Memoriu de prezentare 2016
MEMORIU DE PREZENTARE pentru proiectul „Modernizarea plotului de irigații SPP 57, din amenajarea de irigații Câmpia Covurlui, Județul Galați”, cu amplasamentul în extravilanul Comunelor Piscu și Tudor Vladimirescu, Judeţul Galaţi conform Anexa 5 din Ordinul MMP nr. 135/2010 în vederea obţinerii Acordului de mediu, completat conform Adresa APM Galati nr. 2824/05.02.2016
Beneficiar: O.U.A.I. Tudor Vladimirescu Proiectant: SC IRIGCONSULT COVURLUI SRL
Intocmit Beneficiar Ing. Bojoi Silvia O.U.A.I. Tudor Vladimirescu Elaborator studii pentru protecţia mediului, Președinte RM, RIM, BM, RA, RS, poziţia nr. 31 în Vlad Pavel Registrul Naţional al Elaboratorilor; www.mmediu.ro
Aprilie 2016
1 Beneficiar: O.U.A.I. Tudor Vladimirescu
Memoriu de prezentare 2016
CUPRINS
Introducere ______3
1. Denumirea proiectului ______3
2. Date de identificare Titular/Proiectant ______3
3. Descrierea proiectului ______4 3.1. Utilităţi ______7 3.1.1. Alimentarea cu apă ______7 3.1.2. Evacuarea apelor uzate ______7 3.1.3. Alimentarea cu energie electrică ______7 3.1.4. Alimentarea cu gaze naturale ______7
3.2. Resurse naturale folosite în construcţie şi funcţionare ______7 3.3. Planul de execuţie ______7 3.4. Relaţia cu alte proiecte existente sau planificate ______7 3.5. Alternative luate în considerare ______8 3.6. Localizarea proiectului ______10
4. Surse de poluanţi şi protecţia factorilor de mediu ______12 4.1. Protecţia calităţii apelor ______12 4.2. Protecţia aerului ______15 4.3. Protecţia împotriva zgomotului şi vibraţiilor ______15 4.4. Protecţia împotriva radiaţiilor ______16 4.5. Protecţia solului şi a subsolului ______16 4.6. Protecţia ecosistemelor terestre şi acvatice ______20 4.7. Protecţia aşezărilor umane şi a altor obiective de interes public ______32 4.8. Gospodărirea deşeurilor generate pe amplasament______33 4.9. Gospodărirea substanţelor toxice şi periculoase ______33
5. Prevederi pentru monitorizarea mediului ______33
6. Justificarea încadrării proiectului după caz în prevederile altor acte normative naţionale caretranspun legislaţia comunitară (IPPC, SEVESO, COV, LCP, Directiva Cadru Apa, Directiva Cadru Aer, Directiva cadru a Deşeurilor) ______34
7. Lucrări necesare organizării de şantier ______34
8. Lucrări de refacere/restaurare a amplasamentului la finalizarea investiţiei, în caz de accidente şi/sau la încetarea activităţii, în măsura în care aceste informaţii sunt disponibile __ 35 8.1. Lucrările propuse pentru refacerea amplasamentului la finalizarea investiţiei, în caz de accidente şi/sau la încetarea activităţii ______35 8.2. Analiza de risc ______35 8.3. Aspecte referitoare la prevenirea şi modul de răspuns pentru cazuri de poluări accidentale ______35
8.4. Aspecte referitoare la închiderea/dezafectarea/demolarea construcţiilor ______35 8.5. Modalităţi de refacere a stării iniţiale/reabilitare în vederea utilizării ulterioare a terenului 35
Abrevieri______35
Bibliografie ______36
2 Beneficiar: O.U.A.I. Tudor Vladimirescu
Memoriu de prezentare 2016
Introducere Memoriul de prezentare a fost întocmit la solicitarea Organizaƫiei Utilizatorilor de Apǎ pentru Irigaƫii Tudor Vladimirescu (O.U.A.I.Tudor Vladimirescu) pentru proiectul de investiţie „Modernizarea plotului de irigaƫii SPP 57 din amenajarea de irigaƫii Cȃmpia Covurlui, judeƫul Galaƫi”, cu amplasamentul ȋn extravilanul Comunelor Piscu și Tudor Vladimirescu, Judeţul Galaţi, în vederea obţinerii acordului de mediu. Structura Memoriului este în conformitate cu Ordinul MMP nr. 135/2010 privind aprobarea Metodologiei de aplicare a evaluării impactului asupra mediului pentru proiecte publice şi private, Anexa 5 la metodologie. Conform Deciziei etapei de evaluare iniƫialǎ nr. 747/17.11.2015 emisǎ de APM Galaƫi: proiectul intră sub incidenţa HG nr. 445/2009 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului, fiind încadrat în Anexa nr. 2, la pct. 13. lit. a) „orice modificări sau extinderi, altele decât cele prevăzute la pct. 22 din anexa nr. 1, ale proiectelor prevăzute în anexa nr. 1 sau în prezenta anexă, deja autorizate, executate sau în curs de a fi executate, care pot avea efecte semnificative negative asupra mediului”; proiectul propus intră sub incidenţa art. 28 din OUG nr. 57/2007 privind regimul ariilor protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, cu modificările şi completările ulterioare, deoarece amplasamentul proiectului se aflǎ ȋn ROSPA0071/ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior. Contractul încheiat pentru această documentaţie a precizat că beneficiarul răspunde pentru relevanţa, corectitudinea informaţiilor puse la dispoziţia prestatorului şi implicit autorităţii competente pentru protecţia mediului, iar elaboratorul pentru corectitudinea lucrărilor şi a interpretării informaţiilor prezentate de beneficiar în conformitate cu art. 21, alin. (4) din OUG nr. 195/2005 privind protecţia mediului, aprobată prin Legea nr. 265/2006, cu modificările şi completările ulterioare.
1. Denumirea proiectului „Modernizarea plotului de irigaƫii SPP 57 din amenajarea de irigaƫii Cȃmpia Covurlui, judeƫul Galaƫi”, cu amplasamentul ȋn extravilanul Comunelor Piscu și Tudor Vladimirescu, Judeţul Galaţi
2. Date de identificare Titular / Proiectant
2.1. Titular Organizaƫia Utilizatorilor de Apǎ pentru Irigaƫii Tudor Vladimirescu (O.U.A.I. Tudor Vladimirescu) a) Adresa titularului, telefon, fax, adresă e-mail; Adresa: Sat Piscu, Comuna Piscu, Judeƫul Galaƫi; Telefon: 0746078607; Fax: 0722999902; Nr. de ȋnregistrare ȋn Registrul Naƫional al Organizaƫiilor de Imbunǎtǎƫiri Funciare: 211/31.01.2007 (RNOIF 211/31.01.2007) ; Cod de ȋnregistrare fiscalǎ: CIF RO21119528 atribuit ȋn data de 19.02.2007; E-mail: [email protected]; b) Reprezentant legal /împuternicit, cu date de identificare: Reprezentant legal/Imputernicit: Președinte Vlad Pavel; mobil: 0746078607; Persoana de contact: Ginghina Felix: Mobil: 0722999902; e-mail: [email protected] ;
2.2. Proiectant SC IRIGCONSULT COVURLUI SRL a) Adresa proiectant, telefon, fax, adresǎ e-mail: Adresa: Galaţi, Strada Fagului, Nr. 1, Bloc 9F, Scara 3, Etaj 1, Ap. 43, judeţul Galaţi; Nr. de ȋnregistrare ȋn Registrul Comerƫului: J17/2033/2008; Cod de ȋnregistrare fiscalǎ: CUI RO 24664588; Telefon: 0336807010; b) Reprezentant legal: Sef Proiect: Ing. Ion Cazacu; e-mail: [email protected];
3 Beneficiar: O.U.A.I. Tudor Vladimirescu
Memoriu de prezentare 2016
3. Descrierea proiectului 3.1. Amplasament teritorial: investiția este amplasată în plotul de irigații SPP 57, pe teritoriul administrativ al comunei Piscu (T92, T86/1, T61, T62, T63, T64, T65, T66, T67, T68, T69, T70, T71, T72, T73, T74, T75, T76, T77) și teritoriul administrativ al comunei Tudor Vladimirescu (T120, T123, T128, T124, T125, T127, T14, T78), județul Galați.
Vecini: Nord: Plotul de irigaƫii SPP58; Sud : Plotul de irigaƫii SPP 56 și pȃrȃul Suhurlui; Est : Plotul de irigaƫii SPP22 și pȃrȃul Geru; Vest: Rȃul Siret;
3.2. Amplasament hidrotehnic: ȋn amenajarea de irigaƫii Cȃmpia Covurlui, cu alimentare prin priza independentă din canalul principal de alimentare CP 1 Luncă, care conduce apa de la priza SPA Vameș pană la stația de pompare SPP 57.
Acces Accesul la plotul de irigaƫii SPP 57 se face din DN 25 Galaƫi-Tecuci, pȃnǎ ȋn dreptul localitǎƫilor Piscu, Tudor Vladimirescu, apoi pe un drum de exploatare.
Situaƫia existentǎ Amenajarea de irigații Câmpia Covurlui, din care face parte plotul SPP 57, în suprafață totală de 189.000 ha se află în Câmpia Română și este cuprinsǎ între Dunăre, Siret și Prut, iar o parte din acestea reprezintă prelungirea sudică a Podișului Moldovei. Din suprafața totală, 75% este situată pe terasă iar 25% este reprezentată de luncile râurilor și a văilor interioare. Amenajarea de irigații Câmpia Covurlui a fost pusă în funcțiune în anul 1984 cu o suprafață de 6.499 ha, iar la începutul anului 1989 suprafața totală intrată în exploatare era de 91.271 ha. Sursa principală de apă o constituie fluviul Dunărea pentru suprafața de 172.982 ha, iar o suprafață de 16.018 ha este alimentată din râul Siret, prin prize independente. Aducțiunea principală a sistemului de irigații Câmpia Covurlui se compune din : Canalul magistral luncă (CML) care conduce apa de la prizele Dunăre și Ghimia la SRP1 Vânători și mai departe pe CA1 Chineja. Canalul magistral terasă (CMT) de la SRP1 Vânători până la derivația cu CA2 Suhurlui. Relieful fragmentat a impus traversarea văilor de către canale prin sifoane metalice cele mai importante fiind sifoanele Mălina, Lozova, Suhurlui. Pe tipuri de amenajări, au fost realizate în funcție de configurația terenului și a rețelei de aducțiune a apei, următoarele suprafețe: • Prin aspersiune (S = 154.000 ha) din care: - aspersiune cu stații de pompare electrice centralizate (S = 129.225 ha); - aspersiune cu agregate electrice semistaționare și rețele monofilare (S = 5.491 ha); - aspersiune cu presiune realizată gravitațional cu prize la canale situate pe cote superioare sau din sifoane (S = 4.431 ha); - aspersiune cu presiune realizată prin conductele de refulare ale stațiilor de pompare (S =14.853 ha). • Udare prin scurgere la suprafață, prin brazde, cu presiune asigurată de stații de pompare de joasă presiune (35.000ha).
Starea tehnică a zonei propuse pentru modernizare Suprafața plotului este deservitǎ de SPP 57. Amenajarea interioară de irigații este compusă din conducte secundare ( CS 1 și CS 2 ) și din antene amplasate la 800m. Lungimea antenelor variază între 646m (A 14) și 2100 m (A4). SPP 57 se alimentează din canalul de irigații CP 1, care transportǎ apa prelevatǎ de stația SPA Vameș din râul Siret. Stația de pompare SPP 57 este echipată în prezent cu 4 electropompe MV 253x3a cu motoare de 160 kW și 2 electropompe cu motoare MA200x6 de 55 kW, care după 25 ani de funcționare sunt uzate fizic și moral fiind necesară înlocuirea lor. Instalațiile hidromecanice și instalațiile electrice din stație nu sunt funcționale și nu mai corespund cerințelor. 4 Beneficiar: O.U.A.I. Tudor Vladimirescu
Memoriu de prezentare 2016
Stația de pompare nu dispune de împrejmuire și de platformă betonată pentru depozitarea echipamentelor în situația efectuării reviziilor și reparațiilor. În rețeaua de conducte îngropate se produc dese avarii și demufări fapt pentru care sunt necesare remedieri și înlocuiri de conducte (Premo, metal, PVC). Randamentul stației de pompare este redus, iar consumurile energetice și de apă sunt ridicate, ceea ce conduce la o exploatare necorespunzătoare în regim de irigații. Sunt necesare intervenții de natura investițiilor pentru o valorificare superioară a potențialului acestui plot de irigații.
Situaƫia propusǎ Suprafața și situația juridică a terenului. Obiectivul de investiție „Modernizarea plotului de irigații SPP 57, din amenajarea de irigații Câmpia Covurlui, Județul Galați”, se realizează pe teritoriul deținut în proprietate sau în folosință de membrii Organizației Utilizatorilor de Apa pentru Irigații Tudor Vladimirescu, Județul Galați, fără a fi nevoie de scoaterea din circuitul agricol a altor terenuri. Lucrările de modernizare se realizează pe amplasamentele actuale, atât în stație, cât și ȋn afara stației.
Descrierea lucrărilor ce urmează a fi proiectate Stația de punere sub presiune SPP 57 - ȋnlocuirea agregatelor de pompare existente pentru a funcƫiona la parametrii proiectaƫi: (debit instalat de 0,660 mc/s, putere instalată de 761 Kw, presiune maximă de 69 m.C.A.; - ȋnlocuirea dulapurilor de comandǎ; - ȋnlocuirea echipamentelor hidromecanice; - ȋnlocuirea echipamentelor de alimentare cu energie electricǎ - dotarea staƫiei cu Oromax, convertizor de frecvență, senzori de presiune și camere de supraveghere. - împrejmuire și platforme de beton în stație.
Rețeaua interioară de irigații Modernizarea rețelei de irigații constă ȋn amplasarea unui nou sistem de irigații paralel cu cel existent, astfel: conducta secundară CS 1: L = 2360,8 m , conductă de PAFSIN, din care: - L = 803 m cu Dn 600 mm; - L = 797,5 m cu Dn 500 mm și - L = 760,3 m cu Dn 400 mm;
conducta secundară CS 2: L = 2124,7 m, din care: conductă de PAFSIN cu L = 1502 m, din care: - L = 793,7 m cu Dn 500 mm; - L = 708,3 m cu Dn 400 mm; conductă PEHD cu L = 614,2 m cu Dn 355 mm; conductă din oțel cu L = 8,5 m cu Dn 400 mm;
noduri hidrotehnice (vane de linie, instalații supraterane pentru aerisire și dezaerisire, de reducere a presiunii datorate loviturilor de berbec, masive de ancoraj, etc.): Nod 1(CS1/A1/A2), Nod 2(CS1/A3/A4), Nod 3(CS1/A5/ A6), Nod 4(CS1/A7/ A8), Nod 5(CS2/A9/ A10), Nod 6(CS2/A11/ A12), Nod 7(CS2/A13/ A14); traversarea T1(CP2/CCP2) din conducte din oțel, sprijinite pe reazeme din beton simplu, prevăzute cu vane de golire; la rețeaua de conducte de pe antenele de irigații au fost prevăzute următoarele lucrări: antena A12 , conductă PEHD, Pn 10, L = 2009 m, De 200 - 315mm; antena A13, conductă PEHD, Pn 10, L = 1409,6 m, De 200 – 280 mm; hidranți: 47 buc.; traversări canale: 6 buc.: T2(A12/CP2), T3(A12/CD3), T4(A12/CD1), T5(A13/CCP1), T6(A13/C4A) și T7(A13/C4),
5 Beneficiar: O.U.A.I. Tudor Vladimirescu
Memoriu de prezentare 2016
Necesitatea și oportunitatea investiƫiei Scopul principal al proiectului este modernizarea plotului de irigaƫii SPP 57 din amenajarea de irigaƫii Cȃmpia Covurlui, judeƫul Galaƫi, obiectivul de investiƫie urmȃnd a fi realizat pe teritoriul deƫinut ȋn proprietate de membrii O.U.A.I. Tudor Vladimirescu, fǎrǎ a fi nevoie de scoaterea din circuitul agricol a altor terenuri. Necesitatea asigurǎrii unor producƫii agricole mari și stabile conduce nemijlocit la obligativitatea irigǎrii destinate culturilor din Plotul SPP 57. Aceastǎ necesitate rezidǎ și din faptul cǎ deși terenurile sunt fertile, producƫiile agricole sunt reduse din cauza secetei și a lipsei de apǎ. Lucrǎrile de modernizare se vor realiza pe amplasamentele actuale.
Clasa și categoria de importanƫǎ a construcƫiei Conform STAS 4273/83: - Clasa de importanţă a construcƫiei: III – construcƫie de importanƫǎ normalǎ. - Categoria de importanţă: staƫia de pompare de punere sub presiune și reƫeaua de irigaƫii se ȋncadreazǎ ȋn categoria 3 – construcƫii hidromecanice.
Sursele de finanƫare Investiția propusă se realizează din fonduri nerambursabile în cadrul Submăsurii 4.3., Investiții pentru și dezvoltarea, modernizarea sau adaptarea infrastructurii agricole și silvice – componenta Infrastructura de irigații, pentru cheltuieli eligibile și din surse proprii pentru cheltuieli neeligibile ale proiectului. Cheltuielile neeligibile sunt reprezentate de cheltuieli aferenteTVA, cheltuieli privind cota aferentă Casei Sociale a Constructorilor și cheltuieli privind organizarea procedurilor de achiziție.
