CONFERINȚA NAȚIONALĂ DE SOFTWARE EDUCAȚIONAL
SUCEAVA, 2015
Autorii poartă întreaga responsabilitate a conținuturilor publicate !
2015
CUPRINS Conferința Națională de Software Educațional
Apprendre la culture bretonne ...... 3 Principatul Roman - caracteristici ...... 7 Patrimoniul turistic în nordul Moldovei ...... 10 Despăduririle, deșertificarea și poluarea – efecte ale activității umane asupra mediului ...... 11 Agresivitatea verbală şi comportamentală ...... 19 Atlas de anatomie ...... 23 Aspecte practice, economice și matematice despre bugetul personal și de familie (pentru economie) ...... 26 C++ For LAB ...... 28 GoStudent ...... 33 Operații logice ...... 41 Matematica ... altfel ...... 45 Închisorile comuniste ...... 46 Revoluţia industrială ...... 48 Dacii-cultură şi civilizaţie- ...... 50 “Divide et Impera” ...... 53 Aspecte ale educației estetice. Arta autentică față în față cu kitsch-ul ...... 58 Suceava - de la origini până la pierderea statutului de capitală a Moldovei ...... 60
2 2015
ApprendreConferința la culture Națională bretonne de Software Educațional
L’enseignement de la civilisation évolue, tout comme l’enseignement du FLE. Aujourd’hui, la facilité avec laquelle les enseignants peuvent accéder à un nombre illimité de documents provenant de France et de l’espace francophone, risque de déplacer cet enseignement de la « civilisation » vers l’actualité, l’événementiel.
La « civilisation » en classe de FLE, qu’est-ce que c’est ?
La civilisation, c’est d’abord l’ensemble de phénomènes sociaux (religieux, moraux, esthétiques, scientifiques..) commun à une grande société, ou à un groupe de sociétés ». Pour ce qui est du FLE , la référence ne peut être uniquement le « Petit Robert », mais le Cadre commun européen , où il n’est pas question de « civilisation », mais de « savoir socioculturel », ainsi défini : « les traits distinctifs caractéristiques d’une société donnée et de sa culture, en rapport avec différents aspects » ; sans prétendre être exhaustif, le cadre européen énumère certains des thèmes qui composent ce « savoir socioculturel » : la vie quotidienne (les congés, les horaires), le savoir-vivre (les règles de ponctualité..), les relations interpersonnelles, les valeurs communes à une société (l’identité nationale, les institutions, la laïcité..), ou encore le langage du corps.
Certains de ce savoir coïncident avec des actes langagiers (par exemple la connaissance des différents registres de langues est partie des relations interpersonnelles. D’autres n’ont pas de rapport étroit avec le contenu langagier de l’enseignement du FLE (par ex les institutions, la politique, l’histoire) : il s’agit de contenus que l’on peut très bien dispenser aussi dans la langue 1, que quiconque peut affronter en lisant un ouvrage spécialisé dans sa langue maternelle, sur les institutions françaises, ou le système scolaire en France par exemple.
A bien y regarder, nous constatons que la liste des « savoirs socio culturels » énoncés dans le Cadre commun embrasse d’une certaine façon l’histoire plus ou moins récente de l’enseignement de la civilisation en FLE. En parcourant cette histoire, nous nous rendons compte qu’il n’y a pas eu de véritable « rupture » entre une pratique et une autre, mais plutôt que ces pratiques se sont superposées, ou ont essayé de cohabiter.
En effet, il semble que dans la récente histoire de l’enseignement du FLE, la manière d’affronter l’enseignement de la « civilisation » ait évolué, selon deux variables : les finalités de cet enseignement d’abord, les « moyens du bord » ensuite…
En ce qui concerne les finalités de l’enseignement de la « civilisation », au départ, il s’agissait de transmettre un savoir, des connaissances « encyclopédiques » sur la civilisation cible (la géographie, les institutions, la littérature, l’histoire…) ; cette optique s’est ensuite déplacée vers une approche qui se voulait « sociologique » de la société française, présentée à travers de grands thèmes tels que « la
3 2015 famille », « les rythmesConferința de vie », «Națională les Français et dele sport Software », etc.… : Educaționalapproche certes plus motivante pour les élèves qu’un cours de géographie physique, mais qui risquait, si l’on n’y prenait garde, de tomber dans les clichés et les stéréotypes..
Avec l’entrée en force des méthodes communicatives, ce sont les « savoir-faire » qui prennent le pas sur les connaissances. La civilisation englobe alors des règles de comportement, et des compétences langagières : par ex, comment saluer en fonction des rapports interpersonnels, ou encore comment composer un menu : les élèves apprennent « ce qu’il faut dire » (acte langagier) et « comment le dire » selon les différentes situations communicatives (savoir socio - culturel)
Dans une phase successive, la politique linguistique du Conseil de l’Europe a voulu mettre l’accent sur la dimension interculturelle de l’enseignement des langues étrangères : citons le deuxième principe énoncé dans le préambule de la Recommandation du Comité des Ministres du Conseil de l’Europe, reprise dans le cadre commun : « c’est seulement par une meilleure connaissance des langues vivantes européennes que l’on parviendra à faciliter la communication et les échanges entre Européens de langue maternelle différente et, partant, à favoriser la mobilité, la compréhension réciproque et la coopération en Europe et à éliminer les préjugés et la discrimination ».
Nous avons choisi la Bretagne parce que c’est une région qui garde le souvenir de son riche passé et ne manque pas l’occasion de célébrer les événements de son histoire. C’est une annexe qui contient des informations sur la culture bretonne.
En effet l’utilisation du document authentique offre à l’enseignant une diversité de méthodes pour motiver et stimuler l’intérêt des élèves.
Le but en est d’éveiller le goût pour la recherche des sources, la création d’un cadre authentique pour exercer la langue. Par exemple on peut aborder des documents vidéo pour illustrer la géographie de la région. L’exploitation de la chanson folklorique un autre genre est un moyen d’enrichir le vocabulaire et d’exercer des structures de lexique. Pour les classes de tourisme on peut entamer des projets didactiques et des portfolios où les élèves présentent par leur agence de tourisme virtuelle, les attraits de cette région -Bretagne.
L’étude de la publicité authentique est un avantage pour les élèves du Lycée Economique.
L’exploitation de la recette de cuisine (dont la Bretagne est renommée) familiarise les élèves de la classe de gastronomie avec le vocabulaire de spécialité.
L’exploitation des documents authentiques offre des possibilités infinies pour stimuler la compétence de communication des élèves.
On peut aborder les méthodes centrées sur l’élève comme le jeu de rôle, la simulation, le travail en équipe, le projet.
4 2015
La BretagneConferința est une entité Naționalăgéographique et de culturelle Software à l'identité Educațional forte, notamment marquée par son histoire. Elle occupe une péninsule, à l'extrémité ouest de la France, située entre la Manche au nord, la mer Celtique et la mer d'Iroise à l'ouest et le golfe de Gascogne au sud.
La musique est aujourd'hui l'aspect le plus visible de la culture bretonne, grâce au travail et à la créativité de musiciens se réclamant de la culture bretonne, à la diversité des festivals et au nombre de festoù nos. La danse traditionnelle bretonne est aussi très ancrée dans le paysage culturel breton et aujourd'hui, au-delà de la pratique populaire en fest-noz, on voit évoluer à un haut niveau maintenant les cercles celtiques qui proposent des spectacles de plus en plus professionnels, très appréciés du public.
La Bretagne est terre de chemins creux, de landes et de tourbières où les nuits de pleine lune, d’improbables mais angoissants fantômes ressurgissent d’une Baie des Trépassés, où sonne encore le clocher de la Ville d’Ys....
La pensée irrationnelle a encore cours aujourd’hui. Nous ne sommes pas en Haïti, bien-sûr. Ici, pas de culte vaudou....Ce n'est pas aussi important qu'en 1900 ou 1950, non plus. Mais ce n'est pas mort...Ni la mort, que l'on appelle en Bretagne "l'Ankou" . L'Ankou circule la nuit, debout sur un chariot dont les essieux grincent. Ce funèbre convoi est le "karrig an Ankou", char de l'Ankou (ou "Karriguel an Ankou" littéralement brouette de l'Ankou), remplacé par le "Bag nez", bateau de nuit dans les régions du littoral. L'Ankou a reculé mais pas toutes les croyances : le chien noir -figure terrifiante d'un curé du siècle dernier-, Agrippa, un livre grâce auquel on peut se métamorphoser ou envoûter, et d'autres croyances ont encore cours... Elles tissent un magnifique roman oral que les Bretons se transmettent de génération en génération...
Le mythe d'Arthur, de la Table Ronde et du Graal
Merlin, conseiller du roi use de sa magie pour que naisse Arthur, futur roi de grande et petite Bretagne. Après avoir extrait l'épée Excalibur de son fourreau de pierre, Arthur fonde la Table Ronde et lance ses chevaliers dans l'aventure du Graal.
Au coeur de la Forêt de Brocéliande, dans un site chargé d'histoire et de légendes, au Château de Comper, se trouve aujourd'hui le centre de l'Imaginaire Arthurien. Un lieu magique où, par une volonté de quelques passionnés, vit encore la légende d'Arthur. Le centre s'est donné pour vocation d'honorer les oeuvres modernes ou anciennes consacrées au légendaire de la Table Ronde et d'en favoriser la diffusion auprès du public. Le Château de Comper, en Brocéliande, est aujourd'hui un lieu de mémoire extraordinaire, un réservoir d'images et de références indispensables, un endroit où la présence des aventuriers du Graal semble presque réelle.
5 2015
L’approcheConferința de la civilisation Națională de la France – deobjectif Software présent dans Educațional l’enseignement actuel - peut se réaliser minimalement d’une manière intéressante et incitante et on essaie de fournir des connaissances pour développer une attitude emphatique en ce qui concerne le peuple français.
Colegiul Economic ,,Dimitrie Cantemir,, Suceava , echipa : NouaGeneratie
Paul Timoficiuc – elev Marius Aiordachioaie – elev Melania Băbăscu - profesor
6 2015
Conferința Națională de Software Educațional Principatul Roman - caracteristici
În martie 45 î. Cr. Caesar era stăpânul indiscutabil al Romei. Era rezultatul unui război civil (49 – 45 î. Cr.) de mare amploare, desfășurat în tot bazinul mediteranean. Caesar a avut în fața sa un adversar redutabil, pe Pompei. După victoria de laIlerda, Caesar devine în 48 î.Cr. dictator. La Dyrrachium (iulie 48 î. Cr.) a fost înfrânt, după care a urmat confruntarea decisivă de laPharsalus (9 august 48 î. Cr.). Au urmat victoriile de la Thapsus (6 aprilie 46 î.Cr.) și Munda (17 martie 45 î.Cr.) în fața optimaților și a fiilor lui Pompei, care fusese ucis în Egipt după Pharsalus. Deși dictatura lui Caesar a durat doar până în martie 44 î.Cr., ea a pus bazele unui nou regim politic: principatul. Monarhia a fost însă realizarea nepotului lui Caesar, Octavian Augustus în 27 î. Cr.
În timpul lui Octavian (27 î. Cr. – 14 d. Cr.) s-a impus o nouă administrare. Funcționarii imperiali: legatiAugusti pro praetore (guvernatorii provinciilor) și prefecții au preponderență în fața magistraturilor republicane, care continuă să existe.
Monarhia reflectă schimbările majore care avuseseră loc în societatea romană, rezultat al expansiunii teritoriale. Acumularea unor mari averi a determinat modificarea obiceiurilor romane. De la sobrietatea demnă, nobilimea romană a trecut la cheltuieli ostentative atât în viața publică, cât și în viața privată. Aristocrația romană și-a pierdut caracterul rustic. Orașul Roma era o permanentă sursă de distracții. Noua realitate este prezentată și de Eugen Cizek:„Viața privată se dezvoltă între cadrele menționate în capitolul anterior. Baia, exercițiile sportive ocupă poziții relevante în existența romanilor. Individualismul se răspândește cu o pregnanță manifestă. Teoretic, în interiorul ginții, subzistă încă drept validă autoritatea părintelui, patria potestas. în practică nu se mai ține seama de ea. Se înmulțesc simțitor divorțurile. Crește numărul metreselor, curtezanelor de lux, dar şi cel al femeilor „libere", arhetipuri ale feministelor timpului nostru. Acestea trăiesc după plac şi, măritate sau nu, își iau numeroși amanți. […] Banchetele fastuoase se prelungesc până în zori. Se servesc feluri de mâncare sofisticate, adesea foarte exotice şi stropite cu vinuri alese. Muzică şi dansuri, frecvent orientale, desfată mesenii, care se lansează des în discuții savante, intelectuale ori politice.” (Eugen Cizek, Istoria Romei, ed. Paideia, 2002).
Octavian a încercat să stopeze degradarea moravurilor romane, adoptând legea lex Iulia de maritandisordinibus, care prevedea că toți celibatarii și văduvii, care nu se căsătoreau, respectiv recăsătoreau, nu mai puteau să beneficieze de moșteniri și nu mai aveau dreptul să participe la jocurile publice. Altă lege lex Iulia de adulteriiscoercendis considera adulterul un delict public și ofensă personală. Încercarea de a reface standardele morale a fost sprijinită de scriitorii epocii: Horațiu, Vergiliu și Titus Livius. Înfățișând secolele anterioare ei evidențiau calitățile celor care transformaseră Roma într-o mare putere. Odele lui Horațiu reflectă interesul pentru problemele statului și pentru spectacolul măreț al istoriei romane: „Însă, chiar după ce mor, gloria mea va trăi//Cât timp războinica
7 2015
Romă eternă vedeaConferința-va supusă,//De Naționalăpe colinele ei, lumeade Software [...]” (Gând românesc,Educațional Anul III, noiembrie – decembrie, 1935, apud sitehttp://documente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/gandromanesc/ 1935/ BCUCLUJ_FP_BALP73_1935_003_011_012.pdf).
Octavian a fost primul împărat al dinastiei Iulia-Claudia. Au urmat Tiberius (14 – 37), Caligula (37 – 41), Claudius (41 – 54), Nero (54 – 68). În timpul acestei dinastii monarhia romană devine absolută, adunările poporului pierzându-și atribuțiile legislative. Drepturile constituționale ale cetățenilor au devenit pur formale. Pe de altă parte, în imperiu s-a impus pacea care a permis înflorirea afacerilor și instaurarea unui climat de ordine și de securitate socială.
Fondatorul următoarei dinastii, Flavia, a fost T. Flavius Vespasianus (71 – 79), reprezentant al noii elite politice, provenită din Ordinul Ecvestru. A fost urmat de fii săi, Titus (79 – 81) și Domițian (81 – 96). În timpul lor administrația romană devenit și mai eficientă, precizându-se mai clar atribuțiile diferitelor instituții. Se remarcă ascensiunea noii aristocrații, evidentă în cadrul Senatului, unde a luat locul vechii elite.
Următoarea dinastie este cunoscută ca domnia celor „cinci mari împărați”: Nerva (96 – 98), Traian (98 – 117), Hadrian (117 – 138), Antoninus Pius (138 – 161) și Marcus Aurelius (161 – 180). În cadrul acestei dinastii puterea nu s-a transmis în familie, ci împăratul și-a desemnat succesorul, alegere circumscrisă calităților acestuia. Principala trăsătură a guvernării romane în secolul al II-lea a fost sporirea și mai buna organizare a serviciului administrativ roman. Cavalerii ocupă principalele funcții administrative, care au îndepărtat liberții. Secretariatele, care erau servii ale casei imperiale, au fost transformate în departamente guvernamentale. Imperiul Roman a devenit o comunitate ca urmare a acordării cetățeniei provincialilor. Gibbon afirma că rasa umană nu a fost niciodată mai fericită decât în epoca celor cinci mari împărați(Edward Gibbon, Istoria declinului și a prăbușirii Imperiului roman, București: Editura Minerva, 1976). Marele istoric britanic afirma că „Dar supunerea din Imperiul roman era uniformă, voluntară și permanentă”; toți, de la principe la oamenii de rând doreau să „împodobească” Imperiul roman.
Ultimul împărat al acestei dinastii a fost Commodus (180 – 192), fiul lui Marcus Aurelius, un al doilea Nero. Commodus a avut o guvernare dezastruoasă, susținută de poliția secretă.
Ultima dinastie a avut ca reprezentanți: SeptimiusSeverus (193 – 211), Caracalla (211 – 217), Elagabal (211 – 222) și Severus Alexander (222 - 235). Monarhia Severilor a avut un caracter militar. Senatul și-a pierdut libertatea dezbaterilor, supunându-se inițiativelor monarhice. A încetat să elaboreze legi, singurul care avea acest drept fiind împăratul. Absenteismul senatorilor era un fenomen de masă, mulți dintre ei trăind în provincii, ca moșieri. Este un semn evident al transformărilor profunde, sociale și economie, care aveau loc în Imperiul roman.
Perioada Principatului a transformat Roma în capitala lumii, imperiul devenind o patrie pentru toți locuitorii săi și a avut un rol important în configurarea viitoarei Europe.
