Vlrr DT. AUGUSTIN BUNE&
trtrMITROPOLITULtrtr SAVA BRANCOVICI' frr'fi$i -" lnnenogg v!tu^-^-.^#.l--
;;i+ t .. alli*: ib irr
BIr_AI, t905. T ipografra: Sernin' Arhidiecezan'
*r:; r' i ' ii. -"r'*,,-:t-r.c*. V' Mangra a pub-licat in In zilele de curdnd trecute dl lu iotitulati: Sava II' Bran- Arad o scriere t "Mitropolitul mie Dsa a avut bunivoinla a-mi trimite 9i l"tiritaJi-.ru*o)'l sa proprie pre el: semn de exemplar, scrtrnd cu mdna 'in un am vdzut cu mirare' c5' dedi- stimf,4. DeschizAnd' insl cartea de.lo; cu cuprinsul tiplrit al c5'r[ii' catia scrisi nu se pnt'iu"qt" obiectivf' gesesc o polemie necuviin- und,e, in loc de o istorie de a t'*- confesionall se intrece cu nizuinla I cioastr, in "^'" in riticire I linei gi duce pe. cetitori tt' ferit ca t n" u--- t";s o carte independent4 -- De cAte Mi ia intamplat chiar' cl foc sr nu de ""n#";;^'iitt"""'nostri mi-au t.U"Y ne- unul sau altul dintre scriitorii lllttlri pentrucl am vizut' ci acei scriitori ,.$/lsl drepte. Dar eu ut 1n"u', bine astfel am gdndit, cr rnai sl iubesc gi cautd ii iniml ^u;;;;1,' supar. pe oamenii' cari cu sufer eu ,r"uirrot'^tl' at"it ie neamului romAnesc' curatl cerceteazl_irecutul port tot asemenea fa{[ rr',,:i.l qi p"t ilse t1 te __'!q6- N'am putut .., - vreau si-mi .',. , ,''.,,.'r "; oredinll qi cu iea voin(i .t, ,- *.- cu oamenii, cari lucririle ,i i. "" "utt'na'. tinut in toate micsoreze reputalia l" Fa{i cu acestra am gi in toatf, via{a- -:i:"-"*mea publioi' mele istorice si-i facem sl priceapi' voiu fi ta"i. trebue fost qi "";';;;;t' si poarte qi condeiul oame- t. l4llt ta. ci numai cinstea iif;tuitr" trebue nilor de qtiin[[' necrulrtor fa(i ur ffi T:'i-l"ci "u -1^ TYl,:"-':':1,".; ;" :: ;:;;" -", "' 1 ", . :" : ii:. :..: "l::^::n ":If ;r'f"5 ;:K:?#J:";i ;:"T',iH!j; ;;:::*T:::# 'l";"'."'";l ililJ"-JJTi"i,l,l'iuil';ff i.ti'.T:-ff."TTfJ'ti""::'T,; {"$3"'"il;::";f ;:;;;';' : "T:': : :::i3'"" ji':":3 pc lslurruEi:.4!'1 ---- ' iJ;l'.ii.i1tr3"ft;i;;;;;;*::::lT":;JTffqi a batlocon de acei oamem' :j1;"T:rdutii- F" adevirur. A-;d necrulltor faln numai 1* trlqq
- -4- -5- continuite$i RomAnilor ar ciosi, cari qi-au clutat in Bucuregti un academician, ca sI ml nirc incS- pe la anul 883, cestiunea ponegreasc5, dupice el insusi a declarat intr'o scrisoare pri- iar gcoala lui Rossler cu ruqine ingropat5' fi lImurit6, dlui Mangra' (pag' vattr, cf, scrierile mele sunt mirgiritare. Voiu fi deci dispensat Din cele tr-ei fvtit'opotii, dupi p[rerea neintemeiate ale altor scriitori'- de oricc consideralie qi fa{d de dl lr'Iangra, care dupice ne-a qi 5) rdzimatf, p" a "o'nUio"liunile Moldova' sj a treia in tras pe sfoard pe terenul politic, crede, ci tot asa \ra izbuti qi a fost in fur"-no-a"Lasch, alta in una trei mitropolii nici odatl n" tt[lilt"'ulllTuoi;"sra Ardeal. mitrip"it$l;t clela cele $irul pag' a' urlani^ae Porfirie se incepe cu o ,scurti reprivire is- nu s'a jntrerupt. Ai Mangra la "e"i a soris la 16oo' ne spune torici asupra ierarhiei bisericei romAne diir Transilvania, Ei a *irr:.,poiitul iesarici Capadochiei gar-e rAnduih arhierei pind' gi:labi- luptelor ei cu.protestantismul". cd, Patriarhia din i:ot'"*ti"opol indat6. la inceput (p"g. 2.) dl Mangra ne spune un neadevlr- sericile ortodoxe stdpAnite de strdini' oarba, dl Domnia-sa a avut in mAna sa cirlile mele: ,rVechile Episcopii'( . acestea insl ne aratil cutezarea Toate cirora nu este"l.care de 1oc si Romdnilor", in cari am dovedit, ci RomAnii din vorbcste J""p'" l:"":1. asupra ,,Ierarchia Mangra Byzantinae" Ari"* au atrut o episcopie indati dupf, Conciliul florentin. in- orientat' daca deschidem iin ldmurit gi "HistoriaeCuropalata de ceputul episcopiei Vadului I'am pus pe timpul lui $tefan-cel- ,,Georgius Codinus volumul, "ur" ""t""i"iitt'rtt unde dela Mare (t+57-1504), iar al episcopiei Geoagiului pe timpul lui Officiis et Officialibus Curiae Constantinopolitanae'(' Graecorum Episcopatuum Rad.u-ce1-Mare (t49+-1508), t'a si zicd'inainte de reformafiune. pag. 297-351 se cuprincl ,Notitiae Palaeologum"' vedem' ci in Cu toate acestea dl Mangra cuteazL a tipiri negru pe alb: a Leone Sapiente ll'n"ato"icum care' sub titlul: dis- ,inainte. de relforrnaliune, el (tsunea) nu admite si fi avut catalogul implratului Leon cel inlelept' "Ordo Sapientem' quem locum et RomAnii din Transilvania necum mitropolie, ci nici mdcar o positus p", i*p"ro1ot* Leo"em Patriarchac Constantinopo- episcoPie". seriem habeant d;;;i E"clesiarum pag' 325-32?' nu se face dovedeqte dl [,{angra, in contra mea u*" dela S[ vedem acum, cum litano.rru5""t"ro-1;, Nu impiratul gi a dlui Iorgq existinfa mitropoliei romAnc inainte de pomenire i*pt" ftnfiropoliile^i'o*attilot'"pntit .Mihaiu nici o jumtrtatea a doua a vea- Yiteazul. La pag. 3- ne spune: catalogul cel mai vechiu: De ci Curopalat4 care a scris in ,,In Leon, unui^alt catalog despre ordine thronorwm MitropolitanoruTn de pe timpul impdratului aI XIV-lea, la sfArqitul cului 'na*u'it"gte infiin{at doul Mitro- (883) supuse Patriarhului de *it,opoUio"", in zilele--lui s'au Leon cel in[elept intre. riritropoliile Scauncle "u qi-:"1in Moldova Constantinopol gdsim insemnate gi mitropoliile rorndmilorn: polii in (Ungro-Vlachia)' 1"r"-no'n'i;;;G de frunte: Hasdeu' Onciul' tempor-ibus constituti sunt in Ungro Vlachia duo Me- (p. 351.) Istoncii nostri-it{' cei mai ,,Postcris 'qqorum au dovedi! cl aici e vorba' tropolitae, aiter tenet l.ocui1r Nicomediensis et dicitur Iorga. qi mai p" ;tit Itou'"torr' de Mitropolia ungro-vla- Exarchus totius Ungariae et plagenairrm. Alter dicitur Metro- nu de vre_o mitrffi" iii Ardeal,'ci plr{ilor-S-everinului tot polita partis Ungro-Vlachiae geritque- \'ices Amaseni- Et alius chiei, intemeiata la' 1359, C-e Mitropolia in 137Of gi de Mitropolia Mol- in Moldavia seu Nigra-Vlachia(; q:'r'apoi dl Mangra exclamd din fara-Ro-ant"""", infiinlatd existinla a trei Mitropolii la infiin{atn in 1374' triumfltor: ,,Iatf, documentati dovei, n': t: RomAni, din cele mai depdrtate tirnPuri'- Aceasta ar fi '.IilTffi;;;;; cu Mitroporia .o'.u"1"1"1. 1:' una dint5e cele mai pre{ioase d(:scoperiri din cAte a fdcut vre- aa#'ii';;";; i- p"t"l rindui ". se plstreazll-11':il":-T5:'";.::,i numele acestor odat[ un istoric romAn. Fiind atic'i'constatat din partea dlui ltt -n"il *""ittttiui 'Unde Mangra, c[ Mitropoliile RomAnilor au exisiat dincoace de Du- arhierei ? 6- -7- // patriarhale pe temeiul originalului scrisorii Pdrerea Golubinski, ce Mitropolia Severinului ar fi qi urm5.toarele, unde mi- lui de a face cu vre-o episcopie' ori din valahia in Transilvania, este lipsitl de ori ce aratfl, ci aceasta oo i'" fost transferatd dlforga' )'nu stdrue aga de muit dl Mangra tropolie, ck'ci, ziceio*"la"v[rat :,T:1"u"'* temeiu istoric, gi astfel inzfudar un episcop sau un mitropolit or- Mitropolia Severinuiui nu a in insasi lara regelui catolic, (pag. 5J pe lAngd aceasttr plrere. numai atita' c[ din egumenul Mitro- todox", ci dintr'insa se constatl mai existat duptr 14O1. (Yezi N. Dobrescu, ,,intemeierea un ezarch al sdu' std'ldnind o pag. Iar dela .14O1 incoace illlitr-opolitul ungro- dela Peri Patriarhul fd'cit' grecesc poliilor", 56-) aratl dl Iorga' cd in originalul Vlahiei era imputernicit de Patriarhul a se ingriji de cre- staoropighie- A,tto"o"t voevodul Balifa si-ar fi inchinat dinciosii din ungaria in calitate de exarh al patriarhului (Ibid. nu este t'orba, cL "biserica"ob- .,; inleles pentru acel timps' pag. 48.) Dac[ pe la 1489 intAmpinlm un Daniil, mitropolit sau catre Patriarhie, "" "'ut" p'"""- arati insasi eti- arhiepiscop d.e severin, iar in 1577 un alt mitropolit de Ardeal servi tot dl ro'g"''"l,"Jt*tpigrti""i'. decit grecesc' nu. insemneazl altce't4 Daniil, aceasia numai atflta dovedeste, rirologia acestui cuvAnt si sezterin tot cu numele Patriafhului in o mrnlstire ori care se intituli Mitropolit dupd obi- infigerea on.i il"fattea cd. pe la 1489 un episcop, ""t"i c[ aceea este nemijlocit su- intemeieze o episcopie altd institulie iu ceiul anti-canonic al sirbilcr, voi) si in ";;; ""*t" Mdndstirea stavropighie qi ci t577 era un alt pus{ patriarhiei, iar nu unui episcop' intr'un sat? Feleacul de lAngd Cluj, ^la mlndstirilor exempte din bi- episcop Daniil peste bisericile Ardealului- imprejurarea, cl ei din biseric" o'ie"taie-"o'"'put'de supuse adecl de suu puterea episcopilor Ei se intitulea zi de Severin, aratd, ci in Ardeal nu era incd o serica latinl, scoase infiin{aii in mod canonic, si astfel acei arhierei si-au nemijlocit Pontifioelui Roman' episcopie cu mtrnlstirile luat titlul dela scaunul unei mitropolii apuse, intocmai pe cum stavropighii nu sunt iclentioe Mhnistirile sfinte din Orient' pe la 1456 era un episcop cu numele l\{acarie cu titlul de I{a- clror '""tii" treceau la locurilc ?nchinate, ale nu qtie ce liciu, adec{. cu titlut tot dela o mitropolie apusd- Precum insi nemiilocit' De dl Mangra ctrrora erau supuse ^9.t"u qi spune' din titlul de Ealiciu al lui Macarie nu poate nimeni deduce, doul feliuri tle mlnlstiri scrie, cAnd confu,,af- mlndstirilor cd mitropolia de Haliciu gi-a mutat scaunul in Ardeal, tot ase- ct"r *"""tt" qi insemnltatea cI n'aqi fi ,,in egumenul' ori menea din imprejurarea, ci doi arhierei ai Rominilor din Ardeal "a'u"t"rul z) Cdnd ,,stavropighiiu qi ,iJi""t""i, !nis' de exarh pa- poarttr titlul de Severin, nu se poate deduce, c[ rnitropolia Se- unei manrlititi t'u in{l1af la demnitatca stare{ul din Peri' el c6pltl verinului si-a mutat scaunul in Aldeal- triarhal, cum s'a inth'mplat cu egumenul vrea str dovedeascl cu scrisoarea adectr- avetr dreptul s{ ocirmuiasc5' La pag. 6. dl Mangra jurisdic(iune episcope"'"i; pe (Ma- qi p"t"outtele" ite patriarhului Antonie din 1391 despre mdnistirea din Peri ca locliitor at patrLrnutui toate bisericile aveh insit dreptul de a ramures), cI ,,RomAnii din Transilvania aveau pe atunci ierarhie supus sale' nu teritoriul 1u'isaic1i""ei sfin{it p1tt regulati, care sta. in rela{ii cu Patriarhul'din constantinopol'(. preoli, daci ,,o el insuqi episcop :t,trt"t"" sfin$ zice, c[ egumenul Eu urmind traducerea latineascf, a scrisorii patriarhului altor arhierei."tt $i flindci nictriri nri se minilor trebue s[ admitem' Antonie, asa pe cum o afl[m publicatd in Istoria bisericeascl ar fi fost in5'l!at la treapta arhieriei' din Peri prec-um a lui Maior (pag. 144.), am arfltat in ,Vechile Episcopii(, ci in dieceza mdnistii-ei cam aqa' c[ el ocArmuih lor in"abbates tot ce aCea sCrisoare nu este vorba de vre-o ,,Ierarhie regulati( in nullius'( din biserica latinl ocirmuesc diecezele cle dreptul de a sfin1i Transilvania. priveste jurisdiclia episcopeascS' afarl qi mai pe deplin din - c6 patriarhul facc exarh De atunci incoaoe lugr.ul s'a llmurit preoli. De a1t5' p"tt" insriqi fapiul' gi documente, XII': simtlu' aiatl' cl in lirile partea dlui Iorga in scrierea sa: ,,S'udii adecl loc[iitor al siu pe un egumen Scrisori qi insoripfii ardelene simaramureqeneu, I- pag. XXXVIII'