Costul estimativ al investiƫiei Valoarea estimativă a investiției s-a stabilit pentru fiecare categorie de lucrări ȋn funcție de prioritățile beneficiarului și pe baza concluziilor din expertiza tehnicǎ. Valoarea de investiție se va stabili conform prevederilor HG nr. 28/2008 privind structura devizului general care cuprinde: cheltuieli de proiectare, cheltuieli pentru obținerea avizelor, consultanta tehnică, cheltuieli de construcție și alte cheltuieli, precum organizarea de șantier, cheltuieli diverse și neprevăzute, probe tehnologice și teste. Valoarea estimativǎ a investiției pentru obiectivul ”Modernizarea și retehnologizarea plotului de irigații SPP 57, din amenajarea de irigații Câmpia Covurlui, Județul Galați” este de 1.240.000 euro din care: cheltuieli eligibile 1.000.000 euro; cheltuieli neeligibile (TVA) 240.000 euro.
Estimarea privind forța de muncă Număr de locuri de muncă în faza de execuție: 12; Număr de locuri de muncă în faza de operare (întreținere și reparaţii): 5; Întrucât specificul lucrărilor se referă la modernizarea infrastructurii preluate în întreţinere și exploatare, acestea cad în sarcina personalului beneficiarului; nu se creează locuri noi de muncă.
Durata de realizare a investiƫiei Durata realizǎrii obiectivului de investiƫii este de cca 12 luni.
Bilanţul teritorial - suprafaţa totală, suprafaţa construită (clădiri, accese), suprafaţă spaţii verzi, număr de locuri de parcare (dacă este cazul) Suprafața deservită de SPP 57 este de 1662ha suprafața brutǎ, din care suprafață netă este de 1650 ha.
Reglementări urbanistice Pentru proiectul de investiţie O.U.A.I. Tudor Vladimirescu a solicitat şi obţinut Certificatul de urbanism nr. 76/5494 din 14.08.2015 eliberat de Consiliul Judeƫean Galaţi, care specifică: la regimul juridic: terenul se aflǎ situat ȋn extravilanul comunelor Piscu și Tudor Vladimirescu; terenul este proprietate particularǎ a unor persoane fizice și juridice. la regimul economic: - Folosinţa actuală: teren arabil - Destinaţia admisă: Modernizarea Plotului de irigaƫii SPP 57 din amenajarea de irigaƫii Cȃmpia Covurlui, judeƫul Galaƫi;
6 Beneficiar: O.U.A.I. Tudor Vladimirescu
Memoriu de prezentare 2016
regimul tehnic: suprafaƫa de teren: 16.500.000,00 mp Prin Certificatul de urbanism s-a solicitat obƫinerea urmǎtoarelor avize și acorduri: - Aviz alimentare cu energie electricǎ; - Aviz Transgaz - Avizul ANIF; - Acordul Inspectoratului de Stat ȋn Construcƫii;
3.1. Utilităţi 3.1.1. Alimentarea cu apă Alimentarea cu apǎ potabilǎ: ȋmbuteliatǎ (PET). Alimentarea cu apă pentru irigat se realizează conform Contractului multianual pentru prestarea serviciilor de irigaƫii ce va fi ȋncheiat cu Federaƫia Organizaƫiilor de Apǎ pentru Irigaƫii Vameș-Siret. Sursa de alimentare cu apă pentru irigaţii este rȃul Siret. SPP 57 se alimenteazǎ cu apǎ din canalul CP 1 Luncă, care transportǎ apa prelevatǎ de stația SPA Vameș din rȃul Siret.
3.1.2. Evacuarea apelor uzate In perioada de construire, evacuarea apelor uzate menajere se va face ȋn 2 toalete ecologice. In perioada de funcţionare: nu sunt generate ape uzate menajere și tehnologice.
3.1.3. Energia electrică In prezent, alimentarea cu energie electrică se face din reţeaua de energie electrică existentă, prin intermediul unui post de transformare 20/0,4 KV cu puterea de 1000 KVA, suficient faƫǎ de puterea instalatǎ.
3.1.4. Alimentarea cu gaze naturale Nu este cazul.
3.2. Resurse naturale folosite în construcţie şi funcţionare 3.2.1. In perioada de construire Pentru execuƫia lucrǎrilor proiectate se vor folosi materiale de construcƫii agrementate conform legislaƫiei naƫionale și standardelor armonizate cu legislaƫia UE, respectiv HG nr. 766/1996 privind stabilirea categoriilor de importanƫǎ ale construcƫiilor, Legea nr. 10/1995 privind calitatea ȋn construcƫii, STAS 4273/83 – Construcƫii hidrotehnice.Incadrarea ȋn clase de importanƫǎ.
3.2.2. In perioada de funcƫionare Necesarul de apă pentru udarea culturilor agricole este asigurat prin Contract multianual pentru prestarea serviciilor de irigaƫii ce va fi ȋncheiat cu F.O.U.A.I. Vameș Siret. Sursa de alimentare cu apă pentru irigaţii este rȃul Siret. SPP 57 se alimenteazǎ cu apǎ din canalul de irigaƫii CP1, care transportǎ apa prelevatǎ de staƫia SPA Vameș din rȃul Siret.
3.3. Planul de execuţie Execuƫia lucrǎrilor a fost contractatǎ pe o perioadǎ de 12 luni. Perioada de mobilizare pentru remedierea defecƫiunilor apǎrute este de o zi. Perioada medie de remediere a defecƫiunilor a fost estimatǎ la 3 zile calendaristice.
3.4. Relaţia cu alte proiecte existente sau planificate Proiectul propus este ȋn relaƫie cu proiectul „Modernizarea plotului de irigaƫii SPP 58 din Amenajarea de irigaƫii Cȃmpia Covurlui, Judeƫul Galaƫi”, amplasament extravilan comuna Tudor Vladimirescu, judeƫul Galaƫi, pentru care Organizaţia Utilizatorilor de Apă pentru Irigaţii Vladimirești Plot 58 (O.U.A.I. Vladimirești Plot 58) este ȋn procedurǎ de obƫinere a acordului de mediu. In acest sens, O.U.A.I. Vladimirești Plot 58 a solicitat şi obţinut Certificatul de urbanism nr. 104/7157/06.10.2015 emis de Consiliul Judeƫean Galaƫi, a depus Solicitarea de acord de mediu și Notificarea, ȋnregistrate la APM Galaƫi cu nr. 20127/13.11.2015 și a obƫinut Decizia etapei de evaluare iniƫialǎ a documentaƫiei nr. 746/17.11.2015 emisǎ de APM Galaƫi.
7 Beneficiar: O.U.A.I. Tudor Vladimirescu
Memoriu de prezentare 2016
3.5. Alternative luate în considerare 3.5.1. Alternativa de amplasament Alternativa de amplasament este impusǎ prin natura și necesitatea lucrărilor de modernizare a plotului de irigaƫii SPP 57 propuse pe terenurile deƫinute ȋn proprietate sau folosinƫǎ. Scopul investiƫiei propuse este creșterea producƫiei agricole pe ȋntreaga suprafaƫǎ de teren deƫinutǎ cu menƫinerea capacitǎƫilor existente. Acestea sunt terenuri agricole aflate ȋn extravilanul comunelor Tudor Vladimirescu și Piscu, judeƫul Galaƫi și prezintǎ avantajul unei infrastructurii existente (cǎi de acces principale și laterale), sursa de apǎ pentru irigaƫii amplasatǎ ȋn vecinǎtatea parcelelor, staƫii de pompare și canale principale existente și forƫa de muncǎ localǎ, cu disponibilitǎƫi de calificare.
3.5.2. Alternativă de proiectare S-au analizat 3 alternative: Alternativa 1 – constă în refacerea secţiunilor canalelor conform situaţiei iniţiale, fără căptuşire, refacerea construcţiilor hidrotehnice conform proiectului iniţial şi repararea agregatelor şi instalaţiilor din staţiile de pompare. Alternativa 2 – constă în impermeabilizarea canalelor pe toată lungimea, refacerea construcţiilor hidrotehnice şi înlocuirea agregatelor de pompare cu unele noi, performante şi repararea şi/sau înlocuirea instalaţiilor din staţiile de pompare. Alternativa 3 – constǎ în înlocuirea canalelor deschise cu conducte de PAFSIN, refacerea construcţiilor hidrotehnice şi reabilitarea staţiilor de pompare conform prezentării din alternativa 2.
Sistemul Nr. Suprafaƫǎ (subsistemul de Denumire Alternativa 1 Alternativa 2 Alternativa 3 crt. irigabilǎ (ha) irigaƫii) Cost, mii lei 2705,5 10201,0 14435,0 1 Liești 5200 Pierderi de apǎ, mii mc anual 2800 2670 97 Cost energie, KWh/1000mc 42 31 - Cost, mii lei 4206,0 28027,0 52944,0 2 Vameș 6910 Pierderi de apǎ, mii mc anual 10600 880 130 Cost energie, KWh/1000mc 44 31 (31) Cost, mii lei 1583,0 6093,0 11737 3 Sendreni (Barboși) 3166 Pierderi de apǎ, mii mc anual 16000 134 55 Cost energie, KWh/1000mc 52 35 (35) Cost, mii lei 2427,0 3914,0 (3914,0) 4 Prut 5597 Pierderi de apǎ, mii mc anual 36 0 - Cost energie, KWh/1000mc 38 32 (32) Cost, mii lei 4011,0 2212,0 (2212,0) 5 Dunǎrea 5566 Pierderi de apǎ, mii mc anual *) *) Cost energie, KWh/1000mc 37 30 (30) Cost, mii lei 14935 50447 85242 Total Cȃmpia Covurlui 26339 Pierderi de apǎ, mii mc anual 29436 3554 282 Cost mediu energie, KWh/1000mc 43 32 (32)
*) canalele în semidebleu ale subsistemului Dunărea au rol dublu, de irigare şi drenare, astfel încât nu se poate stabili o pierdere de apă.
Valorile prezentate privind costurile, pierderile de apă şi consumul de energie pentru pomparea a 1000 mc apă sunt preluate din materialele pregătitoare ale Studiului de Fezabilitate (SF), fiind rezultate din calcule grosiere. La finalizarea SF au suferit modificări în marja de cca. ± 10%.
Alternativa 0 ; In cazul Alternativei 0, sistemul de irigaţie și-ar continua procesul de degradare pȃnǎ la nivelul în care ar deveni nefuncƫional, în lipsa totalǎ a irigării, în condiţiile prognozate de asprire a condiţiilor climatice, ca urmare a încălzirii globale. Ar deveni iminentǎ o schimbare radicalǎ a planurilor de culturǎ, dându-se prioritate acelora care necesitǎ cea mai redusǎ cantitate de apa. Consecinţa acestei situaţii ar fi eliminarea cultivării legumelor şi nutreţurilor, care sunt mari consumatoare de apǎ. Pe termen lung, ar fi afectatǎ sănătatea oamenilor, datorita reducerii calităţii alimentaţiei. Scăderea consumului de legume şi de carne, ca urmare a reducerii şeptelului şi lipsei de legume ar induce boli de nutriţie datorate carenţei de vitamine, proteine şi minerale. Pe de altǎ parte, lipsa apei va duce şi la reducerea suprafeţelor de teren cultivate, cu consecinţe dezastruoase asupra veniturilor fermierilor şi alte consecinţe sociale, nu numai la nivel
8 Beneficiar: O.U.A.I. Tudor Vladimirescu
Memoriu de prezentare 2016 local, ci şi la nivel naţional. Astfel lipsa mijloacelor de subzistenƫǎ va produce o migrare a forţei de muncă spre oraşele din judeţ sau spre alte zone, cu o mai mare disponibilitate de locuri de muncă. Se poate previziona o tendinţǎ a proprietarilor de terenuri mici de a le vinde unor persoane fizice sau juridice cu putere financiarǎ suficient de mare pentru a realiza investiţiile necesare unei agriculturi moderne şi eficiente. Un colaps rapid al sistemului de irigaţii însoţit de câţiva ani foarte secetoşi ar putea produce un impact social acut. Dacǎ perioada de declin a sistemului de irigaţii s-ar întinde mai mult de 10 ani este de presupus cǎ micii fermieri ar găsi resurse de adaptare şi impactul social ar putea fi atenuat. Studiile efectuate au arătat cǎ în cazul fermierilor foarte întreprinzători, în condiţiile decăderii continue a sistemelor de irigaţii, veniturile ar scădea cu cca. 30%. Pe termen lung profitabilitatea asociaţiilor de fermieri ar scădea şi ea, ducând chiar şi la scăderea numărului de membri ai acestora. Veniturile fermelor comerciale se previzionează ca vor scădea cu până la cca. 35% în următorii 10 ani, ca urmare a scăderii producţiei de legume. Se poate previziona cǎ în absenƫa sistemului de irigaţii, nivelul freatic din aria de deservire a sistemului Câmpia Covurlui va scădea, iar circulaţia apei spre rădăcina plantelor va deveni şi mai deficitarǎ. Lipsa irigaţiilor va transforma agricultura intensivǎ ȋntr-un tip extensiv de agriculturǎ. În condiţiile scăderii veniturilor fermierilor se va utiliza o cantitate insuficientǎ de îngrăşăminte şi pesticide, în prezent aceste cantităţi fiind deja sub nivelul celor utilizate în ƫǎrile vest-europene. Aceasta ar avea un efect pozitiv prin reducerea poluării cu nutrienƫi şi substanţe toxice ȋn apele de suprafaţǎ şi freatice, dar ar contribui în şi mai mare măsurǎ la reducerea recoltelor şi implicit a veniturilor fermierilor, cu implicaţii sociale ale acestui fapt. Eroziunea solului datorată apei şi acţiunii eoliene nu va înregistra modificări, ambele fiind nesemnificative în condiţiile amplasamentului analizat.
Analiza impactului sistemului de irigaţii în cazul Alternativei 1 ; Alternativa 1 presupune reabilitarea sistemului de irigaţii pentru a-l aduce la forma iniţialǎ, respectând cerinţele de contract. Aceasta opţiune de proiect ar ridica randamentul actual al sistemului cu cca. 15% prin eliminarea pierderilor de apǎ datorate impermeabilizării deteriorate sau neetanşării conductelor, prin repararea stăvilarelor nodurilor hidrotehnice şi a staţiilor de pompare care au nevoie de repararea construcţiilor de bazǎ şi înlocuirea echipamentelor hidromecanice şi electrice cu unele noi. Toate aceste modificǎri se vor concretiza şi printr-o reducere a consumului de energie. Reacţia fermierilor la utilizarea sistemului de irigare reabilitat va fi variatǎ şi va depinde în mare măsură de veniturile gospodăriei, dar şi de nivelul de instruire, de iniţiativa şi tradiţiile membrilor ei. Fermierii care cultivǎ numai pentru uz personal ar putea sǎ folosească irigarea numai parţial, funcţie de nivelul de precipitaţii al perioadelor de culturǎ, numai pentru anumite culturi agricole şi în general, sǎ continue activitatea agricolǎ aşa cum o practica şi în trecut. Fermierii înteprinzători ar putea sa crească producţiile culturilor care îi asigurau în trecut subzistenƫa, grâu, porumb, legume, etc. şi sǎ cultive plantele furajere: porumb de siloz, lucernǎ, trifoi, care sǎ-i permită dezvoltarea şeptelului. Si-ar asigura astfel nu numai necesarul propriu, dar ar putea contracta o parte din produsele animaliere. În acelaşi context, irigarea i-ar permite sǎ mărească suprafaţa cultivata cu legume – plante care necesita o cantitate mai mare de apǎ. Beneficiile acestei atitudini ar fi nu numai creşterea calităţii hranei propriilor familii, dar şi o creştere a veniturilor gospodăriei, cu toate beneficiile ce decurg din aceasta pentru dezvoltarea dotărilor şi a standardului de viaƫǎ în mediul rural. O altǎ consecinţǎ a creşterii veniturilor va fi şi creşterea cantităţii de îngrăşăminte şi pesticide utilizate, care în prezent au un regim deficitar de utilizare. Substanţele agrochimice au atât un efect poluant, în cazul unei aplicări defectuoase, cȃt şi un efect benefic, pentru cǎ nu epuizează resursele nutritive ale solului, în cazul unei cultivări intensive. Întrucât nu se poate realiza o aplicare optimǎ a fertilizanţilor şi pesticidelor fără sǎ fie determinatǎ acumularea lor în sol şi apa freaticǎ, rezultǎ cǎ este imperios necesarǎ monitorizarea acestor factori de mediu şi corelarea tehnologiei agricole cu rezultatele monitorizǎrii. Impactul reabilitării sistemului de irigaţii se va manifesta şi printr-o economie de resurse. Pentru aceeaşi unitate de suprafaţǎ irigatǎ, consumul de apǎ din surse va fi cu 15-20 % mai mic şi la fel şi consumul de energie electricǎ preluat din sistemul naţional de distribuţie.
9 Beneficiar: O.U.A.I. Tudor Vladimirescu
Memoriu de prezentare 2016
Analiza impactului sistemului de irigaţii în cazul Alternativei 2 Alternativa 2 constǎ în reabilitarea infrastructurii sistemului conform cerinţelor din contract şi solicitării ANIF. Lucrările de refacere a infrastructurii se vor face prin impermeabilizarea canalelor cu dale de beton, iar reabilitarea staţiilor de pompare se va face cu schimbarea agregatelor uzate cu unele noi, precum şi înlocuirea unor părţi din instalaţiile anexe. Toate acestea presupun un volum mai mare de lucrări. Alternativa 2 presupune acelaşi tip de activităţi, dar aria deservitǎ de infrastructura reabilitatǎ va fi mai mare şi echipamentele de pompare schimbate vor permite un randament mai mare, cu o reducere considerabilǎ a cheltuielilor de întreţinere faţă de situaţia actuală. Veniturile suplimentare obţinute de la utilizatori, conform legii se vor reinvesti în întreţinerea şi dezvoltarea sistemului de irigaţii.