8 2015
BibliografieConferința selectivă Națională de Software Educațional 1. M. Cary, H.H. Scullard, Istoria Romei,București, Editura All, 2008 2. Edward Gibbon, Istoria declinului și a prăbușirii Imperiului roman, București, Editura Minerva, 1976 3. Gând românesc, Anul III, noiembrie – decembrie, 1935, apud site http://documente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/gandromanesc/ 1935/ BCUCLUJ_FP_BALP73_1935_003_011_012.pdf). 4. Eugen Cizek, Istoria Romei, Editura Paideia, 2002
prof. Cramariuc Cezar prof. Hrișcă Steluța elev: Avasiloaie Cătălin Vasilică
9 2015
PatrimonConferințaiul turistic Națională în nordul de Software Moldovei Educațional
Bucovina este o regiune cu un potențial turistic deosebit, unic iar necesitatea valorificării acestei resurse ne-a determinat să realizăm un software educaţional pe acestă temă pentru a facilita accesul elevilor la o serie de informații privind patrimoniul cultural al Bucovinei. Produsul software realizat poate fi utilizat pe orice calculator şi reprezintă un ansamblu de 3 lecții și teste ce abundă în informații pe tematica propusă, fiind o alternativăși o soluţie faţă de metodele educaţionale tradiţionale (tabla, creta, etc.) pentru o învățare ușoară, facilă.
Importanța materialului realizat se poate cuantifica prin evaluarea rezultatelor activității didactice susținute prin această metodă de lucru interactivă cu elevii. Se constată o creștere a interesuluielevilorfață de temelepropuse, versatilitatea modului de prezentare a noțiunilor stimulează gândirea și implicit memorarea noțiunilor .
Au fost de asemenea abordate aspect interesante și propuse trasee ce invită elevii nu numai la activități de studio dar și la activități practice, în teren pe baza itinerariilor propuse.
Interdisciplinaritatea dintre geografie și informatică se dorește a fi stimulativă și productivă, prin dezvoltarea unor abilități tehnice dar și geografice în scopul unei educații modern și sustenabile.
Colegiul Național Mihai Eminescu Suceava Echipa:Curioșii Divisevici Ana Maria, profesor geografie Popa Carmen Teodora, profesor informatică Buraciuc Călin Mihai, elev Tronciu Edurad, elev
10 2015
Despăduririle,Conferința deșertificarea Națională de Software și poluarea Educațional – efecte ale activității umane asupra mediului
Proiectul educațional „Despăduririle, deșertificarea și poluarea – efecte ale activității umane asupra mediului”, a fost realizat pentru disciplina Geografie, mai precis „Probleme fundamentale ale lumii contemporane”, clasa a XI-a, unitatea de învățare „Mediul înconjurător - problemă fundamentală a lumii contemporane”. De asemenea, materialul poate fi utilizatși de către profesorii diriginți pentru orele de „Consiliere și orientare școlară” sau pentru realizarea de activități extracurriculare în cadrul proiectului ECO-Școala, ori în săptămâna „ȘCOALA ALTFEL”. Prin intermediul acestui material elevii devin conștienți de impotanța pădurilor și de faptul că mediul în care trăim trebuie păstrat cât mai puțin poluat pentru a nu avea de suferit atât specia umană, cât și celelalte specii din regnul vegetal și animal. Astfel, putem spune cu siguranță că nimeni nu poate supraviețui nici măcar o singură zi fără să folosească cel puțin un produs care provine dintr-o pădure. Pădurea este cel mai important complet și complex geosistem terestru, care a realizat un perfect echilibru natural al elementelor componente și o influență favorabilă asupra mediului înconjurător, în ansamblul său. Pădurea este o componentă de bază a mediului înconjurător, care redă destul de fidel calitățile de ansamblu ale acestuia. Între pădure și celelalte elemente ale învelișului biotic, ale mediului în general, există o legatură strânsă, materializată într-un schimb permanent de substanțe și energie. Pădurea își excită o influență reglatoare asupra fiecărui fenomen și proces din natură. Ansamblul acestor influențe conferă pădurii funcții cu rol de echilibru, care duc la păstrarea și ameliorarea calității mediului, la diminuarea unor efecte negative și, în general, la formarea unui mediu de viață favorabil societății omenești. Pădurea influențează toate elementele mediului înconjurător, având tendința de a atenua caracteristicile sale extreme și de a le uniformiza. Pădurea e o bogăţie naturală, al cărei rol în economia naţionalăşi ale cărei multiple funcţii înmenţinerea echilibrului ecologic sunt greu de evaluat. Secole la rând pădurea a fost (şi mai continuă să fie) privită doar ca o sursă de materii prime. Ea furniza combustibil, lemn pentru construcţii de case, poduri, mijloace şi căi de transport, ustensile casnice etc. Însă pădurea vie este mult mai valoroasă decât materialele obţinute prin sacrificarea ei. Pădurea asigură echilibrul mediului înconjurător prin următoarele funcții: • păstrează şi ameliorează calitatea mediului • are rol de reglare a temperaturii • ne asigură cantitatea de oxigen pe care o consumăm zilnic • purifică aerul fiind sursă de oxigen şi menţine umiditatea acestuia • are o funcţie edafică, estetică şi ecologică • are rol antierozional
11 2015
• participăConferința la circuitul hidrologic Națională de Software Educațional • asigură un adăpost sigur pentru o mulțime de specii de animale și de plante • ne asigură spații recreative, deosebit de importante în zilele noastre. Astfel, se constată clar că funcţiile care privesc echilibrul mediului sunt mai importante decât rolulde sursă de materii prime pentru activităţile umane. Pădurile reprezintă cea mai veche resursă utilizată sistematic de oameni. Aproximativ 1,5 miliarde din săracii planetei depind în mod direct de păduri pentru elementele fundamentale, cum ar fi hrana și lemnul combustibil. Despădurirea și deșertificarea au un caracter complementar: ele duc la reducerea învelișului biotic și la degradarea condițiilor de mediu. Cele două fenomene au loc în spații geografice disjuncte și se caracterizează prin anumite particularități teritoriale și funcționale. În fiecare an dispar de pe fața pământului aproximativ 14,6 milioane de hectare de pădure. Datorită funcțiilor complexe ale pădurii, defrișarea suprafețelor forestiere duce la numeroase fenomene negative: • diminuarea biomasei, • distrugerea unui mediu foarte complex, • modificarea unor elemente ale mediului înconjurător, a peisajelor geografice, • reducerea cantității de oxigen cedată atmosferei, • reducerea diversității lumii vii, • accelerarea eroziunii pe terenurile defrișate, • diminuarea ponderii evapotranspirației forestiere în circuitul apei în natură • modificarea unor elemente ale mediului înconjurător, a peisajelor geografice și altele. Câteva exemple arată efectele reducerii arealelor forestiere în diferite regiuni de pe Glob. S-a apreciat că inundațiile râurilor din multe regiuni ale Europei (inundațiile Senei, la Paris, în 1995, ale fluviului Arno, la Florența, în 1996, ale fluviului Pad etc.), sunt o consecință directă a despăduririlor efectuate în bazinele lor hidrografice. Despăduririle din Africa au adus la extinderea savanei în locul fostelor păduri și a deșertului în locul stepelor. Despăduririle din partea centrală a S.U.A. (între 1880- 1910) au favorizat inundațiile mari din bazinul fluviului Mississippi. Au fost mult diminuate întinderile forestiere naturale cu arbori prețioși:teck, palisandru, acaju, mahon, santal; chiar suprafețele ocupate de arbori giganți (sequoia, eucalipt, gingobiloba) s-au redus sensibil. Principala funcție a pădurii, cea de atenuare a caracteristicilor extreme ale mediului înconjurator, și de omogenizare a repartiției lor în spațiu și timp, se diminuează sensibil. În același timp, industria de prelucrare a lemnului, datorită cererii de masă lemnoasă în creștere, realizează o presiune puternică asupra arealelor forestiere. În prezent, dintre suprafețele forestiere, cele mai mari întinderi sunt ocupate de taiga (12 mil. km2, cea mai întinsă și mai puțin transformată pădure a globului), urmată de pădurile ecuatoriale (8 mil. km2) și pădurile de foioase din zona temperată (6 mil.km2). Un hectar de pădure distrus înseamnă periclitarea a 300 de specii de păsări, aproximativ 400 de specii de mamifere, insecte și alte viețuitoare, precum și alte câteva sute de specii de plante.
12 2015
Se apreciazăConferința că în țara noastră Națională întinderea inițială de Software a pădurilor ocupa Educațional în antichitate peste 60% din toată suprafața (față de 26,7% astăzi). Despăduririle din cursul secolului trecut au avut consecințe negative în unele regiuni deluroase, prin declanșarea alunecărilor de teren și a eroziunii torențiale. De aceea, au fost luate importante măsuri pentru reîmpădurirea unor versanți. Amenajarea pădurilor presupune creșterea funcțiilor de protecție pe care acestea le exercită asupra mediului și asigurarea unei cantități de masă lemnoasă în raport cu posibilitățile de regenerare a suprafețelor forestiere.
Deșertificarea este un fenomen complex de transformare treptată a unor terenuri cu soluri fertile în deșerturi, determinat de schimbările climatice (secetă puternică și prelungită) și activitățile umane (supraexploatarea terenurilor). Procesul de deșertificare poate rezulta după o evoluție seculară a climatului (de exemplu: deșertul Sahara, între 5000–1000 î.Hr.), dar, cel mai adesea ca rezultat al activităților antropice, omul fiind autorul deșertificării. Principala cauză a deșertificării este îndepărtarea vegetației. Îndepărtarea vegetației este determinată de mai mulți factori, cum ar fi seceta, schimbările climatice, cultivarea terenurilor arabile, pășunatul excesiv și defrișarea. Deșertificarea parcurge mai multe etape: reducerea și pierderea orizontului superior al solului, după care are loc o erodare a orizonturilor inferioare și pierderea cvasitotală a substanțelor organice moarte, astfel încât tot terenul este ulterior format numai din particule minerale. Deșerturile reprezintă, în sens etimologic, regiunile lipsite de viață. Se consideră că regiunile deșertice sunt acelea care primesc o cantitate mai mică de 200 mm precipitații anual. Deoarece preciptațiile se modifică în spațiu și au o variabilitate în timp, limitele deșerturilor și gradul lor de ariditate diferă foarte mult. Aproximativ o treime din suprafața Terrei este acoperită de deșerturi de diferite tipuri: -deșerturile semiaride - cuprind arealele unde precipitațiile sunt de aproximativ 200 mm/an; vegetația este discontinuă și predomină tufișurile de stepă cu o perioadă scurta de dezvoltare în anotimpul ploios; -deșerturile aride - au precipitații mai reduse de 200 mm/an, care ajung să aibă un caracter ocazional, ele pot fi “calde” (în zona intertropicală) sau “temperate” (în interiorul continentelor); pot fi asimilate ca deșerturi și întinderile de gheață, saupodișurileînalte, unde precipitațiile sunt foarte reduse (acestea se numesc “deșerturi reci”); -deșerturile foarte aride - cu precipitații foarte reduse (sub 50 mm/an) și cu caracter ocazional (la câțiva ani) se formează în anumite condiții; astfel, deșertul Atacama (cel mai arid de pe glob, cu ploi ocazionale la câțiva ani) este datorat îmbinării unor factori locali (prezența munților Anzi, curentul oceanic rece, care blochează circulația aerului); deșertul Sahara are în interior porțiuni supraaride; un deșert foarte arid este și deșertul Namib (unde o influență are și curentul oceanic rece). Deșerturile clasice (deșertul Sahara, deșertul Arabiei, deșertul Australiei și deșertul Kalahari) au anumite zone de trecere de la porțiuni de tip stepă, la fâșii semi-deșertice și suprafețe aride sau supraaride. Caracteristicile deșerturilor sunt date de bilanțul hidrologic negativ (evapotranspirația este de 10-20 de ori mai mare decât cantitatea de precipitații), radiația solară este foarte puternică datorită
13 2015 lipsei norilor (în SaharaConferința ajunge la valoriNațională maxime pe de Terra), Software existența unorEducațional areale de presiune ridicată. Deșerturile permit eroziunea eoliană și distrugerea rocilor prin procese mecanice. În general, în regiunile de deșert sunt diferențe mari de temperatură de la zi la noapte. Deșerturile reprezintă, totuși, suprafețe cu resurse naturale deosebite: resurse de hidrocarburi, fosfați, energie solară, chiar ape subterane, roci de construcție, diferite minereuri și sare.
Poluarea – efecte ale activității umane asupra mediului Poluarea reprezintă contaminarea mediului înconjurător cu materiale care interferează cu sănătatea umană, calitatea vieții sau funcția naturală a ecosistemelor (organismele vii și mediul în care trăiesc). Chiar dacă uneori poluarea mediului înconjurător este un rezultat al cauzelor naturale cum ar fi erupțiile vulcanice, cea mai mare parte a substanțelor poluante provine din activitățile umane. Clasificarea tipurilor de poluare. Poluareaeste de mai multe tipuri: 1. după elementele calitative: -poluare fizică (cu radiații, sonoră, termică) - poluare chimică - poluare microbiologică - poluare electromagnetică - poluare estetică 2. după domeniu: - poluarea aerului - poluarea apei - poluarea terenurilor (solurilor), degradarea acestora -mediului de viață (învelisului biotic), modificareapeisajului.
Poluareaaerului Aerul constituie o componentă de bază a mediului înconjurător, care, prin proprietățile fizice, chimice și termice, întreține viața pe planeta noastră. Prin gazele componente, aerul, împreună cu apa, stau la baza tuturor proceselor biotice ce caracterizează lumea vie. O funcție esențială a lumii vii – respirația – prin care se realizează schimbul de materie și energie între învelișul biotic și atmosferă nu ar fi posibilă în absența oxigenului, element de bază al compoziției aerului. De asemenea, atmosfera mijlocește schimbul de energie între radiația solară și suprafața terestră, care stă la baza majorității proceselor și fenomenelor fizice și biotice. De aceea, o problemă importantă a geografiei mediului înconjurător o reprezintă studierea calității aerului prin prisma rolului pe care îl are în întreținerea și dezvoltarea lumii vii. Datorită însă activităților umane, se observă în ultimul timp unele modificări ale compoziției aerului atmosferic, îndeosebi în apropierea unor întreprinderi industriale și în orașe, modificări care de cele mai multe ori influențează negativ calitatea lui. Ansamblul acestor schimbări fizice, chimice sau termice ale compoziției și calității aerului au efecte negative asupra învelișului biotic și activităților umane. Ele constituie poluarea aerului.
14 2015
Orașele celeConferința mai poluate din Națională lume sunt: Tokyo, de Software Ciudad de Mexico, Educațional Los Angeles. Atmosfera – se constituie drept una dintre cele mai importante componente ale planetei noastre. Prin intermediul atmosferei, Pamântul primește radiația solară. Variate forme de viață existente pe Terra sunt un rezultat firesc ale energiei solare pătrunse în atmosferă și supuse unei puternice influențe determinată de circulația maselor de aer. Atmosfera „cronometrează” modificările lente sau bruște ce au loc în relațiile pamânt- atmosferă, sistem bazat pe un riguros echilibru termic, orientat atât de către mecanisme naturale, cât și de către cele artificiale. Influențarea directă sau indirectă a atmosferei duce la modificări sensibile în întreaga biosferă- respectiv asupra solului, aerului și apei care acoperă suprafața planetei și care cuprind toate viețuitoarele. Atmosfera este supusă unor acțiuni din ce în ce mai puternice de degradare, fenomen cu consecințe locale, cât mai ales cu efecte globale (pe scară planetară, asupra echilibrului natural și structurile ecosistemului). Principalele surse de poluare a atmosferei Sursele principale de poluare a atmosferei, într-o serie de procese bio și geochimice își au originea în primul rând în procesele de ardere. Poluarea atmosferei poate avea, de asemenea, o origine naturală (erupții vulcanice, fenomenul incendierii pădurilor ș.a.). Oricum, poluanții sunt eliberați în atmosferă. Parte dintre aceștia revin (odată cu ploaia sau ca urmare a unor cauze mecanice) pe sol sau în apă, altele rămân în aer, se asociază și dau naștere la fenomene ca smogul fotochimic, cu consecințe grave pentru organisme și echilibrul natural și aspura climei Pământului. Sursele de poluare a atmosferei, cu caracteristici de puternică influență asupra balanței termice sunt multiple. Un prim loc îl dețin industriile: chimică, petrochimică, termoenergetică, siderurgică, metalurgiei nefieroase, cimentului, ramuri în plină dezvoltare pe întregul Glob, devenind o puternică amenințare pentru sănătatea omului. Poluarea aerului și fenomenele meteorologice O influență considerabilă asupra răspândirii poluanților în aer o au fenomenele meteorologice, iar dintre acestea, în mod deosebit, stratificarea termică a aerului, vântul, precipitațiile. Stratificarea termică a aerului – care poate fi stabilă sau instabilă – influențează dispersia verticală a poluanților. Astfel, o stratificație stabilă împiedică difuzia poluanților în înălțime, determinând o concentrare a acestora la sol, în apropierea sursei. Stratificația instabilă favorizează însă această difuziune. Vântul, prin direcție și intensitate, influențează răspândirea pe orizontală a poluanților. Astfel, în raport de poziția centrelor populate, un obiectiv industial trebuie să fie amplasat într-o direcție opusă direcției predominante a vântului. Situația de calm atmosferic (absența vântului) duce la concentrarea populațiilor în apropierea sursei de emisie Precipitațiile contribuie la trecerea substanțelor poluante din atmosferă pe sol, influențând negativ vegetația și solul. Astfel, dioxidul de sulf (SO2) se poate combina cu apa, formând acidul sulfuric, care este dăunător plantelor. Dintre celelalte elemente meteorologice, menționăm ceața, care contribuie la concentrarea poluanților și formarea smog-ului, umezeala aerului, nebulozitatea ș.a.
15 2015
Dispersia Conferințapoluanților din aer Națională este influențată de – alături Software de starea Educaționalfizică a atmosferei – de ceilalți factori fizico-geografici, cum ar fi: dispunerea formelor și unităților de relief, prezența sau absența suprafețelor forestiere ș.a.
