Proletari din toate țările, uniți-vă I ANUL XXXII, PRIMIRI LA TOVARĂȘUL SERIA II, Nr. 8457 NICOLAE CEAUȘESCU 4 PAGINI 30 BANI • Secretarul Asociației românilor canadieni

VINERI din provincia Ontario - Canada 30 IULIE Tovarășul Nicolae Ceaușescu, ca semn al prețuirii pentru acti­ turi de prietenie și conlucrare secretar general al Partidului vitatea șefului statului nostru strînsă între cele două țări și Comunist Român, președintele pusă în slujba înfloririi Româ­ popoare. 1976 Republicii Socialiste România, a niei, întăririi relațiilor de prie­ Președintele Nicolae Ceaușescu primit; joi după-amiază, pe tenie și colaborare cu toate sta­ a apreciat faptul că cetățenii ORGAN CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST secretarul Asociației românilor tele lumii, nobilelor idealuri de canadieni de origină română canadieni din provincia Ontario pace și înțelegere între’popoare. continuă să păstreze legături cu — Canada, Dumitru Andronache, Mulțumind pentru omagiu, țara părinților și străbunilor lor care face o vizită în țara noas­ pentru Medalia jubiliară, pre­ și doresc să contribuie la dez­ tră. ședintele Nicolae Ceaușescu a voltarea bunelor raporturi ro- La primire a luat parte tova­ exprimat satisfacția pentru fap­ mâno-canadiene, la cauza păcii In întîmpinarea marii sărbători de la 23 August rășul Cornel Burtică, membru tul că activitatea Asociației con­ și înțelegerii dintre națiuni. al Comitetului Politic Executiv, tribuie la dezvoltarea legăturilor în încheierea întrevederii, secretar al C.C. al P.C.R. dintre România și Canada, do­ președintele Nicolae Ceaușescu Exprimînd vii mulțumiri pen­ rința ca acestea să cunoască o a transmis un salut prietenesc tru onoarea de a fi primit, continuă amplificare, pe multi­ membrilor Asociației, tuturor oaspetele a . prezentat președin­ ple planuri. canadienilor de origine română, telui Nicolae Ceaușescu omagiul în timpul convorbirii a fost impreună cu cele mai bune SPOREȘTE HĂRNICIA său și al Asociației românilor subliniat rolul Asociației româ­ urări de noi succese și prosperi­ canadieni din provincia Ontario nilor canadieni în promovarea tate. — Canada și a oferit Medalia unor relații de colaborare în întrevederea s-a desfășurat jubiliară de aur emisă cu pri­ domeniile economic, tehnico-ști- într-o atmosferă cordială, prie­ Șl ELANUL CREATOR lejul Olimpiadei de la Montreal, ințific și cultural, a unor rapor­ tenească. Bopu in succese și înfăptuiri de prestigiu, perioada ce tinerii patriei își fac din înfăptuirea exemplară a sarcini­ a trecut din acest prim an al cincinalului revoluției teh- lor de plan și a angajamentelor asumate în întrecerea e Ambasadorul Republicii Federale Germania nico-stiințifice evidențiază pregnant inalta responsabili­ utecistă o deviză a muncii de zi cu zi, un îndemn la auto- tate cu care intregul nostru popor s-a angajat în această depășire. Cu fiecare zi, cotele hărniciei, ale elanului crea­ în cursul după-amiezii zilei de vizită de rămas bun. pe Erwin Cu acest prilej a avut Ioc o măreață operă de transpunere in viață a sarcinilor și tor devin tot mai ridicate. Pentru că, a intrat in tradiție 29 iulie, președintele Republicii Wickert, ambasadorul Republicii convorbire care ș-a desfășurat obiectivelor stabilite de cel de-al XI-lea Congres al ca aniversarea zilei de 23 August, sărbătoare scumpă a Socialiste România, tovarășul Federale Germania, care și-a în­ P.C.R. Un bilanț rodnic in care, firesc, sînt cuprinse ți poporului nostru, să fie cinstită de către toți oamenii Nicolae Ceaușescu, a primit, în cheiat misiunea în țara noastră. într-o atmosferă cordială. rezultatele muncii, ale acțiunilor inițiate de organele și muncii prin prestigioase fapte de muncă, prin noi și mo­ organizațiile U.T.C.. pasiunea, hărnicia și elanul creator bilizatoare angajamente. Puternic angajați in acest amplu al fiecărui tinăr din întreprinderi sau de pe ogoare, de efort creator, tinerii țării își fac cea mai inaltă îndatorire pe șantierele de construcții sau din institutele de cerce­ din a întimpina această măreață sărbătoare cu realizări tare. Implicate mai mult ca oricînd în rezolvarea multi­ plelor probleme ale producției, in promovarea cu fermitate cit mai bogate, pe măsura entuziasmului și pasiunii cu PE FRONTUL RECOLTEI a noului la fiecare loc de muncă, organizațiile U.T.C., toți care înțeleg să-și onoreze vîrsta și preocupările.

tinuind frumoasele tradiții ale muncii voluntar- Dîmbovița: Inițiative patriolice, începute cu aproape trei decenii in urmă la Bumbești-Livezeni. Unul din marile obiective care polarizează atenția și interesul uteciste în sprijinul uteciștilor îl constituie Hidrocentrala de pe Riul Mare, a cărei construcție a inccput de cu- rind. Elevii grupului școlar minier din Lupcni au constructorilor preluat sarcina amenajării drumului de acces spre baraj, e-xecutind lucrări de nivelare a te­ Tinerii de la Combinatul de oțeluri speciale renului. taluzâri. borduri, imprăștiat pămint. în­ din Tirgoviște s-au constituit în echipe de me­ cărcat și descărcat de vagoane. După 20 de zile seriași care ii ajută pe constructori la reali­ ei au predat ștafeta colegilor dc la Grupul șco­ zarea și punerea în funcțiune a noilor capacități lar metalurgic din Hunedoara care, in curînd, de producție. O formație de 38 de uteciști, avin- vor fi inlocuiți de elevii liceului minier din Pe­ du-1 in frunte pe Constantin Matei, secretarul troșani. Valoarea totală a lucrărilor se ridică la organizației U.T.C. din secția termotehnică, lu­ 7 milioane lei. crează la dczambalarea. transportul, gresarea și Elevii Liceului de chimie din Deva s-au an­ r.io.i! area utilajelor, asigurînd condiții pentru gajat să amenajeze, prin muncă patriotică. îm­ punerea în funcțiune a laminorului degrosisor. prejmuirea. platformele și drumurile de acces Un mare număr de tineri, conduși de inginerul din incinta întreprinderii de lianți Chișcâdaga. Viorel Bucur, participă la construcția laborato­ iar elevii liceelor teoretice „Decebal" si nr. 2 rului central și a unui cămin de nefamiliști. din același oraș, sint prezenti pe șantierul de Cei peste 6 000 de uteciști de pe platforma îmbunătățiri funciare Chimindia-Bonpotoc pen­ C.O.S. Tirgoviște au colectat, de asemenea, prin tru a executa lucrări dc canalizare, desecare, muncă patriotică peste 1 000 tone metale vechi defrișări de arborete etc., in vederea redării in din care tînărul topitor șef Nicolae Măntescu. circuitul agricol a unei mari suprafețe de teren. manevrantul Vasile Andrei și topitorul Ion De curînd s-a deschis un șantier al tineretului Dincă. au elaborat la cuptorul 2, de la O.E. II. la construcția bazei turistice de Ia Geoagiu. iar 18 șarje de oțel a cite 60 tone fiecare. Anga­ uțeciștii de la Liceul industrial de construcții jamentul lor este ca, pînă la 23 August, să mai din Deva au preluat, in întregime, construcția elaboreze încă două șarje din fier vechi recuperat. școlii sportive din municipiu, propunindu-și să realizeze economii în valoare de 500 000 lei. Po cuprinsul județului Hunedoara, mai func­ Hunedoara: Emblemă de ționează. în această perioadă. 45 de șantiere locale la amenajarea canalului de aducțiune a prestigiu la fiecare apei potabile și modernizarea casei de cultură din Brad, construcția de locuințe la Petroșani și nou obiectiv: Hunedoara. întreținerea culturilor și stringerea recoltei la întreprinderile agricole de stat Si- ii meria. Hațeg și Mintia. Valoarea totală a lucră­ „ȘANTIER AL TINERETULUI rilor realizate de uteciști se ridică la 12 mili­ Forezistul Pița Nicolae de la cariera de piatra Cerna____ — __Motru . este. Pe timpul verii, peste 12 000 de tineri huni oane lei. pentru colegii săi de muncă un exemplu de conștiinciozitate doreni vor îmbrăca salopeta de brigadier, con- AL. BĂLGR.ADEAN și probitate profesională. preocupare susținută pentru formarea omului nou Foto : PAVEL TANJALA DECISIVE TINERII PE MARILE PLATFORME ALE INDUSTRIEI CIND SE PORNEȘTE DE EA CUNOAȘTEREA IN BATALIA In hala aceasta imensă, lumi­ cit ca fiind propria sa îndatori­ s-au încheiat discuțiile indivi­ nată puternic de neon, e deo­ re. duale ce preced semnarea an­ camdată liniște. O liniște poate Vor fi fost poate și unele re­ gajamentului solemn. Desigur, PENTRU nefirească dacă o vei raporta la țineri la ideea de a încredința cei mai îmbucurător lucru este APROFUNDATA A CERINȚELOR zgomotul atit de familiar din tinerilor o asemenea muncă și acela că fiecare dintre membri: celelalte hale ale Combinatului nu fără rost. Media de virstâ a organizației poate raporta câ se de fibre sintetice din Săvinești. acestui colectiv este de numai CRÎU! care a încheiat primul semes­ 18 ani. iar obiectivul industrial tru al acestui an cu o produc­ ce urmează a fi pus in funcțiu­ o SPIRITUALE ALE TINERILOR • sporit la ție suplimentară de 150 mili­ ne este dotat cu mașini de inal- oane lei. temelia trainică a pro­ D'a- Ținea cit și la nivelul întregu­ iectelor și izbinzilor de viitor țenGbeo A lui județ, cercetarea științifică, toate lucrările al acestui harnic colectiv mun­ CO să-m Acum cițiva ani. Comitetul de cultură și educație rezultatele ei s-au făcut resim­ citoresc. dintr-o ramură de bază Să>îneștî ..cxxiatâ socialistă al județului Bihor, sub patronajul Consiliului culturii țite, cu alte cuvinte dacă însuși a economiei naționale. Din si educației socialiste, a făcut o amplă cercetare sociologică în scopul anchetelor, al testelor a • Campania de cind in cind doar o mașină comuna Ținea, cercetare ce a avut ca temă sondarea cunoștințe­ fost atins : acela de a contribui pornește și e apoi rapid între­ txe de ■ lor culturale ale populației, precum și cunoașterea preferințelor direct, nemijlocit la realizarea vară nu se încheie ruptă printr-o comandă scurta. NUCLEUL DE BAZĂ" ei ia raport cu activitatea căminului cultural. Sociologi, psiho­ activității cultural-educative, la La secția Textil V au început Sa H, logi. etnografi, activiști culturali impreună cu o mare parte a ridicarea, deci, a nivelului cul­ probele primelor instalații 99 intelectualilor din localitate au participat la acest amplu sondaj tural al maselor. odată cu secerișul montate. „Dar. ne-a precizat ta lucrări aut iretențn ce a avui ca rezultat imediat o sesiune de comunicări, chiar în Un prim element care a dat secretara biroului organizației că punem cu comuna Ținea, și un documentat material — din păcate nepu- dintru început un caracter prac­ griului de bază Relon V a P.CJt. Elena mur.că secția i funcțiune, bheat încă — in care, sintetizindu-se datele, analizîndu-le, se tic cercetării a fost conceperea Cojocaru. acum nu se probează DE LA TEXTIL V întărește drept făceau propuneri directe privind modalitățile de îmbunătățire a ei într-un dublu sens : pe de o doar mașinile, ci oamenii înșiși, de a o numi secția noastră- activității cultural-educative la Ținea. Iată citeva dintre consta­ parte, drept analiză științifică tinerii noștri își încearcă pu­ La rindul ei loctiitoarea co- tările făcute : tineretul participă cu totul anemic la programul cu aspect strict constatativ. și Brigada „Scînteii terile-. mitetului U.T.C. pe secție, Ma oferit de căminul cultural ; la căminul cultural au loc acțiuni pe de altă parte, drept bază a au trecut nici ei de vîrsta pri­ tineretului" Intr-adevăr, aici. Ia viitorul tâ precizie si tehnicitatetehr si este ria Erhan. a adăugat și 1 ueinteresante. sterse. care nu izvorăsc din cerințele spirituale ale unei activități imediate, de fac­ destinat să asiguresigur reducerea mei tinereți. Ștefania Leonte câ există aici mai mult deeit o localnicilor : acțiunile de la căminul cultural sînt gindite de doî- tură exemplară. Astfel, la Că­ lor loc de muncă isi trec in a- are 28 de ani. Ana Rusu va îm­ transmite ceastă lună un sever si exigent substanțială a importurilor. ..Era întilnire vremelnică și intim- trei profesori care nu au obiceiul să se consulte cu cei cărora minul cultural Ținea s-au desfă­ greu, o șttam și noi — îmi spu­ plini in curînd 30. Așa se și ex­ plătoare de oameni : ..Am fost șurat simpozioane și dezbateri pe examen cei — puternic marcată plică de ce și cum au deprins respectivele acțiuni le sint destinate i din județele de spiritul, angajare și răspun­ nea tovarășa Cojocaru — dar colege la școala profesională, teme cerute de cetățeni, a luat mai știam că dacă e greu nu fetele — pentru că ele repre­ impreună am făcut și practica ființă un „club al tineretului". dere unanimă cu care sint mo­ zintă aproape intregul efectiv Alba si Mehedinți bilizate acum, in intimpinarea e«te și imposibil pentru tinerii în combinat, așa incit ne sim­ noștri-. al organizației — dragostea și țim legate de locul unde am propus să urmărim dacă în MIRUNA IONESCU măreței sărbători a zilei de 23 pasiunea statornică pentru me­ învățat munca, dorim să rămi- Au trecut de atunci mai bine Relatări în pag. a 2-a August. toate forțele pentru în­ Așa se si face că la puțină de patru ani. Intre timp, în ju­ ceea ce privește. activitatea cul- \teme de la constituirea lor in serie. de ce au cerut să parti­ minem aici". #Peste un an. co­ turală practică, atît în comuna (Continuare în pag. a Il-a) deplinirea obiectivelor cincr.a- cipe. alături de colegele din alte dețul Bihor s-au mai făcut și lului 1976—1980 — 426 de uteciști luna aprilie, cele 3 organizații lectivul se va dubla, se va în­ alte cercetări și sondaje socio­ U.T.C. și-au asumat angaja­ secții, la olimpiadele și con­ tări. iar fetele care astăzi alcă­ care constituie, cum inspirat i-a cursurile profesionale, de ce ele tuiesc „nucleul de bază al sec­ logice la Cefa. Beiuș, Aleșd. denumit cineva. ..nucleul de bază mentul de a asigura darea in Marghita. Hidișel, orașul Doc- folosință a acestui obiectiv cu insele au declanșat numeroase ției" vor avea destule de po­ al viitoarei secții". Pentru că acțiuni politice și educative vestit din această frumoasă și tor Petru Groza, Șuncăiuș, Să- cei 426 de uteciști au preluat mai mult de un trimestru îna­ cuieni. Valea lui Mihai. Ele au inte de termen. Ioan Let. se- proprii. între care cele mai în­ entuziastă experiență. Pe adresa viitorului au școlar sarcina de mare răspundere de drăgite sint concursul politic de Și o vor face, desigur, cu confirmat, în mare măsură, a monta, alături de specialiști, 1 comitetului U.T.C. Tex- valabilitatea rezultatelor cerce­ 1—3.J. ne spune câ. de fapt, masă „Congresul al X-iea al mindria că au confirmat deviza utilajele, asigurindu-le. totodată, U.T.C.. congresul devenirii sub care au și acționat comu­ tării de la Ținea, mai ales în probele tehnologice. Fără îndo­ .erii sint cunoștințe vechi ceea ce privește activitatea ai muncitorilor din combinat, ei noastre revoluționare" sau ci­ niștii din combinat : „pentru ială. o sarcină dificilă și com­ clul complex „Prietenii noului cine iubește noul, nu există culturală a tineretului (mai efectuind in timpul școlii pro­ bine spus cauzele slabei ei afir­ plexă pe care fiecare din cei fesionale practica productivă la încadrat". cuvintul imposibil". ȘERBAN CIONOFF mări) și. implicit, a unora din­ 426 de uteciști nu a privit-o de- secția Textil 1—3 și 4. In ceea In toate cele trei organizații tre soluțiile de îmbunătățire SfiMA/E DE ÎNTREBĂRI recomandate. De aceea, ne-am ■■ IN JURUL BACALAUREATULUI

