Stinul Adă-I Țăriiînapoi

Și rămâi înnoicu noi! Și rămâi cuȚara , Doamne, Ierni Adă-ne șiveriși toamne, Numai Tu sănumaipleci. Dintre noicei răi săfugă, Dar edreaptă și-ipeveci, Iartă-ne de-această rugă E tot ȚaraRomânească. De laNistrupân-laTisa Rupt dingliastrămoșească, Dă-ne Doamne,Tot ce nis-a Și dă-i,Doamne-nveci UNIREA. Și dă-ipace-acestei Țări Întregește Nouă-n cele patruzări, Și Republici separate. Fă-le-n stepe soviete Într Srtânge-i Doamne-ndouăcete, Du-i deunde-aunăvălit. Dar Tu, Doamne,ia-i Din Apus, dinRăsărit, Și ne-aunăvălit destui Peste noisevor stăpâni. Cei primițidenoi Peste țarășiromâni; În blestemul ce apasă Singur el peel sefură. Cine-și fură-n veci vecinul Scris de-apururi Împlinește-ne Destinul Adă-i țăriiînapoi. Duși cusilaprinSiberii, Pe românii smulși Scoate-i, Doamne,dinmizerii Și cudorurile-ntregi. Am rămas cu-același grai Jefuiți Noi, șirupțide-alȚăriiplai, Dulcea noastră Bucovină. Înrobita-sfârtecată Din Nu uita, Slăvite Tată, Basarabia întreagă Și-adă-ne lasânul De păcate ni-idezleagă Iartă-ne jefuitorii, Basarabia lațară. Adă-mi, Doamne,înapoi, Din credința milenară, Doamne, nupleca dinnoi, și locurilesfinte aleromânilor pentru toate bisericile Rugăciune -un târg înalta Ta Lumină, și primăveri cuploi și dușipribegi, -ne zidirea și șaptesate, Evenimente... Consemnări în Scriptură, în casă și goi, țării , . de și du-i,

Florian Saioc

– – vine lecț vine hrănesc această dorinț care anotimpuri două genere, în mân, vara noastră, autoarea greș nu nici să (sper zice retrospectiv,aș Privind datorie. sfântă spaț terea cunoaș noi, Pentru Dumnezeu. Bunul de binecuvântat pământ acest pentru notaț m-au captivat Trifan distinsei Elena pana profesor doamne sub călătorie de rile subiecte. alte spre fuge mintea-mi deh!... dar, jurnal, un păstrez deși suflet, de tații no- făcut mi-am nu scris, la așternut România, mită nu noastră, a sfântă aceasta Ţara eu hrănească spiritual! se să timp face ce-și cel Fericit trivă. etu ochi pentru esnl ma ău s teat înfi tresalt… să făcut m-a personal, mine, pe „Tisa”, hotelului balconul la de arevizitatoareacare o pe stațiunii, coalei dela1784-1785. bagi, ca istoric. Şi pentru a fi a pentru Şi istoric. ă o rfr l ppsl n staț Olăneș în popasul la referi voi mă precum Cloș Horea, la gândindrea, aminti zguduie ne 1752, la de ctitorie Bisericuț Iată! le… seco multe mai – exagerezdeloc nu – tuției noastre. insti- al Univ.Dr,colaborator Prof. Calcan, Gheorghe domnul de nută susți- temă U.P.G,Ploiești, - Uniri” Internaț tiv 29noiembrie: borator alinstituțieinoastre. cola Jurist, Ionescu, Elena doamna violenț cescu”,de susținută temă Ploiești, Băl generează „Nicolae Gimnazială Şcoala - care flict 26noiembrie: tuției noastre. Calcan, Prof. Univ. Dr, Gheorghe colaborator al insti- domnul de tă susținu temă Edeleanu”,Ploiești, Tehnic„Lazăr Colegiul - Uniri” rii noiembrie: 26 omi i aet oi, însemnă motiv, acest din Tocmai parcurs am vieții lungul De-a În viziunea d-sale, fiecare popas de binecuvântare o este Călătoria rmaa prpciă asupra „perspectivă” Frumoasa i e nm, nlrn dn iubire din înflorind inimă, de ii ti. O certă invitacertă O ti. ț ș ș ie de viaț de ie i ei, uciș ș i la tovarăș la i i le-am perceput ca pe niș pe ca perceput le-am i uu rmns sa cuveni s-ar românesc iului oa Cneau Marii Centenarul ional pnr sfe, deopo suflet, pentru și LUMINA CUNOAŞTERII rcns, u m-am nu recunosc, și i, prin înfrângerea răs Smoinl Fes- „Simpozionul ă, deopotrivă, traiect deopotrivă, ă, Sree e con- de „Sursele Cneau Ma „Centenarul a de lemn din Albac, Albac, din lemn de a ii lor de arme, io arme, de lor ii ș i convingătoare, i ă de cunoaș ie de a traversaa de ie ș tan ră- toamna i esc), pentru pentru esc), ca ș de i Criș i iunea iunea

Livia Ciupercă tere. ă” ă” an, an, - - - - te te și ------

în orele de tainică meditaț deveni un pre ț putea ne-ar (Editura 2018), București, Betta, călătorie de Însemnărilor lo- aceste toate curi… prin purta vor ne paș ce până Dar cunoscute. fi a de demne minunate… locuri hoslovacia, dar mânesc, ro pământ tot unde-i – Transnistria Moldova Republica în România, ceea cemerităcunoscutșiadmirat. ochiul traversezecu încurajat-o să au amurg din sau prânz din diverse documentații. culese nu trăite, emoții densate con- sunt ei Trifan!copertele Întrena profesordoamnei Ele recentăa carte nia Mare?! fărăcarede vorbitfi n-am Româde… - exact acum 200 de ani? Sau la acel născut Brătianu, Brătianu, Dumitru tru prim-minis un cu Brătienilor, nastia Di minte? tresaltă-n ce-mi Brătianu, moților cuIancu-nfrunte! Libertății…a amintirea înflorește ne 1848… anului a Câmpie însângerata ruia… aumeditatRomânii… la1918! lumea)… când de vechi tor, tot răsfoind ziare âd r ee d gmai l Blaj… întâmplă mine, de descoperit la (poem gimnaziu de elev era când „Tisa”,poem, pe Cotruș, Aron de creat amplu un de amintit mi-am că Pentru Simplu. ce? De sufletul… orându-mi – – 13decembrie: Combaterea 13 decembrie: instituției noastre. Elena Ionescu, doamna colaborator Jurist, al de susținută temă Ploiești, Bălcescu”,„N. Gimnazială Şcoala - că” laborator alinstituțieinoastre. co Jurist, Ionescu, Elena doamna de Gimnazială „N.Bălcescu”, temăsusținută Ploiești, Şcoala - droguri” de lui lp, r, ie ieuâtt în binecuvântate zile ore, Clipe, la de cel dimineață, de Soarele această captivantă este ce de Iată apare când Iar de… sfințit Blajul la de uite-așa, Şi ș atl, euăae lectura nenumărate, altele, i Atitudini ș i în Bulgaria, Italia, Ce Italia, Bulgaria, în i ș ios ghid i prevenirea consumu prevenirea i „Ce sunt drogurile. drogurile. sunt „Ce „Violenț nml li I.I.C. lui numele și și reviste vechi…

ș decembrie 2018 i cu pasul tot pasul cu și i-un partener i asupra că - asupra și domesti- a ie. ș ii ii ------i 10 Numărul 12 (141), Decembrie 2018, An XVI Atitudini decembrie 2018 Editorial Evenimente... Consemnări Atitudini decembrie 2018 de Ștefania Popișteanu, Luminița Avram, Adriana Zamfir SCRISOARE DIN ȚINUTUL-GÂND CĂTRE TOȚI ROMÂNII

de Gelu Nicolae Ionescu În luna decembrie, Casa de Cultură și Concursul de creație literară pentru- „Ion1 decembrie: Luca Caragiale” a desfășurat- membrii cenaclului „Atitudini”. - - următoarele activități culturale: Au avut loc mai multe momente cultu- • În data de 1 decem ral-artistice, după cum urmează: Desigur, această integrare se va re Cum altfel s-ar putea încheia edi brie 2018, Casa de Cultură „Ion Luca - Prezentări de carte ale autorilor Con torialul meu din decembrie decaât cu aliza, iar, până atunci, noi, românii, tot Caragiale” a Municipiului Ploiești a stantin Tudorache, Emilia Petrescu, „La mulți ani!” și cu un dar poetic! uniți vom rămâne, în spirit, în limbă,- participat, alături de alte instituții- Fie să ne regăsim în noul an 2019 Corin Bianu, Nelu Stan; în destin. locale, la manifestațiile organizate cu- - Spectacole de teatru (scenete),- ... Am să transcriu aici câteva im sănătoși, fericiți și cu cele mai bune gânduri. prilejul Centenarului Marii Uniri. Ast 10-21 decembrie: - susținute de membrii Cercului de- presii de la Festivalul Internațional de- 33 de gânduri fel, instituția noastră a fost prezen - Teatru «Atitudini» al Casei de Cul Teatru și Literatură „Liviu Rebreanu”, seara, virgulă albastră tă cu mai multe momente artistice, • Primăria Munici- tură „Ion Luca Caragiale” a Munici ediția a XIV-a, Bistrița, 27-30 noiem după „TU” susținute de membrii Grupului vocal- piului Ploiești și Casa de Cultură „Ion piului Ploiești; Unirea se realizează prin spi brie 2018. Evenimentul s-a bucurat- când invitația Lunii „Prahova”, de cei ai Cercului „Cinstim Luca Caragiale” a Municipiului Plo - Prelegeri ale doamnelor Mădălina rit, prin dragoste, prin înțelegere, de participarea unui număr mare dela suavul eroii neamului”, coordonate de dl. Ne- iești, în parteneriat cu Teatrul „Toma Paula Ştefan, Rodica Georgescu; prin acceptare, prin apropierea scriitori, atât din țară, cât și din Fran balet de lumină culai Vicol, dar și de tinerii înscriși în- Caragiu”, au organizat cea de-a VI-a- - Un moment muzical susținut de Nora unul de celălalt, prin întrajutorare, ța, Turcia, Israel și Cipru. Au fost pre- i-adusă de poștașul pleoapelor Ansamblul Folcloric „Prahova-Jr”, co- ediție a proiectului cultural „Atelierele Păunescu&friends. prin conștientizarea apartenenței- zentate reviste culturale care apar în- sub ordonat de dl. Vasile Enache. De ase lui Moș Crăciun”. Activitatea s-a des profunde la un neam, la o cultură, prezent în țară, au fost organizate ex un cer ca un câmp La final, a fost jurizarea concursurilor menea, elevii Cercului de teatru „Ati fășurat la Teatrul „Toma Caragiu” din- și premierea câștigătorilor. la o istorie comună. Această unita poziții, lansări de carte, lecturi, spec- cu maci și căruțe de lumină - te între români, indiferent de care- tacole folclorice și de teatru. Gazdele- tudini” al Casei de Cultură, coordonat Ploiești, zilnic, între orele 9.00 – 12.00. când focurile toamnei - parte a Prutului se află, există. noastre, coordonate de domnul direc de dl Gelu Nicolae Ionescu și cei ai Evenimentul s-a adresat elevilor plo se sting odată cu apusul - UNIREA ROMÂNILOR e înfăp tor al Palatului Culturii Bistrița, dom- „Atelierului de autocunoaștere, co ieșteni din clasele 0 – IV, fiind un prilej când trezire municare și scriere creativă”, coordo- pentru ei să își dezvolte creativitatea,- tuită, în primul rând de destin și nul Dorel Cosma, talentat manager și în cariere infinite niciodată nu am fost și nu putem- poet, ne-au oferit posibilitatea de a cu de marmură albă și de beznă nat de dna psiholog Emilia Petrescu, talentul artistic, îndemânarea și răb să fim altfel decât ÎMPREUNĂ!- noaște frumusețea și istoria orașului au recitat poezii. Reprezentanții insti darea. Copiii au realizat obiecte deco- când Sărbătorim, iată, împreună CEN Bistrița, de a interacționa cu scriitori tuției noastre au depus o coroană de rative de Crăciun cum ar fi: globulețe, urmele căprioarei flori cu ocazia acestui eveniment. steluțe, brăduți, felicitări etc. Cei apro TENARUL MARII UNIRI A ROMÂ de altă limbă, din alte culturi. Astfel, duc spre Rai NILOR, fiind UNIŢI! - s-a creat un spațiu real al dialogului- ximativ 600 de elevi din toate unitățile Granița administrativă este o cultural, un spațiu atât de necesar, mai când de învățământ din Ploiești au lucrat- Universităţii Populare minciună colosală, de care noi și lu- ales în această perioadă. Domnii Me Am fost luat și eu sub îndrumarea a patru artiști plastici,- „Dimitrie Gusti” - mea civilizată râdem, de mult timp. nuț Maximinian și Zorin Diaconescu în evidența pomilor înfloriți colaboratori ai instituției noastre: Mi • În cadrul ...Şi îmi vine acum în minte pie au fost moderatorii întâlnirilor între eminența primăverii haela Laslo, Ana Ignat, Floriana Vasi s-au desfășurat ac - sa de teatru „Casa de pe graniță” scriitori. Ambii, foarte talentați poeți, încântă cu ideile sale lescu, Valter Paraschivescu. tivități14 noiembrie: interesante și educative, după poate singurele care pot schimba a lui Slawomir Mrazek. În această aparținând unor generații diferite, au- cum urmează: lumea în bine – „Violența pe net-cy piesă de teatru este prezentată- reușit să asigure, ajutați de inimoasa ber bullying-ul” - Şcoala Gimnazială- situația incredibilă a unei familii, și foarte harnica doamnă Maria He- am fost și eu luat în zborul păsărilor „N. Iorga”, Ploiești, temă susținută de care, în urma deciziilor autorități rineanu, consultant artistic în cadrul ce se-ntorc 19doamna noiembrie: Elena Ionescu, Jurist, cola- lor, își vede casa împărțită în două Palatului Culturii Bistrița, o excelen- asemenea unor ornice de aer borator al instituției noastre. părți, deoarece linia graniței trece tă atmosferă mediind dialogul între- și-am ticăit inimă – „Comunicarea aser- chiar prin casa lor. scriitorii din diferite țări prin tradu - Am mulți prieteni români,- ceri și dovedind o excelentă disponi în piept de ceas tivă, o șansă de vindecare a relațiilor între oameni” - Colegiul Administra- frați, colaboratori, la Est de Prut. bilitate, care trădează o nedisimulată am stat și eu tiv și de Servicii „Victor Slăvescu”, Plo Ne vedem cu mare drag de fieca dragoste pentru cultură și artă. Felicit- în vitrina mișcătoare a apelor iești, temă susținută de doamna Emi re dată când putem și așteptăm să echipa de la Palatul Culturii Bistrița întocmai 22lia Petrescu,noiembrie: psiholog, colaborator- se realizeze și integrarea formală,- pentru acest eveniment, dar și pen sălciilor al instituției noastre. tru întreaga muncă desfășurată an de ce nu s-au ofilit niciodată administrativă. - 4 decembrie: - Paradox: am reușit să ne inte an, pentru promovarea Frumosului așteptând – „Cum înlăturăm vio lența dintre noi ?” - Şcoala Gimnazială grăm administrativ cu alte țări, în și Binelui ca mod de a fi. Am fost în - și-am …off… • Spectacolul „Ghetuța- „Florin Comișel”, Ploiești, temă susți cadrul Uniunii Europene, dar nu am cântat să întâlnesc la Bistrița oameni uneori cuvintele se termină… cu cadouri” la Teatrul Imaginarium 23nută noiembrie: de doamna Elena Ionescu, jurist,- reușit, încă, integrarea administra minunați și să le fac cunoscute revista Ploiești, (fostul Ciufulici). La eveni colaborator al instituției noastre. tivă cu românii de la Est de Prut. și activitățile noastre. Redacţia: Layout & DTP: ment au participat membrii Cercurilor – „Prevenirea conflic și ai Ansamblurilor instituției noastre. - Publicaţie editată de: telor” - Şcoala Gimnazială „Nicolae Constantin Dobrescu, Traian Adriana Nicoleta Zamfir Bălcescu”, Ploiești, temă susținută de D. Lazăr, Ion Bălu, Gabriela Teodorescu, doamna Elena Ionescu, jurist, cola DESPRE NOI: Primăria Responsabilitatea morală și juridică asupra 12 decembrie: 26 noiembrie: Adresa:Mădălina Paula Ştefan, Iulia Dragomir, Copertaafirmațiilor 1: făcute revine autorilor. borator al instituției noastre. Municipiului Ploiești și Casa Ion Şt. Baicu - e-mail: Spectacol de artificii, Piața Cetății – „Violența în școală” de Cultură „Ion Luca Caragiale“ Piața Eroilor nr. 1A, Ploiești foto 1: Alba Iulia, 1 decembrie • Gala Atitudini, care Fondator principal şi redactor 2018, s-a desfășurat la Teatrul „Toma Cara- - Şcoala Gimnazială „Florin Comișel”, a Municipiului Ploiești tel./fax: [email protected] Ploiești, temă susținută de doamna coordonator: [email protected] (Sursa foto: www.ziarulunirea.ro) giu” Ploiești. Această gală a constat în foto 2: Adunare popor, Alba Iulia 1918 două concursuri: Concursul de tea Elena Ionescu, Jurist, colaborator al Cofondator: ISSN: 0244/578 148 Tipărire: instituției noastre. Gelu Nicolae Ionescu 0725 893 134 tru/ recitare/ improvizație, cu două continuare în coperta 4 Ion Stratan 1584 - 0832 S.C. Seladocom S.R.L., Brăila secțiuni (pentru copii și liceeni/adulți) Atitudini decembrie 2018 Reflecții 1 REFLECŢII MĂRUNTE DESPRE „MODELE” (II) de Eugen Simion

Mai sunt, totuși, profesori eminenţi în Uni versităţile româneşti. Ei trebuie depistaţi şi, încă o dată, cultivaţi. Nu-i o ruşine, nu-i un act de oportunism să te apropii de un om învăţat şi prob şi să-i soliciţi sprijinul. Inclusiv sprijinul moral. Când Tudor Vianu mi-a arătat simpatie- în timpul studiilor mele și după aceea, am fost fericit. Simpatia lui m-a ajutat enorm să nu cla chez în obsedantul deceniu. Când profesorul Al.- Rosetti m-a citat printre patru-cinci absolvenţi- Eugen Simion în care îşi pune oarecare nădejdi intelectua le, încrederea în mine a sporit în chip specta sursa foto: www.ziarulprahova.ro - culos. Ascultându-l și, mai ales, citindu-l pe G. Călinescu, am avut sentimentul că geniul româ nesc n-a fost zdrobit de o istorie scelerată. În fine, când Perpessicius m-a luat în colectivul lui- de la Academie și m-a pus să copiez proza lui Eminescu și dicționarul de rime din manuscri se am avut o revelație, iar când G. Ivașcu și Al. Piru au reușit în 1963 să mă aducă la catedră,- după cinci ani de șomaj, am avut sentimentul că- nu-i totul pierdut pentru mine și că lumea ro mânească nu-i făcută numai din torționari, de Aveam de unde să-mi aleg magogi și spirite tranzacționale. Aveam de unde un model intelectual. să-mi aleg un model intelectual. Mi-l alesesem- Mi-l alesesem deja în deja în imaginarul meu. Citindu-l integral pe imaginarul meu. E. Lovinescu în vederea unei teze de docto- rat (conducător științific: Șerban Cioculescu), modelul meu s-a definit mai bine: criticul mo- dernității literare românești putea fi un model- accesibil. Fidelitatea lui pentru literatură (o fi delitate atât de incoruptibilă încât și-a sacrifi cat cariera socială), voința lui de obiectivitate (resemnarea în fața adevărului estetic), în fine,- civilitatea omului și rectitudinea caracterului său în lumea turbulentă a vieții literare româ nești, mi s-au părut exemplare și au provocat în mine dorința de a-l urma. Așa dar: mai puternic, mai stimulator este, după mine, modelul pe care 2 Reflecții Atitudini decembrie 2018

ți-l construiești singur. Act pur de bovarism intelec tual? Poate fi numit și așa. - Consultând biografia marilor intelectuali români, observ că ei își desenează un model ideal și, prin per severență și inteligență, ajung uneori să se identifice- cu el. Lovinescu este de părere că Maiorescu a devenit „maiorescian” prin caracterul său hotărât și prin inte ligența lui superioară. G. Călinescu observă că același- Maiorescu era, prin datele fundamentale, „un terian ardeleann” și că și-a învins fatalitățile temperamen- tului prin autoeducație. Iarăși, corect. E suficient să Pentru a deveni însă citești jurnalul său pentru a remarca faptul că olimpi tu însuţi un model, mai anul Maiorescu are momente când vrea să se sinucidă trebuie ceva: o voinţă sau să plece în America din motive sentimentale şi din- crâncenă de adevăr, pricina moralei publice ostile. Lovinescu, însuşi, este- de performanţă un produs al voinţei sale. Singur recunoaşte că şi-a în şi de caracter. vins psihea elegiacă moldovenesc pentru a deveni pro fetul modernităţii literare româneşti. Ce să mai zice de G. Călinescu?! El şi-a format un model universalist- transgresând stilurile şi epicile, ca omul construit din cărţi din cunoscutul tablou al lui Arcimboldo. Se poa te, dar, găsi un model, chiar şi atunci când el nu există- în imediata ta apropiere. - Pentru a deveni însă tu însuţi un model, mai trebu ie ceva: o voinţă crâncenă de adevăr, de performan ţă şi de caracter. Toate sunt dificile şi problematice, dar mai greu mi se pare de format şi apărat în epoca noastră, caracterul omului care scrie sau caracterul omului care intră în viața publică. Un profesor bun (un model posibil) poate să te înveţe de toate (să te- înveţe, inclusiv, cum să te dezveţi de falsele modele care bântuie în lumea noastră), dar în privinţa carac terului nu poate face mare lucru. Caracterul cade în seama fiecărui individ. El, individul este responsabil, în cele din urmă, ce face cu darurile lui naturale şi cu- învăţăturile pe care le primeşte în familie, în şcoală, în universitate şi, evident în comunitatea în care tră ieşte. În fond, nu-i o mare filosofie să recunoaştem că modelul în spatele căruia nu stă o mare conștiință morală este o simplă figură de stil, o formă fără fond. Atitudini decembrie 2018 Timp retrăit 3 ÎNTÂLNIRE CU PRIMA SOȚIE A LUI MARIN PREDA de Alex Ștefănescu

În 1980, cu câteva săptămâni înainte de a muri (când nimeni nu-și închipuia că va muri), Marin Preda m-a primit în biroul luiJurnal de directorde critic”, al Editurii Cartea Românească. Aveam în mână un exemplar din cartea- mea recent apărută, „ publicat chiar la- editura pe care o conducea,Cel și maivoiam iubit să i-ldintre dau cupămân auto- teni”,graf. Scriitorul era încă amețit, ca de șampanie, de suc cesul noului său roman „ ceea ce-l făcea mai binevoitor decât de obicei.- În plus mă simpatiza pentru că – așa cum povestea el însuși – eram singurul dintre numeroși scriitori publi cați de Editura Cartea Românească mulțumit – chiar încântat − de banii primiți ca drepturi de autor. În această stare de spirit m-a invitat să iau loc și i-a- cerut secretarei să-mi aducă o cafea și un pahar cu apă (el sorbea din când în când dintr-un pahar cu whis ky!). După o conversație convențională, mi-a făcut pe neașteptate unele confesiuni, dintre care o țin minte perfect pe aceea referitoare la femeile, în număr de- trei, cu care fusese căsătorit (cu ultima încă era). Mi-a explicat că prima dintre ele, Aurora Cornu, era fru moasă și inteligentă, următoarele având numai câte- una dintre aceste calități! - Mi-am dorit foarte mult, încă de pe atunci, să o cu nosc„Cel mai pe Auroraiubit dintre Cornu, pământeni” care apare ca personaj (Matil da), reprezentare a feminității capricioase, în romanul- Aurora la 19 ani, Portret realizat de Aurel Bauh . Înainte de 1989 nu se întrevedea însă nicio posibilitate de-a o întâlni. Se ex patriase încă din 1965, avea o locuință la Paris și una- la New York, iar mie nu mi se dădea voie să călătoresc în Occident (după ce în timpul studenției fusesem an chetat de Securitate pentru „afirmații dușmănoase la adresa regimului comunist”). Prima soție a lui Marin Preda devenise un personaj aproape legendar, deși (sau poate tocmai de aceea) numele ei era trecut pe lista neagră a celor aflați în dizgrația regimului. Minunea s-a petrecut, în sfârșit, în 1999, când am ajuns la New York, iar Aurora Cornu m-a invitat – prin- Eugen Șerbănescu, pe atunci consul al României la New York – la ea acasă. M-am dus cu emoție la întâl Prima soție a lui Marin Preda nire, deși nu eram singurul invitat (îi convocase și pe- câțiva scriitori români stabiliți la New York). Soția lui devenise un personaj aproape Marin Preda dintre anii 1954−1959 mi-a atras aten legendar, deși (sau poate tocmai ția și m-a fermecat încă de când am intrat în casă. Se de aceea) numele ei era trecut deosebea flagrant de toți scriitorii români stabiliți la New York pe care îi avea atunci ca musafiri. Ei erau pe lista neagră a celor aflați în toți obosiți de efortul adaptării la stilul de viață din dizgrația regimului. America, iar dacă zâmbeau, zâmbetul era neverosimil- pe fața lor veștejită. Ea, dimpotrivă, părea neatinsă de trecerea anilor, deși făcea de multă vreme un fel de na vetă de la Paris la New York (nu pentru că ar fi locuit într-un oraș și ar fi avut de făcut ceva în altul, ci pur și simplu dintr-un nesaț de a-și extinde existența, până- peste Oceanul Atlantic). În tot timpul vizitei am studiat-o cu mare curiozi tate. De o frumusețe statuară, inteligentă și demnă, având în plus și umor, spunea întotdeauna exact ceea 4 Timp retrăit Atitudini decembrie 2018 -

ce credea. Iar în materie de literatură se pronunța în cunoș tință de cauză, fiind familiarizată cu cele mai subtile probleme- ale ei. Prin modul de a fi și a gândi îmi reconfirma ideea mea mai veche că înainte de instaurarea comunismului în Româ- nia metoda prin care puteai deveni un intelectual de elită era să te naști la țară și să te cultivi la oraș. Îmi imaginam totoda tă, chiar în timp ce ea îmi povestea ceva, cum o vedea Labiș, cu privirea lui pătrunzătoare (fusese colegă cu el la Școala de Literatură) și, mai ales, cum o vedea Marin Preda, îndrăgostit și exasperat de ea. La o stână de pe Valea Lotrului întâlnisem cu ani în urmă o ciobăniță cu o înnăscută atitudine de regină, care chiar și când te slujea – răsturnând mămăliga pe un fund de lemn în fața ta sau aducându-ți o farfurie cu brânză de oi – purta parcă- o coroană nevăzută pe cap. Așa mi s-a înfățișat atunci Aurora Cornu, ca o țărancă maiestuoasă, de o frumusețe și o inteli Aurora Cornu se apropia gență care o făceau intangibilă. - de optzeci de ani, iar Când am plecat, mă simțeam amețit. Am coborât cu liftul, neatent la numărul de etaje parcurse, iar odată ajuns în stra eu trecusem de șaizeci dă am simțit nevoia nebunească să-i escaladez balconul, ca când am întâlnit-o pe să o revăd pentru câteva clipe. Și ca să... o uimesc cu ceva. Mi-- neașteptate, pe o stradă am înălțat privirea. Atunci abia mi-am adus aminte că Aurora din București. Cornu locuia într-un zgârie-nori. Balconul ei se pierdea prin tre nenumărate alte balcoane, mai aproape de cer decât de- Ce surpriză! pământ, și aș fi avut nevoie de o macara gigantică și sofisticată ca să mă ridice până la el. Eu eram Cătălina, iar Aurora Cor nu – luceafărul, astfel nu-mi rămânea decât s-o las în lumea ei inaccesibilă, iar eu să-mi găsesc* o pământeancă pe străzile New-York-ului.

Au trecut anii. Aurora Cornu se apropia de optzeci de ani,- iar eu trecusem de șaizeci când am întâlnit-o pe neașteptate,- pe o stradă din București. Ce surpriză! M-am bucurat din toa tă inima văzând-o, iar ea m-a recunoscut imediat. „Hai să fu gim în lume!”, mi-a propus ea. Am fost imediat de acord și am întrebat-o cu ce începem. Mi-a răspuns cu umorul ei jucăuș:- „Cu un supermarket!” Zis și făcut. Ne-am dus ținându-ne de mână, ca Elvira Ma digan cu ofițerul ei prin pădure, într-un supermarket și ne-am- plimbat mai bine de o oră printre rafturi. Am încercat haine, am probat biciclete, am examinat și mirosit sticluțe cu par fum. M-am gândit atunci că omenirea se înșelase: Paradisul, de fapt, nu este o grădină, ci un supermarket. N-am cumpărat până la urmă nimic și am hotărât să plecăm. Dar Aurora Cornu mi-a spus că vrea să-mi facă un cadou și mi-a cerut să-mi aleg un obiect din rafturi. Oricare! I-am arătat o ciocolată „dark”. „Nu, mi-a spus însoțitoarea mea, ciocolata se consumă, vreau să-ți alegi ceva care să-ți rămână ca amintire.”- Ei bine, mi-am ales. O foarfecă de grădină uriașă, cu mare- putere de tăiere! Se poate reteza cu ea chiar și o creangă usca tă de grosimea unei bâte de baseball. Amuzată de originalita- tea alegerii mele, Aurora Cornu mi-a cumpărat-o pe loc. Am și acum acea foarfecă. Nu o folosesc, o păstrez ca amin tire. Mă uit la ea ca la un fetiș. Pentru tăiat crengi uscate din livada mea mi-am cumpărat alta, mergând de unul singur la supermarket. Atitudini decembrie 2018 Centenarul Marii Uniri 5 UNIREA TRANSILVANIEI ŞI BANATULUI CU ROMÂNIA de Ion Ștefan Baicu

trăsături specifice - Flueraş, Iosif Jumanca, Tiron Albani, Enea Grapini, Basil Surdu, Iosif Renoiu O serie de a cunosc. În peri - Consiliul Naţional Ro- oada imediat următoare realizării, în anul 1867, a mân Central . La 18/31 octombrie 1918, înrobitorului dualism politic austro-ungar şi a in la Budapesta s-a constituit P.N.R. P.S.D. cluderii Transilvaniei în Ungaria: în mod cert se va , compus din câte şase reprezentanţi ai UNIREA ARAD intensifica lupta românilor pentruMEMORANDUM autonomie şi,, şi În primele zile ale lunii noiembrie, apoi, pentru ei cu România. - acelaşi an, el şi-a mutatrevoluţiei sediul naţionale în oraşul , care- Vestitul document, denumit va deveni centrul vital al organizării acţiunilorARAD şi adresat împăratului austriac în anul 1892,ION proce RA- al manifestărilor din Transil- sulŢIU memorandiştilor şi detenţia lor, îndeosebi a vania şi din Banat; în realitate, în adevăr, la - celor fruntaşi sub conducerea energicului - şi-a avut reşedinţa şi comandamentul gărzilor na , au împins problema transilvăneană în atenţia UNIREA ţionale ale românilor,REZOLUŢIE tot aici au fost gândite şi ela- opiniei politice şi publice din Europa. În contex borate marile documente programatice ale UNIRII, 1 Decembrie 1918 TRĂSĂTURI tul istoric din toamna anului 1918, de la armata română nu inclusiv1 Decembrie istorica 1918 de ataşareALBA a provinciIULIA a însumat câteva hotărâ- ilor intracarpaticeMarii Adunări la regatul Naţionale român şi decizia ca, cu caracter specific şi anume: la , oraşul martir să rea de unire nu poate fi suspectată de o presiune ARAD ROMÂNUL a fost prezentă la Alba Iulia şi, ca urmare, fie gazda . Încă o remarcă: externă Gheorghe IACOB Vasile Goldiş Al. I. Cuza la a apărut importanta publicaţie – scrie istoricul ieşean ROMÂNUL sub conducerea profesorului ; în ziua – prorector al Universităţii din Iaşi. Să de 20 noiembrieCătre Popoarele 1918, Lumiide pildă, ziarul a publicat, apelăm la o ştire oferită de ziarul din pe două coloane, Naţiunea în limbile română română din ş iUngaria franceză, şi 4 decembrie 1918: în ziua de 2 decembrie 1918, Reghinul Săsesc şi Târgu Mureş - dinapelul Transilvania, ţinută de veacuri, în care în robie se preciza trupeas în- trupele române se aflau în deplasare pe drumul prima patrulă românească cămod şi sufleteascămobilizator: de către clasa stăpânitoare a popo- dintre ; de aseme a intrat, în 12 decembrie 1918, în oraşul Sighişoara rului maghiar, eliberată acum din sclavie prin stră- nea, altă ştire anunţa că - lucita învingere a armelor, care s-au luptat pentru . drepturile civilizaţiei umane împotriva principiului La aceeaşi dată, soldaţii şi ofiţerii români au so Ştefan Cicio-Pop V-am aşteptat barbar al opresiunii naţionale şi de clasă, a declarat sit, după simple eforturi, la Sibiu, unde militantul aşa de mult. V-am aşteptat de veacuri trainice... Şi voinţa de a se constitui în stat liber şi independent a rostit salutul: aţi venit! A trebuit, însă, să faceţi şi voi GOLGOTA spre a-şi putea valida nelimitat forţele sale în servi- jertfelor de sânge a neamurilor ciul culturii şi al libertăţii omeneşti Traian Moşoiu în năzuinţa pentru liber- ; în răspunsul său, înfiorat de sfinte emoţii, în centrul acesta ro- tate a naţiunii române ardelene o va; de ajuta asemenea, întreg generalul a specificat limpede că mânesc, unde s-a lucrat atât de mult şi atât de însu- neamulse exprima românesc speranţa cu care că, una vom fi de aici înainte părea fleţit pentru înfăptuirea idealului scump şi mare al Flacăra lui Adrian Pă- unirii tuturor românilor unescu Ion Andreiţă Revoluţia din – cf. nr. 9 pe 2018 al revistei ROMÂNUL Istoria ilustrată 1918 şi unirea Ardealului cu România Ion – cf. nr. din 15 decembrie , eseist şi poet şi a României şi a Republicii Moldova - CLOPOŢEL 1918 al publicaţiei : vezi , f.a., de Ioan Aurel POP trăsătură de vârf , în 2017, în co . trăsătură - Alba Iulia 1228 ordonarea acad. . - În fine, o : la 18 noiembrie/1UNI- O altă : solidaritatea naţională a func Partidului Naţional Român REAdecembrie 1918, laREZOLUŢIA ,, cei de delegaţi ţionat la cel mai înalt nivel prin înţelegerea poli sau deputaţi – de drept sau aleşi – au hotărât Partidului Social-Democrat Vasile GOLDIŞ - tică dintre liderii şi cu România; adusă la cuno100000ştinţă cei– Iuliu ai Maniu, Vasile Goldiş, Alexandru: dacă Vaida în primul Voie- de către , a fost votată în unanimi- activau cunoscute personalităţi ale momentului vod, Ştefan Cicio Pop, Aurel Lazăr, Teodor Mihaly, tate şi primită cu entuziasm şi EVENIMENTde cei peste Aurel Vlad Ioan de români, prezenţi pe platoul din vecinătatea să- lii, unde se petrecea istoricul : în faţa – în secundul se afirmaseră deja participanţilor, documentul a fost citit de către epi 6 Centenarul Marii Uniri Atitudini decembrie 2018