Măsuri de combatere a poluării aerului În vederea combaterii poluării aerului s-au stabilit norme de concentrații maxime admisibile ale poluanților atmosferici și s-au elaborat legislații corespunzătoare. Dintre măsurile de combatere și evitare a poluării aerului, amintim: • folosirea unor tehnologii nepoluante, • amplasarea corespunzătoare a surselor de poluare, • recuperarea reziduurilor, • folosirea instalațiilor de purificare a emisiilor. Principalele modalități de păstrare a calității aerului sunt: • Reducerea și chiar eliminarea degajării în atmosferă a substanțelor poluante – se poate realiza prin îmbunătățirea tehnologiilor în industriile ce poluează atmosfera și în motoarele cu ardere internă, deci captarea, încă de la sursă, a acestor substanțe. • Diminuarea răspândirii poluanților în aer – se realizează – în condițiile în care nu există filtre de reținere sau se utilizează tehnologii cu poluare ridicată – prin dispersarea poluanților la mare înălțime sau funcționarea numai în situațiile meteorologice care favorizează dispersia lor. Un rol însemnat în protecția aerului centrelor polpulate îl are amplasarea industriilor poluante departe de acestea; de asemenea, în mod indirect, calitatea aerului poate fi îmbunătățită prin creșterea spațiilor verzi, care influențează fenomenele meteorologice și asigură o circulație mai rapidă a diferitelor gaze (consumul CO2 și eliberarea O2). S-a observat că, acolo unde se aplică aceste măsuri, gradul de impurificare a aerului s-a redus simțitor. Poluarea apelor Existența apei în natură a fost comparată adesea cu sângele din corpul omenesc sau cu seva unui copac, care hrănește și oxigenează toate celulele. Dar apa poate și dăuna atunci când transportă poluanți. Viața pe Pământ este dependentă de apă. Totalul apei pe Glob este de aproximativ 1,39 miliarde de km3, din care 96,5% se află în Oceanul Planetar. Apa dulce reprezintă 3,5% din volumul total de apă al hidrosferei. Specialiștii apreciază însă că din toată apa dulce, utilizabili ar fi cca 40000 KM3, din care, fără a se produce dereglări, se pot folosi anual numai 20000 km3. Fiecare om consumă în medie 3 litri de apă pe zi, iar corpul nostru este compus în proporție de peste 60% din apă. Pentru un kilogram de materie vegetală, plantele vehiculează între 230-1000 litri de apă (după specie și climat), care apoi este evaporată. Pentru o tonă de nutreț verde se consumă cam 11000 m3 de apă. Un pom evaporează, în medie, cca 200 litri de apă pe zi.
16 2015
Creșterea Conferința demografică, concentrările Națională urbane, de ridicareaSoftware nivelului Educațional de trai, progresul igienei măresc continuu consumurile casnice de apă. Așezările omenești și mai ales orașele solicită pentru fiecare locuitor între 40-400 litri /zi. Modernizarea agriculturii și extinderea suprafețelor irigate cer cantități impresionante de apă. Astfel, pentru irigarea unui hectar se apreciază o medie de cca 10000 m3/an. Pe de altă parte, saltul făcut de industrie, a dus la utilizarea unor volume uriașe de apă în procesul de producție. În multe cazuri, apa poate fi socotită chiar materie primă a industriei. Apele sunt supuse celor mai active procese de poluare și degradare. Se creează astfel situații îngrijorătoare pentru viața plantelor, animalelor acvatice, omului însuși. Apele curgătoare se transformă treptat în „canale de colectare” ale reziduurilor civilizației contemporane. O serie de mari râuri europene (Volga, Rinul, Tamisa, Sena), marele lacuri din zonele industriale ale Italiei, ale S.U.A. au devenit improprii condițiilor normale de viață. Marile proiecte hidrotehnice- diguri, canale, schimbarea cursurilor unor ape, provoacă consecințe ecologice încă greu de apreciat. Poluarea apelor curgătoare duce implicit la degradarea mărilor și oceanelor, vastele întinderi albastre ce dețin resurse de dimensiuni încă nevalorificate. În afara poluării acestora prin intermediul apelor curgătoare, intervine din în ce mai activ poluarea directă, ca urmare a transporturilor maritime. Poluarea solului Solul, prin toate calitățile pe care le deține, constituie unul dintre principalele resurse naturale, sursa de bază, de existență a omenirii. El este „suportul” agriculturii, organizării satelor, orașelor, a întregii existențe. Dimensiunile utilizării solului sunt în aparență infinite. În realitate există un fond funciar limitat, supus unor acțiuni restrictive, din ce în ce mai vizibile. Acțiunile omenești masive, bruște, pe teritorii imense, intervențiile directe prin despăduriri, organizarea de mari șantiere hidrotehnice sau de altă natură, provoacă modificări majore în peisajele geografice, schimbarea unor echilibre climatologice și biologice. Suprafețe imense sunt, de asemenea, supuse eroziunilor, alunecărilor de teren, inundațiilor, torențialității. Prin utilizarea mediocră a solului (defrișările, pășunatul excesiv, cultura plantelor pe soluri în pantă) și prin gestionarea mai puțin rațională a resurselor de apă, ar însemna, ca în 45 de ani, o suprafață de 1,2 miliarde hectare (echivalând cu suprafața Chinei și Indiei la un loc) să sufere o degradare moderată sau extremă a solurilor. În acest context, este evidentă necesitatea regândirii organizării activităților economice și adoptarea unui comportament adecvat d.p.d.v. ecologic și social. De modul în care omenirea știe să gestioneze resursele Terrei și să protejeze natura depinde moștenirea ce va fi lăsată generațiilorurmătoare. „Marile probleme ale ocrotirii naturii, așa cum sunt în prezent, sunt în realitate strâns legate de acelea ale supraviețuirii omului insuși pe Pamânt”(Jean Dorst). Bibliografie și resurse web: • „Geografie. Geografia mediului înconjurător. Probleme fundamentale ale lumii contemporane. Manual pentru clasa a XI-a”, autor Octavian Mândruș, editura CORINT • „Geografia mediului înconjurător. Manual pentru clasa a XI-a”, autori: Victor Tufescu, Grigore Posea, Aurel Ardelean, EDP București
17 2015
• „GeografiaConferința populației și Naționalăașezărilor omenești”, de Software autor Vasile Cucu, Educațional EDP București 1974 • „Geografia populației, autori: George Erdeli, Liliana Dumitrache, ed. CORINT, București 2006 • http://www.ecomagazin.ro/despaduririle-si-urmarile-lor-catastrofale/ • http://biblioteca.regielive.ro/referate/agronomie/despadurirea-224240.html?ref=doc3 • http://ro.wikipedia.org/wiki/De%C8%99ertificare • http://ro.wikipedia.org/wiki/De%C8%99ert • http://ro.wikipedia.org/wiki/Poluare Colegiul Economic „Dimitrie Cantemir”, Suceava Numele echipei: ECOLOGIȘTII Foit Ecaterina Daniela – profesor de Tehnologia Informației și a Comunicațiilor Morar Elena Dana – profesor de Geografie Cazacu Mihaela – elevă în clasa a XI-a D Midon Vasile – elev în clasa a XI-a D
18 2015
AgresivitateaConferința verbală Națională şi comportamentalăde Software Educațional
Violenţa este tot ceea ce desfigurează condiţia umană. “Dacă societatea ar plasa educaţia în centrul atenţiei, închisorile ar deveni muzee, poliţiştii ar deveni poeţi, iar psihiatrii ar deveni muzicieni” Augusto Cury. În mod tradiţional şcoala este locul de producere şi transmitere a cunoaşterii, de formare a competenţelor cognitive, de înţelegere a sensului vieţii şi a lumii care ne înconjoară, de înţelegere a raporturilor cu ceilalţi şi cu noi înşine. În acest context, a vorbi despre violenţă acolo unde ne aşteptăm să găsim cele mai bune condiţii pentru formarea şi dezvoltarea armonioasă a personalităţii, poate părea un fapt cel puţin neverosimil şi totuşi… Comportamentul deviant Prin devianţă sau comportament deviant se înţelege, cel mai adesea, distanţarea semnificativă a individului sau a unor grupuri umane de la normele de conduită şi de la valorile sociale acceptate într- un spaţiu cultural determinat, într-o anumită societate. Devianţa are conţinutul cel mai larg, incluzând atât comportamente atipice tolerate de societate (de exemplu abaterile de la linia modei), cât şi actele de conduită de mare periculozitate, prin care se încalcă valorile şi normele fundamentale ale societăţii (de exemplu omuciderile, furtul ş.a.m.d.) Abaterea de la normele şi valorile sociale nu exprimă numai o discordanţă negativă. Distanţarea semnificativă, pe linia progresului, faţă de sistemul normelor şi valorilor specifice unei societăţi conservatoare, reacţionare, se subsumează tot termenului de "devianţă socială", dar are un sens pozitiv. Agresivitatea şi violenţa caracterizează cele mai multe comportamente deviante, majoritatea actelor infracţionale. Agresivitatea, "formă de comportament ofensiv al individului, care se consumă în plan acţional sau verbal, constituind reacţia sa la o opoziţie, reală sau imaginară, din partea celorlalţi"1, are la om manifestări extrem de variate - de la actele de violenţă (apelul la forţă, cruzime, distructivitate) până la formele mai mult sau mai puţin camuflate, derulate în plan simbolic (scrisori şi telefoane de ameninţare, anonime, insulte etc.) Natura biologică sau culturală, înnăscută sau învăţată a comportamentelor agresive constituie şi în prezent obiectul unor controverse ştiinţifice. În susţinerea tezei caracterului înnăscut al agresivităţii sunt invocate cercetările etologului Konrad Lorentz, laureat, în 1973, al premiului Nobel pentru fiziologie şi medicină, care consideră că instinctul de agresiune, chiar intraspecie, are în principal funcţii pozitive: împiedicarea epuizării hranei din teritoriu, menţine ordinea ierarhică şi, prin selecţie naturală, conservă proprietăţile vitale ale speciei2. deşi Konrad Lorentz nu a extrapolat la om toate funcţiile agresivităţii, totuşi, în concepţia sa, omul - care nu este rău de la natură - nu este nici atât de bun pentru a corespunde cerinţelor vieţii sociale moderne. Instinctul de luptă s-ar manifesta la toate animalele superioare, iar agresivitatea ar fi o fatalitate. "Eu sunt convins - scria Konrad - că
1 Ana Tucicov-Bogdan, Agresivitatea, în Dicţionar de psihologie socială, Bucureşti, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1981 2 vezi Der Sogenate Böse - Zur Naturgeschichte der Aggresion,1963
19 2015 agresivitatea esteConferința un resort al comportamentului Națională de animal Software şi uman totEducațional atât de vital şi tot atât de independent ca şi foamea, frica şi sexualitatea". Se ajunge astfel la concluzia: toţi se luptă cu toţi, lupta are un caracter permanent în natură şi în societate, concluzie care aminteşte de concepţia reacţionară a lui Thomas Hobbes (1588-1679) despre om "lup faţă de alt om" (homo homini lupus) şi despre "starea naturală" (de dinaintea apariţiei statului) a oamenilor "războiul tuturor împotriva tuturor" (bellum omnium contra omnes). De cealaltă parte, cei care susţin teza caracterului achiziţionat, dobândit, învăţat al agresivităţii fac trimitere la studiile psihosociologice, în special la psihosociologia imitaţiei3. Din multitudinea experimentelor care probează rolul învăţării observaţionale (al imitaţiei) în însuşirea şi aplicarea comportamentului agresiv, reproducem într-o formă prescurtată unul din studiile lui Albert Bandura şi colaboratorii: trei grupuri de copii preşcolari au vizionat un film în care un adult comitea acte agresive asupra unei păpuşi de hârtie. Sfârşitul filmului era diferit: o dată se încheia cu lăudarea şi recompensarea persoanei agresive, altă dată cu pedepsirea ei şi, în fine, în al treilea caz, agresivitatea nu era nici recompensată, nici reprimată. După vizionarea filmului, grupurile de copii au fost lăsate să se joace în camere speciale, unde se aflau aceleaşi jucării ca în film. Cercetătorii au observat că membrii grupului care au vizionat filmul cu finalul în care se recompensează agresivitatea au imitat mai mult modelul agresiv decât ceilalţi. Când s-a promis recompensă pentru imitarea modelului, copiii au imitat tot ce au văzut în film, indiferent de sfârşitul lui. Rezultă de aici că agresivitatea se dobândeşte prin învăţare socială şi că un rol important în comiterea actelor deviante îl au mijloacele de comunicare în masă. Criminalitatea crescută se datorează influenţei nefaste a mass-mediei. În acest sens, statisticile sunt concludente: în Germania săptămânal sunt prezentate la televiziune, în medie, 80 de omoruri, în Japonia, zilnic, 40 de omucideri, iar în S.U.A. 10 crime pe oră. Explicaţiile biologizante, ca şi cele psihologizante ale agresivităţii suferă prin unilateralitatea lor. "La originea fenomenului de agresiune - remarca Friederich Hacker în lucrarea Imitation of Film - Mediated Agressive Models - se întâlneşte jocul reciproc al factorilor eredităţii, influenţele psihologice şi culturale, structura sistemului nervos central, de asemenea, mecanismele hormonale şi modelele sociale". Frustrarea şi declanşarea agresivităţii Apariţia neaşteptată a unui obstacol real sau imaginar în calea atingerii scopului, acţiunilor umane dă naştere unor acte haotice, nestructurate, ineficiente, ca urmare a suspendării pentru moment a controlului cortical şi a surescitării subcorticale (emoţia de mânie). Această stare de tensiune emoţională acompaniată de modificări neurovegetative (creşterea tensiunii arteriale, accelerarea pulsului, ridicarea nivelului de glucoză în sânge etc.), numită frustrare, generează la cei mai mulţi indivizi comportamente agresive. Teoria frustrare - agresivitate, lansată în anul 1939 de N.E. Miller, J. Dollard şi L.W. Doob, explică în unele cazuri declanşarea agresivităţii. Dar nu toate stările de frustrare generează agresivitate. Tiberiu Bogdan sintetizează astfel situaţiile în care frustrarea generează agresivitate: 1) când actul frustrant poate fi atribuit unei persoane rău-voitoare; 2) când cultura sau subcultura în care s-a socializat individul impune un răspuns agresiv; 3) dacă situaţia frustrantă se datorează unei persoane
3 vezi Pavel Mureşan, Ce este imitaţia?, Bucureşti, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1980.
20 2015 considerate ostile;Conferința 4) dacă respectiva Națională situaţie are de mare Software forţă de incitaţie. Educațional Frustrarea nu provoacă agresivitate la persoanele astfel socializate, cărora orice comportament agresiv le repugnă, ca şi la persoanele care au învăţat să orienteze energia psihică produsă de starea de frustrare în direcţia unei acţiuni social-dezirabile. Făcând distincţia între starea de frustrare (reacţie momentană) şi sentimentul de frustrare (tensiune psihică de lungă durată) şi fără a absolutiza legătura frustrare - agresivitate, trebuie să recunoaştem că la originea unor comportamente deviante se află, într-adevăr, reacţiile emoţionale produse de frustrare. Caracterul preponderent învăţat (achiziţionat) al comportamentelor deviante A vorbi despre caracterul preponderent achiziţionat al comportamentelor deviante înseamnă a sublinia rolul mediului natural şi social în producerea actelor atipice. Modificarea comportamentului (învăţarea) are, în principal, un caracter social. În prezent, toate modelele explicative ale comportamentelor deviante (ca şi ale comportamentelor normale) iau în consideraţie atât situaţia (factorii de mediu), cât şi personalitatea. Stimulii din mediul înconjurător nu acţionează nemijlocit, ci prin intermediul personalităţii, care, la rândul ei, se formează sub influenţa culturii, a societăţii. În toate modelele explicative ale comportamentelor deviante recunoaştem interacţiunea dintre mediu şi personalitate. Legea efectului (formulată în 1930 de psihologul E.L. Thorndike) ne ajută să înţelegem comportamentele umane. prin tot ceea ce face, omul încearcă să obţină satisfacţii şi să evite insatisfacţiile. Învăţarea umană - conform legii amintite - este determinată de efectul la care ajunge subiectul prin învăţare. Dacă efectul produce plăcere, comportamentul este învăţat (repetat de individ); dacă, dimpotrivă, efectul este neplăcut, atunci repetarea respectivului comportament este evitată. De ce se comit atunci şi chiar se repetă actele antisociale, cu toate interdicţiile şi ameninţările, cu sancţiuni dintre cele mai grave mergând până la pedeapsa capitală? Legea secvenţei temporale (stabilită în 1950 de O.H. Mowrer) arată că atunci când un comportament are urmări pozitive şi negative echiprobabile, dar diferit plasate în timp, acţiunea va fi determinată de consecinţa cea mai apropiată în timp. În cazul infracţiunilor, efectul imediat produce satisfacţie (consumul de băuturi, eliberarea de tensiune etc.); neplăcerea (privarea de libertate, amenda etc.) este mai îndepărtată în timp. Conform teoriei lui Mowrer, infractorul comite actul antisocial pentru că sancţionarea negativă este mai îndepărtată în timp decât gratificaţia. La aceasta se mai adaugă şi credinţa infractorilor că nu vor fi identificaţi. Incertitudinea efectelor negative îndepărtate face ca recompensa imediată să fie mai stimulatoare. dacă lucrurile stau aşa, aplicarea imediată a sancţiunilor negative constituie cea mai bună modalitate de prevenire a recidivei, de combatere a infracţionalităţii. Violenţa în mediul şcolar este un fenomen destul de complex, cu o diversitate de forme de manifestare care justifică folosirea terminologiei specializate, rafinate: şcoala este spaţiul de manifestare a conflictului între elevi, între adulţi şi elevi, iar raporturile de forţă sau planul în care se consumă conduitele ofensive – verbal, acţional, simbolic - sunt variabile importante în înţelegerea fenomenului. Prin violenţă desemnăm orice comportament al cărui scop este prejudicierea sau distrugerea victimelor. Pentru a putea preveni si combate agresivitatea este necesară:
21 2015
• păstrarea calmuluiConferința şi autocontrolului; Națională de Software Educațional • gândirea pozitivă; • me n ţinerea deschisă a căilor de comunicare; • flexibilitate şi perseverenţă; • evitarea jignirilor, umilirilor, duritătii excesive şi nemotivate; • oferirea dragostei necondiţionate; • implinirea nevoilor afective ale adolescenţilor; • acordarea atenţiei depline pentru ca adolescentul să se simtă iubit, respectat, valoros; • canalizarea resurselor adolescentului spre activitati sportive, de relaxare, activităti plăcute, discuţii cu o persoana mai matură; • învăţarea unor tehnici de respiraţie, de calmare şi control; • rezolvarea problemelor familiale; • controlul mai strict al lecturilor, programelor TV urmărite, etc.
