R 0 lVIAN SFERA
NUMIRI CELTICO-DACICO-ROMANE, DE SATE, VALURI, DEALURI SI RAURI iN BANAT Pe co per ta: Urnele gasite de autor la punerea temeli ei fab r ici i de dram ida din ROMAN SFERA locali tatea Ban. Karlovac
NUMIRI CELTICO DACICO-ROMANE, DE SATE, VALURI, DEALURI SI, RA.URI IN BANAT
ALIBUNAR Culegere co mputerizata: Remus Berlo van 2006 Mulrillnesc dOlllnului Remus Daruiesc aceasta carte preotului pa~optist Berlovan din Alibunar, pentru Alexandru Sfera din San Mihai ailltorul pe care mi I-a fiicut la cOlllpliterizarea textului acestei eli rri. Pana sunt in viata, simt datoria sa refmvlez figura preotului Alexandru Sfera, slujitorul bise ricii ortodoxe din satul pur romanesc San Mihai. Simt 0 datorie fata de acest, stramo~ al meu. II simt in fiinta mea, cum rna indeamna la acest act de al face cunoscut tagmei preote~ti ~i po po rului binecredincios din San Mihai. De ce sunt ~terse toate, aproape toate datele despre acest bun preot ~i mare revolutionar al pa~opti~tilor in intreg Banatul? A fost un bun roman, precum au fost ~i sunt multi preoti ai poporului roman ~i care au dat dovada in istoria Romaniei, inca de la ~tefan cel Mare ca Arhimandritul ~endrea. In oastea lui Mihai Viteazul, Popa Stoica ~i nu numai in aceste viteje~ti armate, ci erau alaturi de interesele poporului roman, precum ~i in toate necazurile ~i suferintele, dar au avut ~i ei dureri fiind perse cutati de regimurile ~i du~manii aprigi ai poporului roman.
5 din Mo ldova Alecu Ru'>"o. \1anolachc ~ pureanu I Lazar Rosetti.
~ In sudul Banatulul rormi.11l1 r tU/aU "Ii 'u I! impotriva sarbilor. dar cill1d Cl au incercat a OL~ San Mih ~ iul si Vlaico\'atul. populatJa ace,,~ r localita!i, au lu at anna in mana Sl I-au rpm" Astfel a fo st alungata si delegatla ea, rulUl de Alibunar, formata din doua tra uri. in traura lUI Adam Gean era preotul 0;i colae Gean. :\ ndr 1 Strain ~i Milos Cedomir. in tra ura lUI Dm11tne Olaru erau Zahari e Gean i Ac him Ro u. Tra ura lui Adam Gean a fost fa cut 5. pnzoOler. de'\ un preot, un roman ~ i un arb . Preotu l Gean nu ' r d ca dupa alungarea revolutionaril or s5. -1 fi unat pe preotu1 A1exandru Sfera si a nu-I demll1 \e. In~ 1849 dupa Infrangerea rnsculati lor d ditr forte1e taristo-Habsburgice. Incep , 5 fun 'tionez Lupta din Alibunar la 12. decembrie 1848, sub tribuna1e1e pentru sanctionarea ' d or 'e au IDda lui Iano~ Damianovici, contra sarbilor in participat Ia revolu tie. Peste 0 preo\1 ort Ungaria de sud. ) do~ \
romani au fo st acu?ati• de infi :lelltate Ln;)• d ~ imparatul Habsburgic. Unii din prcl ti au fuga in Alexandru Sfera in revolutia, din 1848, pa activ de partea revolutionarilor romani strainatate. Protopopul l~natie \'Ull1 sa refu~lat in Banat i Ardeal, aHituri de marii lupHitori Negotin, fiindca apart irH.:a atune'l1 lmpenului Otoman. Dimitrie Pctroyiei Stoicheseu ,1 f~)st . Murgu, fralii Mocioni Anton ~i Gheorghe, osandit la doi prczccc ani inchlsoar' \a h.ufst 'in~ fiu Babe i a1tii. Ghc rghc Petell , i tcfan llie\ B,\banu, ',It 'nSI\1 ftimie Murgu era desemnat ea dipitanul alungat din preotie, ea apol C; . Pet 'U s~ f1' In 'his I Banatului, de Marea Adunare de la i IS iuni I H4H. Tclul lui era unirca la Imutz. A urmat alt a s ~ri r d ~ prco\i kst:iinm\I SI I cu Ard alul, Moldova ~i Valahia. ii judccati ell au Illat parte ell p a~opti$tii. Prcot 'ar' Adunarc de la Lugoj au Illat parte ~i-au luat numele, porecla romaneasca trebuia sa revina la numele sarbizat pe care la primit la hirotonie, iata dar ca numele Popa e Popovici, Petru Petrovici, etc .. . Ce a fost cu preotul nostru Alexandru Sfera? A fugit ~i el dupa revolu!ie in Becicherecul Mare, NUMIRI CELTICO-DACICO-ROMANE, a revenit In San Mihai, i~i schimba ~i el numele DE SATE, VALURI, DEALURJ Sfera in Sv-Vera (Sveta Vera), SvVera, probabil ~I RAuRI IN BANAT credin!a in Sfantul Imperiu habsburgic. Dupa putin timp moare, probabil ca de frica urmarilor ~i-a caterisirii din preotie ~i aceasta e Santinela Romani! adevarul ca nu se gasesc date mai amanun!ite Poezie de Vasile Alexandri despre acest bun roman, Samian!. Alexandru Sfera sa nascut la anul 1806 ~i a trecut la cele ve~nice la 1856. lata limbile du ~ mane De Gepizi ~i de Bulgari Roman Sfera De Longobarzi ~ i de A vari Vin ~i Hunii, yin ~i Gotii Yin potop, potop eu totii
Yoi lupta, lupta-voi foarte rar-a-fi atins de moarte caci roman sant in putere ~i romanul In veci nu piere
Pe poporul roman numai credinta, nadejdea ~i dragostea de Dumnezeu 11 ocrotea de toate necazurile ~i suferintele.
