii-aval

Punct Baia Verde (Noroaie) țean In punctul Noroaie, (cum urci pe strada Salinei), se afla locatia unei vechi exploatari de sare. Explotarea sarii se efectua in salina prin metoda clopot. Prin infiltrarea apelor de suprafata care au dizolvat sarea, s-a produs prabusirea tavanelor exploatarii. Ca urmare, au aparut 3 lacuri sarate cu aspect de doline carstice.Jude Denumirea de “Baia Verde” vine de la culoarea apei. Ca urmare a spalarii suprafetei malurilor prin fenomene de siroire a apei din precipitatii, s-au creat asa numitele lapiezuri (santuri verticale de dizolvare) (foto1-2).

Consiliul

Foto1- Lac antroposalin Foto2 – Lapiezuri

Harta de risc la alunecari de teren a Orasului Slanic Pagina 51 SC TRANSPROIECT 2001 S.A. Bdul.Dinicu Golescu , nr.38 , etaj 6 , cam 33 b ,sector 1 Bucuresti, capital social 92400 RON CUI 14163342, Nr. Inreg. Registrul Comertului: J40/7571/2001 Tel/Fax 021-224.64.68 ; email: [email protected]

Foto3– Lucrari de sustinere degradate Foto4-Detaliu Mentionam ca pe malul unuia dintre lacuri a existat o amenajare (foto3 si foto 4).

In amonte de aceste lacuri, de-a lungul paraului Tulburea, afluent de stanga al Slanicului, a fost observata o alunecare de teren, versantii prezentand un aspect specific de teren valurit cu fete de desprindere dezvoltate in trepte, cu inaltimi cuprinse intre 0,30-0,50m

La baza acestora, s-a observat ca zona prezinta umiditate Prahovaexcesiva, transformand materialul alunecat in curgere noroioasa(vezi foto5-6) .

țean

Jude

Foto5-Paraul Tulburea-amonte Foto6 – Baza versantului-curgere noroioasa

Din observatiile de teren reiese ca versantii sunt impaduriti (peredomina arbustii de catina).

Mentionam ca zona este afectata de o miscare relativ lenta a versantului vegetatia contribuind la mentinerea stabilitatii acestuia (foto7). Consiliul Valea paraului Tulburea este dalata (regularizata) cu dale de beton de la baza versantului si pana la varsarea in paraul Slanic(foto8).

Se preconizeaza regularizarea vaii si in amonte pana la releu.

Harta de risc la alunecari de teren a Orasului Slanic Pagina 52 SC TRANSPROIECT 2001 S.A. Bdul.Dinicu Golescu , nr.38 , etaj 6 , cam 33 b ,sector 1 Bucuresti, capital social 92400 RON CUI 14163342, Nr. Inreg. Registrul Comertului: J40/7571/2001 Tel/Fax 021-224.64.68 ; email: [email protected]

Foto7-Versant cu fete de desprindere Foto8 – Paraul Tulburea-regularizat Punct valea Muscel Fenomenul de alunecare s-a produs in anul 1989, pe valea paraului Muscel, si a afectat o suprafata de cca. 20000mp. In teren s-a constatat ca fruntea alunecarii este pozitionata in zona releului, aprox. 1 km amonte de intravilanul orasului. Din spusele localnicilor, corpul alunecarii a suferit, in timp, o scufundare (tasare) (de aprox.Prahova 4,00 m in zona caselor) afectand locuintele, strazile, gradinile (pomii sunt inclinati) etc. (foto. 1-4).

țean

Jude

Foto1-Casa afectata Foto2 – Detaliu Cauzele acestei scufundari sunt: precipitatiile (ploi si zapezi), fluctuatia debitului paraului Muscel din perioadele ploioase, panta terenului, etc. Pentru ameliorarea conditiilor existente se recomanda lucrari de drenaj a apelor de suprafata si subterane. Consiliul

Foto3-Vedere generala Foto4 – Pomi inclinati

Harta de risc la alunecari de teren a Orasului Slanic Pagina 53 SC TRANSPROIECT 2001 S.A. Bdul.Dinicu Golescu , nr.38 , etaj 6 , cam 33 b ,sector 1 Bucuresti, capital social 92400 RON CUI 14163342, Nr. Inreg. Registrul Comertului: J40/7571/2001 Tel/Fax 021-224.64.68 ; email: [email protected]

Punct strada Crinilor(V.Muscelului)

Este o alunecare activa ce afecteaza zona cu case ( situate pe zona de reful) de pe strada Crinilor (vezi foto3). S-a observat ca fenomenul de instabilitate ce afecteaza zona, porneste tot din zona releului (aprox .500m)(foto1)

Prahova

ean Foto1-Vedere generala spre amonte ț Foto2 – Pomi inclinati+vegetatie hidrofila

Ca aspect, terenul din corpul alunecarii este valurit, cu pomi inclinati, zone cu umiditate excesiva si vegetatie hidrofila (foto2). S-a observat in teren ca incetinirea procesului de alunecare se datoreaza fixarii corpului alunecarii cu plantatii de pomi fructiferiJude (foto4). Nivelul apei observat in fantanile din zona alunecarii se situeaza la adancimea de aproximativ 5,00m.

Consiliul

Foto3-Casa afectata de alunecare Foto4 – Pomi inclinati+vegetatie hidrofila

Harta de risc la alunecari de teren a Orasului Slanic Pagina 54 SC TRANSPROIECT 2001 S.A. Bdul.Dinicu Golescu , nr.38 , etaj 6 , cam 33 b ,sector 1 Bucuresti, capital social 92400 RON CUI 14163342, Nr. Inreg. Registrul Comertului: J40/7571/2001 Tel/Fax 021-224.64.68 ; email: [email protected]

Punct Piatra Verde, V.Pietrei Alunecarea de teren s-a declansat in anul 1990 si a afectat o suprafata de aprox.160000mp. Alunecarea este cuprinsa intre releu si dealul Tarina (afectand drumul judetean 100N si islazul). Roca de baza in zona alunecata este reprezentata de tuful vulcanic de culoare verzuie ce afloreaza in zona Muntele Verde (sau Piatra Verde) (foto1). Din spusele localnicilor, in zona exista o cariera de tuf verde si gips, situata pe creasta dealului Piatra Verde. S-a observat in teren ca, in continuarea dealului Piatra Verde, versantul este partial impadurit, prezinta aspect valurit si fragmentat de vai torentiale (vezi foto2).

Prahova

Foto1- Piatra verde țean Foto2 – Versant valurit

Una dintrea aceste vai se numeste valea Pietrei. Versantul de pe malul stang al vaii Pietrei prezinta un aspect usor valurit, este inierbat, (vezi foto3), fetele de desprindere situate pe corpul alunecarii au inaltimi variabile 0.2-0.5m (vezi foto 4). S-a observat, in teren, ca zona de reful prezinta umiditate excesivaJude . In prezent alunecarea este stabilizata.

Consiliul

Foto3-Valea Pietrei Foto4 – Versant valurit cu fete de desprindere

Harta de risc la alunecari de teren a Orasului Slanic Pagina 55 SC TRANSPROIECT 2001 S.A. Bdul.Dinicu Golescu , nr.38 , etaj 6 , cam 33 b ,sector 1 Bucuresti, capital social 92400 RON CUI 14163342, Nr. Inreg. Registrul Comertului: J40/7571/2001 Tel/Fax 021-224.64.68 ; email: [email protected]

Punct Gasca In acest punct s-a constatat ca versantii vaii Slanic, prezinta siroiri intense, ravenari, generate de precipiatatiile abundente. Fenomenele se datoreaza preponderent lipsei vegetatiei (paduri defrisate) si actiunii omului (strada Calea Valeni +case). In teren s-au constatat eroziuni accentuate atat in lungul vaii cat si lateral, (foto3 si foto4). In perioadele de ape mari, acest fenomen este generator de pante abrupte. Ca pozitie, eroziunea din malul drept se situeaza in marginea drumului local ( la cca. 5-6m de gardul unei proprietati,(foto1)). Mentionam ca malul stang al acestei eroziuni se invecineaza cu un teren partial impadurit, (foto2).

Prahova

Foto1- Mal drept si str. Calea Valeni țean Foto2 –Mal stang

Jude

Foto3-ValeaConsiliul Slanic Foto4 – Versant valurit cu fete de desprindere

Harta de risc la alunecari de teren a Orasului Slanic Pagina 56 SC TRANSPROIECT 2001 S.A. Bdul.Dinicu Golescu , nr.38 , etaj 6 , cam 33 b ,sector 1 Bucuresti, capital social 92400 RON CUI 14163342, Nr. Inreg. Registrul Comertului: J40/7571/2001 Tel/Fax 021-224.64.68 ; email: [email protected]

Punct Praja Eroziune de mal, (malul drept al paraului Praja), cu versanti bine impaduriti, (foto1 si foto2), care nu afecteaza stabilitatea zonei.

Foto1-Valea Praja-detaliu Foto2 – Valea Praja Prahova Punct Str.Livezi Alunecarea a afectat versantul ce margineste strada Livezi si gospodariile din zona.S-a observat in teren aspectul usor valurit, inierbat si partial impadurit al versantului (vezi foto1) cu fetede desprindere situate in zona fruntii alunecariiean . S-a observat, in teren, ca zona de reful prezinta umiditate excesiva, (vezi foto2), drumulț local fiind afectat de scurgerea apelor de suprafata pe versant. Ca solutie pentru ameliorarea conditiilor existente, recomandam lucrari de drenaj a apelor de suprafata .

Jude

Consiliul

Foto1-Versant valurit Foto2 – Zona de reful cu umiditate excesiva

Harta de risc la alunecari de teren a Orasului Slanic Pagina 57 SC TRANSPROIECT 2001 S.A. Bdul.Dinicu Golescu , nr.38 , etaj 6 , cam 33 b ,sector 1 Bucuresti, capital social 92400 RON CUI 14163342, Nr. Inreg. Registrul Comertului: J40/7571/2001 Tel/Fax 021-224.64.68 ; email: [email protected]

Punct Sistematica 1,2,3 Este o alunecare reactivate pe o fosta excavatie pentru exploatarea sarii. Versantul prezinta un aspect valurit si framantat (foto1, foto3 si foto5), este partial impadurit, cu copaci inclinati spre aval (foto2), cu suprafete de desprindere ce au inaltimi variabile 0.2-1.0m. Fruntea alunecarii se afla pe coama dealului, (vezi foto4). S-a observat in teren ca fenomenul de alunecare a afectat si drumul vechi (Stefesti – Slanic). In zona excavatiei s-a dezvoltat vegetatie hidrofila, fiind o zona cu exces de umiditate.

Prahova Foto1-Sistematica1-versant valurit+ona Foto2 – Sistematica 1-copaci inclinati cu umidiztate excesiva

țean

Jude

Foto3-Sistematica2-versant valurit Foto4 – Sistematica 2-fata de desprindere

Consiliul

Foto5-Sistematica2-versant valurit Foto6 – Sistematica 3-versant valurit

Harta de risc la alunecari de teren a Orasului Slanic Pagina 58 SC TRANSPROIECT 2001 S.A. Bdul.Dinicu Golescu , nr.38 , etaj 6 , cam 33 b ,sector 1 Bucuresti, capital social 92400 RON CUI 14163342, Nr. Inreg. Registrul Comertului: J40/7571/2001 Tel/Fax 021-224.64.68 ; email: [email protected]

Punct Fundata Cremenea Este o alunecare declansata in anul 1990 si care a afectat o suprafata de aproximativ 20000mp. In teren s-a constatat ca versantul prezinta aspect valurit, framantat, cu urme de siroiri, ravenari, exces de umiditate, generate de precipiatatiile abundente, (foto1). Fenomenul de alunecare din acest punct se datoreaza preponderant lipsei vegetatiei (curatarea versantului de maracini), (foto2), fenomenului de inghet –dezghet, etc .

