4 pagini 4 lei Duni’nică 3 . 1948 /.nul V, Nr. 636
O nouă victcrie ■'’vidintoato țările Wiiți-vă! pe drumul îmbunătățirii «4 condițiilor de viotă I • BIBLIOTECA U,”VERS1TcJM0i/A hi comunicatul dat după sediu ț ținută Joi, Consiliul de Minir ștri a anunțat noui și Importante reduc a i de prețuri, cu încețperc dcla i Octombrie a., c., Aceste I I masive reduceți de prețuri care l încep'dela 20 la sută, si {merg pâ nă la 50 la sută, se Capricii' în sec torul cel mai important al imnu REDACȚIA $1 ADMINISTRAȚIA A ■ O N M R V U l rilor de marc consum: alimente, INDIVIDUALE LUNAR IEI t«0 I Devf, 4»
______PAGINA ______FEMA ■ - ___EII _ _ . . _ — Femeile sovietice răspund La emirul de preparare a conservelor cu drag scrisorilor primite din partea femeilor populare din Deva femeile îți asigură din România alimentația de iarnă
Penlruca prietenia dintre femeile Ro primit o scrisoare din partea unei fele Datorită interesului pe care regimul tru iarnă, fără să cheltuiască, sub aupea- mâne și Sovietice să fie cât mai s.rânsă romfnee. Voiu fi foarte bucuroasă dacă democratic din țara noastră și Partidul vegherea și cu instrucțiunile unei U F LX pentruca ele să se cunoască cât mai bîae voiu pruni dela Dv. răspuns cu toate amă I Muncitoresc Român -îl depun pentru ridi R.-iste pricepute. «ă-și cunoască viața și metodele de mun nuntele despre viața Dv. carea nivelului de trai al poporului mun . Altfel dela data deschiderii cc« r ilu* că, — din inițiativa și prin îiilcjtilFjlef Aștept răspunsul Dv. citor în județul nostru au fost do citise depe lângă organizația de j la- a dm lJCi-a i centre de conservare pe lângă toate or creiate de organizația U.F.D.R. s’a Salutări fierbinți. adică dela 15 August a. c. ți p.nă in înjghebat între ele o corespondența me Scrieți-mi pe adresa: ganizațiile de plasă U.F.D.R.. Prin acesta prezent s’au pregătit 1962 kg. «.nserve nită să le apropie cât mai mult. ( Moscova, Pușchinscaia, ulița 23. centre femeile sărace, trăite în Prima dată au scris femeile din Ro- Aniifașistski comitet sovețskin jenșeim mizerie și ignoranță sub conducerile btir- diferite, de către un număr de 106 femei mânia, ie-au povestit schimbări survenite Pentru Agafonova Varvara gliezo-capilaliste din trecut, au posibili sărace din localila e si comunele din p'.a I, în viața femeii în urma eliberării țării Moscova, 15 Iulie 1948. tate ca sa și poată conserva alimente pen- Făcându-se o situație a fiecărui tel oe noastre de către glorioasa Armata Sovie conserve rezultă că la centrul din tică iar femeile din UR.S.S. n’au îidâr- liat să le răspundă; dovada este scri Deva s’au pregătit un număr de V)k. soarea pș care o redăm mai jos — kg. murături, 646 kg. bulion, 200 kg('. I Ft meile dela Cugir au întreprins trimisă de o muncitoare din Moscova 1— compot și dulceață și 720 kg. airzavat prietenei U.F.D.R.-istă Resiga Sofia din I și ghiveci. corn. Vălișoara jud. noslru. acțiuni serioase pentru combaterea Cențiul va funcționa și pe viitor de Dragă Sofia, oarece s’a observat că pe zi ce trece Primind scrisoarea Dv. am hotăiît să speculei pe piață femeile utilizează tot mai mult acesțe vă răspund și să pun bazele unei co centre, exprimându-și mulțumirea J re respondențe amicale. Pieecupale de faptul că prețurile pe Cugir dusă pentru respectarea prețurilor, cunoștința față de regimul democra ia fiu Câteva cuvinte despre mine. Locuiesc țara noastră care se interesează Îndea piața din Cugir creșteau în fiecare zi, fe reflectă grija pe care astăzi muncitorimea în Moscova și sunt în vârstă de 22 ani.i i proape de hrana poporulu.i asigurâad f.