Analiza impactului sistemului de irigaţii în cazul Alternativei 3 Alternativa 3 constǎ în reabilitarea infrastructurii de transport a apei prin conducte de PAFSIN şi construcţii hidrotehnice şi staţii de pompare conform celor prezentate în alternativa 2. Este alternativa care are cel mai mic impact asupra mediului, întrucât pierderile de apă pe tronsoanele reabilitate sunt practic nule. Aceasta duce la o scădere a consumului de energie de pompare, cu consecinţe asupra costului livrării de apă către utilizatori. Se vor crea condiţii pentru ca utilizatorii să contracteze cantităţi mai mari de apă şi să irige o suprafaţă mai mare de teren.
Analiza alternativelor Pe baza evaluării magnitudinii impacturilor de mediu pentru perioada de exploatare a fiecărei alternative studiate se face o analizǎ comparativǎ, astfel: Alternativa 0: i se atribuie punctajul de bonitate 0; Alternativa 1: i se atribuie punctajul de bonitate + 1; Alternativa 2: i se atribuie punctajul de bonitate +1,5; Alternativa 3: i se atribuie punctajul de bonitate +2;
Comparaţie între alternative
Comparaƫie ȋntre alternative Comparaţie alternative Alternativa 0 Alternativa 1 Alternativa 2 Alternativa 3 Suma Alternativa 0 - -1 -1,5 -2 - 4,5 Alternativa 1 +1 - -0,5 -1 - 0,5 Alternativa 2 +1,5 +0,5 - -0,5 + 1,5 Alternativa 3 +2 +1 +0,5 - + 3,5
Rezultǎ cǎ din punct de vedere al impactului asupra factorilor de mediu, Alternativa 3 este cea recomandată pentru modernizarea plotului SPP57 din amenajarea de irigaţii Câmpia Covurlui. Aceastǎ alternativǎ se bazeazǎ pe importanƫa reducerii consumului de energie electricǎ, precum și a pierderilor de apǎ.
Prin realizarea investiƫiei propuse se au ȋn vedere: - reducerea pierderilor de apǎ cu min. 10%; - scǎderea costului apei cu minim 10%; - reducerea costului energiei electrice cu minim 5%; diminuarea riscului și incertitudinii ȋn agriculturǎ, prin reducerea incidenƫei fenomenelor naturale (seceta, eroziunea solului); - creșterea eficienƫei activitǎƫilor agricole prin ȋmbunǎtǎƫirea aprovizionǎrii cu apǎ și o mai bunǎ valorificare a produselor rezultate;
3.6. Localizarea proiectului 3.6.1. Conformitatea planului general cu planul cadastral autorizat de Oficiul Cadastral Coordonatele topogeodezice ale perimetrului Plotului SPP 57 (în sistem Stereografic 1970) au fost stabilite pe baza planurilor de situaţie (ridicări topografice).
10 Beneficiar: O.U.A.I. Tudor Vladimirescu
Memoriu de prezentare 2016
Nr. pct. X (m) Y (m) Nr. pct. X (m) Y (m) 1 451369.370 710895.028 30 446359.950 709929.013 2 450877.035 711349.200 31 446331.600 709871.647 3 449944.732 711826.385 32 446239.008 709716.169 4 449889.776 711847.888 33 446183.292 709598.257 5 449347.028 711920.928 34 446159.929 709543.642 6 448746.159 711996.324 35 446127.487 709419.376 7 448350.297 712069.869 36 446124.666 709325.471 8 448282.413 712096.457 37 446138.142 709247.490 9 447737.662 712416.041 38 446169.174 709155.703 10 447627.917 712442.080 39 446277.234 708964.258 11 447274.208 712484.184 40 446518.827 708868.887 12 446747.737 712545.743 41 447586.568 708722.530 13 446696.120 712558.472 42 447791.249 708647.654 14 446546.680 712533.203 43 447920.503 708524.597 15 446507.018 712508.982 44 448158.773 708223.802 16 446409.525 712385.328 45 448249.573 708161.344 17 446176.721 711776.165 46 448319.974 708133.687 18 445934.814 711132.854 47 448413.763 708117.615 19 445922.781 711069.608 48 448651.299 708114.930 20 445930.657 710984.690 49 448715.463 708128.312 21 445956.248 710925.499 50 449464.498 708437.482 22 446087.905 710781.404 51 450012.729 708666.763 23 446139.666 710716.354 52 450150.699 708695.908 24 446201.548 710615.576 53 450232.709 708692.699 25 446283.746 710441.888 54 450871.659 708580.849 26 446300.607 710406.890 55 450907.840 708763.769 27 446336.855 710291.479 56 451118.027 709290.648 28 446359.950 710138.711 57 450825.485 709398.034 29 446371.235 709980.555
Coordonate Stereo 70 Canale și antene de irigaƫi Plot SPP 57
Nr. pct. X (m) Y (m) Nr. pct. X (m) Y (m) 1 448266.469 710430.764 10 450462.071 709564.198 Antena 7 4 449006.727 710119.664 11 451066.632 711153.221 CS1 7 449750.741 709832.541 12 450448.069 709526.436 10 450462.071 709564.198 Antena 8a 14 450821.799 709374.412 27 448247.578 710444.498 15 450552.335 708668.046 28 448217.486 710457.689 10 450462.071 709564.198 29 448189.521 710438.779 Antena 8 12 450448.069 709526.436 CS2 16 447512.266 710702.527 13 450160.173 708749.975 19 446844.347 710962.641 16 447512.266 710702.527 Antena 9 23 446272.013 711185.530 17 448068.942 712128.996 1 448266.469 710430.764 16 447512.266 710702.527 Antena 1 Antena 10 2 448865.792 711966.469 18 446792.546 708861.385 1 448266.469 710430.764 19 446844.347 710962.641 Antena 2 Antena 11 3 447617.116 708759.860 20 447423.968 712447.138 4 449006.727 710119.664 19 446844.347 710962.641 Antena 3 5 449678.383 711847.447 Antena 12 21 446166.996 709221.487 4 449006.727 710119.664 22 446233.261 709096.633 Antena 4 6 448258.694 708197.462 23 446272.013 711185.530 Antena 13 7 449750.741 709832.541 24 446783.775 712498.874 Antena 5 8 450430.560 711546.782 23 446272.013 711185.530 7 449750.741 709832.541 Antena 14 25 446133.366 710804.990 Antena 6 9 449160.830 708352.274 26 446215.263 710637.347
3.6.2. Distanţa faţă de graniţe pentru proiectele care cad sub incidenţa Convenţiei privind evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontieră, adoptată la Espoo la 25 februarie 1991, ratificată prin Legea nr. 22/2001 Nu este cazul.
11 Beneficiar: O.U.A.I. Tudor Vladimirescu
Memoriu de prezentare 2016
3.6.3. Caracteristicile impactului potenţial, în măsura în care aceste informaţii sunt disponibile O scurtă descriere a impactului potenţial cu luarea în considerare a următorilor factori: impactul asupra populaţiei, sănătăţii umane, faunei şi florei, solului, folosinţelor bunurilor materiale, calităţii şi regimului cantitativ al apei, calităţii aerului, climei, zgomotelor şi vibraţiilor, peisajului şi mediului vizual, patrimoniului istoric şi cultural şi asupra interacţiunilor dintre aceste elemente. Natura impactului (impactul direct, indirect, secundar, cumulativ, pe termen scurt, mediu şi lung, permanent şi temporar, pozitiv şi negativ):
Natura impactului Pe termen Factori de mediu Direct/ Secundar/ Permanent/ scurt, mediu Indirect Cumulativ Temporar sau lung Populaţie I S M T Sănătate umană I S M T Flora şi fauna I S M T Sol D S M P Bunurile materiale - - - - Apa D S M P Aer D S M P Clima - - - - Zgomot şi vibraţii I S M T Peisaj şi mediu vizual I - M T Patrimoniul istoric şi cultural - - - -
Notă: C-cumulativ; D-direct; I-indirect; M-mediu; P-permanent; S – secundar; T-temporar
- extinderea impactului (zona geografică, numărul persoanelor afectate): impact nesemnificativ; - mǎrimea şi complexitatea impactului: impact relativ redus și local, pe perioada execuţiei proiectului şi de funcţionare a obiectivului; - probabilitatea impactului: impact cu probabilitate redusă, atȃt pe parcursul realizǎrii investiƫiei, cȃt și dupǎ darea ȋn exploatare a acestuia, deoarece mǎsurile prevǎzute de proiect nu vor afecta semnificativ factorii de mediu (aer, apǎ, sol așezǎri umane); - durata, frecvenţa şi reversibilitatea impactului: reversibil, numai pe perioada realizǎrii lucrǎrilor de construire; - măsurile de evitare, reducere sau ameliorare a impactului semnificativ asupra mediului: proiectul nu are un impact semnificativ asupra mediului; - natura transfrontieră a impactului: lucrările propuse nu au efecte transfrontaliere;
4. Surse de poluanţi şi instalaţii pentru reţinerea, evacuarea şi dispersia poluanţilor în mediu 4.1. Protecţia calităţii apelor Calitatea apelor drenate din sistemul de irigaţii nu se poate defini ca un poluator semnificativ al apelor Siretului, aceasta păstrând calitatea a II-a, atât în amonte, cât şi în aval de evacuarea din sistemele de desecare. Pentru cuantificarea efectului poluant este necesară monitorizarea apei receptorilor amonte şi aval de amplasamente. În viitor, pe măsura dezvoltării unităţilor de prelucrare locală a produselor agricole, evacuarea apelor reziduale ar putea fi o sursă de poluare, evitabilă printr-o epurare optimă.
Poluarea apei freatice Substanţele agrochimice aplicate pe terenurile agricole vor fi levigate de apa de irigare şi cea pluvială şi ȋn timp, vor ajunge şi în apa freatică, în care vor aduce un aport de nutrienţi, pesticide şi metale grele. Întrucât nu sunt disponibile date privind nivelul actual de poluare, dar este cunoscut acest mecanism poluant, monitorizarea apei freatice este cea care va cuantifica fenomenul. Controlul acestei poluări se va face prin monitorizarea calităţii apei din puţurile de control existente în perimetrul ariei reabilitate a sistemului de irigaţii. Alimentarea sistemului de irigaţii Câmpia Covurlui din râul Siret se face din trei puncte prin staţiile SPA Liești, SPA Vameș şi SPA Barboși. Valorile caracteristice ale debitului rȃului Siret ȋn secƫiunile de monitorizare de la staţiile hidrologice de monitorizare a râului: pentru SPA Lieşti sunt prezentate datele de la Staţia hidrologicǎ
12 Beneficiar: O.U.A.I. Tudor Vladimirescu
Memoriu de prezentare 2016
Lungoci aflatǎ la 14 km aval de Liești şi la 37 km amonte de SPA Vameș, iar valorile pentru SPA Barboși sunt cele monitorizate la Staţia Hidrologica Sendreni aflatǎ în aceeași secƫiune a râului. Datele sunt prezentate în tabelul de mai jos:
Valori caracteristice ale debitului rȃului Siret ȋn secƫiunile monitorizate
Q Q maxim Q cu Nr. Q minim Secƫiunea alimentare cu probabilitate de depǎșire p% mediu probabilitate de crt. multianual (mc/s) 1% 2% 5% asigurare 97% SPA Liești (aval de confluenƫa 1 3,2 3800 3290 2635 191 - cu rȃul Bȃrlad) SH Lungoci (amonte de 2 confluenƫa cu rȃul Rȃmnicu - 3950 3425 2755 207 11,92 Sǎrat) SPA Vameș (aval de confluenƫa 3. 5,45 3900 3385 2727 210 - cu pȃrȃul Geru) SPA Barboși (ȋn secƫiunea SH 4. 1,35 4060 3520 2835 240 1,47 Sendreni)
Debitul preluat din râul Siret reprezintă cca. 27% pentru secţiunea Liești 45% în secţiunea Vameş şi aproape 100% în secţiunea Barboşi pentru cazul debitelor minime cu probabilitate de asigurare de 97% şi respectiv 1,7% , 2,6% şi 0,6% pentru aceleaşi secţiuni în cazul debitelor medii multianuale.
Calitatea apelor rȃului Siret Conform Raportului privind starea factorilor de mediu în judeţul Galaţi, 2014: Poluarea râului este redusǎ, în uşoară creştere din amonte în aval. Gradul de poluare mai ridicat în secţiunea Şendreni se datorează în mare parte deversărilor de materii organice din surse difuze din amonte de Şendreni; Metalele nu au avut evoluţii diferite faţǎ de anii anteriori, situându-se în limite normale. In concluzie, calitatea apelor Siretului monitorizatǎ în secţiunile Lungoci, Cosmeşti şi Şendreni se înscrie în clasa de calitate II conform Ordin MMGA nr. 161/2006. Apa corespunde din punct de vedere calitativ exigenƫelor de alimentare a sistemului de irigaţii STAS 9450 / 88. Sursele de alimentare cu apă a sistemelor de irigaţii au în punctele de prelevare clasa de calitate II pentru grupele de poluanţi consum de oxigen, nutrienţi şi salinitate şi clasa I pentru ceilalţi poluanţi specifici. Conform Ordin MMGA nr. 161/2006, pentru concentraţii medii anuale ale indicatorilor determinaţi valorile sunt cele prezentate în tabelul urmǎtor:
Concentraƫiile poluanƫilor cuprinși ȋn clasele de ȋncadrare fizico-chimice
Elemente de calitate fizico chimice RTA RO2 (mg O2/l) NUTR (mg/l) SAL (mg/l) Metale (g/l) AICR (g/l) Cr 3+ 6+ = 25 Reziduu filtrat = 750 2+ + - Cu = 20 Oxigen dizolvat = 7 NH4 = 0,8 Cl = 50 6+ - 2- Pb = 5 CBO5 = 5 NO2 = 0,03 SO4 = 120 3+ Fenoli = 1 pH = 6,5 – 8,5 - 2+ As = 10 CCO Mn = 10 NO3 = 3 Ca = 100 2+ 3+ Detergenƫi anionici =100 3- 2+ Fe = 300 CCO Cr = 25 PO4 = 0,2 Mg = 50 2+ 7+ + Mn = 50 Na = 50 5+ Ni = 10
Concentraƫii maxim admise de STAS 9450/88 Apa pentru irigarea culturilor agricole. Clasificare, calitate
RO2 (mg O2/l) NUTR (mg/l) SAL (mg/l) Metale (g/l) AICR (g/l) 6+ Reziduu filtrat = 500/C2; 1500/C3 Cr = 100 - 2+ Cl = 120/C2 Cu = 200 + 2- 6+ Oxigen dizolvat = - NH4 = - SO4 = 320/C2 Pb = 2000 - 2+ 2+ Fenoli = - CBO5 = - NO2 = - Ca = - Zn = 100 - 2+ 3+ Detergenƫi CCO Mn = - NO3 = - Mg = - As = 100 3- + 2+ anionici =- CCO Cr = - PO4 = - Na = 120/C2/S1 Ba = - 2+ 3+ Nu se normeazǎ Nu se normeazǎ. Nu se normeazǎ C2, C3: clasa de salinitate 2, Fe = 1000 respectiv 3* Mn2+ 7+ = 200 S1 – subclasa alcalinizare redusǎ Ni5+ = 200
13 Beneficiar: O.U.A.I. Tudor Vladimirescu
Memoriu de prezentare 2016
*) C2 – clasa de salinitate „Moderatǎ” utilizabilǎ pe soluri permeabile şi la plante moderat tolerante la salinitate; C3 – clasa de salinitate „Ridicatǎ” utilizabilǎ pe soluri permeabile şi la plante tolerante la salinitate; S1 – subclasa de alcalinitate „Redusă” - utilizabilă pe majoritatea solurilor Apa corespunde cerinţelor STAS 9450/88, cu precizarea ca salinitatea ei depăşeşte cu puţin valoarea clasei C2, dar este cu mult sub clasa C3, care impune precauţii privind toleranta plantelor la salinitate.
Hidrogeologie Apa subterană este înmagazinată în orizonturi de pietrişuri şi nisipuri, prin infiltrarea apelor din precipitaţii, topirea zăpezii cât şi din apele din reţeaua hidrografică, formându-se straturi acvifere întinse sau locale situate la adâncimi de 10 - 30 de m către terasele Siretului, unde adâncimea acestora descreşte treptat. Sistemul de irigaţii Câmpia Covurlui nu se alimentează din pânza freatică. Resursa de apa subteranǎ este utilizatǎ pentru potabilizare sau pentru utilizare industrialǎ. Disponibilitatea apei subterane în calitate de resursă naturalǎ este limitată de trei factori: cantitatea totalǎ, ce se acumulează rezultând din precipitaţii, infiltrare şi scurgeri din râuri şi lacuri; calitatea; proprietăţile solului şi ale bazinului acvifer (permeabilitate, etc.) Cauzele poluării apelor freatice: În general, poluarea freaticului este un fenomen ireversibil şi ca atare, depoluarea acestui tip de apǎ este anevoioasǎ, dacǎ nu chiar imposibilǎ. Principalele cauze pentru care apele freatice nu corespund cerinţelor pentru a fi utilizate direct în scopuri potabile sunt: - poluarea apelor de suprafaţă, - condiţiile şi procesele hidrogeochimice naturale care favorizează trecerea în soluţie a diferiţilor anioni şi cationi, - dezvoltarea intensivă a agriculturii în ultimele decenii cu utilizarea excesivă a îngrăşămintelor chimice pe bază de azot şi fosfor şi a pesticidelor, care a condus la acumularea în sol a unora dintre aceştia, - efectele pasivităţii fostelor complexe zootehnice de capacităţi mari privind măsurile pentru conservarea factorilor de mediu, - particularităţile climatice, hidrogeologice şi exploatarea sistemelor de irigaţii care au contribuit la mineralizarea materiei organice din sol şi migraţia substanţelor rezultate din aceste procese. In concluzie: Resursa de apǎ pentru plotul SPP 57 din amenajarea de irigaţii Câmpia Covurlui este râul Siret. - Debitul preluat din râul Siret reprezintă cca. 27% pentru subsistemul Lieşti (din secţiunea Lieşti), 45% pentru subsistemul Vameş (ȋn secƫiunea Vameş) şi aproape 100% pentru subsistemul Şendreni (în secţiunea Barboşi) pentru cazul debitelor minime cu probabilitate de asigurare de 97% şi respectiv 1,7% , 2,6% şi 0,6% pentru aceleaşi secţiuni în cazul debitelor medii multianuale. Ca urmare se poate aprecia că impactul asupra capacităţii de diluare a poluării din aval este semnificativ pentru Siret, mai ales în cazul debitelor minime. Calitatea apei surselor de alimentare corespunde standardului de apǎ pentru irigaţii; Nu sunt şi nu se prevăd conflicte legate de utilizarea apei; Calitatea apei din primul stratul freatic nu corespunde normativului de apă potabilă, datorită influenƫei impactului antropic asupra apelor de suprafaţǎ (cu care comunicǎ acviferul freatic) şi în mai micǎ măsură, asupra solurilor. Deși apa freaticǎ nu este utilizatǎ pentru udarea culturilor, calitatea prezentǎ a acesteia va fi utilizatǎ ca punct „0”, de reper, pentru monitorizarea impactului sistemului de irigaţii reabilitat. Monitorizarea apei freatice va permite optimizarea managementului apei în sistem şi urmărirea impactului irigării asupra calităţii solurilor.