În faţa oricărei fricţiuni, supărări sau crize dintre elevi, profesori sau dintre elevi şi profesori, cel mai bun răspuns este să nu se dea nici un răspuns. În primele 30 de secunde în care suntem tensionaţi comitem cele mai mari greşeli, cele mai mari grozăvii. În momente de mare tensiune, fiţi prieten cu tăcerea, respiraţi adânc. Emoţia intensă închide capacitatea de a ne accesa memoria blocând raţiunea şi capacitatea de a gândi. Astfel, reacţionăm din instinct, ca animalele şi nu ne folosim inteligenţa. Încercaţi să nu daţi lecţii de morală agresorului pentru că emoţia agresorului este tensionată, iar inteligenţa sa este blocată. Trebuie să-l încânţi cu un gest neaşteptat. Cum ajutăm un elev care a greşit, a agresat, a avut reacţii inadmisibile? Unul dintre cele mai mari secrete este folosirea tehnicii laudă/critică. Lauda stimulează bucuria, iar bucuria deschide ferestrele memoriei. Câteva momente mai târziu, puteţi să-l criticaţi, şi să-l faceţi să reflecteze asupra greşelii comise. Fiinţa umană cea mai agresivă se topeşte în faţa unei laude, şi în felul acesta, rămâne dezarmat şi poate fi ajutată.
Bibliografie Adina Chelcea, Septimiu Chelcea, Cunoaşterea de sine - condiţie a înţelepciunii, editura Albatros, Bucureşti, 1986.
Colegiul Economic „Dimitrie Cantemir” Suceava Prof. Iordache Anca Paraschiva Elev Vasile Radu Claudiu
22 2015
Atlas de Conferințaanatomie Națională de Software Educațional
„Fiecare om este autorul propriei sale sănătăţi sau boli” Considerăm util un asemenea proiect deoarece el vine în completarea cunoştinţelor dobândite în cadrul orelor de anatomie şi fiziologia omului, permiţând elevilor să îşi lărgească perspectivele şi să îşi creeze o imagine de ansamblu care să integreze toate cunoştinţele dobândite cu privire la corpul omenesc. În plus, prin tematica sa, acest proiect asigură corelarea datelor teoretice cu realităţi practice, venind în sprijinul dorinţei elevilor de a trăi sănătos. Dreptul la sănătate este unul din drepturile fundamentale ale omului. Conform Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, sănătatea individuală a individului este definită drept „o stare de bine fizică mintală şi socială, şi nu doar absenţa bolii sau a infirmităţii". Din perspectiva publică, sănătatea constituie, datorită imenselor sale implicaţii individuale, sociale şi demografice, unul dintre elementele cele mai vizate de politicile şi strategiile guvernamentale din întreaga lume. În acest sens, în 1977 statele membre ale Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (inclusiv România), au decis în mod unanim că "ţelul social principal al guvernelor şi OMS în decadele viitoare, să fie realizarea unei stări de sănătate a întregii populaţii a Globului, care să permită tuturor oamenilor să ducă o viaţă productivă din punct de vedere economic şi social.” Prin elaborarea unui proiect pe teme de anatomie s-a urmărit promovarea cunoştinţelor corecte privind diferite aspecte ale organsmului uman, sănătăţii acestuia şi formării de atitudini şi deprinderi indispensabile unui comportament responsabil şi sănătos. Şcoala, prin autoritatea morală pe care o are, este un loc ideal pentru transmiterea acestor cunoştinţe de educaţie pentru sănătate elevilor şi are abilitatea şi capacitatea de a cuprinde şi de a se adresa, în timp, unui procent ridicat din populaţie. Obiectivele urmărite în cadrul proiectului vizează: • Promovarea cunoaşterii noţiunilor de bază ale corpului omenesc; • Funcţionarea optimă din punct de vedere somatic, fiziologic, mintal, emoţional, social şi spiritual; • Formarea unui stil de viaţă sănătos.
ANATOMIA este ştiinţa care se ocupă cu studiul formei şi structurilor corpului omenesc viuîn dinamica ontogenetică şi funcţională. Obiectul de studiu al anatomiei este corpul uman, ca sistem biologic în continuă evoluţie. Descrierea analitică (forma, mărimea, consistenţa, culoarea, poziţia, modul de fixare) a părţilor componente ale subsistemelor corpului uman reprezentintă conţinutul anatomiei descriptive sau anatomiei sistematice. Pe baza datelor descriptiv-analitice s-a dezvoltat anatomia topografică. Ea studiază raporturile dintre elementele şi structurile subsistemelor, descriindu- le în planuri succesive, de la suprafaţă în profunzime. Studiul suprafeţelor regiunilor corpului se realizează în cadrul anatomiei clinice sau anatomiei pe viu. Evoluţia şi diversitatea morfologiei omului în timp şi spaţiu sunt studiate de o ramură a anatomiei numită antropologia fizică sau anatomia generală. Artiştii plasticieni au fost dintotdeauna interesaţi de cunoaşterea morfologiei corpului uman şi prin eforturile lor s-a dezvoltat o nouă ramură a anatomiei numiră anatomia artistică. Forma corpului
23 2015 uman şi a subsistemelorConferința componente Națională precum şi raporturilede Software dintre elemente, Educațional structuri şi subsisteme, suferă modificări în ontogeneză. Studiul creşterii şi diferenţierii, ca latură cantitativă, respectiv calitativă a procesului de dezvoltare a corpului uman se efectuează în cadrul anatomiei dezvoltării. Legile generale de organizare a lumii animale ce rezultă din corelarea tuturor cunoştinţelor asupra formei şi structurilor subsistemelor organismelor alcătuiesc obiectul de studiu al anatomiei filozofice. În funcţie de metode deosebim anatomia macro - de cea microscopică. Anatomia macroscopică este de fapt anatomia propriu-zisă în sensul larg şi înrădăcinat al cuvântului. Ea cuprinde studiul corpului omenesc considerat ca un întreg, a formei organelor şi raporturilor dintre ele. Anatomia microscopică studiază elementele şi structurile subsistemelor corpului uman cu ajutorul microscopului. Pătrunderea anatomistului în micro- şi inframicrostructură este determinată de necesitatea obiectivă a interpretării organizării macrostructurilor în dinamica lor funcţională şi ontogenetică. Fiziologia este ştiinţa care se ocupă cu studiul diverselor funcţii ale corpului uman şi reglarea acestora. Între formă, structură şi funcţie există o strânsă legătură, impunându-se o cercetare interdisciplinară (conceptul complementarităţii).
NIVELURI DE ORGANIZARE ÎN CORPUL UMAN Pentru a putea înţelege funcţionarea corpului uman ca întreg trebuie să evidenţiem nivelele structurale implicate pornind de la cel mai simplu până la cel mai complex: atomi→ molecule→ organite celulare→ celule→ ţesuturi→ organe→ sisteme de organe→ organism La nivel infrastructural corpul omenesc este format din structuri chimice: atomi, ioni, molecule. Moleculele formează organitele celulare din interiorul celulelor. Celula este unitatea de bază a materiei vii; la nivel celular se desfăşoară toate funcţiile necesare menţinerii vieţii. În timpul dezvoltării embrionare celulele se divid şi apoi se diferenţiază din punct de vedere structural şi funcţional. Un ţesut reprezintă un grup de celule asemănătoare, specializate în realizarea unor funcţii specifice. În organismul uman există 4 tipuri de ţesuturi: epitelial, conjunctiv, muscular şi nervos, fiecare cuprinzând tipuri şi subtipuri distincte. Organul reprezintă o asociere a unor ţesuturi diferenţiate în vederea îndeplinirii anumitor funcţii. Organele includ un grup de ţesuturi cu rol diferit; prin însumarea acestor roluri rezultă funcţia organului. Un grup de organe integrate ca structură şi funcţie formează un sistem. Sistemele corpului uman funcţionează în strânsă corelaţie pentru a asigura procesele bazale ale vieţii: protecţie, mişcare, suport, excitabilitate, transport, respiraţie, ingestie, digestie, excreţie, reproducere şi integrare (coordonarea tuturor activităţilor menţionate). Sistemele de organe se grupează, în funcţie de rolul îndeplinit, în trei mari categorii:
1. Funcţia de relaţie realizată prin - sistemul nervos - analizatori - sistem locomotor sistem osos - sistem endocrin sistem muscular
24 2015
Conferința Națională de Software Educațional 2. Funcţia de nutriţie realizată prin - sistemul digestiv - sistemul respirator - sistemul circulator - sistemul excretor
3. Funcţia de reproducere realizată de sistemul reproducător
Organismul reprezintă un tot unitar care rezultă din îmbinarea armonioasă şi funcţionarea tuturor sistemelor de organe.
Terminologia anatomică internaţională Principiile adoptate în Nomina anatomica sunt: 1. fiecare structură este desemnată printr-un singur termen; 2. fiecare termen din lista oficială trebuie să fie în limba latină, dar fiecare ţară are libertatea de a-l traduce în propria-i limbă în raport de necesităţile învăţământului; 3. termenii anatomici trebuie să aibă o valoare informaţională sau descriptivă; 4. nu se recomandă folosirea numelor proprii
Colegiul Naţional „Eudoxiu Hurmuzachi”, Rădăuți Echipa, Anatomiștii Coajă Andreea, elev Lăzărescu Antoneta, profesor, informatică Coajă Gabriela, profesor, informatică Băeşu Aspazia, profesor, biologie
25 2015
Aspecte Conferințapractice, Națională economice de Software și matematice Educațional despre bugetul personal și de familie (pentru economie)
În contextul social-economic actual este tot mai dificil să ne gestionăm bugetul personal și al familiei. Acest fapt a determinat includerea unei unități de învățare „Bugetul personal și de familie” în programa școlară pentru disciplina Economie Aplicată, studiată de elevi în clasa a a XII-a, la liceele tehnologice. Numărul mare al modificărilor legislative din ultimii ani cu impact financiar-comercial și fiscal a determinat apariția de noi taxe și impozite pentru contribuabili, fapt ce antrenează diminuarea veniturilor personale și ale familiei. Dezechilibrul economic creat de criza financiară a adus în atenția populației identificarea unor noi strategii de gestionare eficientă a bugetului. Deoarece bugetul național are o influență asupra bugetului populației este necesar ca și reprezentanții politici să aibă în vedere acest aspect. În cuprinsul lucrării informatice realizate pe această temă am încercat să surprindem atât aspecte teoretice cât și practice despre, formarea bugetului, tipuri de buget, categorii de cheltuieli, nișe bugetare accesibile și legale, finalizând cu aspecte legate de economisire și de investiții eficiente. Prin buget înțelegem, în diferitele sale forme, o estimare pe o perioadă de timp, a veniturilor și a cheltuielilor, previzionate. Perioada de timp pentru care se face o proiecție a bugetului poate fi pentru o zi, o lună, un an respective cinci ani. Persoanele mai meticuloase, cu o educație economic și cu capacitate puternică de anticipare a unor riscuri și oportunități financiare pot să realizeze previziuni pentru o perioadă mai mare de cinci ani. ”Chibzuința este mai mare ca bogăția”, este un proverb cunoscut și valabil îngestionarea finanțelor. Astfel, putem avea venituri foarte mari, dar, dacă vom efectua cheltuieli fără acoperire, ne vom trezi la un moment datcă ne aflăm în imposibilitate de a mai plăti, adică în insolvență iar de aici mai este un pas mic, până la declararea falimentului personal. Fiind oameni suntem supuși tentațiilor lumii moderne, ne este foarte greu să ne înfrânăm dorința de a nu avea ceva anume, ceea ce implică cheltuieli. Regulile de bază în gestionarea celtuielilor sunt: - Nu antrenați cheltuieli pentru bunuri inutile; - Identificați serviciile avantajoase, oferite de alții (agenți economici sau persoane fizice) (pachete de servicii, discaunt-uri pentru clienți fideli) Atenție! Externalizarea serviciilor de multeo rineîncurcă decâtsă ne descurce; - Achiziționați bunuri substituibile care vă confer aceeași utilitatete conomică, dar pe care le obțineți la un preț mai bun; - Realizați în producție proprie, tot ce se poate, valorificând la maxim, resursele personaleși ale familiei; - Evitați pe câtposibil, împrumuturile sub orice formă;
26 2015
Într-o economieConferința de piață funcționalăNațională cresc de oportunitățile Software de Educațional realizare a veniturilor datorită multitudinii potențialelor, surse de venit. Trebuie, însă să recunoaștem că mulți nu identifică oportunitățile sau cei ce le identifică nu realizează în timp util că, la pachet cu acestea, vin și neajunsuri provenite din diferite cauze. Aspecte demne de amintit sunt următoarele: - lipsa educației economice la nivelul întregii populații; - lipsa curajului populației apte de muncă de a înființa propria afacere, explicat tot din cauza necunoașterii; - menținerea mentalității conservatoare în rândul populației adulte, fapt ce dăunează deoarece tinerii nu sunt susținuți de familie pentru a-și realiza propria afacere; - lipsa preocupării de a dobândi experiență în ceea ce cere și oferă piața și nu în ceea ce vrem noi (unii nu acceptă să aibă o ocupație remunerată poate inferioară pregătirii și aspirațiilor personale dar care conferă totuși o stabilitate financiară și implicit emoțională). - lipsa unor programe ușor accesibile de susținere financiară pentru a lansa o afacere.
În concluzie, putem spune că liniștea vieții personale și de familie depinde foarte mult de cât de eficient ne gestionăm bugetul dar ca și condiție esențială trebuie mai întâi să investim în educația noastră economică.
Colegiul Economic ”Dimitrie Cantemir” Bejinariu Mărioara Cocuța, profesor economie Negrea Daniela, profesor matematica Roman Dan Traian, elev
27 2015
C++ ForConferința LAB Națională de Software Educațional
Portofoliu Informatică - Aplicaţii practice de laborator, clasele 9-10 Aplicaţia este un soft educaţional creat în limbajul Visual Basic pentru a fi folosit la orele de laborator la disciplina Informatică. Aplicaţia permite elevilor accesul rapid la noţiuni teoretice respectiv secvenţe de cod C++ specifice algoritmilor fundamentali, lucrului cu tablouri, programării modulare (funcţii), etc. Aplicaţia poate fi actualizată cu noi capitole vizând activitatea pe ani de studiu, fiind un instrument extrem de util elevilor pentru structurarea informaţiei, pentru regăsirea facilă a noţiunilor studiate.
Limbajul Visual Basic foloseşte programarea orientată pe obiect (OOP) şi permite lucrul cu ferestre, butoane şi alte facilităţi. Aplicaţiile devin astfel interactive, extrem de dinamice, cu interfeţe personalizate. Programul este integrat pe o pagină WEB editată online (tip blog) astfel încât orice utilizator să poată să descarce aplicaţia dorită rapid şi sigur. Fereastra aplicaţiei este dimensionată astfel încât utilizatorul să o poată folosi optim.
Efectuând dublu-click pe icon-ul de mai jos se deschide aplicaţia. Imaginea a fost editată în Photoshop.
28 2015
Pentru a accesaConferința informaţiile, utilizatorul Națională va face de click Software pe fiecare buton Educațional . Structurarea este atât pe orizontală, cât şi pe verticală. Meniul orizontal se deschide apoi pe verticală în stânga ecranului, fiecare capitol fiind structurat pe secţiunile Noţiuni teoretice, subcapitole specifice temei , Test de evaluare.
Cod Visual Basic pentru butonul Tablouri unidimensionale
Private Sub Button27_Click(ByVal sender As System.Object, ByVal e As System.EventArgs) Handles Button27.Click Button36.Visible = 0 Button37.Visible = 0 Button35.Visible = 0 Panel5.Visible = 0 Panel4.Visible = 0 nr.Visible = 0 Button17.Visible = 0 Button32.Visible = 0 nr.Visible = 0 Button33.Visible = 0 subp.Visible = 0 Button28.Visible = 0 Button1.Visible = 0 Button2.Visible = 0 Panel1.Visible = 0 Button4.Visible = 0
Exemplificare pentru capitolul Tablouri unidimensionale
29 2015
Conferința Națională de Software Educațional Utilizatorul poate alege astfel din lista de butoane aflată în stânga.
Pentru a verifica noţiunile teoretice din capitol, se poate susţine şi un test de evaluare tip grilă, cu butoane radio. Funcţia de calcul a notei va valida fiecare răspuns corect şi va adăuga 2 puncte din oficiu.