-- meile din U.F.D.R. au început o seri .Ca și multe alte fete, eu aml primit edu o are pentru a Înăbuși orice fcndință s|>c- meilor posibilitatea de a-și con ana r i- cație sub puterea sovietică. M’am nas-, oasă acțiune pentru combaterea speculei, cula ti vă a dușmanilor săi. mentele pentru iarnă. cut înfi’o familie de muncitori. La vârsta folosită în special de comcrcianții ambu de 9 ani am început să învăț la școala lanți ai Cugirului care invadau piața în și ani terminat 6 clase. zorii zilei și cumpărau la prețuri scă- In anul 1942, când țara noastră își a- zute alimentelc existente, ca mai țârzi'J Sfaturi practice păra eroic libertatea și independența în să le vândă consumatorilor cu un preț dd războiul contra cotropitorilor nemți-fasi- ciști, am fost nevoită să-mi întrerup în două sau de trei ori mai ridicat. Cum se face săpunul ptul din cauza deranjamentului vățătura și am intrat în școala de me Astfel sprijinit de org. P.M.R. și de stomacal li se dă deasemeni ceai Se (poate face acasă săpun e- serii. In această școală am învățat 6ț autoritățile locale, U.F.D.R.-ul a format 7 de mușețel- Compresele de fier ftin șt bun ce se poate robține din luni și am căpătat specialitatea de su ('echipe de câte patru femei, care au tură de mușețel se aplică pe o- flător de s.iclă. Apoi ara intrat în com-' resturile de grăsime depe inte supraveghiat zilnic piața, iar acolo unde chii obosiți sau înroșiți precum sornol. Neavând terminate 7 clase, am lio- stinele animalelor, seul stricat, gră au fost sesizate încercări speculative s'au și pe pielea iritată. La dureri de tărît să mă înscriu la școala tinerilor niun-t simea rămasă dela mâncăruri, u- citori, unde am terminat 7 clase. In mo luat măsuri de reprimare. dinți și nevralgii, în lipsă de alte leiurile vechi și orice fel de gră mentul de față lucrez ca secretară a or i In consecință, s’a hotărît ca orice co- calmante, -se dă de 5 cxri’ zi i sime tcare este sortită să fie arun ganizației comsomoliste la uzina de lămpi merciant ambulant să nu mai facă nici câte »un gr. de floare de mușețel electrice si totodată frecvențez cursurile; cată. 1 o cumpărătură depe piață până la ora 11 pisată și amestecată cu zahăr. serale ale școalei electrotehnice unde sunt Iată un mijloc simplu de a se in anul III. Organizația noastră comso- a. m. iar cei găsiți făcând speculă sau molistă numără 600 de comsomoliști. Or dosind alimente pentru a le vinde lnai prepara acest săpun: ganizația este foarte bună. Cam aceasta e scump au fost înaintați forurilor compe Intr’un cazan de tuci în »•*care totul ce pot să vă scriu despre mine/ tente pentru a-și primi pedeap a meritată. pot intra 20 — 25' litri fsC pun 8 In atenția Acțiunea energică a ufederislelor din Eu m’am bucurat foarte mult când am I kg., resturi de grăsime, două kg. sodă caustică, 10 litri apă, selfier ■> școlilor Prin colecte publice be acest amestec la un foc în cet timp de două ore, amestecân- elementare du-se cu o lopățică ca fiertura'să 11. *0. 31* $©îmuș nu se lipească de fund. După un Aducem la cunoștința tuturoat timp se toarnă peste această fier școalelor elementare de Stat dia ajută țăranii nevoiași tură 1 kg. saramură (dintr’un ki județul Hunedoara, că apiovizi* logram și jumătate sare ordina nările cu cărți școlare, se yv®r La iîndemnul organizației P. M« se intenții de ajutorare, femeile ră) și se mai fierbe cea. (jurnj, oră, face prin următoarele librării: R.