Evacuarea apelor uzate de pe amplasamentul proiectului: In perioada de construire, evacuarea apelor uzate menajere se va face ȋn 2 toalete ecologice. In perioada de funcţionare: nu sunt generate ape uzate menajere și tehnogice.
In concluzie, Plotul SPP57 din amenajarea de irigaţii Câmpia Covurlui nu este un poluator semnificativ al apelor, iar mǎsurile de modernizare propuse prin ȋnlocuirea instalaţiilor hidrotehnice va reduce în şi mai mare măsura impactul asupra apelor.
14 Beneficiar: O.U.A.I. Tudor Vladimirescu
Memoriu de prezentare 2016
4.2. Protecţia aerului 4.2.1. Perioada de construire Sursele mobile de poluare a aerului în faza de execuƫie sunt reprezentate de: - emisiile de gaze de eşapament de la motoarele utilajelor angrenate în activităţile de sistematizare a terenului şi de construcţii: monoxid de carbon (CO), oxizi de azot (NOx), hidrocarburi, COV, particule; - emisiile de pulberi (particule în suspensie) rezultate din curǎƫarea terenului, transportul deșeurilor din construcƫii, transportul materialelor necesare;
Prognozarea impactului Emisiile de gaze de eşapament de la motoarele utilajelor angrenate în perioada de execuƫie sunt emisii mobile, discontinue, de scurtă durată, şi depind de numărul de utilaje grele angrenate în astfel de lucrări şi de perioada de funcţionare a acestora. Poluarea generată de autovehicule se încadrează în limitele admise, pentru că periodic, toate autovehiculele se supun reviziei tehnice, în cadrul unităţilor autorizate RAR, unde pe lângă starea tehnică generală se măsoară şi noxele generate de gazele arse. Înscrierea noxelor în limitele admisibile pentru fiecare tip de autovehicul, constituie condiţie de eliberare a vizei periodice referitor la verificarea tehnică. Lucrǎrile și mǎsurile prevǎzute ȋn proiect nu vor afecta semnificativ factorii de mediu (aer, apǎ, sol așezǎri umane). Efectele acestora vor fi de scurtă durată şi de intensitate medie şi se vor manifesta numai la nivel local şi numai în timpul zilei. În această fază emisiile nu se cuantifică.
In concluzie, în perioada de execuţie a proiectului, emisiile poluante, inclusiv zgomotul vor fi reduse prin utilizarea de utilaje şi echipamente adecvate.
4.2.2. Perioada de funcţionare În perioada de exploatare a sistemului de irigaţie, activitatea maşinilor agricole şi transportul produselor vor avea un impact negativ nesemnificativ asupra calitǎƫii aerului, prin antrenarea de pulberi și emisia de gaze de eșapament. Irigarea cu sprinklere va avea un impact pozitiv pentru că prin ridicarea umidităţii aerului va produce o reducere a ariei de dispersie a pulberilor şi componentelor din gazele de eşapament.
4.3. Protecţia împotriva zgomotului şi vibraţiilor 4.3.1. Poluarea fonicǎ ȋn faza de construire Pentru faza de construire, sursele de zgomot şi vibraţii sunt reprezentate de utilajele/ echipamentele şi mijloacele de transport folosite. Sunt surse cu acƫiune limitatǎ ȋn timpul zilei. Nivelul sonor depinde în mare măsură de următorii factori: - climatici - viteza şi direcţia vântului, gradientul de temperatură şi de vânt; - absorbţia undelor acustice de către sol, fenomen denumit „efect de sol”; - absorbţia în aer, dependentă de presiune, temperatură, umiditatea relativă, componenta spectrală a zgomotului; - topografia terenului; - vegetaţie. Mǎsuri de diminuare a impactului ȋn perioada de construire: - Limitarea programului de lucru, ȋn special acolo unde aceasta implicǎ utilizarea de utilaje și echipamente producǎtoare de zgomot (ora 6 – ora 21); - Limitarea nivelului de zgomot la valorile stabilite prin STAS 10009/88, prin alegerea echipamentelor adecvate și ȋntreƫinerea periodicǎ a acestora; - Oprirea funcƫionǎrii motoarelor utilajelor și vehiculelor ȋn perioada de staƫionare; In concluzie, în perioada de execuţie a proiectului, emisiile poluante, inclusiv zgomotul vor fi reduse prin utilizarea de utilaje şi echipamente adecvate.
4.3.2. Poluarea fonicǎ ȋn faza de funcƫionare Zgomotul mai intens specific lucrărilor de reabilitare se va desfăşura relativ departe de zonele locuite, afectarea populaţiei fiind nesemnificativă. În perioada de exploatare a sistemului de irigaƫii,
15 Beneficiar: O.U.A.I. Tudor Vladimirescu
Memoriu de prezentare 2016 sursele de zgomot vor fi staţiile de pompare, dar se estimează că efectul lor va fi nesemnificativ. Sursele de poluare sonoră şi nivelul de zgomot nu se vor schimba faţă de cele din prezent.
4.4. Protecţia împotriva radiaţiilor Nu este cazul.
4.5. Protecţia solului şi a subsolui Solul este o resursǎ neregenerabilă care îndeplineşte mai multe funcţii vitale: producerea de hranǎ/ biomasǎ; depozitarea, filtrarea şi transformarea multor substanţe (incluzând apa, carbonul, azotul) sursa de biodiversitate, habitate, specii şi gene; serveşte drept platformă /mediu fizic pentru oameni şi activităţile umane, sursă de materii prime, patrimoniu geologic şi arheologic etc;
Tipuri de soluri din cuprinsul sistemului de irigaţii Majoritatea suprafeţei subsistemelor de irigaţii ce urmează a fi modernizate/reabilitate se află pe solurile din lunca Siretului şi doar o mică suprafaţă din subsistemul Şendreni se situează şi pe terasă.
Solurile tipice întâlnite în luncă sunt cele aluviale, iar pe terasă se găsesc cernoziomuri, cernoziomuri gleizate şi levigate. În zona Brateşului de Jos (SPA Prut) şi în lunca îndiguită a Siretului (Nămoloasa) apar pe cca. 1% din suprafaţă soluri salinizate şi soluri alcalizate de adâncime. Cauza salinizării se datorează atât irigării, cât şi compoziţiei apei freatice mineralizate de tip sulfato-clorurice-bicarbonatice sau cloruro- bicarbonatice.
Soluri caracteristice sistemului de irigaţii Câmpia Covurlui
Repartiţia solurilor pe clase de calitate Din suprafaţa agricolă a judeţului Galaţi, 288.824 ha reprezintă teren arabil, iar tipul de sol care predomină este cernoziomul cambic şi cernoziomul pretabil la arabil fără restricţii. Celelalte tipuri de soluri se pretează la folosinţă ca arabil cu restricţia de ordin natural (textură nisipoasă sau argiloasă), terenuri cu exces de umiditate (solurile aluviale şi coluviale), terenuri cu eroziuni puternice (erodisoluri). Gruparea terenurilor pe clase de calitate s-a realizat luându-se în considerare natura şi intensitatea factorilor limitativi: textura, panta terenului, eroziuni ale solului, alunecările de teren, excesul de umiditate freatică, excesul de umiditate de suprafaţă, sărăturarea, neuniformitatea terenului, etc. Potrivit criteriului de ȋmpǎrƫire a solurilor ȋn 5 clase, dupǎ gradul de fertilitate, conform Raportului privind starea mediului ȋn judeƫul Galaƫi, 2014, tabel III.1.1.4, acestea sunt: - clasa I: 1,17% - soluri cu fertilitate foarte bună pentru cultura de câmp; - clasa II: 22,15% - soluri cu fertilitate bunǎ, cu limitări reduse pentru cultura de câmp ; - clasa III: 44,56% - soluri cu fertilitate mijlocie, cu limitări moderate pentru cultura de câmp ; - clasa IV: 24,64% - soluri cu fertilitate slabă, cu limitări severe pentru cultura de câmp ; - clasa V: 6,07% - soluri cu fertilitate foarte slabǎ nepretabile pentru cultura de câmp, vii, livezi.
Presiuni asupra calităţii solurilor In condiţiile neaplicării irigării terenului, ȋntr-o zonă cu deficit de umiditate şi în actualele condiţii climatice cu tendinţă de accentuare a secetei se vor produce modificări ale unor însuşiri şi funcţii ale solului:
16 Beneficiar: O.U.A.I. Tudor Vladimirescu
Memoriu de prezentare 2016
a) Modificări ale unor procese şi însuşiri fizice: Reducerea sau stoparea deplasării pe verticală a substanţelor solubile. Formarea de crăpături; Reducerea capacităţii pentru apă şi a porozităţii; „întărirea” sau „prinderea în masă” (hardsetting); distrugerea structurii. b) Modificări ale unor procese şi însuşiri chimice şi mineralogice: Modificarea apreciabilă a dinamicii materiei organice. - Reducerea nitrificării şi a conţinutului de forme nitrice de azot (NO3 ). Creşterea pH-ului şi amplificarea riscului de carenţe de microelemente. Reducerea accesibilităţii fosforului şi fierului datorită predominării mediului oxidant. Reducerea accesibilităţii K. Recarbonatarea unor cernoziomuri cambice; Salinizarea solurilor din areale cu nivel freatic la mică adâncime, chiar dacă apa freatică este iniţial slab mineralizată sau nemineralizată; Formarea unor minerale argiloase.
Alte presiuni asupra calităţii solurilor: Îngrăşămintele chimice sunt substanţe ce conţin cel puţin un element nutritiv de bază pentru sol - azot, fosfor, potasiu. Chimizarea în exces a agriculturii duce la tulburarea echilibrului solului ca şi la acumularea în sol şi în apa freatică a unor substanţe minerale (ex.: nitriţi care au efect met- hemoglobinizant pentru om şi animale şi distrug bacteriile fixatoare de azot atmosferic). De asemenea, modifică echilibrul ecologic din sol, afectând procesul de conversie ceea ce duce la scăderea potenţialului productiv. Acest lucru poate fi preîntâmpinat prin asocierea lor cu îngrăşăminte naturale sau alternarea folosirii lor. Impactul cel mai puternic asupra sănătăţii umane şi a mediului îl au îngrăşămintele cu azot şi fosfor. Azotaţii din sol sunt levigaţi şi duşi în apa izvoarelor iar de aici ajung în organismul uman, fiind transformaţi în azotiţi, care pătrund în sânge dereglând respiraţia intracelulară. Folosirea în concentraţii tot mai mari a îngrăşămintelor azotoase are drept urmare creşterea acestora în ţesuturile vegetale. Fosforul acumulat în sol şi apă în doze mari poate inhiba procesele vitale ale plantelor: anhidrida fosforică în sol, peste o anumită limită, poate duce la o carenţă de zinc prin imobilizarea lui şi implicit la scăderea recoltelor. Pentru o bună productivitate a solului este necesară asocierea îngrăşămintelor minerale cu cele organice, sau alternarea administrării lor, astfel ca îngrăşămintele organice să fie administrate cel puţin o dată la 3 - 4 ani. Creşterea cantităţilor de îngrăşăminte chimice reduce tot mai mult componentele organice şi humusul din sol. Aceasta are drept efect deteriorarea structurii pedologice, contribuind astfel la declinul complexului absorbant argilo-humic din sol. Pesticidele, nebiodegradabile în majoritatea lor, se concentrează de-a lungul lanţurilor trofice, fiind toxice pentru plante şi animale, iar dăunătorii devin rezistenţi sub acţiunea lor, fiind necesară crearea de noi substanţe de sinteză, eficiente dar mai toxice pentru mediu. Pentru reducerea efectelor negative ce pot apărea la utilizarea pesticidelor, pentru evitarea poluării cu reziduuri de pesticide a plantelor, solului, apei şi a altor componente ale agroecosistemelor este necesară respectarea tehnologiilor de aplicare şi supravegherea atentă a utilizatorilor şi prestatorilor de servicii a acestor produse. Zone critice sub aspectul degradării solurilor Degradarea solului constă în pierderea prin eroziune a stratului de humus. Poluarea solului constă în schimbarea compoziţiei sale, calitative şi cantitative, schimbare care afectează evoluţia normală a biocenozei aferente lui. Aceste procese sunt grave, deoarece formarea humusului este un proces foarte lent, în timp ce distrugerea sa poate avea loc foarte rapid. In cuprinsul sistemului Câmpia Covurlui zonele critice pentru soluri sunt zonele inundabile din lunca Siretului: Braniştea – 100 ha; Cosmeşti – 15 ha; Fundeni – 394 ha; Iveşti – 43 ha; Lieşti – 65 ha; Nămoloasa – 146 ha; Piscu – 232 ha; Schela – 187 ha; Slobozia Conachi – 149 ha; Tudor Vladimirescu – 15 ha.
17 Beneficiar: O.U.A.I. Tudor Vladimirescu
Memoriu de prezentare 2016
Impactul activităţilor din sectorul agricol asupra mediului Menţinerea terenului în bune condiţii pentru practicarea agriculturii dar şi pentru dezvoltarea diverselor ecosisteme specifice, include respectarea standardelor pentru protejarea solului prin menţinerea structurii şi conţinutului în substanţe organice şi conservarea biodiversităţii. În plus, la acestea se adaugă necesitatea menţinerii constante a suprafeţelor păşunilor prin limitarea transformării lor în suprafeţe arabile. La nivelul judeţului Galaţi, impactul activităţilor din sectorul agricol asupra mediului se manifestă în special prin soluri afectate de reziduuri zootehnice, majoritatea localităţilor din judeţ fiind lipsite de platforme comunale betonate, necesare compostării acestor reziduuri, în conformitate cu prevederile legale. Deşeurile zootehnice sunt amestecate cu deşeuri menajere şi împrăştiate la întâmplare pe teren. Agenţia pentru Protecƫia Mediului a acţionat prin prevederile impuse în autorizaţiile de mediu şi prin conştientizarea populaţiei rurale asupra beneficiilor utilizării compostului pentru obţinerea de produse agricole ecologice net superioare produselor obţinute prin chimizare şi ierbicidare.
Utilizarea durabilă a solului În agriculturǎ, în cadrul Programelor Fermierul, SAPARD, dar şi a altor programe s-a urmărit înfiinţarea de exploataţii agricole de mărimi optime, atât în producţia vegetalǎ cât şi în creşterea animalelor, prin comasarea suprafeţelor mici deţinute de majoritatea gospodăriilor populaţiei, extinderea serviciilor de aprovizionare cu seminţe selecţionate, material săditor, îngrăşăminte, utilaje, carburanţi, dar şi de preluare a produselor agricole de la micii producători pentru desfacere şi prelucrare în condiţii igienice şi de eficienţǎ. S-a urmărit de asemenea implementarea unor programe sectoriale care sǎ fie în concordanţǎ cu tratatul de aderare la Uniunea Europeanǎ care să conducă la realizarea unei strategii de dezvoltare economicǎ durabilǎ. Ca răspuns la neajunsurile agriculturii convenţionale, apare necesitatea presantă de a se trece la alte sisteme de agricultură şi anume : Agricultura alternativă – sistem de producţie care aplică tehnici şi informaţii pentru a reduce costurile, a îmbunătăţi eficienţa şi a menţine nivelele de producţie prin aplicarea unor principii şi practici cum sunt: rotaţia culturilor, sisteme integrate vegetale/ animale, cultivarea leguminoaselor fixatoare de azot, generalizarea lucrărilor care promovează protecţia, ameliorarea şi valorificarea superioară a solului, gospodărirea integrată a elementelor nutritive, reciclarea deşeurilor şi reziduurilor din gospodăria agricolă ca biofertilizatori şi condiţionatori ai solului, combaterea integrată a bolilor şi dăunătorilor. Agricultura durabilă – o acţiune cu scop pe termen lung prin care se urmăreşte să se depăşească problemele şi restricţiile cu care se confruntă agricultura convenţională, societatea în general, pentru a se asigura: viabilitatea economică, starea bună a mediului înconjurător, acceptarea sistemului de agricultură alternativă. In concluzie: Solurile din perimetrul Plotului SPP 57 din amenajarea de irigaţii Câmpia Covurlui sunt predominant cernoziomice, cu clasa a III-a şi a IV-a de pretabilitate slabǎ pentru agricultură. Nivelul de aplicare a îngrăşămintelor chimice este redus, ceea ce asigura un impact redus asupra factorilor de mediu dar prezintă şi pericolul epuizării resurselor nutritive ale solurilor. Aplicarea pesticidelor prezintă un risc de poluare a solului apelor şi apelor freatice. În aria sistemului de irigaţii Câmpia Covurlui s-a aplicat o cantitate redusǎ de pesticide, cca 50% din necesar, iar substanţele folosite au făcut parte din grupa a III-a şi a IV-a de toxicitate, deci substanţe mai puţin toxice. Pe numeroase suprafeţe din lunca Siretului care sunt inundabile solurile sunt în pericol de erodare. Eroziunea eoliana este redusa în perioada de vegetaţie deoarece stropirea terenurilor produce şi creşterea coeziunii particulelor. Datoritǎ calităţii apei Siretului, care are clasa de salinitate C2 / C3, solurile pot suferi un proces lent de salinizare. Solurile din perimetrul Plotului SPP 57 din amenajarea de irigaţii Câmpia Covurlui se pretează la aplicarea irigaţiilor însoţite de sistemul de desecare aferent şi necesitǎ aplicarea unor tehnologii agricole adaptate culturilor planificate, care sǎ asigure o utilizare durabilǎ a solurilor şi o protecţie a subsolului.