* *-,o@:s:s.ffiil;;;:;:-tl;:;;:l:;-.*:;;[! -97- -8 Dl Mangra (ia pag' 9') nicdiri nu se afli numele lui Ioanichie' supuse regelui unguresc nu se aflh inc5. o ierarhie regulatl, e vrednic de credin[d- Dar dacd sus{ine, cr dipticul i"i-Cfui"-qi loa- cdci dacl aaeea ar fi existat, Patriarhul ar fi numit exarh al sdu intr'insul.nu se afli numele lui e vrednic de credin-le, Ioanichie pe capul acelei ierarhii, adectr pe mitropolitul, cum a ficut mai poate suslinei dl Mangra' ci plaiuii pe mi- nichie, pe cs t"*"io-L"i anll 1479? tirziu la 14O1 exarh a[ slu pentru Ungaria si al RorriAnilor din Ardeal pe la ceea ce do'vedeste, cd exarhia din a fost Mitropolit il g[- tropolitul Ungro-Vlahiei, existin{a.Nlitropoliei ardelene ' ungari, curAnd a trebuit str ' Alt argument despre o mul- Per! , nefiind recunoscutX de regii lui Ciain' in care se insiri apuni. seste d.l Mangra r"liJ'i"*r Cipariu incepAnd cu anul 1348' inainte de Mihaiu time de mitropoiiii ;;;*t' in- Alt argument pentru existin{a Mitropoliei si iragmente'( dovedeqte' ci' Viteazul vede dl Mangra in faptul, ,,ci inainte de Mihaiu YiteazuL., insa la pagina Xlv';i;-;Lcte'Cfui"'t flrS' temeiu istoric' iui este o fiurtiture la 1581 era rnitropolit marele Ghenadie tn tot linutul Ar- treg catalog"t Pe Ioan' care a fost dreptati'"^u"t ? dealului gi'aI Ordziei" (pag: 8.) De fapt Ghenadie se intitulh Cipariu are "";ace -!ain intre 1585--1605' il episcopi nraeutoitii gi par[ilor.ungureqti pe ,,Mitropolit" numai dupi oliceiul Sirbilor, cari din fl- episcop 1606' il pune la 1519' "tan. 1506,-'0" b*"*ist' dela eeau mitropoli{i, qi din mitropolili patriarhi, pe cind el era pune la 153i- 1537' pe $teran dera numai efiscof, ceea ce se vedezdin decretul lui Qigismund 86- Ioreste clera I *r:A;:;;;;;11; mai departl iI pune i^ ilSg-r560' si asa thory din 2O Martie 1585, unde el este numit ceea ce era in- L643-1654, autentice prc noi cunoastem din documente tr'adevSr:,repiscopws Ilcclesiarum valachalium in Transylvaniat' De altl parte qi pdr{ilor ungureqti" ,(vezi d,ecretul in ,,Vechile Episcopii", pag. 60.) Mai cleparte dl nrai mul1i ai,'t'"""ii*Jpii"-'hta"1-1'roi reqedinla era episcop Christofor cu Mangra rlzimindu-se pe o gresald a lui $incai (Chr- a- 1599.)' incepAnd din 155?' La 1557 de t'ede din documentul publicat ne spune, pe timpul lui Mihaiu Viteazul se aflh in A'-Iulia Geoagiul-de-sus, pe cum se c[ in pag' 164' inainte dc 15 Sept' Dimitrie. Aci insl se face numai o confu- Istoria sa iisericeasc[' -era un mitropolit romAn Maior in tot acolo episcop Saaa' zii1n9 de nume, cf,ci a existat, ce e drept, un episcop Dimitrie, 1559, cAnd o *oiit Isabella' '"gi"u Sava' fir numit in locul acestuia dar acesta era episcopul romano-catolic Dimitrie Napragyi, iar Intre anii 156o-i i"ietlora"att-se inlrturat Georg"^l:':O"^t Ut nu un mitropolit romAn Dimitrie, pe care nu-l gdsim in dipticul Vizaknay' f" isOz a fost George Savr' ceea ce aPare din do- Mitropolililor.de Alba-Iulia, depus de insugi sincai in biblioteca in locul lui fir ;;;; ;;;"" oarl N' Iorga in scrierea sa: ostefan-cel- universiti{ii din Budapesta- cumentul pruri"^i a" ir din Ana- ftlioopolia Arilealului (extras Cum sti.lucrul cu Ioanichie adec[ de Mare, Mihaiu Vit"Juf Ei sec- ,,N:lndor-Albensis" seria lI' tom' XXVII' Memoriile pe care dl Mangra (la pag. 6') il face Mi- nalele AcaaemiJ tro-dot' reQe- Belgradul-SArbesc, ai.acestor episcopi' dar cu tropolit al bisericei rominesti din Transih'ania, rdzemAndu-se' liunei istorice' p:';;';it^[tori christofor in siil'aq] au tost_Eftimie (ts'tz-tst4), pe plrerea greqite a lui Golubinski, am aritat in scrierea mea dinla probautr I 585)' Ioan t tsz8)' Ghenadie ( 1579- Rom1nilor", 121 qi urm., din care ori ce om (t s7 4-t577), D";iil \7'si ]rterarctria Pag. cu- care i"""p";ii"f poate convinge, ctr Ioanichie nu a fost Mitro- de Prislop (15s5-1599)' "yi*poli!i1or"cei ttepteocrp.t se dintre'" aceqti episcopi" afari de qi canonic al cuyintului, cu atAt mai Bllgradului' t'Uci unul irnse poiit io sensul propriu !i dipticul lui crain, gi astfel cu toati din Transilvania. De aceea nu doi din urm[, in pe pu{in Mitropolit al RomAnilor "" "" ^na aipti"ul.lui Clain este o ff,uriturl' vreau si mai discut aceasti chestiune, deplin limuriti din toate siguranla no*"*-'iJ", "u adevdrul istoric' o mai oamenii, cari igi bat- joc de punctele de vedere. Aci numai atdta observ, ci in dipticul lui care numai t vrednic de credinll' Claiq tiplrit de Cipariu in ,,Acte gi Fragmente", pag- XII! pot lineh a,"pt'-ao"oment -1t _10_ - adevdrul' ce l-am ldmurit Nu mai trmblali, dlor' a intunech^i"-i"u Arhiereii aminti{i au fost toti numai episcopi, iar nu mitro- soarelui in scrierile mele, do'edit mai fimp'Lh;';"if, polili. in sensul adevtrrat gi canonic al cuvAntului, ceeace se si a p": pe intinsul do- adecl de cAnd' Stefan-cel-Mare 1i41 vede limpede djn decretele principilor relative la ei. Asa d. e- "a ;;;;"'; !i""a gi vad.rr, iar domnii Terii- nos- meniu ar ciceului, cu privire la Sava din a. 1559 si 1562 se zice: ,rFidblibus Stremfuiu" d^". RomAneqti p" ao'n""i"l ""1":" lt::,:l^G-eoagiul-una a tris universis et singulis honorabilibus plebanis et presbyteris qi s'a" infiintat doui episcopu' de-sus, s'au putut i"ni"1e Mol- wolachalibus, rutenicis et graecam fidem tenentibus tam in dis- a principatului. t]'*]t:":::,"i Vadului in sfera de inriurinli ^inrdurin(i trictu de I{acaad et l{aransebes, qua?rx alibi in regno nos- de a principatului alta a G"";;i;l"i in'sfeia tro, ..,. . harum serie committimus et mandamus firmiter, ut a dovei, si Mitropoliei Teril?oma""sti' ;i {yrltlte'a ":":::^:'i-pestrat modo deinceps praefatum Zawa episcofum pro rrestro vero, tchimbAndu-se nurrai reqedinla pflnl tArziu dr'tpx Mi;;i;iit"u'ut' si legitimo et per nos deputato episcopo habere et recognoscere mai intAiu probabil la Silvag' vechilor episcopi i"-C"oogi'" . . .. teneamini". (N. Iorga, l. c- pag, 22.) Despre Eftimie prin- de sigur la Bilgrad' Aceasta dupl aceea sut Ivtihaiu Vilazul arati cipele Christofor Bd"thori zice: ,rHonorabili Euphtimiae presby- noi, oi un tithl de glorie' cici ne ac nu este o rusine tentrir Ardeal qi tero, eltiscopo wala,corum ubi que in regno Transsih'aniae uJatea oulturali a Romanitor din (N- Iorga, 1- Despre Christofor solidaritaten Ei Rugine este numai partibus regni Hungariae". c-) din Jdrile-romAne' in decretul voevodului ardelean Stefan B{thcry se zice: ,,Eundem Jara-Ungureas6d "t' ""i la ndscocitura unei Mitro- nu recunouqt" u=;*\ gi a lineh igitur Christophor-um presbyterum in ePisco/urn \ilalachorum a u':T:":l n'rscocite' cu nu stiu c.aie presbyterorum transsiivaniensium rom{nam videlicet seu grae- polii .;il';nii llllsanc'vechi-in Ce privegte existinla t'nor episcopate Ttit"]*il?' cam religionem profitentium per spontaleum discessum discreti aduci atte dovaai afartr de scrr- dt M. nu este in t'" Bila Euphthimiae ipso episcopatu vacante, durante beneplacito nostro 'i"t" 'a 1234 adresatf, cltri'regele soarea Papei Grigorie IX' clin eligendum, nominandum et instituendum duximus"- (N- Iorga, 1- de ritul grecesc lV., unde se vo'i"qte de niqte pseudo-episcopi c. pag. 32.) Tot aceasta se vede, cu privire la al{ii 'dintre epis- lVezi: Hurmuzaki' de pe teritorul -npi""opotul- de copii pomenili, qi din decretele publicate de mine in ,,Vechile 'p;"tO*"iui .bumaniior'Cumanilor insl dra dincolo Doc. I., pag- tzzi ur- Episcopii". qi Muntenia de Ardeal' Prin muntii, a"'p'u't"ftora*" epis- sfflrEit dl M. (la pag. 8.) se sileste a dovedi existinla "ori nu--se tracteazi' de o ierarhie in mare in scrisoarea papai[ Mitropoliei inainte de Mihaiu Yiteazul cu un document fals, gi Tara-Ungureascl' *."e din Ardeai Transil- adeci cu un extras latinesc fals din hrisovul romAnesc al iui (la pag' 6') c[ la 14ffi in "o Mai adauge dl M' 'pe ade- Constantin BrAncoveanu dela 1700, prin care diruiegte Mitro' Clatra.t ceea ce nu-este vania fd.storid' uf"ai"of'to""1" indatl a poliei din Balgrad mosi.a Miresanilor. originalul acestui hrisoY acest-vlldicl in Ardeal' el v[ra! clci abiir t;];;E;i in- arati limpede, ci Bllgradului" gi ceeace nu s'ar fl ins[ ,,Mitropolia ,,Arhiepiscopia fost prins u""titi"' qi !ari' Ardealului"-a fost fdcutl qi inil.tati dintru a sa temeliede "" '"o".dintn Ardeal o episcopie !{rii timplat, au"e n "ortodoxl'('fost gi nu spune nici cu un cuvdnt ci ea ar fi avut "' "'"itiut hirotonili de el nu ar fi Mihaiu Viteazul, fie qi numui toritt",'J"i p'"o1ii mai inainte in Alba-Iulia cas5. rezidenliali ruinati prin ve- ,,o expulzali. chime". Aceste'toate le puteh sti dl M- din scrierea mea ,,Ierar- '! toati reprivireistoricl Este deci deplin llmurit, cl : cartea chia RomAnilorlt, pag. 4 gi urm., si este mirare. cum mai poate din'Transilvaniau'"Sc-urta cuprinsi in fals, cAnd cunoaste origi- asupra bisericei pe'care cineva amdgi lumea cu un document i '"-a"t de'neadevrruri' dlui M. este o I"J;;t tenden{ioasl nalul ccl adevirat. i i
I
1
i I , '.w"mrSArm;-]!Elr,. * 13 - -12- si iubitori clc adevlr' ca istoricii romAni cei mai invllati numai niqte ignoranli n'au putut-o pitrunde s'au putut llslt Dintre r90 qi dl N' Iorga iSate 9i (Acte gi l''lf*""t"' PaB' a amlgiti de aparenfe, incAt in RomAn" (Nrul Cipariu 1b')isioric' cd mitropoli'tul fi ,,Telegraful pag' 61'),-?;;;;";; ieverul 107-1906), au numit cartea dlui M. literal- (!) si Preo{i, SArbi' nici nu se poate ,,eveniment gi fratele tut ;;;;;"-ut' to"t $i Sava :*T"l"t"'' ci George phni qi istoria fa- * altmintrea, 'x ';s "a"a "ti" inci intr'o cpocl de inflorirea miliei sale a Ei al M. I'rea s[ ne dovedeascd, cI George ="'i"-o"lai;qi" a l$t-o nrogtenire Sf;rbilor' Dela pag. 17-26 dl istorice apoi nar li mitropolitului Sava, fost un literaturei 'otA"*' Un sA'b Brancovici, fratele si biograful ,,a despot t*;il-;t'""'fu"e' "romanizat" sute de ani ciror " btrrhat de stat qi diplomat iscusit.... care cu doul t""t"f:T;rbat, necesitatea de o indrumare qi apropiere a principelui sru qi de in urmi prevdzuse car-e abuzind de increderea tlrilor romine cdtri politica germani. Niscut qi crescut in Ar- a c-onspirat cu vrijmaEii sa diplornaticl la constantinopol, bisericei romhne, din ramura familiei despo{ilor misiunea Nenililor' i-a amigit cu deal in sinul .a,r, upj-t':';;t"d t Brancovici deji romanizati, el e ardelean in senzul strict al stipflnului ca:ioi1.". ei s[-1 creadd al des- genealogii false qr mincinoase' "tl1q sr cuvAntului, un neaoq romAn, cum il caracteriseazi Sincai". care la. urm[ a voit si tradeze ootilor sArbeqtr, si si-l arunce insuqi dl M. ne spune, (la pag. 18.), ci George Brancovici '"^OUti""n";;;i;;" fost silili s[-l prindi oe'Nemti, o=o io"ei de llmurit qi din s'a ndscut in Ineu (Boros-Jen6') din comitatul Aradului, despre cari apar aeitut in temnitA, toate -; pe lf,ngr toatft care 'comitat toati lumea qtie, cI nu s'a nu se de - ^llta'u'i': de brrbat' linut Ei line expunerea arui Nr""ng; ":*j"1- Ardeal. Ineul odinioarl se de comitatul Zarandului, card alt1m' dec6t aventurierpolitic' -tineir iscusinta lui, nu 1urn1 vre-o lndrumare n fhcut parte din Ardeal, ci din aEa numitele ""'"p"i"nu i-a trecut' s[ dei nici odati a ciruia nioi prin *1*" caracter gi Crasna, si 1^t*: pe un om' al cirui ,Partium., ca si comitatele Solnocul-de-mijloc politicei romAne' iiit' n"tt" Chioarului. Aceste din regatul Ungariei numai "-tr Caci qi dsa s'a arltat-"::*i linutul ,,p5.r(i'( saminl foarte -;;;;'"i-at^r"' care pnvra stipdnirii voivozilor ardeleni peste granilele Ar- neamului ronAnesc' irrin intinderea vreme apirltor al intereselor dealului s'au impreunat cu Ar:dealul, dg' r'oevozii ardeleni nu i;;"""oi,,","a"'i.;;;;!;;i^":.:-:"^T1'",XX*H""ilttllff;'; le-au ocArmuit in aceasti cilitate, ci in calitate de domni ai Brancovici' $i dsa o.P"tt1-i:^::::? 'i.to"-ui Branoo'ici, p5r(ilor regntului ungurene" in 1693 episgopelsti'-:::":':;-iti"-irtca G. Jdrii-Unguresti. ,.Pir{ile oofta dupi o coroanr fiurit impreuna au fost din nou adnexate la Ungaria qi dupi mai multe prefaceri zeci deani a ascuns planul ;ffai U', aooe din Adrianopol' politice, r'echiul comitat al Zarandtlui. prin articolul de lege I. ffi fp"t' Nlaxim' in biserica cu patriarhur Pentr' mitra din 18?7, fir contopit, parte in comitatul Hunedoarei, parte in "a'uJJiJi" sarbesti' de a-si pune pe ;;; ;;;L"1u::ryiitr gi vederile comitatul Aradului.- Prin urmare dl M. griieqte neadevir, cAnd dl M s1i de luptn episcopeasce fi'esit ::-"1t*ii Apafy gi cu aice, cd. George Brancovici e ,,Ardelean in senzul strict al cu- "iu a fic^ut Rrancovici cu sale politice, tooil^i cum gi au vintului"- au fosi ageri qi irrevizltori ungurii. o^, prJ..,i, N"-tii planului El de fapt a fost ,Ungrlrean{'- Ori ce om) care ca dl M- BrancoviJi in e^xecuta11-1 stiut s6 impedece pe George qarlatan' este de pirere, ci G. Brancovici este ,rurma;ul despotului (sdr- se"intituli' cu ingAmfarca unui seu, tocmai cani J;';t Bulgariei si besc) George Brancovici (f 1456) in gradul al 7-lea in linie Bosniei' MisiJ! Traciei' despot ereditar ;;;;";' directd descendenti,,, (pag. 28.) numai bfltandu-si joc de istorie, al Sirmiului, tit"iuturi neintel":i:?^1"-^lt:"":Hi:ft:i' poate zice, cl G. Brancovici a fost neao$ romdn. Istoricii sAr- *a""-- lpt" coroana SArbiei' tot asemenea Q1o beqt! nem{eqti gi unguresti, toli fIr[ exceptiune, il lin de SArb- liJTli.iffi ";