Foto1 -versant valurit Foto2 –vale torentiala Se recomanda impadurirea versantului cu vegetatie (speciiPrahova autohtone adecvate zonei biogeografice)

Punct Jaristea ean In acest punct s-a constatat ca adancirea parauluiț Jaristea in profil longitudinal a determinat in malul drept al acestuia o eroziune locala a malului, caracterizata prin panta abrupta, siroiri, ravenari, etc. (foto1-2). Mentionam ca acest mal prezinta vegetatie in zona superioara.

Jude

Consiliul Foto1 –podet peste valea Jaristea Foto2 –eroziune de mal

Harta de risc la alunecari de teren a Orasului Slanic Pagina 59 SC TRANSPROIECT 2001 S.A. Bdul.Dinicu Golescu , nr.38 , etaj 6 , cam 33 b ,sector 1 Bucuresti, capital social 92400 RON CUI 14163342, Nr. Inreg. Registrul Comertului: J40/7571/2001 Tel/Fax 021-224.64.68 ; email: [email protected]

Prahova

țean

Jude

Consiliul

Pozitionarea punctelor identificate ca zone critice la alunecari de teren. Detaliu al zonei de prospectare

Harta de risc la alunecari de teren a Orasului Slanic Pagina 60 SC TRANSPROIECT 2001 S.A. Bdul.Dinicu Golescu , nr.38 , etaj 6 , cam 33 b ,sector 1 Bucuresti, capital social 92400 RON CUI 14163342, Nr. Inreg. Registrul Comertului: J40/7571/2001 Tel/Fax 021-224.64.68 ; email: [email protected]

Din analiza harti de hazard la alunecari de teren a orasului Slanic coroborata cu limita intravilanului a rezultat harta zonelor de risc la alunecari de teren, unde s-au identificat 13 zone in care producerea fenomenului poate duce la pagube materiale.

Verificarile facute cu ocazia deplasarilor in teren precum si analiza datelor privind infrastructura existenta la nivelul unitatii administrative duc la urmatoarele concluzii privitoare la fiecare zona identificata.

Prahova

țean

Jude

Consiliul

Harta de risc la alunecari de teren a Orasului Slanic Pagina 61 SC TRANSPROIECT 2001 S.A. Bdul.Dinicu Golescu , nr.38 , etaj 6 , cam 33 b ,sector 1 Bucuresti, capital social 92400 RON CUI 14163342, Nr. Inreg. Registrul Comertului: J40/7571/2001 Tel/Fax 021-224.64.68 ; email: [email protected]

Zona 1.

Situata in partea de nord in localitatea Grosani, prezinta o vulnerabilitate mare, fiind o zona dens populata, aflata de-a lungul raului Slanic si in interfluviul dintre paraul Slanic si paraul Tariceanca. Incidenta fenomenului este scazuta datorita faptului ca zona este partial acoperita cu vegetatie. Riscul alunecarilor de teren este prezent, datorita versantilor abrupti si scurgerilor pe versanti care actioneaza in arealul derterminat. Trebuie avut in vedere faptul ca aceasta zona este strabatuta de mai multe paraie cu caracter nepermanent ce se activeaza in perioadele de precipitatii abundente, iar conditiile morfologice din zona permit regimuri de curgere torentiala. In apropierea zonei a fost identificat punctul de alunecare “Jaristea” caracterizat prin panta abrupta, siroiri, ravenari in periodele de ploi intense, sau cu durata mare, fenomenele de alunecare fiind situate in zonele cu pante mari, unde scurgerile pe versanti capata aspect torential reusind sa antreneze materialul necoeziv sau slab coeziv. Infrastructura din regiunea respectiva nu beneficiaza de sisteme de drenaj al apelor de suprafata care sa faciliteze scurgerea in siguranta a acestora catre emisari. Se recomanda regularizarea paraului Slanic si Tariceanca, sau protejarea malurilor cu lucrari hidrotehnice care sa stopeze eroziunea malurilor si adincirea in profil transversal. Prahova Zona 2.

Aflata la mica distanta de prima zona, in zona de versant mal stang al unui parau necadastrat, aceasta este o zona relativ slab populata. Torenti ce dreneaza apele de suprafata provenite din ploi catre albia paraului, ar trebui sa aiba țean o albie conturata (sant, rigola) intretinuta corespunzator, pentru evitarea eroziunilor ce le-ar putea produce in cazul unor ploi de intensitate mare. Incidenta fenomenului este scazuta datorita faptului ca zona este impadurita. Pana in momentul de fata nu s-au inregistrat alunecari active sau pagube materiale.

Zona 3. Jude

Aceasta zona de risc este slab populata (5 gospodarii) in zona dintre Muntele Verde si malul stang al paraului Tariceanca, in apropierea DJ 100 N. In zona s-au semnalat pana in prezent alunecari active ce au afectat DJ 100 N – punct Piatra Verde 1 si 2, datorita scurgerilor de pe versanti ce sunt drenate insuficient de santurile de protectie ale drumului. Sistemul de drenaj prezinta intreruperi in profil longitudinal. Deasmenea regiunile cu pante abrupte sunt plantate cu specii de arbori, care sa reduca aportul de apa de infiltratie din sol. Cu toate acestea in multe locuri apar zone de baltire sau tasari locale. In prezent, alunecarea de mari dimensiuni (aprox. 16 ha) inregistrata in aceasta zona este stabilizata, probabilConsiliul si din cauza intreruperi activitatii miniere din zona. Pe Valea Pietrei, rau necadastrat ce asigura drenajul torentilor pe versant se observa numeroase fete de desprindere, fapt ce atesta ca inca se produc infiltratii in stratul superficial care antreneaza materialul slab coeziv, iar scurgerile pe versant actioneaza in perioadele de precipitatii maxime ca factor de crestere a riscului la alunecari de teren.

Zona 4.

Aceasta zona are o suprafata mare, si se afla pe malul drept al raului Slanic, si in zona de influenta a afluentului din dreapta, Valea Gorganului. Vulnerabilitatea zonei este mare. Regiunea delimitata poate fi impartita in doua. O regiune aflata pe versantul drept al paraului

Harta de risc la alunecari de teren a Orasului Slanic Pagina 62 SC TRANSPROIECT 2001 S.A. Bdul.Dinicu Golescu , nr.38 , etaj 6 , cam 33 b ,sector 1 Bucuresti, capital social 92400 RON CUI 14163342, Nr. Inreg. Registrul Comertului: J40/7571/2001 Tel/Fax 021-224.64.68 ; email: [email protected]

Gorganul, cu o vulnerabilitate redusa, (aprox. 10 gospodarii), utilizata in principal ca islaz. In aceasta zona exista o alunecare identitificata in timpul observatiilor de teren, punct Fundata, cu o suprafata de aproximativ 2 ha. Versantul prezinta aspect valurit, framantat, cu urme de siroiri, ravenari, exces de umiditate, generate in perioada de precipiatatii abundente. Se recomanda impadurirea versantului cu vegetatie. Cea de-a doua regiune este caracterizata de regimul de curgere pe versantul ce se dreneaza catre raul Slanic. Pana in momentul de fata nu s-au inregistrat alunecari active, dar pate fi afectata de scurgerile pe versanti ce sunt drenati de catre raul Slanic prin scurgeri torentiale in cazul precipitatiilor maxime. Dezvoltarea urbanistica in aceasta zona trebuie sa aiba la baza studii geotehnice care sa confirme solutiile constructive adoptate. Deasemenea trebuiesc prevazute solutii de drenaj pentru scurgerile torentiale nepermanente ce actioneaza pe versant.

Zona 5 si 6.

Arealul identificat are o suprafata mare si se afla in prelungirea zonei de risc 4, avand o vulnerabilitate mult mai mare decat aceata. (zona centrala a orasului Slanic). Pana in acest moment nu s-au inregistrat fenomene distructive in aceasta zona, dar riscul de producere a fenomenelor de alunecare poate fi datorat retelei dense de paraie cu caracter nepermanent ce dreneaza arealul considerat. Torentii si paraiele nepermanentePrahova ce sunt directionate catre albia raului Slanic trebuiesc intretinute corespunzator pentru a nu apare eroziuni, care sa genereze alunecari de teren. Pe acest sector albia raului Slanic este regularizata, iar versantii sunt partial acoperiti cu vegetatie, ceea ce face ca riscul producerii unor alunecari de teren sa se diminueze simtitor. Un alt factor care duce la diminuarea riscului, sunt amenajarile urbane (sisteme de canalizare, sisteme de drenaj a ț apelorean pluviale, proiecte pentru dezvoltarea urbanistica a orasului) care au dus la stabilitatea zonei studiate. Un factor de risc suplimentar il reprezinta in aceasta regiune, masivul de sare aflat mica adincime, in apropierea zonei 6 fiind Salina Slanic. In punctul Noroaie, se afla locatia unei vechi exploatari de sare. Explotarea sarii se efectua in salina prin metoda clopot. Prin infiltrareaJude apelor de suprafata care au dizolvat sarea, s-a produs prabusirea tavanelor exploatarii. Ca urmare, au aparut 3 lacuri sarate cu aspect de doline carstice. Ca urmare a spalarii suprafetei malurilor prin fenomene de siroire a apei din precipitatii, s-au creat asa numitele lapiezuri.

Zona 7.

Zona analizata are o suprafata relativ mare reprezentand in fapt versantul ce delimiteaza la nord zona 5. Versantul este aproape in intregime acoperit cu vegetatie fapt ce ii asigura stabilitate. In zona identificata exista cateva gospodarii situate la baza versantului. Pana in prezent s-auConsiliul semnalat fenomene de instabilitate in arealul determinat ca avand probabilitate mare de producere a alunecarilor de teren, determinate de existenta unui masiv de sare aflat la mica adancime. In punctul de observatie Grota Miresei se observa suprafata de glisare a alunecarii (ce coincide cu suprafata rocii de baza (sare), fapt ce atesta ca alunecarea este superficiala si afecteaza numai deluviul de panta. Conform observatiilor de teren, degradarea versantului este accentuata si de actiunea negativa a omului ( depozitare de resturi menajere) Trebuie avut in vedere intretinerea albiilor paraielor neprmanente ce drenaza scurgerile de suprafata catre emisarii din zona, pentru a nu se produce eroziuni masive, de natura sa puna in pericol stabilitate versantilor.

Harta de risc la alunecari de teren a Orasului Slanic Pagina 63 SC TRANSPROIECT 2001 S.A. Bdul.Dinicu Golescu , nr.38 , etaj 6 , cam 33 b ,sector 1 Bucuresti, capital social 92400 RON CUI 14163342, Nr. Inreg. Registrul Comertului: J40/7571/2001 Tel/Fax 021-224.64.68 ; email: [email protected]

Zona 8 si 9.

Este o zona care acopera o suprafata mare, vulnerabilitatea este fiind generata de gospodariile existente, pe versantul ce limimiteaza pe partea dreapta albia raului Slanic, care pe acest sector nu este regularizat. Pe acest sector scurgerile generate de ploile maxime, ce au caracter temporar, scurgeri permanente generate de canalizarea menajera ce este directionata catre albii ale torentilor ce sunt drenati catre raul Slanic, riscul blocajelor acestor torenti datorita aruncarii gunoaielor menajere, sau rezultate din alte tipuri de activitati, in albiile ce dreneaja scurgerea de suprafata, pot genera alunecari de teren. Partea superioara a acestui areal este caracterizata de existenta unui masiv de sare, a carui exploatare a fost intrerupta, dar care in perioada de precipitatii maxime sau de lunga durata, rectioneaza datorita dizolvarii masivului de sare aflat la mica adancime. Versantul prezinta un aspect valurit si framantat, este partial impadurit, cu copaci inclinati spre aval, cu suprafete de desprindere ce au inaltimi variabile 0.2-1.0m.