8 9 dal de un urum de rld!I ,I. \.. r rl I I Gdu. <.,punc casa a '>us nu[mtulul (),ILiILi c ' I ?t fill Hl\ile SroicClflea Mare, la marg1l1ca pdl.lldul I' • ~oseaua Ban.Karlo\ ac \111 Il 1 I Id ~\! inaja dinsprc ra arit al satu lul. -n mana drcapta Romanii au lusat dupa ~I, "oJ , lit U ochli umczi r superior ~i nobiL 'iC ll1l1 e. lct.ltl 1 d [ 1 UI I nc -:,tcapta piarta. ~ • • t • • . .o . •.• •...... In par~ile In care nu crall muntl. LJ .i ~ .. I at In patlml, apere, au Iacut stRvil are. a~a/I"l' \,dun J ... r:' ~ numai de lacrimi. Un astfel de val de aprmln~. 1.1 1101 10 13 .•1 sarbcsc, merge de la ra ul lkga p~I11:\ la (:1I,1' . .1 t 1 .II parii h;mclici casci lui Slavomir de la Alibunar, can:: sc vcde pUMl II 1~11l in h).\ I I I tbu J, zidarul Andrei So~dcanul a to clintre San Mihai S• t Altb unar
C I
Uri'( rUl1Iun I II I \ luriltlr ( dd 1'01111111 • '" I ,,,11'''''t'' II I IIrt '",'WIII' lIolllrd,' /)(ld,·; \ ,\ul 1111 "', H H\ '\ \\lh\ll\.lf I rtllu"" 1 I Trece prin localitatea Alibunarului pe strada Mare spre San Mihai, pe sub casele lui Stefan Duia, TancaHiu, azi casa lui Trifu Livius, Paia Novae, Petru Jura, Cri~anu (Trifu Lucian), Oarga (probabil din neamul lui Clo~ca), pana la Dunare. Afara de drumuri ~i valuri, romanii con struiau apeducte, bai, amfiteatre (Apulum, Sarmi zegetusa). Ora~e ca exemplu Caracal zidit de imparatul Caracalla. Se stradui-au sa pastreze Dacia ~i inaltau locuri, vestigii puternice de aparare. Genucla, cetate Hinga tiirmul Dunarii aproape de Palanca Nouii, aceastii cetate exista inainte de cucerirea romanilor, era un centru lnsemnat al Casa lui Jura Petru, pe Valul lui Traian regelui dac Zyraxes. Dacii aveau lupte grele cu
Casele lui ~tefan Duia ~i Nistor Uipiidat pe Valul lui Traian Casa lui Paia ovac, pc Valul lui Traian
12 13 legiunile lui Octavian August, comandata de Legiunile romane erau statornice, nu se Crassus, mare conducator de razboaie, beliduce. mutau din loc in loc. A~ezati pe loc, se casatoreau, La Panuca (Panciova), s-au gasit zidurile unui castru roman In curtea fabricii de bere Weiffert, in urma cu mai mult de doua sute de ani, dar din pacatc materialul de constructie s-a folosit la cladirea caselor locuitorilor din Panciova. Pe locul unde se varsa Timi~ld In Dunare, s a descoperit un sarcofag roman cu un colier de perle, bratari de bronz, sticla colorata ~ i alte obiecte, a ~eza te toate in muzeul din Panciova. Ponte Fluvi (A ponte), de pe dealul "Cetatea Marc", de Hinga Grebenat, e de origine dacica. Nu e de ne-amintit, sapaturile arhcologice mai recent descoperite la Jidava pe dealul de la Ore ~ at. Pe vetrele localitatilor Cuvin, Panciova, Biserica Alba, Alibunar, Var~e!, au existat fortificatii ale popoarelor geto-daco-romane sarmate ~ i celtice, a agatir ~ ilor daramate de sarma!i, ca apoi ~ i a lor sa fie nimicite de romani. De la Panciova pana la Or~ova, s-au desco perit mai multe monumente romane. In Banat dacii au avut mai multe centre bogate, cu 0 viata i'nfloritoare. in Zrenianinul de azi, s-a descoperit temelia unci constructii romane. La Iano ~ ic , comuna Alibunar, s-a gasit 0 villa (ferma agricola) (vezi monografia Alibuna rului de invatatorul A. Pct.ri ~o r) . Mla~tina de la Alibunar