30 2015
Conferința Națională de Software Educațional Fragmente de cod Visual Basic din testul de evaluare If (RadioButton64.Checked = False And RadioButton65.Checked = False And RadioButton66.Checked = False) Then MsgBox("Completați toate câmpurile!") asd = 1 Else
If (RadioButton67.Checked = False And RadioButton68.Checked = False And RadioButton69.Checked = False) Then MsgBox("Completați toate câmpurile!") asd = 1 Else If (RadioButton70.Checked = False And RadioButton71.Checked = False And RadioButton72.Checked = False) Then MsgBox("Completați toate câmpurile!") asd = 1
End If End If End If
Aplicaţia este fiabilă şi portabilă pe orice configuraţie existentă în laboratoarele de informatică.
Bibliografie:
31 2015
Kovacs SandorConferința Limbajul Națională Visual Basic de Software EducaționalEditura Albastră 2002 Pavel Florin Moraru Informatică pentru liceu şi bacalaureat Editura Donaris 2013
Colegiul Naţional “Bogdan Petriceicu Hasdeu” Buzău Echipa, C++ For LAB Marinescu Marius Daniel elev Martin Elena profesor
32 2015
GoStudentConferința Națională de Software Educațional
Pachet de aplicaţii utile Informatică şi tehnologii Aplicaţia este un concept care reuneşte 4 utilitare create în limbajul Visual Basic pentru a fi folosite la orele de Tehnologia Informaţiilor şi Comunicaţiilor (clasa a 9-a), sau orice alt domeniu care presupune centralizarea documentelor, aplicaţiilor, temelor. Acestea sunt: Aplicaţia Calculator Aplicaţia Notepad Aplicaţia HTML Editor Aplicaţia Portofolio
Limbajul Visual Basic foloseşte programarea orientată pe obiect (OOP) şi permite lucrul cu ferestre, butoane şi alte facilităţi care determină crearea unor aplicaţii utile şi accesibile la orele de TIC şi Informatică. Aplicaţiile devin astfel interactive, extrem de dinamice, cu interfeţe personalizate. Pachetul GoStudent este integrat pe o pagină WEB editată online (tip blog), astfel încât orice utilizator să poată să descarce aplicaţiile dorite rapid şi sigur.(https://softwarebycs.wordpress.com/2014/12/29/gostudent/) Ferestrele aplicaţiilor au butoane de închidere, minimizare, maximizare. În momentul accesării unei opţiuni, aplicaţia prevede apariţia unui ToolTip pentru confirmarea acţiunii alese de utilizator. Aplicaţia a fost testată în timp real, în laboratoarele de informatică, de către mai mulţi utilizatori. În acest fel, s-au identificat sursele de blocaj, de conflict între acţiuni. Acestea au fost rezolvate în codul Visual Basic ataşat sursei. Din punctul de vedere al aspectului grafic, s-a optat pentru un design cât mai simplu, elegant, discret şi, totodată, s-au prevăzut efecte de culoare sugestive pentru fiecare acţiune.
33 2015
AplicaţiileConferința Calculator şi Notepa Naționalăd le pot de înlocui Software pe cele oferiteEducațional de platforma Windows, deoarece oferă facilităţi în plus şi permit elevilor să îşi însuşească noţiunile specifice disciplinei într-un context grafic mult superior. Aplicaţia HTML Editor aduce noutatea integrării editării paginii cu suport legat de limbaj precum şi vizualizarea în timp real a integrării codului în pagină. Este extrem de utilă la orele de TIC clasa a 9-a, permiţând elevilor să execute codul mult mai rapid şi să depaneze erorile apărute. Suportul de curs legat de limbaj poate fi descărcat şi de la adresa specificată ( https://www.sendspace.com/file/fam1wt ), fiind disponibil şi online ( https://softwarebycs.wordpress.com/2015/01/16/html-editor-teorie/ ). Aplicaţia Portofolio este utilă oricărui utilizator. În mediul şcolar, ea poate fi utilizată pentru a exemplifica elevilor modalitatea de organizare a fişierelor pe disc, operaţiile cu dosare (categorii, subcategorii) respectiv fişiere format .rtf. Codul Visual Basic implementează o interfaţă echilibrată care permite accesul la opţiunile meniului simplu şi dinamic.
Efectuând clic pe butonul Calculator se deschide aplicaţia.
Pentru a veni în sprijinul elevilor de clasa a 9-a care ar dori să o utilizeze, pe lângă funcţiile standard ale unui calculator are şi butoane pentru calculul rădăcinilor ecuaţiilor de gradul I, respectiv de gradul II. Aplicaţia funcţionează exact ca cea similară Windows şi permite calcule aritmetice precum şi apelul funcţiilor elementare uzuale. Aspectul grafic şi modul de lucru fac aplicaţia mai atractivă decât cea accesată la orele de TIC când se prezintă utilitarele oferite de Sistemul de operare Windows.
34 2015
Conferința Națională de Software Educațional Efectuând clic pe butonul Notepad se deschide aplicaţia.
Notepad este creată tot în limbajul Visual Basic şi constă într-un editor de text precum cel similar oferit de sistemul de operare Windows. Butoanele meniului aplicaţiei permit operaţii cu fişiere (New, Save, Open), operaţii specifice editării de text (Redo, Undo, Select All, Copy, Paste), operaţii specifice formatării textului (Font, Color) şi acces la funcţia de Help.
Fişierele existente se pot accesa la fel ca în interfaţa oferită de Windows, deci se poate utiliza aplicaţia la capitolul Editoare text, clasa a 9-a, disciplina TIC. Se pot prezenta astfel noţiunile introductive legate de operaţii cu fişiere, formatarea textului etc. Codul Visual Basic specific butonului File: Private Sub File_btn_Click(sender As Object, e As EventArgs) Handles File_btn.MouseClick Edit_panel.Visible = False Font_panel.Visible = False Font_btn.BackColor = Color.Transparent Help_Panel.Visible = False Help_Btn.BackColor = Color.Transparent Edit_btn.BackColor = Color.Transparent If File_btn.BackColor = Color.Transparent Then File_Panel.Visible = True File_btn.BackColor = Color.FromArgb(0, 122, 204) Else File_Panel.Visible = False File_btn.BackColor = Color.Transparent End If
35 2015
WebBrowser1.DocumentTextConferința = RichTextBox1.Text Națională de Software Educațional End Sub Efectuând clic pe butonul HTML Editor, se deschide aplicaţia.
HTML Editor e un editor de cod HTML care permite utilizatorului scrierea de cod şi vizualizarea efectului obţinut prin încărcarea permisă de butonul Preview, care funcţionează având în spate un browser internet (Internet Explorer). În acest fel, elevii nu vor mai fi nevoiţi să comute între cele două forme ale fişierului, eliminându-se o importantă sursă de erori (salvarea fişierului cu extensia potrivită, accesarea paginii după fiecare salvare etc.). Meniul aplicaţiei permite operaţii cu fişiere (New, Save, Open), opţiuni de editare (Code, Preview), operaţii specifice editării (Undo, Redo, Select All, Copy, Paste), formatarea textului (Font, Color), precum şi accesul la noţiuni de bază legate de codul HTML (Help). Schimbarea fontului folosit şi a culorii textului se realizează simplu şi rapid, prin apăsarea butonului Font din meniul aplicaţiei.
36 2015
Conferința Națională de Software Educațional
Editarea codului se face în fereastra de editare Code şi elevul are posibilitatea să vizualizeze efectul etichetelor şi tag-urilor utilizate, în timp real, uşurând astfel lucrul şi eliminând timpii de comutare între fereastra de editare şi cea de vizualizare în browser.
Codul Visual Basic specific butonului Preview: Private Sub RichTextBox1_TextChanged_2(sender As Object, e As EventArgs) Handles RichTextBox1.TextChanged WebBrowser1.DocumentText = RichTextBox1.Text sem = 0 End Sub
37 2015
Elevii au Conferințaposibilitatea de a Naționalăaccesa suportul de teoretic Software executând clicEducațional pe butonul Help şi mai apoi pe site-ul afişat (https://softwarebycs.wordpress.com/2015/01/16/html-editor-teorie/ ). Elementele de limbaj sunt structurate astfel încât să se coreleze şi cu programa de studiu.
Efectuând clic pe butonul Portofolio, se deschide aplicaţia.
Portofolio este un utilitar care poate fi folosit atât de către elevi, cât şi de către profesori, pentru a organiza documentele din activitatea şcolară şi nu numai. Aplicaţia a fost creată folosind facilităţile oferite de limbajul Visual Basic şi permite multiple operaţii cu fişiere organizate pe categorii, Meniul este atractiv şi accesul la diverse operaţii se face prin butoanele specifice. Elevii o vor putea folosi la orice disciplină pentru centralizarea temelor, proiectelor etc. Utilizarea facilităţilor este interactivă, dinamică. Efectul vizual legat de schimbarea discretă a culorilor pentru diverse operaţii este perceput de utilizator care recunoaşte dacă a efectuat operaţia dorită. (exemplu: închiderea ferestrei este nuanţată prin culoarea roşie a conturului).
38 2015
Conferința Națională de Software Educațional
Utilizatorii pot defini structura portofoliului arborescent (categorii :subcategorii fişiere format rtf. ) putând interveni ulterior cu modificări (ştergere, adăugare etc.). Dacă denumirile alese sunt mai lungi, se poate redimensiona fereastra efectuând “drag” pe bara verticală, după cum se vede în imaginile de mai sus. Aplicaţia permite şi trimiterea fişierelor pe desktop pentru acces mai rapid.
Portofoliile organizate cu ajutorul acestei aplicaţii se pot centraliza pe capitole de studiu astfel încât accesul la acestea să fie mai rapid. Profesorul poate evalua astfel gradul de realizare a temelor şi poate verifica portofoliul personal al fiecărui elev, mai apoi poate defini portofoliul clasei păstrând imaginea activităţii elevilor. Se poate încărca portofoliul pe o platformă de lucru care să fie accesibilă tuturor elevilor iar aceştia pot susţine teste simultan, pot accesa noţiuni teoretice etc. Pentru fiecare dintre aplicaţiile de mai sus, s-au conceput teste grilă pentru verificarea cunoştinţelor de bază. Întrebările au răspuns la alegere din 3 variante posibile (butoane radio) şi se derulează astfel încât nu se poate reveni prin modificarea răspunsului la o întrebare precedentă. Se elimină, astfel, posibilitatea ca elevii, cărora li se aplică testul simultan, să folosească răspunsurile colegilor lor. Pentru încurajarea elevilor, se vor acorda 2 puncte din oficiu.
39 2015
Exemplu deConferința test grila din aplicaţia Națională HTML Editor de Software Educațional
Bibliografie Kovacs Sandor - Visual Basic - Editura albastră, 2002 Pavel Florin Moraru - Informatică pentru liceu şi Bacalaureat - Editura Donaris, 2012 Scott Mitchell – Pagini WEB – Editura TEORA, 2005
Colegiul Naţional “Bogdan Petriceicu Hasdeu” Buzău Echipa, GoStudent Stoian Cosmin, elev Martin Ioana, elev Martin Elena, profesor
40 2015
OperațiiConferința logice Națională de Software Educațional
Proiectul „Operații logice este conceput pentru clasa a IXI-. Poate fi utilizat atât la lecțiile de logică, cât și la alte discipline, cum ar fi informatică, matematică. Propozițiile compuse sunt expresii logice alcătuite din: • Propoziții simple – variabile propoziționale – unite prin operatori propoziționali; propozițiile simple se simbolizează prin p, q, r, s, t; • Operatori propoziționali (sau logici) – functori, conectori, joncțiuni - care pot fi de forma &, v, →, ≡, w; Obsevație: În cadrul propozițiilor compuse nu contează atît de mult propozițiile simple, importantă fiind, mai degrabă, valoarea lor de adevăr. Propozițiile compuse reprezintă funcții de adevăr, adică valoarea logică a acestora (adevărat/fals) depinde de valoarea propozițiilor componente. Funcțiile de adevăr depind de modul în care se concretizează operațiile logice. Operațiile logice care: - Au o singură variabilă propozițională sunt de ordinul unu (monare); - Au două variabile propoziționale sunt de ordinul doi (binare). Cele patru operații logice de ordinul unu (monare) sunt următoarele: p Operații logice 1 1 1 0 0 0 1 0 1 0
Cele 16 operații de ordinul doi (binare) sunt următoarele:
Conjuncția
41 2015
Conferința Națională de Software Educațional Disjuncția exclusivă
Disjuncția inclusivă
Echivalența
42 2015
Implicația Conferința Națională de Software Educațional
Incompatibilitatea
Negația
43 2015
Rejecția Conferința Națională de Software Educațional
Replicația
Evaluarea competențelor dobândite se realizează atât la finalul fiecărei lecții cât și după parcurgerea întregului conținut, prin cele trei teste finale incluse în proiect. Proiectul își propune să prezinte, într-o manieră atractivă și intuitivă, modul în care pot fi utilizateinstrumentele de ordin logic, în activitățile publice și private desfășurate în contexte diferite.
Colegiul Național Mihai Eminescu Suceava Marius Costel Eși, lect. univ. dr. Popa Carmen Teodora, profesor informatică Adoamnei Ciprian, elev
44 2015
Conferința Națională de SoftwareMotto: Obiectul Educațional matematicii este atât de serios, încât este util să nu pierdem ocazia pentru a-l face puțin mai distractiv.( Blaise Pascal) Matematica ... altfel
Matematica ... altfel încearcă să pună la un loc și astfel la dispoziția celor interesați o gamă variată de informații legate de matematică: anecdote și istorioare, probleme distractive, preocupările unor matematicieni celebri pentru probleme elementare, părerile unor oameni de seamă despre matematică și despre rolul ei în viața noastră, dar și câteva biografii ale unor matematicieni celebri. Valențele educative ale notelor prezentate vin să trezească interesul pentru studiul acestei discipline. Elevii sunt atrași către o altfel de matematică, nu neapărat către cea plină de formule și teorii greu de perceput pentru unii elevi. Prezentarea ei sub formă distractivă, anecdote și istorioare matematice, biografiile unor matematicieni celebrii, toate la un loc crează o aură aparte a acestei regine a științelor – matematica. Partea plăcută a jocului, legătura unor teorii matematice cu aplicațiile directe din viața cotidiană, reprezintă obiectivele cadru mai ușor de atins ale acestei discipline. Spre deosebire de alte materii predate în școală, matematica realizează o ordonare a gândirii. Matematica nu este un ”cui” așa cum mulți elevi o percep. În funcție de modul în care este prezentată, ea poate fi abordabilă, plăcută. Idealul oricărui educator dedicat carierei didactice este de a atenua șocul pe care mulți îl resimt atunci când sunt puși să rezolve diferite probleme de matematică. Din păcate rigiditatea programei școlare și temele pentru diferitele examene naționale, nu oferă cadrul propice pentru o altfel de abordare a acestei discipline. Prin intermediul subiectelor propuse, materialul de față propune o abordare diferită a matematicii, venind în întâmpinarea opționalelor legate de această disciplină minunată. Subiectele propuse atrag atenția utilizatorilor săi prin varietatea lor, prin cunoștințele mai puțin teoretice pe care le implică. Prezentarea acestei teme își propune să deschidă apetitul cât mai multor elevi către această disciplină, mergând către depășirea noțiunilor teoretice cu care intră în contact în orele de matematică din cadrul școlilor, îndrumându-i către studiu individual, încurajându-i să studieze și ... o altfel de matematică! Bibliografie 1. Câmpan, Florica T.: Probleme celebre, Editura Tineretului, București, 1968. 2. Constantinescu, P.: Jocuri și probleme distractive, Editura Albatros, București, 1971. 3. Froda, Al.: Eroare și paradox în matematică, Editura Enciclopedică Română, București, 1971. 4. Onicescu, O.: Învățați ai lumii, Editura Albatros, București, 1971. 5. Peter, R.: Jocul cu infinitul, Editura Științifică, București, 1959. 6. Bobancu, V.: Caleidoscop matematic, Editura Niculescu, București, 2001. prof. Șlincu Doina-Gabriela, Școala Gimnazială Nr.8 Suceava elev Șlincu Șerban-Ștefan, Colegiul ”Național Petru Rareș” Suceava prof. Marcu Daniela, Colegiul Național ”Ștefan cel Mare” Suceava
45 2015
ÎnchisorileConferința comuniste Națională de Software Educațional
Proiectul realizat, deși atinge o coardă sensibilă, aduce în atenție o fațetă a regimului comunist din România, parte din istoria noastră recentă, care ar trebui cunoscută, conștientizată și niciodată repetată. În temnițele comuniste, sute de mii de români au fost arestațisub acuzația de „dușmani ai poporului”, condamnați, torturați și uciși, iar familiile lor hărțuite. După modelul sovietic, orice persoană care se opunea politicii comuniste sau catalogată drept burgheză, era redusă la tăcere, exterminată, deoarece reprezenta un obstacol în fața puterii absolute. Arestările, motivele arestării, condamnările, soarta victimelor erau învăluite mereu în mister și, asociate terorii instaurate, determinau o permanentă angoasă a populației. Simpla apartenență la o categorie socială, religioasă, etnică era suficientă pentru a fi o țintă: intelectuali renumiți au fost excluși din facultățișimarginalizați pentru că aveau „dosar prost” și trimiși pe posturi de muncitori necalificați pentru a-i umili; preoți, profesori, medici, politicieni sau simpli țărani, care au fost suspectați de „participare la organizații interzise de lege”, „uneltire împotriva ordinii sociale”, „manifestări dușmănoase la adresa regimului”, „activitate dușmănoasă împotriva statului socialist”, „complot contra regimului”, împotrivire la colectivizare și predarea cotelor agricole, acuzații de spionaj și alte asemenea acuzații, au fostarestați peste noapte, torturațide Securitate și închiși.Declarațiile celor acuzați, luate sub tortură, erau contradictorii și aberante. Autoacuzațiile smulse, alături de acuzațiile din rechizitoriu, apăreau într-o lungă motivație ce însoțea sentința care respecta șablonul: „muncă silnică (1 an - pe viață)”, „condamnare la închisoare (1 an – pe viață)”, „executare prin împușcare” etc. O altă rotiță în „mecanismele terorii” a fost „reeducarea” pusă la punct la Kremlin, sub atenta supraveghere a lui Stalin, în România cunoscută sub numele de „Fenomenul Pitești” sau „Experimentul Pitești”. Spre deosebire de clasicele tehnici de tortură cum ar fi bătăile crunte, schingiuirile, înfometarea, frigul, carcera etc, unicitatea „reeducării” de la Pitești consta într-un proces de spălare a creierelor, proces prin care victima devenea torționarul camarazilor săi de suferință. Pe data de 16 iunie 1964, sub presiunile internaționale, temnițele comuniste își deschideau porțile. Vinovați de „uneltire contra ordinii sociale”, foștii deținuți politici au suferit, însă, și după „marea eliberare” din 1964, fiind periodic chemați la Securitate, bătuți, urmăriți și amenințați. Informația este destinată în principal tinerilor interesați de subiect, website-ul punându-le la dispoziție un minim de informație cu simplul scop de a stârni curiozități și de a încuraja la aprofundări ulterioare ale temei elaborate. Designul modern și interfața intuitivă a website-ului asigură eficiența și buna calitate a navigării în timp ce cromatica, imaginile sugestive și a fundalul sonor alessusțin austeritatea subiectului. Website-ul este împărțit pe patru pagini, pretutindeni aflându-se o bară de navigație discret animată ce permite navigarea către restul paginilor. Imediat poate fi sesizat antetul paginii ce include titlul și subtitlul proiectului, evidențiate de un font lizibil și un background deosebit. Fundalul sonor este asigurat de funcția audio (HTML), player ce poate fi afișat (ascuns) sau pornit (oprit) cu simpla apăsare a unui click.