i -_to- pc Ro- -L4-- Lazar a avut trei prunci: cl el afirmi' cumctr qi pe pot increde in caracterul si virtulile rarca, Lepugneanu gurii, stiin FI * -17 -16- tijrtenete I pag' (Dr, Mrtrkq vit-rmegye avut pe mitropolitul'Sava qi pe aventurierul Georgc. Dar ci tonie Loso nczy 1t"1 la M{rki in locul fi date sunt deplin documenlate genealogia aoeasta este falsd, se vede si dirl imprejurarea' c[ 284-5).Aceste fi jupan Ie- urmare George nu a putut -in aventurierului George Brancovici nu acum citat, qi prin greqali am in i"toriu manuscrisd a Romanitoi la pag' 256 din siu Georgc ar.fi fiii lui Dimitrie, ci nopolea. l' tttu'"tii" Iuniu 1552' se zice, ci sava gi fratele cdzut in mAna iurcilor in George fratele lui Dimitrie scris, c5' Ienopolca a cu toate ni se di alt{ genealogie si anume: U' r" pag' 22 face mare caz' qi al Roxandei a avut un fiu cu numele Aarant, acesta un fiu Din greqal" o""ott^lt mea eu anr accen- fi putut obserr'\ cl in argumentarea cu numele Ddnild., DInili un fiu cu numele foan' iar acesta ch ar tJl:l1t* nu se aflir in mana nis- qi pe George aventurierul. tuat mai aies imp'|;i;;'';' este ad'erreritS de a nlscut pe Sava mitropolitul ac easta imprej urare intre genealogia mai scurt5'' cu care aventu- cociglor nr"""ot'i"l'"li; ;i cum este Contradic[ia io' lo' itcul"i citat de minl' Riuticioq rierul George Brancovici a inEelat curtea din Viena, Ei intre insusi MArki, sPyne,'"el"f o* genealogia mai lungd,'care a fauritro in istoria sa rnanuscris5, Cuviogia 51, "it^', i^,t-t .,H,Tut',]"rU' r#"t"Hl: s'a slins in linia bdrbhteas este evidentS, cici mitropolitul Sava qi fratele sdu nu ;;t;;;ry a lish dupi sine fe- deci t'o"oo"'i h;" o- *:,t:t flrl puteau fi in acelasi timp gi fii ai lui Diniitrie gi fii ai lui Ioan, adevdrat. omenia' si si spuniu ci "aaorn"t't ii'' t'"iti" gi inrudiqi, qi in gradul al 4-1ea, qi in gradul al ?-lea cu bi- ciori, dar ".i "to-i gteran t"i,X,"i:t trinul despot George Brancovici- Dar nici geneaiogia din is- Losonczy ft;t -"qt'::-,"1T ;:?i:"ll:"i:-? toria manuscrisd nu are temeiu istoric- " J;i ;' i; #i"i Lo*".,v ::'; : ?lli' - a Se zice in aceastd istorie, cil George. fratele Roxanclei si im "1i itl,:l,illl;' ! i" i566 cetatea Ineului . putut n aa'uii" lupanului-Geo'g"' al lui Dimitrie, a fost trimis de Mihaiu vTteazu.l ca sol in oare n'au facui din ea si din alte multe *anu rui"irJi 159' la principele Transilvaniei Sigismund si cd acesta cizut in "*i "tt (Mdrki l' c' II' p' care afacere din jurul ei sandjacat turcesc i-ar fi diruit unele locuri de pe lAnga Murig, ca: PAncota, Siria, comune jupan i si pag. 3-4). jupanul Aradul gi Cenadul qi Sigismund I'a ftrcut (comite) al Ie- a lui Gcorge Brancovrcrt este Dupi istoria manuscrisl (in lunr' nopouei cam pe la mijlocul veacului al XVL - IVlinciuna auto- ca d'es7ot evidenti. Mihaiu viteazul si-a inceput domnia la 1593. Sigis- George a avut "omele tetut p" Turci la Li- pamant)""o""";;';; in 159? u'' n mund Bathory a inceput a domni ca minoren la 1581' Prin dar nu pe de unde el a venit la p# r" netgraa' ' Mihaiu n'a putut trimite la mijlocul I'eacului xvl pova qi i-ar fi ql^'"!ii s'ar fi urmare nici ^l;i*"^iost primit golie, nici Sigismund nu a putut da acestuia mo- Alba-rulia, qi fl "u '^t"'pompd' atateaminciuni' pe George in "r Jri Ienopolea' iat"' lucrul, George este o per- intors in jupania i"i "oiue' nu in siile amintite- Astfel stAnd iupanul i"tampfat-inse in Maiu J596' n'a existat. Dtrruirea moqiilor Lriptele dela Lipova s;au adevlrattr' soanl istorici ndscociti, care lup^te- ii Lunoaqte istoria proprietatea familiei Losonczy, 1597. Pe to{i Ioan Kap- amintite, cari de pe la 1387 au fost "'"ii ^;t"orBaiabris' l-'un"it" Thury' gi pc George no'u""ti,;;;t cr este exclusfi prin dovezi pozitive, Ei anume: cet[{ile PAncota de.'niscocitul d'espotAvram' Ineu impreunl cu domeniile lor pe la mijlocul veacului al t6ry. Turcii uo rlJi ffi;";l p,i"princtpere : ;t"--'#l{Jrgrsuru'u "-"1"-j"*rchia lGlea le gIsim in posesiunea eroului dela Timisoara $tefan dde e insusiinsu si "i;:; 11'Y ?".tXH[ Rominilorh J;i"tt:; b(pag. * 20 75527 cu o sf,ptimantr inainte de i"u' ci Avram Losonczy, care in Iuliu ; =*1 pb numele fiicelor sale Frosina gi Anq ;;fi .1"^i:i1 X1?: %'lll$'Si'ilil' la Lipova in moartea sa, le-a scris p";; ;; lupta contra Turcilor ar. muri flra copii, cettrtile si mogiile amintite despotul ,,a luat an nua altereazd iar dacl acestea ;';"t; o:^"Direrinla ae un aveau sd treaca la nepoatele sale Clara Ei Dora, fetele lui Ary-- tgg':"1adaugflnd 2 _18-- _19_ si s5' dovcdim: cu faptul.,. Dar lucrul de cdpetenie nu este anul, ci faptul insu-si al Deci sI ardtim qi aci, cum sti lucrul dl M' istorie' lultelor, cari s'au dat toate fdrd. concursul niscocitului Avram. cAt[ nepricepere' ori i'ea credinli scrie 'Acestea si Ro- sunt destute dovezl c5. sava qi lratele siu George in scrierile mele, ,,Vechile Episcopii" incerciri"Ierarchia z\dar- nu sunt coboritori din familia adeviratului despot sarbesc mAnilor", am ardtat, ce in ArOeal dupi cAteva Geor:ge Brancovici (1427-1456), 9i cd prin urmare ei nu sunt nicedinveaculalXV.s'auinfiinlatdefinitivpelasfdrqitul XVI' doul episcopii' inrudili prin acest despot cu familia Brdncovestilor si canta- aceluias,i veac qi p"-1" i"""putf veacului din ci sunt neste sarbi de rdnd. de Domnii Moidovei, qi alta de Domnii Jirii-Romdneqti' cuzineqtilor Jara-Itomaneasci, una cu ]llitropolitul Numai dl NI- poate vedea in lantul de minciuni scrise de George una la Vad, atta ta Geoagiu, una in legltur[ Ttrrii-RomAneqti' Nici Brancovici, qi urmate de al1ii, ftrrf, a cerceta lucrurile, >lln Moldovei, alta in leglturicu Mitropolia Dualitatea aceasta de adeod.r coTnun< (p. 3a), in loc de un fond comun de una n'a fost MitropJlie, ci simple episcopii' fonct mitropolii si state ro- minciuni' corispunzltoare la dualitatea celor dpui ,)r ,F cu singura in- * poate urmlri in tot veacul al XVI-iea' mine se groaza Episcopia Ienopolei" certitudine, ctr dupf, ce episcopul Gcoagiului' Sava' ,de In oapitolul III: ,,Brancovioestii qi t lumea 16O8 si 1630 a existat prigonirii pornite ae principele Ioan. Sigismund' 1:t-t (pag. 36--a6) d. M. ne spune' c[ ,,intre urrnitorii lui' cari (Alba-Iulia), sava I. din familia in cap pe la a. 1;;,;; se gtie pozitiv' ci ,rr, *itropolit a Belgradului 'tu avut^reEedinta? apar cu Eftimie p. 1572, unJe iqi vor fi Brancovicilor." pAnf, la intrarea lui dupf, mincinoasa genealogie a lui Eu am combinat, ctr au rezidat la Silvaq Am vdzut mai sus, c5- voevod le-a asezat jupan al Ienopoliei, George, a Mihaiu Viteazul in Brilgrad, unde viteazul George Brancovici, ndscocitul vechiu de doul n5scocitul.despot al lenopolel definitiv scaunul' -qifArf, si stricc asezlmAntul avut un fiu cu numele Aoram, qi Statcle Ro- Avram a avut trei fii: Moise (episcopul Matei) Ddnild qi George. episcopii paralele atarnatoare,ae-Mitropoliile dualitate. o inlAmpin{m gi duptr a avut trei fii: Petru, Lazar (episcopul Longin) qi foan mine de peste Carfa{i. Aceasttr Dinili Brancovici' cAnd episcopia Va- Acest Ioan a avut pe simeon (sava Brancovici, mitropolit) qi Mihaiu Viteazul, pAna'la Sava numai un simulacru de epis- pe dului dispare cu totrl George. 'e-anindDar si vedem' cum s'a ftrcut in- De altt parte Moise' sau cu alt nume episcopul Mateiu, copie romAneascf, in ilegraa' inainte de a se cilugdri, a avut un fiu cu numele Solomon, ceputul episcoPiei Bilgradului? Sigismund Bdthory care este cunoscut cu numele de episcopul Sava pe la ince- in 20 Martie 1585 voevodul Ardealului Tara-Ha{dgului) putul veacului al L7-lea- numeste pe Io"" ;;h Prislop (langd Silvag' din Ardeal qi Pd'r- Despre episcopul Saoa, mincinosul George Brancovici si episcof peste toate bisericile romdieSti peste cari era arhiereu dupl el a$ scriitori sArbeqti spun, cI pe la 16OO episcopia din lile (Inguresti, aifard' de bisericile' documentul in oVechile Ienopole s'a mutat in A.-lulia, fiind episcop Sava, qi ci atunci un episcof kiJ" if i'iaon (vezi "u ardelean' Spiridon' era s'a pus fundamentul episcopiei dela A.-Iulia' Dupf, Sava se Episcopii", pag. OO-Or;. ietut"tt arhiereu Ctuj' Dobf,ca' Sol- c6. a urmat Ghenadie la a. t619, apoi Dositeiu la a. 1638 tot atunci plri" Turda'' zice, "pi"coi 'qi "o*itatele tot acolo' pag' gi apoi Stefan la a. 1651 (La Cipariu, Archirl pag' 650)' nocul din ltruntrri, C'"""u (Vezi documentul romAnesc al Ardealului 'foate aCestea sunt scornituri, iar cel mai rnare neadevtrr este, ?3-77).Ioan aela bristop- erh episcop '_cana viteazul intrl in at solomon saoa ar fi fost mitropoli! ori episcop in scaunul qi Mihaiu ;#;iJ;s;,."d "*""1 i-a d[ruit o cArja arhierea'sc5' I)ilgraduldl. Alba-Iulia la 1599, ceti Uitraiu .r* -20-- de increderea lui Mi- qi favoritul Bathoriqtilor' l"O":1:ai|-se scdrt timp locul s5u gi al ddruitorului' Aceasti tl€buil si cedeze pentru pe care era scris si numele episcopului haiu Viteazul, a d'ispare cu c6- (Cipariu: Acte. gi Frag- Cernai' care insl iarl" plstrat in Blaj pana in 1848 din episcopia Vaaut""i**t-iou" iariqi lui spiridor5 "'u infiinleaz\' asa nu1]ta mitro- v;;;;, spre a face 10c ;;;i", f"g. xr$. Mihaiu Viteazul derea lui lVrihaiu Viteazul din 11 De- '" se vede din dipticul &Iitropoliei ai" i""tlttil toi ruit'"iu Balgradutui, pe cum De cum se vede pag' 27 gi urm')' si din fofi" a fdcut sfAnta Mitropolie n"*n"il"t"' unde se zice despre il{ihoi"t ,,Acesta temvrie 1599 t,,r""i""u"i" 1607' a lui Stefan p.ag' 67'); apoi Fliuo""y ai" zd Iuniu n"tgruaolui" (Iorga. Studii si Documente, IV, decretele rui Sigi'rol"tJ Brithori din sus' din ra- rooO U1-" t"t Gavrili' "din hlisovul lui Constantin Brancoveanu citat mai Bocskay din 23 t;il;; un felde Rudolf era pe la-anii 1605-1607 ;i portul contimporanului Dimitrie Napragyi c5trl impir-atul 1608. Spiriao" acti'VJ (Vezi ilocu- 'ut din scrierea con- t""i" din Ardeal U-t"^ (Huimuzaki, Doc' IV', I' pag' 287')' si inspcctor gcneral p""* .!:,t":1"1" qi pentru aceea publi- Epi""opii"' 73*77)' tirnporurre a lui Teoiosie, logofitul lui Mihaiu Viteazul' mentcle ain .,Veciit" -rl9; Bistrilei, rI' Ro- (rorga' Doo' cati de dl Iorga in locul citat din Ananalele Academiei si_a luat titlur de F;#;1;"hLrIi" RomAnilor*' mAne (pug. 11-17). in scrierea mea ,'Ierarchia i^* Prislop urmat cf, opera lui r\{ihaiu Vi- o"*radului' 1"1 dcla :" fO'qi arn dovedit pe deplin' ?l;:I,)n"t ]:l^n imediat dupfl loan ip"g. "rm.) adevlrat si canonic al dipticul Nlitropoliei ilu)uf n'a fost ,,Nlitropolie" in inlelesul Teoctist. Acesta Bllgradului intre gi logoff,tul ";:-; 'A'rhiereu al cuvantului, ci o simpte episcopie, pe cum spune dela Prislop, Ei Sfintului Ni- acolo (cIci mai "J;"*#i;-;"si"c'o"a a bisericei contimporan Teodosie: ,,$i efiscofia a mutat-o anii 1605-1609 Jio pag' XrV') gidin pAnI astizi este cu aju- "'o"it"o:1" slllogmente' inainte triiau in alt loc'episcopii), unde colae din nr"qot'*iCin*.,, ia sa sc'ate din pc cel dintAiu el>iscop io-o6 el intrl i" E'ugou' torul lui l)umnczcu- qi a aqezat acolo faptul, ci in 13 uiif lst' bis' Scheilor 4)' Ioan" (Iorga, l. c' pag' 16)' C{ titlul de post pe preotul J;;; *ugo"lut'."ne tiiingrtl' pis- ae fetgraa. "nitropo- inaoi' ci Teoctist nu va fl lit", ce si-l luau episcofii Bilgradului nu este hotXrAtor, se vede ' N'avem nici un ;il;; a ci nu numai ..-i ,_ :i9 __ a fost tln arhi€ruu Fiind deci constatatl ci Sava Brancovici jl oi el a suferit maLtir--ill vil dir oll nl:ina ltri, si i-se p,,pi.i'i;f-'iirariri, i. c.). De aceea cahriirizant) este absurd a mai sustined' (lt mai zrles' ci nu este nicr zicc Pctru Maior: ,,Cum cI teritri,:,rr'!,j 21(-:i:1:A 4 biga pAne in ;;; ;;.iodoxia" bisericei romaneqti? q., .:] se se poati aderie'i vin in ziua de Paqti, este tum[ a i;,ii,.:i , suminecdturei un document vrednic de credinld, cu care '' calvinesii, si aceasta atunci, cAnd st ',ii't. l )l.r n OstintelOr aceasta. : scntint&'. cr Itorninilor in Ardeal, fil acolo lntrr', lillr:,'..,- ':{ (Ist. bis. Dl M. a publicat per extensum "1t: :i":1..1: se zrce' t:'a Sava s'ar pag. 78). fost osAndit (pag. 101--104)' intr'insa nu ':', r-lr ori c[ ar fi apdrat Accste sunt dovezi destLri de l'1ti:'i.i'i:.,' " r ancovici- n ir.rlpotrivit ilrrair,l"tor de calvinizare' '-or'- : - se aduc cu totul alie nu nufiIlli nu a fost apdr-itor bncrgic;il r]1":: ' rtei orien- todo-ria" si independenla bisericr i sale" ci cr-rntimporani tale, ci din contrl a dat mAni de c:iir';nilol , ca pe in- 1e .'o- inclat6' in cronica '4uirri- motive, cari se 1'q,;-'r,1 I "tt''o^qte qi publicatl de Tr ausch cetul sh calr'ineasci desdvArsit biser-i.;.4 ',' Totela sci:isf, c1e sasul Andreas Gunesch r'' nici aci nu se pome- sters o mul{ime de obiceiuri rontiinr:sl r r:':1' " ,1) Pentru iacc amintire cle sufcrintcle lui Savzr' dar .'. ,1:,:teaSc5. citati' pe cu$r crr si ne apropie cAt se poirte nrzri 1;1;s,ii,;.'1:1 a nrotit'e, dcclt cele cupt'inse in sentinia ncsc ;tlte de (lalrtinilor, precum sc ptiatc rtcclcl i,li:-,:'.,,':'":':' :,.ite de gl ciir insesi curiintele rcproduse 'irii ". sc poate oonvingc ori oine t: ,: . ' ''1 t"t in soboruil dela 1675 (Cipariu, l. c. 1-r. I ltr' ;; |ui 5.t*' ,i;r. pag. ri:r). osorci, cronicariul ;i a^ T^.sli^:"'].j_:Tt"tinc;i nu pomeneqte ci rczistentei passive :r clerulr-ri si poporulli rnrli'i*sc este de .,\paly, caro nu oLrnoqtcit scntinla Soborului' l,i;r confcsionarc, ci ca motirr a-se multimi, c;i bi.scrica romine:tsci:lli s':i r:,'1,'.."' de tot- nimio, ci sar,a ar fi sufcrit din motive r.: Nathozi Istv;in' cari riv- Este deci zidarnicit opintirca dlui li. iicj r,i ,..:ii pc Sarra ai-luoc l;icomia lui Szdkcly I'iszk\ qi 1i si irnpirr{it intre ei ((ii- de pata de a fi dat mAni de ajutor Unguiiior i'ir.'