14 15 goti Ii Invinge de doua ori, dar fu ~i el Invins de mai ales osta$ii care erau eliberati din oaste, fiind' doua ori ~i pieri Intr-o mla~tina , se prea poate In imbatraniti; Primeau pamant pe care 11 cultivau. renumita mla~tina a Alibunarului, fiindca la Pamantul era impartit pe clase I; II; etc ... Copiii sap area temeliei bisericii din Alibunar la 1895 sa nou naseuti erau crescuti in castre, tabere. gasit 0 moneta de bronz cu inscriptia VIB. TRIB. Imparatul Decius (249 - -251) se apara de GALLUS (251-253) (Vibius Tribonianus Gallus, urma~ul lui Traianus Decius). Maghiarii ocupara voivodatul lui Monu monlt, iar mai tarziu ~i al voivodului Gelu, urmand a-I supune ~i pe voivodul Glad. Tinutul lui Glad era Intre raul Mure~, Tisa pana la 'Or~ova . Ungurii unsera In locul lui Glad pe Ahtun, care de~i se botezase cre~tin ortodox, totu~i tinea ~apte femei dupa obiceiul pagan. Ahtun stapanea pe langa voivodatul lui Glad ~i 0 parte din voivodatul lui Menumorut ~i un colt din Oltenia. Capitala voivodului Glad se considera ca ar fi fost Castra Augusta Flaviens, care nu este alta deeat fortareata Keve (Kovin) ~i ea a fast legat eu un drum roman eu Genucla $i cu Panuea. Panuea la randul ei legata tot cu un drum roman eu Licisis, numit mai apol Beeiehereeul Mare, azi Zrenjanin. Alte drumuri laterale importante au fost Canonia mai tarziu numit Var~e! eu Potula, care era loealizata intre Deta $i Denta. Potula era legata --f de Zurobara (Timi~oara). Zurobara la randul ei era legata cu un drum de Bacancis, azi satul Foieni. Probabil ea drumul de piatra gasit langa 3i. oi ~ 'odatul bclltC1~ 'tlll ill .'r .. Podul-Mare, cu ocazia saparii temeliei casei lui 1 - XI 17 1 Y: Siavomir Dadici din Alibunar, amintit mai sus, sa Tapae-Sarmizegetusa, un drum care avea 0 fie fost drumul de Icgatura dintrc Panuea ~l importanta strategica deosebita. Canonia. La' Tapae s-au luptat daeii cu romanii de doua on. Intaia data, generailli Imparatllilli Domitian, Tertius luiianus Ii Illvinge pe daei Incat, se spune ca Vezinas, marele preot dac, Tacandu-sc mort abia scapase eu viata. A doua oara tot la Tapae se da lupta Illtre Traian ~i Daei la anul 100-101. Inainte de prima ~i a doua eiocnire de la Tapae a fost lupta de la Turnul Ro ~ u In care
Casa lui Slavomir Dadici
) ...... tI- <00fI0f'IU
Podul Mare Harta privind prima campanie din anii 101 - 102
19 romanii au fost invin~i. AceasHi pierdere fiind 0 In 1125 regele bizantin loan Comnen ataca ru~ine pentm romani. Generalul Cornelius Fuscus pe $tefan II al Ungurilor. a pierit in aceasta lupta ~i legiunea a cince-a Raul Cara~ se numea pe timpul romanilor Macedonica fu capturata de daci. Apus Flavius. Imparatul roman Traian trecand Dunarea pe Inca inainte de romani erau drumuri In la Viminatium (Kostolac), pe un pod din vase Dacia, de exempLu Tapae - Sarmizegetusa, amintit peste insula Ostrov, sa indreptat spre Lederata mai sus. (Rama), Arcidava (Varagia), Genucla (Palanca Imparatul Traian a dat porunca sa se ridice Noua), Putea (Surducul Mare, la nord de Arci un altar la Tapae, In amintirea celor cazuti in dava), la rasarit de localitatea Grebenat, Berzovia, aceasta crflllcena lupta cu dacii. in fata Tapaei se Azisis (Frljug), catre valea Timi~ului, sa ajunga intinde Campul Zeului. sub zidurile cetati Sarmisegethuzei, dar pana la Populatia din satele de langa Tapae spun ~i marea cetate, apuca spre Tapae la Tibiscum. azi ca In comuna lor Sarazani ~i Saceni Mici, se (Tapae se gase~te la nord-est de Lugoj). La sud de afla drumul lui Decebal, care lega Tapae de Sarmi Grebenat spre Caitas se gase~te un ~an! roman care zegetusa. Tot in Sarazani se gasesc la capul satului trece ,prin Ore~at, Parta, Var~et, Jamul Mic, spre trei movile in care sunt inmormantati osta~ii cazuti Romania. Tot in Grebenat se considera ca a fost in aceasta lupta cu romanii. Apucand