46 2015
Pagina de Conferințaîntâmpinare „ACASĂ” Națională include o deserie Software de imagini autentice, Educațional sugestive, a unor celule, penitenciare și camere de tortură, fiind dispuse folosindu-se efectul Parallax Scroll ce asigură și cursivitatea derulării paginii. Cea de-a doua pagină, pagina „GALERIE”, aduce în plus la bara de navigație opțiunea „Dicționar”,realizată cu ajutorul funcției select (HTML), care permite buna înțelegere a terminologiei întâlnite în continuare. Precedate de câte un subtitlu sugestiv, sunt așezate pe centrul paginii două galerii ce includ biografii despre zece personalități selectate și informații despre opt dintre marile centre de detenție ale vremii. Tranzițiile din cele două galerii sunt realizate folosind JAVASCRIPT (jQuery) și CSS. A treia secțiune a website-ului („LOCAȚII”) include harta României care ocupă mare parte din pagină, pe care sunt localizate (pe categorii) penitenciarele, cu ajutorul unor vectori sugestivi sub forma unor map-marker-i (location pin). În urma unui click, acești vectori realizează o tranziție discretă și afișează informații suplimentare despre locația aleasă. Locațiile pot fi afișate în funcție de categoria lor, categorie ce poate fi aleasă dintr-o listă de tip radio button. Ultima pagină a website-ului, „IMPLICĂ-TE”, constă într-un formular PHP ce permite utilizatorului să își aducă contribuția la acest proiect prin completarea câmpurilor, incluzând o poveste sau o întâmplare a unui cunoscut, pentru posibilitatea de a fi făcută publică ulterior.
Colegiul Național ”Ștefan cel Mare” Suceava Dranca Bogdan, profesor istorie Marcu Ovidiu Marian, profesor informatică Elev Țibulcă Paul
47 2015
RevoluţiaConferința industrială Națională de Software Educațional
În secolul al XVIII-lea au loc mari schimbări în întreaga Europă pe plan cultural, politic şi social. Astfel de schimbări au loc şi în ştiinţă, respectiv în economie. Ţara în care au loc primele mari schimbări pe aceste planuri este Anglia. Aici are loc mai întâi o revoluţie a agriculturii care a constat în adoptarea de noi metode de lucru mai ştiinţifice în folosirea maşinilor agricole în crearea unor noi rase de animale şi soiuri de plante mai productive, etc. Se răspândeşte fenomenul împrejmuirilor gardurilor prin care nobilii acaparează proprietăţile ţăranilor. Zeci de mii de ţărani migrează spre oraşe unde oferă forţă de muncă ieftină. În acelaşi timp are loc o creştere demografică care măreşte această ofertă de forţă de lucru. Pe baza invenţiilor precedente ale lui Denis Papin şi Thomas Newcomen în 1769, scoţianul James Watt inventează maşina cu abur, care folosea un mecanism cu bielă-manivelă. Forţa aburului punea în mişcare mecanismul. Această maşină a fost folosită iniţial pentru pomparea apei din mine.
La începutul sec. al XIX-lea apar noi invenţii care folosesc forţa aburului cum ar fi locomotiva (Stephenson) şi vaporul (Fulton). Aceste invenţii încep să schimbe viaţa omului. În a doua jumătate a sec. al XIX-lea, mai ales după 1870 cercetările ştiinţifice se amplifică. Astfel Mendelev a pus la punct tabelul elementelor chimice şi a cercetat structura atomului. Bessemer a descoperit oţelul. Morse a inventat telegraful şi codul care îi poartă numele. Bell a inventat telefonul. Thomas Edison a inventat becul şi patefonul. Daimler şi Benz au inventat primul automobil. Marconi a inventat radioul. Fraţii Wright şi Traian Vuia au inventat avionul. Ştiinţa progresează cu rapiditate datorită aportului oamenilor de ştiinţă care devin adevăraţi sfinţi ai epocii moderne. Încrederea în ştiinţă devine tot mai puternică. Se dezvoltă căile de comunicaţii, căile ferate care traversează continentele (transiberianul, care tra v e r s e a z ă Siberia plecând din Moscova, panamericanul, care traversează SUA de la un ocean la altul, etc) Rutele oceanice devin din ce în ce mai aglomerate datorită dezvoltării navelor cu aburi. Sunt săpate canalele Suez şi Panama. Atât căile ferate cât şi locomotivele sau vapoarele sunt fabricate prin oţel a cărui tehnologie a fost pusă la punct de către Henry Bessemer.
Consecinţele Revoluţiei Industriale
Revoluţia Industrială are consecinţe profunde asupra societăţii omeneşti. Producţia industrială începe să fie organizată pe baze ştiinţifice. Economistul scoţian Adam Smith a susţinut că în întreprinderi trebuie să existe diviziunea muncii, astfel încât muncitorul bun la toate să fie înlocuit de muncitorii specializaţi în domeniile respective. La începutul sec al XX-lea Frederick Taylor introduce taylorismul o nouă idee de management ştiinţific prin care pune bazele muncii pe bandă. El realizează în uzinele Ford banda rulantă industrială, ceea ce creşte productivitatea fabricilor.
48 2015
Taylor introduce Conferința standardizarea producţiei Națională astfel încâtde Software mărfurile vor aveaEducațional aceeaşi calitate. Capitalele încep să fie concentrate în întreprinderi gigant care reunesc mai multe industrii. O altă consecinţă a revoluţiei industriale a fost creşterea demografică, care este în acelaşi timp o cauză.
Colegiul Național ”Ștefan cel Mare” Suceava Marcu Ovidiu Marian, profesor informatică Dranca Bogdan, profesor istorie Țicu Alexandru, elev
49 2015
Dacii-culturăConferința şi civilizaţie Națională de- Software Educațional
INTRODUCERE
Tema este aleasă din programa şcolară de la disciplina istorie pentru clasa a IX a Unitatea de continut „ Popoare și spații istorice, Popoare și spații istorice în antichitate”. Am creat un link către programa şcolară şi astfel aveţi posibilitatea de a o descărca. În secțiunea ÎNVAȚĂ se află informaţii despre BIBLIOGRAFIA consultată.
Informaţia este structurată în trei mari secţiuni : ÎNVAŢĂ , PRIVEŞTE , TESTEAZĂ-TE. Există şi un buton pentru HOME care conduce la pagina principală pe care se află o hartă a Daciei din perioada lui Burebista precum și citatul specific dacilor „TERRA DACICA AETERNA” adica PAMANTUL DACIC PENTRU TOTDEAUNA.
SECŢIUNEA ÎNVAŢĂ
Secţiunea învaţă conţine 90% din informaţia utilizată pentru documentare. Am creat mai multe subsecţiuni în scopul prezentării cât mai organizate a conţinuturilor. Acestea sunt Limba, Religia, Economia, Armata și Cetăți, Statul DAC, Moșteniri dacice în cultura română, Film .
LIMBA
Limba geto-dacilor era una dintre limbile vorbite in antichitate fiind o limba tracica.
Concomitent cu migratia popoarelor din epoca bronzului apare o noua familie de popoare numită indo- europeana formandu-se astfel limbile indo-europeane. In sud estul Europei se formeaza astfel poporul trac si li mb a tracă. Odata cu epoca fierului apare divizionarea tracilor. În zona carpato-danubiano- pontică se formează poporul geto-dac și limba geto-dacă înrudită cu alte limbi tracice.
Limba română de astăzi conține în jur de 200 de cuvinte considerate că fac parte din substratul dacic. De exemplu :balaur, barza, moș, prunc, pârău.
Dovezi despre limba dacilor se regăsesc in efigii istorice precum tăblițele de la Sinaia, vase de lut ,dar și în tratatele de botanică ale lui Dioscoride, medic grec din secolul I i.Hr.
Cea ma i bogată parte a dovezilor limbii traco-dacice o constituie insă nu me l e proprii de persoane, de zeitățti, de așezari omenești păstrate in inscripții grecești și latine: aproximativ 2050.
RELIGIA
Conform lui Herodot, divinitatea principală a dacilor este Zamolxis care a existat în realitate și care a fos tinstruit în Egipt în aceeași perioadă cu Pitagora.
50 2015
Dacii credeau în nemurireConferința deoarece, Națională conform lui Herodot, de Software credința lor Educațional era că ei nu mor ci că cel care piere se duce la divinitatea lor, Zamolxis. Preoții aveau perioade de așa numite meditații în care se izolau în anumite subterane sau grote pentru a se intoarce apoi la o nouă viață. In afara de Zamolxis, dacii credeau în zeul războiului căruia îi ofereau sacrificii atârnand pe trunchiul arborilor, armele adversarilor uciși. Mai credeau și în Gebeleizis, zeul furtunii și al fulgerului, adesea confundat cu Zamolxis, de care este legat ritualul tragerii în nori, în timpul furtunii. Dacii credeau și într-un zeu al soarelui, mărturie fiind frumosul pavaj din incinta sacră a Sarmizegetusei, numit: “Soarele de andezit”.
În ceea ce privește riturile funerare, potrivit descrierii lui Herodot, înainte de înmormantare, mortul se ținea trei zile la vedere pentru a fi jelit, acesta s-a transmis până în ziua de azi. Mai apoi urmează etapa de ardere, aceasta este precedată de un ospăț funerar în care se sacrifică animale.
ECONOMIA
Dacii erau foarte buni mesteșugari fiind organizați in obști sătești, formațiuni social economice de tipul proprietati economice. Daciicultivau cereale, dar și cresteau vite. Se ocupau de asemenea cu apicultura, cultivarea vitei de vie si pescuitul. Mesterii geto daci lucrau fierul, arama, argintul, bronzul si aurul lăsând în urma lor podoabe precum cunoscutele brățări dacice, monezi inscriptionate, arme, vase de lut, strachini cu picior si cu capac.
STATUL DAC
Dacii erau organizati în triburi și uniuni de triburi conduse de lideri militari sau religioși. La inceputul secolului I i.Hr. Burebista a început să unească triburile dacice sub conducerea sa, sprijinit fiind de preotul Deceneu, creând primul stat centralizat dac.
Secțiunea PRIVEȘTE
Această secțiune oferă utilizatorului numeroase imagini reprezentative astfel încât acesta să-și poată forma o părere despre complexitatea vieții dacilor.
Secțiunea TESTEAZA-TE
Secțiunea oferă posibilitatea testării cunoștințelor acumulate.
Pentru accesarea testelor din această secțiune, utilizatorul trebuie să se conecteze la aplicație.
Conexiunea se realizează cu ajutorul unui cont. Dacă utilizatorul nu are creat unul, trebuie să completeze formularul de înregistrare. Partea dinamică, de interacțiune a aplicației cu utilizatorul, a fost creată în limbajul PHP, folosind ca sistem de gestiune a bazelor de date MySQL.
Completarea fiecărui test este urmată de acordarea unui punctaj. Odată dat, un test nu mai poate fi susținut din nou.
51 2015
Evaluarea mai conțineConferința și o secțiune Națională pentru completarea de unuiSoftware eseu, vizibilă Educațional tuturor utilizatorilor, precum și un rebus online.
Colegiul Național ”Ștefan cel Mare” Suceava Prof. Marcu Ovidiu Marian Prof. Dranca Bogdan Elev Ungurașu Răzvan
52 2015
“Divide Conferințaet Impera” Națională de Software Educațional
Software-ul Educaţional
Software-ul Educaţional reprezintă un produs software în orice format ce poate fi utilizat pe orice calculator şi care reprezintă un subiect, o temă, un experiment, o lecţie, un curs, etc., fiind o alternativă sau unica soluţie faţă de metodele tradiţionale.
Profesorul foloseşte în procesul de predare un program didactic structurat pe module, lecţii, în concordanţă cu obiectivele fundamentale specific disciplinelor informatice.
Etapele de verificare şi evaluare a cunoştinţelor şi deprinderilor în însuşirea competenţelor corespunzătoare scenariului didactic, pot fi implementate sau nu în softwaew educaţional, acest lucru fiind în funcţie de particularităţile cunoştinţelor corespunzătoare unei discipline informatice.
Aplicaţia interactivă Divide et Impera a fost realizată cu Adobe Flash CS5 Professional, instrument utilizat pentru crearea de animaţii, în interiorul paginilor Web, cu elemente audio şi video fluent şi pentru realizarea unor aplicaţii Internet complexe, care pot fi folosite în învăţământ şi în alte domenii. Adobe Flash CS5 Professional oferă un mediu de creaţie intuitive şi abordabil, care permite crearea cu uşurinţă a siteurilor Web şi a aplicaţiilor.
Realizarea unui soft educaţional
Realizarea softwareului educaţional a presupus parcurgerea următoarelor etape: definirea finalităţii aplicaţiei, definirea scenariului, organizarea conţinutului, stabilirea etapelor cursului şi organizarea materialului de învăţare în cadrul unui curs interactiv.
Pentru a defini cum trebuie să se desfăşoare procesul pedagogic în cadrul unui curs, mai întâi trebuie lămurite următoarele aspecte: care va fi finalitatea cursului, care sunt obiectivele generale ale cursului, ce cunoştinţe se doreşte a fi transmise elevilor.
Un scenariu este o succesiune de situaţii prin care se predă elevului un comportament adecvat, trecerea la situaţia următoare fiind condiţionată de rezolvarea problemelor puse în starea curentă.
Scenariul pedagogic depinde de finalităţile cursului, de obiectivele generale ale cursului, de cunoştinţele care se doresc a fi transmise elevilor şi va mai trebui să satisfacă următoarele cerinţe:
a) Să definească decuparea conţinutului de învăţământ în module şi să determine care dintre acestea vor fi studiate individual de elevi şi care vor trebui parcurse sub îndrumarea profesorului. b) Să descrie sistemul de evaluare, să-i definească structura şi să facă din acesta un instrument de îndrumare a procesului de instruire. Sistemul de evaluare este un element cheie. El trebuie să măsoare achiziţionarea reală a cunoştinţelor prin capacitatea elevului de a se transpune imediat
53 2015
într-un contextConferința cât mai apropiat Națională de realitate. de El Software trebuie să per mităEducațional trasarea unei traiectorii de învăţare a elevului, ceea ce va ajuta cadrul didactic supraveghetor în acţiunea sa de îndrumare şi orientare a participanţilor la curs.
Organizarea conţinutului unui curs cuprinde următoarele faze: definirea secvenţelor de instruire, construirea modulelor de instruire, construirea nucleelor de cunoştinţe.