Zona 10. Prahova

Are o suprafata mare, iar vulnerabilitatea zonei este data gospodariile existente, in numar mare, la baza versantului ce delimiteaza pe dreapta, albia majora a raului Slanic. In zona s-a inregistrat o alunecare activa situata pe strada Livezi, aceasta datorandu-se unei eroziuni de mal produsa in perioada de ape mari. In aceastțaean zona se recomanada gasirea unor solutii de drenare in siguranta, catre emisari, ai scurgerilor de suprafata, provenite din ploi de intensitate sau durata mare.

Zona 11. Jude Se afla in apropierea paraului Praja intr-o zona drenata de cursuri torentiale ce pot genera in periodele de ape mari eroziuni ale suprefetelor pe care le dreneaza. Zona este lipsita de vulnerabilitate si partial acoperita cu vegetatie.

Zona 12.

Arealul identificat este adiacent albiei raului Slanic, pe malul stang al acestuia. Vulnerabilitatea este mare si concentrata in special dea lungul albiei. In zona s-au inregistrat alunecari active reactivate in diverse proportii in perioadele de precipitatii maxime (punctul Gasca). Consiliul Albiile torentilor din zona respectiva trebuie intretinute pentru a nu se crea blocaje de resturi menajere sau vegetale care sa deterioreze starea malurilor. Zona este afectate si de izvoare subterane care alimenteaza panza freatica aflata la mica adancime. Versantii sunt acoperiti partial de vegetatie ceea ce le confera un plus de siguranta si stabilitate.

Harta de risc la alunecari de teren a Orasului Slanic Pagina 64 SC TRANSPROIECT 2001 S.A. Bdul.Dinicu Golescu , nr.38 , etaj 6 , cam 33 b ,sector 1 Bucuresti, capital social 92400 RON CUI 14163342, Nr. Inreg. Registrul Comertului: J40/7571/2001 Tel/Fax 021-224.64.68 ; email: [email protected]

Zona 13.

In arealul acestor zone, vulnerabilitatea este scazuta, fiind determinata de cele 5 gospodarii existente, apartinatoare localitatii Prajani. Suprafata posibil a fi afectata de alunecari de teren este strabatuta de cursuri nepermanente cu caracter torential ce sunt drenate de catre un raul Slanic. Zona, in care nu s-au inregistrat inca alunecari active, este acoperita cu vegetatie.

Un caz special il reprezinta zona strazilor Muscel si Crinilor. Chiar daca acest areal are o probabilitate redusa din punct de vedere al alunecarilor de teren, a fost afectat de o alunecare de teren masiva produsa in extravilan, in anul 1989, la aproximativ 1 km distanta (zona Releu). In prezent, in perioada de precipitatii maxime alunecarea se reactiveaza pe areale reduse ca suprafata, dar cu efecte asupra locuintelor din zona, care sunt afectate si de regimul de curgere al paraului Muscel.

Vulnerabilitatea elementelor expuse hazardului la alunecări de teren din perimetrul administrativ al orasului Slanic, va fi evaluată în cazul celorPrahova 13 zone ce includ suprafeţe poligonale caracterizate, de regulă, prin valori ale coeficientului mediu de hazard – Km (0,50 ÷ 0,80), ceea ce semnifică un potenţial ”ridicat“ şi o probabilitate ”mare“ de producere a alunecărilor de teren. Pentru evaluarea vulnerabilităţii la alunecări de teren s-au luat în considerare următoarele elemente existente în arealele sus menţionate: țean a. construcţii (locuinţe şi construcţii cu diverse destinaţii); b. căi de comunicaţii (drumuri); c. reţele de utilităţi (linie de alimentare cu energie electrică, conductă gaz metan şi conductă apă potabilă); d. populaţie. Jude

Datele utilizate provin, din studiul „Identificarea şi delimitarea hazardurilor naturale (cutremure, alunecări de teren şi inundaţii). Hărţi de hazard la nivelul teritoriului judeţean. Regiunea 3 - Judeţele: Arges, Dambovita, Prahova, Ialomita, Calarasi, Giurgiu, Teleorman”. – SC IPTANA SA in perioada 2006 – 2009 in ceea ce priveste infrastructura existenta a orasului Slanic, completata cu informatii ce provin din PUG-ul orasului Slanic pus la dispozitie de catre Consiliul Judetean Prahova si informatii culese din teritoriu in urma campaniei de observatii din lunile mai si iunie 2012.

În continuareConsiliul prezentăm valorile vulnerabilităţii elementelor expuse hazardului la alunecări de teren, ale pierderilor materiale şi umane din zonele analizate.

Construcţii Casele din orasul Slanic, în marea lor majoritate (81 %) sunt construite din lemn si paianta, celelalte (19 %) din cărămidă, b.c.a., beton.

În lipsa unor date privind suprafaţa construită şi cea totală a fiecăreia dintre proprietăţile existente în intravilan, admitem, convenţional, ca unitate de calcul pentru risc valoarea de 50- 80 m2 suprafaţă construită/locuinţă. De menţionat că locuinţele, în cea mai mare parte sunt fără etaj.

Harta de risc la alunecari de teren a Orasului Slanic Pagina 65 SC TRANSPROIECT 2001 S.A. Bdul.Dinicu Golescu , nr.38 , etaj 6 , cam 33 b ,sector 1 Bucuresti, capital social 92400 RON CUI 14163342, Nr. Inreg. Registrul Comertului: J40/7571/2001 Tel/Fax 021-224.64.68 ; email: [email protected]

Valorile, stabilite convenţional, ale vulnerabilităţii construcţiilor, sunt următoarele: a. locuinţă din lemn si paianta – 0,50; b. clădiri din cărămidă, b.c.a. – 0,40. ceea ce conduce la o valoare a vulnerabilităţii, stabilită ca medie ponderată de 0,48. În cazul sectoarelor cu alunecări de teren active, vulnerabilitatea s-a considerat 1,00.

Pierderile materiale (PM) sunt considerate convenţional la valoarea de 600 lei/m2 şi 1.000 lei/m2 pentru construcţii funcţie de materiale de construcţie şi zona amplasării locuinţelor.

Vulnerabilitatea, în cazul suprafeţelor neconstruite din intravilan, preponderent acoperite cu livezi, în subsidiar fâneaţă şi teren agricol este 0,60-0.62 funcţie de gradul de acoperire şi amplasare a terenului. În cazul suprafeşelor afectate de alunecări de teren vulnerabilitatea s-a considerat 1,00. Valoarea orientativă a pierderilor materiale (PM) este de 5 lei/m2 teren suprafaţă neconstruită din intravilan şi 0,2 lei/m2 teren suprafaţă neconstruită din extravilan.

Referitor la pierderile umane (PU), cunoscându-se că alunecările de teren puse în evidenţă în perimetrul administrativ al orasului Slanic, în funcţie de viteza de deplasare a maselor de roci se înscriu, practic în clasa 4 (moderată), se poate lua în calcul valoarea de 0,01 la 1.000 locuitori. În cazul celorlalte elemente expuse hazardului alunecărilorPrahova de teren (drumuri, reţele de utilităţi) considerăm că nu există probabilitatea de pierderi umane. Căi de comunicaţii Suprafaţa vulnerabilă (Sv) pentru căile de comunicaţii se stabileşte cu relaţia Sv= L×l unde: ean L = lungimea drumului; ț l = lăţimea drumului asfaltat, drumului balastat şi calea ferată, considerată la 8 m iar la drumul vicinal de 5 m.

Valorile vulnerabilităţii admise convenţional sunt: a. drum asfaltat -0,2; Jude b. drum balastat – 0,6; c. drum vicinal – 0,7;

Valoarea pierderilor materiale (PM): a. pentru drum asfaltat – 200-250 lei/m2; b. pentru drum balastat – 60-80 lei/m2; c. pentru drum vicinal – 35 lei/m2; Linii de utilităţi În continuareConsiliul sunt prezentate suprafeţele vulnerabile (Sv) şi valorile vulnerabilităţii pentru liniile de utilităţi. Linie de alimentare cu energie electrică de joasă tensiune Sv= L unde: L = lungimea liniei electrice; Linie de telefonie fixă Sv= L unde: L = lungimea liniei de telefonie;

Harta de risc la alunecari de teren a Orasului Slanic Pagina 66 SC TRANSPROIECT 2001 S.A. Bdul.Dinicu Golescu , nr.38 , etaj 6 , cam 33 b ,sector 1 Bucuresti, capital social 92400 RON CUI 14163342, Nr. Inreg. Registrul Comertului: J40/7571/2001 Tel/Fax 021-224.64.68 ; email: [email protected]

Conductă de gaz metan Sv = L unde: L = lungimea conductei de gaz metan; Conductă de alimentare cu apă Sv = L unde: L = lungimea conductei de apă; Valorile vulnerabilităţii, stabilite convenţional, sunt următoarele:  linie de alimentare cu energie electrică de joasă tensiune – 0,30;  linie de alimentare cu energie electrică de medie tensiune – 0,30  conductă de gaz metan –0,40;  conductă de alimentare cu apă –0,30;  canalizare 0.3 Valorile pierderilor materiale (PM):  linie de alimentare cu energie electrică de joasă tensiune – 80 lei/m;  linie de alimentare cu energie electrică de medie tensiune (20kV) – 120 lei/m  conductă de gaz metan –60 lei/m;  conductă de alimentare cu apă – 60 lei/m;  canalizare – 60 lei/m2; Mentionam ca valorile prezentate ca preturi unitare pentru Prahovapagube materiale sunt orientative, fiind luate in considerare numai lucrarile de refacere a locuintei, a drumului sau a retelei de utilitati, fara a lua in calcul eventualele lucrari de deviere a traseului drumului, retelei de utilitati sau de consolidare a zonei de alunecare, acestea fiind stabilite in urma unor studii geotehnice ce se vor efectua dupa producerea alunecariiean si evaluare situatiei dupa stabilizarea alunecarii de teren. ț Deasemenea nu exista date suficiente date pentru estimarea pierderilor indirecte produse prin intreruperea circulatiei pe un drum public sau a unei retele de utilitati ce poate afecta buna functionare a unor unitati economice existente in zona de influenta, acestea urmand a fi determinate ulterior producerii alunecarii de teren. Riscul, după cum s-a menţionat şi Judeîntr-un capitol anterior, reprezintă estimarea matematică a probabilităţii producerii de pierderi umane şi pagube materiale pe o perioadă de referinţă (viitoare) şi într-o zonă dată pentru un anumit tip de dezastru. Riscul este definit ca produs între probabilitatea de producere a fenomenului generator de pierderi umane, pagube materiale şi valoarea acestora. Riscul asociat alunecărilor de teren reprezintă pagubele materiale şi pierderile umane potenţiale cauzate de apariţia acestui fenomen natural. În cazul în care pagubele materiale şi pierderile umane sunt asociate direct alunecării versanţilor, riscul va fi definit ca produs între probabilitatea de alunecare şi valoarea pagubelor materialeConsiliul şi pierderilor umane după relaţiile: Rm VPal  PM (lei/an) Ru VPal  PU (morţi/an) în care: Rm = rata anuală a pierderilor materiale; Ru = rata pierderilor umane; Pal = probabilitatea de alunecare; V = vulnerabilitatea elementelor expuse; PM = pierderile materiale maximale cauzate de distrugerea totală a tuturor elementelor expuse; PU = pierderi de vieţi omeneşti. Harta de risc la alunecari de teren a Orasului Slanic Pagina 67 SC TRANSPROIECT 2001 S.A. Bdul.Dinicu Golescu , nr.38 , etaj 6 , cam 33 b ,sector 1 Bucuresti, capital social 92400 RON CUI 14163342, Nr. Inreg. Registrul Comertului: J40/7571/2001 Tel/Fax 021-224.64.68 ; email: [email protected]

In continuare se prezinta calculul estimativ al ratei anuale a pierderilor materiale ce se pot inregistra pe fiecare zona determinata ca avand o probabilitate de alunecare mai mare de 0.5 (km>0.5) si materializata pe harta zonelor de risc a orasului Slanic.