Iuliu HOSSU - sinteză scopul . Să precizăm că textul era şi ră şitei istoricului eveniment de la 1 Decembrie 1918. Marii Adu- TIRON mâne ca o a programului naţional şi social În context, preţioase şi relevante au rămas, până nări Naţionale ALBANI Partidului So- al P.N.R. şi P.S.D.; în fruntea prezidiului George cial-Democratasătzi, informaţiile din Transilvania unui martor ocular – s-a aflat veteranul luptător pentru Pop de BĂSEŞTI - MEMORII – membru în conducerea - eliberare naţională şi unire românească: Marele ; în lucrarea sa din Sfat Naţional . În ziua următoareConsiliul s-au ales Dirigent orga, 1969 – – el aduce la cunoştinţă că repre nele provizorii ale puterii de stat şi anume: Iuliu Maniu guvern zentanţii formaţiunii luiConsiliul politice au Naţional făcut parte, Român în ca for legislativ şi mod egal ca număr, din componenţa importantului - Central cu sediul la ARAD. Tiron Al- prezidat de către cu rol de al organism organizator: bani Transilvaniei, Banatului, Crişanei şi Maramureşu FERDINAND; Să precizăm: lui. O delegaţie14 decembrie specială se1918 va deplasa la Bucureşti- s-a născut în anul 1886 la Gârbova de Sus din pentru a prezenta actul unirii regelui Ionel Brăti- judeţul ALBA şi va deceda în anul 1976 în oraşul în ziua de , la masa oficială de anu Vă aşteptăm de o mie de ani Oradea. În urma participării la greve de protest, el- dicatăşi aţi venit oaspeţilor ca să nu ardeleni, ne mai premieruldespărţim niciodată. În va ajung la Budapesta, unde îADEVĂRULşi continuă studiile- viaţa avea unui săneam declare: sunt clipe de fericire atât de mari, gimnaziale şi liceale; în anulTribuna 1913 Socialistă, a devenit Dezroredac- încât ele răscumpără veacuri întregi de suferinţă birea,tor la Dreptatea, săptămânalul Facla, socialist Aurora, Tribuna, Nădejdea,, apoi co Fraţilor, fiţi bine veniţi! Vă facem această onoare Libertatealaborator la Poporului, publicaţiile Familia, Neamul Românesc atât noi, care suntem adunaţi la această masă, cât şi Situaţia şi toţi românii de pretutindeni. Unirea v-o strigă toţi din imperiul austro-ungar se agravase considerabil. morţii noştri şi acei din câmpiile Turdei şi acei din înPe vara scurt anului din lucrarea1918 ca urmare sa memorialistică: a insucceselor milita- munţii Apuseni şi acei din Carpaţi şi acei de la Siret. re, a adâncirii crizei economice şi a ascuţirii luptei Trăiască Romnia Mare! de clasă. din însărci- ROMÂNUL - narea C.C. al P.S.D.T., inginerul Enea Grapini a avut Carmen Saeculare – cf. nr. Valachicumdin 2-5 februarie o primă convorbireÎn data de cu 6 uniioctombrie reprezentanţi 1918, ai Partidu- 1919 al ziarului arădean . Vezi şi culege Vasile NETEA lui Naţional Român s-a discutat propunerea rea din 1979: , ediţie socialiştilor de a se constitui, pe bază de paritate, de istoriculSOCIALI ŞTII ROMÂNI. un consiliu naţional, român,unde care să organizeze lup- În istoricul evenimentpresa din 1918 s-au implicat ta pentru salvgardarea intereselor şi drepturilor activ şi . Pe primulADEVĂRUL plan se vor poporului român situa intervenţiileNaţiunea română, lor în care, veacuritimpului, de-a îndeosebi rândul, aîn suportat coloanele jugul oficiosului robiei naţionale, propriu: voieşte acum; de să . Până la Consiliului urmă, la 31 Naţional octombrie Ro- devină,pildă: cu desăvârşire, liberă şi să se contopească mân1918, Central cei şase delegaţi ai P.S.D.T. şi şaseMANIFEST delegaţi, într-un singur stat naţional. Românii din Transilva- ai P.N.R. au decis formarea ADEVĂRUL nia şi din Ungaria, fără deosebire de clasă, voiesc să ; se arată că s-a redactat un Europa era se unească cu fraţii lor de peste munţi. Prin aceas- înpublicat flăcări, imediat iar popoarele în ziarul subjugate au scuturat, care anunţa jugul evenimentul, precizând, între altele, că ta se va înfăptui, în fine, ceea ce înainte cu 300 de robiei de clasă şi de rasă op. cit. Tiron ani a fost zădărnicit prin uneltirile barbare ale unor ALBANI De la statul tirani. Drama naţională săvârşită pe Câmpia Tur- geto-dac la statul român unitar – vezi de zii se va ispăşi acum prin hotărârea istorică, ce va şi sinteza din 1983 cu titlul lua-o Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia; se memorialistic – editura Ştiinţifică vor proclama acolo toate legile şi reformele mari şi şi Enciclopedică. - însemnate, care vor alcătui temelia fericirii popo- În textul Marea Adunarese relatează,Naţională în detaliu,- rului român în viitor La despre desfăşurarea acţiunilor pregătitoare şi, de Alba Iulia sigur, despre din 1 De ADEVĂRUL – se specifica în editorialul cembrie 1918 de la Alba Iulia; în afară de luările din nr. 46, cu asta de 17/30 noiembrie de cuvânt din partea P.N.R., importante au fost şi Emil ISAC IOSIF JUMANCA 1918, al ziarului , unde colabora intens cele din partea P.S.D.T., cel aplaudat cu entuziasm şi poetul socialist . - fiind : el se născuseJILAVA în anul 1893 Simultan, un rol aparte, chiar substanţial, au- în comuna Voiteg din judeţul Timiş şi va decedaresortul în avut atunci militanţii socialişti unionişti în pregăti anul 1949 în închisoarea de la . De-a lungul rea şi în organizarea manifestărilor în vederea reu vieţii, după ce a funcţionat, ca titular, la Atitudini decembrie 2018 Centenarul Marii Uniri 7 industriei Consiliul Dirigent Un număr de închisori a fost , în – un microguvern al- au sfârşit în temniţele sumbre de la Sighet, Aiud, Internaţionala Comunistă destinat unor anumite categorii de deţinuţi. Sighe- Transilvaniei – el se va opune,României în 1921, Mari aderării la Gherla, Văcăreşti. , devenind deputat soci tul, de pildă, a fost ales, dată fiind vecinătatea cu al-democrat în parlamentul1228 ; el va fi, U.R.S.S., drept centru de încarcerare a celor pe care însă,150 ulterior, arestat de autorităţile comunisteCazino de- regimul totalitar îi considera a fi cei mai periculoşi la Bucureşti. În faţa celor de delegaţi, din care ului Militar oponenţi ai săi Între 1948 şi 1956, în cele 72 de erau solii socialiştilor, strânşi în sala Astăzi este vorba de libertate şi ve- celule ale temniţei s-au aflat patru foşti prim-mi- nim şi noi aici la să 1 Decembriedeclarăm, în 1918, faţa reprezentantulInternaţionalei şi niştri, precum Iuliu Maniu şi Constantin Brătianu, Socialiste,P.S.D.T. a spus: în faţa întregii lumi, că vrem unirea tuturor românilor Social-Democraţia nu-i identică Gheorghe Tătărescu şi Constantin Argetoianu, dar şi cu lipsa simţului naţional. Noi nu zicem Ubi bene ibi episcopi ai bisericii greco-catolice şi romano-catoli- şi Patria, ci acolo unde îţi e patria acolo să cauţi fe- ce circa 180 de membri ai elitei condu- ricirea vieţii tale cătoare a României Interbelice au fost încarceraţi REZOLUŢIA - ; în adevăr, . Se ştie, de asemenea, că grupul în celulele de la Sighetul din Maramureş VASILE GOLDIŞ - socialist a votat, în unanimitate, pre Dennis DÈLETANT – va nota zentată de către profesorul : acesLi- luptători unio- ta a trăit între 1862 şi 1934, fiind născut în ţinutul istoricul britanic . ceului Teoretic, nişti - Arad. După şcoala primară şi după absolvirea Să enumerăm câteva nume de Facultăţii de Litere şi Filozofie Iuliu Maniu, Pantelimon Halippa, pe plan local, el va urma cursurile , care au înfruntat regimul opresiv din închi Daniel Giugureanu, Iosif Jumanca, Ioan Flueraş, Oni- la Universitatea din sorile comuniste: Budapesta şi la Universitatea din Viena. Revenit în- sifor Ghibu, Aurel Vlad, Iuliu Hossu, Emil Haţieganu, ţară va funcţiona ca profesor de istorie şi de latină Alexandru Lapedatu în oraşul Caransebeş, Şapoicoala în Superioară oraşul Bra deşov. Fete În ca George Brătianu, Constanti C. Giurescu, Şerban Pa- litate de membru al P.N.R. va activa la Arad, unde ; de asemenea, marii istorici - pacostea, Dan Cernovodeanu Alexandru Zub, in- a obţinut o catedră la ROMÂNUL ; în Lucreţiu Pătrăşcanu epocă, el a activat ca deputatConsiliul în parlamentul Dirigent. ma şi ghiar şi a condus ziarul , apoi ca şef al Dumitru Munteanu Râmnic clusiv – fost lider de seamă resortului de învăţământ în În Nicolae Iorga Ionel Brătianu Alexandru Averescu; al P.C.R. – şi , discipolul perioada interbelică a făcut parte din guvernele- conduse de şi poieştean al savantului . În fine, cine ASTRA Vechiul regat în ultima parte a vieţii a fost preşedinte al societă a fost beneficiarul realizării României Întregite? Academiei Române - a obţinut, prin unire, ce dorea? Provinciile unite şi- ţii , bucurându-seWIKIPEDIA şi de acordareaContribuţii titlului de Recent, în istoriografie s-a semnalat: membru de onoare al – cf. enci au atins visul? Idealul Marii Uniri fusese slujit de la biografia lui Vasile Goldiş Gheorghe clopedia on line şi lucrările: generaţiile anterioare, fiind încununat prin jertfa a ŞORA Cuvântarea lui Vasile Goldiş – mo- şi mentul zero al naşterii României, în 1979, Mari de sute de mii de români în vremea războiului. La rân- , inclusiv HISTORIA Victor Tu- dul lor, provinciile unite au venit cu bogăţiile sub- , în nr. din 14 dor ROŞU aprilie 2010 al revistei , autor solului, cu multe întreprinderi industriale petrolul şi bărăganul . * , iar ţara în costurile modernizării concluzie AN 1918 mamă avea , care vor juca un op. cit. - ISTORIE an rol de seamă, prin comerţ, În , furtunosul şi beneficul - a intrat în ca un cu semnificaţii de o din perioada interbelică – cf. de sub coor Istoria României Istoria giganticăCentenarul însemnătate MARII UNIRI pentru a ROMÂNILOR întregul Popor Ro donarea acad. Ioan Aurel POP. Vezi şi sinteza din Românilor mân; în prezent sărbătorim sincer şi cu admiraţie 1998 cu titlul şi tratatul de . Pe altarul Dan Berindei Gheorghe Platon, - , în 2001-2003, vol. 7 şi 8, coordonatori gloriosului eveniment şi-au jertfit viaţa şi întregul Ioan Scurtu - academicienii şi avut intelectual reprezentanţii unei eroice genera Nicolae Iorga BUCUREŞTI ţii, faţă de care nu vor fi recunoscătoare viitoarele plus prof. univ. dr. , fost director ge autorităţi totalitare, ci, dimpotrivă, mulţi dintre ei neral al Institutului din . 8 Centenarul Marii Uniri Atitudini decembrie 2018 CENTENAR ȘI TRANSDISCIPLINARITATE de Traian D. Lazăr - - Celebrarea Centenarului Marii Uniri a sensibili mânilor și a constituit nucleul în jurul căruia s-au zat pe oamenii de cultură, care și-au activat dispo concentrat celelalte provincii românești în vremea nibilitățile și resursele în acest scop. În funcție de- regelui Ferdinand: Basarabia la 27 martie 1918, situație și preferințe s-au inițiat acțiuni specifice pe - Bucovina la 15 noiembrie 1918, Transilvania la 1 domenii de specialitate, ori prin întrunirea resurse lor mai multor domenii. Unul dintre domeniile cu decembrie 1918. Pentru redactarea volumelor seriei Întregitorii, mulative folosite pentru evocarea Marii Uniri a fost- transdisciplinaritatea. autorii au folosit informații și materiale aparținând - - Există concepte abstracte pentru a căror înțele mai multor domenii ale cunoașterii, istorie, arte - gere întâmpinăm dificultăți explicate de acad. Eu plastice, literatură, etc. îmbinându-le și prelucrân gen Macovschi prin faptul că există două feluri de - du-le astfel încât să ofere o imagine unitară a proce neuroni: neuroni obișnuiți, care operează gândirea- sului de făurire a statului național român și a celor concretă și neuroni „albaștri” destinați gândirii abs- - tracte, iar unii oameni nu au neuroni din ultima ca trei momente istorice hotărâtoare pe această cale. tegorie. Majoritatea oamenilor consideră însă că di Personalitatea lui Mihai Viteazul ne este pre ficultățile menționate se datorează rutinei, faptului- zentată din multiple unghiuri de vedere – în 4 G, - că ne-am educat gândirea să asocieze orice concept- dacă am folosi terminologia informatică – folosind cu elemente corespunzătoare din realitatea concre - o mare diversitate de surse și modalități. O crono tă, iar atunci când această asociere nu se poate pro logie, intitulată „Un principe demn de glorie”, ofe duce, nu-și găsește corespondentul concret suntem- dezorientați. ră informații privind viața domnitorului, detaliind - Între conceptele abstracte folosite în comuni acțiunile din timpul domniei și mai ales înfăptuirea - carea interumană, o mare răspândire a dobândit unirii din 1600. Celelalte volume ale seriei proce în ultimele decenii cel de transdisciplinaritate, dează similar în cazul lui Alexandru Ioan Cuza și re creat de marele fizician, ploieștean de origine, - gelui Ferdinand. Basarab Nicolescu. Definirea noului concept este - Se folosesc apoi, pentru conturarea personali încă în curs, dar, în esență, transdisciplinaritatea- este o metodă de cunoaștere și totodată o nouă tății celor trei conducători ai statului român, infor disciplină, formă în care sunt structurate rezulta- mații și materiale din domeniul picturii (portrete tele cunoașterii. ecvestre, murale, miniaturi), din domeniul graficii ( Printre operele destinate celebrării Centenaru- gravuri, litografii, monede, bancnote, timbre, hărți), lui prin folosirea transdisciplinarității ca metodă din domeniul sculpturii ( statui, monumente) și al de cunoaștere se numără albumele istorice din seria intitulată Întregitorii, ai cărei autori sunt Mircea literaturii (imn). Cantitativ, într-un caz sau altul, predomină o Cosma și Constantin Manolache.Seria este forma- tă din trei volume: Mihai Viteazul, Alexandru Ioan anume categorie de materiale. Fotografiile, spre Cuza și Regele Ferdinand I, realizate la Editura Do exemplu, predomină în volumul consacrat regelui rința, Ploiești-Chișinău, 2016-2017. Ferdinand. Volumele evocă și ilustrează activitatea celor - Valoarea estetică a surselor folosite este bine trei mari personalități istorice care au marcat - momente importante pe calea înfăptuirii statu evidențiată de calitatea tiparului și hârtiei folosite. lui național român. Mihai Viteazul a unit pentru O examinare aprofundată permite sesizarea direcți - „o clipă”, sub conducerea sa cele trei țări române, ilor evoluției artei de-a lungul timpului. - încoronându-se la 27 mai 1600 ca „Domn al Țării- În ceea ce privește valoarea documentară, aceas Românești, Ardealului și a toată Țara Moldovei”. ta este axată pe înfățișarea personalităților, locu Făurirea durabilă a statului național român a înce - rilor, timpului înfăptuirii Unirii, iar reproducerea put la 24 ianuarie 1859, când Alexandru Ioan Cuza, multiplelor forme în care acestea au fost consemna domnitorul Moldovei a fost ales domnitor al Țării- Românești. Unirea Moldovei cu Țara Românească a te face din seria Întregitorii o realizare de excepție a consacrat, pe plan politic, unitatea culturală a ro celebrării Centenarului pe plan cultural. Atitudini decembrie 2018 Centenarul Marii Uniri 9 IONEL BRĂTIANU – UN MARE PREMIER UNIONIST ŞI PATRIOT ROMÂN (VI) de Ion Ștefan Baicu

În al optulea rând: crizei dinastice, premierul Ionel Brătianu s-a dovedit deosebit de ferm în rezolvareaCarol; - izbucnite în 1925 din cauzaacesta aventurilora fost momentul puse cândla cale dominaţia de prinţul preşedintelui moştenitor P.N.L. a seajuns poate la zenit afir –ma că, într-un anumitIOAN SCURTU sens, În al nouălea rând: sfin- xuluiscrie istoriculFLORICA în citata sa operă. IOANîn politica GH. DUCA externă, – guvernul - de la a promovat – ministru titular în domeniu era o politică curajoa să şi constructivă, la loc central situându-se bunele Ionel Brătianu raporturi cu vecinii şi cu marile puteri europene:MICA FranţaÎNŢELEGERE, şi Marea Britanie; în context, de un real folos- sursa foto: ro.wikipedia.org se vor dovedi pârghiileAi organizaţieiavut dreptate, regionale domnule Take Istoria Româ- Ionescu. Am avutîn careprilejul se includeau:să văd acum, România, în haosul Iugos de la nilor Academiei Române multe altele – vezi detalii în tratatul Genovalavia şi Cehoslovacia.– unde participase la o conferinţă economică După 1918, de sub egida . - – de ce mare folos ne-a fost alcătuirea şi solidaritatea în mod deliberat, s-a păstrat practica Micii înţelegeri – Ionel Brătianu Take antebelică nedemocratică de a fi mai întâi numit gu- Ionescu i se adresa lui vernul – de către rege şi premier – după care urma- Cuvintele acestea mă reconfortează şi dizolvarea parlamentului şi organizarea noilor ale , aflat, în 1922, internat în spital la Roma; îţi mulţumesc – Take Ionescu. 1858- geri legislative: de pildă, în 1922, P.N.L., care a or el i-a răspuns: 1922 Constantin Xeni – - ganizat scrutinul electoral, a câştigat 222 de locuri reiese din eseul PLOIEŞTI în Camera Deputaţilor, iar în 1926. când s-a aflat în , publicat în 1932 de bio REGIMUL POLITIC opoziţie, el a trimis în parlament doar 16 deputaţi: LIBERALgraf al celebrului fiu al oraşului . - în Istoria 1927, revenindRomânilor, la putere, P.N.L. a obţinutCu alegerile 318 SăIONEL precizăm BRĂTIANU că, din, păcate, dinmandate, 1922 s-auadică inaugurat peste 60 la nenorocitele sută din total metode, – se arată care limite dintreneajunsuri, anii 1922-1926, în frunte cu ace- auîn asigurat tuturor guvernelor,manual din ce 1999. au urmat, aservi- laşi a actefost umbrit de o serie de- şi de printre care trebuie men rea sufragiului universal, pus în slujba intereselor de - ţionate: săvârşirea unor de abuzuri şi de ne gaşcă op. cit., dreptăţi pe parcursul aplicării reformei agrare şi al CONSTANTIN ARGETOIANU. acte – va nota, înIONEL exces. Brătianu în a făcut,cunoscutul totuşi, celepo refacerii economiei naţionale după război, dar şi a mailitician glorioase capitole din istoria politicăDar, a României dincolo unor de corupţie şi de ilegalităţi în domeniul vot universal, de toate acestea.UNIVERSUL administraţiei publice. De asemenea, introducerea Stelian Popescu ciuntită a sistemului de de care nu - – scria ziarul căsătoriiledin 26 IONELnoiembrie BRĂTIANU 1927, al, beneficiau femeile, militarii, o parte importantă a prime electorale, - cărui director era un prahovean: .- funcţionarilor de stat şi a cultelor, inclusiv adop În legătură cu lui - tarea unei aşa-zise acordate au să menţionăm:MARIA MORUZI, o primă relaţie sentimentală avuse tomat, deci nedemocratic,carenţe: partidului sau coaliţiei- se el, la începutul carierei de inginer C.F.R., cu prin politice, care câştiga alegerile parlamentare. Se ţesa care rămăsese văduva unuia- mai adăugau şi alte exagerările şi dena- dintre cei doi fii ai lui Alexandru Ioan Cuza şi Mariei turările aparţinând presei în general, îndeosebi,- Catargiu ObrenoviciIonel de Brătianu odinioară. Din această rela însă, celei de partid, apelul la demagogie şi la pro ţie, petrecută pe meleaguriGheorghe moldovene, George s-a născutBrăti- misiuni nefondate în timpul campaniilor electora- uniculanu. fiu al lui , fiind vorba despre le, subiectivismul practicat de către unii politicieni viitorul mareIonel istoric Brătianu zis şi liberali de la centru şi de pe plan local, manifesta Pentru a-i acorda numele, dar şi din obligaţii rea analfabetismului, mai ales în lumea satelor şi de onoare, pe când era ministru în 10 Centenarul Marii Uniri Atitudini decembrie 2018

ALBAC HOREA, -

1897 – a consimţit să se cunune cu prinţesa.Mariei MoruziNumai vizitat satul al lui unde au cumpă că, după oficierea slujbei religioase, fiecare s-a dus rat cu bani proprii biserica din lemn a fostului cap la domiciliul său; se spune că fratele - de răscoală; se spunea că ungurii doreau s-o pună- i-ar fi pus revolverul la tâmplă tânărului ministru pe foc. MeBRĂTIENILORşterii din localitate FLORICA au dezmembrat-o, au pentru a se căsători cu sora lui: se petrecea acest in- transportat-o pe calea ferată şi au remontat-o la do cident cu RUGINOASA,puţin timp înainte de naşterea singurului meniul de la de Argeş – totul său copil, care va vedea lumina zilei, la palatul cu în secret pentru a nu afla guvernul de la Budapesta; zist de la la 30 ianuarie 1898. A urmat, - se ştie că biserica din lemn va fi mutată ulterior la totuşi, divorţul, iar tatăl îşi va cunoaşte fiul abia în Elisa Brătianu Băile Olăneşti din judeţul Vâlcea. anul 1909 când avea deja vârsta de 11 ani; se petre - - Coana , după decesul soţului, în cuse atunci şi atentatul la viaţa sa, terminat doar cu FLORICA – op. cit. 1927, se va ocupa cu pasiune pentru reamenaja răni uşoare pentru el, care ajunsese deja prim-mi Anastasie Iordache Ioan Scurtu rea parcului cu flori de la un unicat prin nistru al României – reiese din , a istoricilorIonel Fundaţiile Brătia- diversitatea şi prin frumuseţea speciilor cultivate BRĂTIANU şi . - nu, statuia Ionel Un episod mai puţin cunoscut din viaţa lui aici:Brătianu la puţin timp, ea a înfiinţat unde. în 1938. va trona, în curte, lui sePAULINE va petrece ASTOR în anul 1903, când. în ca Eli- litate de ministru de externe, a avut ocazia să ia în sa Brătianu. Se va stinge din viaţă la vârsta înaintată- căsătorie pe Maria – moştenitoare a unei- de 87 de ani: în ultimasocialismului, parte a existenţei sale, averi uriaşe din S.U.A.; ea, se pare, făcuse parte din a trăit în mizerie, fiind nevoită să su anturajul prinţesei – viitoarea regină a Româ Ionel Brătianu Ion Brătianu întrevedea IONELpravieţuiască, BRĂTIANU în anii din traduceri de niei, care avea impresie bună faţă de ambiţiosul şi în mine viitorul; el niciodată nu m-a considerai ca o cărţi din limbile franceză şi engleză. La rândulFLORICA: lui, inteligentul . cantitate neglijabilă, pentru el, cel puţin, eu contam... decedase încă în anul 1927 şi a- fost înmormântat în incinta capelei de la Brătianu o voinţă hotărâtă, o personalitate dese duceaprecizat să doarmăcă, la funeralii, somnul aude participatveci după oregina viaţă atâtMa ireductibilă.Era un om agreabil,Nando, cu maniereFerdinand pline de I farmec,îl iu- riade strălucităşi fiicele sale.în istoria plus neamuluiprincipele său, Nicolae. pe acelaşi deal, beaascunzând, pe Brătianu, însă, dar nu fără o tentă de neîncredere, pe care, cu 63 de ani în urmă, văzuse lumina zilei. căci o parte din felul viitorul său de regea fi îi scăpa. Exista, – în- Se născuse la Florica pe vremurile României Vasale, tr-adevăr, în Brătianu ceva dominator, care trezea o oarecare teamă. Mâna sa era mănuşată cu velur şi se odihneşte în pace tot la Florica, dar în vremurile nu ştiai ce poate să ascundă această gingăşie – va României întregite – op. cit., IOAN GH. nota MARIA, României Mari. DUCA va nota, în aventura Latinul Ion C. Brătianu era tot atât de pur ca as- – nepreţuitul şi fidelul său colaborator. În Paulineviitoarea Astor, suverană a pect fizic, după cum era pur ca spirit şi caracter. Avea fine: Din surse reiese că cuIonel americana Brătianu atât de aerul mândru şi fermecător al unui mare senior din bogată, a eşuat; Constantin o nouă perspectivă Bacalba- timpul RENAŞTERII. Subtil, tare, era fiul ROMEI alto- deşa mariaj se deschidea Bucureştii pentru de Altădată după ite pe BIZANŢ Nimic mai natural: la ţări mici, oa- cum reieseIonel ş Brătianui din relatările lui ELISA ŞTIR- meni mari – , în 1930, în opera . În anul BEI - SAINT-AULAIREşi HISTORIA, 1907, s-a recăsătorit cu Alexandru Marghiloman . spunea ministrul francez la BucureDinşti: , fostă parteneră de viaţă a politicianului con conteleviaţa familiei de Ion C. Brătianu.– 1821-1891 vezi revista servator . Elisa nu se putuse La acest om – nrSabina71, nov. Cantacuzino 2007. Se mai, Florica pot consulta– Via şi Casa lucrările: Brătieni - obiAlexandruşnui cu Marghilomanformalismul ş–i cutotul manierele era fals, acestuia;în afară dela lor Ion Pilat România. 1866-1947, în 1933, de puţinargintărie. timp după divorţ, ea va declara: Keith Hitchins - Elisa Brătianu nu era ce se cheamă o , în 1944,Istoria de Românilor şi Academiei, în femeie frumoasă,La vârsta avea, de însă, 37 de o remarcabilăani – viitorul inteligen soţ avea- 1996,Române de , inclusiv vol.Ionel 7 Brătianuşi 8 ale tra se 43ță şi – o cultură devenită deosebită. Vorbea foarte bine nu numai remarcasetatului de printr-o distincţiede particularăsub egida datorită franceza, ci şi engleza; ea ţinea la ţară, dar în ipos- . Între contemporanii săi, taza ei de urmaşă de domnilor – naturii sale alese şi unei educaţiuni impecabile; el era AMINTIRI, CONSTANTIN C. GIURESGU. un om şi bine născut şi foarte bine crescut, apoi era şi BRĂTIANUva nota, în 1976, foarte simpatic şi avea un bun simţ, care îi luminase în acad. În cotiturile şi întunecimile vieţii şi-l apăra de rătăciri, vara anului 1907, cei doi soţi au efectuat însuşiri ce l-au impus în mod definitiv o excursie în Transilvania,ASTRA. omul politic român fiind Constantin BACALBAŞA acuzat de către autorităţile maghiare că luase parte – va nota în la adunarea asociaţiei În continuare, ei au 1932, memorialistul . Atitudini decembrie 2018 Centenarul Marii Uniri 11 REGELE FERDINAND ÎN MIJLOCUL OSTAȘILOR (VIII) de Traian D. Lazăr

Cu realismul ce o caracteriza,- Pimen și adresată contingentului de regina Maria percepe acest triumf voluntari ardeleni și bucovineni. din ziua de 10 mai sub aspectul im La ora 10,20 s-a depus jurământul. După aceea regele Ferdinand a ținut pactului asupra prestigiului regelui- următoarea cuvântare: „Vouă, fraților Ferdinand, a instituției monarhiei.populari- ardeleni și din Bucovina, care ați venit „Netate bucuram imensă și ne simțeam impre între noi din pribegie, care după multe sionați, când vedeam ce și crude suferințBinee sufletești ați venit” ați pășit pe a căpătat Nando – în pragul casei părintești, vă zic azi din- Regele Ferdinand al României ciuda lipsei de victorii din război.- adâncul inimei „ . Acum e iubit și apreciat de popor. Prin jurământul solemn ce ați de sursa foto: www.descopera.ro - Au înțeles în sfârșit simplitatea cin- pus înaintea lui Dumnezeu; înaintea- drapelelor acestora, care vă vor arăta stită și gata de sacrificiu a omului- drumul spre libertate; înaintea cama diviziei (regățene) și cu ofițerii arde- acestuia. Felul în care le-a împăr razilor voștri care s-au luptat, care au leni în mijlocul trupelor. În timpul/la tășit, fără să se plângă, toate nefe- sângerat pentru înfăptuirea idealului sfârșitul mesei, generalul Petala a în ricirile i-a câștigat un loc în inima nostru național, v-ați legat cu un lanț chinat în sănătatea regelui și a familiei- poporului. Eu eram foarte popula indisolubil de patria mumă; ați pus regale accentuând „că legenda pusă în ră de mulțirăsturnare ani, așa că de diferen situațțiea nu sufletul și sângele vostru în serviciul circulație, de către străini, cum că fra- e atât de vizibilă, dar pentru el e1 o cauzei sfinte, ce împreună cu voi am ții noștri români de peste munți și din îmbrățișat-o cu inima curată, cu voința adevărată ” . Bucovina nu doresc unirea cu Româ- de fier. - nia, este de acum spulberată”. JURĂMÂNTUL Trăim niște momente frumoase, - VOLUNTARILOR ARDELENI niște clipe de bucurie, de înălțare su Regele Ferdinand a răspuns (toas- ȘI BUCOVINENI (8 IUNIE 1917) fletească. tului) generalului Petala adresân Vouă țara vă spune „bine ați venit”, du-se, din nou, ardelenilor și buco - căci în voi vede întâiele raze ale unui- vinenilor: „Voi, care ați pus piciorul- soare nou, ce răsare din întuneric; pe astăzi în Patria mumă a Moldovei, de „Depunerea jurământului primu- voi orașul acesta, unde s-a făptuit Uni care este legat în mod nedespărțit nu lui contingent al soldaților ardeleni- rea Principatelor, vă salută cu iubire ca- mele lui Ștefan cel Sfânt precum este- și bucovineni în prezența MMLL (Ma întâii soli ai unirii neamului; armata, legat de numele lui Ardealul, Bucovina iestățile Lor) Regelui și Reginei și Al în a cărei familie ați intrat azi, vă pri și Muntenia, voi ați avut prilejul să ve tețelor Lor Regale în ziua de 8 iunie- mește cu brațele deschise ca niște frați deți astăzi una din diviziile române cu demult așteptați, căci știe că inima 1917” (Iași). care astăzi vă contopiți și vă înfrățiți voastră bate spre biruință, că brațul- - „Joi, 8 iunie, la ora 10, MMLL Re pentru jertfe ca și pentru biruințe. gele și Regina, însoțiți fiind de AALL- vostru este oțelit prin luptă; pe voi, Pe cât de inimoși ați pășit pe pă RR (Altețele Lor Regale) Principele regele căruia ați jurat credință, vă pri mântul României, pe atât de inimoși Carol, Moștenitorul Tronului, Princi vește cu dragoste și cu încredere, căci - pesele Elisabeta și Maria, Principele- în sosirea voastră salută chezășia cea- veți trece sub ghiulelele inamicului Nicolae și Principesa Ileana au sosit mai puternică că visul atâtor veacuri pentru a înfrunta toate greutățile lup pe platoul de la Moara de Vânt de lân se va înfăptui, că dorul unui neam în- tei și a vă uni mâine, pentru totdeauna,- gă Iași, fiind întâmpinați de d(omnul)- treg, în sfârșit,„ se va stinge. cu frații voștri de sânge. Președinte al Consiliului (de Miniștri) Vouă fraților de dincolo și bucovi Ridic paharul meu nu numai în să- - cu d(om)nii Miniștri de d(omnul) Ge neni vă zic: Înainte cu Dumnezeu”; nătatea corpului de armată, dar și în uniți sforțările voastre cu ale fraților neral Pressan, Șeful Statului Major al- sănătatea soldaților ardeleni și buco din țară; călăuziți steagul nostru națio - Marelui Cartier General al Armatei vineni, care vor ști să se strângă sub nal peste munți, unde milioane de frați Române, d(omnul) General Tscher - așteaptă plini de nădejde desrobirea de cutele drapelelor române și să se jert batscheff, comandantul Armatei Ruse un jug asupritor. Biruința va fi a noastră fească pentru idealul României Mari”. de pe frontul român, d(omnul) Gene și cu ea libertatea și fericirea, și atunci A urmat o scurtă reprezentație ral Berthelot, Șeful Misiunii Militare vom fi un singur și strâns unit popor de- artistică. După ce a ascultat câteva- Franceze, d(omnul) General Petala, frați nedespărțiți întotdeauna”. - 2 cântece și doine, cântate de corul Comandantul unui corp de armată, de Cuvântarea regelui a fost viu acla Casa militară și civilă regală” . mată, în diferite rânduri, prin puter- soldaților ardeleni și români (regă Maiestățile lor au fost întâmpinate nice și nesfârșite strigăte de „ura”. La țeni), la ora 13,30, regele și-a luat cu urale de ostașii unei divizii române- terminarea cuvântării (ora 10,25), mi rămas bun de la ofițeri și trupă. și ai întregului contingent de soldați litarii ardeleni și bucovineni au cântat Plecarea regelui și altețelor regale3 a ardeleni și bucovineni și au trecut tru- continuare în numărul viitor în cor „Trăiască regele”. - fost însoțită de uralele militarilor . pele în revistă. - Defilarea trupelor, începută la ora Note: La ora 10,10, s-a oficiat un mic ser- 10,45, s-a desfășurat în ordinea: arde- 1 Maria Regina României, op., cit., p. 484; viciu religios de către IPSS Mitropoli lenii, bucovinenii, divizia din Regat. 2 Monitorul Oficial nr 58 din 9/22 iunie 1917 tul Pimen al Moldovei și Sucevei, ur Apoi, bărbații familiei regale, Fer 3 Monitorul Oficial nr 58 din 9/22 iunie 1917 mat de o cuvântare asupra depunerii dinand, Carol, Nicolae au luat masa și importanței jurământului rostită de (dejunul, zice comunicatul) cu ofițerii 12 Centenarul Marii Uniri Atitudini decembrie 2018 MAREȘALI ROMÂNI – LUPTĂTORI PENTRU FĂURIREA ROMÂNIEI MARI: AVERESCU, PREZAN ȘI ANTONESCU (IV) de Ion Ștefan Baicu