. i I'i'opagarea rtiau dupi averile cp;'coputui qi le-ar T5rii-RomAncqti' calriinismului intre RomAni. Acte qi nr"g*' pag Z?O) Nlitropolitul lLariu, 1ui Sava' Iar cAnd dl- M. nu vrea sd admrtS, c.ii i1:i, il ,. ,ri',.ayAt Of- 'llcodosie. care a trebui't sf, cunoascl motiveie clderii a fost scos clin ganiza\ia icrarhicS a bisericei orientale, {q1rg1i-r311{r-'., rli, nn are in actul din 23 Atigust 1680, spuner cd acela c"' pag' 234)' care nici o cunostinti despre desvoltarca istor-ici a ir-rs:iiLir,ri.or si or- scaun ,pent'ru o/""\'i rc'rtpi;tl' (Cipariu' l' bisericei ci ganiza\iei bisericei cah'inesti, si despre mor-iu!, ou,rn rloele insti- cntAnt nu insemn eazF' t|trie in credinla cici-oricntale' in .,Tatf,l I tu{ii s'au introdus treptat si in biserica romAneascii siil-r presiunea nenorociri. ori pe atunci mai probabil ''ispite(,.zicc:'.''""qi ntr ne neinvinsd a principilor calvinesti. I)e aceea, l5i-5 a mai lungi nostlu" din Molitvcnicul iliaconului Cot'csi sc p' 259)' iar in ce vorba, il indrumim pe dl M. la documentul lui Apafl' relativ la duce pe noi in nipaste" (Prinos iui. Sturdza' Cipariu comentAnd titori si jurali, care se va publice mai jos, si Ia cartr:a lui Dr. ispitc a cdzut Sava]-"" t'"'r'ede)' mai tArziu' scos din scaun Grama: ,,Institutiunile calvinesti in biserica rnmAne:lsci din Ar- actnl lui Teodosie, nu zice, ci Sava a fost precum iqi arn5geqte dl deal"- DacS dsa ar fi cetit aceasti carte, nll ar fi sciis prostii a1e lui nu ztitt'.oudtiiu' ,.pentrtt "Up,fii, nipdqti e^scris pe oa aceasta: .)Dar institutia juratilor (1a scaunul rniiropolitan qi M. cetitorii sai (pag''f ial' ci zice: "CuvAntul pare a fi.fost vini'( ln comunele bisericesti) este o institutie curat romAneascsr re- corecturi in loc de a1t cuvAnt sters' care se 1ui Cipariu re- misili din prima organizatie a comunithtilor rominesti in Da- (Acte si Fragm- pag' ZaO)' Deci clin obServarea (pag- ale lui {r'inovitii)' ciir" 92). zult|., cil Su.'n u^fo-st peiepsit pentru "t'ini" ,,. * ,-. in afaoerca lui Sava' in corespondenta, u'*t""lo $erb^an-Vodi "" pentru credin!5' nicliri nu se tp;""; sI acesta'ar fi fost prigonit -40 schimb pentru ereziile a ap5rat-o, ci-a ranlaa]-,o,.in nici in corespondenla diplomaticl a lui Apafy nu se indici vizut, nu va considerh ca un si cred"*'irr fine, l[ ,rirn"rr"u nu un atare motiv. (Vezi Iorga, Sate qi preoti, pag. 343-3M)' nrotestante. pentrl credin!5. po"*:t11 absurdS' adevarat motirr de prigonire Singur in actele uniunei dela 7697 spune mitropolitul Teofil, cuvinte: zice' ci gi prinlesa ce o aduce Cfoin Ju iceste "Se gi ci .cf, arhiepispnpul Saoa If. ar fl suferit, pentru cd prezentAn- mdnie asupra mitropolitului' du-i-se la masa principelui Apafy un cdldl, ca s5-1 boteze, el (Ana Bornemissza) ^n"e 'u'" voit a o ispiti la fapta pArat prin{ului ca clm ar Ii deoarece cu bucatd de carne a dovedit, ci l-a.r fi fost insS' inchipui' ca o nu l-a bolezat, o Citr: a' 1630)' Poate-se acel ci!51 se tine de religiunea calvineascl (Nylles, Symbolae, necuri{iei( tSi""^i' astfel de apuclturi rusinoase b5'trAn[ a"jo=eascl la p. 166). Este insl qtiut, cum se formeazi fel de fel de legende prinlesi ea ? rn fala acestor ,tn mitropoii"''tJ I'i'*"i bitrin declt privire oamenii de pozilie sociali inaltq cari au fost 1o- fatf, cu mincinoasi a 1ui cu la s'ar mai referi cineva la istoria vi{i de vre-o nenorocire, si este cunoscut, ca sE aducem o pi1d5, dovezi inzidar mistificlrile' incit qi care pinf, acolo-u *"t" cu despre cauzele qi chipul G. Brancovici, (la Mangra' pag' ci si astizi cbculeazL fel de fel de faime l*i S;Jl-u aut fals' adectr 1680 mor,tii principelui de coroani Rudolf. cari afl5 crezd'mAnt la anul morlii siu a mai trd'it si dupi acel cAnd el qtih ti"", fratel-e mulli oameni, pe cAnd causa adeviirati rlmAne incd necunoscutd. 128), "a la rangul U", O-a:ll-'din partea an, si ctr in 1683 u fost ridicat Aga se va fi rlspAndit si despre un mitropolit Sava povestea rnzadar s'ar provoca crneva amdgi{i ;^;;;. Snrbi' cu cifilul, pe care (Chr. a. 1680) o numeste Nem{ilor nu meritfl crezrmdn! ne $incai "poveste morlerni,.a clror dar pe care degi are caracterul unei istorioare gi la scriitorii 1f":" pe spusele fdr5. temeiut', cu acte istorice, qi fi.ind intemeiate naive, mitropolitul Teofll- a crezut-o, pe cum a crezut-o si fiind adeverite shrbeso Ilarion nrancovici) pe care insusi istoricul Clain, - o cr:ede gi dl M., care instr (la pag. 119) spune, ci lui George A szerbek t6rt6- -si socotiit";;H;i"cinos (ia Thim' istoria cu botezul citilului s'a putut intflmpli numai dupi des- Ruvara! il nete, pag. 88)- tituirea lui Sava, si prin urmare nu poatd fi socotittr ca motiv r_-x Savac^r;a Brancovici?R.qne.ovici? EuE atitin Pentru ce a suferit aqa dartr de prigonire. In ,rlerarchia Romdnilor" (p. 270) eu nu am admis izgl' cat + in-"lerarchia Rominilor'( precum minfeste dl ,Veohile Opisoopli;1pug' politice' cari ,,veracitatea faptului" cu botezul cd{ilului, ie A. t din'motive M. (p. 118), ci hm aritat, ci insusi numeste aceastd is- {pag- 274), "utttlt t1ci ro- $incai face",t nici"'uo[ cu biserica romAnilor' i:amul ,fooeste .temeiu(, si am dovedit pentru cei ce n au de a Branco"":"j:i::Y"l^ torioari _fdrd qi aln^i"out"-i" motivul' c[ George cred iatr'insq c5. ea nu se referegte la Sava Brancovici- Dar mAnesc, ""u';" leglturi cu partida ungureasca) mitropolitulti S;;", Ex- chiar gi cind aceasti istorioarL, cate nu se afli nici mdcar in pentru rtrsturnarea lui Apafy' care lucrir tu Consit"tinopol gi preoli' p' istoria lui George Brancovici, ar fi adevtrrati, ca probabil nu u-"ea"'iilui Sava' dl Iorga (Sate Sava Brancovici. In actele sino- plicarea u""uttu ctr fralii Bran- are de a face cu mitropolitul !"pti" intemeiati' arltAnd apoi' cel ce nu a voit si boteze 342) oadmite Apafy, gi anume dului din 169? se spune limpede, cI l##i-;i"u cu alli dusmani ai lui cI!trlul, a fost Sava al Il-lea. Sava II. ca mitrofolit al BdI- covici aveau Petru cuSerban-V"d;";;;;'delaincepututdomnieisalenuputeisu-gi dl M' gi ne gradului, a fost Sava Veqtemeanul (1684-1685). Iar 'n'i*ip" arJelean'-.Iar acum vine cu feri pe vecinul a ciderii lui Maior in istoria sa bisericeasci (p. 81), amintind porrestea i"aoi*e inse' caoza mai deplrtattr etrfelul, o refereste, nu la Sava Brancovici, ci la alt Vli'dica spune: ,Fdri Dar dacl lucrul stl aga' de natur[ politic5'G (pag'.119)' omorAt in cetatea Eciului. Nu exist[ deci nici un document is- Sata e toric, care sI ne arete, ci Sava Brancovici ar fi suferit mar- pentrucese";;;;";alte^motir'""ont'"'"cutoatepurtareaCe lipsi avem qi to"i" docume"tele contimporane? tiriu pentni credin{a bisericei orientale, pe care' pe cum am lui Sava "" .-_ 42 _ .-43- noi Romanii sd facem din un sarb, care s'a imbogr{it cuvAnt' atunci' pe llngi crin .<,- tr'atAta, cd din el nu lipseste doarea Rominilor, un marti"r ar neamurui si bisericei "i:1 l" putem scoate din sentin!tr' romrinesti i toate celealalte greqeli de transcriere' -,,re 'Temesvdri Nu este oare rusine, si in tl -_, 49 _ , -48- dacl se vor cle iertare de bisericd'; iari apoi sd. se roage iertare de F'a!i de un om-despoiat de demnitatea sa preotcasce Si sr se roage de lua, sd nu se u"'$*)"', ournui vlddiceascl, de un om depus sau degradat, si astfel redus la "i eclesiett. aci:r'a statul laical, nu se putel aolicit altd pedeapsd, decAt cea co- este evident' c[ Iegiuitorul Din textul acestei legi carl mund. qi rAnduitl in legi pentru to{i oamenii, cari ar fi curvit, aceea' ci persoanele necdsitorite' voit si zic| alta, decAt sl fie ldsate sau preacurvit. Legile prescriau insd urmltoarea pedeaps5. peclepsite cu amende qi apoi {irii au curvit, str nu fle aceea pentru pecatele indicate: ,Adulterorunt foena 7'vsv5" (Ios. bdtute cu vergi qi numai dupf, ""1 libere, ci mai intaiu ,e n" zlce Car. Eder, Breviarum 'Iranssih'anici, Cibinii 1800, p. 94). alte cuvinte' si aci se Juris s[ fie prirnite i" b;;;";, ce ex- De aceea Apafy in 3O Septemvrie 1680 scrieh rezidentului siu ""'-t "1in 1pcul citat' si aceea aceea. ce prescriu^'epptot"t"le dela PoartI despre Sava: ,Du?d' fa/tele lui cele rele, ar iE re: Liberae aero Persomae for' 0- ; ." re- arednic nu o singurd. datd. de tnoarte. Poli lua gi hotdrdrea ;ffi"J;J; "i.'"'"i"t" caedantur' et deinde nicationis concpe'rtae " ' ' ' oirgis soborului (din Iulie), ca doaadd. (Torok-Magy. Ailam Okm., M' insa legea publi:":i ii'Archi- concilientur A";:t"'ioeo' Dl imcd' VI. pag. 101; la lorga, Sate qi preo{i, p. 3a3). Cu toate acestea aqa: necdsdtorite vul lui Cipariu o 'persoalnek de magistratul civil a aplicat o pedeapsi mai blAndi, prescrisl '"p'oa""e sa se roage de iertare (sicl) tntdiu ,a 1fo!. necds'd'torite pentru curvari, care pedeapsl in legile codificate gi singur ho- '"'o"'gnt'*"'pune coma dupl 'persoanele bisericd.n, adec[ acleci aci ar fi tirAtoare qi normative pentru judecltorii civili, este bitaia cu inlelcsul' ni-t are' c5" tncd.n,ca sf, clcA legii "" au sd se vergi: ,A Nds lardzna szemdlyeh haldllal biintettessenek, cari inci nu s'au cisitorit' dar vorba de persoane, s[ se roage a ndtelenek pediglen, ne birsriggal, hanetn aesasBdael' biin intAiu s[ se vergeleze' apoi cisS.toreascl, qi acestea cste' tettessenek. (Approb- fiI., 47- 21), adeci persoanele nccisitorite, leglturi cu cele precedente de iertare' p" i"telesul in se pedepseaqci. pe!e4s""--^'-::,:*ende' nu.cu amend[, ci cu vergi si persoanele"a"J necd'sdtorite sd' nu fie cd sd se oergeleae' toc- Dl M., nepricepAn4 cd Lrn preot degradat, si dat pe mA- nici sd nu fin ;;;;" hbere' ci imtd'iu din partea acestui magistrat nu mai qi Approbatele' nile magistratului civil, mai precum prescriu evident; putei. fi judecat ca preo! clci ca preot fusese judecat de sibor. in"' if Vf' textul legii' :'[ci'cste Deci inzad"-i"f din'demnitatea sa ci numai ca mirean, gi numai dupl legile civile. nu admite, cd p""ou"U necesltoritd' degradati ci Sava magistratului civil' legea citati s'ar fi putut aplicir qi la Sava, si apoi se apuci si "" pi'i""^sc[ si datl pe"mAna vltrdiceascl Ei s[ fie bltut cu vergi pen- schimonoseqte textul legii din 1619. publicat in tradueere de dl nu puteh sclph cu o om"ndi' oi avel Archivul lui C)ipariu (p. 396), unde se zice: fost bitut qi Orest I. M. Moldovan in tru plcatel" ;; 1 apoi din dictat pedeaps[ asupra oamenilor "uf",*p"" pntimi pentr:u ciedinll' se vede ,.Desi gi mai de multe ori s'a Cl Sava n'a putttt betut' sa nimenea nu putel fi cufundati in picate scandaloase; tot se aude, ci aceia pe multe imprejurarea, ca pintru credinla locuri nu se pedepsesc, sau cel pu{in nu dup5. legile tirii si ale ceiei mai prigonirit-aaec'a-t1^t.S66'cind Nici in timpul si cea din Sibiiu lui Dumnezeu, ci nurnai se trag ht bani, Si aPoi se lasd li- .S,a din Turda""*piit" in contra adus legea "itoti"ito',ca beri. Pentru aceea se decide de nou, ca cei ce slrnt de acestia, nu s'a hottuAt' 911:0 in contr" gr""o-^*ienlutito', vergi' ci-orientalii' s'a ho- precum: uciz5Ltorli, przacuruarii, cei ce injur[ numele lui Dum- si fie bitu{i cu dacfl nu r"cl'p"'"il=i^"ti' s[ dispute altii de aceqtia, firl nici o ciutare "'", episcop romAr este dator nezeur furii, fermec[torii, Ei tdrit, ctr ori ce p'"ot, ori cari nu pedepsili dupd blistlmi{ia lor; qi oficialii sub geo1ee de SAngeorz' la fa{f, str fie cu episcop.rr ,o'Iio ltt"ittesc -QiTo[i pierderea deregitoriei sd nu pedepseascd de acegtia in ia scogi d'in lard" le ar primi ao""i""il d"i;il"t ni 4 "'o- bani. Persoanele necdsdtorite incd tntdiu sd se oergeleae, --50-- -51 cea toleratl aRo- de episcopul calvinesc cre.dinti, refereste la religiunea mAnii greco-orientali sS atArne nuinai pentru 11 =" si 1a preo{ii pe acesti preoli' patiu confesiuni rccepte, qi dc preotii lui, qi cine i-ar turburh mAniror, cl numa'u ce George ""1"ca a'gument- aduce a doua ori aceea asemenea celor ce ar s5'r'Arsi crima.jnfidelitlfii ;;;J;;; (pas' 109), qi ju- si fie peclepsit 166' unde.cetim: cuprinsul II, 5' p' 602, s'l Erd' orsz' gyiil' emlikeh zisese mai inainte lJpag' "Din mi- (\rezi Hurmuzakipoc- magistratul sd' procead5 fa!5" cu ii,-goz_=, 326-7). pc atunci era episcop al bisericei romaneqti deci{ii, unde se fit' r' t), nevoind sd pri- auii'ip1>'otti*tae"'"J'"7^ Constitwtiones f' f' orientale, in Geoagiu, arhiereul S u care tropolitul snt'" de l-u a fost trateze ca pe un individ' a fost scos clin gi averea lui art. -7, a .) -59- -58- Sava intr'adevir a fost scos din scatln cuno;tinla sufletului sder', in* centuati' de noi, c[ )si sci lc ocdrmuiascd dupd mai limureste incd ttn lucru' 5i anume' (La Chr- a' 1674. qi ;;;r;;; motive politice, dreptL:zd gre;elile rlintr'insele* $incai, a scris, ca de obiceiu in toati istoria sa' a dis- ci Georgc Brzrncovici la Cipariu, .trchiv, p. 5?5). Tot Apafy incl in anul 1669 ca pitimind pentru mo* un *ur"l"adev5r, infSliqAndu-l pe Sava pus, ca intreg soborul general al bisericei ronAneqti s5. atarne qi lisAnd:l moard tivul, ci nu voii s6 treaci la calvinism' .ti ie soborul general al calvinilor (La Cipariu. Archiv., ptrg.612), credin!6' Faptul insuqi' sub greutatea loviturilor pr:imite penb:u iar cAnd Apafi. a introdus in biserica calvineasc[ soboarele '.si vreme' adecf, in 16EO c5.