sprc rasarit localizat regatul lui Atila, la care a venit ambasa catre Tibiscum ~ i Sarmisegethuza, Imparatul Traian doml roman Priscus, care a fost servit la cortul lui intalnqte inainte de a ajunge la Tibiscum pe Atila cu 0 bautura medina, care nu are nimic du ~ mani la Tapae, a~ezata la baza muntilor, [ncat comun cu med, din limba slava, ciici spune inrati~au 0 pozitie de aparare pe care dacii 0 Xenopol, atunci ar insemna cii Mecca (Moale) ~i alesesera pentru prima confruntare cu armatele Medina (Miere de stup) din Arabia ar fi denumiri romane. De la Tapae pe valea Timi~ului ~i a slave, tot la fel raul Cerna din sudul Romaniei nu Bistrei se ajunge la Gredi~tea Mucelului la vechea e denumire siava, ci este numele unei plante dace, cetate Sarmisegethuza. Prodiorna, Cerna de la Tierna, dand na~tere Decebal vazand ca romanii se indreapta spre verbului a se zarni, adica dimineata lumina fiind capitala lui , trimite lui Traian 0 ambasada din trei slaba, a se vedea slab. In Transilvania, aproape de ambasadori, pe cai rara ~ele, din clasa de jos a castelul Bran se gase~te un sat cu numlrea poporului, pentru incheierea pacii. Traian respinge Zarne~ti, probabil de la cuvantui a zari. solia, mai ales ca era compusa din oameni de rand. 20 21 imparatul roman Inainteaza ~i da peste un sat Pentinger ne descopera drumuri romane, vestigii, numai de baldini ~i eopii, popllla!ia valida fiind de~i tablele lui sunt tacute eu mult mai tarziu. luata in oaste. Nobili daci, cu mare mul~imc de femei Si Romanii luainteaza foarte Ineet deoarece ii eopii, Yin sa se Inehine Imparatului roman, apuca iarna. Traian opre~te aici campania din anul cerandu-i indurare. 101 ~i se intoarce intr-un ora~ din Panonia, unde In ce limba vorbeau? Ei se adrcseaza direct ~i petrece iarna, nu Tara a lasa in intariturile Intr-o limba comuna, Tara interpret. construite, garnizoane indestulatoare. Inscrip!ia de pe un vas de lut, de la Sarmise In primavara anului 102 pleaca pe Dlinare aethusa Decebalus per Scorillo" (Decebal fiul lui to " pana la locul unde fuse In anul precedent, el insu~i Scorillo). ASadar Il1tr-o limba pre romana. Etapa dand exemplu cu vaslele in maini ~i astfel ajunge 106-587 e considerata baza limbii proto romane. la locul in care poposise in campania Intaia din Atacurile impotriva lmperiului Roman de anul 101, la toate posturile pe care Ie gase~te in Rasarit (Bizantin) a avarilor ~ i cu ei a sclavinilor Dacia. slavi, a sarma!ilor, Bizan!ul avea nevoie de soldati Prima intalnire fu cu 0 trupa de cavalerie de incerca!i ca Maximin Tracul (235-238), Regilianus daci ~i sarmati, imbraca!i in zale, pe care ii (259) un stranepot al lui Decebal, Aurelianus (270- illVinge ~ i ii pune pc fuga. Auxiliarii germani ai lui 275), un geto-dac romanizat, sub care s-a facut Traian dau peste un corp mai mare de daci cu care retragerea legiunilor ~ i a administratiei imperiale au 0 lupta crancena dar victorioasa. Conducatorul din nordul Dunari, a~adar tara consecin~a pentru dacilor vazand aceasta lupta pierduta, se sinucide. procesul etno genetic romanesc. Mai tarziu al!i Grosul armatei romane a trecut pc la Ahihis impara!i, mari strategi ai lmperiului Bizantin ca (Buz ia ~) iar Decebal a venit la Tapae peste Pons lustin II (565-578), Tiberius (578-582). Aceasta Augusti, Rusca Montana, Luncani, Dracsinqti epoca care se considera epoca intunecata se Surducul Mic, Sarazani. lumineaza treptat ~i descopera partea aceasta a Romanii prin riclicarea palatelor, drumurilor secolului UI-VII-VIII. ~i multe