Se discută cu insistență despre calitatea „foii de drum" pe care concursul de admitere. îngreu- dau liceele elevilor lor. De mai mulți ani se exprimă puncte de narea cifrei de candidați la vedere pro și contra bacalaureatului, iar mai recent, voci din lu­ concursul de admitere cu un MONTREAL 1976 mea școlară și universitară pun sub semnul întrebării formula în prea mare număr de tineri care care acesta se desfășoară astăzi. O nouă ediție de bacalaureat în- nu-și justifică opțiunea cu o cheindu-se, discuția revine in actualitate, uimind ca rezultatele la pregătire corespunzătoare se concursul de admitere în învățămîntul superior 1976 să acorde nota datorează multor fadtori. și. în TRICOLORII valorică ultimului examen din viața de elev. Pentru ce se dă ba­ primul rind, modului defectuos calaureatul, ce atestă el, de fapt ? Certifică pur și simplu o activi­ în care se realizează in școală Simion Cuțov, după splendida victorie asupra campionului tate școlară trecută — pe parcursul unui an, a doi sau a patru ani, orientarea profesională. Din a- mondial, V. Solomin, și-a asigurat medalia de argint și cit durează liceul ? Testează elevul în vederea unei activități vii­ cest motiv, ultima clasă liceală continua cursa pentru titlul suprem toare, fie intr-o formă superioară de învățămînt, fie în producție ? este parcursă de elevi cu obse­ Este un factor de orientare profesională ? Sau, dacă nu, reprezintă sia exclusivă a pregătirii pen­ Canoiștii și caiaciștii confirma comportarea buna de el un act de cultură prin care trec, anual, peste o sută de mii de tru admiterea la facultate. Școa­ tineri ? Acestea sînt cîteva din problemele pe care le punem în la își asumă rolul de martor la acum, calificindu-se în majoritatea semifinalelor discuție după o mai largă investigație făcută înainte și după ba­ un efort adesea dus la limita calaureat. de sus a solicitării. împăcată cu Carol Corbu calificat in finala probei de triplu-salt ideea că așa este in ultima cla­ ULTIMUL AN DE LICEU - UN cuprinsă în școala superioară — să — elevii se gindesc la viitor. noi avînd un sistem de învăță- Luptătorii continuă lupta pentru puncte in turul al treilea AN IN CARE SE ÎNVAȚĂ FOARTE Se pune insă întrebarea : viito­ PUȚIN PENTRU ȘCOALA mint superior cu o putere de rul lor nu se bizuie și pe ceea al turneului de lupte libere cuprindere raportată direct Ia (Amănunte in pagina a IlI-a) Trebuie recunoscută o realita­ necesitățile de cadre de specia­ LUCRETIA LUSTIG te : deși an de an, numai 40 la liști. totuși, anual, circa 80 la Mamaia ia plin sezon estival Fotografia VASILE RANGA sută din promoția liceală este sută din promoție candidează la (Continuare în paj. a U-a) „SCÎNTEIA TINERETULUI" pag. 2 VINERI 30 IULIE 1976

bilă de circa 16 000 ha din care 13 600 mecanizabilă. Oamenii gindesc prin prisma posibilită­ opiiiii- PE FRONTUL RECOLTEI ților și voinței. Și acționează. UN MEDIC, UN OM Ce a cîntărit mai mult in ba­ lanța acestui “salt; îl întreb pe (Urmart din pag. I) RITM SPORIT LA TOATE interlocutorul. meu- nei animalelor pentru perioada sa I pentru producția de floa- ce se studiază în anul IV de LUCRĂRILE de stabulație. încă de pe acum reă-soarelui. Mai'' a m i n t im — Mecanizarea și. chimizareia. am reușit să depozităm 170 tone in primul rind. s-au administrat liceu ? . în timp ce în județele din su­ că Intercoop Gruia dă 25 fin, 500 tone trifoi masă verde la sută din producția de’ cite 400—600 kg îngrășămin­ DE VEGHE Printr-un chestionar lansat dul țării secerișul griului s-a și 120 tone paie“. te la un hectar. Lucrăm în anul școlar trecut în rindul legume a județului. Aici se cu 180 de tractoare, 41 com­ încheiat, în celelalte zone din cultivă peste 15 sortimente. mai multor sute de elevi din nordul și centrul țării lucrarea CAMPANIA DE VARA NU SE Grădina se află amena­ bine Gloria, cu 65 - de semă­ Se făcuse miezul nopții cînd, oameni. ,,Dacă pentru 30 de n-am ajuns acasă! Invitîndu-mă două licee bucureștene și două se desfășoară din plin. Bunăoa- nători (35 pentru cereale și 30 persoane i-a trebuit o jumătate la o cafea și dînd peste mese ÎNCHEIE odată cu secerișul jată intr-un sistem local de în sfîrșit, am ajuns acasă. Nico- licee din Deva și din care au .ră în județul Alba, unde griul pentru porumb). Oamenii mun­ lae Popa m-a purtat o zi în­ de zi, socotesc eu, pentru 20 murdare, cești nespălate ca lu­ rezultat mai multe articole pe GRIULUI irigații. Președintele, tinărul in­ cesc cu pasiune, sint preocu­ mai are nevoie de încă o ju­ mea, halate pătate, și-a făcut pe se întinde pe o suprafață de giner Ion Băleanu, și director treagă cu vorba, promițindu-mi tema bugetului de timp al ele­ peste 33 000 de hectare numai pați de noutate, caută soluții, că o să plecăm peste o jumă­ mătate. O să ne apuce seara4*. loc datoria, mustrîndu-i pe vului, ne interesăm și de timpul Mehedintenii din Consiliul al S.M.A., se află aici din 1971. încă din. 1973 am asimilat teh­ vînzătorii indolenți. ,,Dacă se m unitățile agricole coopera­ intercooperatist Gruia au o El este primul — spun oamenii tate de oră, ba peste o oră, asi- Am greșit însă, consultațiile' pe care-l acordă zilnic elevii tiste mecanizatorii, ceilalți lu­ nologii moderne în legumicul­ 'gurîndu-mă, apoi, că în nici un s-au terminat mai devreme de- asigură o igienă desăvirșită în ultimei clase lecțiilor de școală vorbă. Zic că atunci cînd să­ — care trăiește metamorfoza tura și la cereale, în special la cît prevăzusem. unitățile de alimentație publică, crători ai ogoarelor iși desfă­ desc griul „îi fac drum spre griului. Este dirijorul acestei caz n-o să ne prindă întuneri­ și, separat, pregătirii pentru șoară activitatea ritmic, după un pregătirea patului germinativ. cul. pentru ca, in cele din —- înainte de-a ajunge acasă, a precizat el, se . îmbolnăvesc facultate. Un procent de peste orar de lucru dinainte stabilit. Am folosit combinatoarele care urmă, să se facă ora douăzeci mi s-a adresat medicul, dăm o mai puțini oameni“. Cuvintele 80 la sută din elevii testați de In fiecare unitate agricolă se sint destinate sfeclei. pentru și trei și noi să fim tot acolo, fugă pină aici, pe-aproape, ca au semănat cu o justificare, noi din anul IV precizau, cu o respectă fluxul continuu de nivelare înainte de semănat pe la dispensar. De fapt, medicul să tratez o congestie pulmona­ deși nu era cazul. Să se simtă sinceritate fără rezerve, că în­ muncă; după seceriș se elibe­ suprafața eu grîu. Oamenii știa că n-o să-și poată ține pro­ ră, iar de acolo trecem în stra­ el vinovat pentru că alții nu-și vață pentru școală intre o ju­ rează terenul, se ară, se însă- muncesc atita timp cit este ne­ misiunea. dar utiliza fel de fel da vecină să văd un bolnav de fac datoria? mătate de oră și maximum o mințează culturile succesive. Ul­ ZILE DECISIVE voie. uneori și 18 ore. Drumul de șiretlicuri pentru ca să nu-1 gripă. Nu va dura mult; avem Ieșind din cofetărie am trecut oră, restul elevilor ies-? timele date centralizate la di­ griului către soare trece prin las singur, insistență inutilă, de­ mașină! pe la căminul cultural. tați acordîrid lecțiilor de sufletul țăranului. Noi avem recția agricolă relevă că recolta oarece observam că n-avea Pe drum a început să-mi vor­ — Pe mine m-așteaptă oame­ școală pină la o oră jumătate. de griu a fost strînsă de pe circa 4 000 de membri coope­ timp nici să respire și-apoi, nii aceștia! mi se adresează me­ Pregătirii pentru facultate, ace­ ratori și aproape 80 la sută bească despre cite are de făcut aproape 30 la sută din suprafa­ cum să plec, cînd intreaga lui un medic la țară, despre difi­ dicul. Sint programat încă lași procent de peste 80 la sută ța prevăzută. Paiele au fost ba­ sint femei. Intr-un fel. simbo­ activitate mă fascina? de-acum o săptămină să le vor­ acorda zilnic 5—6.. ore, iar un pro­ lic dacă vreți, ele ne pregătesc cultățile pe care trebuie să le lotate și transportate de pe ÎN BĂTĂLIA Dimineața, cînd am sosit în învingă, pentru ca să poată a- besc despre efectele nocive ale cent deloc mic, chiar mai mul­ plinea. 7 350 hectare și s-au însămînțat Băița, el era la dispensar. în­ firma că și-a făcut datoria, că consumului de alcool și de tu­ te — pină la 8 ore. Interesant cu a doua cultură peste 4 700 de Peste 70 la sută din anga- cerca. pe toate căile, să-și as­ este cit de cit mulțumit... tun. Minerii noștri au o hibă: că timpul de pregătire pentru hectare. In unele consilii inter- jații S.M.A. sint comuniști și cînd primesc retribuția lasă raf­ școală începe să se micșoreze cundă oboseala care i se înti­ — Dumneata... te numeri prin­ cooperatiste cum sint cele din exemplul lor de dăruire este părise adine pe față: turile bufetului goale. De-aici din anul III, mai mult de jumă­ Teiuș, Cisteiul de Tîrnave, Sin- urmat de ceilalți. Ca orice re­ tre aceștia? încerc să-1 descos. încep bolile, certurile în fami­ tate din elevii acestui an de timbru, Alba Iulia, Șard, sece­ porter mă interesez și de oa­ — Ai început devreme noua — Dacă privesc numai prin lie, diversele fapte antisociale. PENTRU GRÎU! zi de muncă! i-am zis. prisma cifrelor, pot răspunde studiu — din cei testați de noi rișul, celelalte lucrări din flux menii care s-au distins in mod Tot profilaxie se numește și — precizînd că-și pregătesc fără șovăire: da! răspunde el. s-au efectuat pe mai bine de 50 soare**. Că de aia soarele-și po­ mari orchestre a Dămintului. exceptional. înțeleg că pre­ — Poate vrei să spui c-o ter­ asta, nu? lecțiile de școală, In medie. în­ la sută din suprafețele cultivate. ședintelui Intercoop, directoru­ min tîrziu pe cea de... ieri! mă Planul sanitar antiepidemic La miezul nopții am ajuns, în tr-o oră — o oră și jumătate și goară sulițele să sărute spice­ Distins cu „Ordinul Muncii*4 cla­ lui S.M.A.. ii vine greu să se corectează el. N-am ajuns încă l-am realizat în proporție de Printre unitățile deservite de le. Din clipa cînd mirabila să- sa III. cu mai multe medalii, sfîrșit, acasă. Uitind de obosea­ acordă — deja — pregătirii pen­ pronunțe. Ar trebui enumerați acasă. Am avut o noapte grea. sută la sută. Mortalitatea infan­ lă. Nicolae Popa a luat vioara tru faeultate intre 3 și 5 ore. S.M.A. Aiud se numără și Coo­ mînță primește învelișul braz­ tinărul inginer abia prididește măcar 90 la sută din mecani­ tilă și maternă am redus-o la să ne vorbească. Ba vine pre­ Dezbracă-te și stai aici,. lingă din cui și a început să interpre­ Timpul afectat pregătirii șco­ perativa agricolă de producție dei și pină cînd Gloriile in- zatori. Iar cooperatori... zero. Cu controlul muncitorilor din Ciumbrud. Zilnic, întreaga tră-n lan oamenii merg in cimp ședintele de la Girla Mare,. ba mine. Pe la prinz o să fiu teze melodii vechi, cîntece mo­ lare este total .necorespunzător din cele 15 unități industriale țești. râmase de la moși-stră- forță mecanică a secției se află să vadă cum ii merge griului, cel de la Pristol. Fiecare se­ gata... — precizează profesorii de liceu, LIDIA POPESCU ale comunei și al populației moși. cunoscători ai încărcăturii pe în cimp. Cele patru combine C 3 numără spicele și boabele. cundă are acum o valoare la ușa adulte, prin analize serologice, și, o „Glorie**, minuite de Ion Consiliul Gruia a fost mare. Și cite treburi nu sint de OVIDIU MARIAN La prînz mai așteptau — Nu știu ce m-aș face fără care o are zilnic programul de dispensarului încă vreo 20 de sint la zi. Toate nașterile au ea! a exclamat. Mi-a fost întot­ lucru al elevului în școală și Borda, Augustin Ghimbășanu, distins în 1973 cu diploma de făcut cînd ai o suprafață ara- Fotografiile VASILE RANGA fost asistate... Ți-am spus des­ Imre Nagy, , Gheorghe Baleș, evidențiat și în 1974 cu deauna un prieten apropiat. acasă : de regulă, acasă, elevul tul? Cu toate astea, nu mă pot La absolvirea facultății, proas­ ar trebhi sâ studieze pentru Ioan Szabo reușesc zilnic să titlul de „Erou al Mun- declara pe deplin satisfăcut. stringă recolta de pe 25 de hec­ cii Socialiste** ?i Medalia pătul medic a ținut cu tot di­ trei-patru discipline și să lucre­ Unii oameni mor și acum de nadinsul să se întoarcă acasă, ze numeroase exerciții timp de tare. Păstrind constant acest de aur „Secera și Ciocanul*4, boli neînsemnate! ritm de muncă, ei au reușit să pentru producția de grîu. Cam­ printre ai lui, considerînd că. în 3—4 ore pe zi — asta pențru adune griul de pe suprafața de pania de seceriș 1976 s-a în- Revenindu-ne din zgîlțiitura acest fel. le poate fi de folos, un rezultat școlar bun și mai 200 de hectare. In maximum pa­ cheiat. Toate obligațiile au produsă de gropile peste care poate trăi cu adevărat satisfac­ cu seamă temeinic. Declarat, fost achitate la fondul de trecem, începe să-mi explice -<• țiile nobilei sale profesii. N-a însă, elevii ultimei clase nu se tru zile bune de lucru întreaga și să-mi argumenteze! — că tot ajuns de la început în Băița, a recoltă de grîu va fi la adă­ stat, Din cele 2 800 ha au mai pregătesc decit la discipli­ fost semănate cu cultura a secretul medicinei stă în profi­ trăit cîțiva ani într-o comună nele care fac obiectul concursu­ post. Aurel Epure, Ștefan Che- laxie. Adică este cu mult mai — tot moțească — din zona Bra­ resteși balotează paiele în urma doua 2 008 ha, din care 351 ha lui de admitere și defel pentru legume și 1 500 ha cu porumb, ușor să previi o boală decît s-o dului, dar, pină la urmă, și-a bacalaureat. Lucrurile sint duse combinelor. Pentru a se elibera vindeci. De aceea ține el atît atins scopul. terenul la timp, în ajutorul lor față de planul inițial — 880 ha. pină acolo incit chiar matema­ au venit Pentru urgentarea arăturilor au de mult la efectuarea controa­ — N-ai idee cît de ușor este tica. obiect în general studiat de zeci de cooperatori, lelor medicale periodice, res­ să lucrezi ca medic. între oa­ Imediat, mecanizatorii Teodor fost făcute șire de paie la ca­ elevi, pentru „că se cere la ad­ Mocanu, Ion Țurpan, pătul tarlalelor. Din cartarea a- pectarea riguroasă a graficelor meni pe care-i cunoști! susține mitere*4, este învățată numai pe Ștefan de deplasare in teren, prezența el. Poți lichida o serie de boli Chiș pregătesc terenul pentru gnochimică a solului s-a calcu­ ramuri — adică numai capitole­ lat cantitatea de îngrășăminte tuturor femeilor la ..