Palatul Re- gal ION ANTONESCU - La puțină vreme după arestarea sa la Vatra Lu- minoasă, mareșalul a fost transferat în tr-o casă conspirativă a P.C.R. din cartierul - din București. În continuare, el va Tribunalfi dus la alMoscova Poporului pentru o lungă și sâcâitoare anchetă. Rea dus în țară, va fi judecat de către un așa-zis - ; el și cei mai apropiați colaboratori ai lui auJILAVA fost condamnaIon Antonescuți la moarte a cerut și săexecuta fie executatți la 1 iude militarinie 1946 și în nu liziera de gardienii unei pădurici temniței, din dar zona a fost închisorii refuzat. Înaintede la de execu. ție, mareșalul a exclamat: istoria mă va judeca! Rapor- tul Oficial – după cuma șapareadar consemnat în MAREȘALUL. Se poate aprecia, , că dispărea fizicește , dar rămânea,op. cit. în memoria colectivă,STELIAN NEAGOEfigura unui militar românA primit de elită conducerea și cu o statului carieră șprodigioasăi a intrat în – conflagra scrie, înț ia mondială, istoricul pentru a salva România , șcarei a o adăugă: reîntregi în hotarele ei firești de la anul 1918; o guvernare de sacrificiu, în condiții de război, un război distrugător, pe care, până la urmă, l-a pierdut bărbătește, el și-a asumat personal Mareșalul Ion Antonescu întreaga răspundere a eșecului - sub, darvremi - sursa foto: www.wikimedia.org . Omul se aflăop. întot cit., - deauna – spuneaION un ANTONESCU mare cronicar își va mol afla ei se puteau întâlni, de regulă sâmbăta și dumini dovean;locul, cu întoate pofida, ale sale, însă, în a ISTORIAunor erori, ROMÂNILOR nota, în Maria Antonescu în fața istoriei ca, la vila mareșalului din Predeal – notează același același istoric, mareșalulcăsătoriile - FORMULA AS - autor și în articolul primul mariaj . - prima doamnă din revista , nr. 125 din iulie 1994. În În final despre ION ANTONESCU mareșalului. În confor mamă a răniților ro- tre timp, începuse să apară pe prima mitate cu surseleRAȘELA studiate, MENDEL a fost o ne mâni și germani reușită în viața lui . Cea dintâi soție pagină a ziarelor în calitate de se numea , o evreică, care după ; de asemenea, ea era menMariaționată An ca- membră a unor comitete și comisii de binefacere, pe cum se pare, îi dăduse și un copil înIon timpul Antonescu când el tonescu care le patrona. Începând din anul 1942, activase – în anii interbelici – ca MARIA atașat militar al- ELENA Carol II o va eclipsa, aproape complet, pe principesa României la Londra. În Teodoranul 1927, Niculescu se război al șicanelor va recăsători cu viitoarea doamnă – o vădu- mamă , fosta soție a lui ; în Mariacontext, vă, fiică a căpitanului . Se cunosc Elenase va declanșa așa-numitulAl. Gh. Savu întreMA- prea puține amănunte din perioada imediat urmă- GAZINcele două ISTORIC familii, respectiv, de fapt, între și toare despre căsniciaNae Ionescu lor. În plin războiBĂNEASA cu U.R.S.S., – notează istoricul în revista - ei s-au mutatPETRE în DOGARU cocheta și confortabilaop. cit vilă a de , nr.MARIA 6 din iunie ANTONESCU 1969. functului filozof dictatorului de la – scrie Imediatcalvar după arestarea, la 23 august 1944, a so istoricul MARIA ANTONESCU în . din 2002, care țului ei, pentru a început un- adaugă detalii: soția – de acum doamna- adevărat fapte, greu pe carede suportat nu le săvâr de-aș lungulise a două mareșal – rămânea camrelache rar în, decenii; înMARCEL adevăr, DUMITRUea va îndura CIUCĂ incredibile privați compania soțului, care, atunci când nu se afla în ca uni pentru – va nota pitală, întreprindea dese vizite pe front; în istoricul , cel care se va Atitudini decembrie 2018 Centenarul Marii Uniri 13 MEMORIULUI - Maria Antonescu Constantin PREZAN ocupa de acest caz adăugând detalii: în perioada – document semnat de către genera FERDINAND martie 1945-aprilie 1946, , deja lul și destinat a ajunge la regele arestată și ea, avea să fie dusă la Moscova pentru… – se înfățișa excesiv situația grea din des- anchetă; a fost aruncată într-o cameră izolată,Maria unde armata română: oamenii care se distinseră în vara culți și înfometați, dar și demobilizați AntonescuI se va agrava boala de inimă, de care suferea de o lui 1917 la Mărășești apăreau – scria autorul – bună bucată de vreme. După revenirea în țară, cadrele, înainte de toate cele ofițerești , lipsindu-le a fost din nou reținută de noile autorități memoriu MISLEA Prahova, . Simultan, în procomuniste și, în 1950, încarcerată la închisoarea se preconiza că exista, totuși, posibilitatea specială de femei de la din județul un pericol imediat, deoarece el trebuia mobilizării a opt divizii românești, iar inamicul nu unde a rămas până în anul 1955. În continuare i s-a să înfrunte forțele antantiste, care înaintau dinspre reprezenta fixat domiciliul obligatoriu în satul Lătești de lângă sud către Dunăre - Mariaorășelul Antonescu Fetești de pe Dunăre. Între timp, inima îi rege ; de asemenea, de mare însemnăta slăbise mult și, astfel, dupăCOLȚ celEA de-al treilea infarct, mișcarea a decedat, la 18 octombrie 1964, te pentru era concluzia cu privire la momentul - supremă Curând da, dar pe un pat al spitalului din București; ea a când armata română urma să întreprindă BELLU MILITAR op. cit. nu imediat! fost înmormântată la cavoul familiei sale de la ci , în text precizându-se ritos: Gheorghe Buzatu pregătiri prealabile mobilizare sub pro- mitirul Maria –Antonescu cf. și a istoricului- Într-adevăr, se impunea un anumit timp tecția forțelor aliate de la Dunăre . - pentru și de Pentru istorie, a lăsat consem GLENN E. TORREY - anchete – atrăgea atenția nate câteva aprecieri interesante, înserate în ste The Avram Bunaciu - recent istoricul american în va nograma unei noi din epocă. La întrebările Romanian Battlefront in World War I loroasa lui carte din anul 2012 cu titlul original puse de către – viitor ministru co University Press of Kansas - , publicată sub munist al afacerilorBărbatul externe meu – fosta era primăun aglofil doamnăEl Editura Meteor Publishing. egida și reeditată în limba îlîn consideratimpul războiului pe Corneliu antonescian Zelea Codreanu a formulat un urmănebun română în anul 2018 la toarelepentru cochetăriasintagme: cu Germania și - În cele din urmă, după cum se cunoaște, armata ; de asemenea, soțul germană se va retrage de pe teritoriul românesc, o nu se putea altfel; ar fi sosit MARKENSEN maghiară, ei acceptase venirea sa la putere în stat, în septem adevărată odisee parcurgând însuși feldmareșalul germanii să ocupe România; el a crezut că va putea Salonic - săbrie scape 1940, țar deoarecea era sigur că le va rupe capul legio- ; el va ajunge în captivitate - apoi va fi transferat în… sub supraveghe narilor; se baza pe armată și nu pe nemți Georges CLEMENCEAU și rea autorităților dirijate de către premierul francez Constantin PREZAN Ion ANTONESCU o nenorocire Basarabia. Mareșa și . Pe de altă parte, generalul lul intrase în războiul antisovietic, gest apreciat ca Bucovina când auzea discursurile lui Hitler, și colonelul , în , dar pentru a lua înapoi Giurgiu Henry Berthelot bărbatul meu spunea că și acesta era un nebun ultimele zile ale lunii noiembrie 1918, se întâlneau ; în fine, plan de acțiune MAGAZIN ISTORIC la cu ; ei au căzut de acord Memorial Antonescu – - Gheorghe asupra unui cu privire la Bucovina, Barbulcf. revistei Hitler, regele Carol II, nr. și mare3, martie,șalul 1998.Anto- Ferdinand Dobrogea, Muntenia și Transilvania, precum și la re nescuVezi și Andreas, Hilgruberîn 1992, de Maria venirea în capitală a regelui și a reginei încheiere și Ion ANTONESCU - . Să mai menționăm că, între anii 1918 și 1919, , în 1994, deanul 1918 .Ion ANTO- - În semnalăm o remarcă deosebit de colonelul se va implica activ în ope NESCU BUDAPESTEI; interesantă: în , colonelul rațiile militare din Transilvania și în înfrângerea ar MEMORIU Evaluare gene- FERDINAND i-a – viitorul mareșal – a întocmit urgent un matei roșii maghiare până la cucerirea rală a posibilităților și șanselor intrării noastre în Antonescu, nimeni acțiune împotriva, în 15 pagini,Puterilor intitulat Centrale în context, la un moment dat, regele altul nu poate ști mai bine decât regele tău marile adresat cuvinte de recunoștință: servicii, pe care le-ai adus țării în acest război 1918 . Inițiativa se săvârșea în momentele din toamna anului amintit, României Mari – op. - , cel , când armata germană și cea austro-ungară cit. Glenn E. TORREY MÉMOIRES ANTANTEI desfășurat pentru făurirea vezi urmau să părăsească teritoriul României în condi Henry BERTHELOT Istoria războiului pen- SALONIC de și , în 1987, de țiile obțineriiFranchet victoriilor d`ESPÉREY din vest ale și tru întregirea României. 1916-1919 , inclusiv sub o nouă comandăHenry –BERTHELOT cea a generalului Constantin KIRIȚESCU MEMORII , în 1925 și 2016, Misiuniifrancez Militare Franceze ; în context, un rol de Constantin ARGETOIANU seamă l-a jucat generalul - șeful de și , 10 volume, în România. În cuprinsul 1991-1997, de . 14 Centenarul Marii Uniri Atitudini decembrie 2018 ABATELE ZAVORAL ȘI RĂNIȚII ROMÂNI DE LA STRAHOV (II) de Constantin Dobrescu - - Să urmărim sentimentele aba- lență un exegetic”: „Despre sărăcie, bine și la împrejurările noastre și, telui față de români în contextul o racilă socială deznădăjduitoare”;- dacă a pleda pentru caritatea crești relațiilor sale cu Astra și cu perso 2. „Dragostea față de aproapele...” nească este cu cale în timp de pace,- nalitățile ei. - Predicile sunt publicate de An- câtă vreme nu zăngănesc armele, Încă din primul an al Primului- drei Bârseanu în „Transilvania”,- acum, în timpul războiului înfrico- Război Mondial, de la Strahov, stare probabil, și la rugămintea lui H. Pe șat, este cu atât mai potrivit.” țul mănăstirii,Biblioteca Mothod Poporală Zavoral, dă- tra-Petrescu, tatăl lui Horia. Perso- Studentul sărac Zavoral stră dea glas dorinței sale de a fi ajutat cu nalitatea spiritualizată a prelatului bate prin multe privațiuni anii de broșuri din pen praghez este delicat și fără obișnu studiu și prin vocația sa treptele- tru soldații români suferinzi, aflați în- itele exagerări de presă desenată carierei până la funcția de abate, lazaretul așezământului de cult. de către tânărul sibian, exilat după cu multiple legături sociale. șanse- Actul de caritate făcut de M. Za- război în capital Boemiei, sub titlul le sale de promovare au fost oprite voral este cât se poate de limpede:- „Drept introducere”. Predicile au fost doar de lipsa de înrudire cu famili- cumpărarea a 150 de cărți româ astfel alese „ca să aibă cât mai multe ile nobile austriece. nești de rugăciune în 1915 și, în ace- puncte de atingere comune cu toate Cunoștea latina, germana, fran lași an, colindarea spitalelor pentru- confesiunile creștine.” Problemele ceza, engleza și spaniola, călătorind depistarea soldaților români. O par sociale, sărăcia, nu numai că nu sunt în toată Europa și o bună parte din te din cărțile sale ajung în alte spi omise, ocolite, ci sunt accentuate în America. Oare numai caritatea sa l-a tale din Praga ori Milevko. Pentru- raport cu atitudinea față de ele. determinat să investească atâta efort cei 31 de soldați români aflați la un Titlul predicilor e legat desigur pentru învățarea limbii române sau moment dat în mănăstire, J.U. Jar de motto-ul „Charitas omnia vincit”, poate e ceva mai mult, neștiut, ceva ník și H. Petra-Petrescu, intelectuali adică „Caritatea le învinge pe toate”, din experiența sa ancestrală? din Bucovina și Transilvania – aflați iar îndemnul omului de cult este: După război, devine în 1921 acolo, apoi oameni înstăriți au pus „Ajută! Ridică!” Responsabilitatea membru de onoare al Astrei și al - - bazele unui Comitet de ajutorare. socială „e trasă în noroi și batjocorită Academiei Române, iar în 1922 O parte din donații vor fi folositeLe- în zilele noastre”, deși ea ar trebui să membru fondator al Astrei, a cărei - pentruktüre für tipărirea rumänische unor Soldaten cărți destina fie „ancora de care se mai leagă nă menire a înțeles-o, căci atât el cât și te soldaților români în colecția dejdile celor ce încă nu și-au pierdut Jarník au arătat o „mai mare și mai cumpătul în ciclonul acesta de pa- , unde trainică dragoste”, care nu s-a stins, își va publica și H. Petra-Petrescu- timi prin care trece biata omenire.” „ci e alimentată mereu” de înalte câteva din povestirile sale. Nu întâmplător H. Petra-Petrescu re- sentimente și continue legături. - Recenzarea unei broșuri sem marca oportunitatea acestor predici- Actele sale de caritate îi aduc nate de J.U. Jarník îi permite lui A. pentru români, unde problemele so abatelui M. Zavoral în timpul răz Bârseanu să-l prezinte „în cuvinte- ciale și de ordin moral sunt asemă - calde pe noul filoromân, M. Zavoral,- nătoare cu cele din Cehia. boiului o aureolă deosebită, un abatele Mănăstirii Premonastratenn-a prege- În prefața la cele trei predici ale- prestigiu impresionant, câștigat silortat a se de interesa pe Muntele de soarta Sion românilor sau Stra abatelui Method Zavoral, publicate- numai în câțiva ani, dacă ne gân hovnoștri de rătăci lângăț iPraga, pe țărmurii care Moldavei, de revista „Transilvania”, intelectu dim la J.U. Jarník, care îi câștigase ajutându-i și mângâindu-i în limba alul sibian întărește imaginea con pe români prin legături care datau lor, pe care și-a dat silința s-o învețe. turată deja a celui care și-a câștigat din secolul anterior. Incontestabil stima românilor din imperiu. Iată că nivelul său spiritual a prevalat, ” un citat revelator în acest sens:- la care se adaugă și posibilitățile Odată cu o telegram de felicitare „Marele prieten al românilor nu oferite de funcția sa socială și de- de ziua nașterii, în 10 februarie 1916,- s-a mărginit numai la vizitarea ră legăturile sale la Praga. conducerea Astrei decide să doneze niților români de prin spitalele din- Nu putem trece cu vederea vizi- spitalului din StrahovTransilvania câte un exem Boemia, nu s-a îngrijit numai de ta la Ploiești în ziua de 2 mai 1928 plar din toate publicațiile sale, iar în șezători românești în spitalul-laza a abatelui Zavoral, ca invitat perso- decembrie revista . - ret al mănăstirii, în fruntea căreia nal al prof. Nicolae Iorga. - Până la sfârșitul războiului, H.- l-a așezat pronia cerească; a vrut Vizita abatelui la Ploiești era ur Petra-Petrescu va juca rolul de in să ne sară într-ajutor și cu scrisul marea promisiunii făcute de prela termediar, probabil, din cauza mul după ce ne-a ajutat cu vorba și cu tul ceh Mariei Palada, directoarea tiplelor obligații care îl împovărau fapta, lăsându-ne să cetim în inimă. externatului secundar de fete, cu- pe înaltul prelat. După solicitarea / În decursul șezătorilor i-a venit ocazia unei vizite la Praga. După ce a 50 de abecedare, care au și ajuns ideea să tălmăcească în românește a vizitat liceul împreună cu N. Ior la destinație, H. Petra-Petrescu, câteva predici ținute în fața unui ga, oaspetele a ținut o conferință în viitorul secretar al Astrei, aprecia public compus din intelectuali cehi Amfiteatrul liceului. - ca fericită ideea de a i se publica- din Praga (Smichov), în anul 1913/ După executarea fotografiei de abatelui „trei predici pe care le-au- [...] Problemele fundamentale de grup cu autoritățile și profesorii li tradus împreună” în revista „Tran etică creștină, tratate în aceste trei ceului, oaspetele ceh și-a continuat silvania”. Materialul era „prin exce predici-conferințe se pot referi prea drumul spre Vălenii de Munte. Atitudini decembrie 2018 Centenarul Marii Uniri 15 GHEORGHE COSTAFORU – PRIMUL RECTOR AL ÎNVĂȚĂMÂNTULUI NOSTRU SUPERIOR (II) de Cătălin Dobrescu Comisia de justițiune și coduri, Comisiunea de instrucțiune publică, Comisiunea membrude cercetare în mai a legii multe Cur țcomisii:ii de Casa ție, Comisiunea de re- formă a regulamentului Adunării, Comisiunea de răs- puns la mesajul tronului

. Curajul cu care știa să își impună ideile a făcut să fie numit ministru de interne în ministerul alcătuit la 13 iulie 1860 de Manolache Costache Epureanu. O primă problemă cu care s-a confruntat în calitate de ministru de interne a fost faptul că se găsea în fața- unui personal careInstruc nu îșiț cunoșteaiuni nici drepturile nici- îndatoririle. Vocația de profesor l-a determinatInstruc sățiuni ela, boreze o serie de , în care a arătat prefec ților modul de comportare. Dintre aceste cea mai importantă este aceea din 27 iulie 1860, în Gheorghe Costaforu care face un adevărat curs de drept administrativ, spre a arăta prefecților îndatoririle polițienești. Costaforu sursa foto: www.leviathan.ro face teoria poliției administrative, pe de o parte, iar pe - - de alta, aceea a poliției judecătorești, insistând asupra Studiul a văzut lumina tiparului în anul 1860, în deosebirilor dintre acestea. tr-un volum de câteva sute de pagini, în care Costa- Reprimă dezordinile care se ivesc în diferite orașe,- foru își exprimă opiniile, încheind cu o concluzie în în special pe cele din Craiova și Ploiești, unde a fost care constata dreptul copilului la învățământ și pre nevoie de intervenție armată, fără a se putea evita văr- gătirea femeii pentru această misiune de educare.- sarea de sânge. Probabil, dacă timpurile i-ar fi permis, ar fi putut da Pentru reprimarea mișcării de opoziție, cere Dom învățământului nostru din acea perioadă o organiza nitorului dizolvarea Adunării. Dar, în noua Adunare, re sistematică. aleasă în aprilie 1861, în care și Costaforu apare ca Principatele treceau printr-o perioadă de lupte deputat de Muscel, opoziția obține majoritatea. Noua politice, în care fusese implicat și Costaforu. Încadrat Adunare votează trimiterea în judecată a întregului în mișcarea unionistă, Costaforu se găsea alături de minister. Costaforu demisionează din Adunare, iar alt camarad de învățământ, Constantin Bossianu, pe- Curtea de justiție – instanța supremă înaintea căreia atunci director al Departamentului Justiției, cu care- a înființat un club în casa Romanov, în vederea susți a fost prezentat procesul în 1862 – achită ministerul- nerii electorale a fostului domnitor și caimacan, Ale de orice vină. - xandru Dimitrie Ghica. Alegerile pentru Adunarea din Pentru un timp, Costaforu se găsește eliberat de ac 1859, care aveau să ducă la numirea lui Alexandru- tivitatea politică, spre a se consacra activității didacti- Ioan Cuza ca domnitor comun în ambele Principate ce și avocaturii. Excelența cursului ținut studenților și românești îl găseau pe Costaforu în comitetul electo prestigiul dobândit în fața profesorilor de la trei facul- ral de 11 membri și ca avocat pledant la înscrierile pe tăți atunci în ființă: Drept, Litere și Științe, au făcut fie listele electorale. - recomandat pentru postul de conducere al Universi În februarie 1859 a fost numit membru la Înalta tății București. Curte, în care a judecat până în octombrie, când a de Astfel, în 1864, Gheorghe Costaforul a fost numit venit președinte al Curții Apelative de Comerț, post - - rector al Universității București, cel dintâi rector al care îi aducea aminte de începuturile carierei sale. - învățământului nostru superior. În două rânduri a de Nici în această funcție nu a rămas foarte mult, în februarie 1860 fiind ales deputat de Muscel. În acest misionat din această funcție, de fiecare dată fiind re timp, a făcut parte din Comisia pentru redactarea Le ales de către colegiul profesoral: prima dată la 5 mai gii avocaților (6 martie 1859) 1865 și a doua oară la 16 decembrie 1865. De atunci, Ca deputat, Costaforu s-a dovedit de la început a rămas neîntrerupt în această funcție, până în martie un om cu o uriașă capacitate de muncă. A fost numit 1871, când a fost înlocuit de Vasile Boerescu. 16 Istorie Literară Atitudini decembrie 2018 GALERIA MARILOR EPIGRAMIȘTI de Constantin Tudorache

sita noastră a rămas foarte puțin balast - din catrenele cuprinse în volumul învă- țătorului Vasile Tacu. Secretul său, dacă Îmi amintesc de o vizită pe care Vasi (10.07.1910-12.07.1993)VASILE TACU se poate vorbi de un secret, este vocația le Panaitescu i-a făcut-o lui Vasile Tacu, Vino, doamnă, fără teamă,/ Sunt sa. Observator atent, ironist subțire, stă- venind de la Râmnicu Sărat la Ploiești. pân al versului, Vasile Tacu își dublează Atunci Vasile Tacu, în calitate de gazdă, chirurgul ideal,/ Operez c-o epigra- calitățile prin răbdare și autoexigență. ne-a invitat pe mine și pe profesorul Ion- mă/ Şi pansez c-un madrigal! Prin răbdare, pentru că și-a aliat timpul Grigore. A fost o după amiază magică,- - pentru a-i confirma sau infirma valoarea am ascultat povestiri, întâmplări și epi- lucrărilor scrise de-a lungul unei vieți; grame de la cei trei corifei, s-au făcut sta Vasile Tacu (Invitație) prin autoexigență, pentru că nu a inten- tistici, pe teme de epigrame, pe zone ge- ționat să publice sute de epigrame din și ografice, ierahii ale epigramiștilor de ieri- Vasile Tacu s-a născut în comuna- mai multe scrise, ci s-a mulțumit cu cele și de azi. Fiecare a vorbit cu respect des- Smulţi, judeţul Galaţi. A absolvit Şcoala câteva din volumul de față. Dacă Păsto- pre pilonii referențiali ai epigramei: Cin Normală din Bârlad şi a lucrat ca învăţă- rel ar mai putea citi volumul de față, ar cinat, Quintus, Păstorel, SorinPavel, Ște tor în judeţul Prahova. - considera, fără îndoială, că unul dintre fan Tropcea și, bineînțeles, Mircea Trifu. A fost membru al Clubului Umorişti „pretextele” care au condus la publica- Vasile Tacu a scris nu doar epigrame, ci lor Prahoveni (Club fondat de Mircea Io- rea lui a fost epigrama intitulată Fapte și poezii, sonete, articole, colaborând la- nescu-Quintus, Ion Z. Georgescu-Lunică- și vorbe: Pun distanță demagogii,/ între numeroase publicaţii de gen. Este inclus și Sandu Anastasescu), al Clubului Epi vorba lor și fapte,/ Ca acele orologii/ ce în circa 40 de volume colective de epi gramiştilor „Cincinat Pavelescu”, din Bu bat 5 și-arată 7. Într-adevăr, iată o epi- gramă.Editura În anul Karta 2017, Graphic-Ploie prin grija fiiceiști sale,- cureşti şi membru fondator al Uniunii gramă de valoare antologică, o epigramă LilianaCu Neagu, poanta i-a epigrameiapărut, post-mortem, în vârful EpigramiEpigrameştilor din România (președinte care va fi mereu actuală, atâta vreme cât unuila tac! - Epigrame și sonete..., volu epi- fondator: Mircea Trifu). Pe volumul său- oamenii vor mai folosi... orologii! Nici în mulgramatice de Talentatului, apărut meu în coleg 1976, întru autorul, epi- cazul în care vrea numai să zâmbească gramă,Vasile Tacu Constantin mi-a scris Tudorache, următorul cu multă auto și să ne facă și pe noi să zâmbim, Vasile Atitudini, . Am selecționat din creația stimăgraf: și prețuire Tacu nu-și alege la întâmplare „victima”; lui Vasile Tacu, pentru* cititorii revistei - săgeata lui se îndreaptă spre o țintă care Epigramistul următorul grupaj de epigrame. . Volumul are o copertăTacu, o merită: Unui original: L-apăsa de mult Croitorul buclucaş, ploiede N.ș teanulNobilescu, bard,/ o caricatură Joacă stra șiș următonic bili- povara/ Că e-n rând cu toți anoștii./ Și Care-mbracă, foarte şic, rulard/ catren Cu efectele-i de Alexandru subtile/ El Clenciu: lovește drept de-atunci tușește vara.../ Iarna, de, tu- Pe clientul uriaş în „bile”. șesc toți proștii. (...) Epigramele lui Vasile Cu o haină de pitic. Tacu ne invită să ne amuzăm, dar nu gra- * Din „Cuvântul înainte”, scris de- tuit, ci pe seama fățărniciei, a minciunii, Epigramele Mircea Trifu, voi redaCu două câteva mii fraze de ani de a demagogiei, a avariției, a orgoliului, a Deşi sunt gen minor – se ştie – adevăratîn urmă, voind maestru să sublinieze al condeiului dificultă și prețile parazitismului, a grandomaniei și a al- Te minunezi atuncea când fagenului,țator de Marcus excep Valeriusție: Martialis apre- tor defecte omenești. Epigrame de Va- Dispar urgent din librărie: cia că într-un volum de epigrame se pot sile Tacu. Un volum mic și un epigramist Se vând minorele, se vând! găsi numai câteva lucrări reușite, îneca- mare. te în masa celor fără valoare. Urcând pe * - Confuzie aceeași scară, dar sărind toate treptele România literară Vasile Tacu A colaborat la revista Unii fac ce s-a cerut: dintr-o dată, necruțătorul Păstorel afir- Ion Dămian , semnând cu pseudo Epigramă din Rebut. ma pur și simplu că nu există un „volum” Alţii pe cât bag de seamă de epigrame. Există, spunea el, numai nimul . În lumea epigramei- Fac rebut din epigramă. una sau două epigrame care au servit a fost foarte prețuit de confrați. Vasile de pretext pentru tipărirea unui volum... Tacu a avut multe dueluri cu marii epi- * Fără îndoială că ironicele sentințe ale ce- gramiști. Aș aminti, dintre „adversarii”- Autoepigramă lor doi mari epigramiști trebuie înțelese săi, câteva nume: Sorin Beiu, Ion Grigo Public sub pseudonim, în sensul că întotdeauna, în orice volum, re, Vasile Panaitescu, Eugen Cloșca-Stă Criticii stau ca de piatră; atenția cititorului va fi captată de câte- nescu, Florea Ștefănescu, A.C. Dragodan Sunt atât de anonim, va realizări de valoare superioară, care și Gheorghe Steriade. A avut un duel, în Că nici câinii nu mă latră! le vor pune în umbră pe celelalte. Dar să oglindă, cu Margareta Negruţă, în care * eliminăm, spre convingere, dintr-un vo- Margareta Negruţă era tot Vasile Tacu. Optimism lum oarecare, cele două-trei epigrame de DinRedau ale primulspiritului schimb spade,/ de Eu epigrame îl provoc din pe Oglindă-am fost, dar nu mă plâng, vârf, ca și cum nu ar exista, ca și cum nu Steriade,/duelul Vasile Îl zgândăresc Tacu- Gheorghe aşa o leacă,/ Steriade: Să Că m-au călcat şi spart din mers: ar fi scrise niciodată. Imediat, se vor im- văd cam ce ascunde-n teacă. - Sunt mai bogat, acum răsfrâng pune lectorului, ca fiind epigrame de vârf, Rugină-i Tacule, spun În orice ciob un univers. alte câteva. Și procedând în același fel, în franc,/ Şi mă gândeam care cumva,/La care Ste S-o * mod succesiv, ne vom apropia de momen- riade,lustruiesc i-a replicat: pe careva,/ Aşa că ai picat la Biblică tul în care ochiurile sitei prin care s-au ţanc! Trăit-au în grădina sacră cernut epigramele nu mai pot fi mărite. - Doi fericiți (până la măr!): Acesta este momentul adevărului: în sită Prin Vasile Tacu l-am cunoscut pe Adam, se știe, n-avea soacră, a rămas balastul volumului. Am spus toa- epigramistul Vasile Panaitescu, fost ofi- Iar Eva n-avea niciun văr! te acestea în dorința de a sublinia că în țer de marină și coleg cu amiralul Mircea * Pavelescu, cel care l-a îndrumat spre epi gramă și poezie umoristică. Atitudini decembrie 2018 Istorie Literară 17 Mania criticii Alungarea din Rai Necaz N-am văzut în viața mea Cu Eva, Doamne,-ai încurcat-o; Mai să-l podidească plânsul Morți de critică, cumva. N-ai fi făcut-o de știai Pentru prostul târg făcut: Însă am văzut de-acei Că-n clipa-n care-ai alungat-o, Scump amic avut-a dânsul Care-s morți de dragul ei. Te-ai despărțit de-un colț de rai. Şi ce ieftin l-a vândut! * * * Invitaţie Mica mea tragedie ,,Mândrei mele de-altădată” Vino, doamnă, fără teamă, Ce muzică e-n foșnetul de rochii! (Romanță) Sunt chirurgul ideal, Mi-e părul alb, dar nu m-am lecuit: ,,Flori de nufăr porți în plete”... Operez c-o epigramă Sunt ca un meloman ce-a asurzit; Te-ai schimbat pe îndelete: Şi pansez c-un madrigal! Nu mi-a rămas decât s-ascult... cu ochii! Nu mai știu, într-adevăr, Care-i nufăr, care-i păr?! * * Don Juan către-un urmaș Anonimatul * Vrei să cucerești femeia? Anonimatul e-o-nchisoare Dragostea Lasă-i clipa fericită Ne-mprejmuită, fără pază. În astă mare bătălie, De virtute, clipa-aceea Nu are ziduri, nici zăvoare, Tot sexul slab e-nvingător, Fiˋndc-a femeilor tărie, Cât ezită! Dar greu din ea se evadează! E însăși slăbiciunea lor. * * Mica publicitate- pierderi Civică * Soacra mea Mai multe acte, răsucite sul, Din păcate, stau la bloc Oameni de tot soiul, Atâta gălăgie face, Pierdutu-ne-am stăpânul prin bufete. Încât (e adevărul crud) Ne lepădăm de el fără regrete Care-adună la un loc Doar atât: gunoiul! N-aud nimic. Abia când tace, Și-l declarăm neavenit și nul. Încep în fine s-o aud. * * Unui chiulangiu * Nevasta și soba Moda Nu le mai deosebesc, Munca, după-a lui părere, Nu-i corvoadă, ci plăcere. Moda și nevasta pare Căci – discuții nu încap- Că-s ai soțului tirani: Amândouă încălzesc, Numai că, dacă i-o ceri, N-are timp pentru plăceri. Amândouă-s schimbătoare Amândouă bat la cap. Și-amândouă costă bani. * * Fapte şi vorbe * Între Scylla şi Carybda Pun distanţă demagogii Trec anii... Nici acum, la bătrâneţe, A fost în tinerețe-o roză, Între vorba lor şi fapte, N-am scăpat de-acest necaz: Poem în versuri, spun vecinii; Ca acele orologii Fug de cei cu două feţe, Acum poemul e în proză, Ce bat opt şi-arată şapte. Dau de cei făr’ de obraz. Iar rozei i-au rămas doar spinii. * * Poluare * Focul sacru Soarelui meu Cu ape adăpăm, murdare, Eram ca două turturele, E-un foc ciudat, stimate barde, Acest pământ ce ne-a născut. Când îi juram, ca scos din minţi: El scoate flăcări fără fum; El le filtrează neştiut Și doar atunci când n-ai ce arde, „Eşti soarele vieţii mele!”… Şi-apoi le plânge prin izvoare. Ah, de ştiam că e cu dinţi... În urma lui rămâne scrum! * * * Natură moartă Reflecție Lăutărească Pe-o masă, un cuţit şi-un măr. Ce-i aceea calomnie? Paradoxu-acestui gen Cumplit e sensul ce implică: Bine-ar fi să nu ne scape: Definiția e veche: Cuţitu-i calm, într-adevăr, E știuta melodie Câți nu punem în catren Dar mărul tremură de frică. Mai... puțin decât încape? Ce se cântă la ureche. * * * D-ale comerţului Femeia I Fără discuție (Înainte de 1990) Din ce-i pictat pe pânză-aici O iartă Domnul, de greşeşte, Vara, ah, uscată viaţă, (Culoare și expresii noi) C-aşa, de când o ştiu, i-e datul: Nu-i nici bere, nu-i nici gheaţă, Profanii ochi văd jug și bici, Femeia, sincer când iubeşte, Iarna-n schimb, e o plăcere: Iar cei inițiați... și boi! Sfinţeşte până şi păcatul! E şi gheaţă, e şi bere! * * * Pictură modernă... la cenaclu Femeia II Unui original Drept premiu... un tablou primii, S-o definești e-aproape-un chin; L-apăsa din greu povara Iar când spre casă o pornii, Se schimbă la moment, întruna; Că e-n rând cu toţi anoştii Descumpănit mă întrebai: Nici nu ești sigur totdeauna... Şi de-atunci tuşeşte vara… Să-l uit în tren, ori în tramvai? C-ar fi de genul feminin. Iarna, de, tuşesc toți proştii. * * * Profesorului epigramist Ion Grigore, Femeile Unui medic psihiatru (Cel ades premiat cu un tablou) Au stat un pic de vorbă-n drum L-au ales ca mai capabil, Succesul nimeni de nu-i curmă Şi ştiţi cât timp au zăbovit? Dintre toţi notabilii, Și ia tablouri înc-un an, Cât ai aprinde un chibrit! Ca să fie responsabil Ion Grigore pân´ la urmă, Dar cu chibritele de-acum… Cu iresponsabilii. Îl bate pe Zambaccian. * * * 18 Istorie Literară Atitudini decembrie 2018 Muzică de... cameră Îngâmfatul Unui amic Nevasta-n muzică-i maestră, Nasul sus, da-n rest „tămâie”! Avem o patimă-amândoi: Cu soacră-mea (ea-i dirijorul) Parc-așa să zic îmi vine: Nicicând să nu dăm înapoi! Fac împreună.. o orchestră; Capra, chiar când are râie, În luptă eu, chiar de-s bătut, Eu... reprezint auditoriul. Coada tot în sus o ține. Iar el când ia cu împrumut. * * * Duș rece Balconul Omul Simțeam un dulce-cald îndemn Ieri străjuit de silueta Luând un titlu de noblețe S-o cuceresc pe doamna X, Unui Romeo-namorat, S-a despărțit de animal… Dar ea-mi răspunse scurt, solemn: Azi locul unde Julieta I-auzi cum sună, o mândrețe: Amice, eu am prețul fix! Întinde rufe la uscat. Eu, „Omul de Neanderthal”! * * * Nu mi-am făcut Omagiu lui Păstorel Omul II Autocritică-n stil nou Doar un „i“ adăugai E animalul care speră, Sau vechi, nicicând nu mi-am făcut: Şi din spirt, spirit scoteai. Iubește chiar când nu-i iubit, Nu am nici stofă de erou, Noi luăm tot alfabetul Cu limită-i dar e o sferă Nu-s nici un mare prefăcut. Şi scoatem din vin oţetul. Ce-nchide-n ea un infinit! * Epitaf * * Zace-aici iubita mea, Lamentarea unei văduve la cimitir Precauție Mă minţea atât de bine: Funeralii scumpe foc, Gelos fiind pe-a lui consoartă, Zi şi noapte îmi spunea Bani pe loc, pe flori, pe dric… Un paznic bun i-a pus la poartă. Că ea… moare după mine. Doar cu groapa-avui noroc: Dar, obsedat, apoi gândește: I-a săpat-o un amic! * De paznic cine mi-o păzește?! Epitaf unui poet nepublicat * * În sfârşit, s-a dat învins Fățarnicul Paraziților Şi-i acum printre tenebre. E un ceas cu patru fețe Paraziților, vă spun Focul sacru i l-au strins Instalat într-o agoră, (Două feluri sunt, se știe): Doar cu pompele funebre. Care-arată-ntregii piețe Unora le-aș da săpun, * Cu-altă față, altă oră. Altora le-aș da frânghie. Epitaf unui soţ incinerat * * Stă cenuşă-ntr-un borcan; Băutorului Antropofagilor de altădată Soaţa-i -ca vădanele, ,,Cui pe cui zici că se scoate”? Zburând în lună cu racheta, N-a lăsat să treacă-un an Chiar așa de-ar fi, jupâne, Sondăm în profunzimi planeta, Şi-a-ncurcat borcanele. Cuiul iese, se prea poate, De voi rapid ne distanțăm… * Însă gaura rămâne! Dar de mâncat, tot ne mâncăm. Epitaf unui birocrat * * Birocrat ca el mai rar: Unui invidios Unii A murit de supărare Suntem ambii donatori Săraci cu duhul și sărmani Că-i lipsea de la dosar La spital de multe ori, Și-nalță singuri osanale, Actul de înmormântare! ˋL întâlnesc ca pe-un vecin: Că lauda nu costă bani… * Eu dau sânge, el venin. (E drept, nu face nici parale!) Ultima speranţă * * M-am vrut incinerat, sperând c-aşa – Unui mincinos Arama Eliberat de-a lutului cătuşă – De când exist, mereu aud Spoită proaspăt, conversa În cazul când, postum, m-ar publica, Că adevărul este crud; Într-un salon și strălucea! Aş învia din propria-mi cenuşă. Mă dumiresc, de ce, în fine, Am regretat atunci prostește * Îți coci minciunile-așa bine. Că aurul nu se spoiește. Veșnicul nemulțumit * (Où sont les neiges dˋantan? - François * Concluzia unui condamnat Iubitei Villon) Nedreptatea-i mai nedreaptă Sunt indispus, Privind la fulgi cum se-aşterneau, M-ai înșelat; Cu orice preţ vrând să combată, -Zise condamnatul Drâmbă- Că pleci ai spus ,,Mai albe”- zise el, „erau Când sentința o dai dreaptă zăpezile de altă dată”. Dup-o lege care-i strâmbă! Și n-ai plecat. * * * Din înălțimi Marea vara Ce răbdătoare e hârtia! Din înălțimi, un albatros, De marea limpede spălate, Pe ea se scriu chemări la oaste, Îi jinduiește, bată-l vina, Impurități spre-adâncuri cad, Și critica și poezia… Pe unii care merg pe jos… Și-acolo, jos, ar fi un iad, Și-atâtea epigrame proaste… Pe jos, pe jos… dar cu mașina… De ne-ar spăla și de păcate. Ce răbdătoare e hârtia! * * * Avarul Așa-i în viață Umbra Gândind că a sosit momentul, Așa-i în viață: Chiar calvarul Un luminat, chiar de-i feeric, Văzând că moartea-i bate-n geam, E-urcat de unii printre stânci Tot lasˋ-un petic de-ntuneric; Să-şi facă-n fine testamentul Pieptiș și asudând pe brânci… Așa-i și după-o bănuială, A scris în el atâta: N-am! De alții cu… funicularul. Rămâne-o umbră de-ndoială! * * * Atitudini decembrie 2018 Istorie Literară 19 Unui grandoman * Paradox Și cu „marea”-i o problemă, Păcăleala Am mers mereu cu soarele în față, Căci se naște o dilemă: Din palate pânˋ la stâni, Dar crunt a râs de mine „Cel de Sus”: Cum să stea alăturea, Farsă dulcișor-amară; Plecai spre răsărit azi dimineață… Mare el, mare și ea?! Păcăleala-i la români, S-ajung acum spre seară… la apus! * Epigrama populară. * Iubirile se sting * (Epigramă scrisă la tema: „O dra- Rostirea adevărului goste apusă e ca un vulcan, nicioda- Întrebarea ce importă RedauLui Mihai câteva Beniuc, epigrame pentru la poezia titlu tă nu poți zice că a trecut pericolul Este: Care e mai tare? scrise„Mărul de de Vasile lângă Tacu drum” de a izbucni din nou”- O. Goga) Cel de-l strigă-n gura mare, În mărul tău, stimate bard, Iubirile se sting, precum vulcanii… Sau acel care-l suportă? Frumoase mere roșii ard; Dorm somn adânc sub roca de bazalt; * Gust însă și mă întristez Doar cea dintâi tot mai străbate anii, Adevărul și minciuna Când dau de viermele din miez. Cum firul ierbii iese prin asfalt! Adevărul și minciuna * * Sunt ca Soarele și Luna: Tot lui Mihai Beniuc Vulcanului meu (la aceeași temă) El pe ea o luminează, Neîmprejmuit sub cer, Când văd trecând pe lângă mine Ea pe el… îl eclipsează. Plin de fructe-i pân la poale, Câte o jună decoltată, * Mulți avură gard de fier, Să-i zic „vulcanului! Îmi vine: Unitate de măsură Și li-s ramurile goale! Te stingi… ori nu?! Alege-odată! Minciuna este necesară * * Cum necesar la chel e părul; Revistei „Orizont” din Timișoara Lăudat Cu ceasul… timpul se măsoară, (Prima revistă literară care începe să (Epigramă scrisă la tema: „Decât o Iar cu minciuna adevărul. publice, după 23 august, epigramă) laudă de la un prost, mai bine de la * Din munți la Euxinul Pont deștept ocară”- Proverb rusesc) Cui folosește modestia? Trecui revistele-n revistă, Lăudat de-un nătărău?! Spun unii că aș fi modest, Să văd… speranțe mai există? Drept să-ți spun, nu-mi prea convine; Dar întrebarea-i „Qui prodest?” Zării ceva la … Orizont. Proștii ăștia îți fac rău, -Tot mie, sigur, na-ți-o bună, * Chiar când te vorbesc de bine! Cămi place-așa să mi se spună! Lui D. Micu, criticul literar care cen- * * zura volumele de poezie în România Compasiune Fariseism literară ,,Nimeni nu iubește pe cel care nu De felul meu nu-s fariseu Acuș, acuș e-n pragul bătrâneții poate iubi pe nimeni” - Democrit Și el tot Micu-i… oare o mai crește? Și totuși iată-o mini dramă: Lipsit de darul dat ființei Speranțe nu-s, că prea sunt slabi poeții De-ascult o bună epigramă, De a iubi. O, biet nătâng! Cu care se hrănește! Regret că nu am scris-o eu. Ești prototipul neființei- * Eu n-am să te condamn; te plâng! * Lui Ion Grigorescu ,,Cunoaște-te pe tine însuți” Pentru volumul de versuri „Lupta * Și buni și răi, și-asceți și fameni, Necaz de epigramist cu somnul” ,,Ființa care face lege” Pe cei de rând sau cei tabu, Din „Lupta cu somnul”, ,,Sisiful care urcă panta”, I-am cunoscut destul pe oameni, Ce lucru bizar! E omul „al naturii rege”… Pe mine însă, încă nu. i-a ieșit o carte -O fi, nu zic, dar unde-i poanta? * Nouă… un coșmar. Cartofor și cărturar * * Lui Negoiță Irimie Suflet și materie Cot la cot urcăm Olimpul, Căile ni-s paralele, Pentru volumul de versuri „Dor de Nu există, lucru cert, infinit” Suflet viu în corp inert, Căci la el ne pierdem timpul: El la cărți, eu printre ele. Uite-acum că ți-am citit, Dar există, pe cât știu Negoiță Irimie, Suflet mort într-un corp viu. * Al tău „Dor de infinit”, Tot eu * Mult mi-e dor de poezie! Îmi dă târcoale aia „Cârnă”… Unuia „negru” la suflet * Pisica, lui, nu-i dă târcoale, Îmi pun păcatele-n balanță… Lui Al. Căprariu Ci fuge când e-n drumul său; Le văd și cât de greu atârnă… Pentru volumul de versuri „Cercuri- Căci, știți, și ei îi merge rău Le-echilibrez cu… o speranță! le dragostei” Când omuˋ negru-i iese-n cale! * Dacă și în poezie * Uitarea S-ar da note pentru har, Unuia Ne credem veșnici! Ce orgoliu! Cum se dă-n militărie, Sus „la munte” să se urce? Cei vii ne-ngroapă-n amintire, Cred că te-aș lăsa… căprar! Nu, nu poate să se-ncurce Cum iarna-ngroapă-n cimitire * Cu așa un bagatel; Sub neaua albă-un steag de doliu! De-ale „debutului” Vine muntele la el! * (Lui N.D. Cocea, autorul romanului * Autoepitaf „Fecior de slugă”) Omagiu Bilanțul mi l-am încheiat- După titlu, la-nceput, Slăvesc eroul care cade N-am fost un Cezar sau un Nero, Mă miram: Cam ce să fie? Pentru-adevăr pe baricade, Scăzând din ce-am primit, ce-am dat, Și de-odată-am priceput: Mă-nchin martirului tăcut, Rămâne rezultatul: ZERO! E-autobiografie! Minciunii victimei căzut! * continuare în pagina 22 20 Eseu Atitudini decembrie 2018 RĂSFOIRI ȘI COMENTARII de Constantin Tudorache