altele precum casU'e, ville (fermc) se "Imperiul de Rasarit". Imperiul Bi zantin , impune-au multor popoare prin cultura lor ~i astfel treptat, treptat e grecizat. Pe bastinasi ii numesc i-au 111Vins. Dqi Invin~i erau mandri cif pot deveni " Romanii de Rasarit", adica poporul traco-roman "Cives Romani". " cu caciuli mari y,,i boi multi " . Acest neam de Tablelc pentingeriane Tacute de germanul crestini saraci dar multi, mai multi decat bizantinii 22 (dim, rem), condu~i de regele Zizais (dac) ~i vice militum per thracias". Imparatul cumpara cu bani regele Rumon precum ~i ba~tina~ul Vitalian Tracul pe mercenarii lui Vitalian a~a ca flota lui e Infranta (513-520). Formau un organism statal. de oastea bizantina ~i de rustin, viitorul Imparat. Navalirea sarmatilor de neam iranian, numiti Vitalian cere ajutor de la fratii lui geti de la nordul ~i Adapanthes Ii sup un pe indigeni prin puterea Dunarii ~i cu ajutorul lor ocupa Macedonia, armelor lor, mai Inaintate. Pentru ca sa respinga pe Taessalia pfma la Termopile In Epir, formfmd goti care au aparut in spa!iul nord dunarean, cer imperiul Roman de neam tracic. participarea indigenilor traco-daco-romani. Ace~tia 1 Vitalian a fost chemat cu In~elaciune la Yin in ajutor ~i dupa alungarea gotiior, se intorc Constantinopol ~i ucis. Dupa moartea lui imperiul impotriva sarmatilor pe care ii alunga la anul 334. I indigenilor "cu caciuli ~i boi multi", romanici Regatul lui Zizais ~i Rumon, numit ~i crqtini vechi romal1l, se destrama. Romeii "Vlachernos", "Rumon". L-am amintit aici ca un "bizantini grecizati" ii Impra~tie pana in Elada, pe punct de plecare pentru ducatul lui Glad. raul Savos (Sava), chiar ~i pana pe muntele Sinai Vitalian (513-520) tracoromanul a devenit liderul neamului din Moesia ~i Scythia Minor (Dobrogea). Neamul latin ~i cre~tin cu "caciuli mari ~i multi boi", s-a ridicat In anul 513-573 impotriva Bizantului ~i ocupa Tracia, Scythia, Moesia, pana la Odessos (Varna). 0 prima Romanie politica. Vitalian a devenit asemenea unui suveran. I se inchinau ca unui imparat. A pornit asupra Constantinopolului ~i a ajuns la ~apte kilometri de Poarta de aUf. Patricius, fostul comandant in armata lui Vitalian cu reIacatorie il indupleca sa nu mai atace Constantinopoiul. Imparatul Anastasius (491-518) trimite pe un osta~ cu numele Cirillus sa-l ucida pe Vitalian, dar un turco-roman il ucide pe Cirillus. Imparatul sus Termopile - mormantul imp. Leonida numit dupa aceea il nume~te pe Vitalian "magister 24 25 'r~s\~ poporul de la till: 1 p.lI11 lilt I n 1d \!\ l: , • 'lJ boga\lIk nOLI IIC . (I , \ It t 1111 I Illllll~. I ,1\ Inl.l. ~\! a~l:UI Un scriitor sa..,. la antll 1(,(,(,.1 dl t 10' III I' I \II I \ I III a 11111 \l'1 t ~c.ltliu dcsprc Dacia. el spune pc, mn~{ml daca il in 1 II I I'..... I ul I 1 11' I. Jpl1Jla J aliulu i. ca n h I Id r h 1,1 "u. l"UJl11lOI. 11 lI'ide de unde ~tiu luc ~ u l ~ct:"ta Iii r~~rllI1J' , .. \ a 'n II I num I r' til .1 Itll R .1 SilV Ia . car' arc mcnit din \110:)1 strumO:;; 11 mel . pO ~ . . b - - pit \I 1 ul Lute Amu ltu poruncc tc ~ ft fie Distinctia roman llllil analcllc. (arc J c, a - I I ,d. fit Ill. "'Ill\: ii ji lusa . a plutcasca pc terizat e olutia cl1itl1 ra15 $i soctaHi. ar' ne\ Ole J' \ I I ru h tl'.trc t 1M c ... tc 0 lupoaicii. Dupa mfirturii certe, in lipsa mOllul11c ntelor (Jr au , · ~ . r IUIlII mJI fl·ah"t .. "ll\utoan;u sc spunc di ar disparut, e ne oie sa a cui tam :;;O.lpt'le rulld "Ir