școala ma­ ereditare... le cerute la admitere, nu toată. a doua cultură. Astfel, respec- mei"*. înființarea brigăzilor ști­ N-a apucat să-și termine vor­ tindu-se acest flux de muncă, pentru pregătirea terenului in Celelalte discipline, între șase ințifice și de educație sanitară, ba. că s-au auzit bătăi insistente și opt, sint ignorate ; la a- au putut fi semănate aproape o vederea obținerii producțiilor întilnirile și discuțiile cu să­ sută de hectare cu porumb si­ stabilite pentru toamnă. în poartă. Cineva se afla, de cestea se învață, de regulă. în tenii... bună seamă, intr-o stare gravă. pragul tezelor și pentru ziua pre­ loz și legume. Intercoop Gruia are 7 unități Doctorul s-a îmbrăcat in grabă agricole, una mai bună decit Intre timp am ajuns la loan supusă de ascultare, pentru o Dar concomitent cu această Badea. De acolo nc-am mutat Ia și a ieșit. medie minimă, de trecere. importantă lucrare — secerișul cealaltă. Girla Mare are ..Ordi- — Un accident de circulație, nul Muncii** clasa I pentru pro­ Elena Bocan, apoi la Maria Su- — cooperatorii din Ciumbrud ciu și. de aici, la Aurel Radu. m-a informat el după cîteva desfășoară aceeași intensa acti­ ducția de grîu. „Ordinul Mun­ minute. Este în pericol viața cii44 clasa I pentru producția de — Sintem la marginea satu­ vitate și în celelalte sectoare ale lui, observă el. Pină la Hărță- unei tinere femei din Hărță- Semne de floarea-soarelui și titlul de unității. Tinăra ingineră Viorica gani nu-i decit o aruncătură de gani, mamă a patru copii. TerU? Epure, încă în perioada de sta- ..Erou al Muncii Socialiste*4. lua cu mine, dar o să mă Ilie Bărăitaru, președinte, este băț. O să mai dăm o fugă pină giatura, ne spune : „Două echipe la loan Haneș și într-un ceas încurci. Mai bine, culcă-te! O. de cooperatori îngrijesc cultu­ și el „Erou al Muncii Socialis­ sîntem înapoi, la Bâița. să discutăm mîine. întrebare in jurul rile de varză și tomate, în timp te*4. Cooperativa din Vrața are După un ceas ne aflam, în- ce la vie, o altă echipă execută tr-adevăr, la Băița, dar tot AL. BALGRAPEAN stropitul contra manei pentru „Ordinul Muncii** clasa I pentru producția de porumb, iar C.A.P. a șasea oară. In atenția noastră, ♦ bacalaureatului a tuturor, este și asigurarea hra- Pristol — „Ordinul Munci*4 cla- Ar trebui să existe curiozita­ tea unor studii și privind frec­ PLASTICĂ vența elevilor din ultimul an de Sculptura în anuala 1976 studiu la cursuri. Se va con­ stata lesne un fenomen relevant Cunoașterea aprofundată Cea mai mare parte a căută­ Sadoveanu44 și ..George Căli- reflecție a omului asupra pro­ personală stilizare) sint și lucră­ pentru lipsa de eficiență a ul­ rilor sculptorilor prezenți in nescu", realizate de Ion Irimes- priului destin. De o riguroasă ar­ rile Elenei Avram eseu-Hariga timei clase pe planul pregătirii anuală este orientată către sem­ cu și, respectiv. Mircea Ștefă- hitectură a formelor ș: compozi­ („Compoziție*"). Lianei Axia'-e școlare : se lipsește mult. Se nificative teme istorice, către ce­ r.escu cu înțelegerea adincă a ție- el au pare cioplit, a de-a GMatenutate-), ș: Tiberiu Ben- lipsește pină la limita presupu­ a cerințelor spirituale lebrarea figurilor de eroi ori de personalității Și operei acestora, dreptul modelat in lesan (pu­ țe („Tinerețe";. Deosebite ne-au să de o eventuală sancțiune cărturari. Impune, in expoziție, ca și remarcabilul portret ..Co- terea de supunere a miterialu- apărut- de asemenea, lucrările școlară drastică. Nu rareori, mai [Urmare din pag. I) cest an a avut două apreciate lucrarea lui Constantin Popovici, resi"4, semnat de Iulia Oniță, hii de către sculptor, dovedir.- lui Mihai Mihai („Compoziție*") cu seamă spre sfirșitul anului expoziții. Enumerarea ar putea „Tudor Vladimirescu”. poate una asemănător, prin tensiunea con­ du-se. aici, aproape nuraculoa- și Domoxos Lehel („Portret flo­ orele se țin, la unele licee, cu fără îndoială continua („clubul dintre cele mai izbutite inter­ ținută. figurilor de cărturari re­ săj. Intr-un alt registru stilis­ ral-), îndrăznețe ca soluție plas­ jumătate din efectivul elevilor ce duce și acum o activitate bo­ nascentiști. tică, expresive. valorificând și nu totdeauna aceiași. gată,- au fost înființate cercuri tineretului*4, ce funcționează pretări plastice, de pină acum, a tic, „Sportivă- are ceva din ele­ conducătorului revoluției de la In cadrul compozițiilor cu su­ ganța hieratică a statuilor ar­ tehnice, artistice și științifice încă din anul primei cercetări nuanțat enunțurile 5i câștiguri­ Neînvățarea in anul IV de li­ sociologice, 1972, și-a cîștigat 1821. Monumentalitatea figurii, biect istoric am mai reține cele haice elene. amintindu-ne de le sculpturii moderne. O ulti­ ceu la tot ceea ce impune pro­ direct legate de preocupările două lucrări ale lui Horia Flă- generale, de pasiunile tinerilor mereu mai mulți adepți, iar ac­ planurile ample, stilizarea su­ eternul ideal al frumuseții mă considerație asupra sculptu­ grama școlară aduce prejudicii tivitatea desfășurată în cadrul gestivă, subliniază fericit perso­ mindu și Anton Eberwein. care trapuhu uman. Această lucrare rii expuse in anuală poate privi orizontului de cunoștințe al ele­ din comună. în alte localități ne restituie pe Avram Iancu. in­ portretistica evidențiind, aici, sondajele, cercetările au fost lui dovedește și imaginația și nalitatea eroului și a momentu­ se distinge, după opinia noas­ vului bacalaureat, pentru că. cu tr-o viziune marcat realistă, lucrările Silviei Radu, ale lui Va- însoțite sau încununate de co­ seriozitatea uteciștilor din co­ lui pe care îl simbolizează, ati­ tră. pruitr-o subtilă știință a unele excepții — situațiile cînd mună) dar credem că princi­ tudinea și caracterul său pe care preocupați de exactitatea recon­ compoziției, printr-un remarca­ sile Gorduz și Alexandru Mar- aceste discipline fac. pentru unii, locvii sau simpozioane cu o lar­ stituirii (din păcate, in ciuda chiș. ce se remarcă prin înțe­ gă participare de specialitate, pala afirmație a fost făcută : e- artistul le-a surprins cu fină in­ bil desen, prin adecvată trata­ obiectul concursului de admitere tuiție psihologică. Lui Paul Va- calităților lor. lucrări lipsite de re a materialului (tot lemn), legerea adincă a modelului și dar și de public cum ar fi : ficiența cercetării socio’ogice — nu se mai studiază la ro­ poate fi măsurată in primul silescu îi datorăm un excelent forța și avintul așteptate), sau sennhil și tandru cioplit. Obser­ savantă analiză a formelor, prin mână, istorie, geografie, psiho­ Relația tineret — act de cul­ portret al lui Mircea cel Bătrin, lucrările (două ecvestre), con­ delicatețea modelajului. In rest... tură, Muzeul contemporan — rînd prin schimbările calitative văm. cu această ocazie, nu nu­ logie, limbi străine. în conclu­ ce au loc în domeniul de acti­ modelat cu sensibilitatea-i cu­ cepute de Florin Cadre („Erou") mai in creația iui George Apos- așa cum iși încheia uneori To- ziile formulate de președinții co­ factor activ in realizarea educa­ și Ion Condiescu (.luptător-;, nitza cronicile, corect, corect, Paul Vasilescu : ției socialiste, Cartea, mijloc vitate la care ea s-a referit. noscută, in care accentuează pa­ tu. ci și a celorlalți artiști o sa­ misiilor de bacalaureat — uni­ Din acest punct de vedere, cre­ tetismul domnitorului, intransi­ lucrări robuste, evoluate sub as­ lutară întoarcere către studiul foarte corect. Chiar în acele ca­ versitari — găsim multe păreri important în activitatea educa­ gent in atitudine, „ars** de o pectul gindirii plastice, in spe­ figuri: uman*, către explorarea zuri in care, artisticește vorbind, „Mircea cel Bâtrin" tivă de masă, Cartea pentru toți, dem că activitatea științifică de critice referitoare la amputarea cercetare desfășurată in jude­ singură mare idee — neatârna­ cial, cea datorată ultimului ar­ universului uman, așa cum nu $e vizează mai mult decit corec­ cu bună știință a pregătirii de Biblioteca și școala. In comuna rea neamului, luciditatea și vi- tist. Gheorghe Iiieseu -Călineșt: titudinea. în concluzie, dincolo Marghita, nu cu mult timp in țul Bihor, avînd drept scop cu­ o înregistrăm, din păcate, in cultură generală din ultimul an noașterea preferințelor cetățeni­ zionarismul întregii sale între­ și Mihail Laurențiu. cunoscuți toate scr.ele picturii. de unele neimpliniri (asupra că­ de școală, despre pericolele „or­ urmă, pe parcursul a două zile, prinderi politice. Intr-o mai li­ pentru viziunea lor sintetică, in­ rora proprii autori au a medita s-au organizat o multitudine de lor în raport cu activitatea că­ Ne-au atras atenția în expo­ birii** cu care se învață uneori minului cultural și-a atins. în beră și îndrăzneață interpretare, vestită cu funcții simbolice aduc ziție. de asemenea, lucrările hii cu mai mult folos), o mare re­ pentru admitere, ca și cum ..ad­ activități — la care a fost in­ Geta Caragiu și Pavel Bucur, in expoziție lucrări de factură coltă de lucrări valoroase, o vitat să participe și activul ca­ bună măsură, scopul. Poate, A:- - - - - S:. "' ' miterea*4 ar reprezenta o proba însă, că revenirea după un îu- oferă, prima utilizind cu perso­ brâncușiană, in cea mai fertr.tâ Crisma- Breazu („Odihnă-). Mi­ orientare mai fermă a creatori­ de cunoștințe ruptă de ceea selor de cultură din întreg ju­ nalitate trăsăturile stilistice ale accepțiune a cuvântului. întitu­ lor — in spiritul obiectivelor dețul — pe tema Lupta poporu­ măr de ani în aceleași locuri hai Bunule i UStudra"). de o ra­ ce se cere in liceu — ca pregă­ pentru a marca rezultatele obți­ artei bizantine, un portret de late ..Evoluție" și .-Pertnar.er.ta finată interpretare a motivelor formulate in programul unitar tire. lui român pentru libertate și „Ctitor*4, iar al doilea, recurgind neamului**. a! activității ideologice, adoptat independență națională. nute dar și pentru a deschide alese, de o profundă meditație Prof. univ. dr. Cucu Silvia, alte orizonturi, superioare. în cu subtilitate la o manieră ex­ Domină. credem, expoziția asupra rxiditie: artistice și uma­ de către Congresul educației po­ președinta unei comisii de ba­ „Principala concluzie Ia care presionistă, insinuant gotică, un litice și al culturii socialiste — ne-au dus cercetările sociolo­ activitatea culturală ar fi bine­ sculpturile lui George Apostu ne, de o gravă interiorizare- In calaureat la Liceul „N. Bălces- venită. Așa cum binevenită ni portret de „Dorobanț*4 (de fapt, (..Pescar" și „Sportivă*). de o aceste rucrăn. întreaga desfășu­ către teme și subiecte ge­ cu“ din București, formulindu-și gice efectuate — ne-a spus prof. un studiu „rupt*4 djn proiectele IOAN CHIRA, președintele Co­ s-ar părea și găsirea unor mo­ mare forță expresivă <: acura­ rare a volumelor. ritmul deta­ neroase. desprinse din lectura în finalul examenului opiniile, dalități, poate editoriale, de sale de monumente comemora­ tețe a stilului. „Pescarul* ia in liilor năzuiesc către elevată sem- sublinia că „observațiile ce ur­ mitetului pentru cultură și e- tive dedicate Independenței de pasionantă a istoriei naționale ducație socialistă al județului originala sa interpretare dimen­ si£eație nu numai către un mează nu privesc atît starea împărtășire la nivelul întregii stat a României). în categoria siunile unui erou antic. Desprin­ seducător decoratrv.sm. Atent și a lecției vieții. de lucruri de la acest liceu Bihor — a fost că slaba partici­ țări a unei asemenea experien­ portretelor de cărturari am sem­ pare a tinerilor la activitățile dem din întreaga sa atitudine, studiate, cu un vizibil și reușit fruntaș, cît unele aspecte rele­ organizate de și în căminul cul­ țe pozitive. nala cele două lucrări, „Mihail măreție, concentrare, profundă efor: de sintetizare (implicit. C. R. CONSTANTINESCU vate parțial în timpul desfășu­ tura? se datorește în principal rării examenului și care ar putea lipsei de angrenare directă a ti­ fi luate în studiu în vederea neretului la conceperea și rea­ e: r- ea «t-a înșelat încrederea. pdre o pitae ma: ales la o cir- perfecționării activității liceale lizarea . respectivelor acțiuni. M;-e teaaU sd moi cred in oe- tlă de 24 de am. în genere**. Referindu-se, de Necunoașterea preferințelor ti­ SĂ DISCUTĂM DESPRE TINEREȚE. EDUCAȚIE, RĂSPUNDERI mem. nti-e teansd sd «a md mai 5. Na. Di’r.potrrrd. E foarte pildă, la examenul oral la lim­ neretului și neantrenarea lui la dezasnapeased, cd-mi inșele in- bine ca părinții să-și anunțe ba și literatura română, profe­ crederea. aș< cam < ficat-o ea, coptzi de defectele pe care le soara notează că acesta „a dez­ activitatea căminului, tratarea n »cri«o- lui ca simplu beneficiar al unei Nu, prieteni, iubirea maternă reciproc că ^e faza pe ca-e-am nbil-o șj-o ia- eu ți chiar să ie dea cite un văluit la o parte din elevi o nu are măsură, este cea mai rile noutrt erta de dra­ anumită sărăcie interioară, opa­ activități programate arbitrar de profundă dintre iubiri, cea mat goste. Apoi n mi-e mei sens. besc ca pnterea przme-. stăm. s'at. pmtm ca sd d.spari aces­ alții au îndepărtat uteciștii co­ Curată, Greșesc deed mj-e tec-td de te defecte (ciad ezr.stâ). Aceas­ citate la valorile poetice, curată, cea mai generoasă dra­ Am estepzet o srfptâmhtă. două oamem ? Aș vrea ie fia ejatoî tă o'cserreție nu constitute o lipsa lecturilor integrale a ope­ munei de cămin. Drept urmare, goste. Este mult ceea ce ne cer ? tret^. Nici o scrisoare. In pri­ am inițiat mai întîî in comuna să-mi rispnnd '.a această între­ .