-Șoimuș și călăuzite de frumoă din organizația sătească U. F. D!. amestecându-se mereu. Apoi se R.-Șoimuș, au format trei echipe toarnă amestecul care între timp Dela Librăria Sferț din Brad, de colectare, cu scopul de a veni s’a îngroșat într’o cutie de lemn plasele Brad și Baia de Criș. In Anglia guvernată îh ajutorul unor săteni nevoiași. lungă sau rotundă, bine stropită Dela Cooperativa „Solidarita de laburiști ♦ . ♦ Din rezultatele acestei colecte, Și se lasă să se răceașcă. Spț taie tea” Deva plasele: Deva, Dj»-- ele au donat suma de 4.700 lei. în bucăți, se lasă să se svAntej bra, Ilia și notariatul Băița.. Afară cu femeile! apoi'se scoate și se pune'la uscat Dela Cooperativa „Victoria U săteanului Iștoc Andronic, din co într’un loc cald și aerisit. D- 'AT. Thomas, delegat la Con muna Buruene, căruia trăsnetul din Hunedoara, plasa: Hunedoa iPentru a-î da săpunului nin mi ra... 1 ferința Națională a Asociației Bri i-a distrus grajdul, omorându-i va ros plăcut se adaugă în timpul Dela librăria Helco din Orăștie, tanice a învățătorilor, a declarat ca |și i-a ars grâul din producția fierberii floare de pelin sau men în cursul desbaterilor următoare anului acesta; și suma de lei11.100 tă uscată. plasele: Orăștie și Geoagiu... le: „In școlile noastre există 3 care au fost dați țăranului sărac Dela librăria Bercovici din Ha mii 217 clase de băeți, care sunt Becsa Ioan din Șoimuș, căruia îi Ceaiul de mușețel țeg, plasele: Hațegț, Pui și Sar conduse de femei- Această mulți murise'de curând singura vacă ce misegetuza.. me hrăpăreață de femei își extin Mușețelul, băut călduț și Ușor' o avea. îndulcit după masă ușurează dige Dela librăria „Jiul Ccritural ” de pretențiile asupra domeniului din Petroșeni plasele: Petroșenî stia, iar seara înainte de culcare nostru. Cu cât mai repede ,vom și Centrul Lupcni. , izbuti să le măturam de aici, cu Citit! liniștește somnul. Se pune 5 gr. a Această repartizare s’a făcut, atât A^a fi mai bine pentru tinerii de (flori la un litru de (apă1... Su din țara noastră”. Săteanca și Femeia pentru o mai bună, ușoară și pro gacilor cărora li se oprește su- curare a manualelor școlare.. 3
Colectivele redacționale ale gazetelor de perete din Deva Inaugurarea Căminului Cultural „Horla“ dela Brad Trebue să-și intensifice munca De curând a luat ființă tn orașul no»- tru un Cămin Cultural care a fost insta și opus intențiilor. Neglijând coin rea muncii se impune nu mimai lat in centrul orașului, -In fosta clldir* a plect (realizările tinoiietul'ui Ll ini în direcția redactării în bune con restaurantului Bucurrși. portanța acestui congres pentru Inaugurarea Căminului Cultural jHoria* 1* ■cei ce muncesc la acesta institu De v a, și organizarea muncii dițiuni a unei singure gazete- tineretului din localitate — La 'Administrația Financiară — s’a făcut în prezența autorităților, a tu ție, sau în articolul în care'func- turor organizațiilor den.ocrauoe și a u ționarii sunt chemați la întrecere ca foi (cum realizări nu ar exista după cum arată însuși gazeta — nui numeros public. pentru colectarea hârtiei vechi aici gazeta se ocupa de suc există întreceri în muncă. Ca a- Ședința s’a deschis iu ,Internaționala" etc- cesele obținute de tinerii munci ceste întreceri să fie bme organi cântat de toți cei prezenți, după care toii dela Calau și I. M- S. Hune zate f$î să s > poată face,ui | larg președintele căminului în câteva cuvinte Li fel și „Glasul Nostru", — coara. lu'raicând ati'ibuliunile ga schimb ifle experiență, se cere ca a vorbit