Zona 1.

Aria intravilan =143840 m2 Probabilitatea medie de depasire = 0.503 Constructii Nr. Gospodarii = 221 Nr. Locuitori ≈ 663 Suprafata construita = 221*65 m2 = 14365m2. Vulnerabilitate = 0.48 Pagube materiale = 14365m2 * 800 lei/m2 =11492000lei Rata anuala a pierderilor materiale = 0.503*0.48*11492000 = 2774628 lei/an Rata anuala a pierderilor umane = 0.503*0.01*663 = 3.33 locuitori/an

Drum local Prahova Suprafata = 5m*1752 m = 8760 m2. Vulnerabilitate = 0.2 Pagube materiale = 8760 m2 * 225 lei/m2 =11971000 lei Rata anuala a pierderilor materiale = 0.503*0.2*11971000 = 198283lei/an țean Suprafata neconstruita Suprafata neconstruita = 120715 m2 Vulnerabilitate = 0.6 Pagube materiale = 120715 m2 * 0.3 lei/m2 = 36215 lei Rata anuala a pierderilor materiale Jude= 0.503*0.6*14176 = 10930 lei/an

Retele Retea alimentare apa Lungime =669 m Vulnerabilitate = 0.3 Pagube materiale = 669 m * 60 lei/m = 40140 lei Rata anuala a pierderilor materiale = 0.503*0.3*40140 = 6057 lei/an Linii electrice Lungime =1974 m VulnerabilitateConsiliul = 0.3 Pagube materiale = 1974 m * 120 lei/m = 236880 lei Rata anuala a pierderilor materiale = 0.503*0.3*236880 = 35745 lei/an

Rata anuala a pierderilor materiale pentru Zona 1: Rm = 3025643 lei/an Rata anuala a pierderilor umane pentru Zona 1: Ru = 3.33 locuitori/an

Harta de risc la alunecari de teren a Orasului Slanic Pagina 68 SC TRANSPROIECT 2001 S.A. Bdul.Dinicu Golescu , nr.38 , etaj 6 , cam 33 b ,sector 1 Bucuresti, capital social 92400 RON CUI 14163342, Nr. Inreg. Registrul Comertului: J40/7571/2001 Tel/Fax 021-224.64.68 ; email: [email protected]

Zona 2.

Aria intravilan =360100 m2 Probabilitatea medie de depasire = 0.517

Constructii Nr. Gospodarii = 38 Nr. Locuitori ≈ 114 Suprafata construita = 38*65 m2 = 2470m2. Vulnerabilitate = 0.48 Pagube materiale = 2470m2 * 800 lei/m2 =1976000ei Rata anuala a pierderilor materiale = 0.517*0.48*1976000 = 490364 lei/an Rata anuala a pierderilor umane = 0.517*0.01*114 = 0.59 locuitori/an

Drum local Suprafata = 5*1059 m = 5295 m2. Vulnerabilitate = 0.2 Pagube materiale = 5295 m2 * 225 lei/m2 =1191375 lei Prahova Rata anuala a pierderilor materiale = 0.517*0.2*1191375 = 123188lei/an

Suprafata neconstruita Suprafata neconstruita = 352335 m2 Vulnerabilitate = 0.6 țean Pagube materiale = 352335 m2 * 0.3 lei/m2 = 105701 lei Rata anuala a pierderilor materiale = 0.517*0.6*105701 =32788 lei/an

Retele Jude Linii electrice Lungime =206 m Vulnerabilitate = 0.3 Pagube materiale = 206 m * 120 lei/m = 24720 lei Rata anuala a pierderilor materiale = 0.517*0.3*24720 = 3834 lei/an

Rata anuala a pierderilor materiale pentru Zona 2: Rm = 650175lei/an Rata anuala a pierderilor umane pentru Zona 2: Ru = 0.59locuitori/an

Consiliul

Harta de risc la alunecari de teren a Orasului Slanic Pagina 69 SC TRANSPROIECT 2001 S.A. Bdul.Dinicu Golescu , nr.38 , etaj 6 , cam 33 b ,sector 1 Bucuresti, capital social 92400 RON CUI 14163342, Nr. Inreg. Registrul Comertului: J40/7571/2001 Tel/Fax 021-224.64.68 ; email: [email protected]

Zona 3.

Aria intravilan =345780 m2 Probabilitatea medie de depasire = 0.503

Constructii Nr. Gospodarii = 15 Nr. Locuitori ≈ 45 Suprafata construita = 15*65 m2 = 975 m2. Vulnerabilitate = 0.48 Pagube materiale = 975 m2 * 800 lei/m2 =780000 lei Rata anuala a pierderilor materiale = 0.503*0.48*780000 = 188323 lei/an Rata anuala a pierderilor umane = 0.503*0.01*45 = 0.23 locuitori/an

Drum local Suprafata = 5*749 m = 3745 m2. Vulnerabilitate = 0.2 Pagube materiale = 3745 m2 * 225 lei/m2 =842625 lei Prahova Rata anuala a pierderilor materiale = 0.503*0.2*842625 = 84768lei/an

Drum judetean Suprafata = 8*1034 m = 8272 m2. Vulnerabilitate = 0.2 țean Pagube materiale = 8272 m2 * 250 lei/m2 =2068000 lei Rata anuala a pierderilor materiale = 0.503*0.2*2068000 = 208041ei/an

Suprafata neconstruita Suprafata neconstruita = 332788 mJude2 Vulnerabilitate = 0.6 Pagube materiale = 332788 m2 * 0.3 lei/m2 = 99836lei Rata anuala a pierderilor materiale = 0.503*0.6*99836 = 30131lei/an

Retele

Linii electrice Lungime =700 m Vulnerabilitate = 0.3 Pagube materialeConsiliul = 700 m * 120 lei/m = 84000 lei Rata anuala a pierderilor materiale = 0.503*0.3*84000 =12676 lei/an

Rata anuala a pierderilor materiale pentru Zona 3: Rm = 523938 lei/an Rata anuala a pierderilor umane pentru Zona 3: Ru = 0.23locuitori/an

Harta de risc la alunecari de teren a Orasului Slanic Pagina 70 SC TRANSPROIECT 2001 S.A. Bdul.Dinicu Golescu , nr.38 , etaj 6 , cam 33 b ,sector 1 Bucuresti, capital social 92400 RON CUI 14163342, Nr. Inreg. Registrul Comertului: J40/7571/2001 Tel/Fax 021-224.64.68 ; email: [email protected]

Zona 4.

Aria intravilan =356270m2 Probabilitatea medie de depasire = 0.562

Constructii Nr. Gospodarii = 253 Nr. Locuitori ≈ 759 Suprafata construita = 253*65 m2 = 16445 m2. Vulnerabilitate = 0.48 Pagube materiale = 16445 m2 * 800 lei/m2 =13156000 lei Rata anuala a pierderilor materiale = 0.562*0.48*13156000 = 3548963 lei/an Rata anuala a pierderilor umane = 0.562*0.01*759= 4.27 locuitori/an

Drum local Suprafata = 5*2353 m = 11765 m2. Vulnerabilitate = 0.2 Pagube materiale = 11765 m2 * 225 lei/m2 =2647125 lei Prahova Rata anuala a pierderilor materiale = 0.562*0.2*2647125 = 297537lei/an

Suprafata neconstruita Suprafata neconstruita = 328060 m2 Vulnerabilitate = 0.6 țean Pagube materiale = 328060 m2 * 0.3 lei/m2 = 98418lei Rata anuala a pierderilor materiale = 0.526*0.6*98418 = 33187lei/an

Retele Jude Retea alimentare apa Lungime =627m Vulnerabilitate = 0.3 Pagube materiale = 627 m * 60 lei/m = 37620 lei Rata anuala a pierderilor materiale = 0.562*0.3*37620 = 6343lei/an

Canalizare Lungime =136 m Vulnerabilitate = 0.3 Pagube materialeConsiliul = 136 m * 60 lei/m = 8160lei Rata anuala a pierderilor materiale = 0.562*0.3*8160 = 1376 lei/an

Linii electrice Lungime =1612m Vulnerabilitate = 0.3 Pagube materiale = 1612 m * 120 lei/m = 193440 lei Rata anuala a pierderilor materiale = 0.562*0.3*193440 = 32614 lei/an

Rata anuala a pierderilor materiale pentru Zona 4: Rm = 3920018 lei/an Rata anuala a pierderilor umane pentru Zona 4: Ru = 4.27 locuitori/an

Harta de risc la alunecari de teren a Orasului Slanic Pagina 71 SC TRANSPROIECT 2001 S.A. Bdul.Dinicu Golescu , nr.38 , etaj 6 , cam 33 b ,sector 1 Bucuresti, capital social 92400 RON CUI 14163342, Nr. Inreg. Registrul Comertului: J40/7571/2001 Tel/Fax 021-224.64.68 ; email: [email protected]

Zona 5.

Aria intravilan =112260 m2 Probabilitatea medie de depasire = 0.635

Constructii Nr. Gospodarii = 2 Nr. Locuitori ≈ 6 Suprafata construita = 2*65 m2 = 130 m2. Vulnerabilitate = 0.48 Pagube materiale = 130 m2 * 800 lei/m2 =104000 lei Rata anuala a pierderilor materiale = 0.635*0.48*104000 = 31699 lei/an Rata anuala a pierderilor umane = 0.635*0.01*6= 0.04 locuitori/an

Drum local Suprafata = 5*738 m = 3690m2. Vulnerabilitate = 0.2 Pagube materiale = 3690 m2 * 225 lei/m2 =830250 lei Prahova Rata anuala a pierderilor materiale = 0.635*0.2*830250 = 105442lei/an

Drum judetean Suprafata = 8*473 m = 3784 m2. Vulnerabilitate = 0.2 țean Pagube materiale =3784 m2 * 250 lei/m2 =946000 lei Rata anuala a pierderilor materiale = 0.635*0.2*946000 = 120142ei/an

Suprafata neconstruita Suprafata neconstruita = 104656 mJude2 Vulnerabilitate = 0.6 Pagube materiale = 104656 m2 * 0.3 lei/m2 = 31397 lei Rata anuala a pierderilor materiale = 0.635*0.6*31397 = 11962 lei/an

Retele

Canalizare Lungime =316 m Vulnerabilitate = 0.3 Pagube materialeConsiliul = 316 m * 60 lei/m = 18960lei Rata anuala a pierderilor materiale = 0.635*0.3*818960 = 3612 lei/an

Linii electrice Lungime =1118m Vulnerabilitate = 0.3 Pagube materiale = 1118 m * 120 lei/m = 134160 lei Rata anuala a pierderilor materiale = 0.635*0.3*134160 = 25557 lei/an

Rata anuala a pierderilor materiale pentru Zona 5: Rm = 298414 lei/an Rata anuala a pierderilor umane pentru Zona 5: Ru = 0.04 locuitori/an

Harta de risc la alunecari de teren a Orasului Slanic Pagina 72 SC TRANSPROIECT 2001 S.A. Bdul.Dinicu Golescu , nr.38 , etaj 6 , cam 33 b ,sector 1 Bucuresti, capital social 92400 RON CUI 14163342, Nr. Inreg. Registrul Comertului: J40/7571/2001 Tel/Fax 021-224.64.68 ; email: [email protected]

Zona 6.