18 Beneficiar: O.U.A.I. Tudor Vladimirescu
Memoriu de prezentare 2016
4.5.1. Protecţia solului 4.5.1.1. Surse de poluare În perioada de realizare a lucrărilor de investiţie nu vor exista surse continue de poluare a solului. Suprafaţa terenului va fi modificată prin executarea lucrărilor: curǎƫarea vegetaƫiei din amplasament; stabilirea sectoarelor de lucru (0,1 – 0,5km); decaparea ȋn straturi succesive; reconstrucƫia suprafeƫelor expuse eroziunii pe parcursul lucrǎrilor. In perioada de funcƫionare Eroziunea solului în cuprinsul sistemului de irigaţie se estimează a fi nesemnificativă pentru că terenul cu diferenţe relativ mici de nivel este supus în special eroziunii eoliene, iar aceasta este mult redusă în perioada de irigare, atât datorită acoperirii cu culturi, cât şi faptului că udarea creşte coeziunea particulelor de sol. Modernizarea/reabilitarea sistemului de irigaţii nu va produce schimbări în privinţa eroziunii solului. Creşterea nivelului de udare scontată în viitor va produce doar o compactare nesemnificativă, ţinând cont de faptul că udarea nu va depăşi puterea de absorbţie a solului şi nu se vor produce băltiri. Lucrările agricole nu vor fi efectuate în perioade în care terenul este exagerat de ud şi maşinile agricole ar putea distruge structura solului. O compactare redusă este favorizată şi de structura bună a cernoziomurilor şi solurilor aluviale care sunt predominante în zonă. Drenajul natural dublat de conducerea eficientă a sistemului de drenare va reduce efectul perioadelor cu umiditate mare. Apa surselor de alimentare, care are în punctul de alimentare a sistemului o salinitate uşor crescută, va conduce în timp la o creştere a salinizării solului, ce va trebui evitată prin tehnologii agricole adecvate. Intensificarea udării va impune şi creşterea cantităţii de îngrăşăminte, necesare pentru a nu secătui resursa naturală a solului. Intr-o perioadă de cca. 20 ani se estimează că vor fi atinse valorile de utilizare a nutrienţilor specifice zonelor agricole din vestul UE: până la 180 kg azot/ha şi 20-50 kg fosfor/ha. Pe măsura dezvoltării sectorului zootehnic se aşteaptă şi o creştere corespunzătoare a procentului de îngrăşăminte naturale în cantitatea totală de îngrăşăminte folosită. Se estimează şi o creştere a cantităţilor de pesticide utilizate, în special de viitoarele ferme comerciale. 4.5.1.2. Prognozarea impactului Impactul asupra solului în perioada de execuƫie a proiectului: - impactul se va resimţi pe toată suprafaţa de teren afectată de lucrări, dar nu se va resimţi în arealul înconjurător; - impactul nu va afecta alţi receptori, caracteristici valoroase sau rare ale mediului sau arii ori zone protejate; - impactul se va resimţi pe termen scurt şi temporar (perioada de realizare a lucrărilor); - impactul va fi reversibil şi remediabil; la terminarea lucrǎrilor de construire se va asigura salubritatea ȋntregului amplasament, inclusiv a zonelor adiacente;
4.5.1.3. Măsuri de diminuare a impactului În vederea protecţiei solului, proiectul prevede lucrări de prevenire a poluării acestuia: - organizarea de șantier va fi dotatǎ cu 2 toalete ecologice; - pentru prevenirea poluǎrilor accidentale cu combustibil, lubrifianƫi, se vor utiliza utilaje și mijloace de transport avȃnd reviziile la zi. În concluzie, se poate afirma că prin soluţiile constructive adoptate la realizarea investiţiei, posibilitatea poluării solului este nesemnificativă.
4.5.2. Geologia subsolului 4.5.2.1. Caracterizarea amplasamentului Din punct de vedere geomorfologic, amplasamentul se caracterizează prin trei formațiuni ale unităților mari de relief, și anume: Culoarele depresionare ale râurilor Siret și Prut cu formațiuni specifice de lunci, cu grinduri și albii părăsite, specifice zonelor de divagare, cu depuneri de aluviuni grosiere șivegetație arborescentă sub formă de păduri compacte sau de pâlcuri de arbuști. Nivelul freatic întâlnit, variabil ca adâncime, este direct influențat de nivelul apei din râurile Siret și Prut, precum și de precipitațiile căzute. 19 Beneficiar: O.U.A.I. Tudor Vladimirescu
Memoriu de prezentare 2016
Câmpia propriu-zisă se caracterizează printr-un relief de platformă, fiind limitată de zona cu cote de 150m. Microrelieful este în general plan sau larg ondulat, slab fragmentat, cu înclinare redusă pe direcția nord - sud. În restul terasei cuvertura de depozite loessoide-cuaternare-lutoase și luto- nisipoase ( din roca de bază ) apărute la zi prin eroziune, constituie suportul pe care s-au format. Studiul pedologic indică în zonele de podiș și câmpie, unde roca de bază este constituită din depozite de loess, prezența cernoziomurilor și a solurilor cenușii. Luncile principalelor râuri menționate și ale văilor interioare, unde roca de bază este constituită din depozite aluviale și deluviale, cuprind soluri aluvionare în diverse stadii de evoluție cu texturi variate. În restul teritoriului se mai întâlnesc soluri puternic și foarte puternic erodate situate pe versanți, soluri nisipoase de dune slab fixate afectate de eroziunea eoliană, precum și soluri aluviale și coluviale gleizate sau soluri gleice moderat și puternic salinizate sau soloneţizate. Din punct de vedere geotehnic, ȋn Câmpia Covurlui sunt trei regiuni geotehnice și anume: - Regiunea luncilor râurilor principale include partea joasă a terenurilor, pe lățimi variabile de la 6-7 km pe râul Prut, la 100-200m pe principalii afluenți. - Regiunea teraselor principale, situată mai ales la limita vestică a zonei, între lunca râului Bârlad și o linie convențională pe direcția Gârlomăneşti –Corod-Matca-est, Barcea – Griviţa- Valea Gerului. - Regiunea nisipurilor pliocene. Din punct de vedere hidrogeologic, zona se caracterizează prin argile prăfoase, nisipuri fine până la grosiere cu alternări de loessuri subțiri. Apa subterană are un caracter ascensional , este cu nivel liber, întâlnindu-se la 1-17m adâncime. Seismicitate: Potrivit Legii nr. 575 / 2001 privind aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului Naţional – Secţiunea V – “Zone de risc natural”, din punct de vedere al intensităţii cutremurelor – scara MSK (SR –11100 – 93), teritoriul judeţului Galaƫi aparţine zonei de intensitate seismică 8 - cu perioada medie de revenire de cca. 100 ani. Din punct de vedere seismic, conform “Codului de proiectare seismică – partea 1, Prevederi de proiectare pentru clădiri”, Indicativ P 100-1/2006, amplasamentul se ȋncadrează ȋn zona de intensitate seismică „C”, pentru care acceleraţia orizontală ag = 0,24g şi perioadă de colt Tc = 1,0 sec. 4.5.2.2. Impactul prognozat Nu vor exista surse continue de poluare a subsolului. Măsurile constructive care vor asigura protecţia solului, vor asigura inclusiv şi protecţia subsolului.
4.5.2.3. Măsuri de diminuare a impactului - materialele care se vor utiliza în executarea lucrărilor de construcţii proiectate nu prezintă risc de poluare pentru sol; materialele vor fi transportate în teren pe măsura utilizării lor şi se vor depozita în spaţii special amenajate. - în cazul poluărilor accidentale a solului cu produse petroliere şi uleiuri minerale de la vehicule şi echipamente mobile se va proceda imediat la decopertarea solului contaminat, stocarea temporară în saci în vederea predării la societăţi autorizate specializate în vederea tratării/valorificării. În concluzie, se poate afirma că prin soluţiile constructive adoptate la realizarea investiţiei, posibilitatea poluării subsolului este nesemnificativă.
4.6. Protecţia ecosistemelor terestre şi acvatice Conform Deciziei etapei de evaluare iniƫialǎ nr. 747/17.11.2015 emisǎ de APM Galaƫi, proiectul propus intrǎ sub incidenƫa art. 28 din OUG nr. 57/2007 privind regimul ariilor natural protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sǎlbatice, cu modificǎrile și completǎrile ulterioare, deoarece amplasamentul se află în aria de protecţie specială avifaunistică ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior și situl de importanƫǎ comunitarǎ ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior.
20 Beneficiar: O.U.A.I. Tudor Vladimirescu
Memoriu de prezentare 2016
O.U.A.I. Tudor Vladimirescu
Puncte de contur SPP 57
Poziƫia CS1, CS2, Antenelor de irigaƫii A12, A13 ȋn plotul SPP57 din Amenajarea de irigaƫii Cȃmpia Covurlui
21 Beneficiar: O.U.A.I. Tudor Vladimirescu
Memoriu de prezentare 2016
4.6.1. Prezenţa şi efectivele/suprafeţele acoperite de specii şi habitate de interes comunitar ȋn zona proiectului Aria de protecţie specială avifaunistică ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior Aria de protecţie specială avifaunistică ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior a fost declarată prin HG nr. 1284/2007, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România, modificată şi completată prin HG nr. 971/2011. ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior a fost declarată arie de protecţie specială avifaunistică ca urmare a identificării unui număr de 22 de specii de păsări enumerate în anexa I a Directivei Consiliului European 79/409/CEE- Directiva Păsări. Suprafaţa sitului este de 36.492 ha. Conform formularului standard Natura 2000, clasele de habitate existente la nivelul ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior sunt: plaje de nisip (2 %); râuri, lacuri (17 %); mlaştini, turbării (4 %); pajişti naturale, stepe (4 %); culturi (teren arabil) ( 36 %); păşuni (7 %); păduri de foioase (22 %); habitate de păduri (păduri de tranziţie) (8 %). O parte din teritoriul administrativ al comunei Tudor Vladimirescu (52%) și Piscu (34%) aparţine ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior. Obiectivele de conservare care stau la baza declarării zonelor protejate, respectiv ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior sunt: protectia şi conservarea speciilor menţionate ȋn Anexele I şi II a Directivei Consiliului 79/409/CEE; protecţia şi conservarea habitatelor favorabile pentru hrănire şi cuibărit;
Managementul sitului Managementul sitului este realizat de Asociaţia pentru Conservarea Diversităţii Biologice Focşani (ACDB Focșani ) ȋn baza Convenţiei de Custodie nr. 0046/23.02.2010 ȋncheiată cu Ministerul Mediului şi Pădurilor. Custodele a ȋntocmit Regulamentul ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior, conform căruia pȃnă la aprobarea Planului de Management se vor respecta măsurile provizorii de conservare stabilite de ACDB. Menƫionǎm cǎ ACDB Focșani a solicitat și obƫinut Avizul de mediu pentru Planul de management integrat al ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior și ariile naturale protejate suprapuse, cu amplasamentul pe teritoriile administrative ale judeƫelor Bacǎu, Brǎila, Galaƫi și Vrancea. Conform Deciziei finale nr. 645 din 19.11.2015 emisǎ de APM Galaƫi, Planul de management integrat al ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior nu a necesitat evaluare de mediu. Vulnerabilitatea sitului este determinată de următoarele activităţi cu impact semnificativ asupra mediului: păşunat; pescuitul sportiv; vânătoare; extragere de nisip şi pietriş; poluarea apei; depozitarea ilegală a deşeurilor; inundaţiile; eutrofizarea; drumurile; liniile de cale ferată. Nici una din activităţile menţionate nu se va desfăşura ȋn amplasamentul proiectului propus.
Situl de importanţă comunitară ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior Situl de Importanță Comunitară ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior a fost declarat prin Ordinul M.M.D.D. nr. 2387/2011, ca urmare a identificării unui număr de 7 habitate de interes comunitar şi a 2 specii de mamifere, 1 specie de reptile, 2 specii de amfibieni, 11 specii de peşti şi a 2 specii nevertebrate menţionate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE. Suprafaţa sitului de importanţă comunitară ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior este de 25.081 ha şi se întinde pe 4 judeţe Bacău (2 %), Vrancea (42 %), Galaţi (49 %) şi Brăila (7 %). O parte din teritoriul administrativ al comunei Tudor Vladimirescu (19%) și Piscu (8%) aparţine ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior. Conform Formularului standard Natura 2000, clasele de habitate existente identificate la nivelului ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior sunt: · plaje de nisip (4 %) Cod N04 ; · râuri, lacuri (25 %) Cod N06; · mlaştini, tubării (5 %) Cod N07; · pajişti naturale, stepe (5 %) Cod N09; · culturi (teren arabil) (8 %) Cod N12; · păşuni (8 %) Cod N14; · păduri de foioase (34 %) Cod N16; · habitate de păduri (păduri de tranziţie) (11 %) Cod N26.
22 Beneficiar: O.U.A.I. Tudor Vladimirescu
Memoriu de prezentare 2016
Situl Lunca Siretului Inferior cuprinde albia majoră a rȃului ȋn aval de Adjudul Vechi şi Homocea, pȃnă ȋn amonte de Municipiul Galaţi, la care se adaugă mici porţiuni de terasă (de ex. Trupul de pădure Hanu Conachi), precum şi partea inferioară a luncii unor afluenţi ai Siretului (ex. Rȃul Trotuş, ȋn aval de Urecheşti, Rȃmnicu Sărat, Suha, Bȃrladel, Buzău). Situl se ȋntinde pe teritoriul judeţelor Vrancea, Brăila şi Galaţi. Principalele clase de habitate identificate ȋn sit sunt: ape dulci continentale (stătătoare, curgătoare) – 45%; pajişti seminaturale umede, preerii mezofile – 18%; Culturi cerealiere extensive – 5%; Alte terenuri arabile – 5%; păduri caducifoliate – 25%; Alte terenuri (inclusiv zone urbane, rurale, căi de comunicaţie, rampe de depozitare, mine, zone industriale) – 2%. Situl este localizat preponderent ȋn lunca inundabilă a Siretului, o luncă joasă, cu relief preponderent plan, tȃnăr, format din depuneri aluviale. Local apar grinduri, japse, privaluri, depresiuni. Altitudinea variază de la 5 m, ȋn partea inferioară a sitului, la cca. 300 m ȋn parta superioara a sitului, pe Rȃul Trotus. Substratul geologic este reprezentat de argile, nisipuri şi chiar pietrişuri ȋn partea superioară, de vȃrstă cuaternară, care se prezintă sub formă de straturi suprapuse orizontal. Reţeaua hidrologică este reprezentată de Rȃul Siret şi de afluenţii acestuia. Regimul hidrologic al rȃului se caracterizează prin revărsări periodice, ȋn principal ȋn lunile februarie-martie, aprilie-iunie şi noiembrie. Aceste revărsări au influenţa directă asupra vegetaţiei forestiere. In zona de terasă, regimul hidrologic al rȃului nu influenţeaza vegetaţia forestieră. Climatul variază dinspre amonte ȋnspere aval, fiind caracteristic etajul colinar ȋn partea superioară a sitului al stepei, ȋn partea mijlocie şi interioară a sitului. Solurile sunt preponderent soluri aluviale (aluviososol), iar pe terase apar molisoluri (cernoziomuri). Vulnerabilitatea sitului este dată de fenomenul de uscare a arboretelor de vȃrstă mare care este prezent din ce ȋn ce mai frecvent, ca urmare a scăderii nivelului apelor freatice din albia majoră. Apropierea localităţilor, accesibilitatea uşoară a pădurilor pe ȋntreg perimetrul, nevoia de lemn de foc care generează tăieri ilegale, extinderea şi promovarea arboretelor de salcȃm, plopi euro americani şi alte specii forestiere alohtone, păşunatul ȋn pădure, constituie principalele puncte sensibile ale agresiunii antropice. Desemnarea sitului: A fost emis Avizul favorabil nr. 812/CJ/08.08.2005, pentru instituirea regimului de arie protejată, eliberat de Academia Romȃnă, Comisia pentru Ocrotirea Monumentelor Naturii, ȋn baza documentaţiei ştiintifice alcătuite şi ȋnaintate de Asociatia pentru Conservarea Diversităţii Biologice. Tip de proprietate: In situl Lunca Siretului Inferior pădurile ocupă cca. 7500 ha, respectiv cca. 20% din suprafaţa sitului. Peste 6500 ha sunt păduri de stat, iar diferenţa sunt păduri private. Pădurile private apar pe raza O.S. Adjud, O.S. Focşani şi O.S. Tecuci.