despre marea însemnă ale a că gazeta de perete a Secțiri Sin zetelor de oerete din localitățile fiecare unitate de muncă să aibe minul ilor culturale, rostc.l lor tn viața Ba dicale a funcționarilor dela Ad lelor noastre. restif» țive. gazeta ei proprie, așa cum Jnlma- ministrația I inanciară - are a- . S’a vorl il apoi despre rostul i.uninul. I Există însă unele gazete de pr - joritatea cazurilor exista în fa de a s* , ceeași caracteristică: tratează pro cultural ,,lioria’’ ți necesitatea rete în a căror redactare se|obser brici și uzine. înscrie cât mai mu'ți cetățeni ca uitiii- blcrnele localizate, organizează în - vă'lmai puțin o neînțelegere a ro Muncind înai temeinic pentru bri ai lui. / trecerile în muiu a în cadrul insti •’togramul a foU complectat ca 4i:e lului gazetei decât o delăsare și pentru redactarea și în mai bune tuției trasând sarcini • concj-eto, rile cântece populare și recitări. condițiiini a gazetelor de perete evidențiază pe cei distinși in mun sujierficial'tate în muncă- Ne re Înființarea (ăminuhi Cil ural din ,,l io ferim aici la gazeta de perete a și intensificând munca acolo un flcut că. Est>- într’adevăr o gazetă de ria”’ din Biad constiiue un pas a‘Funcționarilor Comunali a că de se manifestă delăsare, gazetele pe drumul culturalizării ma-selor raun- perete bine redactată. rei articole sunt redactate sub de perete din Deva, vor reuși să citoare din această regiune, menit să eon Să tratam problemele locale forme ’de telegrame și la rare se transforme în adevărați îndru ii ibue la intensificarea luptei p>e care a- vantgarda clasei muncitoare P M. R, • Sunt însă gazete , care după se observa și tendința dea se tran mători și organizatori ai muncii, duce pentru ridi.area nivelului cultural al felul în care apar denotă că dolul sform.i în simplu afișaj.. așa cum prea puține au lost până celor ce muncesc. lor nu a fost înțeles de'colective Ziare de perete pe unități acum. H, N. Doreanu I G. M. CETINA le redacționale- Acesta e cazul ce de muncă lor trei gazete de perete ale UF. Fără a mai insista asupra felu DR, care, cu excluzivitate cuprind lui în care sunt redactate și alte Sportul hunedorean în drum doar articole cu caracter general, gazete considerând că cele e- lipsit* de concretizare și locali numeratc’sunt printre cele mat re spre sportul de masse zare. prezentalive, concluzia la care se (Urmare din pag. I-a) sport de masse.. ‘ Pe linia, In-gazete de stradă Faur is ajunge în mod logic e una singu acestor preocupări majore. ai* torii vremurilor noi” a Org. lo ră: munca depusă de colectivele Consiliul Sindical împreuna cu Organizația, Sportului Popular din sportului s’a îm cțput odgam a - cale JJ. T. M-, eforturile de [a redacționale a gazetelor de pe - rea aproape săptămânală — de scrie articole cu caracter local au rete până ,acum trebue fără în județul nostru, trecând imediat întâlniri sportive între grupării* ajuns la un rezultat nesatisfăcător doială intensificată. Și intensifica la 'reorganizarea, verificarea $i sportive din centrel» muncitorești. îndepărtarea , In cadrul acestor întâlniri se de* tuturor elementelor necorespim- fășoară prin concursuri atletice POȘTA REDACȚIEI zătoare din conducerile cluburilor matchuri de foot ball, volley ball sportive tnuncitorești la Orăștie, basket ball, ping-ipong, tir ș a. Arimescu IViorel. — Orăștie. cretjzat articolul în întregime. Brad, Cugir, etc.. pe baza acestor in. d. Asemenea întreceri au avut ArticoluKd -voastră nu poate fi pu Acestea ar fi calitățile unui