-ipnjre pentru a răspunde ne- relor, rezumarea la cunoașterea Ne-am întrebat oare cit au fă­ ma perrr.:r:e ne-am istunit și bare șt r-oș fi rec^noscâLor cumnoof. fragmentelor și memorizarea ca­ Ținea, apoi și în alte locuri din generoasă cut pentru noi 2 ea mi-a spns cd «a wd mat iu­ județ ECHIPE LOCALE DE dacă m-ati ajnta. d. Nu. E bine ca eopilul și Constantin Popovici: racterizărilor din manual. Drept bește. Eram disperat și foarte pdr-.'îri» *ă iși facă un program cauze au fost invocate de elevi CERCETARE SOCIOLOGICA CORNEL UNGUREANU depnmat. Dar daci nu mă mai lipsa de timp, pregătirea inten­ PERMANENTĂ care au meni­ comun, chia” dacă pănn|u se dragoste nibec nu puteam s-o oblig să CERNICA GRIGORE consideri bătrim. Ei pot inii- „Tudor Vladimirescu" să in vederea admiterii la fa­ rea să fie un seismograf sensi­ cultate. concentrarea atenției, bil al doleanțelor și necesități­ nen linge coptivl lor tn ase­ lor spirituale ale cetățenilor, Dacă un tinăr la 20 de ani menea cazuri și pot sd pară mai mai ales în ultimul an, pe ma­ eopn decit noi, copiii '.or. tematică și fizică. Dar cine are dar și să-i antreneze în activi­ poate să-și imagineze orele ne- Întîlnind nevoie de ingineri și medici cu tatea concretă. Pe baza datelor șfirșite de veghe ale părinților, 7. - Nu. Aici e ind^at șt pro­ furnizate de aceste echipe se străduința de a-l educa ți a-i verbul „Ce țse nu-h place, al­ o optică îngustă, incapabili să tuia nu face". Nici nouă nu vibreze la înalte sentimente, in­ întocmește planul de muncă al pregăti totul pentru a nu simți sensibili față de valorile artei ? căminului cultural44. greul, dacă ar desluși cu cită o fată ne-ar conveni ca părinții noștri stringere de inimă îl urmăresc să nu aibă timp sau bani pen­ Problema asigurării unor funcții Rezultatele unei asemenea și-i vor binele, atunci ar înțe­ Ca orice tinăr, citesc și eu tru noi, deci ofemdu-le doar formative a unor discipline — optici în activitatea cultural- lege că iubirea maternă nu-i un .^Scinteia tineretului", ți-o ci­ un mic buchet de flori le pu­ româna, istoria, filozofia și al­ educativă nu au întîrziat să a- act gratuit, un egoism sau o tesc cu plăcere. La apariția ru­ tem arăta respectul nostru ți tele — trebuie să preocupe în pară. în comuna Ținea, de e- goană după afirmarea unor ca­ bricii ..Scrisori deschise" m-an dragostea pentru părinții noștri. continuare forurile de resort, de­ xemplu, pe lingă micul, dar bo­ lități inexistente. Dacă natura hotărit si scriu și eu și aduc Putem să ne lipsim de o înghe­ oarece situația nu e îmbucură­ gatul muzeu de științe naturale, nu ne-ar fi dat decit iubire față la cunoștința celor care se ocu­ mă iubească, l-am reproșat că țată sau alte dulciuri, oferind, toare. Ar fi nevoie, cred, de o a luat ființă un cerc de prie­ de odraslele noastre, bănuiesc pă de această rubrică o pro­ nu m»-a scris să-mi spună că in schimb dragostea față de pă­ corelare mai atentă a cerințelor teni ai muzeului. De la excur­ că ne-ar fi dat destul de mult. blemă care mă frăminti mai de nu mă mai iubește și că m-a lă­ Ce se cuvine rinți. Și. intr-adevăr, merită. programei diferitelor discipline siile științifice în zonă la ade­ Dar ea ne-a dat spirit de sa­ mult. Am 22 de ani. Problema sat să aștept atita timp pină să 8. Nu. în primul rind. încre­ in așa fel cu bugetul de timp vărate simpozioane de comuni­ crificiu. voință, ne-a legat prin mea e o problemă de viață, o aflu adevărul. Am iubit-o și-o 1. Nicidecum. Orice părinte dințarea ..secretelor" se face re­ al elevilor, incit nivelul dezvol­ cări științifice, de la aducerea acele fibre care nu pot fi sepa­ problemă a tinereții. La 20 de iubesc cu toată puterea ființei trebuie să știe cu ce fel de om ciproc. dar numai intre cunos- tării lor fizice să poată asigura unor noi exponate în muzeu la rate decit de tragicul sfîrșit. ani am intilnit o fată, m-am mele. Am crezut orbește in ea. are de-a face fiica lui și prin cuți de mai mult timp. Și pe asimilări calitativ superioare : ocrotirea monumentelor naturii, Dacă un tinăr la 20 de ani ar simțit atras de ea și-am sfîrșit Dar mi-a înșelat încrede­ ce locuri umblă, pentru ca la urmă, cel mai indicat e ca „se­ s-ar mai putea analiza posibili­ de la studierea vieții plantelor încerca să inverseze rolul fie și prin a o iubi. Mă iubea și ea, rea, m-a mințiț. Și, lucru pe nevoie s-o corecteze. cretele" să le încredințăm pă­ tatea intensificării pregătirii la și animalelor la cercetarea de care-l consider foarte urit, n-a rinților, iar dacă părinții nu sint aceste materii in anii anteriori, doar pentru o zi, bănuiesc că cel puțin așa pretindea, și eu o 2. Nu. Dar în cazul cînd lip­ degajînd. eventual, ultimul an amănunt a faunei și florei din nu și-ar mai imagina că părin­ credeam. Și fiindcă ne iubeam avut curajul să-mi spună că nu sește, poate da un telefon ; ori­ demni de așa ceva (cazuri rare), zona Crișului Negru — întreaga am hotărit să ne căsătorim, dar mă mai iubește. A fost o lași­ e mai bine să le păstrăm. de studiu consacrat evident pre­ ții sint de „modă veche" și nu-l cum, un telefon nu cere timp gătirii specializate...**. activitate a cercului denotă pa­ pot înțelege. Nu, categoric, nu părinții noștri n-au fost de a- tate din partea ei. O iubesc și mult. 9. Nu. In primul rind, chiar siunea tinerilor din Ținea pen­ sintem in măsură să le mulțu­ cord. Am convenit, insă, că ne acum, cu tot răul pe care mi l-a dacă ar fi cumpărate de copil, Nu este singurul slujitor al tru cunoașterea și studierea na­ mim acestor minunați prieteni. putem căsători după ce eu îmi făcut, căci nu pot să n-o iubesc. 3. E bine ca fiica să contribu­ pentru a împrumuta un obiect învățămintului care pledează turii. Anul acesta a mai luat Cum să nu-ți destăinui micile voi satisface stagiul militar. Noi Mi-a intrat in suflet și in ini­ ie la cheltuielile casei atita cuiva, trebuie să cerem voie pentru conceperea unui ultim an ființă încă un cerc : cel de is­ bucurii și necazuri celei care doi am fost mulțumiți și-așa și mă. Dar o iubesc fără speran­ timp cit iși poate permite (adi­ părinților, sau să-i anunțăm. liceal cu studii mai specializate, torie care a avut pină acum pa­ că să nu i se ceară prea mult). ți-a vegheat nopți de-a rindul poate că era lucrul cel mai în­ ță. Ceea ce-i mai grav, consti­ 20. . ' ...... care să vină în ajutorul pregă­ tru manifestări publice (în sen­ somnul, cum să refuzi a dărui țelept. Puteam proceda și îm­ Totuși, în unele cazuri speciale 11. Nu. Nu se cuvine ca o fa­ tirii viitoare a elevilor, pregăti­ sul că membrii cercului au pre­ o floare pe motivul lipsei de potriva părinților, puteam să tuie și problema mea, întreba­ părinții pot să-și ajute fiica în tă (sau un băiat) să-și dorească re însoțită de numeroase lucrări zentat materialele în fața unor rea la care nu știu ce să-mi realizarea dorințelor ei, dar ni­ independența, mutindu-se de la practice de laborator și finaliza­ timp celui care zeci de ani de-a ne căsătorim și fără voia lor, ciodată nu trebuie ca un copil numeroși invitați). Tot cercetă­ rindul se scoală in zori ți plea­ dar noi am considerat că le sin­ răspund. „Mai pot avea 'încre­ părinți. Acum părinții au nevo­ tă. eventual, printr-o lucrare de rile sociologice au evidențiat că că să ciștige un ban pentru tem datori și trebuie să-i ascul­ să ceară mai mult decit merită ie de ajutorul copilului lor, se diplomă care să fie susținută la multi tineri se interesează de bucuria ce ți-o dorește cu tot tăm și să-i respectăm. Tn fe­ dere in oameni și, mai ales, și e foarte bine ca copilul să-și simt fericiți lingă el. Și... sin­ bacalaureat. Altminteri, deși artele frumoase, că sint capa­ sufletul, pentru viitorul ce-l bruarie 1975, am plecat pentru mai pot avea încredere în fe­ poată împărți ceea ce ciștigă în gurătatea e plictisitoare. în ase­ avem o programă școlară diver­ bili, chiar, să realizeze adevă­ vrea luminos și fericit odraslei a-mi satisface stagiul militar. mei ?" Iată întrebarea care așa fel incit să-i ajungă pen­ menea cazuri, copilul se poate sificată in anul IV, elevii învață rate opere de pictură și sculp­ tru toate. sale ; cum să-ți părăsești „cui­ Trei luni ne-am scris scrisori nu-mi dă pace. Simt că eu nu distruge fără ajutorul părinților. in realitate pentru 2—3 maxi­ tura. Drept urmare, la căminul bul" drag unde întiia oară, cind- pline de dragoste, promisiuni, 4. O ! Nicidecum. Copilul pă­ George Apostu : mum 4 discipline și nu întot­ cultural a luat ființă un cerc de va, ai rostit primul cuvint; jurăminte. Știam că ne iubim, mai pot avea încredere în ni­ rinților nu poate fi chiar așa ANA PAULA, deauna această concentrare spe­ arte plastice — cum îl numesc „mama". dar voiam să ne asigurăm și meni, am crezut prea mult în obosit incit să nu poată cum- 18 ani — județul Cluj „Sportivă" cializată se materializează în re­ membrii lui, „de creație și zultate bune. Dar despre aces­ dezbatere** — care numai in a­ ...... -l - ■■ 1 ■■ « " " tea intr-un articol viitor. .SCiNTEIA TINERETULUI" pag. 3 VINERI 30 IULIE 1976

PRIMIRE

ACEXILl în perioada 24—29 iulie a.c., delegația Partidului Comunist Irakian. condusă de Thabit Habib Al-Ani, membru al Bi­ TELEGRAME roului Politic al C.C. al P.C.I., care, la invitația C.C. al P.C.R., efectuează o vizită în țara Tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU, secretar general al Partidului noas-tră, a avut convorbiri la Comunist Român, președintele Republicii Socialiste România, și Comitetul municipal Constanța Cuvînt de acasă CLASAMENTE tovarășul MANEA MĂNESCU, prim-ministru al Guvernului Re­ al P.C.R. și a vizitat obiective publicii Socialiste România, au trimis tovarășului MAO TZEDUN, economice și sociale din jude­ președintele Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez, si țele Constanța și Brașov. tovarășului HUA KUO-FEN, premierul Consiliului de Stat al Re­ După 11 zile de întreceri și 136 de probe disputate, clasa­ Joi după-amiază, delegația mentul pe puncte al Jocurilor Olimpice de la Montreal, al­ publicii Populare Chineze, următoarea telegramă : Partidului Comunist Irakian a Profund impresionați de gravele urmări ale puternicului cutremur cătuit de agenția ..A.D.N.“, se prezintă astfel : 1. U.R.S.S. 560 fost primită de tovarășul Ștefan Drumul spre puncte : 2. R. D. Germană 482 puncte ; 3. S.U.A. 437,75 punc­ Ce a avut loc în zona Tangșan-Fengnan din provincia Hopei — și Andrei, membru supleant al care a provocat mari pierderi de vieți omenești și daune materiale te : 4. R. F. Germania 212.5 puncte ; 5. Bulgaria 116 puncte ; Comitetului Politic Executiv, 6. Japonia 115 puncte ; 7. ROMÂNIA 115 puncte ; 8. Polonia — dorim ca în numele Comitetului Central al Partidului Comunist secretar al C.C. al P.C.R. 106 puncte ; 9; Ungaria 99 puncte ; 10. italia 88 puncte ; 11. Român, al Consiliului de Stat, Guvernului Republicii Socialiste Cu acest prilej a avut loc un La Montreal continuă în­ Simion Cutov. Alee Năstac, ghe Danilov și Vasile Diba, România, poporului român și al nostru personal, să vă exprimăm Canada 82 puncte ; 12. Marea Britanie 79 puncte ; 13. Ceho­ schimb de informații cu pri­ trecerile pentru medaliile și Victor Zilberman, Costică echipajul de caiac 4 (Eșea- slovacia 65 puncte ; 14. Franța 46,25 puncte ; 15. Suedia 43 dumneavoastră, Comitetului Central al Partidului Comunist Chi­ vire la activitatea celor două titlurile olimpice. Noi, cei Dafinoiu și Mircea Simon — nu, Zafiu, Simiocehco, Si- puncte : 16. Finlanda 42 puncte ; 17. Australia 40,75 puncte ; nez, Comitetului Permanent al Adunării Naționale a Reprezentan­ partide și dezvoltarea pe mai de-acasă, urmărim cu emoții s-au calificat in semifinale, mionenco) ca și fetele de la ților Populari și Consiliului de Stat ale Republicii Populare Chi­ 18. Olanda 37 puncte ; 19. Iugoslavia 35 puncte ; 20. Norvegia departe a relațiilor româno- și speranțe evoluția și re­ ceea ce le conferă deja o caiac — Nastasia Nichifo- 17 puncte etc. neze, poporului chinez și populației din zona sinistrată cele mai irakiene. zultatele sportivilor noștri. medalie de bronz, respectiv rov, Agafia Orlov și Maria profunde sentimente de simphtie și compasiune, iar familiilor în­ Continuă să stăruie, puter­ un loc pe podium, urmind ca Mihoreanu-Cosma, care au o- în clasamentul pe medalii conduce U.R.S.S. cu 33 medalii doliate condoleanțele noastre sincere. SOSIRE nic, impresia și bucuria pe în cursul confruntărilor din cupat locuri fruntașe în serii, Vă asigurăm de întreaga noastră solidaritate în eforturile pe care care ni le-a produs marea de aur. 31 de argint și 23 de bronz, urmată de R. D. Germană această fază să-și apere șan­ callficîndu-se în semifinale 30-19-18 ; S.U.A. 22-26-19 ; R. F. Germania 9-7-11 ; Bulgaria le depuneți pentru lichidarea grabnică a efectelor calamității se­ ambasadoare a sportului ro­ sele in lupta pentru medalii Joi a sosit la București, Petar — nu-și vor precupeți efor­ 5-7-7 : Japonia 5-4-7 ; Polonia 4-3-6 ; Ungaria 4-1-6 ; ROM­ ismice ce s-a abătut asupra țării dumneavoastră. mânesc — Nadia Comăneci. de aur și