-l lasi pe Sava se moiri inainte de cohsistoarele mixte, compuse din preo{i si mireni, intreg soborul a umblat si in-rd- sub loviturlle calviniior, arati' cd Gheorghe bisericilor romdnesti a inceput a atArnl nu numai de superin- curvar- sl prea- leasci sfArsitul ruqinos al fratelui s:iu rlpitor' tendentul calvinesc qi de soborul lui preotesc. ci qi dl soboa- lucrul aqa' pe curvarr in o aureoli cle martir, iar nu sl scrie gi consistoarele acelea mixte- _rjle cLlm s a intimPlat. se va mirir, cAnd vede pe la 1680, cd" cronicarul Cserci Astfel nimenea nu in sfArsit din cele desfisurate rcsr"rlt5' ci juclecat2i de superiorul, sau capul sIu T6f6i, Sava este tras in incl spune mai multe neadevlruri' superintendentul calvinesc, care il dn pe mAna fiscului, sau prr:- murit in decursul Estc cunoscut, cI Cscrei zice, cA Sava a curorului siu, stefan Phlosl o5 presidiul acestui sinod il poartS nu este adevdrat' clci bdtdilor (rneg kelle halni be16), ceea ce imputcrnicitui principelui, Petru Alr'inczi; c{ in.Sobor scd all- ce indurat' el a murit dupl rrre-o trei ani dela suferinlele' -le-a turea ungurii calvini cu RomAnii cah'initi; c[ sentinla se fhce cu precautiune fa{i" cu imprejurarea aceasta dejl nc face a fi si dupi. canoanele bisericei calvineqti si dupi ale celei roma- cd pe sa'a l-a parat acest cronicar. zii" *ii dcparte c)serei, neqti, qi nu se mai scrie romaneste, ci lzrtinegte gi ungureste- Zoba)' Aceasti im- un popf, din Vin! (protopopul din Vrn! Ioan Acestea strnt >netnwtatele obiceiuri' tocmele, ce are refu- Zoba in sentinif, ;i prejurare insi nu este a'aJverate, cici Ioan blica Arclealulwi,, de cari lface awiintire Mitropolitul ca-.m1{1rie' Martori ldrei fi,guteazd ca judecitor) nu ca pArAtor' nici in 2? August 1650 (Clpariu, Acte si Fragm' qi Stefan Pr6nai' ldrii-Romdnegti au fost persoanele ascultate ae-George Csics6i p. 23+-5). Dupd aceste nemutate tocmele a fost judecat qi Sava, pArAtor Stefan P6los' Zice Cserei,- ca S1en,e!1^;^i^laldczi insuqi mitropolitul din Bucuresti. Teodosie: -iiar din sen- co- 'CeI Sava isi curvd la casi' ceea ce "pntt" ditz de cel i i"r"/, cd -ua"o*'ir'qiiine ncai denainte mitropolit saoa scoldredu-se scaun ab-solut fals din simplul motir" cu tot tinti. nu se poate este ce dornneSte acolo Ct'aiul Ardealului impreu'nd ai" l'{o"-u rie t679 pAntr in vara-anului 1680' protoTtolt'ilor b'i,ser'iciktr noastre cctr-i c[ Sz6hely L[szL6, sfatut ldrii gi rtl in Constantinopol ca sol de carele sfatul ca miSte a petrecut neintreloft l.lYApaty'qi s&ttt ttc\lo, lentru ate lui nd-!d-;ti' acasi, decAt la sfArsitul lui Iulie 1680' judecatd de nu a plecat ae acoli oarneni slobozi l'au judecat acolo nepoftind (Monumenta Comitialia Trasyl- adecfl dupS- osAndirea lui Sava :l aiu.rea* (Cipariu, l. c.p. 234), adecl dela sinodul )Iitropolitului Szrikely pentru t^rriu., XVtt, p. 7-10)' Cum ar fi putut lucrl. din Bucureqti. jurh procesul Sava' qi mai ales cum ar fi putut in judecat de alcltuit dup5 nimicirea lui c6 I)eci Sava a fost un tribunal ,,ne- petrecei in Constantinopol ? Zice Cserei' lui Sava, cAnd el { mutatele tocmele",. cirora era supusi pe timpul acela si bise- (li6z61 va16 attyafia) cu Sz6kely I'itszlo a iost rud'enie de sAnge rica calvineasci. qi biserica romdneasci, cah'initi in misurd poartd numele de Sicuiu nu Sava. Dar despre un lJngur, care foanc mare, nu numai din vina calvinilor. ci qi din slibiciunea de sAnge cu un SArb' se poate pricepe, ui fi'fosl.r.uaenie arhieroilnr ei, qi mai ales a lui Sava. "ut Ldszl6' care purtl de cumva ,r., adever\ cd tatdl 1ui Szdkely Scntin{a adusd de sobor combinatf, cu imprejurarea ac- "'"J 'fl .F1 -60- -61 - p' 5)' Astfel stAnd lucrul' qi de Boros-Jen6 (Ineu), nu va fi in cdsltorie pe parte (Bariliu, Ist' Trans' I' predicatul linut flceau ci Cserei nu cunoqtea Yre-o sord de-a lui Sava. PAn5. atunci este probabil, cf, Cserei mai avAnd in vedere gi impre;urarea' Sat"' trebue si admitem' c[ croni- confundl lucrurile. sentin{a adusf, asupra i'i nevi- cAnd afirm[' cI Sava a suferit in arhiva bibliotecei din Clui, p.e cum m'am convins astd- carul nu spune ua"ta'ut, romAneqti qi de novat. iarni, se afld mai multe acte, unele originale acestea' credem, c[ cetitorut * \,aszlo Din toate :i:,:"]it]l: toati frumseta, din cari am v6zut, cd so{ia lui szdkely yvoLv suslineh'vsvi---- u- ci nrmgneil IlLl ;'rrrar ;;ate ' "u. . :1I'-, :':::t:,, ' l,"l::,7 a fost Bulceqti din intre altele se afli politice qi pentru vre.tta lui $ara Jara-RonAneasc1. "ecredinla "#;;';"" sa. Ei a sui'erit din motive un act, in care se zice, c[ la cererea jupinesei Bulceqti $ara nemorali. solia lui Szdkely Laszl' de Boros-Jen6, se ascult[ trei marturii, t3 ': cari adeveresc, cI Rdkoczy George II. a luat imprumut dela Sava' infd{isindu-o M. se ocupl qi cu activitatea lui Diicul, spitariul Jdrii-Romaneqti, din oraqul Sibiiului, 1030 ta- Dl se intampla in 13 Decemvrie 1680 la ordinul intr'o luminl ou totul-;; falsi' pentru leri. Ade,rerirea gs e: Cele d'int6'iu ?nceputuri Apafy. Asernenea se afltr un hrisov'al lui $erban- La pag- ' prin principelui "" U-o fdcut mitropolitul Saaa' llode aitr t6gg, prin care se recunoagte lui SzCkely I'5szl6 instruc{iunea \opo)LUl int[reasci qr salen" pentru ca sl se mai dreptul la mai multe moqii din asezate mai asezd.rnintele ,,Iar[ sd-qi^ ducl Jara-Romaneasca, unde sI invele' tot crestinul ales in Oltenia. se pare deci, c[ cserei confundtr legtrturile ce pruncii, nefiind igculi, bisericet' qi popa dupi ce va isprdvi slujba le avel Szdkely cu o familie romAneasctr, punandu-l greqit in pruncii ia biseric[ sr-i inrrete sa se-strangr pruncii in biserio{, leglturi de rudenie cu Sava. imprejurarea instr, cl Szdkely L. s[ factr stire, cum sustt' ca so{ie, si era om foarte bogat, cu multe mogii cum este scris mai dintre aYeh o Romanci este insl identicl cu una uEor, cd el va fi Porunca u lui Sava in Jara-RomAneasci, Du ne las[ str credem ".tu"u calvineqti cpiscopilor L. f" pu"L^o tup"'i"tendenlii ldcomit qi la banii lui Savar iar imprcjurarea, c[ SzCkely condiliile, se ziceh' ctr trebue si qi"" anume, cu cond-i1ia' in care avel nevoie de bnndvointa lui $erban-vodtr cantacuzino sprc romAni, blielilor qi feti{elor (Yezi din ne se propune catecfrismul calvinesc ' a-i-se recunoaqte dreptul la mogiile Jara-Romflneascd, estl o explicare si intre- chiar sI credenq cI Szdkely ntl se va fi sculat in contra ,Vechile npiscopii;;, P'-89), ;i Sumai c[r{i sint face au'" Sava mai inainte: fiind.sigur, cI voevodul roman, ca qi inaintagii s6i. gire a poruncei, "Care sd se lui SaYa, ""'o rumAneasci si se ceteascfl' 9i patronii vlddicilor din Btrlgrad, nu va vedel scrise qi scoase p" ti-t" cari toli au fost intr'alte locuri unde va fi lipsi"' in sfArqit Cserei, cI lui tnoele in biserica"""Si''lto'gi cu ochi buni prigonirea lui Saya. Zice pe Sirbul' Et ur- i-s'au cerut trei mii de taleri. gcoalelor romAnegti nu-1 mistuiit saYa i-s'au pr:idat averile si Grija episcopesc cu con* poate explic]. f.dr, a pune vina pe llcomia singuruhcop a" a se iineh in scaunul Aceasti faptl insi se m[rih ca s[ poati incassir timp deoarece a\rerea lui Sava s'a putut eon- cesiuni ficute calvinismului, pentru lui szdkely si Nalidczi, vlidiceqti' De aceea nu se a pedepsei de moarte, ce el ca adulter cAt se poate *ui i"atf"ngat venitele fisch ca o rescumplrare de Sava' qi nici scoalele' legile dar care pedeaps[ se puteir poate gdsi nici J;;; ;-";a11 infiin{atl arleh s[ o indure'dupf, !trrii, " ie suslinl din'venitele sale cu bani. Este deci mai curand probabil, ci cserei cari trebuia, ,e r"'iiii"ti'" sau si rescumpdrir principilor calvini' nu le glsim pe Szdkely gi Nal6czi, rlsbun6ndu-qi asupra 1or, conform repelitetor'p"tl""i ale calumniaz1 ci u11 luir t1tTll 'cine petttr,r ce. Dc altcum Cserei era un mare duqman al nicliri pe timpul l"i, L"t^ ce. dovedeqte' "^i " stie a poporului romin er&:rnal cur{ii lui Apafy, din care qi szdkely L6szl6 gi Naldczy Istvan SArbilor, fall cu l"ituto nalionall - -62-- -63- qi au- Sava. bi.-'iclica romAneascx isi dobdndise lnal'e) deciit siSbiciunea lui, ctt care secundl rreleititile de cal- "independenlaistoria se poate zice' tonomia sa", iucru ce numai falsiflcAndu-se vinire ale principilor calr'ini. Mai jos vom vedel cf, Sava nu autonomie' pentru daca biserica ajunse la independentl si qcoall in Bllgrad qi din motivulr ca s5" poati el mAnc} Dar nici lincit din venitele ceie mari nu a intemeiat qi sus{inut venitele ciin fondul qcoalei. ce Sarra cum sus- romAneascl in spiritul bisericei orientale' insd nu ajungea puterea lui Sava, inflorih qi qcbala o gcoali IJncle calvinii in spiritui bisericei- lor chiar qi intre Ro- rorndneasc5. Prin dccretul din 1656, cu care a fost numit Sava, i*;u; Rikoczy II' spune mani, mai ales, cd iniugi principele George !-igflragului nu era pus sub jurisdic{iunea lui. Aceasta toate veni- linutul decretul amintit, ca pentru aceea ii dd lui Sava se explicd,, contrar combinatiunei ficuie de mine in in -- ',Vechile Iipiscopii" (p"g- 113), prin imprejurarea' ci in FdgS-raq stf,- teleepiscopegti,caseaiuamijloaceindestulitoarepenlratipd..scoale: . - tn lirnba poforului 9i sd foatd' sus{ined pAnil Susana Lor{ntfy, vS.duva lui G. R;{koczy I., care fiind o rirea-cdriitor libris i ,legitimos sioi perclpiat' ut imfensas lro i mare si energici pirtrnitoare a presbiterianilor, nici micar prin- froaentus e'tcudendis' tirigua Ecclesiarum, quibus praeest' zsernacula , cipelui qi cpiscopului calvinesc nu le inglduih vre-un ame-stec (Cipariu' scholis sustentand;s" " sfficientes habere Possitn i in afaccrile bisericei calvinesti din lara Oltului (Pohoiy J6zsef, de gcoale romdneqti' : iv, p. 6a9). Nu-i pIsI insfl SArbului Az erd. raf. egyhlz tort. I! p. 3-a2)- Cu atAt mai pu{in ingldui} Arct dacl mai pulin ac tipografia romlneasci' care chiar episcop romAnesc amestec in afaceriie bisericeqti si cu atAt 'furci dansa unui ; ; perit in pit,r^r*^ Bllgradului prin gi zrle RomAnilor de pe mosia ei- De aceea s'a putut asezd in F5- i"^l-,^Ji, sd o res- la 1658, oi-i to 1660, Sava tot ar fi avut timp glras un episcop romAnesc calvinizant, cu numele Daniil, numai Tdtari, si si. nu se lase intrccut de un protopop al sIu' Ioan cAnd muri Susana Loritntfy (Yezi,,YechileEpiscopii" tatreze dup[ 1660, care a fost in stare sf, restaureze tipografia ro- parte insi Susana'Lor:intfy al-e me- Zoba delaVin!, pag. 113 gi urm.). De alti c[r!i incepAnd cu anul 1683 (Bianu- o frumoasd qcoali romAneascd la t657 ran""r"a qi si tipareascS ritul de a 1i iniemeiat Romind, I, pug' 269 qi urm') Si q tipdrit in Fdgirag, sert'indu-se de sfatul qi indrumirile primite dela ffoloq, Bibliografia S".,""ergr"ligio"",inspiritulbisericeiorientale'daciafost Barcsay Akos, care ca ban al Lugojului qi Caransebesului incl se scrie neintrerupt aqa de mare gi RomAn, precum intemeiase qcoale romAneqti in aceste doul orase- $coala din "ol:todoxtt cari nu sunt in de cei ce \rreau si amigeasch pe cetitorii lor' ,Fdg[raq era o qcoal5 corespunzitoare unei qcoale primare, sau Dar sentimentele stare a studiit oamenii gI vremile din trecut' elementare impreunate cu un gimnasiu inferior si cu o scoalf, decit si-l lase sd' facl lui sArbesti erau *ttit mai puternice' normal5 (preparandialfl) qi cu un mic seminariu teologic- Deo- pentru ca qi plntru biserica,"o ale cdrei venite le incassl' sebiti" importanll se dflde]r cetitului si scrisului si inr'Stdrii re- "a.'u cu fratele sdu George sd' poattr promovl interesele ligiunei in limba romaneasca. Se propune2r ins[ qi limba latin5. impreunl Nimenea nu putel fi preog ori dascll in Oltului,-fdri a fi SArbilor. lara (p' 61), cd' d'upd cuprinsul di' : prin qcoald, pentru care principeasa intemeiS' 8 Am vlzut, ci dl M' crede ' trecut aceasti ta inceputil cLrmuirei scoalei c[pdti platd: 4O flor., 25 r'edre ftomei din lOiO, biserica ronzd'tceascd alumnate. Conducltorul 'mitrofolitului ajwnse' uy