1 R O M Â N I a CURTEA DE APEL TIMIŞOARA Operator 2711 SECŢIA
Total Page：16
File Type：pdf, Size：1020Kb
R O M Â N I A CURTEA DE APEL TIMIŞOARA operator 2711 SECŢIA PENALĂ Dosarul nr. 820/59/2011*/a1 SENTINŢA PENALĂ NR. 35/PI Şedinţa publică din 29 ianuarie 2014 Completul constituit din: PREŞEDINTE : FLAVIUS IONESCU GREFIER : ANGELA ANDREI Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie – Serviciul Teritorial Timişoara este reprezentat de procuror Lavinia Macovei. Pe rol se află judecarea cauzei penale privindu-i pe inculpaţii AVĂDANEI CRISTIAN, BAUL ALIN DIMITRIE, BLAJ MARIAN AUREL, BORCHEŞ PETRU, BUTTA LIVIU DĂNUŢ, CĂNCESCU CLAUDIU-DANIEL, CHEVEREŞAN OLIWER, CIUŞ CIPRIAN, CIZMAŞ MIOMIR DOBRIVOI, DAN SAVA, DOBREA IOAN, DRAGACICHI SAVA, DUDUMAN DUMITRU LUCIAN, FENEŞAN MIHNEA-ION, GALEANCU IOAN, GRIGUŢA RADU-HORAŢIU, JIVOIN VIOLETA, MATEŞ CIPRIAN MARIUS, MIHALAICHE NICOLAE, NĂDĂBAN ANICA, OPREA CLAUDIU MIHAIL, PALIMARIU CORINA, PETRUŢA MARIUS- HORAŢIU, RADA ION, RADU ZACHEI, RĂUŢI CLAUDIA, SAMOILĂ ALEXANDRU VICTOR, STOIAN VELIMIR, STRĂUŢ SERGIU, SVERGINSKI ADRIAN SEBASTIAN, ZEGREAN RADU-CARIAN, trimişi în judecată pentru săvârşirea infracţiunilor de grup infracţional organizat, dare de mită, luare de mită şi contrabandă, prin rechizitoriul nr. 112/P/2011 al Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie Bucureşti. Mersul dezbaterilor şi concluziile formulate sunt consemnate în încheierea de şedinţă din data de 14.01.2014, când instanţa, faţă de complexitatea cauzei şi lipsa de timp pentru deliberare, a amânat deliberarea şi pronunţarea pentru data de 29.01.2014, când, în aceeaşi compunere, a hotărât următoarele: CURTEA, Deliberând, constată: Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie – Secţia de Combatere a Corupţiei, întocmit în dosarul nr. 112/P/2011, înregistrat pe rolul Curţii de Apel Timişoara – Secţia penală la data de 15.06.2011 sub numărul 820/59/2011 au fost trimişi în judecată următorii inculpaţi: Avădanei Cristian, Baul Alin Dimitrie, Blaj Marian Aurel, 1 Borcheş Petru, Bratosin Dumitru, Busse Angelica Florica, Butta Liviu Dănuţ, Căncescu Claudiu Daniel, Chevereşan Oliwer, Ciuş Ciprian, Cizmaş Miomir Dobrivoi, Dan Sava, Dobrea Ioan, Dorobanţu Gheorghe Cătălin, Dragacichi Sava, Drăgan Sebastian, Drăghiţă Sorin, Duduman Dumitru Lucian, Feneşan Mihnea Ion, Galeancu Ioan, Griguţa Radu Horaţiu, Jivoin Violeta, Manciu Marius, Mateş Ciprian Marius, Mihalaiche Nicolae, Nădăban Anica Florica, Oprea Claudiu Mihail, Palimariu Corina, Petruţa Marius Horaţiu, Rada Ion, Radu Zachei, Răuţi Claudia, Rus Maria, Samoilă Alexandru Victor, Stoian Velimir, Străuţ Sergiu, Sverginski Adrian Sebastian, Toma Marian Cosmin, Turlea Emil, Zegrean Adrian Ioan, Zegrean Radu Casian, pentru săvârşirea infracţiunilor de grup infracţional organizat, dare de mită, luare de mită şi contrabandă. Prin sentinţa penală nr. 290/PI/12.10.2011 pronunţată de Curtea de Apel Timişoara – Secţia penală în dosarul nr. 820/59/2011 s-a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Timiş. Dosarul s-a înregistrat la Tribunalul Timiş în data de 18.10.2011 iar prin sentinţa penală nr. 471/PI/16.11.2011 s-a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Timişoara. Prin încheierea penală nr. 195/14.02.2012 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – secţia penală (dosar nr. 820/59/2011) s-a stabilit competenţa în favoarea Curţii de Apel Timişoara. Dosarul a fost reînregistrat pe rolul Curţii de Apel Timişoara – Secţia penală la data de 09.03.2012 sub nr. 820/59/2011*. Prin sentinţa penală nr. 258/PI/24.10.2012 pronunţată de Curtea de Apel Timişoara – Secţia penală în dosarul nr. 820/59/2011* s-au admis cererile de judecare potrivit procedurii simplificate prevăzută de art. 3201 şi s-a dispus condamnarea următorilor 10 inculpaţi: Drăghiţă Sorin, Toma Marian Cosmin, Manciu Marius, Bratosin Dumitru Irin, Rus Maria, Dorobanţu Gheorghe Cătălin, Turlea Emil, Drăgan Sebastian, Zegrean Adrian Ioan, Busse Angelica Florica. Prin aceeaşi sentinţă s-a disjuns cauza în privinţa celorlalţi 31 de inculpaţi, dosarul fiind înregistrat la data de 26.10.2012 sub nr. 820/59/2011*/a1. Analizând actele şi lucrările dosarului instanţa reţine următoarele aspecte: În prealabil trebuie făcută pecizarea că, pentru o mai bună sistematizare a considerentelor, structura motivării este următoarea: în partea de început vor fi tratate o serie de aspecte comune în legătură cu acuzaţiile formulate, iar în partea a doua va fi făcută o analiză individuală a situaţiei inculpaţilor. A. Analiza aspectelor comune în legătură cu acuzaţiile formulate: I. Situaţia grupărilor infracţionale organizate (din PTF Moraviţa şi PMT Foeni II). 