Aria intravilan =103020 m2 Probabilitatea medie de depasire = 0.602

Constructii

Nr. Gospodarii = 1 Nr. Locuitori ≈ 3 Suprafata construita = 1*65 m2 = 65 m2. Vulnerabilitate = 0.48 Pagube materiale = 65 m2 * 800 lei/m2 =52000 lei Rata anuala a pierderilor materiale = 0.602*0.48*52000 = 15026 lei/an Rata anuala a pierderilor umane = 0.602*0.01*3= 0.02 locuitori/an

Drum local Suprafata = 5*1017m = 5085 m2. Vulnerabilitate = 0.2 Prahova Pagube materiale = 5085 m2 * 225 lei/m2 =1144125 lei Rata anuala a pierderilor materiale = 0.562*0.2*1144125 = 137753lei/an

Suprafata neconstruita Suprafata neconstruita = 97870 m2 țean Vulnerabilitate = 0.6 Pagube materiale = 97070 m2 * 0.3 lei/m2 = 29361 lei Rata anuala a pierderilor materiale = 0.602*0.6*29361 = 10605 lei/an

Retele Jude

Linii electrice Lungime =834 m Vulnerabilitate = 0.3 Pagube materiale = 834 m * 120 lei/m = 100080 lei Rata anuala a pierderilor materiale = 0.602*0.3*100080 = 18074lei/an

Rata anuala a pierderilor materiale pentru Zona 6: Rm = 181458 lei/an Rata anuala a pierderilor umane pentru Zona 6: Ru = 0.02 locuitori/an Consiliul

Harta de risc la alunecari de teren a Orasului Slanic Pagina 73 SC TRANSPROIECT 2001 S.A. Bdul.Dinicu Golescu , nr.38 , etaj 6 , cam 33 b ,sector 1 Bucuresti, capital social 92400 RON CUI 14163342, Nr. Inreg. Registrul Comertului: J40/7571/2001 Tel/Fax 021-224.64.68 ; email: [email protected]

Zona 7.

Aria intravilan =156660 m2 Probabilitatea medie de depasire = 0.553 Constructii Nr. Gospodarii = 46 Nr. Locuitori ≈ 138 Suprafata construita = 46*65 m2 = 2990 m2. Vulnerabilitate = 0.48 Pagube materiale = 2990m2 * 800 lei/m2 =2392000 lei Rata anuala a pierderilor materiale = 0.553*0.48*2392000 = 634932 lei/an Rata anuala a pierderilor umane = 0.553*0.01*138= 0.76 locuitori/an Drum local Suprafata = 5*1083m = 5415 m2. Vulnerabilitate = 0.2 Pagube materiale = 5415 m2 * 225 lei/m2 =1218375 lei Rata anuala a pierderilor materiale = 0.553*0.2*1218375 = 134752lei/an Suprafata neconstruita Suprafata neconstruita = 148255 m2 Prahova Vulnerabilitate = 0.6 Pagube materiale = 148255 m2 * 0.3 lei/m2 = 44477 lei Rata anuala a pierderilor materiale = 0.553*0.6*44477= 14757 lei/an

Retele țean Linii electrice Lungime =673 m Vulnerabilitate = 0.3 Pagube materiale =673 m * 120 lei/m = 80760 lei Rata anuala a pierderilor materiale Jude= 0.553*0.3*80760 = 13398lei/an Rata anuala a pierderilor materiale pentru Zona 7: Rm = 797840 lei/an Rata anuala a pierderilor umane pentru Zona 7: Ru = 0.76 locuitori/an

Zona 8.

Aria intravilan =47840 m2 Probabilitatea medie de depasire = 0.560 Drum local Suprafata = 5*99m = 495 m2. VulnerabilitateConsiliul = 0.2 Pagube materiale = 495 m2 * 225 lei/m2 =111375lei Rata anuala a pierderilor materiale = 0.560*0.2*111375 = 12474lei/an Suprafata neconstruita Suprafata neconstruita = 47345 m2 Vulnerabilitate = 0.6 Pagube materiale = 47345 m2 * 0.3 lei/m2 =14204 lei Rata anuala a pierderilor materiale = 0.560*0.6*14204 = 4772 lei

Rata anuala a pierderilor materiale pentru Zona 8: Rm = 17246 lei/an Rata anuala a pierderilor umane pentru Zona 8: Ru = 0.00 locuitori/an

Harta de risc la alunecari de teren a Orasului Slanic Pagina 74 SC TRANSPROIECT 2001 S.A. Bdul.Dinicu Golescu , nr.38 , etaj 6 , cam 33 b ,sector 1 Bucuresti, capital social 92400 RON CUI 14163342, Nr. Inreg. Registrul Comertului: J40/7571/2001 Tel/Fax 021-224.64.68 ; email: [email protected]

Zona 9.

Aria intravilan =556690 m2 Probabilitatea medie de depasire = 0.578 Constructii Nr. Gospodarii = 2 Nr. Locuitori ≈ 6 Suprafata construita = 2*65 m2 = 130 m2. Vulnerabilitate = 0.48 Pagube materiale = 130 m2 * 800 lei/m2 =104000 lei Rata anuala a pierderilor materiale = 0.578*0.48*104000 = 28854 lei/an Rata anuala a pierderilor umane = 0.578*0.01*6= 0.03 locuitori/an Drum local Suprafata = 5*2454 m = 12270 m2. Vulnerabilitate = 0.2 Pagube materiale = 12270 m2 * 225 lei/m2 =2760750 lei Rata anuala a pierderilor materiale = 0.578*0.2*2760750 = 319143 lei/an Drum judetean Prahova Suprafata = 8*593 m = 4744 m2. Vulnerabilitate = 0.2 Pagube materiale = 4744 m2 * 250 lei/m2 =1186000lei Rata anuala a pierderilor materiale = 0.578*0.2*1186000 = 137102 lei/an Suprafata neconstruita țean Suprafata neconstruita = 539546m2 Vulnerabilitate = 0.6 Pagube materiale = 539546 m2 * 0.3 lei/m2 = 161864lei Rata anuala a pierderilor materiale = 0.578*0.6*161864 = 56134 lei/an Jude Retele Retea alimentare apa Lungime =770m Vulnerabilitate = 0.3 Pagube materiale = 770 m * 60 lei/m = 46200lei Rata anuala a pierderilor materiale = 0.578*0.3*46200 = 8011 lei/an Canalizare Lungime =439m Vulnerabilitate = 0.3 Pagube materialeConsiliul =439 m * 60 lei/m = 26340lei Rata anuala a pierderilor materiale = 0.578*0.3*26340= 4567 lei/an

Linii electrice Lungime =1878 m Vulnerabilitate = 0.3 Pagube materiale = 1878 m * 120 lei/m = 225360 lei Rata anuala a pierderilor materiale = 0.578*0.3*225360 =39077 lei/an

Rata anuala a pierderilor materiale pentru Zona 9: Rm = 592888 lei/an Rata anuala a pierderilor umane pentru Zona 9: Ru = 0.03 locuitori/an

Harta de risc la alunecari de teren a Orasului Slanic Pagina 75 SC TRANSPROIECT 2001 S.A. Bdul.Dinicu Golescu , nr.38 , etaj 6 , cam 33 b ,sector 1 Bucuresti, capital social 92400 RON CUI 14163342, Nr. Inreg. Registrul Comertului: J40/7571/2001 Tel/Fax 021-224.64.68 ; email: [email protected]

Zona 10.

Aria intravilan =309080 m2 Probabilitatea medie de depasire = 0.561

Constructii Nr. Gospodarii = 3 Nr. Locuitori ≈9 Suprafata construita = 3*65 m2 = 195 m2. Vulnerabilitate = 0.48 Pagube materiale = 195 m2 * 800 lei/m2 =156000 lei Rata anuala a pierderilor materiale = 0.561*0.48*156000 = 42008 lei/an Rata anuala a pierderilor umane = 0.561*0.01*9= 0.05 locuitori/an

Drum local Suprafata = 5*2020 m = 10100 m2. Vulnerabilitate = 0.2 Pagube materiale = 10100 m2 * 225 lei/m2 =2272500 lei Rata anuala a pierderilor materiale = 0.561*0.2*2272500 =Prahova 254975lei/an

Drum judetean Suprafata = 8*162 m = 1296 m2. Vulnerabilitate = 0.2 Pagube materiale = 1296 m2 * 250 lei/m2 =324000leițean Rata anuala a pierderilor materiale = 0.561*0.2*36353 = 137102 lei/an

Suprafata neconstruita Suprafata neconstruita = 297489 m2 Vulnerabilitate = 0.6 Jude Pagube materiale =297489 m2 * 0.3 lei/m2 = 89247 lei Rata anuala a pierderilor materiale = 0.561*0.6*89247 = 30040lei/an

Retele

Canalizare Lungime =274m Vulnerabilitate = 0.3 Pagube materiale =274 m * 60 lei/m = 16440lei Rata anuala Consiliula pierderilor materiale = 0.561*0.3*16440= 2767 lei/an

Linii electrice Lungime =1534 m Vulnerabilitate = 0.3 Pagube materiale = 1534 m * 120 lei/m =184080 lei Rata anuala a pierderilor materiale = 0.561*0.3*184080 =30981 lei/an

Rata anuala a pierderilor materiale pentru Zona 10: Rm = 397123lei/an Rata anuala a pierderilor umane pentru Zona 10: Ru = 0.05 locuitori/an

Harta de risc la alunecari de teren a Orasului Slanic Pagina 76 SC TRANSPROIECT 2001 S.A. Bdul.Dinicu Golescu , nr.38 , etaj 6 , cam 33 b ,sector 1 Bucuresti, capital social 92400 RON CUI 14163342, Nr. Inreg. Registrul Comertului: J40/7571/2001 Tel/Fax 021-224.64.68 ; email: [email protected]

Zona 11.

Aria intravilan =28620 m2 Probabilitatea medie de depasire = 0.503

Drum local Suprafata = 5*105 m = 525 m2. Vulnerabilitate = 0.2 Pagube materiale = 525 m2 * 225 lei/m2 =118125lei Rata anuala a pierderilor materiale = 0.503*0.2*118125 = 11883 lei/an

Suprafata neconstruita Suprafata neconstruita = 28095 m2 Vulnerabilitate = 0.6 Pagube materiale = 28095 m2 * 0.3 lei/m2 = 8429lei Rata anuala a pierderilor materiale = 0.503*0.6*8429 = 2544 lei/an

Rata anuala a pierderilor materiale pentru Zona 11: RmPrahova = 14427 lei/an Rata anuala a pierderilor umane pentru Zona 11: Ru = 0.00 locuitori/an

țean

Jude

Consiliul

Harta de risc la alunecari de teren a Orasului Slanic Pagina 77 SC TRANSPROIECT 2001 S.A. Bdul.Dinicu Golescu , nr.38 , etaj 6 , cam 33 b ,sector 1 Bucuresti, capital social 92400 RON CUI 14163342, Nr. Inreg. Registrul Comertului: J40/7571/2001 Tel/Fax 021-224.64.68 ; email: [email protected]

Zona 12.