argint. Succesul turile pentru a se situa, Danailov Hristov, noul ambasa­ După ce in finala de la pugiliștilor noștri se consti­ NIA 3-6-7 ; Marea Britanie 3-4-4 ; Finlanda 3-2-0. dor extraordinar și plenipoten­ chiar dacă drumul spre lauri handbalul masculin tricolorii tuie intr-o veritabilă perfor­ e greu, cit mai sus și mai Președintele Republicii Columbia, ALFONSO LOPEZ MICHEL- țiar al Republicii Populare ne-au rezervat doar satisfac­ Bulgaria în Republica Socialistă manța. deoarece este pentru prestigios în ierarhia olimpi­ SEN. a trimis președintelui Republicii Socialiste România, ții parțiale — pentru că me­ prima dată, in lunga istorie că la probele la care parti­ NICOLAE CEAUȘESCU, următoarea telegramă : România. dalia de argint și poziția de a boxului românesc, a parti­ cipă. vicecampioană e, totuși. o In numele Republicii Columbia și al meu personal, vă mulțumesc cipării sale la J.O.,cind un Nu lipsiți de oarecari șan­ pentru amabilul mesaj transmis cu prilejul Zilei noastre naționale. RELAȚII performanță — iată câ rezul­ număr așa mare de sportivi ALTE REZULTATE tate bune, prestigioase pen­ se sint și reprezentanții noș­ La rîndul meu, adresez Excelenței Voastre cordiale salutări. se califică intr-o etapă su­ tri la lupte libere și la pro­ tru culorile țării obțin. in perioară. care le asigură un • CĂLĂRIE : Competiția o- • TIR CU ARCUL : Compe­ DIPLOMATICE întrecerile olimpice, boxerii loc pe podiumul olimpic- Am bele atletice. Sperăm ca noștri. Ascensiunea lor spre ultimele zile de întreceri să limpică de călărie a continuat tiția olimpică a continuat la Primul ministru al Regatului Hașemit al Iordaniei, MUDAR urmărit înregistrările meciu­ ne dea prilejul unor noi sa­ la Bromont cu desfășurarea poligonul djn Joliette cu desfă­ BADRAN, a trimis primului ministru al Guvernului Republicii Republica Socialistă România treptele podiumului olimpic rilor susținute de băieții noș­ tisfacții așa cum s-a petrecut șurarea întrecerilor de la dis­ Socialiste România, MANEA MĂNESCU, următoarea telegramă : și Republica Seychelles, animate este cu atit mai merituoasă, tri și. din felul cum au evo­ primelor întreceri din cadrul de dorința de a dezvolta rela­ cu cit, se știe, la actuala e- și la alte ediții ale Olimpia­ probei de dresaj pe echipe. Pe tanța de 50 și 30 m. Vă adresez multe mulțumiri pentru amabilul mesaj de felicitare luat — toți s-au arătat foar­ dei; Pentru că toți cei ră­ primul loc în clasament se a- transmis cu prilejul numirii mele în calitate de prim-ministru. ții de prietenie și colaborare diție a Olimpiadei pe listele te combativi și deciși să dea In clasamentul general mas­ între cele două țări și popoare, pugilismului au fost înscriși mași în concurs păstrează, flă echipa R.F. Germania, cu culin conduce americanul Dar­ Vă transmit urările mele de sănătate pentru dumneavoastră totul pentru victorie — am pină în ultima clipă, șan­ 3 615 puncte, urmată de forma­ personali și de bunăstare și prosperitate pentru poporul român. au hotărit să stabilească relații aproape 400 de concurenți, înțeles că ei nu vor scăpa rell Pace, cu 1 264 puncte, ur­ diplomatice la nivel de amba­ ceea ce reprezintă, in sine, sele victoriei, șansele cuceri­ țiile Elveției — 3 258 puncte, mat de coechipierul său, Ric­ ocazia promovării unor trepte rii unor medalii. In tentati­ S.U.A. — 3 088 puncte, Dane­ sadă. la data de 30 iulie 1976. un record de participare. valorice in ierarhia olim­ hard McKinney — 1 230 puncte, Ambele guverne își exprimă Luptînd cu ambiție și ar­ vele tricolorilor pentru do- marcei — 3 073 puncte. U.R.S.S. japonezul Hiroshi Michinaga — pici. eonsacrindu-și numele bindirea marilor performan­ — 3 022 puncte și Olandei — convingerea că aceasta va con­ doare pentru victorie, pentru in cea mai mare competiție 1 226 puncte și italianul Carlo te, noi, cei de-acasă, care-i 2 982 puncte. Ferrari — 1 220 puncte. ADUNARE FESTIVĂ LA BRĂILA tribui la dezvoltarea prieteniei culorile sportive ale țării, re­ a tinereții și prieteniei. Tre­ urmărim cu înfrigurare pe și cooperării între cele două prezentanții noștri s-au im­ buie să apreciem, de aseme­ Cel mai bun rezultat indivi­ In concursul feminin, pe pri­ țări și popoare, la promovarea pus in marea întrecere de la micul ecran — cu aceeași a- dual a fost obținut de sportiva nea buna comportare a tenție, ziua, ca și noaptea — mul loc se află Luann Ryon~ unor noi relații bazate pe • res; Montreal. Cinci dintre trico­ elvețiană Christina Stuekelber- (S.U.A.) — 1217 puncte, ..flotilei" noastre, care este sîntem, într-un consens de­ ur- consacrată Zilei insurecției naționale cubaneze pectul deplin al independenței lorii care au făcut drumul hotărită să adauge noi succe­ ger (pe calul ,,Granat“), CU mată de Maria Urban (R.F.____ și suveranității naționale, a plin, cu inima și cu gindul 1 863 puncte. la Montreal pentru a-și arăta se sportului românesc. Avem Germania) — 1216 puncte. Ze- Joi.după-amiază, la Brăila, a economico-socială în vederea cauzei păcii și înțelegerii în alături de ei. biniso Rustamova (U.R.S.S.) — avut loc o adunare festivă, ridicării bunăstării materiale și lume. forța, talentul și măiestria in încredere rt Ivan Patzaikin, • SCRIMĂ : Titlul de cam- 1 202 puncte și Jadwiga Wilejto consacrată celei de-a 23-a ani­ spirituale a patriei socialiste „nobila artă" — este vorba de Gheorghe Simionov. Gheor- VASILE CABULEA pioană olimpică în proba femi­ (Polonia) — 1 200 puncte. versări a asaltului asupra ca­ române. nină de floretă pe echipe a re­ zărmii Moncada — Ziua insu­ Dorim să transmitem poporu­ venit formației U.R.S.S. (Belo­ • JUDO : Japonia a ciștigat recției naționale cubaneze. Au lui român, partidului său co­ CRONICA U.T.C. va — 3 victorii. Kniazeva — 3 al doilea titlu olimpic prin luat parte Dumitru Bălan, munist și guvernului român un v.. Sidonova — 2 v„ Guiliazova Ieri, a părăsit Capitala de­ Isamu Sonoda, învingător la prim-secretar al Comitetului călduros salut din partea par­ — 1 v.). care a întrecut în fi­ categoria mijlocie. în vîrstă de județean Brăila al P.C.R., pre­ tidului comunist, al guvernului legația Consiliului American nalâ. cu scorul de 9—2. selec- ședintele Comitetului executiv al Tinerilor Lideri Politici 30 de ani, de profesie polițist, și al poporului cubanez și să TRICOLORII ționata Franței (Latrille — 1 Isamu Sonoda l-a întrecut al Consiliului popular jude­ din Statele Unite ale Ame- în spunem din toată inima ..Tră­ v.. Dumont — 1 v.. Muzio, Jos- finală pe luptătorul ___ 1 sovietic țean. reprezentanți ai organe­ iască prietenia militantă dintre ricii, care, la invitația C.C. land, Trinquet). al U.T.C., a efectuat o vizită Valeri Dvornikov. care a cuce- lor locale de partid și de stat, partidele noastre comuniste, americanul Johnny Taie. Foarte Saneev — 16,77 m au realizat rit medalia de argint. în tara noastră. BOX eficace s-a dovedit și ..u$®rui" Medalia de bronz a fost oiș­ Slavko numeroși' oameni ai muncii din dintre popoarele noastre prie­ cele mai bune rezultate în ca­ ti sată de echipa Ungariei. în­ Obadov (Iugoslavia) si Youn- întreprinderile și instituțiile tene". Simion Cuțov, după cubanez Andres Aldama. învin­ lificările probei de triplusalt. gător prin KO in mai puțin de vingătoare cu 9—4 în meciul cu gohul Park (Coreea desud)___ au orașului. Atletul român Carol Corbu s-a formația R.F. Germania. primit medaliile de bronz. Erau prezenți, de asemenea, splendida victorie asu­ un minut in fața bulgarului calificat de asemenea pentru Vladimir Kolev. In sfirșa. Ra­ finală cu o săritură la limita Rezultate înregistrate în se­ membri ai Ambasadei Republi­ pra campionului mon­ mifinale : U.R.S.S. — R.F. Ger­ • HANDBAL : Prima campi­ cii Cuba la București. Corespondență de la Mamaia: mon Du val on, un alt camp-o» baremului 16.30. cubanez. I-â invins prin descali­ mania 9—6; Franța — Ungaria oană olimpică la handbal fe­ Luînd cuvin,tul tovarășul dial V. Solomin, și-a A doua semifinală £ probei ficare pe D. Tocos ian (U R-S S ) de 100 m’ garduri femei, realer- 8—8 (victoria floretistelor fran­ minin este echipa U.R.S.S.. care Marcel Andreescu, prim-secre­ FESTIVALUL NAȚIONAL DE MUZICĂ UȘOARĂ la categoria muscă. Do; pufiliști ceze a fost decisă la tușaveraj). a terminat neînvinsă competi­ tar al Comitetului municipal asigurat medalia de gată. a revenit' sovieticei Ta­ din R-P D. Coreeană s-au califi­ tiana Anisimova in •13”08/100, ția, totalizînd 10 puncte. Pe lo­ Brăila al P.C.R., președintele argint și continuă cursa cat la rîndul lor in finală: la curile următoare s-au clasat e- Consiliului municipal al Fron­ urmată de Grazyna Rabsztyn • ATLETISM : în semifina­ categoria semimuscâ Li Ven-Uk (Polonia) — 13”35/100. Liliana chipele R.D. Germane — 7 tului Unității Socialiste, a pentru titlul suprem. lele probei feminine de 400 m, puncte (golaveraj plus 48), Un­ ASTĂZI JURIUL DELIBEREAZĂ în urma unei victorii clare, cu l-a invins priin abandon in re- Ongar (Italia) — 13”41/1DO. Va­ cunoscuta sprinteră poloneză subliniat că oamenii muncii priza a 2-a pe lailandezul P. gariei — 7 puncte (plus 30). din județul Brăila^ alături de Nimic nou de semnalat in de seriozitate, longevitate și 5—0, asupra campionului lumii leria Bufanu-Stefănescu (Romă- Irena Szewinska a stabilit un României — 4 puncte, Japoniei Poolatrau iar Ciu En-Zo (cocoș) r..a) — 13**59/100. Anelie Er­ nou record olimpic, cu timpul întregul nostru popor, se bucu­ cea de-a patra, și ultima, profesionalism in muzica V. Solomin, reprezentantul a ciștigat cu — 2 puncte și Canadei — zero ră din toată inima.de realizările o decizie de 4—1 hard: (R.D.G.) — 13*’71/100, de 50“48/100. Printre atletele seară a concursului, soră ușoară românească. O re­ României la categoria semiușoa- meciul cu P. Cowdell (Marea puncte. obținute de poporul frate cuba­ marcă aparte pentru compo­ ră Simion Cuțov și-a asigurat Nadine Prevost (Franța) — calificate în finală se mai nu­ geamănă cu celelalte trei, Britanie). 13”95 100. Sharon Colyear (Ma­ mără Christina Brehmer (R.D. Reamintim că la actuala edi- nez în construcția socialistă : fapt pentru care vom stărui zițiile Margaretei (ne intre- medalia de argint și calificarea Alte rezultate tehnice : par.ă : Este un prilej de, satisfacție — asupra recitalurilor, care băm de ce nu am auzit o in finala de simbătă in care va rea Britanie) — 17”32/100. Pri­ Germană). Ritta Salin (Finlan­ tie a Jocurilor Olimpice s-a R. Nowakowski (R. D. Germa­ mele patru clasate, deci și Va­ da) și Rosalyn Bryant (S.U.A.). disputat pentru prima oară un a spus el — să constatăm că fără indoialâ au oferit nu­ parte din ele și în concurs) încerca cucerirea titlului olimpic. nă) b.p. L. Kosedowski (Polo­ relațiile de prietenie frățească susținute orchestral de . exce­ Alți doi boxeri români au leria Bufanu Ștefănescu se ca­ turneu feminin. meroase satisfacții iubito­ nia) : semimijlode : P. Gamarro lifică pentru finală. și solidaritate militantă, de în­ rilor ușoare. Nici lentul grup de muzică pop fost programați în prima gală a (Venezuela) b. ab. 3 pe R. • HOCHEI PE IARBA : Fi­ trajutorare tovărășească și de un pic' de rutină, mult „Romanticii" condus de Mir­ semifinalelor dar ei n-au putut Skricek (R. F. Germama) : mij­ nala turneului olimpic se va • BASCHET Titlul de coc- colaborare dintre partidele, profesionalism, iată atribu­ cea Drăgan. Dealtfel, acest trece de această fază a compe­ LUPTE disputa vineri, 30 iulie, între locie mică : J- Rybicki (Polonia) «eter la actualul turneu mas­ statele și popoarele noastre cu­ tele esențiale ale recita­ grup a avut și el partea lui: tiției, răminind cu medaliile de b.p. V. Savcenko (U.R.S.S. . selecționatele Australiei și Noii nosc o evoluție pozitivă pe una în concurs cind a inter­ bronz. „Mijlociul" Alee Năstac, A treia reuniune a cuprins Zeelande. culin a fost cucerit de jucăto­ lurilor de pină acum. Se meciuri din turul doi. sportivii multiple planuri, în interesul pare că pentru Corina pretat „Întrebare și răspuns" oprit de medic să boxeze, (he- în semifinale, echipa Austra­ rul australian Edward Palubis- ambelor țări si ponoare, al cintec înnobilat literalmente maton la ochiul drept), n-a CAIAC-CANOE români obținind citeva frumoa- Chiriac, recitalul de ieri sea­ se victorii. La cat. 74 kg. M. liei a obținut o surprinzătoare kas. care a înscris 219 puncte. cauzei unității țărilor socialiste, ră va deveni un punct de pe două voci cum sint cele putut să-și dispute șansa in me­ victorie, cu scorul de 2—1 (1—1), mișcării comuniste și muncito­ ciul ce urma să-1 susțină cu Canoiștii și coiaciștii Pircălabu l-a invins la puncte Pe locurile următoare s-au si­ referință al carierei sale. De­ ale Valeriei Puși și ale in­ pe M. Toma (Ungaria), iar la in fața selecționatei Pakistanu­ rești internaționale, al progre­ gajată, plină de umor, cu un credibilului (nu exagerăm americanul Michael Spinks iar confirmă comportarea lui. una dintre principalele fa­ tuat Artuiro Guerrero (Mexic) sului și păcii în lume. Momen­ deloc, ascultați melodia „Pri­ „semigreul" Costică Dafinoiu a cat. 82 kg. V. Iorga a ciștigat repertoriu variat, Corina a prin descalificare meciul cu li­ vorite ale competiției.. Este — 167 puncte, Phillip Tollus- tele de însemnătate istorică în arătat că se află la apogeul etenia" și vă veți convinge) pierdut prin KO tehnic, in pri­ bună de pină acum, ca- pentru prima oară in ultimii 16 cronica relațiilor de prietenie — Petre Răduță ; alta in­ ma repriză, întîlnirea cu Sixto banezul Faddoui. In limitele trup (Canada) — 149 puncte $i carierei sale artistice, pu- lificîndu-se în majorita­ ca». 90 kg. S. Morcov a dispus ani. cind echipa Pakistanului româno-cubaneze le-au con­ ntndu-și la maximum in va­ tr-un recital inclus în micro- Soria (Cuba). nu se califică în finala turneu­ Alexandro Urgellas (Cuba) — stituit întilnirile și convorbirile la puncte de cubanezul B. Mor­ loare calitățile muzicale și recitalul Margaretei Pislaru, ★ tea semifinalelor. gan. L. Simon (peste 100 kg), lui olimpic. 