autorul văzut club, s-a produs după ce Giuseppe donatorii ei că nici nu vor s-o mai de Alexandru Clenciu Navarra i-a reproșat că în prefața- citesc. Le doresc mult succes și să- cărții de epigrame „Dicteuri pe o și citească revista* în liniște numai temă dată”, a lui Sorin Pavel, tipă ei șiRevenim între ai lor. la răsfoirile noastre. „Ceasurile înstelate” ale epi- rită post-mortem – în 1979, s-a- „Niciun lucru măreţ din lume nu gramei „întins cam mult”, adică 10% din a fost realizat fără pasiune”, conținutul cărții și aceasta pe banii familiei decedatului. În loc să spune Cu acest titlu, parafrază după suporte critica și să evite aseme Georg Wilhelm Friedrich Hegel.- Ștefan Zweig, voi reda un dialog pe- nea „repetări”, individul respectiv Aici venim cu argumente contrarii. care l-am avut cu regretatul mare- a preferat să se retragă. Nu știm Păstrând factorul comun „pasiu maestru al epigramei, Mircea Io unde a fost în acea perioadă. Poate- nea”, se știe că unele dintre marile nescu-Quintus, mentorul meu în s-a retras în munți pentru a pregăti descoperiri au fost făcute cu totul tru epigramă. Se întâmpla prin anul „insurecția” impostorilor și plagia întâmplător de oameni din alte 2015, când l-am rugat să-mi facă o torilor de azi din lumea epigramei. domenii, și nu, întotdeauna, de prefață la cartea „Ce scrii tu azi eu Mulți nu l-au cunoscut pe acest specialiști sau profesioniști. Dăm am citit de ieri”. L-am întrebat care personaj, inclusiv subsemnatul, doar trei exemple. James Watt, ar fi, după părerea domniei sale, până în anul 1994, când a apărut cel care a perfecționat mașina cu „Ceasurile înstelate ale epigramei”,- la înmormântarea lui Mirceaa cappella Trifu., abur, era ceasornicar și fabricant adică perioada cea mai strălucită,- Acolo, în Capela Cimitirului Bellu de instrumente matematice pentru- în care genul a triumfat cuEpoca adevă de din București, a rostit Universitatea din Glasgow. Roata- rat.aur Domniaa epigramei” sa m-a corectat, spu un discurs în gama limbajului de- pneumatică a fost inventată de sco nând: „Poate vrei să zici lemn, la căpătâiul celui care a fost țianul John Boyd Dunlop, un chi . Eu, acceptând întemeietorul Uniunii Epigramiș rurg veterinar. Acesta, ascultând această parafrază, am zâmbit și am tilor din România, primul, marele- nemulțumirile fiului său de 10 ani,- insistat să spună care consideră că și adevăratul președinte al U.E.R. care i se plângea că îl zgâlțâie prea a fost acea „epocă”? Giovanni Boccaccio spunea că „re- tare tricicleta pe drumurile pava Fără să stea mult pe gânduri,- ligia rezistă în ciuda slujitorilor ei”. te cu piatră, a făcut un pneu care maestrul Quintus, a precizat: „Anii- Parafrazându-l, un confrate, consi- a revoluționat transportul rutier.- 1980-2000”. Mi-a amintit de ședin dera că și epigrama rezistă în ciuda- Betonul armat a fost descoperit de țele spumoase de la Clubul „Cinci- așa zișilor ei diriguitori. În numă un grădinar francez, Joseph Moni nat Pavelescu” din București, de rul din iunie 2018 al revistei „Ati- er, în anul 1849, care constatând că președintele Mircea Trifu, de Ale tudini”, la rubrica „Galeria marilor ghivecele de flori care tot cădeau- xandru Clenciu, Nicolae Ghițescu, epigramiști”, l-am prezentat pe re de pe terasa casei sale se spărgeau de președintele de onoare Șerban gretatul Valerian Lică, fost redactor ușor, s-a gândit să* le execute din ci Cioculescu, de membrii plini și șef al revistei „Epigrama”, cu o notă ment și să le armeze cu sârmă. membrii simpatizanți care veneau la final în care precizamîn că tabernu am lună de lună la club, subliniind că fost în relații de aleasă prietenie.pe Harry Truman, fost președinte unii se deplasau de la distanțe mari N-așfrontul spune epigramei că am fost e al Americii, a vizitat odată oraşul- (Craiova, Timișoara, Cluj, Sibiu, diferite, dar, luptând amândoi Tombstone din Arizona. Acolo sunt- Iași, Călimănești, Pitești, Râmnicu , cum spune un mormintele unor mari personali Vâlcea etc, și, nu în ultimul rând confrate din Sibiu, am preferat să-l- tăți ale Americii care au inscripţio- noi cei de la „Clubul Umoriștilor- critic atunci când am considerat nate pe pietrele funerare epitafuri- Prahoveni”). „Îți amintești că sala necesar pentru îmbunătățirea re memorabile. Când Truman s-a în era arhiplină, mai ales la ședințe vistei și popularizarea epigramei- tors, a spus că l-a impresionat epi- le festive, la recitalurile de la „Sala de calitate. Trist este că actualulînde- taful de pe Aici piatra odihneşte funerară Jack a unui Wi- Dalles”, sau la recitalurile clubului redactorpărtându-se șef, luptândde genul de umoristic, unul sin lliams;necunoscut, omul care aavea făcut scris ce a un putut! me prahovean când mergeam prin tot gur,monopolizând a coborât nivelul paginile revistei cu un saj simplu:Moartea este o minciună, județul?”, îmi mai spunea maestrul- clientelism de casă din chirpici. - Quintus. Am reflectat asupra anilor,- În cartea Re- considerați de maestrul Mircea Io greteam redat târzii mai, multe epitafuri antonescu-Quintus, ca fiind cei mai în Spun aceasta din semnalele pe logice. Reiau aici Acum autoepitaful când viaţa cununați de succese(1980-2000). care le primesc de șlai confra conținutulții care mi s-a scurs,/al În epigramistului cimitir iau locu-n vâl Atunci mi-am amintit că din anul citesc frecvent această publicație, fine;/cean NichiPăcat Ursei: că nu s-a dat concurs,/ 1979 și până în 1994, liderul de azi- că nivelul artistic e Erau destui mai buni ca mine. al epigramiștilor, s-a retras de bună din ce în ce mai scăzut. Personal nu- * voie din lumea epigramei. Retrage am mai citit revista „Epigrama” din rea, sau întoarcerea cu spatele spre anul 2015 și am înțeles de la coor Atitudini decembrie 2018 Eseu 21

Nea Costel anii s-au Eroicului popor român Acest - scurs ca apa printre pietre popor, supus și generos,/ A îndurat ,,Cu timpul toate se schimbă, în- citatul lui , că deză veacuri nefirescuˋ,/ A suportat: afară de floarea viei și gustul vi- Pe glob Bătrânii, mi-am spun „Binomul găunos”/ Și mârlănia… nului”, spunea Fănuș Neagu. Epi căamintit apa trece/ poezia Ş ilui spun Mihai că pietrele Codreanu, ră- „Clanului Băsescu!”. gramistul și caricaturistulSe tot Alexanpetrece mân,/intitulată Dar jocul altfel: se petrece/ Pe * anual,/dru Clenciu, Aceea creionași milenară astfel o dramă:/ eternă scoarţa globului bătrân;/ Că piatra, - Culesulsecvenț ă viilor de toamnă: în deal/ Și-al „mor- cât ar fi de tare,/ Se macină şi trece - ților” mai jos, în cramă. stând/ Iar peste trista măcinare/ Un prieten, colecționar deperle glu, Nesaț autumnal Doar apele rămân curgând. me și panseuri, mi-a trimis. un ca Dorind al Toamnei rodÎntr-un să-l * lup interesant de asemenea - gust,/ Am coborât,, setos, Ștefan la cramă/ Șerban din careNu întotdeauna voi comenta viacâtevața sePrimul termi- Şspune:i căutând tăria-n must,/ Am întâl- năpanseu cu moartea! pe care îl Uneoriprezint se e următo termină nit-o în pastramă! - „Stejarul crește numai unde-i- curul: nunta Oenologie pământul bun, buruienile cresc- - Să citimI-am și aceas cules, pretutindeni”, spunea Mihai Emi . Conectez aici o epigramă- întă deal la vie,/ To ț ai ciorchinii epigramistului de sub nescu. Să citim ce spuneaMulte Caragicariere scrisă de Nelu Quintus pentru fra ie/giurgiuvean, Și-n tomnatecul Ioan Peia: decor,/ Mă-m- intelectualeale, despre nu umbra se datoresc marilor altei stejari îm- tele său, Mircea, la a 70-a aniversa bătai de mustul lor. prejurăriși pământul decât prielnic: unei căr ți căzute la re. Epigrama a fost citită de autor, * vreme bună în mâinile unui copil tot la „Clubul Umoriștilor Prahoveni” așa precum umbra multor stejari și la „Clubul Cincinat Pavelescu” Graţie- seculari se datorește întâmplătoa- Frateluidin București. meu, Ola redau, împlinirea cu titlul vâr- și reaDe este la bună Victor atât Hugo pentru a cei rămas care rei căderi a unei ghinde pe pământ steiversurile de 70 scrise de ani deO Nelulume Quintus:te răsfa- oaceastă dau, cât frază și pentru judiciară: cei care o pri- prielnic. ță/ La cei 30 de viață/ Că restul, mesc. Are calitatea admirabilă de a * cum se știe,/ Sunt de…: căsătorie! împărtăși bunăvoința între ambele părţi. - - Pe- - ,,Istoria e suma vieții noastre”,- aceeași temă, IonDoi Ionescu-Quintus, prieteni Foar- Să citim și o definiție a pe spunea Mihai Eminescu. Tot Emi tatălte trist lui ș Mirceai abătut,/ și Nelu, Crede scriați-mă, în suntsex depsei în justiție dată de Protago nescu afirma că „Istoria* e desfășu acuma:/tina intitulată Într-o săptămână, numaˋ,/: ras din Abdera (485-411 îHR). Cu rarea gândirii Lui Dumnezeu”. Doi prieteni am pierdut;/ Unul, bie- prilejul redactării legilor oraşului Mizeră Românie! Ai fost trădată, tul s-a-necat,/ Altul, vai s-a însurat. sicilianPedeapsa Turia, este Protagorasun mijloc social a enunţat pre- insultată,Iată ce scria micș orată, eternul murdărită, Caragiale: unventiv concept de intimidare modern a ş potenţialilori îndrăzneț: batjocorită, tăvălită, maltratată, în- Bărbatul care găsește o infractori şi nu unul de răzbunare josorâtă, ruinată, vândută, călcată, Amintescfemeie bună ce spuneaeste un Socratefericit, cel despre care împotriva făptuitorului. zdrobită de către regimul de urgie căsătorie:găsește o femeie rea, devine filozof. * al bunului plac, al violenței fărăde- * legilor, bandelor de pușcăriași și de Dacă nu în- bețivi, infamiei, crimei, aberațiunii, juri când conduci, înseamnă că nu Am primit de la prietenul meu, ignoranței, nebuniei, trădării, mur- eștiIată atent un la alt drum. panesu: profesorulPovestindu-mi și recitatorul, via Neluța Stan,- dăriei, chinorosului! - o carte scrisă de medicul Alfred - Îmi amintesc o Mertl . Ab (Citat cules din- confesiune a criticului Alex. Ște solvent al Liceului I.L.Caragiale, cartea „I.L. Caragiale-Portrete, ste fănescu. Acesta a povestit că, pe promoția Nichita, medicul urolog- nahorii și vorbe…” antologie de Ni bordul mașinii sale, are o carte, Alfred Mertl, doctor în medicină, colae Boaru, Cuvântul Info, 2009). intitulată „Morții mă-tii”, pe care care a operat peste 40.000 de pa- La spusele lui Caragiale, conectăm- o arată, prin parbriz,* celor care îl cienți, își povestește, cu un talent trei epigrame primiteDe de Ziua la Mitu Uniriiță înjură în trafic. Sta- narativ impecabil, viața și eveni Corcodel din Mizil. Prima epigra tistica divorțurilor arată că pă- mente care l-au marcat. Răsfoind mă se intitulează rințÎntr-unii care fug alt panseude acasă citesc: sunt mult cele 465 de pagini ale cărții, am și e scrisă pentru concursulLa locul deunde la mai mulți decât copiii descoperit un titlu de capitol care șUrziceniiruri de care martiri,/ a avut Veneau, tema „Hai uni săți Părinți și mi-a atras atenția: „S-au scurs anii îndăm cuget mână și cusim mână”:țiri,/ Ne cheamă as- copii . Anexez aiciIa ca apa printre pietre”. M-am oprit tăzi trădătorii țării,/ Să ne învețe... spune,o epigramă, tatăl tău intitulată te lasă/ Să vii me- asupra acestui aforism și mi s-a hora dezbinării! reu acasă-n, scrisă zori?/ de Ion -Eu, Vladimir: tot mai vin, - părut cu atât mai valoros, cu cât- Horă ro- el, uneori,/ Nu dă cu zilele pe-acasă! aparține, nu unei personalități, ci mânească la Bruxelles, Cea de a (cu doua, euro- pe * lui „Nea Costel”, un pacient al me- parlamentariiaceeași temă, e intitulată Monica Macovei, dicului. Am apreciat deontologia și- C. Preda ș.a.): Politicieni model,/ - sinceritatea autorului de a nu-și în Și-au dat mâna în decor,/ Ca să joa- ,,Că trece tinerețea, nu-i mare suși un citat care nu-i aparține. Pu ce la Bruxelles/ Hora... cozii de to- scofală... ProblemaMângâierea e că trece pensiona- și bă tea să grefeze numele său, fără să-i- por. rilortrânețea”. La acest aforism anexez mai pună ghilimele, cum fac mulți - Atingândepigrama amurgul vieţii/ Le-a ră- autori, mai ales confrați epigra A treia epigramă a fost scrisă , scrisă de Teofil Munteanu: miști. Rămânându-mi în memorie la tema „Eroi”, întrucât se intitulea 22 Eseu Atitudini decembrie 2018 mas un singur cult:/ Avantajul bă- vă de energie care izbucneşte când cui,/ Să spună toţi: „A fost a Lui!” trâneţii/ E că nu durează mult. viaţa ne pune la încercare. * La - Când rezervele Redăm Pălărieiun concurs, mele cu temă Respectabilă și rime impuse, din unsufletului la fel de meu frumos încep aforism să se sub scrisțieze, de eu am scris următoarea epigramă: ,,România este țara în care por fire,/ Cu valoarea omenească,/ Pă- prof.viețuiesc Lazăr cu ce Avram: mi-a dat copilăria. // tofelul coboară cu o stație înaintea * lăria mea subțire/ Nu salută orice ta”. Îmi amintescAmabilitate un catren scrisCe fru de- bască! - mosepigramistul m-a invitat/ bănă Cațean, să urcDimitrie nainte Pălăriei Jega,eu/ Șiintitulat tramvaiu-a demarat/: Fără DisputăSă citim în următoareacuplu Duși epigramă de valuri Amintim o defini: ț Oie altruistă epigra portofelul meu. șscrisăi de soartă/ de Nicolae Au iubit,Dragoș, cu intitulatăbună ști- milostivă/matică a Ce depăşeşte, dată omenia,/de medicul Că * ință/ Și tendința fără: artă,/ Dar și gălățean Florin Cristea „O jumătate de adevăr este ade- arta cu tendință. ocroteşte, deopotrivă,/ Inteligenţa şi seori o mare minciună”, spunea - Unei perechi de artiști, o prostia. - Cornel Sofronie a Avocat Ben din adresat Se înțeleg într-o Pălăriei Mircea mele AiEnescu salutat vine cohorte și com de oficiujamin Franklin. Iată, pe această temă privinepigramăță,/ similară,Că amândoi, pe care cioplind am mai cu „amici”,/pletează Femei acest frumoase,grupaj cu rude defini fărăția o epigramă,În lumea intitulată nesfâr șitelor dispu- redat-odalta,/ Ea în facerevistă: artă cu tendință,/ El har,/ Ai salutat: pe fíravi şi voinici,/ te,/ Marcată, scrisă de ideisemnatarul preconcepute,/ acestei face artă pentru alta. Dar oameni cumsecade... foarte rar! rubrici:Au deranjat minciunile sfruntate/ Și * adevărul spus pe jumătate. Unui scriitor, * Pălăriei mele Geaba-ţi pui tu CândNicolae voi pleca Ghi țînes veşnicie,/cu a scris Aşaceastă vrea, pălărie,/Într-un distih, Nu se adresat vede pe hârtie! Toţi avem în noi o neştiută rezer- epigramă,iubită pălărie,/ intitulată Modestă să râmâi în: Adrian Voica spune:* Un citat de la Isabel Allende: GALERIA MARILOR EPIGRAMIȘTI Istorie Literară de Constantin Tudorache

continuare din pagina 19 Din cel Sătmar… la dunăreana Tulce… Bătea monedă ieri pe Dumnezeu, Un „i”, un singur „i” de-adăuga, De teamă azi că-și taie singur craca, * Și SPIRIT el, curat, din SPIRT scotea, Aruncă lama și păstrează teaca; - Erau „sentințe fără drept de-apel”. Întors pe dos, e-un dublu fariseu! Din creația lui Vasile Tacu, am selecți Noi, cei de azi, cu-ntregul alfabet, Încrezutul În cale când îmi iese-acest Tartuffe, onatÎi place-adesea-n cinci sonete. asfințit de soare, De-abia de-obținem din Cotnar… oțet! Îmi vine pofta să-l apuc de ciuf- Când umbra îi e lungă și subțire, O, unde ești tu, Doamne, Păstorel?! Pe câmpul plat, în taină, să se-admire, * Să-l învârtesc în jur ștergând tot praful- Convins atunci e-n sine că-i Om mare! Epigramistul … „la noi în Cenaclu”… Pe mulți i-au obligat să-și dea arama Celalți îl tolerăm, c-așa-i din fire; Ca temă-a debutat cu OSPĂTARII, Pe față-,n chingă strânși cu epigrama; Doar nu ne cere nouă de mâncare! Urmară, natural, la rând … FRIZERII; Acestuia i-aș scrie… epitaful! Ce poți să-i faci? Măgarul din născare, Dădu o luptă-acerbă cu… ȘOFERII, * Se știe că nu are lecuire! Și-află… o mină cu… GESTIONARII. Critica criticii Autocritica eu uite-mi fac: Și cum atât nu pare-a fi destul, Intrară în duel și… CONDEIERII, Mai copiez o poantă, fur o rimă, Un pic, e, pe deasupra, și fudul; Avu colegi de poantă… CIUBUCARII, Prilej de zâmbete și ironie! Tandem făcu în temă cu ȘPERȚARII… Pun vată-n vârf floretei când fac scrimă… Evită însă lupta cu… HINGHERII! (Cu șeful meu) Sau, chiar mai bine tac! Pe mine tipul nu mă deranjează, Chiar îl prefer acelui ce-afișează Compătimește sincer pe ACARI, Pe voi eu însă vă acuz de „crimă”: Ostentativ, o falsă modestie! Dedică madrigale la cei mari, Porniți cu perfidie la atac, * Da-i face-n schimb, pe ceilalți, pilaf! În miere camuflând… un vârf de ac. Păstorel (Și mai pretindeți după asta… primă!) ,,Iară noi, noi epigonii!” Pretinde-apoi să-l publice… „URZICA”?! Cu eleganța lui… spirituală, I-a mai rămas să scrie-un epitaf Și uite-așa se cam învârte roata: Coborâtor, prin Creangă, din Neculce, La ceea ce îngroapă… doar pisica! Te critic eu, mă critici tu și… gata! Mireasmă de Copou… și graiul dulce, * A epigramei… acvilă regală! Noul Tartuffe Autocritica-i acum la modă. Tot fals smerit și-acum, ucigă-l toaca! Ca lebăda când merge să se culce, Atâta doar că-l dibuiești mai greu; Tot „statu quo”, nimica nu schimbăm; Plutește poanta-i fină-n strai de gală… Căci simulează altfel: e ateu! Doar răvășim ici-colo și-nchinăm Pe calea cea mai vie, cea orală A-ntors, precum se vede,-amicul placa! Ipocriziei zilnic… câte-o odă! Atitudini decembrie 2018 23 Clio ACTIVITATEA FILIALEI PRAHOVA A SOCIETĂȚII CULTURAL-NAȚIONALE „CARPAȚII” ÎN LUPTA PENTRU REALIZAREA UNITĂȚII NAȚIONALE (II) de Constantin Dobrescu

- Întrucât Societatea era sever București la 9 mai 1882 în ziarul rit, tacit încurajată chiar de ofițerii supravegheată de guvernele de la- „România liberă”. Din raportul con și soldații regimentelor de vânători Viena și Budapesta, fondatorii ei fidențial al jurnalistului Lechmann, de munte de pe granița română. - desfășurau sub paravanul activită slujitor al Vienei către ministrul Președintele filialei prahovene- ților cultural-naționale o intensă- de externe Kalnoky, reiese că la era negustorul Niță Radovici, se activitate secretă de organizare a- Ploiești s-a constituit un „comitet cretar și casier era Zaharia Furni- răscoalei generale pentru elibera de acțiune”pe a cărui steag este că, iar persoane de încredere erau rea Transilvaniei. Societatea pro înscrisă cucerirea Transilvaniei. ” Scarlat Lăzărescu și Dumitru Po punea calea luptei insurecționale Președintele acestuia era primarul- pescu, care donau sune importante și armate a întregului popor român orașului Ploiești, deputatul liberal pentru scopul filialei. Fiind cea mai- pentru realizarea țelului politic Grigorescu, de asemenea Comite activă dintre filiale și cea mai ferm propus, cale dezvăluită public în- tul întreținea “legături intense” cu orientată spre mijloacele insurecți- 1884 și susținută apoi de organul Transilvania și era susținut în mod onale, ea a reușit să procure arme,- de presă al Societății „Unitatea na deosebit de doi membri „activi” să le depoziteze prin sate și să re țională. ” liberalul Corjan, un transilvănean cruteze oameni pentru constitui Despre pregătirea „revoluției”se naturalizat și arhitectul orașului,- rea cetelor revoluționare. discuta numai în ședințele secrete Socolescu, cât și un tânăr Pușcariu. Activitatea societății „Carpați”și- ale conducătorilor „Societății”nu și- Prahova prin așezarea sa ge a secțiunilor ei se desfășura pe la adunările generale ale secțiilor,- ografică a constituit principalul două planuri, unul public de propa care păstrau caracterul manifestă drum de legătură între românii gare în rândul maselor a idealului- rilor cultural-naționale. De la înce- așezați de o parte și alta a munților.- politic de eliberare a provinciilor- put societatea a avut un caracter- În localitățile de pe Valea Prahovei aflate sub dominație străină, folo preponderent politic și revoluțio aflate la graniță aveau loc perma sind manifestările cultural-națio- nar, deosebindu-se de toate celelal nent întâlniri ale intelectualilor- nale, presa și altul conspirativ, al te societăți românești existente. - români care erau menționate atât acțiunilor propriu-zise pentru pre- Concomitent cu strângerea de- de rapoartele oficiului de caranti- gătirea momentului insurecțional. fonduri bănești în vederea achiziți nă Bran cât și de studiul întocmit 20 mai 1883, la o mare întruni- onării de arme și muniții, se recru- de Lechmann asupra stării de spi re organizată de filiala Ploiești, în- tau voluntari pentru constituirea rit care domnea în Transilvania și- calitate de membru al societății na detașamentelor înarmate în apro- printre români. - țional-patriotice „Carpați”a partici pierea graniței cu Transilvania. Comitetul filialei Ploiești a fo pat și Mihai Eminescu, au mai fost Organizată în capitala Români losit frecventele deplasări ale oie prezenți Bogdan P. Hasdeu, Grigore- ei, societatea preconiza extinderea- rilor, negustorilor și intelectualilor Tocilescu, N. Densușeanu și alții.- în întreaga țară și cuprinderea cu transilvăneni de o parte și alta a Atât Eminescu cât și ceilalți partici „firele tainice ale mișcării conspi- Carpaților, care erau și membrii cei- panți au arătat în discuțiile lor situ rative”a Transilvaniei, Banatului, mai devotați ai societății. Lor li se- ația grea a românilor transilvăneni, Crișanei, Maramureșului și Bucovi- încredința misiunea stabilirii con- cât și căile de sprijinire material- nei. Societatea tindea să înființeze- tactelor secrete cu fruntașii mișcă și moral al acestora, pentru a face nuclee de inițiați pe teritoriul pro rii naționale, adunau coresponden față unei politici care venea „fla vinciilor transcarpatice și să men ț ele și știrile destinate conducerii- grantă contradicție cu tot ce este- țină legături secrete cu ele. Un rol centrale din București, organizau mai nobil în spiritul nostru. - important în această direcție a avut consfătuiri secrete cu reprezen Cu ocazia aniversării evenimen secțiunea din Ploiești înființată în- tanți ai P. N. R. din Transilvania și telor istorice, Secțiunea prahovea mai 1882, condusă de adunarea Banat la care discutau planurile și- nă a Societății releva importanța- generală locală și comitetul secți modalitățile pregătirii momentului zilei de 3/15 mai 1848, se accentua unii, subordonate comitetului din insurecțional. Pentru cele mai tai necesitatea unirii și înfrățirii tutu- București. - nice misiuni” carpatinii”au folosit ror românilor. Pentru reușita acțiunii militare ca punct de întâlnire mănăstirea- Din 1884 Societatea publică zi de eliberare a Transilvaniei, Soci- de la Sinaia. Legăturile cele mai arul „Unitatea Națională” care era etatea „Carpați” stăruie în vederea- frecvente le înnoda secțiunea plo trimis și peste munți. În același an constituirii unei baze de masă în ieșteană cu ajutorul ciobanilor și- la Ploiești apare ziarul „Alarma” cu tre românii din cuprinsul monar sătenilor de pe cele două versante- conținut patriotic,continuare care din în pagina4 iunie 25 hiei austro-ungare. În acest scop carpatine. Pe potecile de ei cunos este interzis în Transilvania. a fost lansat „Apelul”societății din cute, trecerea se făcea nestinghe 24 Clio Atitudini decembrie 2018 1940 – ANUL MARILOR AMPUTĂRI NAȚIONAL-TERITORIALE. MĂRTURII PRAHOVENE (II) de Constantin Dobrescu