1. PTF Moraviţa. Cristalizarea activităţii grupului infracţional s-a realizat în raport de interesele a două categorii de membri: pe de o parte funcţionarii din PTF 2 Moraviţa (lucrătorii vamali şi poliţiştii de frontieră), care urmăreau în esenţă să obţină venituri constante din încălcarea îndatoririlor de serviciu referitoare la controlul mărfurilor care intrau pe teritoriul naţional dintr-un stat extracomunitar (Republica Serbia), iar pe de altă parte contrabandiştii, care urmăreau să obţină profit din comercializarea pe piaţa „neagră” a ţigaretelor cumpărate din Republica Serbia şi introduse în România fără plata sumelor cuvenite statului (taxe vamale, accize, TVA). Conjugarea acestor două categorii de interese a dus la organizarea unei activităţi infracţionale deosebit de eficiente şi profitabile la nivelul PTF Moraviţa. Rolul determinant în cadrul acestei activităţi revenea funcţionarilor (poliţiştilor de frontieră şi lucrătorilor vamali), care trebuiau să se organizeze astfel încât, pe de o parte, să aibă o evidenţă exactă a cantităţii de ţigarete transportată de traficanţi (întrucât mita pretinsă se raporta la cantitatea de ţigarete introdusă: 50 euro pe bax sau 1 euro pe cartuş, indiferent de marcă), iar, pe de altă, să reducă la minimum riscul ca ţigările de contrabandă, odată introduse în ţară, să fie descoperite de autorităţi. Prin urmare organizarea era corespunzătoare celor două paliere de interes ale funcţionarilor: colectarea mitei şi ascunderea activităţii infracţionale. Problema esenţială a funcţionarilor (poliţişti de frontieră şi lucrători vamali) nu era atât colectarea mitei (care se realiza relativ uşor, după un tipic bine cunoscut) ci necesitatea de a evita ca implicarea lor să fie descoperită şi sancţionată. În consecinţă erau necesare măsuri de organizare a activităţii infracţionale astfel încât riscul menţionat să fie cât mai redus. În această categorie de măsuri se înscriu următoarele: luarea de comun acord (poliţişti – vameşi) a deciziei de a permite intrarea în ţară a ţigărilor de contrabandă; obţinerea şi diseminarea informaţiilor în legătură cu eventualele controale preconizate a fi efectuate de către autorităţi pe linia combaterii activităţii de contrabandă; obţinerea sprijinului altor formaţiuni de poliţie (Moraviţa, Deta) astfel încât contrabandiştii care erau lăsaţi să treacă cu marfă prin PTF Moraviţa să nu fie opriţi în timp ce transportau marfa la destinaţie; implicarea echipajelor mobile ale poliţiei de frontieră şi vămii în activităţi de escortare a autovehiculelor ce transportau ţigări de contrabandă astfel încât acestea să nu fie oprite pe traseu; solicitarea adresată contrabandiştilor ca marfa transportată prin punctul vamal să nu fie la vedere (fie ascunsă în anumite locaşuri, fie acoperită); permiterea intrării în ţară cu ţigări de contrabandă în cantităţi mari doar a persoanelor de încredere (traficanţi cunoscuţi de poliţişti, vameşi ori de persoanele din anturajul acestora); adoptarea, de regulă, a unei anumite proceduri de încasare şi colectare a mitei de la traficanţi (aceştia se prezentau la toneta vameşilor; vameşii efectuau un control aparent al autovehiculului astfel încât gesturile să fie înregistrate de camerele de luat vederi; traficantul îi spunea vameşului cantitatea de ţigări transportată după care îi remitea mita corespunzătoare cantităţii declarate – preţul pretins de funcţionari era de 50 euro/baxul de ţigări sau 1 euro/cartuş, indiferent de marcă; banii fie se înmânau vameşului, fie erau lăsaţi în maşină şi ridicaţi de vameş cu ocazia controlului, fie erau predaţi vameşilor chiar în toneta acestora; colectarea mitei într-o tură se făcea de regulă de vameşi, după care suma strânsă se împărţea în mod egal între cele două categorii de funcţionari); este de menţionat că în acţiunile de 3 colectare a mitei se implicau şi poliţiştii de frontieră care aveau interesul ca mita plătită şi colectată să reflecte numărul real de baxuri cu ţigări transportate de contrabandişti (din acest punct de vedere se remarcă existenţa unei suspiciuni constante exprimată de poliţiştii de frontieră, atât la adresa vameşilor – pe care îi suspectau că îşi pun deoparte o parte din mita colectată – cât şi la adresa traficanţilor – pe care îi suspectau că nu le declară cantitatea reală transportată). Eficienţa acestei organizări era determinată de următorii factori: posibilitatea redusă a autorităţilor de a controla conduita funcţionarilor întrucât zona respectivă se afla sub supravegherea totală a poliţiştilor de frontieră şi lucrătorilor vamali; colaborarea dintre cele două categorii de funcţionari; atragerea în activitatea ilicită şi a unor funcţionari din alte structuri; informaţiile oferite de contrabandişti şi de persoane din anturajul funcţionarilor corupţi. Prin urmare orice activitate care se circumscrie măsurilor