r I ell I .Iull'ntiJ. numit11 ~i "Lupoaica". I curc au mai dimas Si de care nu IlC putl.?m lIP' l i Oan I 1 1l ...lrat!unc') \ ·dcm eil eei doi strancpot Toate lucruril ga ite la sar atunl' arhco! "1- I lUI "n . ROlTIulu, "j Remus sunt din urma~ii gicc se due la muzec, cat mai dep:lfte d> IOLU! i:l II [ t .1, ,1fJIlCpotul lor Traian inc sa oeupc ~care s-all gasit. A~a de cxcmplu mporul d' ar.ll113. p II mo~it Itll d~H. n gC lo -lraci. gasit pe tcritoriul Alibunarului a fost dus t )('111.11 ill O~{C popourclc CurL' irtconjoarii azi Romania, ...... - Zagreb. tr,lIlll1 ~I 11 Illlmal sa nu r uno pc 101' ... slI Slll1 , Noi poporul rom an cram ~i lnd ~ unl "11 .-; un "a pc poporu l b. roman. ~ til1n~ batjoeoriti de popoarele din jurul nostru p"ntru (' L j icolln i ,,- (I ll flkul supiituri urhcologice sa put~m fi dit mai lL,or asimila\i d' ' 1. P'ntru.l , d u g,l")! UI me k g,j(t: lit: daci, s-au acopcrit periclitn adevaru \ ict oric ca sunt'111 CCI Il~\l \ 'chI u p munt I Ill! .. c mui \ orbe ~ tc de accasta dintrc tonte popoarc\c. nll nlll11ai din Jtlrul nl.') ~ tr L d (; ) P ~fIIC .. ap,Jl uri h: !- -UII fU cut Ja cnpul satului CI eu mult mai Ian!" 'U intcnti,1 {, a nc ~tcrg' in "pre B.IIl .Kal hn ae, I mgi.l cuka feruta . trccutul. cqtia nu \'ad ' opacul. nllnui frulll '\ ' $1 Sc I ~' prl' upUIICfJ . din p.lrtca !-truinilor, du~ - , m.llli UJ nc. muhll w m.tllc"c, leorii fUrli doeul1lcntc, crcngutde. , . 1.' loncul dr. lC I-,lac ll{ U sf un\.' : .J ' -.un Ctl ulltc rn din ph:nc,l flU C.lfht a Rom i, ba 0 IOghl\lt eu res~mlla r c "i attl\1\.' 1 str:inm ~I ll'l, cur un.. ~ p 0 )1 0' n: lor dill ""Hi, 01 i ',i dura filllt luandu-i de t unl\ 'r'liintiL n ' - ,HI fabn ',It. n~l~ 'I.' ,It n: tr .1 ,c n.:lJ I Ii UI ClJd ll , d.lt:( ·romanii all disr r-o ub p ,lIlltlnl. i ll :.l ra• lt pun 11 ,I 'hl,lIlI !'oi ell tI lama ~ ncalogii, I ' g 'nd' b\~" . " fl,!, :.' un vu.1 P C lif t: I·uu PlIlut 0 IIP ~ I. lIl1 !! 1l111. B,\l.l0C )rilOrii nn~ tri n' 'un~"'~
D~ulul Jidovar de langa Orc~ll( Platoul p~ care sau cfecl Ul1t sapiHurilc Ilrhcologice la Jidovar i i se seot eu oeazin aratului holdelor, eu plugul, bucati de earamidu cu inscriptia cohortclor 1\' (Flayia), 11 (Claudia), XIII (Gcmina), V (l\1aL doniea), din zidurile vechi a tillar vcstigii da i ~i romane. prcclim In fabricll de bere din Pan iova. dcsprc care am L1mintit mui sus.
I
• Cetatea Grebena~ului Apa Pontis, Plani~te ~i pregilti~i in ale hidrografiei. eetatea Jidovar de la Ore~a~ e numire celtico Am spus cuvinte care au mai fost gandite $i yalaha, numirea ei nu are nimic in comun cu mai inainte. Le mai spun fiindca atunci Imi pare evreii. Jidovari insealIDla loc la deal intarit, ca ~i ca ele traiesc, fiinddi au trait mult timp in mine. numirea Alibunarului loc la deal inalt. Nu pot ca sa nu destainuiesc tot ce $tiu $i am Doetorul Alexandru Marieneseu spune ca vilzut. Intr-un film sovietic de pe vremea cand numele de localita~i ID /a (Creta), ID/alion (Cipru), eram elev la liceul roman din Var$e!, In care ii AD/el, localitate Hinga Berna, AD/ulos (in Alpi), JI arata pe soldaTii romani din Razboiul II Mondial, ID/ela (Persia), I1ud/enbUrg In Siria. J/ud/eni in Rusia ca pe ni$te hoti de gaini , ceea cc $tim (Romania). Deci id, ad, ud, trecan"d" in "t", sigur e ca rU$ii ne-au furat C1o $ca cu tot cu puii at,et,ot,ut, spre exemplu A/et/olia, A/et/tenbuhl, AI de aur. Or fi or nu romanii hoti , dar cum au ajuns it/ne, A/et/na, (Sicilia). ace~ti ho~i romani la Stalingrad, pe cand ceilalti, Terminatiile " ne", "na" inseamna loc, finlandejii impreuna cu germanii , ungurii sUite-au exemplu: Athe/nal