Aria intravilan =207940 m2 Probabilitatea medie de depasire = 0.509

Constructii Nr. Gospodarii = 35 Nr. Locuitori ≈ 105 Suprafata construita = 35*65 m2 = 2275 m2. Vulnerabilitate = 0.48 Pagube materiale = 2275 m2 * 800 lei/m2 =1820000 lei Rata anuala a pierderilor materiale = 0.509*0.48*1820000 = 444662 lei/an Rata anuala a pierderilor umane = 0.509*0.01*105= 0.53 locuitori/an

Drum local Suprafata = 5*577 m = 2885 m2. Vulnerabilitate = 0.2 Pagube materiale = 2885 m2 * 225 lei/m2 =649125 lei Rata anuala a pierderilor materiale = 0.509*0.2*649125 = 66081Prahovalei/an

Suprafata neconstruita Suprafata neconstruita = 202780 m2 Vulnerabilitate = 0.6 Pagube materiale = 202780 m2 * 0.3 lei/m2 = 60834leițean Rata anuala a pierderilor materiale = 0.509*0.6*60834 = 18579 lei/an

Retele

Linii electrice Jude Lungime =364 m Vulnerabilitate = 0.3 Pagube materiale = 364 m * 120 lei/m =43680 lei Rata anuala a pierderilor materiale = 0.509*0.3*43680 =6670 lei/an

Rata anuala a pierderilor materiale pentru Zona 12: Rm = 535992 lei/an Rata anuala a pierderilor umane pentru Zona 12: Ru = 0.53 locuitori/an

Consiliul

Harta de risc la alunecari de teren a Orasului Slanic Pagina 78 SC TRANSPROIECT 2001 S.A. Bdul.Dinicu Golescu , nr.38 , etaj 6 , cam 33 b ,sector 1 Bucuresti, capital social 92400 RON CUI 14163342, Nr. Inreg. Registrul Comertului: J40/7571/2001 Tel/Fax 021-224.64.68 ; email: [email protected]

Zona 13.

Aria intravilan =85040 m2 Probabilitatea medie de depasire = 0.570

Drum local Suprafata = 5*384 m = 1920m2. Vulnerabilitate = 0.2 Pagube materiale = 1920 m2 * 225 lei/m2 =432000 lei Rata anuala a pierderilor materiale = 0.570*0.2*432000 = 49248 lei/an

Suprafata neconstruita Suprafata neconstruita = 83120 m2 Vulnerabilitate = 0.6 Pagube materiale = 83120 m2 * 0.3 lei/m2 = 24936 lei Rata anuala a pierderilor materiale = 0.570*0.6*24936 = 8528lei/an

Retele Prahova

Linii electrice Lungime =158 m Vulnerabilitate = 0.3 Pagube materiale = 158 m * 120 lei/m =18960 leițean Rata anuala a pierderilor materiale = 0.570*0.3*18960 =3242 lei/an

Rata anuala a pierderilor materiale pentru Zona 13: Rm = 61018lei/an Rata anuala a pierderilor umane Judepentru Zona 13: Ru = 0.00 locuitori/an

Consiliul

Harta de risc la alunecari de teren a Orasului Slanic Pagina 79 SC TRANSPROIECT 2001 S.A. Bdul.Dinicu Golescu , nr.38 , etaj 6 , cam 33 b ,sector 1 Bucuresti, capital social 92400 RON CUI 14163342, Nr. Inreg. Registrul Comertului: J40/7571/2001 Tel/Fax 021-224.64.68 ; email: [email protected]

Tabel centralizator al elementelor de infrastructura aflate in zonele de risc la alunecari de teren din Orasul Slanic

Zona Suprafata Km Gospodarii Drumuri Retele Rata (ha) DN DJ DC Drum Apa Canalizare Linii Gaze anuala a (m) (m) (m) local (m) potabila (m) electrice (m) pierderilor (m) (m) materiale (lei) 1 46.695 0.503 221 1752 669 1974 3.025.643 2 36.01 0.517 38 1059 206 650.175 Prahova 3 34.578 0.503 15 1034 749 700 511.263 4 35.627 0.562 253 2353 627 136 1612 3.920.018 5 11.226 0.635 2 206 473 738 514 316 1118 298.414 6 10.302 0.602 1 1017ean 834 181.458 7 15.666 0.553 46 ț1083 673 797.840 8 4.784 0.56 99 17.246 9 55.669 0.578 2 593 2454 770 439 1878 592.888 10 30.908 0.561 3 162 2020 274 1534 397.123 11 2.862 0.503 105 14.427 12 20.794 0.509 35 Jude 577 364 535.992 13 8.504 0.57 384 158 61.018 Total 313.625 615 206 14389 2581 10353 3.025.643

Rata anuala a pierderilor materiale (ce pot apare in urma producerii unor alunecari de teren) in orasul Slanic: 11.016.180lei/an Rata anuala a pierderilor umane (ce pot apare in urma producerii unor alunecari de teren) in orasul Slanic: 9.84 locuitori/an

Consiliul

Harta de risc la alunecari de teren a Orasului Slanic Pagina 80 SC TRANSPROIECT 2001 S.A. Bdul.Dinicu Golescu , nr.38 , etaj 6 , cam 33 b ,sector 1 Bucuresti, capital social 92400 RON CUI 14163342, Nr. Inreg. Registrul Comertului: J40/7571/2001 Tel/Fax 021-224.64.68 ; email: [email protected]

Evaluarea pagubelor materiale pentru o alunecare de teren se poate face numai dupa producerea ei, cand se pot determina numarul si tipul de constructii afectate, lungimea sectoarelor de drum afectate, lungimea retelor de utilitati afectate, precum si pagubele indirecte rezultate in urma intreruperii activitatii economice in zona alunecarii de teren.

.

Prahova

ean ț

Jude

Consiliul

Harta de risc la alunecari de teren a Orasului Slanic Pagina 81 SC TRANSPROIECT 2001 S.A. Bdul.Dinicu Golescu , nr.38 , etaj 6 , cam 33 b ,sector 1 Bucuresti, capital social 92400 RON CUI 14163342, Nr. Inreg. Registrul Comertului: J40/7571/2001 Tel/Fax 021-224.64.68 ; email: [email protected]

4. SECTIUNEA III Program de măsuri pe termen scurt, mediu şi lung privind prevenirea şi atenuarea efectelor alunecărilor de teren identificate si delimitate, propuneri de soluţii de reducere a riscului la lunecări, recomandări privind modul de utilizare a terenurilor şi de amplasare a construcţiilor, propuneri pentru lucrări de menţinere, consolidare sau refacere a stabilităţii versanţilor.

Cea mai importantă măsură ce trebuie luată pentru prevenirea fenomenelor de instabilitate este urmărirea respectării normativelor în vigoare, în special în ceea ce priveşte normativele ce reglementează întocmirea documentaţiilor geotehnice pentru proiectare. Normativul NP074-2007 stabileşte condiţiile minimale cantitative şi calitative de întocmire a documentaţiei geotehnice. Verificarea acestor documentaţii de către specialişti autorizaţi (verificatori) pe domeniul Af este obligatorie pentru clădirile executate în mediul urban. Suplimentar, se recomandă ca în zonele critice, studiul geotehnic să fie însoţit şi de o expertiză care să trateze stabilitatea masivelor de pământ având în vedere că apariţia unor astfel de fenomene este probabilă.

Se recomandă monitorizarea fenomenelor de instabilitate cunoscute cu mijloace fizice (inclinometrie, piezometrie etc.) şi topografice. În acest Prahova fel se poate gestiona reabilitarea zonelor afectate de instabilitate.

Se recomandă realizarea unui plan care să pună în evidenţă raportul cost/beneficiu în ceea ce priveşte tratarea fiecărei zone afectate de alunecări de teren. Acest plan trebuie să includă analiza economică soluţii de remediere vs. evacuare,țean identificarea de rute alternative cailor de comunicaţii blocabile de către fenomenele de instabilitate.

Prezenţa apei reprezintă cel mai important un factor declanşator al fenomenelor de instabilitate astfel încât acestea trebuie înlăturate prin următoarele tipuri de măsuri: Jude - dacă se ţine seama de condiţiile meteorologice specifice, se poate constata necesitatea drenării apelor meteorice. Acest lucru se poate realiza pe două direcţii paralele: execuţia unui sistem de canalizare pluvială cu guri de scurgere (gaigere) conectat la sistemul de evacuare a apelor menajere uzate concomitent cu modernizarea structurii rutiere a străzilor din zonă, ca şi prin realizarea unui sistem de drenuri a căror amplasare şi dimensionare va trebui să facă obiectul unui studiu separat. Sistemul de drenuri va trebui să asigure desecarea zonelor actuale de băltire a apelor de suprafaţă şi înlăturarea freaticului acolo unde nivelul acestuia poate induce instabilitate.

Pentru atenuareaConsiliul şi înlăturarea dezastrelor produse de acestea se impune luarea următoarelor măsuri: - matarea (astuparea) crăpăturilor de pe suprafaţa masei alunecate; - descărcarea versanţilor la partea superioară şi realizarea unor banchete de sprijin la baza limbului alunecării; - nivelarea refulărilor acumulatului de alunecare pentru eliminarea băltirilor; - executarea de drenuri de suprafaţă, pentru eliminarea excesului de apă din masa alunecată; - plantarea de vegetaţie arborescentă cu esenţe hidrofile sau de cătinişuri; - executarea de ziduri de sprijin şi pilotaje, încastrate în roca stabilă, în scopul preluării împingerilor de către acumulatul de alunecare, pentru stabilizarea versanţilor în dreptul clădirilor sau a drumurilor ameninţate. Harta de risc la alunecari de teren a Orasului Slanic Pagina 82 SC TRANSPROIECT 2001 S.A. Bdul.Dinicu Golescu , nr.38 , etaj 6 , cam 33 b ,sector 1 Bucuresti, capital social 92400 RON CUI 14163342, Nr. Inreg. Registrul Comertului: J40/7571/2001 Tel/Fax 021-224.64.68 ; email: [email protected]

Pentru prevenirea de noi alunecări în arealele menţionate se propun următoarele măsuri: -modificări în utilizarea terenurilor prin restricţionarea culturilor de plante prăşitoare, în special porumb, pe terenurile cu pantă medie până la accentuată şi înlocuirea acestora cu fâneaţă sau livezi de pomi fructiferi şi înierbări, propunere indicată pentru toate arealele cu culturi prăşitoare, în cazul cărora probabilitatea de declanşare a alunecărilor de teren este ridicată, prin înlesnirea pătrunderii apei în subsol; -efectuarea unor lucrări de hidroamelioraţie, pentru contracararea eroziunii versanţilor, ce vor consta în: -executarea de praguri antierozionale şi de cleionaje pe torenţi; -execuatarea în lungul cursurilor de apă de diguri din beton sau gabioane alcătuite din containere din bare de oţel şi plase de sârmă umplute cu bolovăniş şi piatră spartă; -amplasarea de epiuri, oblice pe mal, defensive (orientate pe direcţia de curgere), sau ofensive (contrare direcţiei de curgere), funcţie de debitul apelor. -modernizarea drumurilor de acces comunale; -realizarea de rigole, posibil dalate pentru evacuarea apei pluviale; -executarea de lucrări de curăţare şi întreţinere periodică a sistemelor de colectare şi drenaj ce preiau debitele provenite din scurgerile de suprafaţă şi de pe versanţi; -restricţionarea defrişărilor necontrolate în zonele cuPrahova valori crescute ale coeficientului mediu de hazard ; -plantaţii de salcâm asu de cătină pe cornişele pantelor accentuate şi terasări; -obligativitatea obţinerii avizelor organelor de specialitate la amplasarea unor noi construcţii, luându-se în considerare valoarea probabilităţii de producere a alunecărilor de teren pe suprafaţa poligonală dată, respectiv a coeficientuluițean mediu de hazard-Km.