126 puncte. Primul clasat din­ rodnice dintre tovarășul Nicolae actoricești. Un recital in sine cind am reascultat cu plă­ Pugiliștii români Mircea Si­ Ceaușescu și tovarășul Fidel cere, printre altele, succesul Competiția olimpică de caiac- a ciștigat prin descalificare in- In cealaltă semifinală, repre­ tre jucătorii echipei S.U.A., a fost cintecul „Timidul in- mon și Victor Zilberman s-au tilnirea cu L. Morales (Cuba). Castro. înțelegerile stabilite au drăgostit“ (compoziție în­ din această vară al forma­ calificat în semifinalele turneu­ canoe a continuat la baza nau­ zentativa Noii Zeelande a cls- ciștigătoarea titlului olimpic, a impulsionat puternic și au ridi­ tică din Insula Notre-Dame cu La cat. 100 kg. bulgarul Kostov credințată printr-un foarte ției, intitulat „Soare și foc". lui olimpic, avînd asigurate a dispus prin tuș de E. Panai- tigat cu scorul de 2—1 (după fost Adrian Dantley. care a o- cat la un nivel superior prie­ colegial gest, de către Mar­ Cu stilul ce o caracterizea­ încă de pe acum medaliile de serii și calificări la probele tenia româno-cubaneză, cola­ ză, Doina Badea s-a străduit masculine pe distanța de 1 DOC te. care a fost eliminat din con­ prelungiri), meciul susținut în cupat locul șase, cu 116 punc­ gareta Pislaru), interpretat, bronz. curs. borarea multilaterală dintre recitat, parodiat cu multă să cucerească sufragiile unui în ultima gală a sferturilor m. Primii trei clasați în fiecare compania formației Olandei. te. țările și popoarele noastre. măiestrie scenică. A mai fost public poate prea obișnuit de finală, desfășurată miercuri serie se califică in semifinale, A luat apoi cuvîntul Hum­ apoi și vechiul succes al lui cu marea voce a solistei noaptea, campionul nostru la iar ceilalți participă la recalifi­ berto Castello, ambasadorul Marius Țeicu „Doar pacea" noastre. categoria grea, Mircea Simon, cări. Republicii Cuba la București, beneficiind de un aranja­ De nivel artistic ridicat, l-a întilnit pe redutabilul boxer în proba de canoe simplu Ivan • Atleta Renate Stecher care a trecut în revistă succe­ ment orchestral semnat de majoritatea recitalurilor din bulgar Atanas Suvandjiev. La Patzaichin (România) a ciștigat Caleidoscop OLIAll'IC din R. D. Germană, dublă sele obținute de poporul tării Liviu Tudan și de interven­ acest an au reușit să-și de­ capătul unui meci de bun nivel prima serie realizind și cel mai campioană olimpică in pro­ sale, sub conducerea partidului țiile pline de virtuozitate ale pășească rolul de anexe ale tehnic. Mircea Simon a obținut bun timp al zilei — 4’13”09/100. bele de sprint la J.O. de la comunist, a guvernului revo­ bateristului Ovidiu Lipan, concursului, ridicind foarte victoria la puncte, cu o decizie Pe locul doi în această serie a • La Montreal numele da, țară unde sportul cu ba­ Munchen, medalie de bronz luționar. a hotărîrilor și sarci­ conducătorul formației — sus cota de ansamblu a fes­ de 4—1. sosit T. Wichmann (Ungaria) — gimnastei românce Nadia lonul rotund este puțin cu­ la Montreal în cursa de 200 nilor primului congres al P.C. Căreia i-a dat numele Lipan tivalului. Concursul de la în semifinale. Mircea Simon 4'14”07/100. Tot pe locul întîi s-a Comăneci continuă să fie noscut. Numai la meciurile m și medalie de argint la din Cuba in edificarea societă­ —, formație care a acompa­ Mamaia s-a încheiat așadar îl va întîlni pe Clarence Hill clasat echipajul de caiac patru pronunțat cu admirație, iar fazelor eliminatorii au asis­ 100 m, a declarat că se va ții socialiste. festivalul continuă mîine cu (Bermude). al României (Eșeanu, Zafiu, Si- ziarele publică in continuare tat 349 000 de spectatori, retrage din activitatea com- niat-o pe Corina Chiriac. In miocenco. Simionenco), învingă­ comentarii și reportaje, deși în țara mea — a spus vorbi­ aceeași notă — aproape că spectacolul de gală, după o După cum am mai anunțat. ceea ce reprezintă o medie petițională. Ea va participa torul — se cunosc bine hotă- zi de pauză, zi in care juriul Victor Zilberman (categ. semi- tor in seria a treia cu timpul de eroina actualei Olimpiade de 38 822 spectatori. La semi­ pentru ultima oară la o în­ rîrile Congresului al XI-lea al nu putem ierarhiza cele va delibera. mijlocie) s-a calificat in mana 3’06”88/100. Pe locul doi s-a cla­ s-a înapoiat in patrie. Zia­ finala dintre echipele trecere oficială, cu prilejul P.C.R.. este cunoscută intensa două recitaluri — show-ul victoriei obținute în fața lui sat Australia — 3’1O”26/1OO. rul „Montreal Matin" a pu­ U.R.S.S. și R. D. Germane campionatelor R. D. Germa­ participare a maselor munci­ Carlos Santos (Porto Rico), in S-au mai calificat pentru blicat un amplu reportaj au asistat 57 000 de specta­ ne, ce vor avea loc în zilele Margaretei Pislaru, exemplu GEORGE STANCA semifinale, Vasile Dîba la caiac despre sosirea echipei femi­ tori. toare în elaborarea și îndepli­ semifinale, Victor Zilberman va de 9 și 10 august la Karl- nirea sarcinilor de dezvoltare boxa cu Jochen Bachfeld (R.D. simplu și echipajul de canoe nine de gimnastică a Româ­ Germană). dublu al României alcătuit din niei la București și primirea • Englezii Alan Warren și Marx-Stadt. In vîrstă de 26 în limitele categoriei mijlocie Gheorghe Danielov și Gheorghe sărbătorească pe care le-au David Hunt, decepționați de de ani, Stecher, comparată mică, Vasile Didea a pierdut la Simionov. făcut-o amatorii de sport a nu se fi clasat decit pe lo­ pentru palmaresul său cu a- puncte meciul cu iugoslavul bucureșteni laureatelor O- cul 14 in probele de yach­ Tadija Kacear. ATLETISM limpiadei de vară. ting la clasa „Tempest", au mericana de culoare Wilma In general, pugiliștii cubanezi comis un gest nesportiv și Rudolph, protagonista olim­ Cititorii s-au adresat ziarului s-au evidențiat în această gală Carol Corbu calificat • Corespondenții de presă in contrastul spiritului olim­ piadei de la Roma, este pro­ se arată surprinși de succe­ pic ei au distrus după între­ obținînd victorii spectaculoase. in finală. fesoară de educație fizică in tizată. conform posibilităților e- Campionul la categoria grea, sul de public al fotbalului la ceri ambarcațiunea cu care In curînd veți putea deveni xistente, la tratament termic, iar Teofilo Stevenson, l-a învins Brazilianul Joao de Oliveira actuala Olimpiadă din Cana- au concurat la Kingston. orașul Jena. la ultimul curs de calificare în prin KO în prima repriză pe cu 16,81 m și sovieticul Viktor meseria de strungar, deschis la 14 aprilie 1976. n-a putut fi în­ strungârifă scrisă pentru că nu practica, la ora aceea, meseria respectivă. Pe data de 6 iulie, 1974, soția numărul absentelor nemotivate Vă asigurăm. însă, că i se va MINISTERUL EDUCAȚIEI Șl iNVĂȚĂMÎNTULUI • UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA meridian mea s-a încadrat la Întreprin­ la lecțiile teoretice atrăgea după schimba locul de muncă și că derea „Electroprecizia"-Săcele sine exmatricularea, nu a mai va fi înscrisă la primul curs de ca. muncitoare necalificată. In intrat în discuție prezentarea sa calificare in meseria pe care do­ • IN TURUL DOI al tur- luna noiembrie a aceluiași an la examinările pentru acordarea rește s-o practice, aceea de calificării. Ulterior a fost repar- anunță scoaterea la concurs a următoarelor posturi didactice neului internațional de tenis s-a înscris la cursul de califi­ strungăriță. de Ia Louisville, jucătorul care pentru meseria de strun­ FACULTATEA DE FILOLO- Catedra de discipline medi­ plina : — Medicină internă — GIE ȘI ISTORIE Conferențiar, poziția 5.3.4. argentinian Guillermo Vilas gari pe care l-a urmat cu regu­ cale I. clinică medicală. disciplina : — Dispozitive și l-a eliminat cu 6—4, 6—4 pe laritate pină la sfirșitul lunii a- Vă oferim o Asistent, poziția 4.4.9. disci­ Asistent, poziția 4.5.16, disci­ circuite electronice. americanul Eric van Dillen. prilie, 1975, cind a fost nevpită adresă sigură Catedra de istorie, geografie, plina : — Pediatrie, puericul- plina : — Medicină internă — Conferențiar. poziția 5.3.5, Alte rezultate : Ramirez să-l întrerupă și să plece în După absolvirea școlii profe­ SOLUȚIA, AȘA CUM REIESE pedagogie. tură. „ clinică medicală. concediu de maternitate. Din Conferențiar, poziția 2.4.4, Asistent, poziția 4.4.26, disci­ disciplinele : — Electronică și (Mexic) — Gardiner (Aus­ sionale, în iulie 1960, am lucrat ACEASTA DIN SCRISOAREA Asistent, poziția 4.5.17, disci­ mutatoare, — Electronică in­ tralia) 6—2, 6—2; Fillol cauza absențelor anterioare de la TRCL Tr. Severin. In 1962 am disciplinele : — Psihologie șco­ plina : — Medicină internă — plina : — Medicină internă — la curs a fost exmatriculată și DE RĂSPUNS PRIMITA DIN lară. — Pedagogie și psihologie. semiologie medicală. dustrială. (Chile) — Scanlon (S.U.A.) plecat la TRCL Caracal. Acum clinică medicală. 6—3, 3—6, 6—1 ; Smith n-a mai putut să dea examen de am nevoie de o adeverință de PARTEA ÎNTREPRINDERII SUB — Sociologia și psihologia mun­ Asistent, poziția 4.4.27, disci­ Asistent, poziția 4.5.18. disci­ Conferențiar, poziția 5.3.7, calificare. La reîntoarcerea în SEMNĂTURA DIRECTORULUI cii industriale. — Sociologia e- plina : — Medicină internă — disciplinele : — Automatizări (S.U.A.) — Bartlett (Austra­ vechime în muncă, dar. intre plina : — Medicină internă — lia) 7—6, 6—4 ; Dibley (Aus­ întreprindere însă a fost repar­ timp, TRCL și-a schimbat de­ TOVARĂȘUL ING. NICOLAE ducației. semiologie medicală. clinică medicală. industriale. — Protecția prin tizată la alt loc de muncă astfel Asistent, poziția 4.4.28, disci­ relee, — Elemente de automa­ tralia) — Amaya (S.U.A.) numirea și a devenit IJCM Dro- DRAGOMIR : Asistent, poziția 4.5.19. disci­ 4—6, 6—1, 6—1 ; Fibak (Po­ incit, mai țirziu, cind s-au des­ beta-Turnu Severin. Din păcate FACULTATEA DE ȘUINTE plina : — Medicină internă — plina : — Medicină internă — tizare hidraulică și pneumatică. chis noi cursuri de calificare ECONOMICE semiologie medicală. lonia) — Franulovici (Iugo­ am auzit că arhiva primei între­ In perioada la care se referă clinică medicală. slavia) 6—3, 6—1. pentru strungari ei nu i s-a per­ prinderi nu mai există. Ajuta- corespondentul ziarului dum­ Asistent, poziția 4.4.29, disci­ Asistent, poziția 4.5.20. disci­ Candidații la concurs vor de­ mis să se înscrie la nici unul Catedra de economie politică plina : — Medicină internă — pune la secretariatul rectora­ ți-mă să găsesc o soluție pentru neavoastră. în Tr. Severin func­ plina : — Medicină internă — • IN CADRUL COMPE­ pe motiv că nu practică mese­ a obține adeverința aceasta de Conferențiar. poziția 3.1.6. semiologie medicală. clinică medicală. tului Universității din Craiova ria. Oare să nu izbutească so­ ționa un șantier de construcții disciplina : — Economie poli­ Asistent, poziția 4.4.30, disci­ str. A1.I. Cuza nr. 13, în ter­ TIȚIEI INTERNAȚIONALE vechime, ea fiindu-mi necesară care depindea de TCL Craiova, Asistent, poziția 4.5.23. disci­ DE FOTBAL „Cupa Alpilor", ția mea să învețe o meserie pe la completarea cărții de muncă. unitate la care șantierul depu­ tică. plina : — Medicină internă — plina : — Medicină internă — men de 30 de zile (pentru pos­ care a indrăgit-o și de care se semiologie medicală. policlinică medicală. turile de conferențiari și șefi echipa elvețiană F. C. Basel Pierd mereu timp pe drumuri nea lunar o copie după statele a învins pe teren propriu, simte atrasă ? și nu pot să rezolv nimic. Lu­ de plată și, din 3 în 3 ani, toată FACULTATEA DE MEDI­ Asistent, poziția 4.4.31, disci­ Asistent, poziția 4.5.24, disci­ de lucrări) și de 15 zile (pentru NICOLAE CINĂ plina : — Medicină internă — posturile de asistenți) de la cu scorul de 3—1 (1—0), for­ LEPADATU crez la întreprinderea de va­ arhiva șantierului. Întreprinde­ plina : — Medicină internă — mația franceză Metz. goane Caracal. Oricum, in 13 rea noastră a fost constituită pe semiologie medicală. policlinică medicală. data publicării acestui anunț în PENTRU REZOLVAREA SI­ ani de producție eu n-am lipsit scheletul fostului șantier la 1 Catedra de explorări funcțio­ Asistent, poziția 4.4.32, disci­ Șef de lucrări, poziția 4.5.29, Buletinul oficial, cererea de TUAȚIEI SEMNALATE DE CI­ nici măcar 15 minute de la pro­ ianuarie 1969 și de la această nale și laborator clinic. plina : — Medicină internă — disciplina : — Endocrinologie. înscriere, la care vor anexa (în • DUPĂ CUM S-A MAI TITORUL NOSTRU NE-AM gram. Atunci, uitindu-mi-se ci­ dată are și arhivă proprie. Cu Asistent, poziția 4.1.8, disci­ semiologie medicală. Asistent, poziția 4.5.31, disci­ 2 exemplare pentru posturile ANUNȚAT, campionatul ca­ ADRESAT ÎNTREPRINDERII neva în cartea de muncă, de ce ajutorul unor copii de pe foile plina : — Fiziologie. Șef de lucrări, poziția 4.4.34, plina : — Neurologie. de conferențiar și într-un tegoriei A de fotbal va în­ Asistent, poziția 4.1.24, disci­ cepe la 22 august. în prima „ELECTROPRECIZIA" SACELE să aibă impresia că au fost în de acord din anul 1961—1962 de­ disciplinele : — Boli infecțioase exemplar pentru posturile de plina : — Igienă. și epidemiologie, profil epide­ etapă se vor desfășura ur­ CARE, SUB SEMNĂTURA TO­ viața mea nu minute, ci perioa­ puse la arhivă de unii tehnicieni FACULTATEA DE ELEC­ șefi de lucrări și asistenți) de întregi de trîndăvie ? Catedra de chirurgie — mor­ miologie. TROTEHNICA. actele prevăzute de Legea nr. mătoarele întilniri : Steaua VARĂȘULUI DIRECTOR, ING. normatori după data înființării întreprinderii, i-arn eliberat so­ fologie. Asistent, poziția 4.4.36. disci­ 6 privind Statutul personalului — F. C. Constanța ; U. T. A- GHEORGHE BUCERZAN, NE MIRCEA DICU, licitatorului in cauză, la 1 iulie Asistent, poziția 4.2.15, disci­ plina : — Boli infecțioase și Catedra de mașini și aparate didactic din Republica Socialistă rad — S. C. Bacău ; Poli­ RĂSPUNDE ASTFEL : satul Slăveni. comuna Gosta- 1976, adeverința de vechime pen­ plina : — Anatomie. epidemiologie. electrice. România, publicat în Buletinul tehnica Timișoara — Dina­ Tovarășa Dubei Zenaida, că­ vățu, județul Olt tru perioada găsită în aceste foi, Asistent, poziția 4.2.16. disci­ Catedra de discipline medi­ Asistent, poziția 5.2.34, disci­ oficial. Partea I-a, nr. 33 din mo ; F.C.M. Galați — Jiul sătorită Lepădatu, a fost în­ respectiv de la 1 XII 1961 pină plina : — Anatomie. cale II. plinele : — Centrale electrice. 15 martie 1969 și de Instruc­ Petroșani ; Progresul Bucu­ Asistent, poziția 4.5.3, disci­ țiunile Ministerului Educației rești — Universitatea Cra­ scrisă. intr-adevăr, la cursul. de AM LUAT Șl NOI LEGĂ­ la 11 VI 1962. Pentru restul ve­ Asistent, poziția 4.2.19. disci­ Utilizarea energiei electrice. — plina : — Anatomie. plina : — Medicină internă — Echipamentul electric al cen­ Si învățămintului nr. 84539/1969. iova ; A.S.A. Tg. Mureș — calificare menționat, dar, pentru TURĂ CU IJCM MEHEDINȚI chimii. Mircea Dicu trebuie să că la acordarea concediului de se adreseze T.C.L. Craiova clinică medicală. tralelor și stațiilor, — Centrale F. C. Argeș ; Corvinul Hu­ DIN DROBETA TURNU SE­ Asistent, poziția 4.2.20. disci­ Asistent, poziția 4.5.11. disci­ maternitate nu avea încheiate (strada Vasile Conta nr. 1). de plina : —• Anatomie. termoelectrice. Concursul se va ține la sediul nedoara — Sportul studen­ mediile la principalele materii VERIN PENTRU A VA AJUTA unde. în mod cert, va obține n- plina : — Medicină internă — facultăților respective, la data țesc ; Politehnica Iași — SA IESITI DIN IMPASUL IN Asistent, poziția 4.2.21. disci­ clinică medicală. Catedra de automatizări și F.C.M. Reșița și Rapid — (matematică aplicată, desert teh­ testarea și pentru restul peri­ plina : — Anatomie. și locul ce se vor anunța de nic și tehnologia meseriei), iar CARE VA AFLAȚI. 1ATA Șl oadei. Asistent, poziția 4.5.15, disci­ calculatoare. către aceste facultăți. F. C. Bihor Oradea. > Cursul ascendent al prieteniei „Scînteia tineretului"