Procesul de organizare a conţinutului unui curs începe cu decuparea materialului de studiu în module, urmată de construirea secvenţei de module care conduce la finalitatea enunţată. În prima etapă, se construieşte parcursul pedagogic adaptat unui anumit profil de curs, având în vedere că nu toţi elevii pornesc de la acelaşi nivel de cunoştinţe şi nici nu este obligatoriu ca toată lumea să ajungă la acelaşi nivel de pregătire la sfârşitul cursului. În etapa următoare se realizează secvenţe de module care grupează elevii având aceleaşi cunoştinţe iniţiale şi care doresc să atingă acelaşi obiectiv final de instruire. Astfel se ajunge la construirea unor scenarii pedagogice diferite, în funcţie de: complexitatea subiectului abordat, obiectivul propus, nivelul cunoştinţelor acoperite, cunoştinţele prealabile ale elevilor, capacitatea de învăţare a elevilor în raport cu subiectul abordat. Un modul este un ansamblu de elemente de curs sau obiecte de instruire având un conţinut pedagogic bine determinat, care poate fi utilizat ca atare în mai multe secvenţe de instruire. Secvenţele de instruire conduc la identificarea ansamblului de module de instruire necesare realizării cursului precum şi la corelaţiile dintre acestea, ceea ce se numeşte stabilirea arhitecturii conţinutului cursului. Decuparea în module trebuie să asigure asimilarea treptată şi coerentă a cunoştinţelor de către elevi, în sensul că anumite noţiuni nu pot fi devansate şi însuşite înaintea altora. Pentru a realiza acest lucru, fiecare modul trebuie să aibă obiective proprii şi bine definite, să asigure asimilarea noilor cunoştinţe cu maximum de eficacitate, să fie însoţit de elemente de fixare şi verificare corespunzătoare (exerciţii, teste), să se refere la alte module, dacă este cazul, pentru a asigura continuitatea şi coerenţa procesului de învăţare. Atunci când materialul cursului are la bază conţinutul existent al unei educaţii tradiţionale, acest conţinut nu trebuie transpus pe supor electronic fără nici o modificare. Trebuie să se imagineze eventualele dificultăţi de înţelegere posibile din partea elevilor şi să se construiască diverse secvenţe de instruire urmărind rezolvarea acestor dificultăţi. De asemeni trebuie avută în vedere dimensiunea modulului. Prea multe cunoştinţe achiziţionate într-un singur modul îl fac mai puţin operaţional, mai puţin adaptabil altor secvenţe de instruire şi, eventual, altor cursuri. Evaluarea este procesul prin care se stabilesc competenţele câştigate de elev şi se determină noile capacităţi teoretice, practice şi comportamentale ale acestuia.
Dificultatea procesului de evaluare constă în asigurarea gradului de obiectivitate necesar. Utilizarea testării automate diminuează riscul de subiectivitate fără a-l elimina cu desăvârşire, deoarece calculatorul nu poate improviza un dialog elev-profesor adaptat fiecărui caz particular întâlnit.
54 2015
O altă dificultateConferința este necesitatea Națională introducerii de unor Software teste intermediare Educațional pe parcursul instruirii. De aceea, un modul se termină, de regulă, cu un ansamblu de teste care trebuie să orienteze elevul asupra oportunităţii abordării unui nou modul.
Descrierea aplicaţiei Divide et Impera
Prin utilizarea aplicaţii interactive Divide et Impera am urmărit creşterea gradului de accesibilitate şi atractivitate în rândul elevilor faţă de aceste metode.
În elaborarea aplicaţiei interactive am încercat să combin noţiunile teoretice privind metoda de programare cu simulări, aplicaţii, teste grilă pentru atingerea obiectivelor propuse.
Aplicaţia interactivă realizată oferă o perspectivă coerentă, unitară şi constructivă asupra cunoaşterii, utilizării şi implementării metodei de programare Divide et Impera.
Materialul realizat are o structură modularizată care permite folosirea în mai multe variante a instrumentelor puse la dispoziţie. Aplicaţia pune la dispoziţia elevului atât module de teorie referitoare la metoda de programare Divide et Impera cât şi module de evaluare pentru realizarea unui feedback permanent, colectiv, care să pună în lumină progresul înregistrat de elevi.
Elevii pot aborda tema propusă atât acasă cât şi în timpul orelor de laborator.
Aplicaţia conţine o scurtă prezentare a metodei de programare şi un meniu cu patru butoane. Primul buton numit Prezentare are rolul de a accesa pagina destinată prezentării metodei de programare. Al doilea buton Principiul conduce către pagina în care este explicat principiul metodei de programare. Al treilea buton Aplicaţii duce la o pagină cu aplicaţiile specifice metodei de programare iar al patrulea buton, Teste conduce către pagina care conţine testele grilă de evaluare a cunoştinţelor acumulate de către elevi.
55 2015
Conferința Națională de Software Educațional
Figura 1 Prezentarea metodei de programare Divide et Impera
Aplicaţia oferă o descriere a metodei de programare Divide et Impera, prezintă în detaliu principiul metodei Divide et Impera şi algoritmul metodei în pseudocod, trei aplicaţii specifice metodei de programare propuse, iar pentru fiecare aplicaţie avem patru opţiuni: algoritmul de rezolvare, un exemplu, implementarea în limbajul C++ şi un exerciţiu de evaluare.
În final, se poate accesa pagina cu teste. Testul iniţial de evaluare se rezolvă la începutul lecţiei, pentru evaluarea iniţială. Testul grilă conţine nouă întrebări şi poate fi uşor parcurs, trecerea de la o intrebare la următoarea se face prin butonul din dreapta. La sfârşit se afişează punctajul obţinut prin rezolvarea testului. Ordinea în care sunt generate întrebările în test este aleatoare.
Din fiecare pagină accesată se paote reveni la pagina principală a aplicaţiei selectând Întoarce-te la aplicaţii.
Pentru fiecare problemă prezentată în aplicaţie, există un test propus spre rezolvare care se va rezolva pentru evaluare la sfârşitul lecţiei.
Rolul aplicaţiilor interactive în procesul instructiv-educativ
Aplicaţia descrisă se adresează elevilor de clasa a XI-a, profil real, specializarea matematică- informatică, deoarece metodele de programare reprezintă un capitol important al informaticii care se studiază la clasă.
Prin utilizarea aplicaţiilor interactive elevii sunt antrenaţi şă facă observaţii, să pună întrebări, să caute să înţeleagă, să tragă concluzii, să simtă emoţia şi plăcerea pe care i-o dă orice descoperire.
56 2015
Stilul interactiv,Conferința foarte atractiv Națională de asimilare de a cunoştinţelor Software fac Educațional mai uşor de înţeles conţinutul lecţiilor, stimulează creativitatea.
Dacă elevii se implică în ceea ce studiază, dacă interacţionează cu fenomenele, vor învăţa mai mult, cunoştinţele se vor reţine pe termen mai lung. Acest lucru se poate realize prin creşterea gradului de interactivitate prin includerea de grafică, jocuri interactive, demonstraţii, simulări ca substitute pentru material şi instrumente greu de procurat.
Testele incluse în aplicaţiile interactive asigură un feedback permanent, oferă posibilitatea autoevaluării elevilor. În perspectivă se pot adăuga noi facilităţi testelor prin arhivarea răspunsurilor, o gamă mai largă de itemi, adăugarea de facilităţi multimedia extinse, posibilitatea exportului testelor intr-un format text.
Liceul Pedagogic “Spiru Haret” Buzău, echipa Infogei Vasile Alina, professor Scântee Florentina, profesor Cviatcovschi Florentin, elev Avram Florin, elev
57 2015
Aspecte Conferințaale educației Națională estetice. de Software Arta Educațional autentică față în față cu kitsch-ul
Proiectul„Aspecte ale educației estetice. Arta autentică față în față cu kitsch-ul” este conceput pentru clasele a XI-a și/sau a XII-a. Poate fi utilizat atât la lecțiile de consiliere, cât și la literatura română sau universală.
Educația estetică nu e doar o cale de cunoaștere, ci și ce autocunoaștere, modelând personalitatea. Astfel, aceasta are rolul de a potența creativitatea, de a contura un profil spiritual deschis. Introducerea metodică a tinerilor în universul artistic le facilitează o racordare la diversitatea modurilor de a fi, a trăirilor semenilor, conducând la înţelegerea şi la tolerarea altor registre de gândire, de simţire.Prin artă, se conturează un spirit de dreptate și de sinceritate, este cultivată setea de perfecţiune. Mai mult, arta se poate constitui într-un sistem de valori de referință, important pentru devenirea umană. Istoria artei oferă o mulțime de modele de creatori care și-au făurit destine de excepție. Așadar, existenţa noastră poate deveni „artistică” prin interiorizarea echilibrului, a armoniei, a coerenţei presupuse de frumosul artistic.
Scopul: formarea, la elevi, a capacității de a percepe, de a-și însuși, precum și de a folosi adecvat valorile estetice.
Obiective:
formarea/dezvoltarea sensibilității estetice și a limbajului prin care se manifestă valorile estetice; formarea/dezvoltarea gustului estetic; formarea/dezvoltarea sentimentelor și a convingerilor estetice; formarea/dezvoltarea atitudinii estetice. Rezumatulproiectului. Elementele expuse și/sau discutate:
• motivarea necesității educației estetice;
• definirea/explicarea unor noțiuni specifice domeniului abordat:estetica,idealul estetic, simțul estetic, gustul estetic, judecata estetică, convingerile estetice;
• principiile artei estetice; literatura clasică/de valoare versus literatura comercială;
• kitsch-ul: culori, materiale, criterii și principii ale kitsch-ului.
Resurse materiale: •videoproiector, laptop; • prezentare Power Point; • filmul lui Roger Scruton - De ce frumusețeacontează (BBC); • cărți: Constantin Cucoș - Educația estetică; *** Dicționar de estetică generală, 1972; Ioana Pârvulescu - Întoarcere în secolul XX(cuarticolele: • Cum se scrie un
58 2015 bestseller, • CumConferința se scrie un roman Națională prost care de să seSoftware vândă bine ,Educațional • „La scrisul ieftin”. Proiect comercial.)
Rezultate aşteptate:
dezvoltarea capacității de a înțelege și de a aprecia frumosul (formarea gustului şi a judecății estetice); modelarea personalității elevilor astfel încât să fie capabili a aprecia și a opta responsabil frumosul din natură, artă și societate; manifestarea unor comportamente de comprehensiune și discernământ în ierarhizarea valorică a produselor artistice; dezvoltarea spiritului interogativ, reflexiv, cooperativ.
Evaluare: teste cu itemi obiectivi și subiectivi, aprecierea verbală, observația.
Așadar, cultivându-ne sensibilitatea pentru frumosul din natură, artă şi societate, învăţăm ceva despre noi înșine şi despre ceilalţi, iar această învăţare ne ajută să (ne) punem întrebări, să găsim soluții.Astfel, ne înscriem într-o cultură reflexivă asupra sinelui şi asupra lumii din care facem parte.Educația estetică și cea artistică ne prilejuiesc experienţe pentru iluminarea şi construirea unui sens legat de existenţa noastră.
Colegiul Național „Mihai Eminescu” Suceava Numele echipei: “Șoimii”
Prof. Rahila Cușnir, Limba și literatura română Prof. Cristina Zotic, Informatică Sergiu Verciuc, elev cl. A XI-a A Paul Condrea, elev cl. A XI-a A
59 2015
Suceava Conferința- de la origini Națională până de Software la pierderea Educațional statutului de capitală a Moldovei (20.000 î.Hr. - c. 1564 sau 1565)
Motto: Suceava este ,,Raiul Moldovei” și ,,diamant din steaua lui Ștefan” (Mihai Eminescu).
Proiectul realizează într-o manieră sintetică o prezentare a evoluției orașului Suceava, capitală a Moldovei, începând de la originile sale de locuire din preistorie, antichitate și Evul Mediu. Am ales această temă de concurs deoarece mi s-a părut foarte interesantă, având un conținut științific bogat, pe care îl consider demn de a fi prezentat mai multor categorii de public interesate și nu strict a celor având doar pregătire de specialitate. Aș menționa și un motiv personal - faptul că aparțin de acest oraș. Orașul Suceava a avut o importanță foarte mare în istoria românilor, fiind un timp relativ îndelungat capitală a Moldovei (sec. al XIV-lea/al XVI-lea). Proiectul a fost gândit și cu scopul practic de a folosi ca material auxiliar de opțional pentru elevii din cadrul liceului nostru, având în vedere necesitatea cunoaşterii de către elevi a evoluţiei istoriei comunităţii locale din cele mai vechi timpuri şi până în prezent, în ideea că îi va ajuta să-şi dezvolte posibilităţile de investigare, de dezvoltare intelectuală, de cunoaştere a înaintaşilor, întregindu-li-se astfel cunoştinţele de cultură generală. Între obiectivele de referinţă principale urmărite amintim: investigarea de către elevi a interpretării faptelor şi a proceselor specifice care caracterizează istoria comunităţii oraşului Suceava; înţelegerea și utilizarea noţiunilor specifice care se referă la evoluţia în timp şi în spaţiu înainte de întemeierea oraşului şi până în epoca de glorie cât a fost capitală; cunoaşterea şi utilizarea surselor bibliografico-documentare referitoare la trecutul comunităţii locale. Între competențele urmărite de proiect amintim: folosirea de către elevi a informaţiilor provenite din hărţi, schiţe, lucrări de istoriografie, documente istorice edite şi inedite, diverse surse bibliografice etc., despre comunitatea locală cât și utilizarea de către elevi a unor analogii între evenimentele din trecut şi cele contemporane, prin utilizarea unor asemănări şi diferenţe între comunitatea locală suceveană şi istoria națională și universală.
Oraşul Suceava este situat în nord-estul României, însă în nord-vestul vechii provincii a Moldovei. Are astăzi statut de municipiu, fiind reşedinţa judeţului cu acelaşi nume, în care ocupă o poziţie lateral estică. Se află la răscrucea unor vechi drumuri comerciale cu ţinuturile vecine şi chiar mai îndepărtate, recunoscute în prezent ca drumuri europene. Distanțele față de celelalte două capitale mai vechi ale Moldovei, tot din județul de astăzi Suceava, sunt de 45 de Km pentru Siret și 33 de Km față de Baia, în vreme ce față de ultima capitală moldoveană, care i-a urmat, Iașul - distanța este de 151 de Km. Oraşul se desfășoară între suprafaţa structurală relativ netedă a Podişului Sucevei, în vest, flancată în sud-est de prezenţa unor petice de terasă şi lunca cursului mijlociu al râului Suceava. Altitudinea absolută variază între 320-345 m. Intravilanul oraşului se întinde, cu precădere, pe partea dreaptă a râului Suceava, pe un relief de dealuri uşor ondulate, între Pârâul Şcheia şi Pârâul Cetăţii (Târgului), afluenţi ai Sucevei. Aici s-a constituit nucleul istoric al oraşului, străjuit de Dealul Cetăţii (351 m), punct strategic marcat spre est, pe un promontoriu, de Cetatea de Scaun. Un cartier mai nou al oraşului s-a dezvoltat şi spre nord-est de râul Suceava. Dealurile din jurul oraşului depăşesc cu puţin altitudinea
60 2015 spaţiului intravilan:Conferința Dealul Turcului, Națională la sud de oraş de (407 Software m), Dealul Crucii, Educațional la vest (427) m, şi Dealul Dumbrăvii, la nord (425 m). Râul Suceava, pe al cărui curs mijlociu se află oraşul. Apariţia localităţii de-a lungul râului sau unui pârâu este specifică şi aşezărilor şi din Moldova, ca de exemplu: Siret (pe râul cu acelaşi nume), Târgul-Neamţ (aflat pe pârul Neamţ, afluent al Moldovei), Târgul Trotuş, Târgul Putna, Hârlău, Bârlad, Vaslui (la confluenţa Vasluiului cu Bârladul), Tecuci (la confluenţa Bârladului cu Tecucelul) etc., în vreme ce pe marile râuri avem: Roman (la confluenţa Moldovei cu Siretul), Piatra Neamţ (pe Bistriţa), Iaşi (pe Bahlui la vărsarea în Jijia), Focşani (lângă un vad al Milcovului) şi Galaţi. Însuşi numele ţării Moldova vine tot de la un râu cu acelaşi nume. Suceava, ca aproape toate localităţile apropiate, a fost locuită neîncetat începând cu preistoria. Motivul îl constituie cadrul geografic prielnic, prezenţa râului cât şi a stratului freatic apropiat de suprafaţă, pădurile întinse, zona deluroasă bună de păşunat, sol fertil de cultivat dar şi cu posibilitatea de a preîntâmpina atacurile prin panorama excepţională oferită de D. Cetăţii, unde s-a ridicat cea mai puternică cetate a Moldovei, sau D. Zamca (în traducere din poloneză - „fortificaţie”, cu nume şi el predestinat apărării), de unde se vede valea râului care a dat numele aşezării. Cercetările arheologice au relevat locuiri pe aceste dealuri începând din preistorie. Chiar dacă nu sunt şi cele mai înalte din perimetrul oraşului amplasarea lor este deosebită pentru cel ce priveşte în jur.