- - - În perioada negocierilor ro cum a mai fost subjugați și ținuți în- ță o unire și mai strânsă și mai fră mâno-maghiare de la Turnu Seve teroare timp de 100 de ani”. țească care leagă sufletește și mai rin în ziua de 12 august 1940 în La Turnu Severin se punea pro- puternic pe toți românii între ei. - stația Gura Beliei în timp ce a oprit blema unui schimb de populație- „Al doilea doliu național” a trenul personal de Brașov, s-a scris propunere refuzată de Ungaria. In- produs în rândurile prahoveni- pe vagoane cu creta inscripția „nu teresant este faptul că secuii din ju lor”consternare generală și orice dăm Ardealul cu orice sacrificiu.” dețele Trei Scaune și Ciuc s-au de comentarii și critici au amuțit lă Cei care luau cunoștință de această- clarat pentru rămânerea definitivă sând loc unei stări de îngrijorare- inscripție „se impresionau profund și sub orice condiții în România în pentru soarta teritoriului național discutând că așa trebuie să se pro cazul unui schimb de populație,- rămas și o vădită revoltă împotri- cedeze ca nici un petic de pământ fiind un fapt de mare notorietate- va Italiei, Germaniei și Ungariei din țară să nu se dea.” - starea bună a secuilor sub domi- stăpânește starea sufletească a tu- Aceeași hotărâre de a nu se nația românească, când au fost îm turor românilor” manifestându-se ceda în fața presiunilor revizio proprietăriți și tratați într-o per- totodată „încrederea în elemen niste maghiare raportează la 19- fectă egalitate cu cetățenii români”. tul național și renaștere” acestea- august 1940 și postul de jandarmi- Aceeași dorință o manifestau și „un- „mențin încă echilibrul moral al Puchenii Moșneni. „De când au în gurii de pe granița noastră de vest fiecărui român conștient de situ ceput negocierile de la Turnu Seve care sunt foarte mulțumiți de trata ație. „Era unanimă aprecierea că rin și Craiova ziarele sunt luate cu- mentul ce-l au în țara noastră și nici- „acceptarea arbitrajului s-a făcut- asalt de populație de toate clasele nu se gândesc să manifeste într-un- sub presiunea amenințării.” - sociale. Toți așteaptă cu înfrigura fel pentru alipirea lor la Ungaria ști „În cercurile intelectuale – ra re rezultatele. Totuși se observă- ind că acolo li se iau imediat pămân porta poliția – și chiar cele mun- oarecare nervozitate iar pe buzele turile și se dau magnaților.” citorești se înregistrează o revoltă - lor stau gata a zice însă nu se ma Prahovenii erau conștienți că mută împotriva caracterului arbi acceptarea arbitrajului s-a făcut nifestă că ungurilor să nu li se dea trajului care ascunde hotărârile sub presiunea amenințării pierde- o palmă de pământ din pământul- Italiei fățiș manifestate în anii din rii existenței statului român care Transilvaniei. - urmă pentru sprijinirea Ungariei.- urma să fie atacat simultan de un De asemenea și postul de jan „Șeful de post de jandarmi Bănești guri ajutați de germani, bulgari și- darmi Comarnic raporta la 20 au raporta la 3 sept. 1940 că popu- ruși. „Totodată prahovenii privesc lația este foarte tristă și îndoliată gust că majoritatea locuitorilor din- cu îngrijorare programele tenden Comarnic așteaptă cu nerăbdare țioase cu privire la țara noastră- sufletește că au pierdut acest lu rezultatul negocierilor de la Tur- transmise de posturile de radio cru valoros.” - nu Severin și Craiova ziarele sunt maghiare”și persistă o mare neîn Prahovenii erau conștienți de luate cu asalt de populație de toa credere asupra garanțiilor” date de sprijinul acordat de Italia revizio te clasele sociale. Toți așteaptă cu Germania și Italia. nismului maghiar cu atât mai mult înfrigurare rezultatele. Totuși se Ardelenii care trăiau în Prahova- cu cât „această manevră italiană- observă oarecare nervozitate iar afirmau că „nu vor ceda fără luptă în se descoperă și prin comunicatele pe buzele lor stau gata a zice însă- fața armatelor maghiare și că foar agenției Ștefani din 31 august pu nu se manifestă că ungurilor să nu te mulți ardeleni concentrați se vor blicate în ziarul „Curentul”de azi li se dea o palmă de pământ din pă- duce în Ardeal să sprijine cu arma- sub titlul „Ducele poate fi deosebit mântul Transilvaniei. - în mână lupta fraților ardeleni. „ - de satisfăcut de rezultatele de la De asemenea și postul de jan Astfel soldații și ofițerii Regi Viena”, titlu deosebit de elocvent.- darmi Comarnic raporta la 20 au mentului 3 Grăniceresc din Câm În urma arbitrajului – se raporta de- gust că majoritatea locuitorilor din pina „unde majoritatea lor sunt către poliția din Ploiești – „se des Comarnic așteaptă cu nerăbdare români ardeleni se discută cu mare prinde o nuanță de redresare mo rezultatul negocierilor de la Turnu îngrijorare că în caz că se va ceda rală o hotărâre de a se încadra cu Severin, însă „oricare ar fi situația- din hotarele Transilvaniei ei vor- fermitate în marea luptă națională nu doresc a se ceda nici o bucată de pleca cu întreg echipamentul și pentru salvarea patriei. Peste tot- pământ dușmanilor noștri discu- chiar fără ordin numai ca să-și ape se resimte o strângere de rânduri”. tând că cine vrea să ia numai prin- re pământul pentru care părinții- De asemenea prahovenii erau sur- război așa cum s-a câștigat.” Popu lor au suferit. „Prahovenii apreciau prinși de faptul că nu a avut loc lația din Ogretin comenta că „ro că „durerea acestei pierderi națio- „publicarea unor declarațiuni so mânii din Transilvania nu mai vor nale înțeleasă și profund simțită de vietice”, care înseamnă în ultimă să devină sclavii ungurilor după orice român are ca primă consecin instanță un acord tacit. Atitudini decembrie 2018 Clio 25

- Se mai raporta că „în cercurile- probarea față de faptul „că ungurii fugiați, la Ploiești s-a constituit o militare se manifestă vădit regretul continuă autoritățile contra popu filială a Asociației Refugiaților și- că nu a avut ocazia să lupte cu ma lației din teritoriul cedat împușcînd- expulzaților din Ardealul de Nord. ghiarii și să-i treacă printr-o lecție- și spânzurând pe români și dându-le Această filială a organizat la 8 au de război. „Autoritățile școlare din foc la gospodării”. Astfel documen- gust 1943 o măreață manifestație Prahova au indicat școlilor ca profe- tele vremii mărturisind că „întreaga pentru sfințirea drapelului. - sorii să explice elevilor” caracterul muncitorime indiferent de ideologii- Referitor la starea de spirit a- curat românesc al provincilor răpi- le și crezurile politice ce o stăpânesc militarilor organelle de poliție ară- te”insistându-se asupra faptului că este adânc zguduită de tristul eve tau că soldații care fac paza la Ra această este „vremelnică”. În Ardea niment și aceasta dovedește că mai finăria „Steaua Română”din Câm- lul cedat în mod temporar Ungariei- presus de orice penetrație politică pina își manifestă „dorința cât mai- „s-au înăsprit mult măsurile luate- este dragostea de țară. mare și mai rapidă a realipirii Ar- de guvern privitor la elementul ro Guvernul maghiar căuta „să dealului”. De asemenea , se mai ra mânesc, sfidările, insultele, arestă- înfățișeze atrocitățile exercitate porta că ofițerii, subofițerii și tru rile etc. nu-și mai găsesc sfârșit. - asupra ungurilor din România”și- pa Regimentului 31 Artilerie „sunt În zilele de durere care au ur- această mistificare a realității a ferm hotărâți să nu lupte în U. R. S. mat dictatului de la Viena, praho indignat populația făcând ca au- S. după cum din contră sunt foarte- venii au urmărit „discursul expli toritățile să dispună „ca organelle hotărâți să lupte cu cea mai mare cativ la radio și din presă al d-lui administrative polițienești și jan- ardoare pentru dezrobirea Ardea ministru M. Manoilescu.” darmeria să nu ia nici o măsură de- lului”, iar comisariatul de poliție Acest discurs „a impresionat represalii contra minorității ma Câmpina raporta chesturii Ploiești profund prin cuvântul mișcător ghiare păstrându-se aceeași atitu- că populația discută că Antonescu zguduind până și ființa celor mai- dine înțelegătoare ca până acum. ”ar face mai bine de a trimite trupe insensibili.” - „Cu toate acestea atrocitățile în te să dezrobească Ardealul care este De asemenea și cuvântarea mi ritoriul cedat continuau. Organele mai necesar țării românești decât- nistrului Valter Pop a fost urmă de poliție din Sinaia raportau că Rusia de care nu ne leagă nimic.” rită deoarece „a adus o prețioasă „a surpins în mod dureros știrea Se mai raporta că „chiar și popu contribuție la formarea opiniei- difuzată la radio România asupra- lația maghiară din Ardealul cedat publice în sensul politicii actuale- crimelor și schingiuirilor săvîrșite suferă mult și doresc retrocedarea la completa informare despre ade de unguri contra elementului ro Ardealului, ei spun că de când sunt vărata stare care a evaluat premer mânesc din teritoriile cedate”. Ca alipiți Ungariei viața lor nu mai- gător actului de la Viena cum și urmare a acestor acte samavolnice este viață ci numai chin, dacă astfel- condițiile dureroase în care s-a dat și mai ales „în urma manifestațiilor se prezintă situația populației ma sentința arbitrajului.” antiromânești care au avut loc în- ghiare atunci pentru români situa După „arbitraj” sau mai bine zis- Ardealul cedat un mare număr de ția este cu mult mai grea.” dictat prahovenii urmăreau cu mare români ardeleni din această regi Apelând la documentele vremii atenție ceea c e se întîmplă în teri- une au trecut și trec granița și seam căutat să relevăm modul cum toriul cedat „vremelnic” Ungariei și refugiază în Ardealul Românesc. au receptat prahovenii tragicele își manifestau îngrijorarea și deza „Pentru sprijinirea românilor re evenimente din vara anului 1940. ACTIVITATEA FILIALEI PRAHOVA A SOCIETĂȚII CULTURAL-NAȚIONALE „CARPAȚII” ÎN LUPTA PENTRU REALIZAREA UNITĂȚII NAȚIONALE (II) de Constantin Dobrescu

continuare din pagina 19 - - - ze a-și mai pune vreo speranță în întregului popor și că ea se va înde Momentul culminant al activită împărat, „acesta fiind un tiran ca- plini în siguranță. - ții Societății „Carpații”a fost redac toți ceilalți”. Autoritățile din Transilvania tarea și difuzarea unei proclamații Proclamația a avut un efect deo alarmate de efectul proclamați sebit asupra întregii intelectualități revoluționare adresată românilor ei asupra populației românești, a române. La 5 august 1888 tânărul- trecut la arestarea celor care au de peste munți. Proclamația a fost profesor de geografie din Ploiești, difuzată la 18 aug. 1885 în peste- Gheorghe Popescu-Ciocănel publi contribuit la difuzarea ei. Opinia 100. 000 de exemplare și era un că în „Gazeta săteanului”un articol publică românească indignată de- răspuns dat românilor din Transil- plin de patriotism în care arăta că aceste măsuri organizează ample vania, proclamația făcea un apel la unirea Transilvaniei cu România întruniri de protest în marile ora românii din Transilvania să încete era dorința fierbinte și legitimă a șe: București, Iași, Craiova, Ploiești. 26 Clio Atitudini decembrie 2018 TOMA T. SOCOLESCU ÎN RĂZBOI ȘI VETERAN ÎN CENTENAR (II) de Constantin Ilie

- - „slujbă Experiența din această deplasa ploieșteni făuritori de cultură, ca comodăarhitect care șef nu- al re i-a folosit mai târziu când, prin racterizați în subcapitolul intitulat mijude impuneațului, ore participarea regulată la deschiderea „Câțiva prieteni Ploieșteni”, dar și de serviciu” cursurilor Universității de Vară de de marii oameni ai României, care- - la Vălenii de Munte, printre Vechea altele, prin scrieri, prin cuvântări și relații și-a- aartă vorbit românească și de Basarabia, în Basarabia una dintre au influențat în bine mersul războiu amintit de pro- conferințe fiind intitulată - lui. Nu îl uită nici pe istoricul Nicolae iectul lui Zago . - Iorga cu care s-a întâlnit la București ritz de la începu Tot în acea perioadă, Marele Car după înfrângereaNeamul de Românesc la Turtucaia, tul războiului. Sprijinit de prefectul tier a adus la Iași mulți pictori, în dar șinoută frecventțile asuprala Iași, în războiului, redacția Dem. I Nicolaescu consolidează casa- sărcinați să execute picturi cu scene asuprapublica ț situaiei ției politice și multe, unde al- căldărarului Hagii Prodan pe care, de război întreAtacul, care era și pictorul- teleafla în legătură cu țara noastră Muzeulajutat de Prahovei preoţii şi învăţătorii pra- ploieștean Toma Gh Tomescu, carece- hoveni, o dotează, aceasta devenind înrul lucrarea se amestecă , cu prin pământul coloritul și re cu În , primul muzeu re oameniimarcabil într-oeste o dezlăn furtunățuire în furioasăcare ” discuții Iorga critica slaba pregătire gional al judeţului. elementară. a războiului, găsindu-l vinovat pe În perioada interbelică, în paralel ”.- Ion I. C. Brătianu. Poate că : acestea Regret cu marile realizări arhitecturale și- Astfel arhitectul Expozi ț artistia de căl-au sunt influen nevoit,țat și pentrupe Socolescu respectarea care, nu uită nici eroii cărora pentru a le picturăToma T. –ArtaSocolescu războiului în două nostrudin sub și adevăruluispre finalul săcapitolului, dezvălui scrie situații așa mențină amintirea prin troițe și mo capitoleleExproprierea lucrării artei salenoastre, de triste la care am fost martor și să numente. Cronologic acestea au fost - fac constatări atât de dureroase care proiectate și realizate în anii care au- dă multe micșorează pe oamenii de conducere urmat. detalii interesante despre lucrări ce am avut, cărora totuși nu aș dori În anul 1920, împreună cu colo le mai multor participanți. Ulterior să le contest patriotismul. Faptele au nelul N. Prassa, prefectul judeţului lucrările acestora au fost expuse. în fost așa cum le arăt, din cauza mari- au hotărât să ridice, un monument- Palatul Artelor din Parcul Carol I din lor lipsuri ce au fost, nația întreagă a pentru eroi în pădurea Păuleşti. S-au- București, pentru Muzeul Militar suferit înregistrând și sute de mii de turnat fundația, s-a îngropat un ci Situația pe frontul vestic se victime inutile Organizarea războ- lindru inoxidabil dar, din motive ne schimbase spre bine, fapt care a iului a fost atât de slabă, am fost lip- cunoscute, nu a mai fost executat și permis ruperea tratatul păcii de la siți chiar de un… redus strict necesar, nu i se cunosc coordonatele. București, care nu fusese discutat în motivând că ne vom bate cu armate În anul 1922-1926 Piața Unirii- parlament și nici semnat de rege. tot atât de slab pregătite, că decep- din Ploiești urma să fie transformată În aceste condiții, la 28 octombrie țiile au venit din primele zile urmate și înfrumusețată. La licitație a parti 1918, Regele Ferdinand decretează de un adevărat dezastru. cipat și arhitectul Socolescu. Printre mobilizarea armatei printr-un apel- - altele, în proiectulașezarea amintit, unui mare în același mo- către ostași și români, mobilizându-i Pentru a-și numentax și în apropierea al războiului Statuii pentru Libertă uniții- la luptă și unire.Glasul Apelul Regelui, fost prelu estompa dezamăgirile, își încheie ca tateaprevăzuse națională …viitorul monu- at Neamul cu mult Românesc. patos de Nicolae Iorga- pitolul cu multe detalii în care insistă ment al eroilor. în articolul publicat asupra patriotismului lui Alexandru în Treceam Cu astfel multă din spe nou Vaida Voievod în Parlamentul de la Decidenții au ales Carparanță despreții și de dataacest aceasta eveniment pentru a scris tot- Budapesta, la 18 octombrie Toma T 1918. Soco - să se execute proiectul arhitectului șideauna, Socolescu se înfăptuia după 300 de ani lescuPentru participarea la Primul- Ernest Panard, fără monument. Ca de suferinți, visul lui Mihai Viteazul și Război Mondial protest, arhitectul Toma T. Socolescu- al atâtor generații care au urmat …. a fost decorat cu Crucea” Re a refuzat să participe la inaugurarea gina Maria”, și prin Decretul Regal- noii piețe, deși era înscris pe lista in - nr.2151/1925, semnat de Regele vitațiilor. - În același timp și reprezentanții Ferdinand este numit membru al Or La 16 aprilie 1923, un comitet de Bucovinei cer unirea, urmați la 1 de- dinului „Coroana României în grad iniţiativă, urmând propunerea gene- cembrie 1918 de români, maghiari de ofițer”. ralului Popescu Ion, au hotărât ca în și sași, uniți la Alba Iulia, înfăptuin- După război, întorcându-se în faţa Catedralei „Sfântul Ioan Boteză du-se astfel România Mare. Ploiești, își găsește casa devastată. O torul” din Ploiești să se realizeze un În lucrarea sa memorială Soco repară și o reamenajează și începe turn-clopotniță, în amintirea faptele lescu își amintește și de mai mulți să-și continue profesia. Fiind numit de arme ale eroilor de la Mărășești. Atitudini decembrie 2018 Clio 27 - - Pentru proiectare și urmărirea lu Ferdinand și ale Reginei Maria pe Urmele lăsate în arhitectura și- crării a fost ales tot arhitectul Toma Arcul de Triumf). Pe cele două plă cultura ploieșteană și prahoveană T Socolescu. Frumosul turn, înalt de ci de marmură, de pe fețele laterale de profesorul-arhitect Toma T. Soco- 60 m, cu execuția supravegheatăMonu de- ale soclului troiței a înscris numele lescu chiar și după o uitare de circa arhitect, a fost inaugurat la data de mentul Eroilor Prahovei din Răz- și prenumele eroilor păuleșteni din 50 ani nu au putut fi șterse. Reabi 10boiul mai de 1939 Întregire și este a numitNeamului „ din Primul Război Mondial. Peste soclu - litarea începută în anul 2010, acolo 1916-1918”. - a montat troița din lemn de stejar unde a locuit și a creat continuă. - operă a sculptorului ploieştean Pan- - Trecută prin bombar dele Marinescu. Monumentul a fost În Ploiești, pot fi menționate cele damente și cutremure, turnul trăieș ridicat în Parcul Eroilor, între cas trei busturi expuse în spații publi te și astăzi, fiind mult timp cea mai tanii plantați cu puțin timp înainte.- ce, scrieri memoriale (cărți, articole- înaltă construcție a Ploieștiului. - Troița a fost demolată în 1958, când în presă și un album), cetățenia de Nu se poate spune același lucru și pe fundația ei a fost ridicat un obe- onoare și piața din fața Halelor Cen pentru cele două troițe de lemn ase- lisc cu înscrisuri contradictorii care trale cu numele creatorului. mănătoare, proiectate de arhitect - nu reprezenta eroii comunității. Ră Recunoașterea realizărilor sale în două comune prahovene, Dum - mășița din lemn, fără acoperiș, a fost- s-a întâmplat și în Păuleștii din Pra brăvești și Păulești, amintindu-și recuperată de un veteran de din al hova. Pot fi reamintite :Școala Gim de cele improvizate pe mormintele doilea război. El a fixat-o la vertica nazială, bustul din fața acesteia, ofițTroierilorța de din la DumbrăveRuginoasa ș înti timpul lă în interiorul cimitirului prin anii războiului. 60, cu un acoperiș diferit de original, Casa de Cultură și o stradă cu viitor a fost- a montat pe ea o plăcuță cu câteva îi poartă numele, o placă pe un zid ridicată cu prilejul împlinirii a 60 de- versuri și a dăltuit în ea anul 1944,- și un tablou memorial în clădirea ani de la cucerirea Griviţei, la iniţia devenind astfel un simbol pentru primăriei,îl onorează a fi cel mai- tiva profesorului Ioan Georgescu-Ar- toți eroii comunității. Peste mai mul- bun primar al comunității. Tot aici o- vatu. A fost amplasată lângă vechea ți ani a dărâmat-o din nou vântul. În - împlinire a omagierii Centenaruluiprofesorul-ar şcoală a satului și dezvelită la 30 au anul 2010, un nepot şi fiu de eroi pă Întregitorhitect Toma T. Socolescu s-a întâm gust 1937. Troiţa a dispărut prin anii- uleşteni din cele două războaie mon 1961-1962, fiind culcată la pământ- Cetăplat înțean mai de2018, Onoare anul al Comunei diale a recondiționat-o, a mutatăTroi țîna de acţiunile vânturilor, ploilor şi ză , prin acordare titlului de exteriorul cimitirului și a montat pe- Păulești pezilor, combinate cu lipsa de între Monument - ea a doua plăcuță. În acest fel ţinere din partea oamenilor. După pentru fostul participant la a rezistat urgiei vremu- 1989 a fost înlocuită cu alta fără va rilor și păzește astăzi, cu demnitate Primul Război Mondial și în anii de loare. În același loc, la 22 februarie „veşnicia cimitirului”, la intrare în ci trecere între anii 30 și 40, primarul 2016, a fost ridicată și sfințită alta. - mitir. (foto) onorific al comunității păuleștene, Cu această ocazie cei prezenți nu a Obeliscul a fost menținut cu dâr începător a dezvoltării al acesteia. spus nimic despre istoria troiței lui- Bibliografie selectivă Troița din Păulești, zenie și după 1989, deși locul lui ar Socolescu. 1. Toma T. Socolescu, Amintiri, București, fi fost prin strămutare, într-unul din Pentru sfin Caligraf-Design, 2004, pp. 57-85 Capitolul amplasamentele în care s-au dat țită în anul 1939, arhitectul primar- luptele din Păulești, în anul 1944. IV Războiul din 1916-1918. al comunei a folosit modelul de la- 2. Nicolae Dumitrescu, Constantin Ilie, Co- Dumbrăveşti. Aici însă, pe fața prin După multe insistențe ale autorului,- decidenții, în anul 2016, prin HCL lumne peste timp - Profesor-arhitect Toma T. „cipalăOstaş aromân soclului în ţinutăa fost demontat campanie”, baso nr. 121/28 11 2016.au rezolvat pro Socolescu (1883-1960), Ploiești, Editura „ Plo- relieful din bronz care reprezenta- Ziua Naţională a României, din 1 blema printr-un compromis. Astfel, iești Mileniul III, 2010, pp 97-119 - decembrie 2016 - (foto 2) realizat de sculptorului bu 3. Constantin Ilie, Păuleștii din Prahova, Re- cureştean Alexandru Călinescu (re , a fost sărbători pere monografice, comentarii, amintiri, Plo- alizatorul basoreliefurilor Regelui tă în faţa obeliscului realizat în anul iești, 2016, Editura „ Ploiești Mileniul III, 1958, ale cărui plăci Pe cu faţa înscrisuri prin- 2010, ediția a II-a, pp 111-144. contradictorii au fost demontate şi cipală sunt înscrişi acum eroii co- 3. Zina Macri, Ionuţ Macri; Toma T. Soco- înlocuite cu plăci noi. munităţii jertfiți în al Doilea Răz- lescu, arhitect român, 1883-1960, Bucureşti, boi Mondial, din satele Păuleşti Editura Caligraf - Design, 2011 şi Găgeni, iar pe cea opusă, eroii din Primul Război Mondial, - 4. Constantin Ilie, Toma T. Socolescu (1883- 1960). Note și comentarii, Ploiești, Editura „ . folo Ploiești-Mileniul III”, 2013 sindu-se listeleMonumentul propuse Eroilor în lucrarea din 5. Constantin Ilie, articole în revistele ” ATI- dinPăuleşti-PH anul 2012, În acest fel, obeliscul- TUDINI” și PRAHOVA EROICĂ din Ploiești. a devenit 6. Surse foto : 1 I. Macri, 2, 3 C. Ilie căzuţi în cele două răz boaie mondiale. 28 Etnografie și Folclor Atitudini decembrie 2018 LEGENDA – SEGMENT SEMNIFICATIV AL LITERATURII POPULARE (VI) de Adriana Nicoleta Zamfir „Dați-mi basme și istorii cavalerești, căci în ele se află materie pentru tot ce e mare și frumos" – Schiller

- Peana de vultur1 Opozantul eroului este, de cele aventurii eroice, dar la care revine Prin antiteza bogat–sărac, se înles mai multe ori, Zmeul și, uneori,- în final. În ca și nește formarea unei conștiințe și a- familia lui matriarhală, dominată- în multe alte basme, eroul este un unei atitudini de clasă. Cu ajutorul- autoritar de zmeoaica-mamă. În bas om sărac, care, întors din război, își reprezentărilor metaforice se con mul românesc apare mai rar balau găsește gospodăria ruinată. Într-o turează concepțiile populare des rul cu trei sau cu șapte capete, după zi împrumută un car de la vecini și pre moral și imoral, se deosebește cum la fel de rar apar piticii, atât de- plecă în pădure să-și aducă lemne- dreptatea de nedreptate, se vorbește- populari în basmele occidentale. Pe- de foc. Aici obține de la un vultur despre umanitate și asuprire, despre lângă faptul că sunt prezenți în mito o pană fermecată cu ajutorul căre egalitate, cinste și în țelepciune, des logia românească, dincolo de con - ia își poate îndeplini orice dorință. pre recunoștință și nerecunoștință, venția artistică a basmului, zmeii Dorințele omului nu depășesc, însă, se transmite către urmași experiența- și structura mediului lor oferă po- limitele mediului în care trăiește: de muncă și de viață a înaintașilor. vestitorului posibilități mai largi de folosind pana, omul își încropește o În basmele nuvelistice, perso personalizare a mesajului, de marca căsuță cu tot ce-i trebuie pe lângă ea najele fabuloase sunt înlocuite cu re a contrastului dintre bine și rău, pentruCr ca treabaiasa zânelor, să meargă bine și să personaje asemănătoare oamenilor frumos și urât, isteț și prost. trăiască și el mulțumit cu nevasta- obișnuiți, iar situațiile în care sunt Printre dușmanii eroilor se mai- lui. În ă împărăția în puse sunt asemenea celor din viața- numără: Statu-Palmă-Barbă-Cot, care se întoarce eroul după ce o cu de toate zilele. Chiar personificarea- Muma-Pădurii, scorpia etc. Unii din cerește pe crăiasă este un oraș cu unor noțiuni abstracte precum no tre ei au puterea ascunsă într-un loc aspect de târg; înainte de a se face rocul, sărăcia, se face pe alt plan de îndepărtat, la lacul de lapte dulce recunoscut, eroul trăiește un timp cât poveștile fantastice, nu din cauza- unde se afla o scroafă, în scroafă un în acest oraș ca tăietor de lemne, lipsei de imaginație a povestitorului, iepure, în iepure o prepeliță, în pre- iar nevasta lui văcsuiește cismele la ci atitudinii lui față de ficțiunea po peliță un ou, în ou o cutie cu trei „ginărali“ sau vinde oale pentru a-și- etică, înțeleasă de pe altă treaptă de- viermișori a căror strivire duce la câștiga existența. - cunoaștere a vieții. Ca și poveștile pieirea zmeului. Altădată puterea Personajele din basme sunt ima fantastice, cele nuvelistice au o pu se găsește într-un butoi cu suflete- gini ale noțiunilor despre bine și des tere de generalizare și de reflectare- așezate după ușă, ori într-un ulcior pre rău, iar relațiile dintre ele sunt veridică a vieții sociale la fel de mare,- cu apă vie. Întotdeauna eroul desco oglindirea indirectă a proceselor de doar metoda artistică folosită în re

peră această putere a dușmanului, muncă, a relațiilor dintre oameni. De prezentări este alta. Intriga se dez- - și-o însușește și îl distruge. aceea ele și-au păstrat valoarea de-a voltă la nivelul realității imediate. Uneori zmeul are înfățișări lungul timpurilor, rămânând actuale Basmele fantastice și cele nuve omenești, este îmbrăcat în hai cu orânduireaBasmul nuvelistic socială. - listice s-au născut în epoci diferite ne de aramă, de argint, de aur, are și s-au dezvoltat separat. Primele- preocupări de vânătoare, se poartă este un rezul evocă numeroase aspecte de cultură ca un cavaler feudal etc. Alteori are tat al procesului de modernizare și străveche populară și de viață din pe înfățișări grotești. Poate fi mic de-o de contem- poraneizare a basmului rioada de trecere la feudalism și din palmă, cu barba de un cot, poate fi- fantastic. Elementul realist devine 3 - o matahală sau cu un singur ochi, preponderent, întâmplările fiind mai feudalism, celelalte reflectă aspecte din perioada feudală și capitalistă. - poate fi ca o jumătate de om căla aproape de gradul de înțelegere al2- re pe o jumătate de iepure șchiop, - povestitorului și al celor ce ascultă. - În folclorul românesc, temele tra mâncând chiar și oameni. Această- În basmele fantastice și nuvelis tate cu preferință în basmele nuve- figură ciudată și neobișnuită se po tice situațiile și relațiile dintre per- listice sunt pe de o parte cele despre trivește admirabil în atmosfera fan sonaje sunt dezvoltate conform unei triumful istețimii și prețuirea înțe- tastică a basmului. poziții clare a poporului față de mul lepciunii – care corespund atitudinii Toți acești inamici care asupresc, tiple aspecte de viață. raționale a colectivității față de pro fură, îngrămădesc bogății, îngrozind Drepturile și datoriile omului- blemele vieții –, iar pe de altă parte oamenii prin înfățișare sau prin față de societate sunt dirijate de cele despre soartă, noroc și sărăcie- vrăjitorie au o trăsătură comună: legi nescrise, fiind ilustrate cu aju – corespunzătoare unei atitudini de sunt proști și eroul îi învinge, cu- torul metaforei, iar relațiile dintre protest a maselor împotriva inega lității sociale. continuare în numărul viitor toată puterea lor. părinți și copii, soț și soție, frați, Notă: Atunci când este povestit în me- prieteni și cunoscuți, stăpân și slugă- Pove ti ardelene ti dii rurale, basmul fantastic devine o sunt raportate la realitățile locale. 1culese din gura poporului, oglindă a satului românesc, a menta Basmele au un tâlc social. Prin lar I. Pop-Reteganul, ș ș Ibidem. ed. II, Brașov, lității și orizontului său cultural. De ga generalizare a personajelor și a 21912. Istoria literaturii române, multe ori, narațiunea începe în sat, situațiilor în oponența bun–rău se 3 de care se distanțează pe parcursul adresează simțului etic al maselor. I, p. 85-86 Atitudini decembrie 2018 Clio 29 ISTORICUL MONARHIEI CONSTITUŢIONALE ŞI EREDITARE DIN ROMÂNIA 1866-1947 de Daniel Rachmistruc

- Dacă am trasa un grafic al timpului rate de mulţi drept o reminiscenţă- narhia constituţională sau limitată.- care să conţină durata regimurile po- istorică arhaică, să facă parte dintre Prima a fost practicată în antichitate litice ale civilizaţiei umane, sistemele statele cele mai prospere şi bine orga şi Evul Mediu (functionează în actua monarhice ar ocupa fară îndoială pe nizate ale continentului. litate şi în seculul XXI Arabia Saudită rioada cea mai întinsă pe aceasta axă La sfârşitul anului 2014 exista în istorică. Regii babilonieni, egipteni, lume patruzeci şi cinci de regimuri în care singura lege fundamentală o- regii biblici, cei atenieni şi spartani, monarhice ceremoniale şi executive- reprezintă textul Coranului alegerile regii merovingieni, Richard al III-lea- (la acestea trebuie adăugate cele 16- şi parlamentul fiind inexistente, Ma şi Ludovic al 16-lea, regina Elizabeta ţări si entităţi care din punct de vede- rocul s-a declarant formal o monarhie a II-a regele Mihai I ar ocupa un spa re formal se afla sub autoritatea regi constituţională, în fapt rolul regelui ţiu imens în biblioteca perioadelor nei britanice Elizabeta a II-a, Austra este extrem de marcant iar influenţa istorice. lia, Canada, Noua Zeelanda, Bahamas, parlamentului asupra vieţii sociale Ţările care au devenit republici în Belize, Fiji, Jamaica, Santa Lucia etc.). secolul 20 au parcurs la rândul lor o În Europa funcţionează 11 regimuri este redusă. lungă tradiţie a regalităţii absolute şi dinastice ereditare constituţionale- Într-o monarhie absolută puterea- ulterior constituţională. - (Marea Britanie, Spania, Norvegia, totală a monarhului era justificată Înainte de a constitui obiectul- Suedia, Belgia, Danemarca, Luxem prin dreptul si graţia divină, convin unor studii istorice puternic docu- burg, Andorra, Lichtenstein, Monaco) gerea conform căreia monarhul este mentate şi argumentate precum ana dintre care 7 ţări aparţin Comunităţii locotenentul lui Dumnezeu în istorie. liza întreprinsă de istoricul Constan- europene. Monarhul constituţional- tin Dobrescu şi Carmen Băjenaru în- poate avea titlul de rege, regină, duce, Sub beneficiul evoluţiei ştiinţifice ş-i demersul lor ştiinţific intitulat Istori prinţ sau prinţesă. În forma monarhi- epistemoligice din secolul al XVIII-lea cul Monarhiei Constituţionale şi Ere ei constituţionale executive (Iordania,- această logică a devenit neconvingă ditare din România 1866-1947, regii, Emiratele Arabe, Tailanda dar şi Lich toare şi a fost chestionată de filozofii reginele şi prinţesele ocupă spaţiul- tenstein şi Monaco) monarhul exerci- britanici şi de iluminiştii francezi. arhetipal al basmelor si al mitologiei, tă o influenţă pregnantă asupra vietii- Monarhia constituţională sau fascinaţia personajelor jocurilor copi- politice, asupra legislativului şi execu monarhia limitată, este o formă de lariei, regii cu semnificaţie mesianică- tivului în timp ce în cadrul monarhii asemenea regilor magi din Grota Na lor constituţionale de tip ceremonial- guvernare modernă, descrisă de tivităţii din Betlehem, piesele jocu (ţările scandinave, Marea Britanie, John Lock (Treatises on Government lui de şah. Regalitatea este puternic Spania) impactul politic al monarhu 1689) şi Montesquieu (L’Esprit des- înrădăcinată în subconştientul şi în lui este simbolic şi de ordin moral. Lois 1748) care începe să se impună- memoria colectivă a umanităţii atât la- din seculul al XVIII-lea. Fundamente nivel discursului istorico-politic cât şi Din paginile studiului Istoricul- le teoretice ale monarhiei constituţio în spaţiul narativ literar, artistic şi psi Monarhiei Constituţionale Ereditare - nale apar încă din Evul Mediu: Magna hoanalitic chiar dacă înclinăm spre o în România 1866-1947, se desprin- formulă politică republicană. Ea este de explicit idea că sistemul monarhic Carta semnată de regale John la Run asociată cu valorile de continuitate,- constituţional ar fi trebuit să repre nymede pe malurile Tamisei în 1215, coerenţă şi stabilitate geo-politică şi zinte forma de guvernare naturală şi La Charte de la Charite, „constiţutie” culturală. Mai mult decât atât rega raţional istorică a României după al a ordinului cistercin care prevedea- litatea semnifică legătura metafizică doilea Război mondial în situaţia în crearea unor organisme de control, - şi axiologica a unui spaţiu cultural cu care aceasta ar fi rămas în perioada alegeri în cadrul ordinului şi limita viziunea religioasă a unei civilizaţii,- Războiului Rece în zona de influenţă cu divinitatea şi cosmosul. Acest as franco-anglo-saxonă. - rea duratei funcţiilor ecleziastice de pect abisal şi mitologic al personaje Autorii remarcă cu luciditate ş-i conducere. În anul 1689 Parlamentul lor dinastice este observat de Adrian tristeţe în acelaşi timp ca Istoria mo- din Londra prezintă regelui William Cioroianu în prefaţa traducerii cărţii dernă a României, începând cu adop al III-lea şi soţiei acestuia Mary Bill-ul lui Peter Conradi Supravietuitorii- tarea primei constituţii moderne ba Drepturilor, sursa fundamentală a- Monarhia la Începutul secolului XXI;- zată pe modelul belgian în 1866, care- monarhiei constituţionale moderne. Editura Corint, Bucureşti, 2013 viza în fond existenţa unui stat neutru - Deciziile regale urmau să fie dezbătu Existenţa unui sistem politic repu- în cadrul unui sistem monarhic ere blican, prezidenţial sau parlamentar ditar, a cunoscut prea multe perioade te, aprobate sau respinse de un Par- nu înseamnă în mod automat pros- de întrerupere şi discontinuitate, iar lament ales. O noutate care apare în peritate, progres, libertate şi evoluţie firul istoric s-a rupt din nefericire de Bill-ul Drepturilor o constituie liber în comparaţie cu un sistem de gu prea multe ori. - tatea de a adresa petiţii şi interpelări vernare monarhic constituţional iar monarhului constituţional fără teama - - în această privinţă paradoxul face ca Distingem grosso modo două for aplicării vreuneicontinuare sancţiuni. în numărul viitor la îceputul secolului XXI monarhiile me istorice esențiale de guvernare constituţionale europene, conside monarhică, monarhia absolută şi mo 30 Clio Atitudini decembrie 2018 SINAIA - 21 - OCTOMBRIE 1901 (STIL VECHI) CĂSĂTORIA CIVILĂ A LUI CONSTANTIN CASSU DOBROGEANU (GHEREA) CU SOFIA GRIGORE PARCEVSCHI de Alexandru H. Popa II – Căsătoria civilă și martorii -

După cum am arătat în prima parte a artico lului, pornind de la actul de naștere al lui Ioan D. Gherea, am identificat„...Domnului la S.J.A.N. Constantin –Prahova Casu în C.C.R.S.C.Dobrogeanu, – Sinaia în vârsta actul de căsătorieani patruzeci Nr. 8 ș dini șase, 21 născutOctombrie în ora 1901șul al Ecaterinoslav, Imperiul Rusiei la douăzeci și una Maiǔ anul una mie opt sute optzeci și cinci domiciliat în strada Furnica Nr. 4, aceasta urbă Sinaia, de profesiune comerci- ant, fiu al Dlor Alessandru Casu și al Dnei So- fia Casu, soția sa, ambii decedați; și a Doamnei Sofia Parcevschi, în vârsta de ani patruzeci, de profesie menajeră, născută în orașul Iași la do- uăsprezece Ianuarie, anul una mie opt sute șa- sezeci și unu și domiciliată strada Furnica urba Sinaia fiică a Dlui Grigore Parcevschi și a Dnei Paraschiva Parcevschi, ambii de profesiune li- beră, domiciliați în orașul Iași.” -

Oficierea căsătoriei a început la ora 10 anteme ridian. Din păcate la S.J.A.N. - Prahova nu am găsit dosarele de căsătorie civilă pentru orașul Sinaia, din acei ani. - În act sunt precizate documentele ce se găseau în dosarul de căsătoriei, conform prevederilor le- gale din acea perioadă și anume: „Publicațiunile de căsătorie sub No. 23 și 24 fă cute în această comună în Duminicile de la șapte și- fig. 1 patrusprezece Octombrie corent”; - „Certificatul liberat de noi la optsprezece co - „Tuturor acestor acte parafate de noi și poprite la rent, din care se constată că, în urma publicațiuni Primărie spre a rămânea alăturate la registru, precum lor făcute, nu s-a ivit nici o oposițiune la aceasta căsă- torie”; și Capitol IV de sub titlul V C. Civil s’a dat citire de noi în Copii după documentele ce țin loc de acte de naște- auzul tuturor celor de fata mai sus alăturați, după care re ale celor doi miri autentificate; contractanții neaǔ declarat că voesc a se lua în Căsă- Copii după documentele ce dovedesc decesul părinți- torie, unul pe Doamna Sofia Grigore Parcevschi și alta lor lui Constantin Cassu Dobrogeanu, autentificate; pe Domnul Constantin Cassu Dobrogeanu, și noi Ghiță Consimțământul autentificat de Tribunalul Județu Manolescu Primarul Comunei Urbane Sinaia și Oficier lui Iași prin care rezultă că Grigore Parcevschi și Pa al Stării Civile am pronunțat în Numele legei că Con- raschiva Parcevschi, părinții contractantei, domiciliați tractanții sânt uniți prin Căsătorie.” în orașul Iași „consimt la această căsătorie”; „Dovada produsă de cei patru Martori prezenți la celebrarea Căsătoriei Civile, din care rezultă că soții Imediat cei doi căsătoriți declară că au trei copii, nu sunt rude între Dlor în nici un grad din cele poprite- doi de „secs masculin și unul de secs feminin”. Sunt de legea Civilă de a se căsători, că soții se căsătoresc- - acum pentru prima oară, că persoanele cari au con trecute în actul de căsătorie numele copiilor , datele simțit la această căsătorie, sânt în adevăr părinții soți de naștere cu numărul actului de naștere și localități ei, că părinții soțului sânt încetați din viață”. lor în care s-au născut (elemente prezentate în prima parte a articolului). În continuare se poate citi: În încheiere se arată: Atitudini decembrie 2018 Clio 31

„Toate cele de mai sus, s-au făcut în public în casa Primăriei în ființa ceruților patru Mar- tori și anume: Dl Alessandru G. Radovici în etate de ani patruzeci și unu, de profesiune advocat, domiciliat în orașul Ploeșci, Dl Filip Codreanu de ani patruzeci și cinci, de profesiune Doctor în Medicină domiciliat în Ploeșci. Dl Petru Alessandrov de ani cinci zeci și patru, de profesiune Doctor domiciliat în orașul Tul- cea și Dl Victor Crăsescu de ani cinci zeci, de profesiune Doctor domiciliat în Comuna Urba- nă Slănic Județul Prahova, cei doi din tâi din partea soțului și cei doi ultimi din partea so- ției. Și după ce am dat cetire acest act în auzul tuturor celor de față, soți și martori l’am sub- scris proprii împreună cu toți aceștia.”