frățești și colaborării rodnice pag. 4 J 3 româno-bu/gare

cialismului în lume, la promo­ varea păcii, colaborării și pro­ bulgară gresului. tenure ridici» î in Cele două părți și-au expri­ istoria celor doa* mat angajamentul de a acționa pe agenda viitoarei sesiuni poDcsre vecine. și in viitor pentru obținerea Așa cum o atestă tx—ic a. isto­ unor noi progrese pe calea des­ ria ne-a îngemănat nu • dală tinderii. pentru continuarea destinele, in lupta, romană îm­ cursului pozitiv in direcția con­ a Adunării Generale a O.N.U potriva asupririi «-trăme. pen­ solidării păcii, pentru securita­ tru libertate m independentă, te și colaborare internațională, Recent, la Națiunile Comerț și Dezvoltare, dezvolta­ pentru împlinirea nobilelor în preajma împlinirii unui an Unite a fost difuzată or­ rea industrială, mediul încon­ idealuri ale socialismului si de la Conferința pentru securi­ dinea de zi provizorie a jurător etc. comunismului. Singele vărsat tate și cooperare în Europa, celei de-a XXXI-a se­ Ordinea de zi a sesiunii cu­ împreună in multe bătălii a relevindu-se importanța istori­ siuni ordinare a Adună­ prinde. de asemenea, politicile rodit aceasta prietenie, ridrci­ că a acestui eveniment, a fost rii Generale a O.N.U., și programele referitoare la ti­ tă la cote fără pic cedent in evidențiată necesitatea aplicării ale cărei lucrări vor în­ neret. După cum se. știe. Roma­ condițiile edificării neii onn- depline și consecvente, de că­ cepe la 21 septembrie. nia a fost, inițiat o are a decLarar duiri. cimentind peste tianpori tre toate statele semnatare, a Pc agenda de lucru a sesiunii ției din 1965 cu privire la pro­ sentimente puternice de res­ principiilor și înțelegerilor cu­ se află înscrise 119 puncte, con­ movarea in rîndurile tineretu- , pect, stimă. întrajutorare. ia prinse in Actul final. centrate in jurul problemelor lui a idealurilor de pace, resj- anii socialismului. raportările Vădind grija pentru situația majore care frămîntă lumea pect reciproc și înțelegere in­ dintre popoarele noastre etanose din zona geografică a Balcani­ contemporană: respectarea nor­ tre popoare, precum și a altor o extindere continui, o apro­ lor. in cursul convorbirilor a melor și principiilor de drept numeroase rezoluții adoptate de fundare permanentă in coo- fost reafirmată hotărirea de a internațional in relațiile dintre Adunarea Generală urmărind sens cu năzuințele, cu iulere- contribui la dezvoltarea in state. întărirea păcii și securi­ amplificarea activităților și sele popoarelor român si bol- continuare a legăturilor de tății internaționale. înfăptuirea preocupărilor O.N.U. în acest gar. cu aspirațiile twow po­ bună vecinătate, a colaborării dezarmării, soluționarea con­ domeniu. Și în acest an. Adu­ poarelor. dintre țările balcanice, pentru flictului din. Orientul Apropiat narea Generală va examina Realizările dobindite de po­ transformarea acestei regiuni — inclusiv rezolvarea proble­ propunerile prezentate de poarele rf îp *i bulgar n intr-o zonă a păcii durabile, a mei palestinene —. situația din. România și alte state menite construcția socialistă, in dez­ securității și cooperării reciproc Cipru. întărirea rolului. O.N.U. să promoveze colaborarea in­ voltarea economiei, a col toni avantajoase. Cei doi conducă­ in lume, cooperarea economică ternațională in asigurarea con­ socialiste, ritmul acceleri: al tori de partide, remarcind im­ și tehnico-științifică internațio­ dițiilor de viață, muncă. învă- progresului in toate domeniile portanța deosebită a Confe­ nală. politici și programe rela­ tămint și educație care, preocu- , vieții sociale creează preuMte rinței partidelor comuniste și tive la tineret, chestiunea Na­ pă tineretul din lumea întrea­ FRANȚA. Aspect de Io o recenta demonstrație de protest împotiiva încercărilor de a se împiedica tot mai favorabile pentru a muncitorești din Europa, des­ mibiei. problemele alimentației gă. participarea comuniștilor la guvern, în țările occidentale ridica la noi cote lecăxer.ie fășurată Ia sfirșitul lunii tre­ mondiale, mediul înconjurător Tematica lichidării colonialis­ reciproce. Puternicele temelii cute. au apreciat această re­ etc. mului și neocolonialismului va ale conlucrării ioo«in» bulgare uniune drept o contribuție re­ Ca și in trecut, problematica fi prezentă pe agenda de lucru 1“ își găsesc, de fiecare dau. am marcabilă Ia lupta pentru pace, dezarmării va deține o ponde­ a sesiunii printr-un număr de imbolduri in relațiile dintre securitate, colaborare și pro­ re însemnată in cadrul lucrări­ șapte puncte, dintre care rețin Partidul Comunist Roman gres social. lor sesiunii, atit prin numărul atenția. in primul rind. pro­ CUVINTAREA REPREZENTANTULUI ROMÂNIEI Surprize Partidul Comunist Bolcnr. m Poporul român, tinăra gene­ mare de puncte înscrise la acest bit ma Namibiei. chestiuntj-a contactele si intihtirile frec­ rație salută din inimă această capitol al ordinii de zi (17). cic Rhodesiei si aplicarea Declara­ Consiliul de Securitate al a-și hotărî singur soarta, repre­ și dificultăți vente dintre tovarim Nirutar nouă filă din cronica priete- și prin importanta vitală pen­ ție: privind acordarea indepen­ O.N.U. examinează în prezent zentantul român a arătat că Ceausescu «i Todor Jivfcp*. nici și colaborării fruetuoase tru omenire a opririi cursei dentei țărilor și popoarelor co- plingerea Zambiei în legătură menținerea vestigiilor colonia­ Primul experiment de cerce­ care au marcat. «■ fiecare pri­ româno-bulgare și iși exprimă înarmărilor. în acest sens, re­ loniale. Ca membră a Consiliu­ cu actele repetate de agresiune lismului și a politicii rasiste și tare a solului marțian intrigă pe lej, momente de • deaacMtt convingerea câ ea se înscrie țin atenția punctul privind lui O.N.U. pentru Namibia. comise de regimul rasist din de apartheid constituie o sursă oamenii de știință americani în­ însemnătate in evoiofia asres- ea o nouă contribuție la dez- creșterea rolului O.N.U. in do­ România aduce o contribuție Africa de Sud. permanentă de tensiune, de a- că înainte de cunoașterea- re­ dentă a prietesM dwtre po­ voltarea raporturilor muhila- meniul dezarmării, la care țara nemijlocită și in cadrul O.N.U. în ședința din 28 iulie au luat gresiune și de conflicte care zultatelor. sale. Pămintul recol­ poarele. partidele w tânăr terale dintre partidele si sta- noastră și-a adus o contribu­ la sprijinirea luptei mișcărilor cuvintul în dezbateri reprezen­ pun în pericol pacea și secu- tat de brațul sondei „Viking-l" noastre. tele noastre, in interesul reci­ ție însemnată prin activitatea de eliberare națională din teri­ tanții Beninului. R. P. Chineze, ritatea internațională. pentru a fi analizat in labora­ Un asemenea eveaimem. pe­ proc. al victoriei cauzei socia­ desfășurată în cadrul lucrărilor toriile aflate încă sub domina­ Cubei, Egiptului. Liberiei. Ma­ Considerăm — a spus repre- toarele miniaturizate cu care trecut in aceste zii* l-a «omat- lismului. păcii si înțelegerii tului special pen:: ție. colonială, prin continuarea dagascarului, Zairului și Româ­ zentantul român — că este de aceasta este dotată are aspectul tuit vizita internaționale, pentru făurirea dierea rolului O.N.U. in dome­ inițiativelor sale vîzind elabo­ niei, precum și reprezentantul datoria Consiliului do Securita­ nisipului umed, deși zona este tovarășul Nieolae Ceo^eteu. unei lumi mai bune si mai niul dezarmării, precum și alte rarea de programe concrete de S-W.A.P.O. — mișcarea de elibe­ te să ia toate măsurile necesare foarte aridă. „Este un material secretar general al Partădoim drepte pe planet* noastră. puncte privind înfăptuirea u- asistență multilaterală in fa­ rare națională a poporului din pentru a pune capăt actelor de straniu’1 — a relevat, intr-o pri­ Comunist Rcaeăp. presedialHe nor măsuri concrete. eficace, voarea mișcărilor de eliberare Namibia. provocare comise de Africa de mă declarație profesorul Robert Republicii Socialtsae r —iun IO AN TIMOFTE pentru realizarea obiectivelor națională. Consiliul de Securitate, a a- Sud împotriva țărilor africane, Hargraves, . de la Universitatea Deceniului dezarmării. pro­ Pe linia preocupărilor pentru rătat in cuvintarea sa reprezen­ precum și politicii acestei țări Princeton. „Sint surprins de clamat de O.N.U.. la inițiativa întărirea rolului si prestigiului tantul României, ambasadorul prin care se încearcă înlocuirea coeziunea mostrei. Nu cred că MOSCOVA României : studierea completă Națiunilor Unite in lume, ple­ Ion Datcu, nu trebuie să ra- dreptului cu forța. Consiliul de cineva s-a așteptat la așa ceva, a problemei zonelor denuclea- nara Adunării Generale va re­ mină indiferent cind suverani­ Securitate trebuie să ia poziție într-o zonă uscată și bătută de rizate. reducerea bugetelor mi­ lua dezbaterile pe marginea tatea și integritatea teritorială ale fără echivoc in favoarșa res­ vînt“. Noi experiențe litare. crearea de zone der.u- inițiativei românești privind unui stat membru al O.N.U. sint pectării suveranității și integri­ Primul experiment a fost mar­ Convorbiri româno-sovietice clearizaîe. in diferite regiuni creșterea roiului O.N.U. și îm­ încălcate. Este cu atit mai ne­ tății teritoriale a Zambiei și să-i cat, pe de altă parte, de apari­ ale lumii, interzicerea fabrică­ bunătățirea Cartei, prin anali­ cesar ca O.N.U. să-și îndepli­ acorde sprijinul necesar pentru ția unor dificultăți. Este posibil științifice rii și perfecționării unor noi zarea raportului comitetului nească răspunderile cu cit vic­ a respinge actele de forță co­ ca una din mostrele colectate de privind colaborarea in domeniile tipuri și sisteme de arme de special creat in acest sens. tima actelor de agresiune este mise de regimul de la Pretoria. brațul automat să nu fi fost in­ distrugere in masă etc. Ideile documentului românesc un tinăr stat african care nu Este necesar, de asemenea, ca trodusă în laboratorul destinat Agenda bogată dedicată pro­ avansat la ultima sesiune a A- dispune de mijloace necesare O.N.U. să ia măsurile necesare Generale, expresie a ei, care urma, să facă cercetări pe „Saliut-5 blemelor dezarmări: la viitoa­ cur.ă: pentru a se apăra singur. pentru a asigura exercitarea de in vederea descoperirii unor mo­ științei si tehnologiei rea sesiune a O-N.U. vine să De cupărilor României in di­ Relevind că actele de forță către popoarele din Africa lecule organice. Directorul pro­ c**nf;rme ineâ o dată actuakta- recția îmbunătățirii activității împotriva Zambiei au fost co­ australă supuse oprimării colo­ iectului. James Martin, a indi­ tea s; reaEssnul programul-: de s-r-jriuriî si metodelor de lucru mise de Africa de Sud. folosin- niale și rasiste a dreptului lor cat că natura problemei surve­ dezarmare prepus de țara noas— ale orcanizației. rețin in con- sacru la autodeterminare, la in­ nite nu este deocamdată cunos­ Membrii ia ultima sesi-ao. m docu- :_suare atenția parucipantiior du-se de teritoriul Namibiei, te­ bitale - soviet! dependență și suveranitate na­ cută. S-ar putea însă ca ea să xrripd Rccna- la lucrările sesiunii, date fiind ritoriu -deținut ilegal de către țională. întîrzie cu aproximativ o săp- ris Voiinov ■ prebneseie dezarizân-- artuaLtaiea si viabilitatea pro- efectuat, in R.S.A.. care încalcă dreptul sa­ în încheiere, ambasadorul ro- tămină efectuarea studiilor res­ zl rmd aie efezarmâr- Mnerilar romînryti vizind de- pective. 