ar sarcini, a creiat o nouă orientare loc între Deva-Valca Jiului, Cug r blicat, în primul rând că tratați ticol în afară de esența lui poli introducând un nou suflu în râin — 'Aurul (Brad , Cugir — Deva; o problemă ‘ depă tică: actual concret'și local. durile comitetelor. Comitetele ca Simeria — Hunedoara etc , dând astfel posibilitatea masselor munci șită (Cursurile I. C. Dl) și cui a- Scrie-ne despre felul'în care se traduce în viață reforma învăță re au fost reorganizate în în torești’de a face sport, prin tradu tâf mai mult cu cât nufâcîuceți e - tregime au început să facă primii lemente, probleme noui în discu mântului, tratând câteva aspecte cerc i în fapte concrete a Celor,spu pași spre făurirea unui adevărat ție. mai reprezentative. se, de tov.. Gh. Vasilichi în cuvâ.i tarea ținută cu prilejul inaugu Problema cadrelor tinere pe ca I re o puneți, studiind mai \pro- . Bătălia însămânțărilor se rării „Stadionului Republicii” din fund realitatea veți vedea că nu București,că: ,;azi sportul a în •e așa cum o prezentați. In, caz j desfășoară în condițiuni bune cetat de a mai fi apanajul unei contrar dațj-ne date concrete așa ; minorități, a celor bogați, ci a- cum în general ar fi trebuit con (Urmare din pag. I-a) rile în această comună au început, cen- stăzi in Republica Pdpulară Re put. Sămânța băgată in pămâpt este Se-, Irul de selecționarea semințelor și cen- m(ină, sportul a cuprins massele.”. lecțională și tra'ată cu soluț a necesarii țiul pentru tratarea lor, funcționând din Corci etul pentru ridicarea plin. Sportul ne mai fiind apana jul ttmei clici, el a devenit astă>. Palatului Cultural Deva Lichidând lipsuriie sesizate O piedică care a stat în fata intensi de ziarul nostru, în comuna ficării însămânțărilor a fost lipsa de pra un bun al intregei clase muncitoa organizează în Sântandrei bătălia îns^mân- furi necesare tratării semințelor. Canti re, angrenând și cuprinzând din SALA TEAȚRULUI COMUNAL ce în ce mai mulți tineri munci țărllor este intensificată tatea de 15.000 kg. praf ,,Ceresan” ne înjziaa de 3 Oct. a.o, ora 10,30 a.m cesară pentru tratarea semințelor din juj tori, țărani, intelectuali și pe toți Deasemeni și în plasa Deva însămân- dețul nostru a sosit zilele acestea și va cei capabili de a face ^oort.. A- o conferință publică țările au început. După critica făcută de fi repartizată imediat pe comune spre a stăzi sportul este menit să deșvol ziarul nostru în care s’au arătat unele slă-i fi pusă la dispoziția țărănimii. te perseverența, sipiritul de dis Va vorbi tov. Genad E. despre biciuni și lipsuri în cadrul pregătirei cam Munca pentru recoltarea porumbului în ciplină, spiritul răspunderii și activitatea literară Și paniei de însămânțări, comisia comunală județ este pe terminate, până în pre pentru însămânțări din corn. Sântandreti zent realizându-se din plan cea. 85--9QO/o* spiritul de emulație,accentuând toi artistică, un aspect al și-a intensificat inunca în această dir.cție, Țărănimea din județul noslru trebue să- te aceste calități fundamentale în luptei de clasă lichidând cu lipsurile sesiza.e. Insămânță- și intensifice munca în cam pan a uisămâ^i- procesul de muncă și în nro~es’’l țărilor combătând svonurile răutăcioase ale de producție, devenind prin a- Conferința va fi urmată de ANUNȚ chiaburilor, de teapa chiaburilor Păicrț ceasta o școală pentru fiecadr UN PROGRAM ARTISTIC Lecu și Pogia Matilda din corn. Mânerăuj Șantierele de Construcții anga care nu se dau înapoi dela a căuta Si muncitor