În vederea diminuării efectelor potenţiale la producerea alunecărilor de teren pe întreg teritoriul studiat, se impun următoarele măsuri: -interzicerea construcţiilor de orice tip pe suprafeţele poligonale cu valori mari ale coeficientului mediu de hazard (KmJude = 0,51 – 0,80) – potenţial ridicat de producere a alunecărilor de teren, fara un studiu geotehnic prealabil care sa fundamenteze solutiile de fundare optime pentru obiectivul ce urmeaza a fi construit; -acceptarea / autorizarea unor proiecte de construcţie (de orice tip) în sectoarele cu valori mediu – mari ale coeficientului mediu de hazard (Km = 0,31 – 0,50), cu potenţial mediu de producere a alunecărilor de teren, în urma elaborării unor proiecte privind realizarea controlată a drenajelor, a amenajării drumurilor, a amplasării reţelelor de utilităţi, care să ţină seama de harta de hazard la alunecări de teren a judeţului Prahova; -acceptarea / autorizarea oricăror lucrări de construcţii care să respecte normele legale, pentru sectoarele cu valori reduse ale factorului mediu de hazard (Km < 0,30), corespunzătoareConsiliul unui potenţial scăzut de producere a alunecărilor de teren.

Harta de risc la alunecari de teren a Orasului Slanic Pagina 83 SC TRANSPROIECT 2001 S.A. Bdul.Dinicu Golescu , nr.38 , etaj 6 , cam 33 b ,sector 1 Bucuresti, capital social 92400 RON CUI 14163342, Nr. Inreg. Registrul Comertului: J40/7571/2001 Tel/Fax 021-224.64.68 ; email: [email protected]

5. ANEXA 1: INDEX DE TERMENI

Conform Internationally Agreed Gossary of Basic Terms Hazardul (H) Related to Disaster Management (DHA, 1992), este un eveniment ameninţător sau probabilitatea de producere a unui fenomen potenţial producător de pagube într-un areal şi într-un interval precizat de timp.

Implică probabilitatea apariţiei într-un interval de timp şi un Hazardul natural areal precizate a unui fenomen natural cu potenţial de a (HN) produce pagube enviromentale şi / sau socio - economice, inclusiv pierderi de vieţi omeneşti. Orice hazard implică un nivel preexistent de risc al spaţiului considerat (Alexander, 1993, Wilhite, 2000, Smith, 2001). Aşadar, atribuirea calităţii de hazard unui fenomen natural nu este condiţionată de producerea de pagube materiale sau victime, ci de potenţialul unor astfel de consecinţe. De altfel, aceasta poate fi considerată caracteriPrahovastica esenţială ce deosebeşte terminologic hazardul natural de evenimentele naturale extreme (Coppok, 1995). Hazardul nu este un fenomen întâmplător şi nici impredictibil, doar că manifestarea şi consecinţeleean sale sunt, în general, dificil de prognozat şi controlat.ț Probabilitatea statistică de producere a unui eveniment natural potenţial producător de efecte negative defineşte cantitativ hazardul.

Se referă la capacitatea unei persoane sau grup social de a Vulnerabilitatea (V) anticipa, aJude rezista şi a se reface în urma impactului unui hazard natural (Tobin şi Montz, 1997, Wilhite, 2000). Vulnerabilitatea implică o combinaţie de factori care determină gradul în care viaţa şi proprietatea se expun riscului din cauza unui eveniment. Ca şi hazardul, vulnerabilitatea este un indicator al unei stări viitoare a unui sistem, definind gradul de (in)capacitate a sistemului de a face faţă stresului aşteptat (Smith, 2001). În termeni generali, vulnerabilitatea poate fi înţeleasă ca predispoziţia sau susceptibilitatea unui element de a fi afectat negativ din Consiliulcauze externe. Vulnerabilitatea se exprimă pe o scară de la 0 la 1 sau de la 0 % la 100 %.

Este produsul matematic dintre hazard şi vulnerabilitate, Riscul (R) exprimând relaţiile dintre un fenomen şi consecinţele lui (Slaymaker, 1999). Expunerea la hazard este relativ constantă într-un areal, vulnerabilitatea implică reacţia societăţii umane, nivelul calitativ şi cantitativ al pregătirii şi reacţiei acesteia faţă de pericol, iar combinaţia dintre cele două defineşte cantitativ riscul. Smith (2001) consideră că riscul reprezintă «expunerea reală a unei valori, în sensul

Harta de risc la alunecari de teren a Orasului Slanic Pagina 84 SC TRANSPROIECT 2001 S.A. Bdul.Dinicu Golescu , nr.38 , etaj 6 , cam 33 b ,sector 1 Bucuresti, capital social 92400 RON CUI 14163342, Nr. Inreg. Registrul Comertului: J40/7571/2001 Tel/Fax 021-224.64.68 ; email: [email protected]

antropocentrist, la hazard». Prognoza riscului implică posibilitatea precizării cât mai exacte a locului de apariţie a fenomenului respectiv (Bălteanu et al., 1989). Se exprimă prin produsul dintre riscul specific (Rs) şi elementele de risc (Er).

reprezintă nivelul pierderilor aşteptate ca urmare a Riscul specific (Rs) manifestării unui hazard natural. Riscul specific depinde de caracteristicile hazardului şi de vulnerabilitate.

Includ populaţia şi toate valorile materiale expuse riscului de Elementele la risc sau a fi afectate de un hazard natural într-un anumit areal. elementele expuse riscului (Er) Cuantifică pierderile umane şi materiale totale care ar rezulta Riscul total (Rt) în urma unui hazard sau dezastru natural. Se utilizează formula : Rt = E  Rs = E (H  V).

Implică existenţa iniţială a unuiPrahova risc major, capabil să Dezastrul natural afecteze flagrant componentele mediului dintr-o regiune. Dezastrul natural este, fără îndoială, un fenomen cu impact major asupra unei societăţi de o anumită dimensiune. Cercetarea hazardelor naturaleean este în prezent o activitate extrem de complexă, cuț metode specifice, cu un obiect precis şi individual de studiu. Pentru cuantificarea şi clasificarea hazardelor naturale în termeni accesibili percepţiei umane poate fi utilizată o scară (modificată după Burton et al., 1978) care vizează următoareleJude aspecte : - frecvenţa - de la rar la frecvent; - durata - de la redusă la mare; - extinderea areală - de la limitată la mare; - declanşarea - de la bruscă la instantanee; - desfăşurarea - de la lentă la rapidă; - dispersia - de la difuză la concentrată; - evoluţia în timp - de la evoluţia în salturi la cea constantă.

Consiliul

Harta de risc la alunecari de teren a Orasului Slanic Pagina 85 SC TRANSPROIECT 2001 S.A. Bdul.Dinicu Golescu , nr.38 , etaj 6 , cam 33 b ,sector 1 Bucuresti, capital social 92400 RON CUI 14163342, Nr. Inreg. Registrul Comertului: J40/7571/2001 Tel/Fax 021-224.64.68 ; email: [email protected]

6. ANEXA 2: NOŢIUNI GENERALE PRIVIND STABILITATEA MASIVELOR DE PĂMÂNT

6.1. Elemente generale

Termenul de „alunecare de teren” defineşte o mişcare rapidă a unei mase de pământ. Deşi multe alunecări de teren se produc independent de activităţile umane, în foarte multe cazuri acestea diminuează stabilitatea masivelor de pământ sau sunt factori declanşatori ai proceselor de alunecare. Chiar daca în marea majoritate a cazurilor, alunecările de teren nu produc pierderi de vieţi omeneşti, impactul economic al acestora asupra societăţii motivează studierea lor amănunţită în vederea prevenirii sau minimizării efectelor lor.

Problema stabilităţii taluzurilor şi versanţilor este o problemă inginerească foarte importantă deoarece este legată de: - dezvoltarea infrastructurii în transporturi (autostrăzi, reabilitări de drumuri şi căi ferata, metrouri, aeroporturi şi canale navigabile); - exploatări miniere la zi; Prahova - construcţia complexelor hidroenergetice (diguri, baraje de materiale locale); - depozite de deşeuri industriale şi menajere; - realizarea construcţiilor civile şi industriale; - activităţile oamenilor care induc pierdereaean stabilităţii versanţilor naturali. ț De regulă cauza principală a producerii instabilităţii masivelor de rocă sau pământ constă în depăşirea rezistenţei la forfecare pe conturul volumului de material aflat în mişcare în contact cu terenul stabil.

Denumirea dimensiunilor principaleJude respectiv a elementelor componente generale pentru o alunecare de teren sunt prezentate în Fig. 1 respectiv Fig. 2.

Pentru determinarea elementelor principale ale unei alunecări de teren ca şi pentru monitorizarea comportării în timp a zonelor cu potenţial ridicat din punct de vedere al producerii alunecărilor de teren se utilizează de regulă măsurătorile topo-fotogrammetrice, piezometrice, inclinometrice, şi de penetrare statică şi dinamică. Pentru analiza litologiei sunt necesare foraje geotehnice dublate când este posibil de încercări de penetrare statică.(a se vedea Fig. 3)

MăsurătorileConsiliul inclinometrice sunt foarte utile atât în procesul de monitorizare a zonelor instabile cât şi pentru stabilirea respectiv dimensionarea lucrărilor de consolidare în cazul alunecărilor active.

Harta de risc la alunecari de teren a Orasului Slanic Pagina 86 SC TRANSPROIECT 2001 S.A. Bdul.Dinicu Golescu , nr.38 , etaj 6 , cam 33 b ,sector 1 Bucuresti, capital social 92400 RON CUI 14163342, Nr. Inreg. Registrul Comertului: J40/7571/2001 Tel/Fax 021-224.64.68 ; email: [email protected]

d adancimea alunecarii = l lungimea totala ea tim La

L u L tei ng u ep im n tr e gi nta ale a m Pa cip ru ea rin pt to p ur ta ii la ei ept a tr nt are Pa und sec

Panta medie a Panta terenului pamantului in zona natural de reful Prahova

Fig. 1: Dimensiunile unei alunecări de teren țean

Jude

Consiliul

Harta de risc la alunecari de teren a Orasului Slanic Pagina 87 SC TRANSPROIECT 2001 S.A. Bdul.Dinicu Golescu , nr.38 , etaj 6 , cam 33 b ,sector 1 Bucuresti, capital social 92400 RON CUI 14163342, Nr. Inreg. Registrul Comertului: J40/7571/2001 Tel/Fax 021-224.64.68 ; email: [email protected]

Treapta principala Linia de desprindere 1 (coroana alunecarii) Flancul drept C Flancul stang apul zone i alun ecate

Treapta secundara Ax drum initial

Conturul alunecarii in plan Ax drum dupa producerea alunecarii Directia de deplasare a volumului de pamant instabil

Piciorul alunecarii

Zona de acumulare sau de Prahovareful

Albie parau

1 Treapta principalaean Coroana alunecarii sau linia Profil 1- 1 ț de desprindere 1 Capul alunecarii

Suprafata initiala a terenului Ax Piciorul alunecarii Jude drum Suprafata terenului dupa alunecare

Zona de alunecare (reful)

Plan de alunecare Albie parau Consiliul

Fig. 2: Elementele generale ale unei alunecări

Harta de risc la alunecari de teren a Orasului Slanic Pagina 88 SC TRANSPROIECT 2001 S.A. Bdul.Dinicu Golescu , nr.38 , etaj 6 , cam 33 b ,sector 1 Bucuresti, capital social 92400 RON CUI 14163342, Nr. Inreg. Registrul Comertului: J40/7571/2001 Tel/Fax 021-224.64.68 ; email: [email protected]

Linie ampriza debleu

Zona de ruptura (coroana Caroiaj cu reperi pentru alunecarii) masuratori fotogrametrice Profil litologic Directia de miscare

Contur zona instabila S Foraj geotehnic

Reper fix P Vector rezultant de Piezometru deplasare PS Penetrare statica

Foraj echipat pentru I masuratori inclinometrice Suprafete de alunecare SA probabile

Zona de reful Crapatura Prahova

Fig. 3: Investigaţiile de teren pentru monitorizarea şi stabilirea elementelor unei alunecări de teren ean Nu se poate efectua analiza stabilităţii unui taluzț sau versant fără a determina pe baza unor încercări de laborator valorile caracteristicilor fizice respectiv valorile parametrilor rezistenţei la forfecare atât pentru materialul aflat în mişcare cât şi pentru materialul din zona suprafeţei de alunecare.