Urmează semnăturile grupate pe categorii: Soți; Martori; Primar, Oficier. În figurile 1-3 sunt prezentate copiile xerox ale actului de căsătorie. Credem că este interesant ca unele elemente biograficeAlexandru ale martorilorGh. Radovici acestei căsătorii, să fie- amintite în continuare. - – S-a născut în Plo iești la 20 iulie 1860 (stil vechi). Urmează în Plo iești clasele primare la Școala primară de băieți Nr. 1 și Gimnaziul „Sfinții Petru și Pavel”, iar la Liceul Matei Basarab din București cursul liceal superior. Studii superioare la Paris facultatea de- fig. 2 drept și doctoratul în drept la Bruxelles. Practică avocatura la București, intrând în politică în miș carea socialistă. Se stabilește la Ploiești ca avocat- și om politic. Contribuie la constituirea clubului muncitorilor din oraș (1891). Înființează săptă mânalul literar politic „Democrația socială” (5 ian. – 27 dec. 1892, 52 de numere). Delegat ploieștean- la Congresul de constituire al PSDMR (1893), este- ales în comitetul executiv și participă la elabo rarea documentelor congresului. În anii urmă tori este ales delegat la toate congresele PSDMR (1895 – 1898). După această perioadă trece la Partidul Național Liberal. Un timp este consilier municipal și apoi primar al Ploieștiului (1901). Se- apropie de fracțiunea mai radicală condusă de Ion C. Brătianu. Din 1908 până în 1917 este ales: de putat de Prahova, senator, președinte al Camerei Deputaților, ministru al industriei și comerțului (1914 – 1917), director al Băncii Naționale la Iași. Va deceda în ziua de 21 iunie 1918 la Iași. Prin grija fiului sau Bran Al. Radovici, rămășitele sale pământeștiFilip Codreanu sunt reînhumare (1856 – 1930) la data de 30 iulie- 1929, la cimitirul Bolovani din Ploiești [2–4,7]. – Despre doctorul în medicină Filip Codreanu simpatizant al mișcării socialiste, am putut culege din biblio grafia avută la îndemână, puține date. Din notele de subsol la două scrisori ale lui C. Dobrogeanu Gherea adresate pictorului Ștefan Popescu fig. 3 (1872 – 1948) din anii 1897 și 1898 când acesta din urma era la studii în Germania, la Munchen, [10] rezultă că Filip Codreanu a fost căsătorit cu 32 Clio Atitudini decembrie 2018

- Romania stabilindu-se la Tulcea. În 1886Contribu se înscriețiuni la studiulFacultatea pediatriei de Medicină populare. din București Credin șiț iîși ș iia obiceiuri doctora relativtul în medicina la pediatrie în 1895 la locuitorii cu lucrarea: din Dobrogea. - A fost medic la Sfântu Gheorghe (județul Tulcea), Buftea, Fier binți și Slănic (județul Prahova). Înființează o infirmerie rurală – prima din România – la Teișani. În 1903, constituie societatea filantropică Crucea Roșie Rurală pentru satele din jurul Slănicului. Susține activitatea organizației minerilor slăniceni și pe- țăranii răsculați în 1907. În 1910 înființează Biblioteca- națională ilustrată. Ca scriitor va debuta în Contempora nul. A folosit pe lângă alte pseudonime și Ștefan Basara beanu. A publicat mai multe volume de schițe și nuvele, un roman și a colaborat la mai multe reviste. Moare de tifos exantematic în 1918 la Slănic Prahova îngrijind cu fig. 4 Casa Dobrogeanu Gherea, Sinaia devotament populația de sub ocupația germana [2,4,5,7]. - În figura 4 este prezentată din [8], fotografia casei de la Sinaia a lui Constantin Dobrogeanu Gherea, în Alexandrina Alexandrescu, de care a divorțat. Alexan care mai mult ca sigur a avut loc petrecerea prilejuită- drina din 1913 a devenit soția lui Cristian Racovschi. de căsătoria civilă a proaspeților soți. PetruÎn lucrarea Alexandrov [9] se precizează (1867 – că 1910 Filip (?))Codreanu este Ca o completare la partea I-a a articolului, men înmormântat la cimitirul Bellu, parcela 100. ționăm că din ziarul Universul de luni 13 noiembrie – Cred ca 1944 am afla că Ștefania P. Zarifopol a încetat din viață- cea mai emoționantă mărturie despre doctorul Petru în seara zilei de 10 noiembrie 1944 și a fost incinerată AlexandrovDoctorul sePetru găsește a fost în unacartea din de figurile amintiri proeminente a lui Ioan pe 12 noiembrie 1944 la crematoriul Cenușa din Bu aleD. Gherea copilăriei [6] dinmele. care Zic reproducem „Doctorul Petru”, un fragment: pentru că pe curești. atunci îl știam numai sub acest nume, și nici prin gând Dintr-o regretabilă neatenție la bibliografia primei nu-mi trecea că ar trebui să mai aibă și unul de familie. părți a articolului, nu a fost numerotată lucrarea „Ioan Era foarte înalt, bătrân, cu mustăcioara alba și veș- D. Gherea – Amintiri...”. Aceasta va primi numărul de nic vesel. Să vă spun de pe acum câteva lucruri pe care referința 4, în continuare numerele de referința vor fi le-am aflat mai târziu de la tată-meu. Doctorul Petru mărite cu o unitate (în final se ajunge la 13 referințe). era socialist, refugiat politic din Rusia. Împreună cu alți Autorul vă cere scuze pentru aceasta neatenție. refugiați ca și el, mai ales basarabeni, fondase o comu- Se cuvin mulțumiri personalului ce deservește sala na socialistă undeva, la țară, prin Dobrogea. Printre de studiu de la S.J.A.N. – Prahova, domnilor profesori ceilalți membri ai comunei, știu că se număra și doc- Eugen Paveleț și Adrian Stan pentru ajutorul dat în torul Crăsescu, scriitor, care sub pseudonimul Basara- documentareaBibliografie: pentru partea a doua a articolului. 1 * * * - S.J.A.N. – Prahova – C.C.R.S.C. – Sinaia, dosar 17/1901, actul beanul, a publicat niște nuvele despre viața pescarilor 8/1901, filele 9 față verso și 10 față; de malurile Dunării. Atâta știu despre el. Comuna nu 2 M. Chirulescu, Paul D. Popescu, G. Stoian – Personalități Prahove- pare să fi prosperat, căci după cum povestea tată–meu, ne - Dicționar bio-bibliografic, Ediția a II – a, revăzută, actualizată și pisica comunarzilor mânca măsline dacă i le ofereai. adăugită, Ploiești, Editura Premier (2002), pag., 317-318; 3 Mai apoi, doctorul Petru s-a stabilit la Tulcea și a prac- Ion St. Baicu – Istorici și istoriografie pe plaiurile Prahovei, Secolele XVII- XXI, Editura Tipo-Man, Ploiești, 2010-2012, pag. 127-131; ticat medicina, dar într-un chip foarte original: la ple- 4 Lucian Predescu - Enciclopedia Cugetarea – Material Românesc, care, clienții treceau prin fața unei mese pe care se afla Oameni și înfăptuiri – Ed. Cugetarea – Georgescu Delafras (1940), un talger și deasupra o inscripție cam așa: „Cine are, pag. 87 și 706; să pună aici cât vrea; cine n-are, să ia cât vrea, dar să 5 * * * - Academia Română – Dicționarul General al Literaturii Ro- mane, vol. II, literele C/D, Ed. Univers Enciclopedic, București, 2004, nu uite că și doctorul trebuie să trăiască”. Spre onoa- pag. 439 – 440; rea tulcenilor, doctorul Petru a reușit să subziste astfel 6 Ioan D. Gherea – Amintiri, Editura pentru literatura, București, mulți ani de zile, spre mirarea tatălui, care fusese foarte 1968, pag.103 - 108; sceptic la început în ce privește reușita sistemului. 7 M. Chirulescu, O. Dinu, M. Radu – Publicații periodice Prahove- Victor Crăsescu ne (1867 – 2008) - Catalog alfabetic, Editura Ploiești - Mileniul III, Ploiești 2008, pag. 67; 8 E. Paveleț – Monumente și arhitectura, for public și memoriale – – Se naște în ziua de 16 Octombrie Județul Prahova – Municipii și Orașe – Ministerul Culturii – Direcția 1850 în comuna Hârtoapele din Basarabia, fiind fiul Județeană pentru Cultura Prahova, Ploiești 2013, pag. 114; lui Petru Crasiuc. După ce urmează gimnaziul (1862 – 9 Gh. Bezviconi – Necropola Capitalei – Dicționar enciclopedic (ed. 1866) și Seminarul Teologic (1871 – 1872) la Chișinău. a II – a, revăzută și completată), editor Iurie Colesnic, Editura Mu- seum, Chișinău, 1977, pag. 77; Studiază științele naturale la Universitatea din Odessa- 10 C. Dobrogeanu Gherea – Opere complete, vol. 8, Ed. Politică, Bucu- (1872 – 1873). Din cauza activității revoluționare, este rești , 1983, pag. 144 – 46, 163–165. nevoit să fugă în Elveția și SUA. Reîntors în 1878 la Chi șinău, urmărit din nou de poliția țaristă, emigrează în Atitudini decembrie 2018 Parada revistelor 33 de Constantin Dobrescu

AMURG SENTIMENTAL - - nr. 11 (283) noiembrie 2018 din Ploiești, când Eugen Lovinescu în pe- RADU COSMIN. Cu această ocazie dra - rioada (1 ianuarie 1904-1 ianuarie 1906 pelele regimentelor 24, 4, 22, 28, 30, 17 era profesor în urbea noastră am oareca Iată o revistă, despre care publi și 18 Infanterie și 2 Vânători care au luat re rezerve. - cațiile elitiste ale Uniunii Scriitorilor parte la luptele de la MĂRĂȘTI au fost- - Scrisori, documente semnate sau în nici măcar nu amintește. decorate cu Ordinul „MIHAI VITEAZUL”. - legătură cu Eugen Lovinescu au mai pu Această revistă de literatură, in Nu putem omite prezența la aceas- blicat și alți ploieșteni fără pretenții de- formare și divertisment are în Colec tă comemorare a reginei MARIA, a elitiști. De exemplu regretatul filolog și tivul de redacție condus de scriitorul generalului Al. AVERESCU și mitropo - om de cultură Mihai Apostol care a publi Ion MACHIDON și doi prahoveni și litul PIMEN al Moldovei de origine din cat cărți despre cultura ploieșteană, Ion- - anume Ionel SIMA din Ștefești și Mi- Jercan, Ani Iordache, Melania Zvirid, etc. PROVIȚA. - hai ISTUDOR din Vălenii de Munte. Cel care semnează aceste rînduri a publi- Cu acest prilej s-a pus la temelia vi Acest număr cuprinde numai pro cat în colaborare cu conf. univ. dr. Mihai- itoarei cripte-monument a unui Ac. Co ză dar și poezie care merită atenția Rachieru în anul 1997 Volumul de docu memorativ cititorului. mente Viața culturală a Municipiului Plo Un alt text care merită reținut este ROMÂNIA LITERARĂ iești și a județului Prahova (1900-1948), cel semnat Ioan ADAM despre Duiliu- nr. 47, 2 noiembrie 2018 volum prefațat de istoricul literar Valeriu- Zamfirescu din postura de parlamentar.- - Râpeanu, veritabil fiu al meleagurilor De menționat că acest număr este ilus - prahovene. Nu am pretenția să fi con trat cu reproduceri după Vederi ale ora Ștefan Cazimir în textul său elogi semnat că documentul respectiv a mai șului FOCȘANI. ază viața, activitatea și opera profeso fost semnalat și publicat, dar probitatea LITERE rului Paul CORNEA. științifică îl obliga pe D. G. să nu accepte nr. 8 (221) august 2018 Istoricul literar Nicolae SCURTU să se facă abuz de termenul INEDIT. Alții- introduce în circuitul publicistic un au descoperit America pînă la D. G. - set de cinci epistole inedite trimise- Dacă mie personal D. G. nu mi-a inspi de Constantin KARADJA (1889-1950) rat stimă, văd că ține cu tot înadinsul să Acest sumar abundă în texte dedica un cărturar din ținutul Neamțului sa scadă în ochii multora și ca cercetător al te Centenarului Marii Uniri. - vantului Nicolae IORGA în perioada- istoriei Ploieștiului. Pentru acestea amintim textul lui anilor 1922, 1925, 1932. ROMÂNIA LITERARĂ Marian Iancu despre Octavian Goga ga- Foarte interesant este suplimen nr. 49 din 16 noiembrie 2018 zetarul. Acesta s-a impus cu un mare tul dedicat învățămîntului românesc - gazetar român în slujba idealului națio în anul 1918, situația mass-media nal, fiind unul dintre cele mai înflăcărate acum 100 de ani, mediile literare și- În acest număr istoricul literar Ni- condeie de la Eminescu și Boriț încoace. universitare. colae SCURTU publică un set de patru HONORIUS MOȚOC fixează în textul Distinsul scriitor Lucian Vasiliu di epistole din perioada 1925-1934 tri- său pe Ion Ghica în epoca sa, pornind de rectorul Editurii „Junimea” de la IAȘI mise de istoricul și arheologul Oreste la activitatea sa de memorialist. introduce în circuitul publicistic două- TAFRALI (1876-1937) slavistului Pe Istoricul patriot Manole Neagoe se scrisori trimise în anii 1965-1966 de tre Constantinescu-Iași (1892-1977) - ocupă de astă data de așa-zișii istorici Adrian MARINO (1921-2005) pro- profesor la Facultatea de Teologie din - care răstălmăcesc faptele istorice pre zatorului CORNELIU ȘTEFANACHE Chișinău privind colaborarea la revista (1933-2009) redactor la revista ie „Arta și Arheologia”. cum Marius Diaconescu, care ni-l pre șeană „CRONICA”. PRO SAECULUM zintă pe crăișorul Munților Avram Iancu ROMÂNIA LITERARĂ nr. 5-6 (129-130) 15 iul.-1 sept. 2018. drept un criminal, mare mâncător de nr. 48, 9 noiembrie 2018 unguri „nevinovați". - - Acest pseudo istoric uită că Avram- Masiva revistă de cultură, care apare Iancu a avut numeroși prieteni ma În acest număr junele și prolificul pro- la Focșani și condusă cu har și pricepere ghiari, amanta sa, o jună de 17 ani focoa- fesor ploieștean Dan GULEA introduce în de doamna Rodica Lăzărescu, este și ea să era unguroaică. circuitul publicistic și mai puțin științi dedicată CENTENARULUI. Petre Gheorghe BÂRLEA ne pre- fic, un număr de trei piese documentare În acest număr semnează două texte zintă în textul său pe scriitorul Grigore din anii 1919, 1929 și 1935 depistate în- interesante doi universitari patrioți și Alexandrescu drept un clasic printre ro fondurile de manuscrise de la Biblioteca profesioniști ai istoriei Petre ȚURLEA și mantici. Academiei Române și arhivele prahove Ion Șt. BAICU. EXPRES CULTURAL ne semnate de Eugen Lovinescu sau care- Ca o constatare demnă de reținut nr. 9 (21) septembrie 2018. fac referire la scriitor. - este că cei doi istorici ploieșteni sunt Despre scrisorile pe care Eugen Lo prezențe constante în paginile acestei vinescu le adresează Hortensiei Papa prestigioase reviste ca și prof. univ. Ioan dat-Bengescu nu mă pronunț dacă sunt SCURTU . Din acest număr ne reține atenția- sau nu inedite (adică dacă au mai fost Foarte interesant este și eruditul text textul istoricului erudit din Ploiești, publicate). semnat de Horia Dumitrescu despre- prof. univ. dr. ION ȘT. BAICU intitu Despre documentul din anul 1905 aniversarea unui deceniu de la luptele lat Mareșali români luptători pentru depistat (lucru făcut de alții înaintea lui de la MĂRĂȘEȘTI. La această aniversa făurirea României Mari: Averescu, D. G. ) în arhiva liceului cu nume de sfinți re a participat și profesorul ploieștean Prezan și Antonescu. 34 Evenimente Culturale Atitudini decembrie 2018 de Marian Chirulescu

• 01.12. – Ziua Naţională a • 03.12. jud. Prahova Român iei. Ziua Marii Uniri din 1918. 100 de ani de la • 03.12. – Ziua Internaţională a • 07.12. și, implicipit, în Marea Adunare de la Alba Persoanelor cu HandicapBrebu Ploiești Iulia (1918) Ploie – Se șnaşteti pictorul Ion I. • 07.12. – Ziua Internaţională a • *** • 03.12.Şinca (1950, com. , Ph. – Aviaţiei Civile 2015, ) – 420 ani de la naşterea – decembrie – A apărut – Se naște prof. dr. în • 07.12.sculptorului italian G. L. Bernini primul roman românesc, „Istoria istorie Ploie ș șiti publicista Carmen (1598 – 1680) • ***hieroglifică”, de Dimitrie Cantemir • 04.12.Băjenaru (1965), cu activitate Ploie ti – Se naşte sculptorul (1705) în • 08.12.Cantemir Moşoiu (n. 1941, – decembrie – 145 de ani – 135 de ani de la ș ) de la Ploieşti naşterea medicului şi • 04.12.naşterea istoricului literar – Se naşte scriitoarea • ***chimistului Ştefan Irimescu Nicolae Cartojan (1883–1944) • 08.12.Hortensia Papadat–Bengescu (1873, – 1956) – 115 ani de la naşterea (1876 – 1955) – decembrie – 115 ani de la pictorului Gh. N. Vasilescu (n. Ploie – S-aști născut soprana • ***naşterea scriitorului Sergiu Dan • 04.12.1903, com. Şoimari, Ph – m. • 09.12.Elena Drăgulinescu – Stingheri (1903 – 1976) 1990) (1881, – 1971) – decembrie – 110 ani de – Se naşte poetul • 09.12. – Ziua Internaţională a când s-a înființat Societatea Starchiojdşi profesorul Dumitru Anticorupţiei Ploieştiliterară „I.L. Caragiale” a elevilor • 04.12.Stănciulescu (1937, com. • 09.12. – Se naşte scriitorul John • ***Liceului „Sf. Petru şi Pavel” , PH) Milton (Anglia) (1608 – 1674) (1908) – 80 de ani de la Pe străzile Bucureștiului – decembrie – 80 de ani Starchiojdnaşterea prof. univ. dr. ing. • 09.12.începe să circule primul tramvai Ploiede cândști s-a născut poetul • 04.12.Gheorghe Panait (n. 1938, com. electric (1894) – Se naşte scriitoarea • ***Tudor Stănescu (1938 – 1996, , PH) • 10.12. Tania Lovinescu (1924, Ploieşti) ) Câmpina – Se naște muzeograful – Ziua Internaţională a – decembrie – AparePloie revistaști • 05.12.și poetul Dan Rădulescu (1939, Drepturilor Omului, 70 de ani de de cultură „Atitudini” a Casei de – 1991) când Adunarea Generală a ONU • 01.12.Cultură a Municipiului – Se naşte pictorul • 10.12a adoptat „Declarația universală „I.L. Caragiale” (Ploiești, 2003) • 05.12.Gheorghe Petraşcu (1872 – a drepturilor omului” (1948) – Ziua Mondială antiSIDA 1949) • 01.12. . – 160 de ani de la naşterea (OMS) – Se naște prof. univ. ing. Ploiești farmacistului şi publicistului – 935 de ani de la chimist Cristea Ottin – Niculescu • 05.12. • 10.12.Constantin Dimitrescu-Parepa naşterea Annei Comnena, (1879, – 1954) (n. 1858, Ploieşti – m. 1921) • 01.12.istoric bizantin (1083 – post – S-a născut regizorul de – 160 de ani de la moartea 1148) • 05.12.film Walter Elias (Walt) Disney Nucşoaraarhimandritului iluminist • 01.12. – Se naşte scriitorul (1901 – 1966) • Eufrosin10.12. Poteca (n. 1786, sat Cezar Petrescu (1892 – 1961) – 80 de ani de la naşterea , PH – m. 1858) • 01.12. – Se naşte Andrei Scrima prof. univ. dr. ing. Niculai • 10.12. – Se naşte compozitorul (1930 – 2000) • 05.12.Macovei (n. 1938), cu activitate Olivier Messiaen (1908 – 1992) • 01.12. – Se naşte poeta Florenţa în Ploiești Ploieşti Ploieşti – Se naşte sculptorul Albu (1934 – 2000) Ploiești, – Se naşte poetul Romea • 10.12.Nicolae Kruch (1932 – 1955, – S-au inaugurat oficial • 05.12.Cantemir (1946, – ) Băneşti Halele Centrale din 2010) • 10.12. – Se naşte arhitectul • 01.12.intrată în circuitul economic la Ploiești – Se naște pictorița Ana Niţu Sever (1939, , PH) 1nov. (1935) • Ruxandra05.12. Ilfoveanu (1947, – 75 de ani de laPloie naştereaști – Se naşte ing. Mircea ) • 10.12.actriţei Lucia Ştefănescu (n. • 02.12.Cosma, președinte al C. J. Ph. (n. Ploie– S-a născutști dr. în istorie 1943), cu activitate în 1945) • 06.12.prof. Maria Mariana Gheorghe Breaza– 45 de ani de la naşterea • 02.12. – Ziua Internaţională (1970, ) • 11.12.scriitoarei Mirela Feticu (1973, pentru Abolirea Sclaviei Ploie – S-aști născut pictorul ) – 95 de ani de la naşterea • 06.12.George Ioachim Pompilian – Ziua Internațională a • 02.12.sopranei Maria Callas (1923 – (1835, – 1907) • 11.12.Muntelui (instituită de ONU în 1977, Paris) – Se termină zidirea 2003) – S-a născut poetul • 06.12.Bisericii „Sf. Treime” din Ploiești – 215 ani de când s-a • 02.12.Eugeniu Ștefănescu – Est (1881 (1842) Proviţa • 11.12.născut compozitorul francez – 1980) de Jos – Se naşte poeta Aurora Hector Berlioz (1803 – 1869) – Albert Einstein a • 06.12.Cornu (A. Chiţu) (1931, – La București, se pre • 02.12.publicat lucrarea despre teoria , PH) zintă primul vodevil românesc, relativității generalizată (1915) – Se naşte scriitorul Radu „Triumful amorului”, în adap – Se naşte poetul Nicolae Cosmin (Nicolae Tănăsescu) tarea muzicală a lui Ioan Andrei Labiş (1935 – 1956) (1879 – 1959), cu activitate în Wachmann (1835) Atitudini decembrie 2018 Evenimente Culturale 35 • 11.12. • 14.12. Starchiojd Ploieşti Ploieşti – 105 de ani de la • 14.12. – Se naşte pictorul Valter • 18.12.1897, com. , PH – m. naşterea actorului Jean Marais Paraschivescu (1959, ) 1978, ) • 11.12.(1913) şi 20 ani de la moartea Ploieşti – Se naşte profesorul – ONU adoptă Convenția sa (1998) • 15.12.şi poetul Marian Dragomir (n. • 19.12.ce apără femeia împotriva – 100 de ani de la 1980, ) discriminării (1979) • 11.12.naşterea scriitorului Alexandr – Apare „Revista nouă”, – 50 de ani de la moartea Soljeniţân (n.1918–2008) • 15.12.director B. P. Hasdeu (1887 – • 20.12.compozitorului Tiberiu Câmpina – Se naşte violonista 1895) Brediceanu (1877 – 1968) • 11.12.Cornelia Bronzetti (n. 1940, – Se naşte eseista şi – 60 de ani de la moartea ) • 15.12.pianista Cella Delavrancea • 20.12.etnomuzicologului Constantin – Este creat Fondul (1887 – 1991) Brăiloiu (1894–1958) • 12.12.Naţiunilor Unite pentru Copii – S-a născutFulga prof. univ. dr.în – 55 de aniPloieşti de la UNICEF (1946) • 16.12.teologie, preotul Leon Gh. Arion moartea compozitorului Paul – 185 de ani de la (1940, com. , jud. Ph.) • 20.12.Constantinescu (1909, naşterea economistului şi – S-a înființat Conserva – m. 1963) • 12.12.omului politic Petre S. Aurelian • 16.12.torul de Muzică din București – 50 de ani de la moartea (1833 – 1909) (1851) scriitorului John Steinbeck, – 155 de ani de la – 80 de ani de la moartea • 21.12laureat Nobel (1962) (1902 – • 12.12.naşterea pictorului Eduard Ploieştiînvăţătorului Constantin Ionescu- 1968) Munch (1863–1944) • 16.12.Lungu (n. 1862–m.1938, . – A apărut vol. „Poesii” – 125 ani de la naşterea ) de Mihai Eminescu, prefațat actorului Edward G. Robinson Ploieşti– Se naşte poeta Daniela • 21.12.de Titu Maiorescu (1883; pe • 12.12.(1893, SUA) şi 45 de ani de la • 17.12.Tanul (Daniela Violeta Stoica) copertă, 1884) moartea sa (26.01.1973) (1985, ) – Prima audiţie publică a – 65 de ani de la – Se naşte compozitorul Oratoriului Bizantin de Crăciun • 13.12.naşterea criticului literar Dan C. • 17/2Ludwig9.12. van Beethoven (1770 – „Naşterea Domnului” de Paul Mihăilescu (n. 1953) 1827) • 21.12.Constantinescu, la Filarmonica – 325 de ani de la – 175 de ani de când din Bucureşti (1947) moartea mitropolitului Dosoftei s-a născutSinaia regina Elisabeta a – 60 de ani de la moartea • 13.12.(1624 – 1693), primul mare • 17.12.României (n. 1843, Neuwiend – • 22.12.scriitorului Lion Feuchtwanger proet român cult m. 1916, ) (1884–1958) • 13.12. – Se naşte poetul – Se naşte Spiru C. Haret, – 160 de ani de la naşterea Heinrich Heine (1797 – 1856) • 17/2matematician9.12. şi sociolog (1851 • 22.12compozitorului Giacomo Puccini – 65 Floreştide ani de la naşterea – 1912) (1858 – 1924) • criticului13.12. literar Christian Crăciun – Se naşte I.A. . – 120 de ani de când (1953, com. , PH) BasarabescuPloiești (1870 – 1952), s-a născutPloie ș scriitorulti Virgiliu – Se naşte col. conf. • 17.12.scriitor, profesor, om de cultură • 22.12.Monedă (Virgiliu Moscovici) univ. dr. în știinţePloie economice şi în (1898, – 1991) • 13.12.publicistul Mihai M. Irimiea (n. – S-a creat Universitatea – Se înființează Socie 1956 – 2010, ști) Liberă și Populară din Ploiești, tatea de Difuziune Radiofonică – 35 de ani de la moartea • 17.12.din inițiativa prof. Dumitru din România (1927), (azi, • 14.12.lui Nichita Stănescu (1933 – Munteanu – Râmnic (1922) • 22.12.Societatea Română de 1983) – Se înființează Liga Radiodifuziune) – Exploratorul norve pentru Unitatea Culturală a – SePloie naştești poetul ing. gian Roald Amundsen a devenit • 17.12.Tuturor Românilor (București, • 23.12.Vladimir A. Deteşanu (1952), cu • 14.12.primul om care a ajuns la Polul 1890) activitate în Sud (1911) – 115 ani de la naşterea – 195 de ani de la naşterea • 14.12. – România este primită • 17.12.poetului Ilarie Voronca (Eduard compozitorului Alexandru în ONU (1955) Marcus) (1903 – 1946) • 23.12.Flechtenmacher (1823) şi 120 – 515 ani de la naşterea • 18.12. – La Timişoara, începe de ani de la moartea sa (1898) • 14.12.astrologului Nostradamus Revoluţia Română din 1989 – 135 dePloieşti ani de la (1503 – 1566) – 215 ani de la moartea naşterea generalului Caton – 230 de ani de la • 18.12.filosofului J. G. von Herder • 23.12.Sorescu (n. 1883, – m. moartea compozitorului Carl (1744–1803) 1941, Iaşi) • 14.12.Philipp Emanuel Bach (1714 – – 85 de ani de laPloieşti naşterea – 80 de aniPloieşti de la naşterea 1788) • 18.12.dr. doc. în agronomie Cristian • 23.12.actorului Corneliu Dan Revent • 14.12. – Centenarul nașterii Ioan D. Hera (n. 1933, ) (1937 – 2000, ) actorului Radu Beligan (1918) Câmpina – Se naşte conf. univ. Telega – Se naşte soprana Lili • 14/ 27.12. – S-a născut solista de • 18.12.dr. în istorie Armand Goşu (n. • 23.12.(Elena) Duşescu (n. 1925, com. jazz Aura Urziceanu (1946) 1966, ) , PH) – Se naşte Virgil – 40 de ani de la moartea Bertea – Se naşte dr. în biologie Madgearu, economist şi om istoricului literar şi istoricului Constantin I. Pârvu (n. 1932, politic (1887 – 1940) Constantin M. Râpeanu (n. com. , PH) 36 Evenimente Culturale Atitudini decembrie 2018 • 24.12. Bărcăneşti CUPRINS – 220 de ani de la • 28.12.(Ştefania Nedelcu-Iene) (n. • 24.12.naşterea scriitorului Adam 1958, com. , PH) Gelu Nicolae Ionescu..... Mickiewicz (1798–1855) – 150 de ani de la – 155 de ani de EugenEditorial, Simon cop. 2 la moartea scriitorului naşterea scriitoarei Bucura Reflecții mărunte despre „modele" (II), Dumbravă (Fany Seculici) • 24.12.William Makepeace Thacke • 28.12. Alex Ștefănescu...... 1 ray (1811 – 1863) (n. 1868 – m. 1926) Întâlnire cu prima soție a lui Marin – 90 de ani de la – Se naştePloieşti compozi Preda, ...... 3 • 24.12.moartea tenorului Nicolae Ion Șt. Baicu torul Ioan Cristu Danielescu Unirea Transilvaniei și Banatului cu Leonard (1886 – 1928) • 28.12. (1884 – 1966, ) – 55 de ani de la TraianRomânia, D. Lazăr ...... 5 • 24.12moartea poetului Tristan – La „Grand Café” Centenar și interdisciplinaritate, Tzara (1896 – 1963) din Paris, are loc prima ...... 8 • 25.12.. – Se naşte poetul Ionel Brătianu – un mare premier • 28.12proiecţie de film, realizată Ion Șt. Baicu...... Nichifor Crainic (1889 – 1972) de fraţii Lumière (1895) unionist și patriot român (V), Vălenii –de Munte Apare revista . – 115 ani de la naşterea Traian D. Lazăr 9 „Neamul românesc literar” Regele Ferdinand în mijlocul ( ; 1908 – • compozitorului Nicolae Kircu • 25.12.1642/ 04.01.1643 ostașilor (VIII), ...... 11 1912; 1925 – 1926) lescu (1903 – 1985) 28.12. – 60 de ani de la Mareșali români - luptătoriIon Șt. Baicu pentru Ploieşti făurirea României Mari: Averescu, Prezan – 375 de ani de la naşterea înfiinţarea Clubului Sportiv • 28.12. și Antonescu (IV), ...... 12 fizicianului şi matema „Petrolul” (1958) C. Dobrescu ticianului Sir Isaac Newton Abatele Zavoral și răniții români de la – Se naşte profesorul • 25.12.(1643 – 1727) (376 ani pe Ploieşti Strahov (II), ...... 14 stil vechi) şi publicistul Nicolae Boaru CătălinGheorghe Dobrescu Costaforu - primul rector al – Se naşte scriitorul (n. 1949, ), „Cetățean învățământului nostru superior (II) • 25.12.şi omul politic Ion Ghica de Onoare al Municipiului • 28.12. C. Tudorache...... 15...... (1817 – 1897) Ploiești” – post-mortem – 130 de ani de la Galeria marilor epigramiști:C. Tudorache..... – Se naşte dr. în • 25.naşterea12.1907/08.01.1908 pictorului Maurice Ploie ti Vasile Tacu, 16 filologie Diana Rânciog (n. Utrillo (1883–1955) • 29.12. Răsfoiri și comentarii, 20 1969, ș ) Activitatea filialei Prahova a societății – 110 ani de la nașterea – 145 de ani de la cultural-naționaleC. Dobrescu „Carpaț ii" naturalistei și Ploie muzeografeiști naşterea lui Ovid Densusianu în lupta pentru realizarea unității prof. Margareta Moșneaga • 25.12. şi 80 de ani de la moartea sa naționale (II), ...... 23 (1908 – 1992, ) • 29.12. 1940 - anul marilor amputări național- • 26.12 – Se naşte poetul Ioan (1873 – 1938) C. Dobrescu Alexandru (1941 – 2000) – 135 de ani de la teritoriale. Mărturii prahovene (II), . – 125 de aniPloie de ti la moartea criticului literar ...... 24Constantin Ilie • 26.12.naşterea generalului Traian Francesco De Sanctis (1817 – Toma T. Socolescu în război și veteran • 29.12. în centenar (II), ...... 26 Al. Tetrat (n. 1893, ş ) 1883) Adriana – La București, este pus Legenda – segment semnificativ al – 85 de ani de la Nicoleta Zamfir • 26.12.în funcțiune primul tranvai cu Sinaia literaturii populare (VI), moartea lui I. G. Duca (1879 cai din România (1872) • 30.12...... 28 – 1933, ) – Se naşte poetul Istoricul monarhiei constituționale • 26.12.Vintilă Ivănceanu (1940 – Daniel Rachmistruc – Se constituie și ereditare din România 1866-1947, 2008) corporaţia lăutarilor ploieş ...... 29 Comarnic – Se naște poetul teni, staroste Dima Lăutarul • 27.12.Forel Hogea (1948, • 30.12. Sinaia - 21 - octombrie 1901 (stil – 1980) sin Tudorache (1832)Gornet vechi) căsătoriaAlexandru civilă aH. lui Popa C. Cassu – Se naşte Louis Cricov – Se naşte poetulPloieşti Traian Dobrogeanu (Gherea)C. Dobrescu cu Sofia...... Grigore • 27.12Pasteur, chimist și biolog Parcevschi, ...... 30 • 30.12.Bălăceanu (1924, M. Chirulescu..... (1822 – 1895) , PH – 1993, ) Parada revistelor, 33 . – Se naşte istoricul – Regele Mihai I Evenimente culturale, 34 • 27.12.literar Tudor Vianu (1897 – Evenimente-Consemnări...... cop. 3,4 1964) Ploieşti este obligat să abdice și Supliment „Atitudini" – Se naşte poetul St. să părăsească România V. Ionescu (n. 1904, • 27.12. • 31.12.(1947). S-a creat Republica Iulia Dragomir – m. 1946) Populară Romană Note despre tinerele condeie, – Se naşte sculptorul – Thomas Edison ...... 3 • 27.12.Ştefan Macovei (1945), cu face prima demonstrație Premierea Concursului Național de Poezie activitate în Ploiești „Iulia Hasdeu" ediția a XVI-a, Ploiești, – 60 de ani de la publică a funcționării unei octombr ie- noiembrie 2018...... 4 naşterea poetei Ştefania Iene lămpi electrice (1879). Diogene Ulyssee Napoleon Maillart,