timp' sd-;i' gd.lete de grAu, 2 porci, 2 cagi, Saoa Brancouici Pe dc vin, tlO vedre dc bere, 16 sa'' Este qi acesta 5O floreni- Documentele dobdnd'eascd independ'enla ,si autonomia 25 carf de fAn, si dela boerii romAni ce s'a scfl vre-odatf, rclativc la aceasttr scoall se aflI in arhiva bisericei reformate : unul dintre cele m^ai mari-neadevlruri, poate cinerra vorbi de inilepen- c., p. 278 gi urm-) de un scriitor romig ctrci cum din l,'trglraq (Vezi Pokoly J6zsef,l- acelaqi decret den{a gi autonomia bisericei romdnesti, cAn'l din I)l M. tioc, cA prin decretul din 1656, cu care fusese numit r,i -64 fost' llontrtt cinr: intr:lcgc Nizuinla principilor ollvincqti SeVede)c[savaafostnumitepiscopnumailastArtrinlasu- ca sir-lt nimiccasoA::t documcntclc' totdcaunir aoeoa) 1:]n "nt* perintendentului calvinesc George Csulai, oare a promovat mai intemeiate una de Voevozii fdrii- copii romineqti din-Arcleal' de mult decat ori care alt superintendent uniunea bisericei roma* Moldovei' una dependcntl RomAnesti, qi alta d;- V;;;"'ii neqticuceacalvineascimagiari,gidesprecareunistoriccal- atto- de mitropoliiul- lvlolitot:":^^t""tt" mitropolitul MunteJiei, . cassat pe vinspune:.,,.LzLRdkoczyGydrgyalattldtesitettokihuni6t'' z.ip.orya, tn rsoo, s'au Gyorgy piispdk kettozrjtt aceea sub Ioan sdi;*""; in fruntea fia, RAkoczy Gydrgy idejdben, Csulai. episcopii ron-inesti^pl punAndu-se ds timp mai sourt ambele clruia er6tytyet igyekezeti szildrdabbd tenni' Megtdrt uton haladt Georlge^de Singcorz' un episcop pe igy sik"r"i-is inknbb lehetdek. Basire lzs6k egyenesen neki tu- lor 'o*urrtalvinesc'alli romani protestan{i' habdr ezer re- i-au urmat i" di'";;;;;Jqi "pi""opi Sub iiionitja szimos oldh giriilskezet reformdldsdt' scriereu *"o^"\t"chile Epjscopii"' oum se poate veaJir din romineqti formnagyr6szemdgaGelejipiispoksdg6benkezdijddtt.Azonban restaurat ceie doui episcopii Bathoregtii "'"o din romhne' t6ny,ho-gyCsulaiigeniigyesentudtafelhasznd'lniagyulafeh6r- "^toti"io qi mitropolililor {nrile 7, ez alol kikeriilt miivek, k6t6, zso1t6r, oDera frumoasi 'no""o'itur si Rako{eeti iarrqi ,raii'otat-nyomd6t ^" ':;;;t;i' oL stb. terjesztdsdvel szdp sikerehet 6rt e1'{ } (Pokoly, i+:;l iJil;E "ll,3ethlen romAne' ^{numite iijszcivets6g, opera de surpare a episcopiilor p. ZlZl- Cum se poate vorbi de independenla si auto- s'a inceput episcopilor romAneqti qi l. c., I[, s'au rupt J" fisericei, cind Apafy spune in decretul s5u din 1662., c5, linuturi ""n^1"'isdic{i'-rneacum s'a intAmplat d' e' cu Sava nomia dat ooo, saiuegti' s'au "p'""opi dat din cAncl in cind epis- Savaafostnumitla16S6pelAngicondiliunileimpusedesu- Lipovo p" ru-iio?' alteie s'au. Csula! cari condi(iuni, ca toate cele impuse de dela s'au scos cu totul dc sub perintendentul ruteni aiu^f'lu""acin' altele calvineqii, nu puteau fi fdcute decit pentru copilor s'au puts sub jurisdic{iunea iuperintenden{ii jur-isdictiun"" ,.*ilir"u, calvinirea gi contopirea bisericei romAneqti. in biserica "nt"lontfo' 'o-1"i .'1i Episcopii"' p' e6 qr c5 iui Sava se incredin{eaz{'spre episcopilor llT:l-Jechilc cum a fost in calvineasci? Din faptul insuqi, ""l.'i;i;;;;t^liunoi episcopi romAni calvini' din predecessorii sli' Ste- urm.), ori s'au dat p'26)' pistorire qi unele linuturi' cari unul r" ro+r 1N' oout"t"'' supuse inme- Bihor At'ram u;;;;'i 'll1il,gcneraii ian Simeon (i543-1654), nu le-a avut, ci au fost se puneau ca inspcbtori de asiguriri C6.te odatl episcopii Vadului Spiridon diat superintendentelui, se vede, ctr Sava a dat astfel s'a intimplat cu Calvinii au putut linigtiJi-sl-i supunl ne- Qi peste episcopiibalgradulu! -"tT p'ug'73)''alta datl mullaniitoare, incdt 1605 (Veii Episcopiil' acelea' fiind convingi, ci Sava va promovl ctela Vad "Vechile absolutl a superinten- mijtocit si linuturile Vadutui'a i" p""L"u sub puter-ea cu acelaqi zel, cu care il propagau calvinii' episcopii Bdlgrad sub condiliuni acolo cah,inismul calvinesc si a Vlictict'iui. iin incredere in Sava se poate explicl qi imprejurarea dentului cum s'a intAmplat cu Din aceasti de I p'o-o"it cllvlnismul' foarte aspre l' c'' pag' 3o} Alti dats' cdprincipelenuamaiaflatdelipsiab[g}rindecretuldenu- savul l"'i;;o 0{: D-"Yllcu' episcopul indelungat vacantd' ca sl mirealluiSavacondiliileobicinuiteinaltedecretedenumire Vadului se llslL timp mai romAni. episcopia ei'.t.x-i pe timp ale episcoPilor io-a"li dJsfiinlarea "" 111"n 1656 se obicinuiut"e "o se numi al{i - Dar decretul lui George Rdhoczy din 28 Decernvrie episcopii Bllgraduiui' firi a desco- mai scurt sub Stefan^m1i (1643- dovedeqte un lucru foarte important, care numai dupd intAmpiat sub Simeon prin I episcopi la Vad, iot ducc atflta timp' peririle mai noui istorice, l-am putut observi, qi anume' ci p""a "'u au putut-o pentru totdeauna I ros+). u"L'Iil;; "p*"ipir purtat decretul acesta' cu invoirea lui Sava, s'a dat b ;:;'1""; ;G;;"j"i o"'dot'nite' ce le-au l ]-ll- lovitura de moarte unei episcopii romAneqti, si anume' episco- ;old'Iveni' qi considera{iunii' :'-l'T- [ ;.;t;;;;G fall cu acei11,"-'-:" voevozl' piei Vadului. [' ;fi'i ffitJ,t erau silili sf, se poarte 5 ' -- tt6 ., . -bi Brancovici in laport cu l)ar. episcopia va,lului. cu. toate ca a fost totdeauna tratatf, Daca vom urmiri viata lui Sava dr nu numai de numrroase rnai nraster, dccAt cea a Bdlgradului, nu s'a desfiinfat de tot qi autonomia bisericei romanesti, r.om Sa cetitorilor sii' ci gi de pcntru totdeauna pintr la sava, care prin decretul lui llitlroczy minciuni- ce le YinJ e'"u"nt'ioqia nu are nici un rnerit pentru din 16o6, pe lingl episcopia Bilgradului, a primit gi episcopia numIroase dovezi; ci acel episcop anul pcstc diecesa vadului. in care nu mai g5sim episcop dupl RomAni gi biserica romaneascA numrse p() SaYa t6so, nici nu se poate gisi, din causa, ci si urmdtoriul lui 165? George Illkoczy lI' carc in Ianuarie expeditiunea "i Budai. la 168Q a fost numit episcop" ca si sava la role,ne:ti' porncste Sar-a, Iosif episcop peste toate lise'icii" fiind' in peste tot teritorul episcopiei BS.lgradului qi a lradului, Poloniei' invini qi detronat l(:56. nenorocoasl pentru i'o"ot apoi la pe cutn sc poate I'edei din decretul lui Apafv din 28 DecernYrie p" ;;;" F-rancisc Rhtldei (1657 -1658)' locnt lui ajunge La dieta tinutS tOSrl Archir', p- 633), iar Teofll cel din urmi episcop Ah6s, cel de obArgie romAneascl' 1C:ip"riu, 1658 Barcsai qi Sa*a' nu spre din perioada unirii bisericei rominesti cu biserica calvineascd,- in Bistiita sc infS'1iqi i"" *""prrul anului'i659 c[:]-.:piscop 1692. episcop peste toate bisericile din teritorul cum crccle at M' (p'..62)r. a tcrst numit, la a lul parte Ia acea J*u' dietei (Nilles, Symbolae, p. 153 si Clain' nu a cilcat pt^911 principilor transilr'ani de odinioar5 romanesc, pAni la r";;;;i;tt n'[icu. dcsbaterile ei'. c.r spre urm. ) a luir parte la ardelene, spre pe atunci':--Ai'limpezi oa la Aqa,lar prin decretul lui George Rdkoczy dcla 1656, cu cu ,'oui'f i""ipe' fiind obiceiul situatia fatf, ob(ini intf,rirea care saYa a fost numit episoop, nu s'a dobandit itzdependenla de principe' cei interesali sI-si fiecare schimbare interes si facl awtotzormia bisericei romdnesti, cum aiureazd. Preacuvioqia p'iilegiilor tor' Barcsai ateir $i drepturilor, =ott confirmfl de- ctrci daci din imprejurarea, cf, toate bisericile ro- in 9 Ianuarie 1659 Sa Nlangra, pace in !ar[ qi p"ni' deodat5' deduce, cd biserica " "'"t"" la numirea lui Sal'a si mAnesti au fost supuse lui Savar se poate cretul lui Georgc R{Lo"'\' relatit qi independenla, atunci trebue de Susana Lor{ntfy considerafiile' a ajuns si-si cAEtige autonomia fiindci el nu mai at.ee t^f" Fd- zicem, ci si sub urmf,torii lui saYa biserica a fost autonomtr ei Georgc Riikoczy' II' sllpuse $t-ti:'1lul si ce le at'use fiul Fragmente' p' si independentl, clci qi acegti vladici a\reau jurisdicliune peste srru put"r'aiui Saaa iN' Dont""cu' gd.rasului nu numai la stlruin{a' ' toate bisericile romflnesti, ci s'a dobAndit aceea-- ce numai un 't'-avorul ai" il d[ch) Barcsai' 36-8). 'r'na districtul Figlraqului' sArb, sau un calr,inizant cum fusese gi predecesorul dansului, ci gi ta rugarea preolilor- din lui Sava, a' ru mai pl6ti eri. capabil sd inglduiasc{: nimicirea pentru tot- fif"'iie'roSg privilegiul de Stefan Simion. cari oblinure i" zo episc'fut:u::-- deauna a unei episcopii romineqti, infiinlate de Stefan-cel-Marc ; fr ldsali patlo'irea darea capului Ei l; ')u supuqr pre- urm5torii acestui voe\rod) 5';1 dob5ndit inge- p' 39)''cdci mai inainte erau gi susfinute de - ntdnesc (Idem, fUla"-, urma nunchiarea intregei biserici romAnesti, pe care exploatatoriul ain naietoq' f:l cu prilejul otului calvinesc tli .dietei'Rarcsai ^in dldil sava a dat-o pradl calvinilor, ca el s[-si poat5 asigurh florenul S4ra i'']'oio4o!.ilo1 rimdne;ti' ruglrii lui Archiv' p' 571) prin dela fiecare pr-eot de pe pSmantul principilor ardeleni in schimb privilegiul air, rs"uarti; ro# ira Cipariu' caivinirii qi ce pentru concesiunile, ce le ficel necontenit pe terenul care preolii sunt de dijme l'none" -(o "3ou llrte)' este pasul =o"iti ru' crede' cr acest d:crct Lisericei romaneqti. Decretul lui Rrikoczy dela 1656 se plltiau s;; g;;iiti' nr hotf,rAtor spre prS.pastia, care a infundat biserica romAneascl "ru,iutt"i" Jaru,inle (p' 63) l-a costat p" su.:ll -- ,"ilf:fi::1:asrgtrran? alta, decit sclipeala titlului ")atAi'a de l-a costat numal in bezna, din care nu se mai Tedel luat5- din $ugu13'- pe cin$ ia.9t superintendentului calvinesc \reszpr6mi Istv{n din 1696: ,,Erddlyi promoYa [o*a"ii"i :i""*'J:: cl'a "^1t"*it"^- |11:t ^1":,1"::,preelr, si Proqro- Refbrmdtr,rs magyar 6s otdh PiisPiik. (Cipariu. Acte qi Frag- ::";i"t;H;i*.p"ilt';'i"o"rn'a pe ,episcopi Ei mcntc, pag. 255). ''"q _69 _ -68- p' 1O)' Barcsai fiind silit yeze ca|vinirea RomAnilor, si s'au dat qi mai inainte de al{i preo{eascf," (Stinghe, Ist. bis. Scheilot la Sib]11' Ghenadie inc5 principi, pe cum aratd decretul lui Gavril Bethlen din 26Iunie a-se retrage cltre siArqitul anului 1659 gdsim in Aprilie 1660 ca episcop 1614. prin care se scutiau preo{ii de robotele jobdgegti, si din se ad{posti aoolo, unae it "al pe nobilul Petru Balmocz de Szo- 18 Septemvrie 1624, prin care preotii din {ara F igiraqului se ardelcne';, ingropAna ;;t*; cu oriental (Iorga' Sate qi scutesc de plltirea dijmelor pentru fisc (Vech. Eppii, pag. 85), mostelke in limba ,otat gi rit "'u"i cizuse.tTU Utl-r)ecemvrie apoi decretul lui George Rdhoczy II. din 28 Ianuarie 1653, prin preoli, 67). Bllgradul si linutul lui qi astfel Sava ca episcop al la rugarea mitropr-,litului Simeon Stefan, care era un epis- 1659 in mAna Racolegtitoi (Ibidem) care in Bdlgrad' de unde in cop calr'inizant ca si Sava, se intdresc privilegiile date preo{ilor partidei lui Rrl\cz-r-'n" potit aqezh-iar (,,Piscup sava") o sentin!f, ro- romAni de pr-incipii de mai inainte (Ibid- p. 108)- Toate aceste Decemvrie ro5g iscitiir saruegte O), atit de mult despre[uil pe farroruri erau numai momeli pentru cAstigarea preo{imei in in- mAneascl (Idem, Doc' Bistr' it, iti Sincai (Chr' a' 1660' III' teresul calvinismului, cum sunt astdzi ajutoarele de stat numai R;;;. i,t rooo -- dupr cum cred'e RAkoczy ia Cazaci pentru ajutor 1i pentrn a din preolii romdnesti niqte zeloqi aderen{i 128) Sava fir trimis de :.i momeli face prins de Ghica- contra- Turcilor, dar in trecere prin Moldova fir ai .,ideei de stat magiar unitar". face Voae, si spedai la Turci' Poate ci la aceasti cllltorie Rilioczy insi. nu se putei impicil de loc cu pierderea din Scaun in alusiune sentinla Soborului, ce a scos pe Sava tronului qi incepir lupta'in contra lui Barcsai. Partea cea mai odati in Tara-Tur- 1680, cici intr'insa se spune, ci Sava fugise mare a clerului cah'inesc eri pe partca lui Rdkoczy, pe cum care avil ducAnd cu sine qt Catarila Temesr'6ri' cu ne spune istoricul magiar Pokoly (1. c. II, p- 242)., care laudd ceasce, n" qi 18 Apritie 1661 Sava era insi in Ardeal aceasti alipire cu cuvintele: ..Alipirea preolimci reformate cdtrd un fit nelegiuit. In in o afacere de ctrsltorie (Iorga' Do,c' Bistr' II' George Rfhoczy II. este un mdrgdriiar adevf,rat qi strdlucitor, flcel dispozi{ii erh nelImuriti Ia suirca lui Apafy pe tronul .mirgiritarul scump ai credintei, al gratitudinei, ce l-a produs 10). Dar situalia lui durerea, sufcrinla. Preolimea stiir, c{ ce are si muilimeascd ea' ardelean,cdcifusesedestituitdeBarcsaigiinlocuitcuGhenadie' vrednice de credinfl, c[ el ar fi fost con- si ce are si mull5measci biserica sa Rako{cqtilor" (pag. 253). firi sd avem dovezi principele Kemdny I6nos (1661-1662)' E drept' cd Biserica romAneasci nu avei instr sd mul{imeascd Raho{eqtilo.r, firmat si de (Ist. Trans, I, 141), gi Pesty Frigycs (A szdrCnyi decAt umilirea qi incitusarca sa qi condifiile ruqinoase, pl in cari George Bari$u p. gOb) spun, ci' Savi ar Ii ob{inut confirma(ionale ea dOrrenise un apendice monstruos al bisericei calvineqti, iar Bdnsr{g, I, dar aserliunea lor igi are izvorul episcopii ei niqte r.icari pontificalibuss ai superintenden{ilor qi dela principele flm6oy, ,,in minoinoasl a lui George Brancovici (la Cipariu' cah'ineEti. Cu toate icestea Sava Brancovici se d5" pe partea numai in istoria care istorie nu e vrednicl de credinld' mai ales lui G. Riihoczy si cu el qi preo{imea din linuturile cunoscute Archiv, 651), Apafy, la suirea sa pe tron in 1662' socotil sca- ca- cele mai molipsite de calvinism, (Vezi Iorga, Sate qi preoli, cancl qiim, cI a-fi vacant ,profter aicissitudinenc ternpo- pag. 66). Astfel Sarra fi destituit de principele legiuit Barcsai, unul Bilgradutui De aceea el dispune, sf, se fac[ alegcre noud' ceea ce se vede destul de limpede din imprejurarea, ci lui ii retm et reru.m(. gi dupi ce Sava fir ales din nou, cipdti dela. Apafy diploma urmeaz{ Ghenadie. pe care intr'un adt din Iulie 1659 il gisim toate aitt Zi Aprilie 1662, pnn care el este numit episcop peste ca ,archiepiscop de Bllgrad, Maramurig qi a toatd {ara Ardea- care bisericile romAnesti afari de linutul Fnglraqului' p,este lului"', confirmAnd o sentin![ a lredecesorului sd'u YJl:dica Sava pe Sava Apafy numeqte .rn epi"cop cah'inizant, Daniil, dar q] (Iorga, Doc. Bistr. II, p. 9. n. 176). Tot in anul 1659 doi tineri de' numai p. fangl conditiile, ce-i fuseseri impuse din Braqor' .,au mers la plrintele Ghenadie la Bilgrad si se il numeqte .,,- 70 ,_ .