Suprafeţele de alunecare în cazul pământurilorJude pot fi de mai multe tipuri ca în Fig. , forma lor depinzând de omogenitatea materialului antrenat în mişcare. Pe aceste suprafeţe are loc ruperea pământului prin depăşirea rezistenţei la forfecare. Din acest punct de vedere alunecările active de teren pot fi asimilate cu încercările de forfecare directă în cazul cărora suprafaţa de alunecare este impusă.

Capatul alunecarii Linia terenului

Consiliula Piciorul alunecarii d b c

Fig. 4: Tipuri de suprafeţe de alunecare (cedare): (a) plană în masiv omogen, (b) circular- cilindrică, (c) alunecare pe roca de bază, (d) oarecare

În cazurile (a) şi (b) înclinarea suprafeţei sau suprafeţelor de discontinuitate care se găsesc „la vedere” este mai mare decât valoarea unghiului de frecare. În cazul (c) pentru producerea Harta de risc la alunecari de teren a Orasului Slanic Pagina 89 SC TRANSPROIECT 2001 S.A. Bdul.Dinicu Golescu , nr.38 , etaj 6 , cam 33 b ,sector 1 Bucuresti, capital social 92400 RON CUI 14163342, Nr. Inreg. Registrul Comertului: J40/7571/2001 Tel/Fax 021-224.64.68 ; email: [email protected] cedării sunt necesare trei seturi de discontinuităţi. Unul dintre acestea se găseşte în contact cu roca stabilă.

Se subliniază necesitatea investigaţiilor de teren ca elemente principale ale activităţii de monitorizare a zonelor de risc din punct de vedere al alunecărilor de teren.

Rezultatele acestor investigaţii sunt foarte utile pentru: - prognoza comportării unor versanţi stabili sau în echilibru limită ca urmare a modificărilor geomorfologice induse de realizarea unor platforme de căi de comunicaţie, inundare pentru crearea unor lacuri de acumulare etc.; - cuantificarea efectului unor lucrări de consolidare (drenaje, decapări, umpluturi, sprijiniri) în cazul unor tronsoane reprezentative ale alunecărilor de teren active de anvergură; pe baza rezultatelor obţinute se pot schimba soluţiile adoptate iniţial şi se pot proiecta lucrări eficiente atât din punct de vedere al stabilităţii versantului cât şi din punct de vedere economic.

În cazul rocilor stâncoase (conform Fig. 5) se întâlnesc de regulă 3 tipuri de cedări şi anume cedare plană, cedare tip pană şi cedare prin rotire (spaţială). Prahova

țean

a. b. Jude

Consiliul c.

Fig. 5: Alunecări de roci stâncoase. Tipuri de cedare: (a) plană, (b) tip pană, (c) spaţială prin rotire

În cazul masivelor de pământ alunecările de pământ se prezintă sub formă de: - alunecarea consecventă în care masa de pământ din substrat alunecă pe un plan înclinat relativ neted – de exemplu o falie sau un plan de stratificaţie,

Harta de risc la alunecari de teren a Orasului Slanic Pagina 90 SC TRANSPROIECT 2001 S.A. Bdul.Dinicu Golescu , nr.38 , etaj 6 , cam 33 b ,sector 1 Bucuresti, capital social 92400 RON CUI 14163342, Nr. Inreg. Registrul Comertului: J40/7571/2001 Tel/Fax 021-224.64.68 ; email: [email protected]

- alunecarea insecventă în care se produce o rotaţie regresivă pe un plan de alunecare curb, cu concavitatea în sus.

În prima categorie se înscriu alunecările care apar oriunde există versanţi abrupţi.

Săpăturile pentru construirea barajelor, drumurilor sau căilor ferate pot submina masele de rocă, provocând declanşarea de alunecări. Cu excepţia marilor catastrofe ce se produc la mari intervale de timp geologic, alunecările de teren nu au o influenţă geografică mare datorită manifestărilor lor sporadice, în regiuni montane şi deluroase (înalte) cu un număr redus de locuitori. Mici alunecări de teren pot totuşi afecta construcţiile, pot bloca sau limita circulaţie pe drumuri sau căi ferate.

Pentru cea de a două categorie pot fi menţionate mari mase de pământ (sau rocă) din substrat care alunecă în sensul pante, rotindu-se în acelaşi timp invers pe un ax orizontal. Eroziunea tinde să formeze pante abrupte oriunde apar depozite sedimentare masive, de regulă gresii sau calcare, sau straturi de lavă, ce se sprijină pe formaţiunile friabile de argilă sau şisturi argiloase. Pe măsură ce roca friabilă de la baza versantului este erodată roca de deasupra este subminată. Atunci când se ajunge în punctul critic al echilibruluiPrahova asistăm la desprinderea unui bloc masiv care alunecă şi se înclină regresiv într-un plan curb de alunecare. Aceste blocuri pot avea lungimi de circa 1.5÷3.0km şi grosimi de până la 150.0m. În acest fel la baza versantului se formează o creastă compusă dintr-o trenă de blocuri.

Între această creastă şi versant se pot forma depresiunițean închise sau bazine lacustre.

Fenomenul se produce de regulă pe scară mică în zonele de unde solul şi materialul scoarţei de alterare au fost îndepărtate, observându-se mai ales în porţiunile concave ale albiilor râurilor sau în regiunea falezelor marine. Jude 6.2 Factori care influenţează stabilitatea masivelor de pământ

Unghiul de înclinare al pantelor. În general, pentru materialele granulare se poate calcula un aşa-numit „unghi al pantei stabile”. Acesta este unghiul maxim pe care îl poate prezenta un masiv de pământ considerat omogen, fără a-şi pierde stabilitatea. În cazul materialele granulare necoezive unghiul pantei stabile este egal chiar cu unghiul de frecare internă al său. O particularitate a acestui caz îl reprezintă faptul că dacă unghiul maxim este mai mic decât această valoare critică, înălţimea taluzului sau versantului nu influenţează în nici un fel stabilitatea sa.Consiliul Pe de altă parte, în cazul pământurilor, în plus faţă de unghiul de frecare internă al pământului – sub care şi în acest caz se poate construi o pantă a cărei stabilitate să nu fie neinfluenţată de lungimea sa – unghiul pantei stabile include şi o valoare suplimentară ca efect al coeziunii materialului. Acest unghi suplimentar depinde de înălţimea taluzului. Pentru înălţimi relativ mici panta este stabilă şi dacă este verticală. În ceea ce priveşte masivele de rocă, acestea au o comportare întrucâtva similară masivelor coezive, dar în acest caz discontinuităţile din masiv şi unghiul sub care acestea s-au format au un rol determinant în stabilitatea masivelor. Datorită diverşilor factori (cutremure, mişcări tectonice lente, excavaţii, etc.), unghiul masivelor de rocă se poate mări până la o valoare pentru care se produc fracturi însoţite de deplasarea unor mase de rocă.

Harta de risc la alunecari de teren a Orasului Slanic Pagina 91 SC TRANSPROIECT 2001 S.A. Bdul.Dinicu Golescu , nr.38 , etaj 6 , cam 33 b ,sector 1 Bucuresti, capital social 92400 RON CUI 14163342, Nr. Inreg. Registrul Comertului: J40/7571/2001 Tel/Fax 021-224.64.68 ; email: [email protected]

Apa. Cele mai importante efecte ale apei asupra stabilităţii maselor de material granular sunt suplimentarea greutăţii proprii a masei şi mărirea presiunii apei în pori. Ambele efecte reprezintă factori declanşatori ai alunecărilor de teren. Pentru masivele de rocă stratificată, infiltrarea apei între straturi conduce la diminuarea coeficientului de frecare şi la dizolvarea unor săruri cu efect de cimentare. Alte fenomene ce sunt asociate cu prezenţa apei în masivele de rocă sunt ciclurile de îngheţ-dezgheţ, hidratarea unor săruri expansive, hidroliza, etc.

Vegetaţia. Rădăcinile plantelor au roluri multiple în stabilizarea masivelor granulare din care cele mai importante sunt „armarea” pământurilor şi reducerea umidităţii acestora. Pe de altă pate, arborii constituie o suprasarcină aplicată pantelor, deci un factor destabilizator. Aşadar, cele mai favorabile tipuri de vegetaţie din punctul de vedere al stabilităţii versanţilor ar fi tufişurile. În cazul masivelor de rocă, vegetaţia are un rol negativ datorită efectului de penetrare şi sfărâmare pe care îl provoacă rădăcinile plantelor.

Mişcările seismice. Un aspect foarte important în tratarea efectelor cutremurelor asupra alunecărilor de teren este faptul că, datorită configuraţiei, au loc aşa numitele „amplificări locale” ale mişcării seismice, astfel încât o abordare simplistă, pseudo-statică a stabilităţii unei pante poate conduce la rezultate eronate datorită faptului că acceleraţia maximă a aceluiaşi cutremur într-o zonă de câmpie, orizontală, este mai mică decâtPrahova cea din proximitatea unei văi sau a unui deal.

Activităţile umane. Deşi alunecările de teren se produc şi în zone izolate, fără intervenţia directă sau indirectă a omului, impactul celor care se produc în vecinătatea zonelor populate (şi chiar în zone locuite) face ca marea majoritatețean a alunecărilor cu consecinţe grave să aibă ca factori agravanţi sau declanşatori activităţile umane. Din acţiunile oamenilor ce influenţează alunecările de teren, cele mai importante sunt excavările materialului din zonele de la baza pantelor şi supraîncărcare părţilor superioare ale acestora prin construcţii sau umpluturi, inducerea de vibraţii, deversările sau scurgerile de apă, defrişările iraţionale, etc. Jude

Consiliul

Harta de risc la alunecari de teren a Orasului Slanic Pagina 92 SC TRANSPROIECT 2001 S.A. Bdul.Dinicu Golescu , nr.38 , etaj 6 , cam 33 b ,sector 1 Bucuresti, capital social 92400 RON CUI 14163342, Nr. Inreg. Registrul Comertului: J40/7571/2001 Tel/Fax 021-224.64.68 ; email: [email protected]

7. Abrevieri

ANAR – Administratia Nationala Apele Romane INHGA – Institutul National de Hidrologie si Gospodarire a Apelor DN – drum national DJ – drum judetean DC – drum comunal CF – cai ferate UAT – unitate administrativ teritoriala

Prahova

țean

Jude

Consiliul

Harta de risc la alunecari de teren a Orasului Slanic Pagina 93