sportiv, școilă care va Intrarea liberă jează lucrători calificați (dulghari, înșele țărănimea muncitoare. face din el un element și m ji ' ■> Pentru a ne lămuri asupra adevărate- zidari, fierari, instalatori) și reca i Membrii de Partid și țărănimea mun losjtor în producție, un elemen lificați (salahori). J-g intenții ale activității 1-terare și ar- citoare trebue să vegheze și să com însuflețit tocmai de acele însuși . Lucrătorii pot lua masa la cta- bată toate svonurile mincinoase lansate de tfstice atât de mult discutată in zilele tina cu circa 45 Jei pe zi, ind»- care (ni se cer în momentul d ■ f chiaburi și în deosebi să fie vigUenți ță de către avantgarda clasei im aoastre, participați câți mai mulți la siv 500 gr. pâine și pot dormi ca aceștia să nu poată influența cu ni această manifestare culturală tn cabane. mic realizarea planului de cultură, ză citoare, Partidul Muncitoresc 1 o Începutul foarte precis ADRESA: str. Molotov 11 dărnicind ș. ‘demascând imediat toa.e în mân pentru creiarea nouii soc ■ Comitetul HUNEDOARA cercările lor. tați a socialismului. ; Misiunea americană din Grecia Popoaiele din lumea întreagă înțeleg a respins cerurile muncitorilor că propunerile sovietice constitue o contribuție reală la greci pentru mărirea salariilor ATeNA, 1 (Rador). — Greva cauza păcii și a securității mondiale celor 400.000 de lucrători dela A- a spus Manuilski șeful delegației ucrainene în ședința Adunării Generale a 0. N. U. lena, fPireu, Tatras, și v°l°G P^11 tru mărirea salariilor, a avu’ e PARIS, 30 (Rador). — In țedința p'e- țiunea Iși ridică capul diidr’o parte a lu-l unii Sovietice din 23 Septembrie au ai fi fect oprirea tians^jorturiloi la iiară a Adunării Generale din 29 6eptcnv. mii, forțele democrației se întăresc mereu lat că Adunarea Generală a O,N,U.-lui ee brie a luat cuvântul șeful delegației* In cealaltă parte. In timp ce noi focare află pusă în fața alegerii: sau să aprobe I închiderea magazinelor pe timp uerainienc Manuilski. de război se ivesc și războaiele se duc politica de ațâțare la război, dusă de t! de 24 ore. Ai filând că propunerile delegației so și acum înti’o parte a lumii, pacea și io cercurile ica ționaic d-n Statele Unite, sau Cererile de mărire a salariilor vietice pieuăzâiid reducerea foțelor ar laborarea între națiuni constitue o re să voteze pentru poli.i i de pace cuprinsă au fost respinse de mi .iute-a Amt mate și înarmărilor prc> uni și interzi- gulă în cealallă parte. Aici oamenii sunt Î11 propunerile Uniunii Sovieti e. Adver. ric.m.i din Grecia, pe moți, al ca c ea armei atomice, este o contribuție zctrenați înti’o mu :< a [ a nică și crea oare. sării propunerilor I ’nirin î SoJeice cu Sl.Cele T mie trebue șă ;icop. ie o valoroasă la consolidarea păcii și cores Refacerea economică cu toată blocada greu le ]ajL respinge în mod direct de punde speranț lor popoarelor, d. Manu- economică organizată de cercurile reac oarece aceste propuneri sunt cunoscute o- perle dai defic tul bugetar ’ - 70 ilski a supus: ționare din Statele Unite continuă în Eu piuiei publice mondiale. Cur i-iii înar milioane dolari. Delegația Repubji ei Sovietice Socialiste ropa de Răsărit, înlr’un ritm mai ra, id, mărilor scol din arhive teza că înainte Ucralnitne ' consideră necesar să sc decât în țările din Europa Occidentală cu ide a re reduce cu o treime forțetie armate oprească astipia atacuri'or împotriva ne prinse în așa numitul plan Marshall. trcbuesc obținute garanții de securiia'e. 0 divizie a armatei Kuomin- poatelor