Informaţii privind habitatele de importanţă comunitară din ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior menţionate ȋn formularul standard Natura 2000 prezente pe suprafaţa şi ȋn imediata vecinătate a proiectului propus Amplasamentul propus pentru implementarea proiectului este situat ȋn extravilanul comunelor Tudor Vladimirescu și Piscu, judeƫul Galaƫi. Suprafaţa proiectului nu este situată ȋn zonă inundabilă, fiind amplasată la o distanţă de cca 2km faţă de rȃul Siret. Conform Planului Urbanistic General al Comunei Piscu, judeƫul Galaƫi aprobat prin Hotărȃrea Consiliului Local nr. 7/14.06.1999, folosinţa actuală a terenului este de teren arabil. Conform Planului Urbanistic General al Comunei Tudor Vladimirescu, judeƫul Galaƫi aprobat prin Hotărȃrea Consiliului Local nr. nr. 16/28.05.2010, folosinţa actuală a terenului este de teren arabil. Amplasamentul propus pentru modernizarea plotului de irigaƫii SPP 57 ȋn amenajarea de irigaƫii Cȃmpia Covurlui a fost preluat de la ANIF București. Prin Ordinul MAPDR nr. 130/31.01.2007 pentru autorizarea constituirii Organizaţiei Utilizatorilor de Apă pentru Irigaţii Tudor Vladimirescu, judeţul Galaţi şi ȋnregistrarea acesteia ȋn Registrul Naţional al Organizaţiilor de Ȋmbunătăţiri Funciare s-a autorizat constituirea O.U.A.I. Tudor Vladimirescu. Nr. de ȋnregistrare ȋn Registrul Naţional al Organizaţiilor de Ȋmbunătăţiri Funciare: 211/31.01.2007. Prin Protocolul de transmitere a infrastructurii amenajărilor interioare pentru irigaţii aparţinȃnd domeniului privat al statului s-a realizat acordul de transmitere a proprietăţii ȋntre ANIF Bucureşti, O.U.A.I. Tudor Vladimirescu. Pe suprafaţa Sitului de importanţă comunitară ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior au fost identificate o serie de habitate care necesită protecţie; acestea sunt prezentate în tabelul de mai jos. 23 Beneficiar: O.U.A.I. Tudor Vladimirescu
Memoriu de prezentare 2016
Tipuri de habitate prezente în sit şi evaluarea sitului în ceea ce le priveşte
Cod Denumire habitat % Reprez. Supr. rel. Conserv. Global Cursuri de apă din zonele de cȃmpie, pȃnă la cele montane, cu vegetaţie din 3260 20 B C C B Ranunculion fluitantis şi Callitricho- Batrachtion 6440 Pajişti aluviale din Cnidion dubii 5 B C C B Păduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior 91F0 0,5 B C B B sau Fraxinus angustifolia, din lungul marilor râuri (Ulmenion minoris) Rȃuri cu maluri nămoloase cu vegetaţie 3270 0,5 B C B B de Chenopodion rubri şi Bidention 92A0 Zăvoaie cu Salix alba şi Populus alba 9 A C B B Vegetaţie de silvostepă eurosiberiană 91I0 0.2 C C B C cu Quercus spp. Păduri aluviale cu Alnus glutinosa şi 91E0 Fraxinus excelsior (Alno-padion, Alnion 0,3 B C B B incanae, Salicion albae
Conform Manualului de interpretare a Habitatelor Natura 2000 ȋn Romȃnia, semnificaţia simbolurilor este: pentru Reprez. (Reprezentativitate): A – vegetaţia corespunde pe deplin descrierii fizionomice, prezenţa speciilor de diagnosticare, condiţiilor ecologice şi a altor caracteristici; B – nivelul de reprezentativitate este mai redus din cauza degradării sau localizării la marginea ariei naturale de distribuţie sau pentru că vegetaţia aparţine mai degrabă unei alte arii; C – la fel ca la B, dar mai accentuat; D – vegetaţia nu este tipică mai ales din cauza degradării crescute, din cauza existenţei abundente a unor specii alogene invasive si expansive si a altor influenţe negative care conturbă funcţia şi structura ecosistemului; pentru Supr. Rel (suprafaţa relativă): A – excelent (starea optimă din punct de vedere al conservării naturii; corespunde stării optime de conservare a naturii corespunde descrierii iniţiale ȋn timp ce ia ȋn considerare nivelul actual de reprezentativitate); B – bun (satisfăcător); C – impropriu (dubii serioase dacă segmental respectiv ar trebui cartat ca habitat sau nu); pentru Conserv (Starea de conservare) A - Parametrii habitatelor cu valori optime, care ar trebui să denote o dimensiune mare a populaţiei sau o densitate mare de specii; ar trebui folosit doar ȋn mod limitat ȋn situri remarcabile pentru anumite specii; B – parametrii habitatelor cu valori normale, unde populaţia se menţine stabilă pe termen lung (datorită managementului, sau chiar şi fără acesta); sau o degradare uşoară a habitatelor, dar unde regenerarea este uşor de obţinut (de ex.: habitate de pajişti); C – degradare medie sau severă a unui habitat la care regenerarea este dificilă; pentru Global (evaluarea globală) ar trebui să varieze nu mai mult de un grad +/- faţă de starea de conservare; dacă valoarea stării de conservare este C, evaluarea globală nu poate fi A; Analizȃnd tipurile de habitate din situl de importanţă comunitară ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior, nivelul de reprezentativitate este ȋn categoria B (mai redus din cauza localizării la marginea ariei de distribuţie). Habitatele din categoria A, care corespund pe deplin descrierii fizionomice - Zăvoaie cu Salix alba şi Populus alba - nu se ȋntȃlnesc pe amplasamentul proiectului propus. Pentru suprafaţa relativă, categoria este C (dubii serioase dacă segmentul respectiv ar trebui cartat ca habitat sau nu) pentru toate habitatele; pentru starea de conservare, categoria este B – parametrii habitatelor cu valori normale, unde populaţia se menţine stabilă pe termen lung. Flora caracteristică zonei de stepă nu are relevanţă pentru proiect, deoarece acesta se dezvoltă, conform certificatului de urbanism pe un teren arabil, cu drumuri de exploatare, antropizat, caracterizat prin prezenţa vegetaţiei specifice culturilor agricole: cereale (grâu, orz, porumb). Suprafeţe de mici dimensiuni sunt cultivate cu floarea soarelui. Distribuţia acestor culturi se poate
24 Beneficiar: O.U.A.I. Tudor Vladimirescu
Memoriu de prezentare 2016 modifica anual, la alegerea administratorilor. Fauna zonei este caracteristicǎ pentru mediul ȋn care se practicǎ o agriculturǎ intensivǎ, fiind reprezentată de rozătoare mici: şoarecele de câmp, hârciogul, aceste specii fiind prezente doar în perioada prezenţei culturilor agricole. Avifauna zonei este reprezentată prin prezenţa pǎsărilor specifice terenurilor agricole: prepeliţa, ciocârlia, ciocârlanul, vrabia de câmp. Lipsa zonelor populate cu vegetaţie sălbatică, tufişuri şi arbuşti elimină formarea zonelor de cuibărit pentru speciile prezente. Speciile mai puţin importante care se regăsesc în acest tip de habitat, în special toamna, iarna şi la începutul primăverii, sunt ciorile de semănătură, graurii, stăncuţele şi ciorile grive. Acestea folosesc acest tip de habitat pentru căutarea hranei şi uneori, pentru unele specii cum sunt ciorile de semănătură, pentru odihnă. Pe amplasamentul propus şi ȋn imediata vecinătate nu sunt prezente habitate şi specii de floră şi faună care se găsesc pe listele speciilor care necesită conservare în baza convenţiei de la Berna, adoptată de România prin Legea nr. 13/1993; nu au fost identificate tipuri de habitate şi specii de floră şi faună care sunt ameninţate cu dispariţia; nu sunt prezente în zona amplasamentului eşantioane reprezentative cu caracteristici tipice pentru regiunea biogeografică stepică. Nu au fost identificate în zona amplasamentului specii de plante şi/sau animale sălbatice periclitate, vulnerabile, endemice sau rare, specii de plante şi animale sălbatice aflate sub regim special de ocrotire, specii cu valoare ştiinţifică şi ecologică deosebită, precum şi pentru acele habitate în care există şi alte bunuri ale patrimoniului natural ce necesită măsuri de ocrotire şi conservare pentru acestea. Amplasamentul propus se află în interiorul ariilor naturale protejate, terenul fiind situat în extravilanul comunelor Piscu și Tudor Vladimirescu, identificat ca teren arabil. Nu sunt cunoscute date referitoare la existenţa speciilor de plante şi animale care ar necesita conservarea şi ocrotirea.
Flora şi fauna: specii, asociaƫii vegetale, habitate din perimetrul proiectului Au fost identificate trei tipuri de habitate în aria de studiu: - terenurile agricole cultivate intensiv; - asociaţiile ruderale; - tufărişuri de mici dimensiuni de-a lungul drumurilor de acces. Flora caracteristică zonei (stepă) nu are relevanţă pentru amplasamentul proiectul analizat, deoarece acesta se dezvoltă pe un teren preponderent agricol, puternic antropizat lipsit de orice urmă de vegetaţie naturală.
Terenuri agricole cultivate intensiv Terenurile agricole cultivate intensiv sunt prezente pe întreaga suprafaţă a proiectului. Sunt terenuri cultivate intensiv cu plante tehnice (cereale, furaje). Pe suprafeƫele destinate agriculturii, speciile cultivate sunt ȋn general: porumb (Zea mays), floarea-soarelui (Helianthum annuum), grȃu (Triticum aestivum), rapiƫa (Brassica rapa). Culturile agricole, de cele mai multe ori sunt ȋnsoƫite de plante ruderale care convieƫuiesc cu plantele cultivate profitȃnd de condiƫiile speciale create ȋn agrosisteme (irigaƫii, ȋngrǎșǎminte, prelucrarea solului). Fauna acestui agroecosistem este slab reprezentatǎ prin rozătoare mici, fiind semnalate exemplare puƫine ale urmǎtoarelor specii: şoarecele de câmp (Apodemus agrarius), șoarecele berc (Microtus arvalis) și hȃrciogul (Cricetus cricetus), ce pot reprezenta principala sursă de hrană pentru carnivore, cum ar fi vulpea (Vulpes vulpes). Au fost observate de asemenea exemplare ale iepurelui de cȃmp (Lepus europaeus), prezent ȋn zona culturilor de cereale. Avifauna. Cele mai importante specii de păsări protejate care se regăsesc în acest tip de habitat, în special în pasaj în perioada estivală, sunt: ciocârlia de câmp (Alauda arvensis), ciocârlanul moţat (Galerida cristata), rândunica (Hirundo rustica), ciocarlia de Bǎrǎgan (Melanocorypha calandra), dumbrăveanca (Coracias garrulus), prepeliţa (Coturnix coturnix), potȃrnichea (Perdix perdix). Speciile de păsări cel mai frecvent întâlnite pe terenurile agricole sunt: cioara de semǎnǎturǎ (Corvus frugilegus), vrabia de cȃmp (Passer montanus), vrabia de casǎ (Passer domesticus), ciocȃrlia (Alauda arvensis), ciocȃrlanul motat (Galerida cristata), rȃndunica (Hirundo rustica) şi coƫofana (Pica pica).
25 Beneficiar: O.U.A.I. Tudor Vladimirescu
Memoriu de prezentare 2016
Buruienişuri şi asociaţii ruderale In cadrul amplasamentului destinat realizǎrii proiectului s-au identificat specii invazive și ruderale ȋn special ȋn zona drumurilor de exploatare și a drumului naƫional, fiind identificate speciile: Eryngium campestre L.(scaiul dracului); Vicia villosa – mazariche; Convolvulus arvensis L. - Volbura; Datura stramonium (matraguna); Raphanus raphanistrum (ridiche salbatica); Xanthium strumarium (scaietele popei, cornut); Setaria pumila (mohor roscat). Asociaƫiile ruderale sunt dezvoltate de-a lungul drumurilor de exploatare spre parcelele agricole. Speciile de plante observate sunt: Agropiron repens; Artemisia vulgaris; Capsella bursapastoris; Carduus acanthoides; Cichorium intybus; Cirsium arvense; Linaria vulgaris; Plantago media; Papaver sp.; Taraxacum officinale; Dintre speciile identificate în acest tip de habitat, nici una nu face parte dintre speciile listate în anexele legilor naţionale şi directivele europene cu obiect conservarea naturii. De asemenea, nu fac parte dintre speciile listate în cele 5 liste roşii produse de diferiţi specialişti români. De obicei speciile cu valoare ridicată de conservare sunt și specii sensibile, care ar fi eliminate de cele ruderale şi de asemenea, sunt de multe ori specii caracteristice sau edificatoare habitatelor naturale care lipsesc cu totul din zona studiatǎ – perimetrul destinat realizării proiectului.
Tufărişuri Tufărişurile şi arbuştii sunt rari în aria proiectului. Au fost identificate grupuri sporadice, izolate de mici dimensiuni ȋn vecinătatea DN Galaƫi – Tudor Vladimirescu - Tecuci. Acest tip de habitat este important pentru cǎ furnizează hrană (fructe), adăpost şi loc de cuibărit pentru păsări şi adăpost şi loc de hrănire pentru unele mamifere. Au fost identificate specii cum ar fi presurile, presura sură (Emberiza calandra) şi presura de grădină (Emberiza hortulana) ce folosesc aceşti arbuşti ca locuri de cântat, pentru etalarea nupţială a masculilor sau ca loc de refugiu, popas. Speciile de arbuşti observate în zonă sunt: pǎducel (Crataegus monogyna); Rosa sp.
Nevertebrate Structura faunisticǎ a celor 3 ecosisteme (agricole, tufǎrișuri și asociaƫii ruderale) a totalizat specii de artropode. Dominante au fost speciile din Ord. Coleoptere, urmate de reprezentanƫii ord. Hemiptera și Orthoptera). Speciile de nevertebrate identificate in zona proiectului fac parte din urmǎtoarele ordine și familii: Acari - Ord. Trombidiformes Familia Trombidiidae – specia Trombidium holosericeum L., un acarian prǎdǎtor, identificat ȋn culturile de cereale. Araneele - din Familiile Lycosidae si Salticide. Rǎspȃndirea lor acoperǎ o gamǎ largǎ de habitate, inclusiv ȋn zonele aride. Se hrǎnesc cu insecte sau alte artropode. Familia Salticidae (Păianjeni-săritori). Orthoptera - specii acestui ordin identificate în special pe terenurile agricole. Hemiptera. Au fost identificate afidele, cicadele, ploșniƫelor ce fac parte din categoria insectelor fitofage, cu importanƫǎ economicǎ mai ales pentru culturile de cereale. Hymenoptera – specii de parazitoizi ai altor insecte. Ord. Coleoptera: cele mai numeroase specii sunt din familia Carabidae, urmate de specii din familiile Coccinellidae, Chrysomelidae, Curculionidae, Scarabaeidae si Elateridae. Nici una dintre speciile identificate în aceste habitate nu fac parte dintre speciile listate în anexele legilor naƫionale și ale directivele europene cu obiect ȋn conservarea naturii.
Consideraţii generale cu privire la habitatele prezente Habitatele identificate ȋn zona proiectului propus sunt sărace din punct de vedere al biodiversităţii şi diversitǎƫii speciilor, fiind neimportante pentru conservarea speciilor de păsări şi alte animale sălbatice. Habitatele identificate (culturi agricole, comunităţi ruderale, tufărişuri la margini de drum) nu reprezintă un habitat de interes comunitar, au o stare de conservare redusă şi o capacitate de regenerare a speciilor prezente foarte mare. Modernizarea plotului de irigaƫii SPP 57 din amenajarea de irigaƫii Cȃmpia Covurlui nu va afecta integritatea și stabilitatea sitului de importanţă comunitară. Inexistenţa speciilor de floră şi faună specifice habitatelor de interes comunitar în zona analizată permite implementarea proiectului (modernizare infrastructurǎ de irigaƫii) în arealul propus, 26 Beneficiar: O.U.A.I. Tudor Vladimirescu
Memoriu de prezentare 2016 fără a afecta specii și habitate de interes comunitar. Realizarea proiectului nu va afecta numeric şi structural nici una dintre populaţiile floristice şi faunistice din habitatele prioritare ale ariilor naturale protejate.
Impact prognozat Nu existǎ habitate şi specii de interes comunitar în perimetrul destinat implementǎrii proiectului. Habitatele identificate (culturi agricole şi comunităţi ruderale) nu reprezintă habitate de interes comunitar, au o stare de conservare redusă şi o capacitate de regenerare a speciilor prezente foarte mare. În perioada de execuƫie a proiectului propus, se vor ȋnlocui agregatele de pompare existente, se vor ȋnlocui echipamentele hidromecanice și echipamentele de alimentare cu energie electrică, se vor realiza platforme de beton ȋn stație. Modernizarea rețelei de irigații constă ȋn amenajarea unui sistem nou de irigații paralel cu cel existent. Aceste activitǎƫi nu vor afecta integritatea și stabilitatea sitului de importanţă comunitară. Impactul prognozat pentru habitate și florǎ este nesemnificativ.
Informaţii privind prezenţa, localizarea, populaţia şi ecologia speciilor de păsări din aria de protecţie special avifaunistică ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior ȋnscrise ȋn formularul standard Natura 2000 localizate ȋn zona proiectului propus
ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior a fost declarată arie de protecţie specială avifaunistică ca urmare a identificării unui număr de 22 specii de păsări înscrise în Anexa I a Directivei Consiliului European 79/409/CEE (Directiva Păsări).