22-a zi a € ■znrarsa arcs =oerat^zar*a vieții O.N.U. cru al poporului namibian de mân a reafirmat solidaritatea mo», noi ex In generai, experții N.A.S.A. țării După cum noastre cu țările africane apreciază că șansele descope­ -~«a pr>- care iși apără cu hotârire și TASS. cei EâcE zje arr>- După cutremurul din R. P. Chineză ririi unor indicii de viață, sint continuat a A±r-Ari. O- curaj dreptul lor inalienabil la reduse, aceasta și din cauza ari­ tul ..Cristal jadafl leme de îMpor* existență independentă, precum dității solului marțian pe care lie. Ei au corn s-a plasat compartimentul de tastă major» pectm rocrun:- și sprijinul ferm acordat de po­ control al zi» tatea mteraapocaiâ. cum sm: Mesaj de compasiune adresat de C.C coborire al sondei „Viking-1“. Ei pre observați straieoei inîereatxx- porul român popoarelor din consideră că zona stabilită în formării și nale de dezvoiiare pentru cel Africa australă care luptă pen­ principiu pentru amartizarea Miercuri. < de-a! doilea Deceniu al dez­ tru a se elibera de sub domi­ sondei „Viking-2“, situată mai de aseme voltării. in lumina Programului al P. C. Chinez populației afectate „Reacția”. S acțiune privind instaurarea nația colbfnală și rasistă și a aproape de polul nord al plane- r intent const, i noi ordini economice m- deveni membri cu. drepturi da-, . tei, este , mai potrivită pentru ticularităților ticna unit în lupta pentru în­ laționale. problemele dez­ Comitetul Central, d P.C. pline ai comunității • de -națiuni cercetările de această natură, ții de imp.: Chinez a adresai un țneșaj de lăturarea urmărilor gravei ca­ voltării și cooperării econom i- întrucit. conține mai multă apă. plexul U.RS.S. fomsirea intemaționale. cooperarea e- compasiune populației din zona lamități națurale. independente. dintr-un tomică și tehnică intre țările Tangșan-Fengnan. afecta’.ă de dispuse curs de dezvoltare, proble­ puternicul cutremur de la 28 lipite cap ia mele alimentare mondiale, ra- iulie. PE SCURT «PE SCURT» PE SCURT» PE SCURT»PE SCURT tec de mar.g: ortul celei de-a IV-a Confe- Mesajul relevă că seismul, telc. in timp ințe a Națiunilor Unite pentru care a afectat, de asemenea, călzite cu municipalitățile Tientsin și După ce această abținere a • LA ÎNCHEIEREA CON­ stanțe specia Pekin, a provocat mari pierderi Japonia : „Afacerea fost anunțată de către partidele VORBIRILOR purtate intre reacție chin de vieți omenești și mari daune Lockheed" nu s-a republican și socialist-democra­ președintele Gerald Ford și pri­ cantitate dc materiale, îndeosebi in. orașul tic, în cursul serii de miercuri o mul ministru australian, Mal­ ducerea ace Tangșan. Preocupați in mod încheiat decizie asemănătoare a fost colm Fraser, la Washington a mint, ele t deosebit de soarta populației luată și de către Direcțiunea fost dată publicității o declara­ cercetări me Importanța transpunerii în viață din zona calamitată. președin­ • PREȘEDINTELE ȘI Di­ Partidului Socialist. ție comună care subliniază, in­ Starea sâna’. tele Mao Tzedu-n și C.C. al RECTORUL executiv al com- tre altele, importanța pe care lor. precizează P.C.C. exprimă sentimente de paniei japoneze de aviație ci­ • CA URMARE a politicii cele două țări o acordă relații­ este bună. profundă compasiune locuitori­ vilă ..All Nippon Airways14, To- sale de discriminare rasială în lor cu R. P. Chineză, apreciind lor din această regiune J — se kuji Wakasa și Toshio Fujiwara, sport — informează agenția că participarea Chinei la viața a principiilor Cartei drepturilor spune in mesaj. Totodată, me­ au fost acuzați formal de pri­ • LA ROMA France Presse — Republica Sud- internațională este un element sajul exprimă convingerea C.C. mirea ilegală a unor fonduri de Africană a fost exclusă din fe­ important al păcii și progresu­ rile plenai al P.C.C. că populația și mili­ aproximativ 500 000 dolari din derațiile internaționale de box, lui în lume. Președintele Ford, trai al Pai si îndatoririlor economice ale statelor tarii din zonă se vor angaja partea firmei americane „Loc­ ciclism, judo, natație, tenis de adaugă declarația, a reafirmat Spania, ferm în activitățile, de comba­ kheed". Compania japoneză a masă, volei, haltere, lupte, atle­ cu acest prilej voința Statelor aprobarea ordin tere a efectelor cutremurului, încheiat în octombrie 1972 un tism și fotbal. Unite de a continua normaliza­ tarul generai Comitetultul economic al bârii cartei, aceasta fiind in in­ vor dezvolta producția și vor contract cu corporația america­ rea relațiilor cu R. P. Chineză liago Carrillo ECOSOC. ale cărui lucrări con- teresul așezării raporturilor e- desfășura energic munca ele nă în vederea achiziționării a 21 • GUVERNUL INDONE- în baza comunicatului de la portul Corni? Tinuă la Geneva, a trecut la e- conomice dintre state pe baze reconstrucție sub conducerea avioane „Lockheed-Tristar". Șanhai. xaminarea punctului privind not al democratizării vieții in­ organelor locale de partid, bi- ZIEI a adoptat o hotărîre Carta drepturilor și îndatoriri­ ternaționale. zuindu-se atît pe forțele pro­ în virtutea căreia actualele lor economice ale statelor. în ceea ce o privește — a prii, cit și pe sprijinul popu­ Giulio Andreotti a convorbiri dintre oficialită- Documente Luind cuvintul pe marginea continuat vorbitorul —, Româ­ lației din întreaga țară. In acceptat să formeze Iile de resort de la Djakarta punct, reprezentantul nia se străduiește să pună cu încheiere, mesajul adresează și companiile petroliere sovieto-nipone Nicolae Dinu a subliniat consecvență și fermitate in a- membrilor de partid, tineretului noul guvern italian străine referitoare la revi­ zuirea condițiilor inechitabile • LA TOKIO au fost semnate anța pe care o acordă plicare — in cadrul relațiilor comunist, cadrelor revoluționa­ o serie de documente intergu- Romania transpunerii in viață economice pe care le desfășoa­ re. muncitorilor, țăranilor și • DUPĂ 16 ZILE DE COX- de împărțire a beneficiilor SULTARI, premierul desemnai, vernamentale sovieto-nipone Kincipiilor înscrise in Carta ră cu peste 130 de țări ale lu­ militarilor chemarea de a ac- rezultate din exploatarea, privind acordarea de credite • BANANE LA_ T K-K? d:uri lor și îndatoririlor eco- mii — principiile înscrise în Giulio Andreotti, a acceptat, joi, prelucrarea și comercia.jza- cut in condîți să formeze noul guvern, infor- rea țițeiului să ia sfirșit la Uniunii Sovietice in vederea ice ale statelor. Acest docu- Carta drepturilor și îndatoriri­ achiziționării din Japonia a unor și tropicale, a L adoptat cu aproape doi lor economice ale statelor. Re- • PRINCIPALII MEMBRI AI mindu-1 pe președintele republi­ 1 august. piere de orași OPOZIȚIEI din Transkei. Ban­ cii, Giovanni Leone, că renunță întreprinderi complete pentru tadine nordică in urmă de Adunarea Ge­ ferindu-se la documentele în­ Reprezentanții indonezieni producerea de îngrășăminte și Zainiddin Far. ală a O.N.U.. reprezintă, in cheiase de țara. noastră cu di­ tustan din. Republica. Sud-Afri- , la rezerva sub care a primit a- la convorbiri au cerut_ ___ca 85 cauciuc sintetic, precum și pen­ nut de la o gn ceotia României, unul din * ferite țări ale lumii cu ocazia cană, au fost arestați, intre a- ceastă misiune. învestitura Ca­ la sută din beneficiile reali­ tru prelucrarea gazelor, in va­ ceștia figurînd și H. N’Cozaki, șapte ani. prira rumeniele de valoare in schimburilor de vizite la cel binetului monocolor democrat- zate de companiile străine ORAȘE DIN LUME, ce ’ -i - să contribuie la edifi- mai înalt nivel, desfășurate în liderul Partidului Democratic — să revină guvernului Indo­ loare totală de peste - 450 mili­ nizația ..Busines mei noi ordini econo- cursul anului 1975. an care a ur­ aflat la Johannesburg. creștin urmează să fie asigurată neziei. veniturile realizate de oane dolari — relatează agen­ se înregistrează îemațiocale — a arătat mat adoptării cartei, vorbitorul Agenția France Presse relevă în Parlament prin abținerea de industria petrolieră consti­ ția TASS. La executarea co­ vețiene. Ancheta a relevat câ acestea.au la bază că arestările, ale căror motive zînd costal a zeee uL De aceea, se impune la vot de majoritatea deputaților tuind principala sursă de fi­ menzilor prevăzute in documen­ ; statele să acționeze principiile incluse ’ în Carta nu sint cunoscute,.se fac.in baza nanțare a planurilor de dez­ funcție de acest :r partidelor democratice din Arcul în ordine Tokto. < a da curs angajameme- drepturilor și îndatoririlor eco­ regulilor de urgență aflate in voltare economică te vor participa peste 800 de penhaga. Lagos. Part in momentul apro- nomice ale statelor. Vigoare în această regiune. constituțional. firme japoneze. • CITE PODURI ARE PBAGAT celor 100 de turnuri-, ci ale cărei ape străbat c altul, sint legate între orașului. întins pe șapte Bucureștiul necunoscut. Orașul fel de construcți:. Acest* văzut de George Călinescu (I). aflate în construcție și * se 17.40 Șah-mat... în 15 minute. 17.55 portului feroviar. Cel Prietenul credincios — producție durile aflate in const! a studiourilor - britanice de televi­ integrat in magistrala ziune. 13,50 Arte vizuale. 19,20 1001 orașului, aceasta trece V1NEXI. » RUE de serj. 19.30 Telejurnal. 20,00 nătprului pod durat din oțel p« ..Toate pânzele 1 sus**-! . (partea a ansamblul lucrărilor de modermsare : Scala (orele 9,15; RESPIRAȚIE LIBERA : Cotro- PAPILLON : Flamura (orele CERCUL MAGIC : Flacăra (orele Il-a). 20.45 Viața economică a Ca­ șului Praga. podul-gigant ocupă -- 15: 29J9). cer.i (orele 10; 12; 14; 16; 18; 20). 9.45; 12,30; 16; 19,30), Tomis (orele ,30: 18; 20). pitalei. 21,05 Telex. 21,10 Film ar­ de vedere al arhitecturii și consan DLONADELCR : PRIZONIERUL DIN MANHA­ 8.45; 11,30; 14.15; 17; 19.45). Grădi­ AVENTURILE CELOR TREI tistic: „Sarea" — producție a stu­ rită contribuției pe care o va ad-re -a ; ÎL»: 1X45; 16; TTAN : Aurora (orele 9; 11,15: na Tomis (ora 20,15). Gloria (ore­ MUZICANȚI : Floreasca (orele diourilor iugoslave. Premieră - TV. f icului auto. Se apreciază, astfe c* 1X30: 15.45; 18: 20); Grădina le 9; 12: 16; 19). Grădina Titan 15.30; 18; 20). 22,25 închiderea programului. ore pe el vor trece aproximativ »9i oe ___ A BVMCI PENTRU O VA- Aurora (ora 20.15), Eforie (orele (ora 20.30). DINCOLO DE POD : Munca TOR PENTRU PREVEDEREA (ITKFX1BH • A : Timpuri Ne. ( orele 9; 9,15: 11.30; 14: 16.15: 18,30: 20.45). VERONICA SE ÎNTOARCE ! (orele 15,45; 18; 20.15). PROGRAMUL 1 americani de la Universitatea c*: f tXJB: 1M5: 19: TEXAS. DINCOLO DE RÎU : Flamura (ora 8.30). FRAȚI DE CRUCE : Rahova (o- la punct un procedeu original ce pre edere USABVL PIEDONE LA Favorit (orele 9,15; 11,30; 13,45; 16; TOM ȘI JERRY : Grivița (orele rele 16,30; 18,30), Grădina Luceafă­ 15,00 Avanpremiera zilei. 15,05 Este vorba de un „vibrator- ur-.a^. “ -KONG: Sala Palatului 18,15; 20,30), Festival (orele 9; 9; 11; 13), Doina (orele 9,30; 11; rul (ora 20). Emisiune în limba germană. 16,30 special amenajat, ce tractează o pla i d« ___ ..Bucu______ti (orele 11.15: 13.30: 16: 18,15; 20,30), Mo­ 12,30; 14; 15,30; 17). HAIDUCII : Victoria (orele 9.15; Jocurile Olimpice de vară1— pămint. asupra căreia este exercita'î 15.45. 19.45). Luceafă- dem (orele 9: 11,15; 13,30; 16; 18,15; CĂLĂREȚUL CU EȘARFĂ : 11.30; 13.45; 16; 18.15; 20.30). Montreal 1976. 19,00 Tragerea • loto. Teatrul , Mie - (la Rotonda lat.ii hidraulice, o presiune de 7 : ce 20.30). Grădina Modern (ora .20), Grivița (orele 15,45; 18; 20). STEAUA FERICIRII CAPTIVE î 19,10 1001 de seri. 19.30 Telejurnal. scriitorilor —■ Cișmigiu) : SINT mite in' sol unde elastice — a expLc*: Grădina Parc Hotel (ora 20.30). DOAMNA ȘL VAGABONDULS Viitorul (orele 15.30; 19). 20,00 Revista economică TV. .20,30 SUFLET __DIN SUFLETUL NEA- procedeului, profesorul Thomas McEvill NUNTA : Bucegi (orele 16; 18). Volga (orele 9.30; 11,30; 13.30). PATIMA: Vltan (orele 15.30: 18). Concursul național de muzică MULUI MEU£U — _spectacol ______de su- examinat în scopul anunțării din PORUMBELUL : Excelsior (orele CEL ALB, CEL GALBEN, CEL AMORUL VRĂJITOR: Grădina ușoară — Mamaia ’76. 21,15 Jocu­ net și lumină — ora 20,30: Teatrul lor. Experiențele cu originala instalape 9: 11.15: 13,30; 16; 18,15; 20,30), Me­ NEGRU : Dacia (orele 9; 11,15; Vitan (ora 20,15). rile Olimpice de vară — Montreal Giulești (la Sala Columnei de la zent. de-a lungul faimoasei falii Sar. J lodia (orele 9; 11,15; 13,30; 16; 18,15: 13.30: 15,45; 18; 20,15). C1NTECELE MĂRII: Unirea 1976. 22.00 24 de ore. 22,15 Jocurile Muzeul de Istorie a R;S.R.) ; DE fisură, formată in. California pe o d:>; 20.30). CERUL E CU NOI : Doina (ore­ (orele 16; 18); Grădina Unirea Olimpice de vară — Montreal 1976. LA STRĂBUNI PÎNĂ LA TINE — CAPRICIILE MĂRIEI : Capitol COMEDIE FANTASTICA : Lumi­ le 18.30; 20.15). (ora 20). spectacol de sunet și lumină — km. este considerată principala cauză xm 9J9-. u.45: 14: 15.15: 1L39: trate in zona de vest a Statelor Ur.'-.e na (orele 9.30: 11,30; 13,30; 16; 18; CURSA GREA : Ferentari (orele FRATELE MEU ARE UN FRATE orele 16 și 17; Teatrul Evreiesc de Patria (orele 9; 11,30; 13.45. 20). 10.30: 15.30; 18; 20,15). FORMIDABIL: Pacea (orele 16; PROGRAMUL 2 tei seismice din 1906. care a distr - aproao* 15: 19J9: 39.45). Patinoarul ..23 Stat : HAI NOROC ȘI... ZEILIGr San Francisco e RECORD AVIATIC, CORUPȚIE PE AUTOSTRADA : CONTELE DE MONTE CRISTO : 18: 20). Angnct* (ora 29.15), Grădina Festi­ Lira (orele 16: 18,15). Moșilor (ore­ Feroviar (orele 9; 11,15; 13,30; 16; O ZI DE NEUITAT: Popular 15,00 Festivalul-concurs de muzi­ SOR —ora 19,30; Teatrul „C. Tăna- tip „Lockheed-SR“ a stabilit un nou record val (ora 29.15). teză, atingind 3 336 km la orii pe : • le 9; 11.15: 13.30; 15.45; 18). Grădi+ 18,15; 20,30). (orele 15,45; 18; 20,15). că cultă și dans clasic „Darclee“ se“ (Grădina Boema) : E NEMAI­ pierea bazei californiene Beale. Vechiul INSTANȚA AMINĂ PRONUN­ na Moșilor (ora 20.15). ZILE FIERBINȚI : Crîngași ÎNTOARCEREA LUI MAGEL­ — ediția a IlI-a — 1976. 15,40 Pu­ ȚAREA : Cosmos (orele 15.30: 18; NEAMUL ȘOIMĂREȘTILOR : (ora 17), LAN: Grădina Lira (ora 20,30). blicitate. 15,45 Vîrstele peliculei. POMENIT — ora 19,30: Ansamblul km la oră. 29.15). Progresul (orele 15,30; 17,45; Arta (orele 15,30; 19), Grădina PRIETENII MET ELEFANȚII î SIMON BLANCO: Grădina Bu- 17,00 Telex. 17.05 Voie bună, cînt „Rapsodia Română" : FRUMOASĂ 29). Arta (ora 20). Giulești (orele 10; 16; 19). cegi (ora 20). și joc — emisiune folclorică. 17,25 . EȘTI, MINDRÂ ȚARĂ — ora 18,30.

REDACTIA ȘI ADMINISTRAȚIA: Bacuresd Piața ^Sclnteii" Tel: 17 60 10, 17 60 20. Abonamentele se fac la oficiile poștale și dil’uzorii din întreprinderi și instituții — Tiparul: Combinatul Poligrafic „Casa Scînteii“. Cititorii* din străinătate se pot abona prin ILEXIM — Serviciul export-import presă, Calea Griviței nr. 64—66, P.O.B. 2001 telex 011226, București. 40362