Harta preistorică a Sucevei se remarcă prin vechimea apreciabilă de locuire - 20.000 de ani vechime, după cum relevă descoperirile de la Cetatea de Scaun, la Câmpul Ciorii (SE orașului) cât și dinspre satul Sf. Ilie (partea de NV a orașului), care parțial este înglobat în orașul de astăzi prin cartierul Obcini. Majoritatea descoperirilor din această perioadă demonstrează o locuire intensă înspre zona de SE, spre Cetatea de Scaun, unde va fi și nucleul medieval al orașului, inclusiv vestigii disparate din zona Curții Domnești. O altă arie de locuire a Sucevei este și în partea de N, dinspre Cetatea Șcheia. Din paleolitic (20.000/10.000 î.Hr.) și mezolitic (10.000/6.500 î.Hr.) sunt dovezile arheologice dinspre Cetatea de Scaun. Vestigiile din zona Cetății Șcheia sunt din neolitic(6.500/3.500 î.Hr.). Alte descoperiri preistorice, din epoca bronzului (3.500/1.150 î.Hr.), sunt atestate în Burdujeni - D. Vămii, dar și la Spitalul Nou pe Platoul Areni și Bis. Sf. Dumitru. Ultima perioadă a preistoriei, epoca fierului (1.150 î.Hr./106 d. Hr.), o avem atestată cu descoperirile arheologice din zona Bis. Sf. Ioan Botezătorul, Str. Mirăuţi, Str. Luca Arbore și mănăstirea Zamca. Harta antichității orașului (514 î.Hr. - de la primele informații scrise despre geți de către Herodot și până la 602 d.Hr., la venirea slavilor) demonstrează o continuitate de locuire în zona cea mai populată și în perioada anterioară - dinspre Cetatea de Scaun (SE orașului). Această perioadă reprezintă momentul constituirii şi dezvoltării civilizaţiei geto-dacilor. O ceramică de factură geto-dacică, decorată cu brâuri alveolare şi prevăzută cu torţi-apucători, în asociere cu specia de tip bastarnic din pastă neagră şi cărămizie, lustruită pe ambele feţe, s-a descoperit în perimetrul oraşului, pe platoul din faţa Cetăţii de Scaun, pe locul cetăţii Şcheia, în sectorul Curţii Domneşti şi în curtea bisericii Beizadelelor. Până în sec. al II-lea d. Hr., avem vestigii arheologice din Epoca Fierului, La Tène (getic şi bastarnic) în zona Şipot - pe malul opus al pârâului, pe Str. Luca Arbore. În toate cazurile descoperirile provin din aşezări situate pe terase deschise. Datarea acestor urme dacice din secolele III - II î.Hr. pare să fie confirmată si prin identificarea pe teritoriul Sucevei a unor monede dacice, imitaţii după cele macedonene. Perioada următoare, corespunzătoare stăpânirii romane (secolele II-III d.Hr.), este, în general, bine cunoscută pe teritoriul oraşului şi în împrejurimi. După încheierea celui de-al doilea război daco-roman şi limitarea stăpânirii romane la graniţele provinciei, în nordul Moldovei, rămas în afara provinciei romane Dacia, se constată o renaştere a elementului traco-dacic. Pe lângă izvoarele scrise, care amintesc de prezenţa şi în aceste locuri a triburilor de costoboci, şi izvoarele arheologice dau indicaţii
61 2015 sigure asupra civilizaţieiConferința dacilor liberi, Națională precum şi a deinfluenţelor Software culturii Educațional materiale romane şi provincial- romane în secolele II-III d.Hr. În perioada secolelor VI-VII, pe teritoriul actual al oraşului au existat aşezări deschise, situate în luncă sau pe terasele joase ale râului Suceava şi ale afluenţilor săi (pâraiele Târgului şi Şipot). Cercetările au dovedit că aceste aşezări erau de tip răsfirat, în cadrul lor locuinţele grupându-se în „cuiburi” de câte două-trei, aparţinând unor familii înrudite, care foloseau în comun terenurile din jur. Inventarul, alcătuit din vase lucrate cu mina şi la roată, creuzete, podoabe, lupe de metal, fibule, fusaiole, monede bizantine, piese prelucrate din os, întăreşte opinia că aici trăia o populaţie autohtonă sedentară, care a venit în contact cu triburile slave la sfârşitul secolului al VI-lea. Din secolele VIII-IX se cunosc mai multe aşezări în zonă, ele aparţinând unei comunităţi mici, ce ocupa o suprafaţă de cca. 500 km2. Cercetările pun aceste concentrări demografice în legătură cu anumite aspecte ce ţin de organizarea teritorială şi politică a populaţiei zonei. Dintre respectivele aşezări, cea de la Suceava (punctele Curtea Domnească, Parc, Drumul Naţional) este bine cunoscută, reuşindu-se să se precizeze unele complexe de locuire din cuprinsul ei.
Sursele arheologice și documentare indică că zona deluroasă a amplasamentului Cetății de Scaun de mai târziu a reprezentat încă din preistorie și antichitate una din cele mai bune locații pentru asigurarea apărării în fața invaziilor, ca și Dealul Cetății Șcheia. Astfel se explică construirea unei palisade pe acest deal încă din sec. al XIII-lea, fapt care, probabil, a atras atenția domnitorului Petru I Mușat. La aceasta se adaugă și prezența drumului comercial care făcea legătura între mare și Polonia. Cele două aspecte au constituit principalele motive pentru capitalei Moldovei de la Siret aici, pe la 1380, în vreme ce datarea oficială a cetății și orașului le avem din 11 feb. 1388. Astfel, în sec. al XIV- lea, centrul locuirii era reprezentat de către Cetatea de Scaun, datorită funcțiune duble îndeplinite - economice și militare. Dezvoltarea Cetății de Scaun, în vremea lui Petru I, a dus la eclipsarea celeilalte cetăți sucevene - Șcheia, care în scurt timp a dispărut inclusiv datorită alunecărilor de teren. Este meritul voievodului Ştefan cel Mare care a restructurat fortul muşatin, adaptându-l noilor tehnici de luptă. Vechiul şanţ de apărare a fost astupat şi, pe mijlocul lui, a fost înălţat, în două faze, un zid de incintă, care înconjoară, ca un inel, vechiul fort. Devenea cea mai puternică cetate a Moldovei, a cărui sfârșit coincide cu perioada decăderii orașului. În decursul întregii perioade cât Suceava a fost capitală a Moldovei, Curtea Domnească, ridicată de Petru I, întărită și înfrumusețată de succesorii săi, a reprezentat centrul politic al statului. Data exactă a părăsirii Curţii domneşti nu se cunoaşte, dar este mai mult ca probabil că ea a avut loc în timpul domniei lui Dumitraşcu Cantacuzino (sfârșitul sec. al XVII-lea). Oricum, este cert că atunci era abandonată, călătorii străini găsind „un palat de zid pustiu, în care mai înainte, în vechime, aici locuiau domnii M o l d o v e i . ”
Din cei 26 de domnitori ai Cetății de Scaun, 22 au fost mușatini: Petru I Muşat (1375-1391), Roman I (1391-1394), Ştefan I (1394-1399), Iuga „Ologul” (1399-1400), Alexandru I „cel Bun” (1400- 1432), Iliaş I (1432-1433, 1435-1442), Ştefan II (1433-1435, 1435-1442, 1442-1444, 1444-1445, 1445- 1447), Roman II (1447, 1447-1448), Roman III Iliașevici (1447-1448), Petru II (1444-1445, 1447, 1448-1449), Alexandru II (zis şi Alexăndrel) Olehno ( 1449, 1452-1454, 1455), Bogdan II (1449- 1451), Petru III Aron (1451-1452, 1454-1455, 1455-1457), Ştefan III „cel Mare şi Sfânt” (1457-1504), Bogdan III Vlad (l 504-1517), Ştefan IV „cel Tânăr”, zis şi Ştefăniţă (1517-1527), Petru Rareş (1527- 1538, 1541-1546), Ştefan V „Lăcustă” (1538-1540), Alexandru III Cornea (1540-1541), Iliaş II Rareș
62 2015
Mehmed (1546-1551),Conferința Ştefan VI RareșNațională (1551-1552) de și Software Petru IV Alexandru Educațional Lăpuşneanu (1552-1561, 1564-1568), în vreme ce nemușatini au fost patru: „Ciubăr Vodă”, sau se pare Csupor (Ciupor) de Monoszlo (1448-1449) - cu domnie și filiație incertă, Ioan Joldea (1552) - boier - comis, „Despot Vodă” - Iacob Heraclid (1561-1563) - grec impostor și Ştefan Tomşa (l563-1564) - boier din Orhei. Domnia lui Ștefan cel Mare (1457-1504), considerat unul dintre cei mai mari români ai tuturor timpurilor, recent și sanctificat, a însemnat atingerea apogeului în ceea ce privește procesul de dezvoltare și consolidare a orașului Suceava devenit un important centru economic și spiritual al Moldovei, motiv pentru care numele Sucevei figura alături de cele ale marilor capitale europene. Victoriile strălucite ale domnitorului contra turcilor au contribuit la extinderii renumelui Sucevei în întreaga lume medievală.
Domnitorii au finanțat în mod deosebit procesul de construcții a noi lăcașuri de cult, intuind consecințele benefice ulterioare ale acestui fapt. Inițial, au fost construite bisericile care au constituit polii de dezvoltare economică și socială a zonelor învecinate. Biserica a reprezentat întotdeauna un punct de atracție pentru localnici care și-au construit case și au întemeiat gospodării în preajma acestora, contribuind la dezvoltarea economică a perimetrelor adiacente acestora. Procesul de construire a lăcașurilor de cult a luat o amploare atât de mare încât s-a ajuns la constituirea ca entități distincte a primelor două entități administrativ religioase autonome ale Moldovei. Prin confluența microzonelor respective s-a demarat procesul de extindere al întregii arii urbane sucevene. Domnitorii au sesizat importanța pentru comunitățile locale a acestor lăcașuri de cult, lucru care se poate observa și în ultimele etape ale extinderii orașului după secolul al XV-lea. Din aspectele menționate rezultă că viața religioasă a avut o influență deosebită asupra dezvoltării vieții economico-sociale ale comunităților locale, ceea ce a echivalat cu dezvoltarea în ansamblu a orașului Suceava. Dintre monumentele ecleziastice renumite în Suceava medievală, puncte de atracție și astăzi pentru pelerinaj sau turism, amintim: Biserica Sfântul Gheorghe (Mirăuţi) - sec. XIV-XVII; Mănăstirea Sfântul Ioan cel Nou şi Biserica Sfântul Gheorghe,1514-1522; Biserica Sfântul Ioan Botezătorul, „a Coconilor”, „a Beizadelelor”, 1643; Biserica Învierea, 1551; Biserica Sfântul Dumitru, 1534-1535, cu turnul clopotniţă (Turnul Lăpuşneanu) - 1560; Biserica Sfântul Nicolae, 1611; Biserica Sfânta Cruce (armeană), sec. XVI; Biserica Adormirii Maicii Domnului (mănăstirea Iţcanii Vechi), sec. XVII; Biserica Sfântul Simion (armeană), sec. XVI; Mănăstirea Zamca (armeană), sec. XVII. Fără a subestima valoarea istorică și religioasă, subliniem rolul deținut de cele două lăcașuri de cult devenite mitropolii, ambele numite după patronul spiritual, apărător al Sucevei dar și al Moldovei medievale - Sfântul Mare Mucenic Gheorghe: Biserica Mirăuți (începută în anul 1514, ctitorie a domnului Bogdan al III-lea şi a fost terminată, la 6 noiembrie 1522, de către Ştefan cel Tânăr) şi Mănăstirea Sfântul Ioan cel Nou (începută în anul 1514, fiind o ctitorie a domnului Bogdan al III-lea, şi a fost terminată, la 6 noiembrie 1522, de către Ştefan cel Tânăr) - cel mai vast lăcaș și poate și cel mai frumos din punct de vedere arhitectural și al picturii bine conservate din oraș.
Pierderea statutului de capitală a Moldovei s-a întâmplat în contextul politicii de extindere și întărire a puterii Porții otomane. Astfel, sultanul Soliman Magnificul (1520-1566), care a dat prima lovitură însemnată Sucevei în 1538 - prin capturarea tezaurului statului ascuns în cetate de către fiul lui Ștefan cel Mare - domnitorul Petru Rareș, a cerut și a obținut de la Alexandru Lăpușneanu, în cea de-a doua domnie a sa, pe la 1564 sau 1565, mutarea capitalei la Iași. Același sultan a luat Moldovei în 1538 sudul Basarabiei și la 1541 primul tribut Transilvaniei. A urmat apoi o lungă perioadă de decădere, sub toate aspectele, până la ocuparea ei, ca și a întregii Bucovine (Nordul Moldovei), la 1775. Până la 1918, ocupația austriacă a însemnat perioada cea
63 2015
mai nefastă - douăConferința dintre simbolurile Națională Sucevei ajungând de cariereSoftware de piatră: Educațional Cetatea de Scaun și Curtea de Scaun. Odată cu secolul al XX-lea, Suceava a redevenit importantă, odată cu statutul câștigat de reședință de județ, valabil și în prezent.
BIBLIOGRAFIE:
Lucrări de specialitate:
• Emandi Emil Ioan Habitatul urban şi cultura spaţiului. Studiu de geografie istorică. Suceava în secolele XIV-XX , Ed. Glasul Bucovinei, Iaşi, 1996 • Monteoru N. Suceva, pagini de monografie, Ed. Ţara Fagilor, 1997 • Drăguşanu Ion Suceava, sub povara istoriei, Ed., Muşatinii, Suceava, 2002 • Batariuc V. P., Matei M. D. ş.a. Suceava. Atlas istoric al oraşelor din România, Seria A Moldova, Fascicula 1, Ed. Enciclopedică, Buc., 2005 • Anuarul Muzeului Naţional al Bucovinei. Suceava, XXVI-XXVII-XXVIII (1999-2000-2001), Suceava, 2001 • Costăchescu Mihai Documente moldoveneşti înainte de Ştefan cel Mare. Documente interne - urice (ispisoace), surete, regeste, traduceri, vol. I, Iaşi, Ed. Viaţa Românească, 1931 • SUCEAVA FILE DE ISTORIE - DOCUMENTE PRIVITOARE LA ISTORIA ORAȘULUI - 1388-1918 - vol. I, București, 1989 • Mircea D. Matei Civilizație urbană medievală. Suceava până la mijlocul sec. al XVI-lea, Ed. Academiei RSR, București, 1989 • M. Căruntu ș.a. Suceava între trecut și prezent, Ed. Mușatinii, Suceava, 2008 • Ion Drăguşanu Suceava, sub povara istoriei, Ed., Muşatinii, Suceava, 2002 • Mugur Andronic, Tamara Nesterov Toate drumurile duc la Putna, Suceava, 2001 • Elena Costache Găinariu Monografia comunei Burdujeni, plasa Bosancea, județul Suceava, București, 1936 Lucrări generale:
• Dumitru Tudor Enciclopedia civilizaţiei romane, Ed. Ştiinţifică şi Enciclopedică, Buc., 1982 • Negruţi Ecaterina Structura demografică a oraşelor şi târgurilor din Moldova: 1800-1859, Fundaţia Academică „A. D. Xenopol”, Iaşi, 1997 • Jukovski Arcadie Istoria Bucovinei, Cernăuţi, 1991 • Paraschiva Victoria Batariuc, Cetatea de Scaun a Sucevei - monografie, Suceava, 2004 • Florin Hău Cetatea de Scaun a Sucevei - ghid, Ed. Bucovina istorică, Suceava, 2002 • Mariana Șlapac Cetăți medievale din Moldova - mijlocul sec. al XIV-lea - mijlocul sec. al XVI-lea, Ed. Arc, 2004 • Cristian Moisescu ș.a. Comori de artă din România - Putna, Ed. Meridiane, București • E. Emandi ș.a. Să nu dărâmi dacă nu știi să construiești, Ed. Glasul Bucovinei, Rădăuți - Iași, 1991 • M. Iacobescu Din istoria Bucovinei, vol. I (1774-1862). De la administrația militară la autonomia provincială, Ed. Academiei Române, București, 1993, 543 p.
64 2015
• N. Monteoru BucovinaConferința - pagini de Națională monografie, vol. de I -SoftwareIII, Ed. Arhiepiscopiei Educațional Sucevei și Rădăuților, Suceava, 2004 • Dimitrie Dan Armenii ortodocși din Bucovina, Ed. Zamca, București, 2010 • Ioan Pânzar Armenii în Suceava - schiță istorică narativă, Suceava, 1998 • Emil Diaconescu, Dumitru Matei Alexandru cel Bun, Ed. Militară, București, 1979 • Ștefan Sorin Gorovei Dragoș și Bogdan, Ed. Militară, București, 1973 • Camil Mureșan Iancu de Hunedoara, Ed. Militară, București, 1976 • Ștefan Sorin Gorovei Petru Rareș, Ed. Militară, București, 1976. • Grigore Popescu Vlad Țepeș, Ed. Științifică, București, 1964 • N. Stoicescu Vlad Țepeș, Ed. Academiei RSR, București, 1976 • C. Cazănișteanu Mircea cel Mare, Ed. Sport-Turism, București, 1987 • Gh. Duzinchevici Ștefan cel Mare și epoca sa, Ed. Politică, București, 1978 • Ștefan cel Mare - portret în istorie, Ed. Mușatinii, Putna, 2003 • Ștefan cel Mare - atlet al lumii creștine, Ed. Mușatinii, Putna, 2004 • A. D. Xenopol Istoria romanilor din Dacia Traiană, Ed. Științifică și Enciclopedică, București, 1985 • Iosif Constantin Drăgan Mileniul Imperial al Daciei, Ed. Științifică și Enciclopedică, București, 1986 • Gh. Giurcă, Istoria învăţământului din Suceava, Suceava, 2004 • Simion Florea Marian Legende istorice din Bucovina, Ed. Junimea, Iași,1981 • „Cetatea de Scaun” - revista profesorilor de istorie din judeţul Suceava • Ctitorii ștefaniene - broșură, Ed. Terra Design
Ghiduri:
• E. Emandi, M. Ceaușu Suceava - ghid de oraș, București, 1989 • Ștefan Zidăriță Suceava - ghid turistic al regiunii, Ed. Meridiane, București, 1987 • Constantin Emil Ursu, Corina Ignat Județul Suceava - ghid turistic, Ed. Bucovina istorică, Suceava, 2003 • M. Iacobescu, Dragomir Paulencu, Suceava - mic îndreptar turistic, Ed. Sport-Turism, București, 1979 • Suceava - monografie. Județele patriei, Ed. Sport-Turism, București, 1980 • Ion Bojoi ș.a. Suceava - ghidul turistic al județului, Ed. Sport-Turism, București, 1979
Reviste:
Magazin istoric, nr.58/1972 Magazin istoric, nr. 109, 1976 Magazin istoric, nr. 6, 1977
prof. info - Brădățan Claudița prof. ist. - Ciocan Sorin-Ovidiu elev - Horătău Sebastian, clasa a XI-a A, C.N. ,,Mihai Eminescu”, Suceava
Numele echipei: Descoperitorii Sucevei
65