-71 - Toma Trlpai' superintendentril calvinesc dc odineozrrd George Csulai (Vech. inlelesul acestui decret Ioan Zoba qi in mireni' ca Eppii, 115-116 120---122). Un om de omenie in fa{a acestci *i ni*it'i" Logofitul si Gheorghe Chira' Ei prot ! _sJ_ poatc invoch auctoritatea lor, culn bfu'b[tie ca dinsul in contra gresit. nitnenea nu .mai a luptat cu atata hotiritrc qi nu bise'icei romAne'( (pag' 76)' face d. M. p""ti';;;6*d;1a ' cuvinte reprqduce d' !I,- calvinizrrii 9i un mare gi sfAnt ideal: ioli istoricii. a ciror le lfari' SarL g';;"ot'i"i'urmiriir relative la SaYa- I si: ,,Mitropolitul qa singurele mij- a" c."r*i gi clain, -- qi-au luat informa{iuTl: : qi fuaepeia"nio Ois"ricei.romdna' Raici, care la unitatea orului rort 6tc n mijlocir ori nemijlocit, din scrierile sarbrrlui lan{ul i anrt'd?ii na{ionale a IoP a lui lcrace pentro sd se seu si-a scos toate spusele gr-cqite din lstoria manuscrisi "o"'*'uJ* trebue precum am (p.77)., si in urm;t':;'"""i'c.u.4:;e-tite ca7'e'::*:. trt Ghedrghe Biancovici' un mincinos flri plreche, ac'estui bd'rbat fenomettal' scrierea presenti. bt RonzA,'ot 24 de ani singur *-"----A".oatiardtat lu multc casuri concrete si in 'n"i'oriei sd-qi 1)uterea autoritdli"i" tiifii"";11'.::::.**ate biserica obsenr3re este de ajuns, pentruca cetitorul cetatea n'on'ul"i aser{iunea a sr'ts{ittut ;i apdrat 'o''i'dn"s"'decdt sd o faci o idee, cAt de pulin cumpflneqte in casul de fali preferind' moartea' pentru credinli' ortod.oxd io r,o*{ito;;;;;1 aceea comunl a istoricilor. ci sava a p[timit 78)' pred.ee itfirnicului' (Pag' . oel dinthiu istoric, ale cirui cuvinte le reproduce. d. M'. am ar[tat mai sus' cAt de AdecisAneinchinimluiSava'pentrucXerit'unSArblnu a in- este ll4ihaiu Cserei- Noi ins{ luJin o singuri carte romdneascf,' si acestui cronicar cu privire pentru cI nu a tiperit dela vrednice de credin!{ sunt spusele ci. banii' cari i-a primit martir al fiintat o singuri p""'"u la Sava, despre caie altcum nu zice' ci ar fi fost E*;it; sai i-a folosit pentru ridicarea Muscali qi i_a credin{ei. "r"rl"i-"fu'preoliipentru a pune pe fratele shu George aser{iunile pe neamului slu qi mai ares Al doilea este Chr. Engel, care iEi raziml iar nu pentru a restaurl^:T^^t: cade in scaunul a"'poffo' sArbesti' istoria mincinoasf, a lui Gheorghe Brancovici' De aceea qi mai ales tipogrufi",-.o--:"easca; de fa!5 pe temeiul cade biserica gi -u"t"ai."" pen- in greseli, cari sunt spulberate in scrierea p""tt"'totdeauna episcopia Vadului; numai atAta observlm' pentru ce a desfiifrui dem- documentelor r-reclnice ae credinfi' Aici romAnesti; pentru ci a injosit erir su- tru cf, nedreptifi?r' p" pt"otii c[ pe T6fdi il lace superintendent !1 a' 1668, cAnd adecS' se face'viciriul superintendentului i-o urmat nitatea episcopeasJe p*u a perintendent Gaspar Gresmarti. ciruia in acelaq biserica romAneasci in dogme' 'P"rru lt- acestuia calvinesc; p"rt"li * a cah'init I{or,{sznai, acestuia, in 1673, Gaspar Tiszab€tsi' pentr,u t{::fl":# p' 175)' AEa institu{iuni, qi in ceremonii; 16?9 Nlihaiu T6f6i. (Vezi Benk6, Transyl't'ania II' in -"1j;-:nt-*pe sdrbi; pen- in locul' pe c"p"1-nomanilor cine s[ ia dupi un SArb, care minfeqte de uscd il"fft'HH:.;,l;;*;;; Vi"tt"' impreunf, cu fratele fug.q," a amigit ro*"" !l-""t'"" ii" Clain, care, ca s[ dovedeascf, mu- tru ci osandit de insusi clerul A1 treilea este Sarn' sf,u, cu genealosti';;;;.*i"f:*:^ci judecltoreasqa-a murit infamat ca rdpitor cenicialuiSa't'a,seiadupinistentrd'danii'neinteneiate'si rominesc prin sentinll confundAnd pe Sara Vestemianul cu Sava Brancovici' curvari-u qf preacurvariu! apoi femei, ca incestuos' ca polreste copildreascl despre botezul unui I de --it aduce despre t"""tl o t -- inchinS-te! pe Sava' Preacuvioase' qi absurditatea, ce solia lui Apafy I'dr fi pfrrit i "i',ini-te. citil, cu ea, gi in sfrqi! iqi incunu- I ci'acesta a voit sl ptrcltuiasci . I -'3** I ]hI' nuneazl povestile lulte ain tradilie cu altf, tridanie '1o! se poate de l'oluminoaLs6''d' 5t-1* I s[-gi faci cirticica cit i-4u tiiat capul 14 Dln 1 Ca istoricilor asupra lui Sava' pulin intemeiatir. ci adeci lui Sala -Iagi' ta sfargitiri';":in*"rile temeiu islorig n"ten-,1":::^" reproduce se poate- aduce ioveqti lipsite de ori ce 913". lY de- sine, unui istoric le sublinia2S' ca s[ arete' Se in{elege "e.nefefT insi pr+ cer- ,jcat concl^,rsiuni false, pe Cari d' M, este intemeiatf,' Dacl 'cet adevirului istoric' ' ca argumen! numai daci art de pulinl juaecata are in cercetarea istoricii de mai inainte 6+ oetlri ulterioare ci l '"'il'"a"E'"' li ll it ..1 - 85- I S'+ ,- - dl l. \{. Ilol,lovan in scricrilc salc: ' Vechea MetroPolie de 1870 insi ttu-."d:t": absolut in Archivul lr'ri Cipariu, numdrul XXXV din I Al patrulea este Petru t1'Iaiot''carc N. f'o4ea,, pentru credintf, qi nici nu ,rrrr,. si in .slicuire in fsfuria bis' a Romd'nilor"' 1873' dovadl, ca S;; ar fi prtimit qi ^Episcopii" I nici o am scos la i1 episcop cal'inizant' Aici trebue insi iar tr, ..Yechite (pag' 143 urm') eu inci ;";; fiiod Stt'u un I ;;; ne spune despre un riticirile dlui N. Popea. care 'cu ,Vechea Metropolie{' si observ, c[ d. IM- la pag' rfO' .\'I1ior ircali despre botezul ci(dlului' a sidit ur:l-afurisit[ in inimile neunifilor asupfa unililor' mare neadevlr, 9i t"u'i"fce povestea incl lui MJ;,-"';t pu"a referi la Sava Brancovici' A1 zecelca estc Eudoriu Hurmuzaki, care in ,,F-rag_ dupd. istoria la pag' 79 cu privire la insi va ceti cu atenliune ceea ce scrie Maior mente din isttlri:t ltornlnilor". lI' are nu numai Cine asimdnl cu scriscle dela din istoria sa qi spusele lui le va S;rr-a.cisictrprivir.elaintre.gtrecutulbisericeirominesti .t,u' c[ istoria clr botezul cllilului' greqeli foartc *li-i, prec.,m am dovedit in scrierea mea: Ce- pag. 8O-81, "onvinge' ci la alt vlidicl ne- nu o refereste"" la Sa-l'a tsrancovici' stirrni II. Pag. 267 qi urm. Maior Acestain Istoria astfel di M' minteqte' Al unspriz.""i." este Gheorghe Bari{iu". numiq Pi care zice' cI Sava ,fransih,aniei imprejurare poate Al cincelea ut" e" i"' Laurian' la un loc (I. p. 150)9ice: ,.O pentru zelul s5u religios: ceea cale se 't'a fi ocupAnd cu istoria meriti si fie numirat intre stinti sd supere pe istoricul romAn, Altcum cu citi precau{iune gi aceca este, cf, incepAnd dela 1566 pinl la 167O ce n are nici un temeio istoric' reforma;iunii. si istorice' la cari a ajuns istoria Transilvaniei peste un nume de' preot. trebuiesc primite filologice nu dai in toati '"'ott"t"l" din drcptul qi romAn greco-raslritean, care sd-Si fi Laurian, am arfltat in scrierea mea cilugir sau episcop 2-39"Cestiuni qi urmitoarele' sale bd'rbdtegte' chiar Si cu feri- istoria bisericei romenesti", II' p' -flartea apd"rat clogmele credittlii dl M' crcde' ci'-i este iertat a adeasta a aplrut de 13'ani' dar colllloie{ii.sautotasad'ebirblteqteslfiedeclar.atvreunul pdrerile grcqite. a ciror lumei, ficcau apusenii' c[ abjurtr cre- reproduce ca adevir istoric chiar si pe falir in ochii qrecum ,rie*"ioi"ie a fost doveditd de mai inainte' iinla r.eche si trecc la o credinll nou['" cate firl a dovedi qi numai intr'un punct gfesestc Bari(iu. Al qaselea 'q" Paliu ilarian' Aceasta este ade\rirat, "t" pentru credinli' In scrierea acesta nu-l vede qi dupl anul 167o.' nimic, sptlne' cI Sava a pltimit Ei anumc. ci fenomenul aritat' cd nafionalismul Sa*a Branco'ici nu si-a aplratdogmele credin'tei sale' mea 6l'9 iSi ii .am if"; ,ri"i ,,Cestiuni" -urrn') I'a ficut pe ll:trian si cadi este E Golubinski, cate insd are me- romdnesc nutrit ;;; l; qovinism Al doisprlzecelea a fost un SArb din Ungaria' mari gregell ritul de a recunoaqte. ci Brancovici in t -_:-. ct-*,an care numar repeteste pe SArbul Raici' care a gaptelea este Andreiu $agana' ' ' In celelalte reediteazi pe $aguna qi Al toate l;ttnt spul- qi astfel a in cari au cilzut inaintaqii sli' qi cari popularizat minciunile lui Gheorghe Brancovici' greselile, au cdzut istoricii r:o- prin scrierea presentl' iesctris izvorul tuturor greqelilor. in cari berate rr ,-- Delan^r^ acesta.!^^cla a luat Al optulea e'ste Nicolae Tincu-Velea' mAni si strlini cu privire la Sava cel dintiiu arhiereu' care este Ghenadie Endceanu' c te por- dl M. neaievlrul, cf, Sava ar fi fost Al treisprezecelea Mai vorbeste Tincu- falsf,' c[ Sava a fost un aplritor al a introdus limba to*a""ut"5 in bisericl' neqte din presupunerea supuse lui Sava' pe qi credintei orientale, ast-fel il face martir' Velea gi de ,rdiec"""t"" din Transih'ania drepturiloi bisericei Ei dieces[ in Ardeal' lipseste insf, Catarina Temesv6ri cind din contri sub Sava a existat o singuri De lAngi acest martir pe qi patrusp rlzecelca este Dr' George Popoaici' care nouilea este -1\L PoPea' care copiazL $aguna Al Al qtie' la anrrl 1677 na' era superintendent greselile altora' Cartea domnului N' Popea insi nici atAta nu cI reediteazd. ceea ce a dovedif-o'Vechea Metropolie" este o scriere ftrrl r'aloar9' -t7 -- 86 -- dc numiroasc sc provoaci in nrrtc. n'ar ti putrrt cddea in asa calvinescMihailTophaeus.Elrcediteaziasel-liunilcneintcme_ i" io" de alporni in ionciusiunitc satc clin faptelc deplin iate ale lui $aguna qi PoPea- ;;d;;. porneste mai totdeauna din nu poate aveir nici o auc' limurite de istoriogr^afia moderni'' Ca isto;i; di George Popovici gi asttet ce scrie despre llomani intitulati: . u:tzir71.Rom6', ;;;.;Iil""o'*;t";-in, scriitorilo;,mai vechi, toritate. t.r:fg0f a pu.blicat o partc mnrc o adundruri de si clr'"tti"t" biserica ronTano-catolicd sub ;t in ,spuse nilor d.itt Transiloania iip.;i. a"""t" tcmeiu istorir:. cari d., se Leopotd L, in aceastl scriere nu adu^ce. nici un il; 'ri "l 'rulte-'ri iip:6ro,*, contrazic in aceeasi carte' doiument nou. rri"i un auctor necunosctlt istoriografiei romAne ----Spreaneconvingb,cucAtesupcrliciirlitatesetrifteazA nici un pro.gres- A tractat si astfel scrierea lui nu inseamnd , este ir ccti la.pag'-384 5r in scricrea me:t qi a r-i- istoria .rRomAnilor benileni'( 'lestul chestiuni, cari erau deplin ldmurite scriitorii romAni din llAnat- Aici gdsim un sub titlul: cestiumi din oeea Ce scrie despre pausatului I)r. Grama iiperite in 1gg3 ce le rostesc preolii la cgirca cu ulit-e, da-r el na gdsit simplu pomelnic, ca cclc Trepnt Si istoria Oiser;cii romdneSti ni-se spun nici mdcar anii' in cari a cdz,ttt in toate darurile in sl liturghie' Nu de cuviinl[ a cdnSult]r aceasl4 carte si astfel face nici o amintirc rlespre cu'o lipsd au trdit scriitorii rh'pausirli si nrt Se gregelile inaintaqilor sdi. (lif&ze scriitorii mai vechi noaslrtl pe tirinlul sunt inriurinla cc ilu ai urupt" inaintir-ii iot"ie de conltien{iositate, atribuindu-le cut'inter cari nu "u.u-o grcit din ii;;;t si gtiinlifio. l,a acensta insx se cefeii mttnoi alelorqinusesileqteascoatelaivealiadevdratalorpxrere. atui popn.,ici. prcciind clcspre ncamurilc' strlinq