Laureații ConcursuluiNaționaldePoezie"IuliaHasdeu", Numărul 12 (141), Decembrie 2018, An XVI ediția aXVI-a,Ploiești,octombrie-noiembrie2018 Portretul Iuliei Hasdeu – sedistribuiegratuit cuRevista „Atitudini" – SUPLIMENT 2 Din pana egretei Supliment Atitudini decembrie 2018 CONCURSUL NAȚIONAL DE POEZIE „IULIA HASDEU” EDIȚIA A XVI-A

Casa de Cultură „Ion Luca Caragiale” a Municipiului Ploieşti a organizat, în perioada septembrie- noiembrie 2018, cea de-a XVI-a ediţie a Concursului Naţional de Poezie „Iulia Hasdeu”. Competiţia a avut două secţiuni: una pentru liceeni şi cealaltă pentru copii, cu vârsta cuprinsă între 7-12 ani, a doua fiind adăugată anul acesta. Dintre cei 118 concurenţi, juriul, format din Iulia Dragomir – profesoară şi poetă, preşedintă a juriului, Mădălina Paula Ştefan – profesoară şi poetă, Gabriela Teodorescu - profesoară, publicistă,Meheş critic Ilinca literar, Daria, a stabilit acordarea următoarelor premii: MARELE PREMIU – Liceul Teoretic „Gabriel Țepelea”, comuna Borod, jud. Bihor; Lazăr Anca-Marina, Secţiunea liceeni: PREMIUL I – Ignat Andra-Maria,Colegiul Național „Ion C. Brătianu” - Pitești, jud. Argeş; PREMIUL II – Seminarul Teologic Liceal Ortodox „Sf. Ioan Iacob”, localitateaAgafiţei Manuela-Loredana,Dorohoi, jud. Botoșani; PREMIUL III - SeGhileschi acordă Ex Nadin aequo Mihaela, elevilor: Liceul „Regina Maria” Dorohoi, jud. Botoșani;Zett Ana Colegiul Național „M. Eminescu” din Botoșani, judeţul omonim; Ghenț - Maria Colegiul Gabriela, Național „Mihai Viteazul” Ploieşti, jud. Prahova; Matei Alexandra,MENŢIUNI – Colegiul Naţional „Samuil Vulcan”,Horodincu Beiuş, Teodora, jud. Bihor; Liceul Teoretic „Brâncoveanu-Vodă”, Urlaţi, jud. Prahova; Liceul „Dimitrie Cantemir” Darabani, jud. Botoşani. Ghigă Sofia, Florescu Nicoleta,Secţiunea 7-12 ani: PREMIUL I - Rotariu Se acordă Ştefania, ex aequo elevelor: Şcoala Gimnazială „Tudor Arghezi”, Piteşti; Școala Gimnazială "Aurelian Stanciu"Novac Salcea, Mihai, jud. Suceava; AvrămoiuPREMIUL II Maria-Karina, - Școala Gimnazială ”Elena Rareș” din Botoșani, jud. omonim; PREMIUL IIICasim - Se acordă Ioana ex Adelina, aequo elevilor: Școala Gimnazială „Corneliu Micloși”,Dumbravă Covăsânț, jud.Dariana, Arad; Colegiul „Al. I. Cuza”, Focşani, jud.Lămbrulescu Vrancea. David Andrei, MENŢIUNI: Şcoala Gimnazială „George Coşbuc” Brăila, jud.omonim; Școala Gimnazială „Corneliu Micloși”, Covăsânț, jud. Arad; Şcoala Gimnazială „Nicolae Titulescu”, Ploieşti, jud. Prahova.

Sâmbătă, 10 noiembrie 2018, la Muzeul Memorial „B.P. Hasdeu” din Câmpina, s-au decernat premiile acestei ediţii a concursului. Cu această ocazie, instituţia noastră a organizat o excursie culturală la muzeul sus-amintit. Supliment Atitudini decembrie 2018 Din pana egretei 3 NOTE DESPRE TINERELE CONDEIE de Iulia Dragomir

Pe 10 noiembrie 2018, la Câm- Există două tendințe: preferința finim prin negație, nimeni și nimic pina, la Muzeul Memorial „B. P. pentru versurile clasice, cu rimă și nu sunt prieteni la cataramă, nu te Hașdeu’’ s-a realizat premierea pentru cele cu vers alb în care se anu- apropia de mine.’’ (Diaconescu Di- elevilor participanți la Concursul lează canoanele, se ignoră rolul sem- ana). Adolescenții își recunosc vul- Național de poezie „Iulia Hașdeu, nelor de punctuație, ilustrându-se o nerabilitatea, caută valorile vieții, organizat de Casa de Cultură I. lipsă de focalizarea asupra exterioru- adevărul, firescul. „Mi-ai spus vre- L. Caragiale în perioada septem- lui, formei, concentrându-se asupra odată că diminețile tale încep când brie-noiembrie 2018. conținutului, ca într-o agonie lirică, dezbraci sufletul în fața ferestrei și 118 elevi dornici de exprimare, ta- în căutarea propriei viziuni. „Am rupt crezi că nimeni nu te vede, dar toa- lentați, creativi au supus analizei câte o bucată din cerul nopții și am as- tă lumea se uită. Ești gol și te digeră cinci poezii, dezvăluind prin acestea cuns-o după ureche. (Ban Andreea). resorturile lăuntrice pentru că nu un strop din preaplinul sufletului. Se înfruntă armatele sufletului meu. știi cum să apeși frânele morții și Poeziile celor mici au dezvăluit Niciuna nu pierde, niciuna nu câști- nu știi. . . pentru ce rană să-mi cerni preocupările vârstei, tematica fiind gă. (Iulian Cezare Dediu). Poezia este cuvintele, ai atâtea zgârieturi încât constant legată de universul copilări- cea care produce o revoluționare a ai uitat de porțiunile libere de pie- ei, al familiei, raportându-se la părinți, vieții „Mi-am izbit poezia de moale- le /și eu am la fel/ dar nu putem / copii, oamenii dragi. Atrași de mediul le capului. . . Am șă te țin până când să ne dezbrăcam sufletele/unul în înconjurător, au realizat pasteluri în oasele își schimbă locul ori oamenii fața celuilalt/ pe mine m-ar înghiți care imaginea toamnei domina sfera n-or mai fi cum sunt.’’ (Agafiței Manu- vidul tău/ și pe tine fricile mele.’’ interesului. Textele s-au caracterizat ela Loredana). Se meditează asupra (Panait Maria). Vocabularul ales prin simplitate, naturalețe, invitând rolului formator al celorlalți, asupra este unul care înglobează neologis- la observare și la continua mirare în sentimentului de recunoștință, asu- me, termeni din spațiul cotidian, cu fața vieții. „Mi se pare cam ciudat/ pra modului în care oamenii se influ- noțiuni din universul tehnologiei s-aveți visuri de magnat/ Auzi, inves- ențează, se sprijină unul pe altul,,oa- informatice „delete, ctrl, alt. „go to tiții în fluturi vii/ Rămânând să-i cauți menii sunt pentru oameni/ceea ce geografia multiplă în trupurile as- pe câmpii. (Avrămoiu Maria Karina - nu poate fi nici măcar teaca pentru tea lipsite de cultura ferestrei/zi- clasa a VI-a) cuțit. . ’,,pot să jur că fiecare dintre noi dul apare prea des și se interpune, Liceenii au cucerit prin spiritul a luat câte ceva de la un alt om fără să se face al doilea zid în propriul său meditativ, adânc ancorat în reali- mulțumească ori să încline capul/nici conținut’’ (Sandu Teofana). Se ob- tățile vieții, prin sondarea sinelui, vorbă să zâmbească,a luat și a plecat.’’ servă schimbul permanent de da- versurile oglindind aventurile in- (Agafiței Manuela Loredana)’ „Ar fi ruri pentru menținerea echilibru- terioare, căutarea identității, im- de prisos să descos săruturile de pe lui,,Haide, aleargă de-a binelea,// pactul evenimentelor, modul în ochi/ de pe buze și de pe/orice bu- să simți sau să găsești răspunsul, ai care iubirea cuprinde, se manifes- cată de carne/care și-a luat adio de văzut și tu că astăzi este coadă la tă. Copleșiți de ceea ce li se întâm- la întrupare/poate că toți am primit/ tranzacția de sentimente, / iar ba- plă, manifestă vulnerabilitate, par un sărut de care nu ne-am putut dez- nalele bănci de odinioară/ au dat a avea o viziune când senină, când lipi. . . eu însămi am rămas blocată în- faliment.’’ (Ana Zett). Dragostea sumbră asupra lumii. „Pe scena tre oameni și cuțite. . . sună a trădare rămâne resortul interior, cea care trupului tău/joacă strict privirile a vechilor mele porniri cu care dorm hrănește, dar și cea care dărâmă. mele/cu un zâmbet studiat, lucrat sub pernă în nopțile de insomniacă „Uite, îți încredințez acești lei, / poate prea perfect/ în contrast cu înnamorate de tărie.’’ ia-i și învață-i să iubească/ cum tu urâțenia lumii reale. De ce furi atâ- (Agafiței Manuela Loredana) Se nu m-ai putut iubi. /Învață-i să se tea priviri? ’’ (Bârzea Anisia) remarcă puterea imaginației, pre- hrănească/ din eternul farmec al „Versurile mele cos gândurile/ ocuparea pentru cuplu „La poalele pândei/ Învață-i să ucidă cu gra- peticesc până la zâmbet/ Mă simt ochiului stâng/ prinde contur fan- ție/ îndelung alintându-și prada/ ca un felinar/Ghidez oamenii cu lu- tasma unei nopți de vară... mie să- amețitor mișcându-și coada/ Înva- mină/Deși întunericul îi vrea/ Și ei mi placă să-mi plouă continuu cu ță-i să die tot ce n-ai fost tu pentru la el se închină.’’ (Ciurnu Alin) Pre- tine. . . curățenia a fost mereu mult mine.’’ (Lazăr Anca Marina) feră metaforele, simbolurile, sunt mai ușoară și distractivă în doi.’’ Este minunat să constatăm că fascinați de cromatică, preocupați (Ghilenschi Nadin Mihaela). Relația tinerii noștri sunt preocupați de de dramele interioare, dar și de cu divinitatea, starea de înstrăina- frumos, de exprimare în raport cu acelea ale înaintașilor, sărbătoresc re, teama de rană se exteriorizează lumea în care trăiesc, gata de reli- centenarul, dedicând poezii unirii, prin vers „De la o vreme și dumne- efare a adevărului, a sinelui,anali- aducând în prim plan idealul nați- zeu începe să se roage, iar noi ne zându-și trăirile, gata de expunere onal, dorința de libertate, evadarea mângâiem cu genele încheieturile a ceea ce sunt, visează, trăiesc, pro- în spațiul interior, dar și în istoria când nu mai are cine să le mângâie. fund implicați în realitatea interi- neamului. Știm cine suntem abia când ne de- oară și exterioară. 4 Din pana egretei Supliment Atitudini decembrie 2018 Mențiuni

Ghenţ Maria Gabriela Toţi se uităînsusnedumeriţi, • Scoala de provenienţă: aşteptândsătreacă, Colegiul Naţional „Samuil Vulcan”, Beiuş, judeţul să-şitrăiascăzilele, Bihor • Clasa a IX-a B fiindorbiţi de viitor, uitaţiîntrecut. • Limbi străine: engleză, franceză • Prof. Coordonator: Iagăr Claudia PENE NICI VIITOR, NICI TRECUT

În noaptea pustie, fără glas, Ştii că păşesc încet, cu precauţie, Pe râu în jos pluteşte dar cum poţi să vii să-mi spui O lebădă, ce din necaz, că stejarul s-a ofilit Spre dimineaţă priveşte. când cerul încă e albastru? Spune-mi, unde pot s-ascund Lebăda mea preţioasă? Oare o atingere e destul pentru a şti? Unde-n apă pot s-afund Urmele mele rămân umede în nisip, Penele ei de mătasă? văd pădurile cum se-apleacă, văd izvoarele cum seacă. Aş lua-o cu mine, lângă iaz, Şi aş lăsa-o să plece, De la atâta timp pierdut prin praf, Şi n-ar mai fi nici în necaz, şi asfaltul din faţa parcului Şi nici apa n-ar fi rece. a crăpat, lăsând solul muribund să respire încet-încet ce a mai rămas. Spune-mi, cum să o răpesc, S-o-mpiedic, să rămână? Nişte fiinţe ce sunt la fel De ce mi-e dat să privesc, se separă prin costume Ultima-i umbră de lumină? şi, aşa, lumea lor cunoscută e despărţită în cioburi. EFEMERUL

Oamenii sunt aici, plecaţi prin ceaţă, ei spun că au un scop, o direcţie, eu nu cred decât ce se vede, Merge pe drumcu mintea-n patru, iar asta mă lasă rece câteodată. Tot e mare, toţi şoptesc... Păşeşte, conştiinţa-i încărcată, Poate că dincolo de lumina acelui stejar, Nu observă, toate trec... umbrit de al gândurilor amar, şi viaţa este mai vie. Întâmplător, dintr-o greşeală, Fiind distras, se-opreşte-nmine, Omul a uitat ce e real, ce e frumos, Mă priveşte, dar se-nşeală, a uitat să zboare dincolo de vise, Este scris, nu e mister. pe culmi făr` de zare, pezarefăr` de soare, Ai lui ochi lipsiţi de vlagă pesoarefăr` de ploi, Trădeaz-o aparentă stare, peploifăr` de vânt, Dar acolo, în esenţă, pevânt, pestepământ. Ceva, ceva nu-i dă scăpare. Supliment Atitudini decembrie 2018 Din pana egretei 5

„Cum ai fost şi cum vei fi? Ia-mă de mână, opreşte-mă, Ce ai fost şi ce devii? Nici căderea-mi nu e lină. Eşti un om, asta o ştii? Timpul mi se opreşte subit Dar un` te duci, de unde vii? Sub atingerea ta rece, Cauţi viaţă făr` de moarte Sau lumină din carte-n carte? Eşti mărginit doar de infinit, Îţi e frică de sfârşit Nicidecum noi nu vom trece. Sau abia de te-ai trezit?”

„O dorinţă arzătoare...” DRUMUL CĂTRE NIMIC „Ce anume, ce doreşti?” „Vreau fericire, vreau de toate, Vreau viaţă aici, dar pe veci!” O cărare întreruptă... Nu-i nevoie de cuvinte, nici de fapte. E doar un om, un efemer, Nu se vede unde duce. El nu crede-n realitate, Ea se zbate şi tot luptă, Ci se-nchină la mister. Dar nu vede, timpul trece.

Tot se-ntâmplă-ntr-o secundă, După ea cară munţi, Îşi cere scuze, dus a fost. Poate nu-l voi mai vedea, dar ştiu: Iar în faţă-i plin de umbre, Va trăi ca mulţi alţii, Pe potecă sunt mai mulţi, Dar va avea un sfârşit, Dar niciunul nu se-ndură. Nu fiindcă-i om, c-aşa e viaţa, Ci fiindcă-i doar un efemer. Privirea-i rămasă spre pământ, Iar ea încet se-dreaptă, POEM Fără ştiinţă, fără faptă, Spre drumul către nimic.

Fiecare rază păleşte Ceva, însă, o trezeşte, Când cobori pe stele, Iar în stânga ei se-arată Fiecare fărâmă de vis se risipeşte O cărare-ntr-o pădure Când pleci cu gândurile mele. Spre o lume luminată.

Străpunge-mi mintea cu lumină, Poartă-mă printre nori, pe cer, Toate umbrele-mpietrite Dar, de nu, te rog, fie-ţi milă, Nu-ndrăznesc a se uita, Lasă-mă măcar să sper. Dar ea, reuşind să vadă, Spre pădure se ducea. Nu cunosc necunoscutul, Dar sunt fascinată de tine, Hotărâtă, se grăbeşte Uit viitorul, văd trecutul, La final, ia-mă pe mine. Şi deodată îndoiala În aer se risipeşte, Privind, cad în abis, încet, Ea continuându-şi calea. Îţi simt respiraţia şi pulsul, Nu te opreşti, dar şi eu plec, Munţii grei în spate-i lasă Nici izvorul nu-i schimbă cursul. Şi tristeţea, şi umbrele, Ia-mă de mână, striveşte-mă, Ca la urmă ea să iasă Îţi simt pielea caldă, fină, Pe un câmp plin de flori. 6 Din pana egretei Supliment Atitudini decembrie 2018 Matei Alexandra

• Școala de provenienţă: Liceul Teoretic ,,Brâncoveanu-Vodă” Urlați • Limbi studiate: engleză • Activități extrașcolare: - Centrul de zi pentru copii ,,Sfântul Stelian”, Fundația ,,Bucuria Ajutorului”, Filiala Urlați - Activarea în clubul ,,Public speaking” al liceului - Activarea în cadrul Cercului de Știință - Activarea în clubul ,,IMPACT” Urlați - Participarea, ca voluntar, la Semimaratonul Bucuriei, edițiile a 2-a și a 3-a. - Participarea la etapa județeană a olimpiadei de biologie.

DIVINĂ ESTE A MUZICII ARTĂ! RONDELUL UITĂRII

Vechi cât a dorului patimă Nu-i nota pusă la-ntâmplare pe partitură E mecanismul nemuritoarei uitări. De-acel blând și melancolic violonist! Din vremuri străvechi plecă fără mamă Ea doar s-odihnește pân' s-ajungă pe claviatură, Ca să ajungă în fire la muritori. Căci e trebuință mare de ea și în octava unui pianist. Uitatul pe sine nu se uită în veci, ia seamă, E unică! Din inspirație se naște divina împletitură Căci de el nu scapi nici în iad de te pogori. Armonioasă, nu zgomotoasă, insist! E vechi cât a dorului patimă Căci nu-i nota pusă la-ntâmplare pe partitură Mecanismul nemuritoarei uitări. De-acel blând și melancolic violonist. O, binecă n-a lăsat Dumnezeu uitarea la vamă Indiferent de-auditoriu, melodia încălzește orice Când lumea a făcut-o cu soare și cu nori! făptură! A dat-o lui Adam, de veșnicie să nu se teamă; Lin se duce chiar și spre urechea unui mașinist, A dat-o săracului din drum și a celor bogați mari. Îmbată simțul cu unde tremurânde lâng-o cotitură Și alene se coboară pe timpanul omului trist. Vechi cât a dorului patimă e mecanismul nemuritoarei uitări! Nu-i nota pusă la-ntâmplare pe partitură. A VENIT VREMEA CÂND SOARTĂ DE ROMÂN

Din vremuri glorioase plecăodată speranța, O frunză de falnic pom Dar nu mai ajunse în țara noastră toată, Se pleacă spre pământ. Căci o-nghițiseră valuriledin Constanța ,,Nu te-ofili” striga-vom; Ori poate Dunărea, de Burebista stăpânită. ,,Nu te pogorî-n mormânt”!

Spiritul dac tânjește atrăi ș-acuma, nu-i lipsește ,,E toamnă”, spune un om, voința! ,,Trebuie să-și amintească de legământ; Însă poporu-i suspină dup-a conducătorului domnie Fiecare frunză de falnic pom devotată... Să se plece spre pământ”... Poate-o ajunge, din vremurile glorioase speranța Din nou, în țara noastră toată. A pieirii cale o ia încet, încet orice pom Și natura moare cu el, sobru; nu scoate un cuvânt. Căci, parcă-ntâlnisem demult, la un bătrân, credința Totul devine policrom și nu văd pe nimeni să culeagă Că patria noastră va ajunge și ea bine odată și-odată. molcom Asta doar dacă n-o omorî-o cumva temnița Fructele-mpietrite din statuia veșnic uitată în vânt. Ori ademeni-o străinul, în a lui burgheză covată. O frunză de falnic pom... Din vremuri glorioase plecă odată speranța... Supliment Atitudini decembrie 2018 Din pana egretei 7 AM RĂMAS DOAR NOI Aici, la cotitură, sunt neputincioasă. Nepăsarea-mi- uzurpă dreptul la viață. Totuși, mă-nalț și încercate căuta, dar a te găsi îmi Ți-am șoptit... ,,De ce eu dintre atâtea alte stele? este cu neputință. Te-aidus... Dintre atâtea arabescuri gravate cu lumini și forme, De ce mă stingi tocmai pemine Iubitule, oprește-te! Nu fi naiv aici, la fântâna nemuririi! Și nicio clipă, în eternitate, nu mă lași să strălucesc?’’ Iubirile amare toate s-au dus. S-au izbit de vitraliul fericirii. Tresar, clipesc... Renascdin praful de stele căzut din infinit. De azi sunt spulberate. Am rămas doar noi și-un Îndrept pasul pe cărare, voind, acerb, înc-o sărutare. pumn muribund de stele Ce luminează palid, căci Dar tu... Poleit cu flori de mucegai alergi către abis, prea departe sunt și se fericesc între ele, te scuturi... de noi Și, dureros, mă colorezi din nou altfel, mă preschimbi Iar noi, căzuți în această lume nouă, zâmbim. într-o nouă zeitate. Nu ne mai căutăm,ne prefacem că suntem la fel: o Noi doi, acum, în prag de doliu etern suntem. parte din etern. Chemarea negrăită ți-o aflu, pe suflet scrijelită; picură O luăm de la capăt și iubim stropi din amintirea noastră. Cu spaimă, viața din acest nou, nebiruit, infern.

Horodincu Teodora

• Școala de provenienţă: liceul „Dimitrie Cantemir” Darabani, jud. Botoșani • NOTĂ : Cu privire la scrierile mele , consider că nu rima face din versuri o poezie, ci cuvintele. Bine alese , fiecare cu povestea sa , aduc muzicalitatea ce pot ajuta sau chiar înlocui perfecţiunea de la sfârşitul fiecărui vers; cum spune şi Eminescu „Uşor e a scrie versuri / Când nimic nu ai a spune”.

RUGĂ (CĂTRE) MINTE Lăsaţi-mă să vorbesc şi nu-mi intimidaţi voinţa. Nu mă judecaţi pentru că tai frunze la câini – timpul meu e socotit. Nu-mi înecaţi valurile De la voi nu o să primesc nimic , cu scuza că încercaţi să mă trageţi la mal . dar câinii , precis , au să-mi mulţumească. Încă nu m-am acomodat cu vânturile dar , nici nu m-am săturat de lunile pline şi în loc să cobor , HUKOMMELSE am ales să urc acest bolovan la deal.

Nu-mi tăiaţi creanga de sub picioare ! M-am urcat în copac , ce-i drept , Du-mă înapoi pe vremea dar ca să-mi văd orizontul . când plângea via, Nu am ucis idei sau vise , când nu ne cunoşteam şi eram cuminţi, pe cer ne zâmbea fals soarele cu dinţi, nu am călcat în picioare premise... mit neadeverit era iubirea. Nimeni nu poate fi mai îndoielnic decât omul. Ca un film alb-negru mut Nu vreau să gândesc ce au gândit şi alţii. dragostea noastră , tăinuită bine, O minte e un lucru teribil de irosit. am ascuns-o de frică să nu ne vadă În timp ce lauda de sine trezeşte admiraţii , si uite acum n-are cine să ne creadă mie îmi place adevărul neîmpodobit. c-a fost un timp când ne-am iubit atât de mult. 8 Din pana egretei Supliment Atitudini decembrie 2018

Ne-am pierdut raza mea de soare că ai pierdut pe tine în întuneric spunând că îmi eşti neştiind tu că noaptea mă iubeam cu luna; lumină, s-au lungit străzile între noi… dar ai legat cuvinte ce de mult suspină… ai vrut să vii , te-ai razgândit , apoi şi îţi mulţumesc ! s-a dus buna înţelegere , buna… …tu mă iartă că acum nu ne mai leagă nicio cratimă. De renunţai la morminte, ne împleteam firul zilelor si acuma; poate ţi-am cerut prea mult ,poate nu ţi-am fost pe plac, INECHITATE te uitai urât la mine când te rugam să-mi culegi florile de liliac.

Pe acele străzi pustii, N-am pictat pereţi ferite de ochi neînţelegători, şi nu mi-am scris numele să-l rostească alţii. vor merge şi alţii; N-am căutat cuvânt de laudă ne vor râde c-am fost pierzători, pentru că oamenii n-au cuvânt. pe noi , cei plini de acuzaţii. Eu n-am avut răbdare iar Ei au să mă pedepsească.

Pe când morţi şi hoţi Au venit la mine şi m-au rugat să-i ajut , să le ţin au încercat să ne despartă, deschise porţi. ţintuiam cu privirile atât de sus.. M-au pus cu faţa la soare… tot ce-a fost de înflorit , ai lăsat să piară că au să vină , doar trebuie să aştept. si ca ploaia cea de vară…te-ai dus… Au uitat de mine cea care pentru ei a rămas fără ochi.

Două cercuri diferite, REGRET TACITURN eu de-a stânga , tu de-a dreapta, dar totuşi în aceeaşi sferă. Draga mea tinereţe ofilită de-o iubire efemeră. Nu vreau să văd imagini mişcătoare schimbându-şi întruna locul. FĂRĂ COVALENŢE Ia-mi ochii şi îngroapă-i să răsară flori de taur roşu.

Uite-mă , priveşte-mă . Te iert că nu ai avut răbdare să treacă ploaia, Nu pot să râd , nu pot să cant. că ai intrat repede în casă crezând De vrei , iubeşte-mă, că lumina de la bec ţine de soare. taie-mi aripile să fiu muritor de rând. Te uită pe fereastră şi să îmi spui de îţi pare că norii îmi plâng lacrimile. Udă-mi picioarele să nu pot face paşi spre tine, să prind rădăcini… Te iert că ai călcat cu pantofi murdari pe zăpada mea să mă înconjoare necuvântătoarele, proaspătă să fiu sprijin trandafirilor plini de spini. chiar dacă în acel loc nu vor mai creşte nicicând ghiocei. Cum voi mai şti că e primăvară ? Nu îmi amintesc căci ai rupt sălbatic din ei.

Te iert că ochii mei ai acoperit cu mâinile tale, Supliment Atitudini decembrie 2018 Din pana egretei 9 SECŢIUNEA 7-12 ANI

P r e m i u l I

Ghigă Sofia SPAŢIUL CREATIV

• Școala de provenienţă: Școala Gimnazială „Tudor Acesta este cosmosul creativ: Arghezi”, Pitești balenele zboară prin spațiu, • Limbi studiate: engleză (începător) țestoasele, ca Pământul, se rotesc • Competențe și alte abilități: - abilitatea de a comunica (invitată să vorbească în jurul norului unei nebuloase, despre carte la lansarea de carte „Te iubesc, orice mările spațiului vâjâie, culoare ai avea” de Mihaela Coșescu, alături de Simona planetele colorate plutesc, Chirițescu, directoarea Fundației „Lumină în suflet”), - membru al unui juriu de copii al concursului cometele sunt agitate „Minimest” din cadrul Festivalului Internațional de și stelele se fac din ce în ce mai mari. Animație Anim'est (București), Adun nebuloase. - membră a Clubului de astronomie Orion Jr. Pitești, Într-o zi vor exploda. - participant la tabere și concursuri de astronomie (Premiul I la Concursul Național de Astronomie și Astrofizică „Marin Dacian Bica” 2018). OZN LUNA

Ce e aia? Nu poate fi o stea! E un avion, cumva? Luna e supărată Nu, dacă se mișc-așa. pe Phobos E UN OZN și Deimos Cu-așa jeturi de lumină? Phobos e un pitic morocănos AAAAAAAAAA!!! Și Deimos - o fițoasă. Asta-i tot. S-a făcut un studiu că, peste 30.000 de ani, LANŢ TROFIC va exploda. Până atunci, dansează cu stele în poze.

Brânza nu vrea UNIVERSUL PE DOS ca-n burta șoarecelui să ajungă, șoarecele se teme să nu-l vâneze pisica. Pe stele există viață. Pisica - să nu-i vină câinele de hac. Planetele strălucesc. Câinele în gheara lupului Galaxiile sunt vietăți nu vrea să cadă. ce trăiesc în găuri negre. Nu pot să moară. Lupului Doar se înmulțesc. îi e frică de vânător. Vânătorul are coșmaruri că rămâne fără gloanțe. Nimicului din urma gloanțelor îi e frică de plin, iar plinului - de nimic. Iată legătura dintre brânză și nimic. 10 Din pana egretei Supliment Atitudini decembrie 2018 Florescu Nicoleta Bunicu trece pe auto-educare Iar eu rup carja după carja pe autostrada Pe DN 29 au zis că-s interziși poetii și muzicanții • Școala de provenienţă: Școala Gimnazială Merg prin cea mai afrodiziaca ploaie „Aurelian Stanciu" Salcea, jud. Suceava • Clasa: a 7-a De la cursuri, vin, sau plec de la ele • 12 ani Plec, nu mai am cărți se pare, nici anti-depresive 1 Nici becuri pentru pământ de flori Ce contează A-ul dacă catalogul îl motivează Pariuri&jocuri de noroc în fiecare actual Nu-i ca și cum tu razi lumânări și-ți faci ruj Cântaream nimicurile pe care mi le spunea Pueril lucru, satiric și superficial Stăteam în fața RATB-ului, n-aveam curaj sa intru Îmi zic,și psihiatrul zice Asta mi-a spus el Crede-mă, nu este! De dragul primului meu trandafir, am urcat Și totuși dacă ma chemi vin Știam ca trebuia sa spun 2 cuvinte Și m-am dus mereu Arunc cheile și stric benzina pe fotografiile din Doar pentru vorbe discutabile & frappe jurul TV-ului și filamentele arse de lângă 3 Icoane&busuioc Ne ascundem sub scaune apoi Unul de altul, noi de alții Ea îi spunea, eu În ambulatoriu, carbonul picta mozaic Sa plecam în luna de miere&otet Iar eu doar ascultam muzica Straniu, nu, dar asta presupune divorțul Umbra bratului tău prin parul șubred Doi supraumani ce își zâmbeau La capătul străzii, strângeam urmele de rufe calde Zburdau pe acoperișuri de cupru Și cautam isteric monede, pentru cumpărături Și din când în când cădeau în paturi Era trivial tangoul muzei cu mine Pentru a visa Eu, între minerale&amidon,iar ea pe buzele Prin golurile din tavane false Căprii si-mbibate-n rugina E atât de plăcut sa fii acel motan gri Shakespeare, Nichita Ce ocolea ambulatoriul prin 9 vieți Pe noptiera de sub pat, Vântul sălbatic ne canta E interzisa lectura în hoteluri Iar noi sub lumina cinei romantice învingeam Clocoteam odată cu apa Căldura lumânărilor parfumate Doar ca firele de gaz din chitari Iau ochelarii, indes orbite&buze arse înspre Au luat curentul interior și mai sper Nici frunzele alcoolice nu mai levitau Sa putem vorbi de TemaLaRomana în autobuz Nici eu nu îmi duceam privirea la tâmple Ca doi oameni normali, cu voce tare Nu-mi mai potcoveam gândurile mute Ca toți bunicii pe care i-am avut Iar corpul neuniform lega pereții de carton Împreună 4 2

Palma lui frivola, când... Masa noastră, i-am spus Eram rezident pe o masa de operație Rămâne aragazul, de ce nu poate sa-nteleaga În niciun pământ nu mai încap Nu ma iubește? E ca foștii tai, sigur Și trăiesc 4 ochiuri aprinse În ce fel de forma neregulata m-am transformat Fum albastru Stăteam eu și o lumânare Și pahare pe fiecare suport pro-sticla Spatele pragului& un pat de lemn (pe care îl Prefer să agat cafele în benzinării dezamăgiți, sa știți!) Decât să mai zgârii obraze, vai Lăsam o tufa de crini blonda la scurgere E mult mai bine Doar pentru ca cearcănele mamei sa nu afle ca am vise E mult mai bine, benzinăriile sunt lipite de corzile boeme&leucemie vocale, simt parfumul înghițit în timpul întâlnirii Doua cearcăne cu flori de cancer și nicio iubire noastre de debut Cât iubesc sa scot branulele morților Am pus scoch pe scaunele roților Și sa pășesc, nemuritor în scorbura asta a poeților (Oasele mi-au fost furate când priveam pietonii cu Morgă sau cum îi spune muzei mele sarcasm) Vreau doar sa nu ma mai simt vinovata pt ca Bunica pune gem pe pâinea arsă supraviețuiesc cu și prin Nichita, nu Eminescu Supliment Atitudini decembrie 2018 Din pana egretei 11

Vreau doar sa am o casa alba E ca atunci când crezi ca poți sa zbori Pe care sa o întunece foștii noștri Însă ceva merge prost Îmi acopăr parul și sper în continuare sa ii revăd Îmi las parul sa se dezlipească, sa cada mai repede Haide sa capsam servere și sa lăsăm cafeaua sa ne Eu sa îmi sfarm ușor mercurul de beton devoreze, pe noi doi și 9 luni Sau noi sa devoram pastila de a doua zi și 0 vieți Iar cu mana stânga sa îmi întorc fiecare țesut către tine Rămân una și foștii, o dama cu stomacul pus pe Tu sa ai brate ca doua fire de iarba bine-crescute matrice și formule Cu care sa îmi aduni rămășițele, intr-un singur corp 5 neuniform Iau mărunțișul din borcan, îl sparg Fierb o data cu el Stau Face pe nebunul, ia curentul Eu și un pat de lemn. Rămân în plapuma fierbinte S-ar putea ca faptul pentru care stingheresc Sting becurile economice Plapuma cu corpul meu frivol și greu Și sorb cafeaua de NoapteBuna Este pentru ca ascult certurile vecinilor de pe scara De ce mereu apare ziua Vai! Cum merg ei crispat și plătesc facturi Iar eu doar ascult cum încerci sa îmi prinzi Strică notele grave de absenta Inima cu ambele mâini! Garoafe aleargă, deshumate, Cad, Iar eu tot sper sa prind contra-sensul liber P r e m i u l II

Rotariu Ștefania CREION (1) CREION (4)

după ploaie Zarzării bunicii • Școala de provenienţă: Școala din cochilia goală iese o râd din nou, Gimnazială „Elena Rareș”, Vaca-Domnului; ca un bebeluş, • Facelocalitatea parte din Botoșani, „Sakura” jud. Haiku Botoșani Club, • Clasa: a V-a deasupra curcubeul sub fereastra coordonată de prof. Cezar Ciobîcă dă autografe fără perdele… CREION (2) Lumina lor, dumnezeiască, i-alină Bat clopotele; singurătatea… petalele caisului se scutură uşor şi îmbracă în alb parfumat COPILĂRIA vântul spălăcit de-atâta ploaie CREION (3) Cea mai frumoasă poezie ce ne-aduce doar bucurie; o fiinţă năzdrăvană, într-o caravană Dimineaţă friguroasă… de-amintiri lucioase, Picături de lumină se furişează dulci şi voioase; printre norii cenuşii şi într-un sfârşit fiinţă glumeaţă soarele îşi face apariţia. și mereu de viață, Picăturile de rouă într-un cuvânt, ea este aşază perle pe harfele de iarbă, o splendidă poveste. câmpul multicolor râde de atâtea miresme îmbietoare, iar izvoarele îngână prin pădurile pline de viaţă o nouă poezie 12 Din pana egretei Supliment Atitudini decembrie 2018 P r e m i u l III

Novac Mihai TOAMNA TRECĂTOARE

• Școala de provenienţă: Școala Gimnazială „Corneliu Micloș”, Ca niște straturi localitatea Covăsânț jud. Arad Zboară frunze peste tot • Clasa: a V-a Inima-mi plină de fiori • Profesor: Trifan Ionela Iar aud acel clopot... Trecu timpul.. MĂRUL MEU, TE-AI OFILIT? Iar toamna îmi aduce aminte, de un lucru mare Da… viața... e trecătoare,

Frunzele care foșnesc Mărul meu te-ai ofilit Picături de ploaie, crengile umezesc Priveam la tine în timpul verii, Vântul care bate, iar florile amorțesc Erai frumos, mere aurii Privind profund, gândesc… Veneam la tine mereu Iar acum când te văd, mi-e greu UN ANOTIMP ÎMBELŞUGAT

Acum e toamnă Haină galbenă ai îmbrăcat Te-ai schimbat cu adevărat, Belșug de pâine, Ca mulți dintre noi... Belșug de fructe Nu, nu ne mai recunoaștem nici noi.. Care mai de care Avem de toate Te-ai ofilit mărul meu? Zici că este o toamnă plină de bunătate. Dar să știi că e pentru puțin timp Nu vei rămâne așa... tu din nou vei înflori Dar să știm cu toții, ca bun e Unul, Și mere dulci îmi vei oferi Domnului îi mulțumim, Timpul ne schimbă pe toți. De la El avem, de la El primim De aceea există o vorbă cu valoare: Chiar și ce avem în seră A fi domn e întâmplare Totul e pentru o lume prosperă. A fi om e-un lucru mare. VINE TOAMNA! TOAMNĂ, TE IUBESC!