capitala Greciei, V lal/ah. in fata Moscovei, Tara sa inainteze deloc. "AI", inseamna, tare, mare, viteaz, inalt. Ga/al/, G/al/sch, G/al/lach, W/ai/lon, W/al/ar, W!al/lis, V lal/ach. Drumurile pe vale prin vai de la coasta platoului a eetaTi Gre b ena~ului, cu vai foarte adanci ca ni~te rauri, 0 astfel de vale adanca se gase~te ~i In hotarul Dobrita-Padina. In valea aceasta adanca, in revo lu ~ia din 1848 s-a aCllllS popula~ia Alibunarului fu gind de rasculatii care au dat foc satului. Aceasta vale se aseamana mai mult cu 0 albie a unui rau care a secat. Probabil ca in urma cu cativa ani sa se fi aetivat de ploi multe ~i mari precum ~i de la hidrocentrala de pe Dunare cu caTiva ani in urma sa a ~e zat turDul bisericii din Sand Nou. Aceste toate descrise mai sus ar fi de Valea arunda, intrc Dobrita ~i Padilla dorit sa se cerceteze studios de oamcni bine 34 35 Cincizeci de mii (50.000) de prizonieri Ce limba vorbea Filip imparatul maeedo romani Impu~cati ~i aruncati in mocirlele ora~ului nilor, Alexandru eel Mare? Limba daco-geto-traco Balti din Basarabia. Poporul indurerat a ridicat 0 scita. Nu era il1ca limba latina ca nici Latiul11ul troita. Preoti ~i arhimandriti basarabeni au fost nici Roma nu existau inca. Poetul Ovidiu la Tomis agresati armat ~i cu bate ~i alungati pentru ca sa cu 0 suta (l00) ani inaintea imparatului Traian se piarda ca neam ~i credinta in Durnnezeu. In seria versuri In limba Seita, nu departe de limba locullor au fost adu~i mi~ei adepti, ai patriarhului latina. ortodox din Moscova. Dupa daramarea turnului Babilon de catre Un biet basarabean scria:"Suntem invitati sa Sfanta Treime, fiindca nu era ridieat cu plan gem la morminte straine, in timp ce mortii Binecuvantarea lui Dumnezeu, s-au schil11bat neamului romanesc raman uitati ~i ne plan~i." limbile, s-au raspandit din rasarit inspre apus ~i nu Cimitirul Eroilor romani a fost ~ters cu invers, asa cum spunea si Nicolae Densu~eanu in buidozerul ~i ridicate uzine ca sa nu mai invie. eartea "Dacia Preistorica". Dar nu au ~tiut ca la moartea voivodului A~adar din Panonia, Dacia, Traeia, Iliria, ea Gelu spune poetul V. Vasile Stoicanea: "Cii-s vii pre latini, au eolonizat ROl11a . dnd e yorba de tara si mortii In morminte". 1I11paratul Traian ocupa Dacia eu mult mai La Tigania, judetul Cahul in Basarabia, pe tarziu, a~adar el ne aduce cu el limba pe care a care azi I-au ocupat ucrainienii, crucile de piatra a primit-o de la earpatinii batrini. celor douazeci~ipatru mii (24.000) morti, Ie-au Tribul tracic Dardanii au Intemeiat Troada folosit ca material de constructie a depozitelor. (Troia), centrul eel mai stralueit al epocii bron Un adevar este ca dintre toate limbile neo zului. Numirea stramtorilor Dardanele, a ora~ului latine, numai limba roman a e cea mai apropiata de Naisis (Ni~) , Remensiania (Bela Palanka), sunt limba popularii latina. numiri tracice. Dorienii , triburi traco-ilire au Cavatin un istoric zice:"Dc mirat este ca eunoscut tehnologia fierului . limba moldovenilor ~i a muntenilor mai multe Descendentii lor sunt spartanii. cuvinte are In "ramule~te" decat italienii. Ucraina care azi rupe din painea rotunda, ea Cum se poate ca In limba romaneasca sa fie o paine taraneasca, a Romaniei sunt amestecul pastrate doar cateva cuvinte din Iimba dacilor. geto-slavilor, a slavilor ~i pre latinilor, ei sunt la Dacii erau UI1 popor monotcist, aveau un singur marginea Daciei lui Blierebista. Numirea de profet ZamoIxe, cuno~teau agricultura ~i viticultura. Ucraina inseamnii margine.