Specii de păsări menţionate în formularul standard Natura 2000 la punctul 3.2.a. Specii de păsări enumerate în anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE , pentru ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior:
Speciile de păsări menţionate ȋn formularul Standard Natura 2000 pentru ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior sunt protejate prin următoarele acte legislative: Legea nr. 13/1993 pentru aderarea României la Convenţia de la Berna, privind conservarea vieţii sălbatice şi a habitatelor naturale din Europa; Legea nr. 13/1998 privind conservarea speciilor migratoare de animale sălbatice (prin care România a ratificat Convenţia de la Bonn);
27 Beneficiar: O.U.A.I. Tudor Vladimirescu
Memoriu de prezentare 2016
Legea nr. 89/2000 (pentru ratificarea Acordului de la Haga) cu privire la conservarea păsărilor de apă şi migratoare african – eurasiatice; Directiva Europeană 79/409/EEC - Directiva Pasări, Anexa I; OUG nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări şi completări de Legea nr. 49/2011;
Speciile de păsări identificate în ROSPA0071
La nivelul ROSPA0071 - Conform Formularului Categorie Nr. crt. Specia Standard Natura 2000 Fenologică cuibărit iernat pasaj 1. Alcedo atthis 15-25p S 2. Ardea purpurea 5-12p OV 3. Ardeola ralloides 5-10 p OV 4. Aythya nyroca 20-25 p 100-150 i OV 5. Chlidonias hybridus 80-100 p 380-450 i OV 6. Chlidonias niger 5 – 10 p OV 7. Ciconia ciconia 300- 500 i OV 8. Circus aeruginosus 6-12 p OV 9. Cygnus cygnus 4-10 i OI 10. Egretta alba 15-30 p 50-160 i OV 11. Egretta garzetta 20-45 p 80-180 i OV 12. Gelochelidon nilotica 5-10 i P 13. Glareola pratincola 10-14 i OV 14. Ixobrychus minutus 10 – 15 p OV 15. Lanius collurio 15-25 p OV 16. Lanius minor 20-35 p OV 17. Larus minutus 20-35 i P-OI 18. Nycticorax nycticorax 20-30 p OV 19. Pelecanus onocrotalus 60-75 i OV-P 20. Platalea leucorodia 5-20 p OV 21. Recurvirostra avosetta 5-12 p 25-30 i OV 22. Sterna hirundo 3-5 p 30-50 i OV
Suprafaţa necesară implementării proiectului se caracterizează printr-o diversitate redusă a speciilor de păsări datorită lipsei locurilor de adăpost, hrănire şi cuibărire, datorită antropizării, sursă trofică redusă, prezenţa turmelor de animale şi a cȃinilor.
Importanţa sitului pentru speciile migratoare ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior este important prin faptul că reprezintă una din zonele de hrănire şi odihnă pentru principalele specii acvatice in drumul lor spre bălţile Dunării (toamna), sau, spre teritoriile de cuibărit din nord (primăvara). Din punct de vedere fenologic, păsările din bazinul inferior al râului Siret sunt sedentare şi migratoare. Păsările sedentare sunt reprezentate de specii care sunt prezente în zonă tot timpul anului: sedentare propriu-zise (vrăbii, guguştiuci), fazani, potârnichi, specii sedentar-eratice (sticleţii), ale căror populaţii sunt mult mai numeroase în timpul iernii, sporirea efectivelor fiind datorată unor indivizi ce aparţin unor populaţii mai nordice, care se adaugă la cele sedentare, sau care chiar le înlocuiesc. Păsările migratoare, se împart în trei categorii: oaspeţi de iarnă, care vin de regulă din ţinuturi mai nordice, oaspeţi de vară, care au cartierele de reproducere în zonă, şi care sosesc din cartierele de iernare primăvara şi pleacă toamna, şi specii de pasaj, care doar tranzitează zona în drumurile lor dintre cartierele de reproducere situate în nordul Europei şi cele de iernare situate în sud, în jurul Mediteranei sau în Africa. In formularul standard Natura 2000 sunt menţionate 25 de specii de păsări cu migraţie regulată care nu sunt menţionate in anexa I a Directivei Consiliului 2009/147/EC:
Populaţie: Sit Cod Specie Cuibărit Iernat Pasaj Conserv. Izolare Global Rezidentă Pop. A054 Anas acuta 20-35 i D A056 Anas clypeata 30-60 i D A052 Anas crecca 50-80 i D A050 Anas penelope 170-230 i D A053 Anas platyrtynchos 10-20 p 350-500 i D A055 Anas querquedula 1-3 p D A051 Anas strepera 3-5 p 50-80 i D 28 Beneficiar: O.U.A.I. Tudor Vladimirescu
Memoriu de prezentare 2016
A043 Anser anser 350-500 i D A059 Aythya ferina 10-20 p 100-150 i D A061 Aythya fuligula 6-12 p B B C C A087 Buteo buteo 20-35 i D Chlidonaris A198 5-12 p B B C B leocopterus A036 Cygnus olor 10-15 p C B C C A096 Falco tinnunculus 10-15 p D A125 Fulica altra 30-40 p 2500-3000 i C B C B A459 Lanus cachinnans 18-25 p 200-250 i D A156 Limosa limosa 600-1000 i D A230 Merops apiaster 30-50 p D A017 Phalacrocorax carbo 50-120 i D A005 Podiceps cristatus 30-45 p D A048 Tadoma tadoma 2p D A161 Tringa erythropus 150-200 i D A162 Tringa totanus D A142 Vanellus vanellus 30-45 p 500-700 i D A179 Lanus ridbundus 25-35 p 80-180 i D
Scopul proiectului este modernizarea plotului de irigaƫii SPP 57, fǎrǎ a fi nevoie de scoaterea din circuitul agricol a unor suprafeƫe de teren. Implementarea proiectului nu va determina modificări ale rutelor de migraţie sau ale zonelor utilizate pentru odihnă de către speciile menţionate anterior.
Informaţii privind prezenţa, localizarea, populaţia şi ecologia speciilor de interes comunitar din ROSCI 0162 Lunca Siretutui Inferior menţionate ȋn formularul standard Natura 2000 prezente ȋn zona proiectului propus Situl de Importanță Comunitară ROSCI 0162 Lunca Siretului Inferior a fost declarat prin Ordinul M.M.D.D. nr. 2387/2011. Conform formularului standard Natura 2000 obiectivele de protecței ale acestei arii naturale protejate sunt specii de mamifere, reptile, amfibieni, pești și nevertebrate enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE.
Specii de mamifere enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE
Pop.: Repr Cod Specie Iernat Pasaj Sit Pop. Conserv. Izolare Global Rezid. od. 1355 Lutra lutra P C B C B Spermophilus 1335 citellus
Specii de amfibieni şi reptile enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE
Populaţie: Sit Cod Specie Reproducere Iernat Pasaj Conserv. Izolare Global Rezidentă Pop. Emys 1220 P C B C B orbicularis Triturus 1166 P C B C B cristatus Bombina 1188 P C B C B bombina
Specii de peşti enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE
Populaţie: Sit Cod Specie Reprod. Iernat Pasaj Conserv. Izolare Global Rezidentă Pop. 1130 Aspius aspius P C B C B 1149 Cobitis taenia P C B C B 2511 Gobio kessleri P B B C B 1124 Gobio albipinnatus P C B C B Gymnocephalus 1157 P C B B B schraetzer 1145 Misgurnus fossilis P C B C B 2522 Pelecus cultratus P C B C B Rhodeus sericeus 1134 P C B C B amarus
29 Beneficiar: O.U.A.I. Tudor Vladimirescu
Memoriu de prezentare 2016
Sabanejewia 1146 P C B C B aurata 1160 Zingel streber P C B C B 1159 Zingel zingel P C B C B
Specii de nevertebrate enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE
Pop.: Cod Specie Reprod. Iernat Pasaj Sit Pop. Conserv. Izolare Global Rezid. 1083 Lucanus cervus P C B C C 1014 Vertigo angustior P?
Amplasamentul proiectului este situat pe terenuri agricole cultivate intensiv nefiind identificate habitate propice cuibăririi, hrănirii și reproducerii păsărilor. Nici zonele învecinate amplasamentului nu sunt potrivite pentru cuibărit. Având în vedere particularităţile zonei destinate realizării investiţiei (destinaţia agricolă a terenului; lipsa habitatelor prielnice dezvoltării florei şi faunei) nu va exista un impact potenţial negativ asupra faunei, în principal asupra păsărilor. Numărul mic de specii ale pǎsărilor caracteristice zonei biogeografice motivat prin lipsa zonelor de cuibărit şi a locurilor de hrănire datorate activitǎƫilor antropice reprezintă un argument fundamental în modernizarea infrastructurii de irigaƫii fără a produce efecte asupra faunei locale. Avifauna zonei este reprezentată prin prezenţa pǎsărilor specifice terenurilor agricole: prepeliţa, ciocârlia, ciocârlanul, vrabia de câmp. Lipsa zonelor populate cu vegetaţie sălbatică, tufişuri şi arbuşti elimină formarea zonelor de cuibărit pentru speciile prezente. Speciile mai puţin importante care se regăsesc în acest tip de habitat, în special toamna, iarna şi la începutul primăverii, sunt ciorile de semănătură, graurii, stăncuţele şi ciorile grive. Acestea folosesc acest tip de habitat pentru căutarea hranei şi uneori, pentru unele specii cum sunt ciorile de semănătură, pentru odihnă.
4.6.2. Justificarea dacă proiectul nu are legătură directă cu sau nu este necesar pentru managementul conservării ariei naturale protejate de interes comunitar Implementarea proiectului propus: - nu va determina modificări ȋn distribuţia şi abundenţa populaţiilor speciilor; - nu va avea efect asupra speciilor şi habitatelor de interes comunitar deoarece nu există pe amplasamentul proiectului şi în imediata apropiere a acestuia habitate naturale şi/sau specii sălbatice de interes comunitar ce pot fi afectate de implementarea proiectului; - nu afectează direct sau indirect zonele de hrănire, reproducere sau migraţie; - nu are influenţă directă asupra ariei naturale protejate, prin emisii în aer, devierea cursului unei ape care traversează zona, extragerea de ape subterane dintr-un acvifer compartimentat, perturbarea prin zgomot sau lumină, poluare atmosferică; - nu va duce la o izolare reproductivă a unei specii de interes comunitar sau a speciilor tipice care intră în compoziţia unui habitat de interes comunitar; - prin respectarea condiţiilor impuse privind protecţia biodiversităţii, proiectul nu este susceptibil a avea un impact negativ semnificativ asupra ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior, datorită faptului că nu este afectată integritatea ariei protejate, nu se reduce suprafaţa habitatelor şi a numărului de exemplare de specii de interes comunitar; - realizarea proiectului nu duce la fragmentarea habitatelor de interes comunitar, nu are impact negativ asupra factorilor care determina menţinerea stării favorabile de conservare a ariei protejate, nu produce modificări ale dinamicii relaţiilor care definesc structura şi funcţia ariei naturale protejate. Activităţile care se vor desfăşura pe amplasament (irigaƫii) nu afectează habitatele de interes comunitar. Implementarea proiectului propus nu va afecta relaţiile structurale şi funcţionale care creează şi menţin integritatea ariilor naturale protejate. Impactul produs de proiect nu va determina modificări la nivelul ariei naturale protejate ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior care să se concretizeze ȋn alterarea relaţiilor funcţionale care creează şi menţin integritatea acestora. In concluzie, realizarea proiectului nu afectează integritatea ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior deoarece: - nu reduce suprafaţa habitatelor şi numărul speciilor de importanţă comunitară; - nu conduce la fragmentarea sau deteriorarea habitatelor de importanţă comunitară; - nu influenţează realizarea obiectivelor pentru conservarea sitului de interes comunitar; 30 Beneficiar: O.U.A.I. Tudor Vladimirescu
Memoriu de prezentare 2016
- nu influenţează negativ factorii care determină menţinerea stării favorabile de conservare a sitului de interes comunitar; - nu produce modificări ale dinamicii relaţiilor dintre sol şi apă sau floră şi faună, care definesc structura şi/sau funcţia sitului de interes comunitar;
Relaţia ROSPA0071 şi ROSCI0162 cu alte arii protejate Arii naturale protejate aflate în vecinătatea ROSPA0071 şi ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior: ROSCI0178 Pădurea Torceşti situată pe teritoriul judeţului Galaţi; ROSCI0072 Dunele de nisip de la Hanul Conachi, situată pe teritoriul judeţului Galaţi; Rezervaţia Naturală Dunele de nisip de la Hanu Conachi situată pe teritoriul comunei Fundenii Noi, judeţul Galaţi.
4.6.3. Estimarea impactului potenţial al proiectului asupra speciilor şi habitatelor din aria naturală protejată de interes comunitar Modernizarea Plotului de irigaƫii SPP 57 din amenajarea de irigaƫii Cȃmpia Covurlui ȋn condiţiile respectării proiectului va avea un impact nesemnificativ asupra mediului ȋnconjurător din următoarele considerente: Proiectul nu implică utilizarea resurselor de care depinde diversitatea biologică (exploatarea apelor de suprafaţă, activităţile extractive de suprafaţă, defrişare, pescuit, vânătoare, colectarea plantelor). Proiectul garantează ȋndeplinirea condiţiilor de protecţie a aerului, apei, solului, inclusiv măsurile privind minimizarea generării deşeurilor şi gestionarea corespunzătoare a acestora. Nu există pe amplasamentul proiectului şi în imediata apropiere a acestuia habitate naturale şi/sau specii sălbatice de interes comunitar ce pot fi afectate de implementarea proiectului. Proiectul nu afectează direct sau indirect zonele de hrănire, reproducere sau migraţie. Proiectul nu are influenţă directă asupra ariei naturale protejate ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior, prin emisii în aer, devierea cursului rȃului Siret, extragerea de ape subterane dintr-un acvifer compartimentat, perturbarea prin zgomot sau lumină, poluare atmosferică; Din suprafaţa de 36.492 ha pe care o ocupă aria de protecţie specială avifaunistică ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior, suprafaƫa deservitǎ de Plot SPP 57 este de 1650 ha (4,5%). Din suprafaţa de 25.081ha pe care o ocupă situl de importanƫǎ comunitarǎ ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior, suprafaƫa deservitǎ de Plotul SPP 57 este de 1650 ha (6,58%). Scopul proiectului este modernizarea plotului de irigaƫii SPP 57, fǎrǎ a fi nevoie de scoaterea din circuitul agricol a unor suprafeƫe de teren. Modernizarea rețelei de irigații constă ȋn amenajarea unui sistem nou de irigații paralel cu cel existent. Implementarea proiectului nu va determina modificări ale rutelor de migraţie sau ale zonelor utilizate pentru odihnă de către speciile menţionate ȋn formularul standard Natura 2000. Proiectul propus nu are legătură cu aspectele relevante ale ROSPA0071, intrȃnd doar prin zonare sub incidenţa acestuia. Nu are legătură cu managementul conservării ariei naturale protejate de interes comunitar. Proiectul nu va duce la o izolare reproductivă a unei specii de interes comunitar sau a speciilor tipice care intră în compoziţia unui habitat de interes comunitar. Proiectul propune respectarea limitelor maxime admise de legislaţia de mediu ȋn vigoare pentru factorii de mediu: - apă și sol: nu sunt generate ape uzate tehnologice; principalul posibil poluator este posesorul terenului agricol, care prin lucrările agricole (manevrarea şi aplicarea ȋngrăşămintelor chimice, pesticidelor) poate produce o poluare accidentală asupra solului sau apelor; - aer: din activitatea de irigaƫii nu rezultǎ emisii care sǎ aibe un efect semnificativ asupra mediului; - zgomot: toate sursele exterioare de zgomot vor respecta prevederile legislaţiei în vigoare – HG nr. 1756/2006, privind limitarea nivelului emisiilor de zgomot în mediu, produs de echipamente destinate utilizării în exteriorul clădirilor. - aşezări umane: prima casă locuită din localitatea Piscu se află la cca 1 km; Necesitatea alinierii la cerinţele impuse de legislaţia ȋn vigoare privind protecţia mediului şi a muncii. Prin amplasamentul şi activităţile propuse, implementarea proiectului nu are impact asupra obiectivelor de conservare ale siturilor Natura 2000 învecinate sau, cu care are relaţii funcţionale, şi nici asupra celorlalte categorii de arii naturale protejate a căror suprafaţă se suprapune parţial sau
31 Beneficiar: O.U.A.I. Tudor Vladimirescu
Memoriu de prezentare 2016 total, sau se învecinează cu ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior sau ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior. Desfǎșurarea activitǎƫii de irigaƫii: - nu va determina modificări ȋn distribuţia şi abundenţa populaţiilor speciilor; - nu va avea efect asupra speciilor şi habitatelor de interes comunitar deoarece nu există pe amplasament şi în imediata apropiere a acestuia habitate naturale şi/sau specii sălbatice de interes comunitar ce pot fi afectate de desfǎșurarea activitǎƫii; - nu afectează direct sau indirect zonele de hrănire, reproducere sau migraţie; - nu are influenţă directă asupra ariei naturale protejate, prin emisii în aer, devierea cursului unei ape care traversează zona, extragerea de ape subterane dintr-un acvifer compartimentat, perturbarea prin zgomot sau lumină, poluare atmosferică; - nu va duce la o izolare reproductivă a unei specii de interes comunitar sau a speciilor tipice care intră în compoziţia unui habitat de interes comunitar; - prin respectarea condiţiilor impuse privind protecţia biodiversităţii, activitatea nu este susceptibilǎ de a avea un impact negativ semnificativ asupra ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior, datorită faptului că nu este afectată integritatea ariei protejate, nu se reduce suprafaţa habitatelor şi a numărului de exemplare de specii de interes comunitar; - desfǎșurarea activitǎƫii nu duce la fragmentarea habitatelor de interes comunitar, nu are impact negativ asupra factorilor care determina menţinerea stării favorabile de conservare a ariei protejate, nu produce modificări ale dinamicii relaţiilor care definesc structura şi funcţia ariei naturale protejate. Activităţile care se vor desfăşura pe amplasament: nu afectează habitatele de interes comunitar, nu afecteazǎ relaţiile structurale şi funcţionale care creează şi menţin integritatea ariilor naturale protejate; nu vor determina modificări la nivelul ariei naturale protejate ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior care să se concretizeze ȋn alterarea relaţiilor funcţionale care creează şi menţin integritatea acestora. In perioada de construire și funcţionare O.U.A.I. Tudor Vladimirescu va respecta prevederile: art. 33, alin.1), din OUG nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a speciilor de floră şi faună sălbatică, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, potrivit căruia pentru speciile de plante şi animale sălbatice terestre, acvatice şi subterane, prevăzute ȋn Anexele nr. 4 A (specii de interes comunitar), cu excepţia speciilor de păsări, şi care trăiesc, atȃt ȋn ariile naturale protejate, cȃt şi ȋn afara lor sunt interzise: - orice formă de recoltare, capturare, ucidere, distrugere sau vătămare a exemplarelor aflate ȋn mediul lor natural, ȋn oricare dintre stadiile ciclului lor biologic; - perturbarea intenţionată ȋn cursul perioadei de reproducere, de creştere, de hibernare şi de migraţie; - deteriorarea, distrugerea şi/sau culegerea intenţionată a cuiburilor şi/sau ouălelor din natură; - deteriorarea şi sau distrugerea locurilor de reproducere ori de odihnă; - recoltarea florilor şi a fructelor, culegerea, tăierea, dezrădăcinarea sau distrugerea cu intenţie a acestor plante ȋn habitatele lor naturale, ȋn oricare dintre stadiile ciclului lor biologic; - deţinerea, transportul, vȃnzarea sau schimburile ȋn orice scop, precum şi oferirea spre schimb sau vȃnzare a exemplarelor luate din natură, ȋn oricare dintre stadiile ciclului lor biologic; art.33, alin. 2) din OUG nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a speciilor de floră şi faună sălbatică, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificǎrile și completǎrile ulterioare: - de a nu ucide și a captura intenƫionat, indiferent de metoda utilizatǎ; - de a nu deteriora, distruge și/sau culege intenƫionat cuiburile și/sau ouǎle din naturǎ; - de a nu culege ouǎle din naturǎ și de anu le pǎstra, chiar dacǎ sunt goale; - de a nu perturba intenƫionat, ȋn special ȋn cursul perioadei de reproducere sau de maturizare; - de a nu deƫine exemplare din speciile pentru care sunt interzise vȃnarea și capturarea; - de a nu vinde, deƫine și/sau transporta ȋn scopul vȃnzǎrii și oferirii spre vȃnzare a acestora ȋn stare vie ori moartǎ sau a oricǎror pǎrƫi ori produse provenite de la acestea, ușor de identificat;
4.7. Protecţia aşezărilor umane şi a altor obiective de interes public Conform Planului Urbanistic General Tudor Vladimirescu, judeƫul Galaƫi aprobat prin Hotărȃrea Consiliului Local nr. 16/28.05.2010, terenul se aflӑ în extravilanul comunei Tudor Vladimirescu, judeƫul Galaƫi și este proprietate particularǎ a unor persoane fizice și juridice. Folosinƫa actualǎ a terenului este teren arabil. Conform Planului Urbanistic General Piscu, judeƫul Galaƫi aprobat prin Hotărȃrea 32 Beneficiar: O.U.A.I. Tudor Vladimirescu
Memoriu de prezentare 2016
Consiliului Local nr. 7/14.06.1999, terenul se aflӑ în extravilanul comunei Piscu, judeƫul Galaƫi și este proprietate particularǎ a unor persoane fizice și juridice. Folosinƫa actualǎ a terenului este teren arabil. Având în vedere specificul, amplasamentul şi vecinătăţile se apreciază că impactul ȋn perioada de execuƫie a lucrǎrilor propuse asupra aşezărilor umane este nesemnificativ. Distanƫa pȃnǎ la prima locuinƫǎ din localitatea Piscu este de cca 1 km.