Vuiet de vânt.. Picuri de ploaie, pământul atingând, Când vine toamna, mereu îmi amintesc Stol de păsări pe cer zburând Că vine ziua mea și tot ce natura împodobește Toate organizate bine, cântând: Când ies afară, inima-mi potolește „Vine toamna!” Văd atâtea cât înfrumusețesc.

Sunt fericit că toamna m-am născut Pomi galbeni, totul e colorat.. Anotimp frumos, plin de farmec, Norii s-au împrăștiat... Acum la școală am apărut. Frigul care s-a instaurat Când Dumnezeu m-a trimis pe lume Frunzele care din tei mi-au zburat M-a întâmpinat alături de ai mei. Toate sunt un tonomat Spun în glas automat: Dumnezeu a rânduit „Vine toamna!” Și în lume, toamna, am fost primit Toamnă, te iubesc! Ca un rege, toamna, plină de mister.. Mereu, la ale Tale fenomene, eu zâmbesc! Ești glorioasă, dar totuși rămâi un efemer. Supliment Atitudini decembrie 2018 Din pana egretei 13 Avrămoiu Maria-Karina – Aveți binocluri? – Da, să vă arăt cel mai nou model: e dintr-un aliaj cu puțin oțel. • Școala de provenienţă: Colegiul Național „Al. I. Cuza”, Aha…, dar pentru doamne aveți și fluturi vii ? localitatea Focșani jud. Vrancea – Pentru „madame”, bănuiesc- soții, • Clasa: a VI-a Vindem tot felul de-accesorii, mii, • Limbi străine: franceza, engleză Dar fluturi nu avem, nu-s de vânzare Ei umblă veseli, peste lungi hotare PLECARE ŞI ÎNTOARCERE Încercați vizavi! – Bine, țineti și altceva interesant? Un simbol, de pildă, marcant? – Da, un model cu-n păun, N-am știut ca pot pleca De zici că-i sculptat din săpun! spre unde nici n-aș visa… În orice caz, vedeți? Întrebarea mea e când, Mai sunt și alți clienți la rând! fiindcă nici nu-mi dă prin gând, – Dumneata mă dai afară? să las totul pe pământ: Vrei ca țandăra să-mi sară? dor arzător de părinți, Cum adică, sunt client! de bunici, de frați, de sfinți, Tu nu ai niciun respect? de-o rază pierdută-n noapte – Mi se pare cam ciudat și de-atâtea calde șoapte… S-aveți visuri de magnat Auzi, investiție-n fluturi vii Acolo, unde-oi pleca, voi fi eu sau umbra mea? Recomand să-i cauți pe câmpii! Voi putea comunica Să știți dumneavoastră bine, despre orișice aș vrea Nicicând nu-i veți găsi la mine! fără a nu deranja? – Am plecat, bucură-te, De pildă, în lumea aceea, S-ai clienți cu sutele! există, pe vreo alee, Eu n-o să mai calc pe-aici o bancă de reflectat Nici împins de vreun arici! la ce-am avut și-am uitat? Dintre ei, care să fi avut dreptate, Cel plecat de pe pământ Deși s-au împuns în parte? e sortit, prin legământ, Nu au rezolvat nimic! să se-ntoarcă într-o zi “Rusinică!”, ce mai pot să zic?! la familie, copii… REŢETA FERICIRII Între timp, a colindat, nicio clipă nu a stat, a-nvățat despre ceresc Vreau ca orișice minune și-a uitat de pământesc. Să poarte de azi un nume de copil… Nu-nțeleg cum de se poate, plecând din eternitate, Ar fi mare fericire să nu uite-nțelepciunea ca sămânța de iubire ce i-a-nnobilat micimea, să rodească pe pământ să-mpartă-n lung și-n lat și-apoi, dusă ca de vânt, cuvântul sfânt, de-Mpărat, să zboare din stea în stea să fie un mesager, pe unde-o mai vrea ea… peste timp și peste-eter A unei lumi mult visate Mă gândesc cu bucurie La care se va întoarce… la clipa ce va să vie, PSEUDO-FABULĂ când, din dar și armonie, se va naște-o simfonie despre dor și fericire, – Cu ce să vă servesc, cinstite domn? despre cântec și trăire… Am special pentru dumneavoastră, ochelari de vezi cu ei ca prin fereastră Sper să n-am niciun motiv iar rama vi s-ar potrivi albastră. să mă tem de ce e mic 14 Din pana egretei Supliment Atitudini decembrie 2018 sau meschin, sau de nimic.. Oare mai e cineva Vreau să pășesc către zare Care-a spus că vrea ceva? să mă-nalț până la soare Poate vulpea cea șireată și să strig că „eu iubesc”, că „nu mă tem” și „urăsc” Sau chiar aricimea toată… pe cei care azi urzesc Nu știu, eu sunt doar un narator războaie și le-ntețesc… Cu rol de informator… Trebuia să vă anunț Nu-nțeleg cui folosește De spectacolul din crâng… moartea, ce nenorocește orice vis care trăiește… Știu că sunt doar un copil, VIS DE COPIL dar sunt conștient și știu c-orice gram de fericire se obține din iubire și puțină dăruire…! – Teiule, bătrâne sfetnic, De când nu te-am mai văzut, SPECTACOL ÎN CRÂNG Ani întregi cred c-au trecut, Câmpii multe s-au uscat Păduri au pierit treptat... Rândunici și porumbei, Iar eu singur, speriat, Care poartă fini cercei Mă întorc îngândurat Și un coc din pene rupte Și formulez întrebări Și-alte accesorii-sute, Despre rostul tuturor: Au organizat grăbit De ce se lasă ușor, Un spectacol mult dorit. Doborâte de ninsori Cu florile de salcâm, Frunzele tale plăpânde Ce par dintr-un alt tărâm, De parc-ar fi suferinde?! Au împodobit poiana Dar tot sper ca într-o zi Parc –ar fi tablou în ramă. Timpu-n loc se va opri Aricii, organizatori, Și-ntr-o zi caldă de vară Vor și rol de regizori, La umbra ta, într-o seară, Ei fiind clar de părere Auzi-voi vocea-ți blândă, Că spectatori vor cere Alinând ființa-mi plăpândă Câți mai mulți actori în scene. Vorbindu-i de nemurire Cerbul, având coarne-nalte, Si de taina veșniciei… Va fi poziționat într-o parte. Dragul meu drag copilaș, Uliul, ca un avion, Gandul tău e-un vechi miraj Va fi condus de bursucul Don, al omului, nespusă dorință Și va plana măiestuos, și o mare neputință. Când în sus și când în jos. Mai bine visezi frumos, Gândacul Mel i-agitat, Ții ochii spre viață-ntorși Fiindcă a avut de-nvățat, Nu doar replici, ci și-S un dans, Evadezi când printr-o carte, Și îi e frică de balans. Când printr-o trăire-aparte! Și ursul e speriat Eu știu că imaginația Lumea-l știe talentat, O lume magică poate crea Dacă n-o să se potrivească Trăieste cu sperantă, nu fi dezamăgit Ce vrea el sa mormăiască?! Și construiește-un vis posibil de-mplinit! Iepurele, supărat, Nu se las-admonestat, Acum baiatul doarme, El crede c-are dreptate Că trebuie relatate, Puțin mai liniștit… Întâmplări din lumea lor, Căci teiul i-a vorbit, Mai negre sau mai color. Și primul vis s-a-mplinit... Supliment Atitudini decembrie 2018 Din pana egretei 15 M e n ț i u n i Casim Ioana Adelina Ce harababurăăă! Ariciul cel bătrân are barbă Iar în loc de ţepi – creioane călătoare! • Școala de provenienţă: Școala Gimnazială „George Coşbuc”, Pe hârtii colorate, pe cărări brăzdate localitatea Brăila, jud. Brăila gândurile zăcute-n piatră • Clasa: a V-a ţi le-aşterne îndată! • Profesor: Nicoleta Murgu Mina ascultătoare aruncă hai-hui litere bătute-n cui! În zadar, călătoresc timid METAMORFOZĂ într-o formă se aşază căpătând un sens. Şi mă-nalţă în călătoria lor, a cuvintelor! Amintiri de vară în tablou schiţate, ŢI-ADUCI AMINTE ÎNTÂIA ÎMBRĂŢIŞARE? Pe ramă florile zâmbinde pictate… Acum, vremea-i rece! Rechizite adormite… Ţi-aduci aminte întâia îmbrăţişare? creionul strigă-n gura mare: Mă purtai pe braţe îngânând un cântec dulce. Hai la plimbare, şcolare! M-ai scăldat în apă de iubire... linia agale trasează Ţi-ai apropiat mâinile tremurânde drumul meu spre învăţare! de chipu-mi candid. În grădini e larmă mare: Stele ai cules din zări străine se-ntrec în legănări dansante Cu raze plămădite ai deschis uşile ferecate. strugurii mândrii, gutuile parfumate… Ce-aş putea să-ţi ofer, mamă? frunze veştejite atent creionate, nici curcubeul n-ar prinde culoare cărări pastelate înconjoară. nici soarele n-ar trimite suliţi de aur... Îţi mulţumesc, pentru-ntâia îmbrăţişare! Asta-i lumea toamnei de afară! STELELE PLANETA – BUCURIE

Câte vise are o stea? Deschid timid cufărul cu amintiri… Uite norul cum se lasă, Ieri, navigam pe mare vine apusul cu ceaţa deasă! Cu albatrosul marinar… Cer portocaliu tresare, Sub catarge zburătoare. Eu spun visul meu cel mare! Totul era încântare… Zâmbete hoinare troienind în zare, Mai întâi visam să fiu mămică Numai trucuri de magie! O păpuşă mama are! Câte vise are o stea? Iubeam cântecul şi jocul Fantezia şi norocul. Îmbrăcată-n astronom Mă cufundam în voioşie Stele multe, constelaţii Acolo, unde-i Planeta-Bucurie! Aveam multe aspiraţii! Câte vise are o stea? Azi, cu acelaşi gând Mă scald în poezie! Şi citind la luna cu văpăi Sunt visul cel dintâi sau steaua dinapoi? Cuvântul e călătorie Lămbrulescu David Andrei A SOSIT TOAMNA Haina ei e mătăsoasă, Din frunze viu colorate. Pe dealuri a sosit toamna, • Școala de provenienţă: Școala Prin păduri şi prin livezi. Gimnazială „Nicolae Titulescu”, Trei luni ea îţi este Doamna Pe copii ea îi iubeşte localitatea Ploiești, jud. Prahova Şi-o-ndrăgeşti de cum o vezi. • Clasa: a III-a Şi la şcoală îi adună, • Profesor înv. primar: Ea e blândă şi frumoasă, Cu vitamine-i hrăneşte, Vlăduță Florica Şi-are roade-mbelşugate. Ca să facă treabă bună. 16 Din pana egretei Supliment Atitudini decembrie 2018 Dumbravă Dariana A trăi pentru alții e-o lege a naturii Și încet caisul purtat de vânt Și râurile, florile, aștrii o știu. Încearcă un cântec a-mi compune. A trăi pentru alții e-o lege a scripturii • Școala de provenienţă: Școala Dăruiește, iubește până nu-i prea Gimnazială „Corneliu Micloși”, O notă în stânga, o notă în dreapta târziu! localitatea Covăsânț, jud. Arad Ușor, ușor e armonie. • Clasa: a III-a CE-ŢI POŢI DORI MAI MULT? O pasăre se puse-n creanga • Profesor înv. primar: Vlăduță Florica Și parc-acum îi e greu să adie. A TRĂI PENTRU ALŢII Ce-ți poți dori mai mult - Auzi, cais vrei s-o alung ? Când vântu-ți bate-n plete, Când poți să zici „văd și aud” Hai zi, că nu mi-e greu Cu glasul meu să o străpung, A trăi pentru alții e-o lege a naturii Ce-ți poți dori mai mult? Și viața e mai bună când cei de Iar cântecul să ți-l ascult doar eu. lângă tine-s fericiți Ce să-ți dorești când te poți trezi Că le-ai adus un zâmbet în locul din patul tău Și parc-atunci am înțeles durerii Și poți fugi în lung și lat? Ce-avea copacul de cais a-mi Nu amâna, ci mulțumește-I lui Iar, împreună, bucurie răspândiți. spune; Dumnezeu Că Mâna-I cu mânie nu și-a aplecat. Îi era groază, bineînțeles Așa cum râurile nu-și beau Să fie singur în al său mers, propria apă Ce-ai mai putea a-ți dori Căci numai păsările aveau acces Și nici pomii nu-și mănâncă Când strigi, plângi, râzi și cânți? În ale sale crengi să se adune. fructele, E-o imensă binecuvântare, să știi! Nu-ți face doar pentru tine-o De ce rămânem inconștienți? agapă, -Ți-e greu greu acum, nu-i așa? Încep eu a-i spune. Ci gândește-te și la acel ce are Ce-ți poți dori mai mult murdare veșmintele. Când ai un cămin și un părinte? Hai, vino! Nu te întrista, De ce fugim după tumult Îți voi da eu afecțiune! El stă așezat pe-o piatră, la Și cu Dumnezeu nu vrem să marginea străzii mergem înainte? Am să te-nvelesc o iarnă întreagă Așteaptă cu ochelarii dragostei Cu iubirea și afecțiunea mea. să-l privești Hai vino, tu, astăzi cât încă mai O pasăre acum mă roagă De-atâta timp cât sta acolo poți flămânzii Hai vino, sub cruce să stai! Să nu o las din creanga ta . Hai, du-te cu el să vorbești! Dumnezeu este bun, ne primește pe toți, - Ce e micuțo, nu vrei să pleci cu a Așa cum soarele nu strălucește La El e iubirea ce-o căutai. ta familie? pentru el COMPASIUNE Hai, du-te, iarna va fi grea, Și nici florile, pentru ele nu-și Copacul meu n-are să îți ție răspândesc mireasma De cald și de vreme rea! Tu le poți lua astăzi ca model Privirea și capul mi-le întorc Cu bunătate și iubire te vei Zăresc pe geam o rază, Acum, copacul meu e foarte trist, înarma. E soarele ce-ocrotitor Micuța pasăre a plecat. Noaptea o decolorează. Dăruiește căldură în zile reci de - Haide, cais, nu fi mâhnit N-am să te las supărat! iarnă, Și păsările la rândul lor Fii tu acela care cu bunătate apucă Un șir frumos formează, Pe cel orfan de-a sa mână Ducându-se în lumea lor Copaci de toamnă suntem noi, Pe drumul necunoscut, înspre cer, Unde nimeni nu le deranjează. Cu multe pierderi pe pământ. să-l conducă. Suntem trecători, singuri și goi, - Copac de cais, ce vrei să-mi spui Dar este Unul care-I Sfânt. Te rog, fă-te mai precis! Fii tu Lună pe cărarea cu-ntuneric, Ai ceva să îmi propui, Când oamenii te uită și te părăsesc Fii tu Soare pe cerul noros, Sau încă-s prinsă într-un vis? În dureri, fii un cântec melodic Ți-e greu, ești trist și iarna-i aproape Printre oameni falși, fii tu omul Ascult, doar zi un cuvânt. Iubirea și pacea te-nvelesc valoros! Nu fi timid, hai, spune, spune! Căci Dumnezeu ți-e prieten și frate. Atitudini decembrie 2018 Editorial Evenimente... Consemnări Atitudini decembrie 2018 de Ștefania Popișteanu, Luminița Avram, Adriana Zamfir SCRISOARE DIN ȚINUTUL-GÂND CĂTRE TOȚI ROMÂNII de Gelu Nicolae Ionescu În luna decembrie, Casa de Cultură și Concursul de creație literară pentru- „Ion1 decembrie: Luca Caragiale” a desfășurat- membrii cenaclului „Atitudini”. - - următoarele activități culturale: Au avut loc mai multe momente cultu- • În data de 1 decem ral-artistice, după cum urmează: Desigur, această integrare se va re Cum altfel s-ar putea încheia edi brie 2018, Casa de Cultură „Ion Luca - Prezentări de carte ale autorilor Con aliza, iar, până atunci, noi, românii, tot torialul meu din decembrie decaât cu Caragiale” a Municipiului Ploiești a stantin Tudorache, Emilia Petrescu, „La mulți ani!” și cu un dar poetic! uniți vom rămâne, în spirit, în limbă,- participat, alături de alte instituții- Corin Bianu, Nelu Stan; Fie să ne regăsim în noul an 2019 în destin. locale, la manifestațiile organizate cu- - Spectacole de teatru (scenete),- ... Am să transcriu aici câteva im sănătoși, fericiți și cu cele mai bune gânduri. prilejul Centenarului Marii Uniri. Ast 10-21 decembrie: - susținute de membrii Cercului de- presii de la Festivalul Internațional de- 33 de gânduri fel, instituția noastră a fost prezen Teatru «Atitudini» al Casei de Cul - Teatru și Literatură „Liviu Rebreanu”, seara, virgulă albastră tă cu mai multe momente artistice, • Primăria Munici- tură „Ion Luca Caragiale” a Munici ediția a XIV-a, Bistrița, 27-30 noiem după „TU” susținute de membrii Grupului vocal- piului Ploiești și Casa de Cultură „Ion piului Ploiești; Unirea se realizează prin spi brie 2018. Evenimentul s-a bucurat- când invitația Lunii „Prahova”, de cei ai Cercului „Cinstim Luca Caragiale” a Municipiului Plo - Prelegeri ale doamnelor Mădălina rit, prin dragoste, prin înțelegere, de participarea unui număr mare dela suavul eroii neamului”, coordonate de dl. Ne- iești, în parteneriat cu Teatrul „Toma Paula Ştefan, Rodica Georgescu; prin acceptare, prin apropierea scriitori, atât din țară, cât și din Fran balet de lumină culai Vicol, dar și de tinerii înscriși în- Caragiu”, au organizat cea de-a VI-a- - Un moment muzical susținut de Nora unul de celălalt, prin întrajutorare, ța, Turcia, Israel și Cipru. Au fost pre- i-adusă de poștașul pleoapelor Ansamblul Folcloric „Prahova-Jr”, co- ediție a proiectului cultural „Atelierele Păunescu&friends. prin conștientizarea apartenenței- zentate reviste culturale care apar în- sub ordonat de dl. Vasile Enache. De ase lui Moș Crăciun”. Activitatea s-a des La final, a fost jurizarea concursurilor profunde la un neam, la o cultură, prezent în țară, au fost organizate ex un cer ca un câmp menea, elevii Cercului de teatru „Ati fășurat la Teatrul „Toma Caragiu” din- și premierea câștigătorilor. la o istorie comună. Această unita poziții, lansări de carte, lecturi, spec- cu maci și căruțe de lumină - te între români, indiferent de care- tacole folclorice și de teatru. Gazdele- tudini” al Casei de Cultură, coordonat Ploiești, zilnic, între orele 9.00 – 12.00. când focurile toamnei - parte a Prutului se află, există. noastre, coordonate de domnul direc de dl Gelu Nicolae Ionescu și cei ai Evenimentul s-a adresat elevilor plo se sting odată cu apusul - UNIREA ROMÂNILOR e înfăp tor al Palatului Culturii Bistrița, dom- „Atelierului de autocunoaștere, co ieșteni din clasele 0 – IV, fiind un prilej când trezire municare și scriere creativă”, coordo- pentru ei să își dezvolte creativitatea,- tuită, în primul rând de destin și nul Dorel Cosma, talentat manager și în cariere infinite niciodată nu am fost și nu putem- poet, ne-au oferit posibilitatea de a cu de marmură albă și de beznă nat de dna psiholog Emilia Petrescu, talentul artistic, îndemânarea și răb să fim altfel decât ÎMPREUNĂ!- noaște frumusețea și istoria orașului au recitat poezii. Reprezentanții insti darea. Copiii au realizat obiecte deco- când Sărbătorim, iată, împreună CEN Bistrița, de a interacționa cu scriitori tuției noastre au depus o coroană de rative de Crăciun cum ar fi: globulețe, urmele căprioarei flori cu ocazia acestui eveniment. steluțe, brăduți, felicitări etc. Cei apro TENARUL MARII UNIRI A ROMÂ de altă limbă, din alte culturi. Astfel, duc spre Rai NILOR, fiind UNIŢI! - s-a creat un spațiu real al dialogului- ximativ 600 de elevi din toate unitățile Granița administrativă este o cultural, un spațiu atât de necesar, mai când de învățământ din Ploiești au lucrat- Universităţii Populare minciună colosală, de care noi și lu- ales în această perioadă. Domnii Me Am fost luat și eu sub îndrumarea a patru artiști plastici,- „Dimitrie Gusti” - mea civilizată râdem, de mult timp. nuț Maximinian și Zorin Diaconescu în evidența pomilor înfloriți colaboratori ai instituției noastre: Mi • În cadrul ...Şi îmi vine acum în minte pie au fost moderatorii întâlnirilor între eminența primăverii haela Laslo, Ana Ignat, Floriana Vasi s-au desfășurat ac - sa de teatru „Casa de pe graniță” scriitori. Ambii, foarte talentați poeți, încântă cu ideile sale lescu, Valter Paraschivescu. tivități14 noiembrie: interesante și educative, după poate singurele care pot schimba a lui Slawomir Mrazek. În această aparținând unor generații diferite, au- cum urmează: lumea în bine – „Violența pe net-cy piesă de teatru este prezentată- reușit să asigure, ajutați de inimoasa ber bullying-ul” - Şcoala Gimnazială- situația incredibilă a unei familii, și foarte harnica doamnă Maria He- am fost și eu luat în zborul păsărilor „N. Iorga”, Ploiești, temă susținută de care, în urma deciziilor autorități rineanu, consultant artistic în cadrul ce se-ntorc 19doamna noiembrie: Elena Ionescu, Jurist, cola- lor, își vede casa împărțită în două Palatului Culturii Bistrița, o excelen- asemenea unor ornice de aer borator al instituției noastre. părți, deoarece linia graniței trece tă atmosferă mediind dialogul între- și-am ticăit inimă – „Comunicarea aser- chiar prin casa lor. scriitorii din diferite țări prin tradu - Am mulți prieteni români,- ceri și dovedind o excelentă disponi în piept de ceas tivă, o șansă de vindecare a relațiilor între oameni” - Colegiul Administra- frați, colaboratori, la Est de Prut. bilitate, care trădează o nedisimulată am stat și eu tiv și de Servicii „Victor Slăvescu”, Plo Ne vedem cu mare drag de fieca dragoste pentru cultură și artă. Felicit- în vitrina mișcătoare a apelor iești, temă susținută de doamna Emi re dată când putem și așteptăm să echipa de la Palatul Culturii Bistrița întocmai 22lia Petrescu,noiembrie: psiholog, colaborator- se realizeze și integrarea formală,- pentru acest eveniment, dar și pen sălciilor al instituției noastre. tru întreaga muncă desfășurată an de ce nu s-au ofilit niciodată administrativă. - 4 decembrie: - Paradox: am reușit să ne inte an, pentru promovarea Frumosului așteptând – „Cum înlăturăm vio lența dintre noi ?” - Şcoala Gimnazială grăm administrativ cu alte țări, în și Binelui ca mod de a fi. Am fost în - și-am …off… • Spectacolul „Ghetuța- „Florin Comișel”, Ploiești, temă susți cadrul Uniunii Europene, dar nu am cântat să întâlnesc la Bistrița oameni uneori cuvintele se termină… cu cadouri” la Teatrul Imaginarium 23nută noiembrie: de doamna Elena Ionescu, jurist,- reușit, încă, integrarea administra minunați și să le fac cunoscute revista Ploiești, (fostul Ciufulici). La eveni colaborator al instituției noastre. tivă cu românii de la Est de Prut. și activitățile noastre. Redacţia: Layout & DTP: ment au participat membrii Cercurilor – „Prevenirea conflic și ai Ansamblurilor instituției noastre. - Publicaţie editată de: telor” - Şcoala Gimnazială „Nicolae Constantin Dobrescu, Traian Adriana Nicoleta Zamfir Bălcescu”, Ploiești, temă susținută de D. Lazăr, Ion Bălu, Gabriela Teodorescu, doamna Elena Ionescu, jurist, cola DESPRE NOI: Primăria Responsabilitatea morală și juridică asupra 12 decembrie: 26 noiembrie: Adresa:Mădălina Paula Ştefan, Iulia Dragomir, Copertaafirmațiilor 1: făcute revine autorilor. borator al instituției noastre. Municipiului Ploiești și Casa Ion Şt. Baicu - e-mail: Spectacol de artificii, Piața Cetății – „Violența în școală” de Cultură „Ion Luca Caragiale“ Piața Eroilor nr. 1A, Ploiești foto 1: Alba Iulia, 1 decembrie • Gala Atitudini, care Fondator principal şi redactor 2018, s-a desfășurat la Teatrul „Toma Cara- - Şcoala Gimnazială „Florin Comișel”, a Municipiului Ploiești tel./fax: [email protected] Ploiești, temă susținută de doamna coordonator: [email protected] (Sursa foto: www.ziarulunirea.ro) giu” Ploiești. Această gală a constat în foto 2: Adunare popor, Alba Iulia 1918 două concursuri: Concursul de tea Elena Ionescu, Jurist, colaborator al Cofondator: ISSN: 0244/578 148 Tipărire: instituției noastre. Gelu Nicolae Ionescu 0725 893 134 tru/ recitare/ improvizație, cu două continuare în coperta 4 Ion Stratan 1584 - 0832 S.C. Seladocom S.R.L., Brăila secțiuni (pentru copii și liceeni/adulți) Și rămâi înnoicunoi! Și rămâi cuȚara,Doamne, Ierni Adă-ne șiveri șitoamne, Numai Tu sănumaipleci. Dintre noi cei răi să fugă, Dar edreaptă și-ipeveci, Iartă-ne de-această rugă E tot ȚaraRomânească. De laNistrupân-laTisa Rupt dingliastrămoșească, Dă-ne Doamne,Tot ce nis-a Și dă-i,Doamne-nveci UNIREA. Și dă-ipace-acestei Țări Întregește Nouă-n cele patruzări, Și Republici separate. Fă-le-n stepe soviete Într Srtânge-i Doamne-ndouăcete, Du-i deunde-aunăvălit. Dar Tu, Doamne,ia-i Din Apus, dinRăsărit, Și ne-aunăvălit destui Peste noisevor stăpâni. Cei primițidenoi Peste țarășiromâni; În blestemul ce apasă Singur el peel sefură. Cine-și fură-n veci vecinul Scris de-apururi Împlinește-ne Destinul Adă-i țăriiînapoi. Duși cusilaprinSiberii, Pe românii smulși Scoate-i, Doamne,dinmizerii Și cudorurile-ntregi. Am rămas cu-același grai Jefuiți Noi, șirupțide-alȚăriiplai, Dulcea noastră Bucovină. Înrobita-sfârtecată Din Nu uita, Slăvite Tată, Basarabia întreagă Și-adă-ne lasânul De păcate ni-idezleagă Iartă-ne jefuitorii, Basarabia lațară. Adă-mi, Doamne,înapoi, Din credința milenară, Doamne, nupleca dinnoi, și locurilesfinte aleromânilor pentru toate bisericile Rugăciune -un târg înalta Ta Lumină, și primăveri cuploi și dușipribegi, -ne zidirea și șaptesate, Evenimente... Consemnări în Scriptură, în casă și goi, țării , . de și du-i,

Florian Saioc

– – a acnl oeuu „ia, e mine, pe „Tisa”, hotelului balconul la de arevizitatoareacare o pe stațiunii, coalei dela1784-1785. bagi, ca vine lecț vine hrănească spiritual! se să timp face ce-și cel Fericit trivă. ochi pentru hrănesc această dorinț care anotimpuri două genere, în mân, vara noastră, autoarea greș nu nici să (sper zice retrospectiv,aș Privind datorie. sfântă spaț terea cunoaș noi, Pentru Dumnezeu. Bunul de binecuvântat pământ acest pentru notaț m-au captivat Trifan distinsei Elena pana profesor doamne sub călătorie de rile subiecte. alte spre fuge mintea-mi deh!... dar, jurnal, un păstrez deși suflet, de tații no- făcut mi-am nu scris, la așternut România, mită nu noastră, a sfântă aceasta Ţara eu esnl ma ău s teat înfi tresalt… să făcut m-a personal, precum rea, gândind la Horea, Cloș Horea, la gândindrea, aminti zguduie ne 1752, la de ctitorie Bisericuț Iată! le… seco multe mai – exagerezdeloc nu – staț Olăneș în popasul la referi voi mă istoric. Şi pentru a fi a pentru Şi istoric. tuției noastre. insti- al Univ.Dr,colaborator Prof. Calcan, Gheorghe domnul de nută susți- temă U.P.G,Ploiești, - Uniri” Internaț tiv 29noiembrie: 26 noiembrie: 26 borator alinstituțieinoastre. cola Jurist, Ionescu, Elena doamna violenț cescu”,de susținută temă Ploiești, Băl generează „Nicolae Gimnazială Şcoala - care flict 26noiembrie: tuției noastre. Calcan, Prof. Univ. Dr, Gheorghe colaborator al insti- domnul de tă susținu temă Edeleanu”,Ploiești, Tehnic„Lazăr Colegiul - Uniri” rii rmaa prpciă asupra „perspectivă” Frumoasa În viziunea d-sale, fiecare popas de parcurs am vieții lungul De-a binecuvântare o este Călătoria omi i aet oi, însemnă motiv, acest din Tocmai i e nm, nlrn dn iubire din înflorind inimă, de ii ti. O certă invitacertă O ti. ț ș ș ie de viaț de ie i ei, uciș ș i la tovarăș la i i le-am perceput ca pe niș pe ca perceput le-am i uu rmns sa cuveni s-ar românesc iului oa Cneau Marii Centenarul ional pnr sfe, deopo suflet, pentru și LUMINA CUNOAŞTERII rcns, u m-am nu recunosc, și i, prin înfrângerea răs Smoinl Fes- „Simpozionul ă, deopotrivă, traiect deopotrivă, ă, Sree e con- de „Sursele Cneau Ma „Centenarul a de lemn din Albac, Albac, din lemn de a ii lor de arme, io arme, de lor ii ș i convingătoare, i ă de cunoaș ie de a traversaa de ie ș tan ră- toamna i esc), pentru pentru esc), ca ș de i Criș i iunea iunea

Livia Ciupercă tere. ă” ă” an, an, - - - - te te și ------

în orele detainică meditaț deveni un preț putea ne-ar (Editura 2018), București, Betta, călătorie de Însemnărilor lo- aceste toate curi… prin purta vor ne paș ce până Dar cunoscute. fi a de demne minunate… locuri hoslovacia, dar mânesc, ro pământ tot unde-i – Transnistria Moldova Republica în România, ceea cemerităcunoscutșiadmirat. ochiul traversezecu încurajat-o să au amurg din sau prânz din diverse documentații. culese nu trăite, emoții densate con- sunt ei Trifan!copertele Întrena profesordoamnei Ele recentăa carte nia Mare?! fărăcarede vorbitfi n-am Româde… - exact acum 200 de ani? Sau la acel născut Brătianu, Brătianu, Dumitru tru prim-minis un cu Brătienilor, nastia Di minte? tresaltă-n ce-mi Brătianu, moților cuIancu-nfrunte! Libertății…a amintirea înflorește ne 1848… anului a Câmpie însângerata ruia… aumeditatRomânii… la1918! lumea)… când de vechi tor, tot răsfoind ziare Blaj… întâmplă mine, de descoperit la (poem gimnaziu de elev era când „Tisa”,poem, pe Cotruș, Aron de creat amplu un de amintit mi-am că Pentru Simplu. ce? De sufletul… orându-mi – – 13decembrie: laborator alinstituțieinoastre. co Jurist, Ionescu, Elena doamna de Gimnazială „N.Bălcescu”, temăsusținută Ploiești, Şcoala - droguri” de lui Combaterea 13 decembrie: instituției noastre. Elena Ionescu, doamna colaborator Jurist, al de susținută temă Ploiești, Bălcescu”,„N. Gimnazială Şcoala - că” lp, r, ie ieuâtt în binecuvântate zile ore, Clipe, la de cel dimineață, de Soarele această captivantă este ce de Iată apare când Iar de… sfințit Blajul la de uite-așa, Şi ș atl, euăae lectura nenumărate, altele, i Atitudini ș i în Bulgaria, Italia, Ce Italia, Bulgaria, în i ș ios ghid i prevenirea consumu prevenirea i „Ce sunt drogurile. drogurile. sunt „Ce „Violenț nml li I.I.C. lui numele și și reviste vechi…

ș decembrie 2018 i cu pasul tot pasul cu și i-un partener i asupra că- asupra și domesti- a ie.

ș ii ii ------i 10 Numărul 12 (141), Decembrie 2018, An XVI