pr"rteA ori ce minciuni scrisi de vre-un protestant in contra bisericei fartea sci-ie. coPiAnd Pc al{ii. catolice o rrinde ca aur {imurit. si nu primeQte hici o mir- ci pcntrrt .ca Carteir aceasta ntt cstc scrisA pentl'tl :t luminir' turie venitd. dela vre-un catolic, si cdnd in cea mar mare oameni iubitori de ader'6r- De bi- a intuneci\ adcvirul. biseric5 creqtini nu s'ar afli intr"un stil necum- cu terminul de batjocurFt Al lirlja esle Sine on Popesc"2 cilrc serica unitl a RomAnilor vorbeqte (in clegraful llrlmlin"' parc. nu scrie un RomAn' oi un SArb pltat Ei nmflat pAnl la ridicol scrie "'I ,runatiatt, in cAt !i-se c[ stil mintca in loc' ce- ortodocSii istorie", in nrii 83--'6 din 187-l) nigte minunelii' dc-1i (Vezi articolul meu: " eum srriu 'rt'lnirea'{ romdtti"o tindu-le. Pe sava il numestc 1 I \ ' -96- ' -97- (pag. Dacd domnur Simeon popesc* va puteir .ro'cdi ascl-tiuneir Lcitate din cartea dlui Mangra. ln cartea aceasta se spune sa) eu se oeacul mi supun la ori. cef.pedeapsi, ce mi-.sc t:a .iict:r clin i:+s-6), c[ nigte episcopi (sdrbegti) din Arad intitulau.in partoa domniei ':al instr, precum ori cine p.oate ' sale- Dacd i-mi doreste capul, si accra i-l dau_ 18-tea .rnitropolifi'. Ei de fapt Nu poftesc altce'ar de cAt si indice scriitorui, ori d,cumentur 'st! erau numai episcopi supugi mitropolitului sflrbesc- Pe lAngn din amintire, si vcacril al 9-lea, care ade'efeste a.ser(iunea d-sale. Dac{ nu titlui de Arad, mai luau si titlul de Ineu ca o cI este in stare si o fac{ .aceasta, atunci si nu mai prin.li con- , in Ineu au.sezut episcopii sarbe-sti din ptrrtile Aradului inainte deiul 'de urmtr orag- Dar spre a scrie istorie romaneasci, cici noi Rominii nu a-gi stabili definitiv reqedinla in acest din suntem un episcop, lipdddtura neamurilor- Am fost sdraci, suntem s{raci. deqi inainte de veacul al l7-1ea nu intAmpindm nici dar am fost Ineu, totu-si domnul Dumitrescu oameni cinstiti, si n'aqi vrer ca rumea curti s{ ne fi.e romAnesc, fie sArbesc, in puni pe o treapt[ cu Tiganii. afirm5, c[ in Ineu s'au infiintat mitropolia romAnilor din Un- popescu. Ne spune dl cd George Br.ancovici .c stat in garia si Ardeal incl din veacul al 14-1ea qi ci aci au .residat relaliuni petersbwrgul, phnl la Mihaiu Viteazul, de afroaf e . . - ,i cu - Dar acest oras arhiereii ei, in lung qi neintrerupt gir, s'a intemeiat Ia l ?o3. Reqedin{a larilor s'a mutat la pctersburj care ),a strlmutat resedin{a mitropoiiei existente din Ienopolea Bllgrad)- Ne in 17\2. George Brancovici a murit in 1T11. Spune acum, dil in capitala de atunci a Transilvaniei" (adecl in Popescu, cum a putut sta George Brancovici in rclatiuni arrAnd domnul Dumitrescu nici cele mai elementare cunogtinle diplomatice cu Petersburgul ? de geografie, pune Ineul de pe Crig, din comitatul Zarandului, Domnul S- Popescu ne spune. qi dupi cele apdrute in oblu in Banatul Severinului, qi fiind-cl Patriarhia constantino' la 1370, .,Unirea", ci Siva a fost -98- pe acest episcop cu episcopul dela Ineu gi Lipova Sava So- absur- scrie astfel de lomon (Brancovici), atunci plfltesc imediat abonamentul la o nu-i mirare' o[ dl Dumitrescu ceea ce Dar unu din scrierile mele' miie de exemplare din ,.Revista teologici". Daci instr nu va 'diteli' ctrci el i';* "l"i puteir dovedi aceasta, sI binevoiascl a-qi recunoaqte greqala "tpre! -,*" ; ;: v e de ain im ":*; 7i,',,ii,,:; :';'; se { : }^Ji,' " in ,,Ilerrista teologicd.'(, rectificdndu-o, si s5-mi permitd a declarh, ;;irir',:r::i^1T::,fil;T-{;,i"r.a,;*ori'-ri'l"o*'/"pecAnirr 'h i cd nu se afld in lume venin atAt de puternic, cu care sd poti veacul al ronrdne in I stArpi atAta riutate qi atdta rea-credin{d, cAti isi permit oamenii eu am pl" i"""p"tor i"'^'it"i I de fapt : a folosi in contra rnea, cAnd dAnsii \rreau si combatd resultatele 15-1ea. vatrr oetit""tii*" i:"'l :i:J"",:lii ;;t:*:l1itT: ';i istorice, ia cari am ajuns dupl muncd grea qi dupl jertfe ma- cat ii cctitorul' I teriale foarte mari, pentru cari n'am primit nici o rtrsplat{ dela 5 ,1? ;'"ffi:;l ii.lll!i"ii;i'';i1'"uu Mitropolii a :il:ff despre lechei riameni, ci batjocur[, ocard. si; hul5, ce nu le-am meritat si subrede sunt inu"'ilt "*iliinlu de o tuute oamenii in Ineu' nu le-am asteptat, gi tocmai pentru aceea. intru amdriciunea sufletului meu, n'am putut sbiciueso pe ce outezartr a Bllgradului, "ana*^tt]'l I sI nu cei *** intrir ca niqte precupeli murdari in sanctuariul Etiin{il efect inbucurdtor' Ceata dlui M' a mai avut un plin do- Carlea me- credeatr inteligente' cari lIp'ut an" foarte gt u p oli tici unor fiinle - i'iotio r ii Drept incheiere mai observ, u{ afartr de greselile relevate af,e' ;i;'"";" drlgllas" pre- v eztlezdrotito u"schizhndu-qi"tit't1tt glasul in aceastd. scriere, ptrrintele l\{angra si-a umplut cartea si cu Mangra, uo p'it'"" qi 1" siuii"" au inceput alte multe neexatiti{i gregeli, la cari instr nu m'am opri! de "Ln'ii q' ti-1t"i' nici .si tutindenea, u' fu'"i' sr lipseasctr r-r parte pentruc{ nu se lin strAns de obiect, iar de altA parte a-mi cinth p'"r'i.'i.'nin'""u""'"'tii' ^claste ";;i;; pentrr-rc.i" am crezut, cd ori ce oetitor poate inv[p din cele re- iom'ut ,s :: : :i;'::g'?3; levate de mine, cu cAta precaufiune au se fie primite qi cele- "w'' -"-:';;;^";i^tt"'^t:;**lt i" rr i"op.or i i n i ci ;""t'" i lalte scrise din cartea plrinteluir---.*:::::-::5* Mangra.r' :t i:l sa ?.'t":t"*"r ::lil ;': fost in stare^-:l' luptat biserica I s rt,r'.1;-, oame"" S1^^ n' ''pentru sd convingf, pe mea cu aceste cuvintc +" ai 'l -"1 ^"t {..l"i@ ' t 'ortodoxf, ieblregte ""up'u (prca vcnrnos tiB;'i-i'' '1 -ro'nina"' dela tto.-,. lipsite de ori "Unirea"publicarea Adnexului ..' i ,,:o,,..4, -. :,,.j """i'"1^'"'":'-"c'it1o1re) greEeqte' in stil ar' e' ."ul-1;;#*"tlit"' It ieritoriul' eparhial-al "q I. din cartea" P;"#' iot'*"i episcopului-s,i":ri-ni'^""*t"'*i"*?"]"X#"rl;:Ti!^,*: ;ltlllt,:*j-"#,"J":JTj"i1,Tea-sirtize,ii,prinBrancovici'din lara noastl!(' a bisericei 9;;;;;'i;;t""t i!^;;;;';/:"tonurudndtano-__ cum I'ace d-sa --- Tili;i^,,"),i,T,"!i1,!i'""'ffi coort'naai vrl-odate lqt ungurccn, ut"* "ii b I tt Cuprinsul cdr{ii. il Por- La an. 8S3 nn a existat }letropolie romini in Arrlea..l Ungu_ rerrsci, Ei Jara Mitropolia 4*5 riin pIr'triie s.u."iu',rui r,, T;; noman"a..n, oi, ior, ,rno- sferat{ la B6lgr.adul dio Ardeaf . scrisoarea patriar'ului 6 Antonie din lB91 nir vorbegte de o Mitropolie rorndneagcd, 'ai,, 'nir' Tithil arhiereutr,i 6 7 ctronaare ilar dovecreqt" .*istin1"' no"i _ Mitropolii in Ardea,l Joaaichie I ,,r\d,ndor-albonsis,r tlin 1479 n,a fost Mitropolit in Bilgra- dul Ardealutui Dipticul lui B-e ctain desp". ,itropniilii, * a. ; ;r;"; tn gir'o.roiru_ ,Jrg, esre o flurirurI e arcnlererr^-^,,^_.,llt,llu,1 rlin Arrlear gi farr ungrr'eaactr, .rrptr aecretole lor de nu- mire,n'aufostmitropolili .: . Hrisov'l , t() l.i c' Iird,ncoveanu din rz00 nu vorbeqto cle o mitroporie, ' ce ar fi existut inainte de Mihaiu_Viteazul . ro lu Ardeal au existat il<^r[ episcopii, una atrru'toa'e de Mitropolia Moldovei do prin veacul al lb_lea gi alta do Mitrooolia T?t_ r-ii-llomi,negtidelaincr,puttrlveacuiuialt6-lea Gheorghe Brancovici gi fra.tele sh,u mitroporitul sava Brancovici au fost SArbi din Ungaria . Ge'ealogiilo IZ_IB fS,urite pentrrr a ar6td, pe Gheorghe qi Sava Rrancovici coborA,tori din dospotul sirbesc Gheorgho ,Rrancovic!, u,au teneiu istoric l4*18 Nliiropolia, .",,-"pi*opi"'Rlrgrad*lui .rr" ,"nirprn au'uirruro-viiu"- zul, nu de S6,rbi , . Ig Episcopii B,,lgrad.lui intre auii 1599_ 16.J0: Ioan .ela prislop, Teo- ctist, Teofil prislopean'', I)osofteiu qi Ghenadie esclud exis, tinla sh,rbului Sava (Solomon.l Brancovici in Bi,lgratl sava (solomon) 2g Brancovici din Lipova n'l fost episcop in Ardear 23.,6 Turcul Evlia Celebi nrr aratI,, ci, Sava Brancovici episclput tsLl- grail ar fi fost il Romin 'in 26 Por.ncile lui sava tlin 1 B'gra. penrru predicarea cuvhntului lui Dum- I uezeu limba ln romAn6, nn dovedesc, cd, el a fost lomdn, ci \ j_lltui ..d. jo.t-:lisco-p calvinizant jso .'l o"-- 26 sava Brancovici ".din Beigrad- a fost numit episcop la rosi 9i rooz I I I ,a P$9. calvinismul intre Romfxri 30*32 cu corditiutli cle a promovb 32-38 de fJpt'cat"ioi*1:tl Acelaqi a promovat :.-: ar fi pltinrit pentrn 'Nu o. mertt,riei ed, Savaiin llllgratl existi oici -Et a pS.tlnit rlin rnotive polrtrce cretlinta n,r.rr."r"oliurti;. 39-4'2 it pentru via{a lui scandaloasi qi 1680 nu arat[' cli de -"b";;i;;;icei r-omi'uegti la Seltin{a adus5, fi;t;[tuit sb'u'ta' ci ctr o rurlenie a sava -Bra'cov"'';; "o*u"ti 4')-lb iffi Alte scrieri ale autorului. sa, Catarioa r"-JJ"aii !iJ'-*it"" *1]:,i.. 46-5z lui sava B;;;;;i"i p;ntru firi'ilele*lt" I suferinlele lui Slva Brancovir:i ' : 5!-.:'8 Legalitatea sentinlei uO** t" cintra in toate ce le povestegte rlespre Cserei trIihaiu nu meriti ttreilinia 59-6u f . illitropolitul Dr. Ioan Vancea de Brrteasa, schiti biografica, BIaj lB9O, Sava Brancovlcr- ' 61 o qcoal5' romAneasc5' brosuri de; 41 pag. Se poate procula de la autorul, ori de la,Tipografia Sava Brancovici u'a intiin.tat nici ttz semin. din Blaj cu 20 fi1. -+ lO fil. porto postal. l $coala tomineascl din liig[raE ' , .' .' " ii3 ca alli arhierei vretlrrit:i' c6r'(i romauesti' 2. Cestiuni din dreptul gi istoria bisericei romdnegti unito, Blaj 1893. Sava Braucovi"i ,t'a tipetii iti56" ' (i3-04 Acclasi n'r tlobandit "Ifr;;# ii-i"a'pt"trtnio*ui*tlitoi'la 64-66 Parte a I 269 pag. 80 scrisE de Dr. Alexairdru Grama, costi. I cor_ 40 fil ;:Hli -l;;;;;;' ;;;'""1p'*"pi"i vadur.i Pi.rtea II. a00 pag 80 scrisi de Dr. Augustin Bunea, costi 2 cor. Si poate procura numai ciela Tipografia semin. din Blaj. ; :ffi ; ; fi i.t;',:'":"' il, $?, J"i t'Ji I' ln ;:, *Urul,.i" 11. ' :; * ' 6?-68 Epi.co;,ul foan Inocen!ir: Micn-Klein, s'a petrecut. tntlemn la calvinire ' 1 la 1659 gt 4. Istotia scur.ti, a lliselicei rom. unite cu Roma, in Schematismul di" Ii;fiud t iosi de Barcsai Sava Brancovi.i 'lesiitttit 63-{i9 Ar-hidiecesei de A -Iulia pi l'iglras pc a. 1900, care costi 8 cor., si se in locrrl lni a fosi nnmit Ghenadie pe lh'ngr corllilii tie a poate procura tle la Tigografia sernin. din l3laj. primegt" upi*"opii-t* rio' tlela Apaliy 69-70 Sava calvrnismul 5. Sta.tistica RornAnilor dirr Transilvanio in anul l?6O f[cutd, de vi_ Promovb, gi jrrra[ilor 1a l(i67 '10-72 ca.r'rrl episcopesc Pettu Ar.on, Sit'riu 1901, coste 1 cor., -+. lO fiI., prinrit.instiin$-"ur"io*u"c5. a titorikrr Acelagi a qcoalei qi tipogratier qr mct'ge_ il s'a petrecut. -{celasi nu a glrirr ,;;Ji; rn"e-titii 12-73 """'-'iJ la 1668' 6. Vechile Episcoyrii r.omiirrcgti: uo*E,r'L dupe mil6 ro- n Varlrrlui, Geoagiulrri. Silvagulni si 1669 peutru asuprit'ea bisericei Il{lgradulni, Decrotul lui Apafy d'io ::o O""' 73'-7tj l.ilaj 190'.8,)162 pag. Pretul 2 cor. 50 fiI. (pentru Ro- Sava nu iilce nimica rninia 3 lei). Se poate ptocura la mdneqti, 76 de autotu), ori dela Tipografiia semin. 'o""n "e'oin din Blaj. Decretul lui Apafy din 22 Nov- 1673 1674'prin care oci'rmuirea bisericei 7. Episcopii P. P. Aron I)ecretul lui Apafy tt" ; \ooin 77 si Diorrisin Novacoviei, sau Istoria Rominilor super intendentulrri calvinesc ' tlansilvaneni dela 1751 pdnf, prelul rond,neqti in"'udioi""zil '17 la 1?64, Illaj 1902. + cor. bO. fil biserica in sobor-ul din i6?5 -7'q spre ,-gi 'u f""itit'-!""d"az[ (pentru Rominia 5 lei). Se poate f)rocura de la autorul, ori de la Sava, '"'1i""i Brancovic-i qi de preo{tme Rhsnlata primiti, u""E'oiu""if*bn-"otgn" lrtrS Tipografia sernin. din Blaj. ' pentrrr *nan'"n'tiJ"'it"i"q;'s"1-"rrrl tlin frateld str'u 80 8. Discursuri, Arrtonomia bisericeascfi, Diverse, preful 5 cor. (pentru Ch,derea lui Sava r""loiglilescocirile Se'mrril RomAnia 6 lei). Se poate procura de la autor-ul, ori dela Tipografia Mihaiu Cserei' Chr' Iingel' Pi,rerile istoricilor a"'p'" in"u:'r""rn"' semin. din Blaj. '""" cr,i"l-'i'- ruliJii'i'"i' o-r t'fill'Llifiila PoP^ea' I '$- t'l|if;il 9. Ierarhia Romd,nilor rlin Arileal Ungaria, prelul 3 cor., ,penrru X;?il": N. ri'i"-v"tea, N' -fopo"iti' Pop^escrr 82-US Ei Ctr. goebean-u, Dr" Ul RomAnia 4 lei). Se poate procura de la autorul, ori dela Libriria E.-Golubinski, istorice gi inriurinla' *" Auctoritatea tui Ma'igt;'io-;;i""t .o ."n. 8s-94 semin. din Illaj. romf,ne aveh el asupra istoriografiei ' .' 't.i nU-tU 10. Timotein Cipariu, Panegiric, pre{ul 50 fiI. +- 10 fiI. porto. $imeon Popescu, despre scrierea lui-Mangra ' -' de Al' T' Dumitrescu' foi[a scnsa ..Vechea mitropolie-iJ tuoopot"a" 96-98 "' .-- pu tr-dlo lrri Malgra ' ' ' 98-99 lui Mangra-- ' ,,Revieta Teologicls Olffi 99 lnchoiere '"'iutea