4.8. Gospodărirea deşeurilor generate pe amplasament În perioada de construcţie a obiectivului vor fi generate următoarele tipuri de deşeuri: deșeuri din construcƫii și demolǎri: - pământ excavat și pietre: categoria 17, cod 17 05 04; - modernizarea rețelei de irigații constă ȋn amenajarea unui sistem nou de irigații paralel cu cel existent; astfel rețeaua existentă, va fi folositǎ pentru irigarea ȋn timpul execuƫiei lucrǎrilor și ca rezervǎ ȋn campaniile de irigaƫii viitoare; deșeuri reciclabile: ambalaje de hȃrtie și carton - cod 15 01 01; ambalaje de materiale plastice – cod 15 01 02; ambalaje de lemn – 15 01 03; ambalaje amestecate – 15 01 06; deşeuri municipale amestecate: categoria 20, cod 20 03 01; cca 0,5 kg/zi.angajat; Pǎmȃntul excavat va fi folosit la sistematizarea terenului. Deșeurile reciclabile generate se vor valorifica prin agenƫi economici autorizaƫi. Deșeurile municipale amestecate vor fi preluate de operatorul local de salubritate ȋn vederea eliminǎrii. Transportul deşeurilor se va realiza conform prevederilor HG nr. 1061/2008 privind transportul deşeurilor periculoase şi nepericuloase pe teritoriul României. In perioada de funcţionare a obiectivului se vor genera deşeuri municipale amestecate: categoria 20, cod 20 03 01: cca 0,5 kg/zi.angajat. Deşeurile rezultate în perioada de funcţionare vor fi gestionate conform prevederilor HG nr. 856/2002 privind evidenţa gestiunii deşeurilor şi pentru aprobarea listei cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase cu modificările ulterioare și Legii nr. 211/2011 privind regimul deşeurilor. Transportul deşeurilor se va realiza conform prevederilor HG nr. 1061/2008 privind transportul deşeurilor periculoase şi nepericuloase pe teritoriul României.
4.9. Gospodărirea substanţelor toxice şi periculoase In timpul executării lucrărilor se vor utiliza utilaje şi mijloace de transport care vor funcţiona cu combustibili. Pentru asigurarea unui nivel de protecţie adecvat pentru om şi mediu, utilajele şi mijloacele de transport vor fi aduse în stare normală de funcţionare, având efectuate reviziile tehnice şi schimburile de ulei în unităţi service autorizate. Aceeaşi procedură se va aplica şi pentru operaţiile de întreţinere şi încărcare acumulatori auto. Precizăm faptul că eventuale poluări accidentale de pe amplasament nu produc impurificări majore ale factorilor de mediu, deoarece executarea lucrărilor de construcţii proiectate se va realiza pe platforme betonate, iar cantităţile stocate în rezervoarele şi mecanismele utilajelor sunt reduse. In perioada de funcţionare: nu se vor folosi substanţe chimice periculoase.
5. Prevederi pentru monitorizarea mediului Pentru factorul de mediu apă, se vor preleva probe la fiecare vidanjare; indicatorii urmăriţi: pH, materii în suspensie, CBO5, CCOCr, sulfuri şi hidrogen sulfurat, ion amoniu, substanţe extractibile, detergenţi sintetici biodegradabili. Valorile rezultate din măsurători se vor compara cu valorile limită de emisie prevăzute în HG nr. 188/2002, modificată şi completată de HG nr. 352/2005 – NTPA 002/2002 şi impuse de operatorul local. Evidenţa gestiunii deşeurilor va fi ţinută lunar conform HG nr. 856/2002 şi va conţine următoarele informaţii : tipul deşeului, codul deşeului, sursa de provenienţă, cantitatea produsă, data evacuării deşeului din depozit, modul de stocare, data predării deşeului, cantitatea predată către transportator, date privind expediţiile respinse, date privind orice amestecare a deşeurilor. Pentru factorul de mediu aer, indicatorii de calitate se vor încadra în limitele stabilite prin Ordinul MAPPM nr. 462/1993 – Condiţii de calitate privind protecţia atmosferei şi Legea nr. 655/2001 pentru aprobarea OUG nr. 243/2000 privind protecţia atmosferei. Pentru factorul de mediu aer (emisii de la mijloace de transport) parametrii la care vor funcţiona mijloacele auto din dotarea societăţii vor asigura respectarea Normelor RAR; valorile limită pentru indicatorii de calitate (CO, indice de
33 Beneficiar: O.U.A.I. Tudor Vladimirescu
Memoriu de prezentare 2016 opacitate), vor fi specificaţi în anexa Certificatului de Inmatriculare auto la efectuarea inspecţiei tehnice periodice. Pentru factorul de mediu zgomot şi vibraţii se vor respecta condiţiile impuse prin HG nr. 1756/2006 privind limitarea nivelului emisiilor de zgomot în mediu produs de echipamentele destinate utilizării în exteriorul clădirilor, precum şi condiţiile impuse prin HG nr. 321/2005 privind evaluarea şi gestionarea zgomotului ambiental, STAS 10009/1988 – Acustica urbană – limitele admisibile ale nivelului de zgomot, STAS 6156/1986 – Protecţia împotriva zgomotului în construcţii civile şi social – culturale admisibile şi parametrii de izolare acustică, Ordinul MS nr. 119/2014 pentru aprobarea Normelor de igienǎ și sǎnǎtate publicǎ privind mediul de viaƫǎ al populaƫiei.
6. Justificarea încadrării proiectului după caz în prevederile altor acte normative naţionale care transpun legislaţia comunitară (IPPC, SEVESO, COV, LCP, Directiva Cadru Apa, Directiva Cadru Aer, Directiva cadru a Deşeurilor) Nu este cazul.
7. Lucrări necesare organizării de şantier În baza prevederilor Legii Securităţii şi Sănătăţii în Muncă nr. 319/2006, O.U.A.I. Tudor Vladimirescu va elabora o Convenţie cadru SSM-PSI-Mediu în calitate de beneficiar şi diferiţii executanţi pe bază de contract. Scopul acestei Convenţii este evitarea accidentelor de muncă, incendiilor, asigurării securităţii personalului implicat în executarea diferitelor lucrări, prevenirii fenomenelor de poluare a solului, precum şi de aplicare corespunzătoare a legislaţiei în vigoare. Începerea execuţiei lucrărilor aferente acestei investiţii, se va face numai după delimitarea suprafeţei amplasamentului, a traseelor de acces, a zonelor de depozitare a materialelor, echipamentelor, stabilite pe baza unui proces verbal încheiat între beneficiar şi executant. Procesul verbal de predare a amplasamentului este parte integrantă la contract. Se au în vedere: Delimitarea zonelor de lucru pentru realizarea obiectivului de investiţie; se va dota şi organiza în baza proiectului organizǎrii de şantier inclus în proiectul de execuţie; se vor stabili zonele de parcare a autovehiculelor şi utilajelor; Organizarea de şantier (S = 100mp) se va realiza în interiorul amplasamentului, pe toată durata execuţiei lucrărilor, astfel încât impactul generat asupra factorilor de mediu în timpul executării lucrărilor de construcţii proiectate să fie cât mai redus; Organizarea de şantier va fi amenajată conform prevederilor Legii nr. 50/1991 privind autorizarea lucrărilor de construcţii, cu modificările şi completările ulterioare; se vor amplasa: - un panou de identificare a investiƫiei; - un container uzinat dotat cu birou şi vestiar; - un container pentru depozitarea materialelor și sculelor; - un container amenajat pentru servirea mesei; - un container metalic pentru colectarea deșeurilor din construcƫii; - 2 europubele pentru colectarea deşeurilor menajere; - 2 toalete ecologice pentru colectarea apelelor uzate menajere; - un tablou electric cu branșament provizoriu; - un pichet PSI (stingǎtoare de incendiu, ladǎ cu nsip, tȃrnǎcop, lopeƫi, gǎleƫi, etc.); - instalaƫie de iluminat exterior a organzǎrii de șantier; Intreţinerea utilajelor şi a mijloacelor de transport în vederea evitării scurgerilor de combustibili şi uleiuri uzate pe sol; Nu se vor stoca temporar carburanţi pe amplasament; Nu se vor repara şi întreţine utilaje/mijloace de transport ȋn amplasament; Constructorul nu va executa conectări şi deconectări care necesită întreruperea surselor de alimentare cu energie electrică şi a altor utilităţi sau modificarea reţelelor de utilităţi fără avizul scris al beneficiarului. Utilajele/mijloacele de transport nu se vor spăla în zona aferentă amplasamentului. Depozitarea materialelor de construcţii se va face în locuri amenajate corespunzător; La finalizarea lucrărilor, terenurile afectate prin realizarea lucrărilor vor fi aduse la stadiul iniţial de funcţionalitate;
34 Beneficiar: O.U.A.I. Tudor Vladimirescu
Memoriu de prezentare 2016
Personalul executantului va purta echipament de protecţie şi de lucru inscripţionat cu numele societăţii respective, pentru o mai bună identificare. Personalul executantului va fi instruit cu privire la răspunderile ce revin executantului cu privire la depozitarea şi eliminarea deşeurilor, măsurilor de protecţie şi prim ajutor etc. Deşeurile municipale amestecate generate vor fi colectate, stocate temporar în pubele şi transportate în locurile indicate de Primăria Piscu și Primǎria Tudor Vladimirescu, judeƫul Galaƫi.
8. Lucrări de refacere a amplasamentului la finalizarea investiţiei, în caz de accidente şi/sau la încetarea activităţii, în măsura în care aceste informaţii sunt disponibile 8.1. Lucrările propuse pentru refacerea amplasamentului la finalizarea investiţiei, în caz de accidente şi/sau la încetarea activităţii După realizarea proiectului, zonele afectate de lucrările de modernizare, se vor reface prin aducerea terenului la starea iniƫialǎ.
8.2. Analiza de risc 8.2.1. Situaţii de risc în perioada de construire Riscul de accident, ţinându-se seama în special de substanƫele și de tehnologiile utilizate – nu este cazul.
8.2.2. Situaţii de risc în perioada de funcţionare Nu este cazul.
8.3. Aspecte referitoare la prevenirea şi modul de răspuns pentru cazuri de poluări accidentale O.U.A.I. Tudor Vladimirescu va acţiona ȋn baza Planului de prevenire şi combatere a poluărilor accidentale. Măsurile cuprinse ȋn acest plan vor fi menţionate în contractul de execuţie a lucrărilor de construcţii proiectate, cu respectarea Legislaţiei româneşti privind Securitatea şi Sănătatea Muncii (SSM), Paza contra incendiilor, Paza şi Protecţia Civilă, Regimul deşeurilor şi altele. Se vor respecta prevederile Proiectelor de execuţie, a Caietelor de sarcini, a Legilor şi normativelor privind calitatea în construcţii.
8.4. Aspecte referitoare la închiderea/dezafectarea/demolarea construcţiilor Inchiderea/dezafectarea/demolarea construcƫiilor hidrotehnice se va face obligatoriu pe baza unui proiect de dezafectare. O.U.A.I. Tudor Vladimirescu va solicita şi obţine acordul de mediu pentru proiectele de dezafectare aferente activităţilor cu impact semnificativ asupra mediului.
8.5. Modalităţi de refacere a stării iniţiale/reabilitare în vederea utilizării ulterioare a terenului Aceste modalităţi se vor stabili, dacă va fi cazul, la momentul luării deciziei privind desfiinţarea obiectivului şi depind de strategia care se va adopta ȋn ceea ce priveşte utilizarea ulterioară a terenului.
Abrevieri: RO2 - Regimul oxigenului NUTR – Substanƫe biogene (nutrienƫi) SAL – Ioni generali (salinitate) Metale – Poluanƫi toxici de origine naturalǎ AICR – Alƫi indicatori chimici relevanƫi O.U.A.I. – Organizaƫia Utilizatorilor de Apǎ pentru Irigaƫii F.O.U.A.I. – Federaƫia Organizaƫiilor Utilizatorilor de Apǎ pentru Irigaƫii
35 Beneficiar: O.U.A.I. Tudor Vladimirescu
Memoriu de prezentare 2016
Bibliografie Raport privind starea factorilor de mediu, judeƫul Galaƫi, 2014; Ministerul Agriculturii, Pǎdurilor și Dezvoltǎrii Rurale - Reabilitarea și Reforma Sectorului de Irigaƫii: „Studiu de fezabilitate și Proiect Tehnic pentru reabilitarea infrastructurii principale de irigaƫii”; Strategia investiƫiilor ȋn sectorul de irigaƫii; Formularul standard Natura 2000 ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior; Formularul standard Natura 2000 ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior; Ordinul MMP nr. 19/2010 pentru aprobarea Ghidului metodologic privind evaluarea adecvată a efectelor potenţiale ale planurilor sau proiectelor asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar; Dan Gafta & Owen Mountford – Manual de interpretare a habitatelor ȋn Romȃnia, ed. 2008; Natura 2000 ȋn Romȃnia – Species facts sheets, February 2008; Certificat de ȋnregistrare fiscalǎ Seria A nr. 1445357 emis de Ministerul Finanƫelor Publice – Agenƫia Naƫionalǎ de Administrare Fiscalǎ; Certificat de urbanism nr. 76/5494/14.08.2015 eliberat de Consiliul Judeƫean Galaƫi; Notificare proiect; Decizia etapei de evaluare iniţială nr. 747/17.11.2015 emisă de APM Galaţi pentru proiectul „Modernizarea Plotului de irigaƫii SPP 57, din amenajarea de irigaƫii Cȃmpia Covurlui, Judeţul Galaţi”; Dovada proprietăţii; Documentaƫia pentru obƫinerea Certificatului de Urbanism elaboratǎ de SC IRIGCONSULT COVURLUI SRL; Proiect nr. 1/2015; Sef proiect Ing. Ion Cazacu; Planşe: - Plan de ansamblu; - Plan de situaţie; - Planşa cu poziția lucrărilor prevăzute ȋn proiect;
36 Beneficiar: O.U.A.I. Tudor Vladimirescu