36 37 Cand am fost in ora~ul Volos din Greeia, am dupa i'mpra~tierea ~i caderea Turnului Babilon. auzit euvinte romane~ti vorbite de poporul din Venirea slavilor nu a mai putut stri ca strllctura Volos carne flamand .. .In muntii Pindului ~i pe Iimbii ~i nici spiritllalitatea poporlilui roman. " " Meteori un batran era eu sucuri ~i cum fiul meu In limba slavona nu s-au putut scrie carti, mai mie spunea ca e sete, I-a chemat in limba dici alfabetul lor a fost inventat mai tarziu de Ciril romaneasea putin modifieata sa-i dea sue, ea apoi ~i Metodiu. Ei au sehimbat numirilc, toponimele, sa ne trimita in Volos la fiii ~i nepotii lor ea sa se ca exemplu In dunele Deliblata (Omoc) numirea bueure ~i ei de noi. Cornu (Rog), i'nsa nu au putut chimba numirea Sa nu mai vorbim de muntii Homoliei, Vacareata (Vakaret), l1ICI numlrca Flamanda Timoc, Craina, sudul Serbiei Vlasina. Cand am (Flamunda). vizitat "Cele Cula", la Ni~ ne-au oprit pe strada Hotarul Dunarii Intre Romania ~i Serbia, eetateni sa vorbeasea eu noi romane~te. pentru prima data a fost reeunoscut de Cuza Voda, Aeeasta masa de popoare pre latine in eursul pentru protejatul lui regele sarb Milan Obrenovici, seeolelor au suferit multe influente. easatorit eu basarabeanca Natalia, ibovnica lui Poporul proto roman cultiva graul mult Cuza Voda. necesar fenieienilor, care ne-au cercetat. Cetatile Regele Milan Obrenovici l~i para cste sotia de pe malul Marii Negre erau inainte de invadarile ~i pribegqte prin Austria. greeilor, fenieiene. Legenda eu lana de aur Cuza Voda divorteaza de domnita Elena, iar simboliza, graul nostru. Mol-dava, radicalul "mol" fiul lor mai mare se sinucide In palatul de la insearnna grau in limba fenieiana. Moldova se mai Ruginoasa. numea ~i Molossia (Tara graului). Numirea Bal-cic Paeatul e seurt ~i dulce, dar lung $i amar. , e numire de la zeul Bal, zeul fenieian. Milan Obrenovici a suprimal limba romana Istoria e mult mai veehe decat eateaua din biserieile ortodoxe sarbe ~i a interzis I imba Molda. romana In toate bisericile din Serbia. De la Cumanii de neamul tureo-tatar ne-a Termenul de valah e tot la fel de vcchi , daca dimas numele de Baraga (Baragan), tinut bogat in nu ~i mai vechi decat roman. lupi. Exemplu Vaicu, Val, Vue, insearnna lup. Bulgarii erau mai putini ea sarbii . I ~ i au fo st Slavii n-au fost un popor numeros. Nu tre tari cand erau legati eu romanii , ex mplu "wtul. buie exagerat ca slava a avut mare influenta asupra Imperiul Asanizilor. Bulgarii azi, lin dll~I1l(\11 Roman Sfera 40 4 1 Au spus despre autor: Mitropolitul Banatului Dr. Nicolae Corneanu, il "Roman Sfera este primul redactor respon a ~ t e pt ~i eu impreuna cu al!i mircni ~ i intrind in sabil al periodicului "Faclia". Aceasta functie fiira biserica, dupa 0 pauza de treizeci de ani, m-au indemnizati e, (pentru tiparirea ziarului ad~uga si podidit lacrimile ~i-mi curgeau lara sa vreau. bani din buzunarul propriu), 0 sustin e din De ziua pe care a lacut-O Domnul, ca sa ne 1996 - 2005. La propunerca domnului Sfera , ziarul a bucuram de Ea, am inceput sa merg pe drumul Lui primit numirea "Fiicli a" Hristos. Domnul Sfera cste editorul publicatiilor lui , Roman Hagi Sfera pe care Ie tipar e~te pe cont propriu, din entuziasl11. Publica in z iaru l "Liberatea" din Panciova "Familia" din Vladimirovat Tibiscus" Uzdin ' "Faclia" Alibunar,,, uv ant ul " R ~'m anesc" din Nov; Sad, "Foaia Boboc il or" din Satu Nou, "Foaia San Mihaiului" din San M ihai , "Cuvantul Romanesc" Var~et· lng. Mircea Samoilii Scrierile ~ I publicatiile lui dovedesc cii cunoa~te istoria biblica a Noului Testament, precum ~i insu ~ i Sfanta Scriptura. Prcol Iconom Constantin Suru ... M-a bucural "Micul dictiona l' religios" publicat ca 0 necesitate de a face' primul pa s pr ~ sine, cum afirmi, 1ntr-o a lta ordinc de id ei in prefata. Adevarat ca multi nu vor ~t i ~ i nici nu ' vor indriizni sa facii un a emenea dictio na l' pcnlru a stabili un echilibru nccesar lecturilor cc nc VO l' delecta toata viata. Am gasit multc lu cruri inlcrc sante, am descoperit climo lo gia multo r cuvinlc Si 45 44 notiuni'" am aflat , in sfar<:ity , ca preocuparile tale, ce iN ' II EIERE par a fi la prima vedere strict personale, au un punct de sprijin mult mai larg, capabil sa antreneze Indemnuri pcnlru generatiilc dc aZ I $1 prieteni, iubitori de carte ~i sa demonstreze atat de viitoare. limpede ca sfera de interes a celui ce se nume~te Sfera este mult mai mare decat 0 cunoa~tem .... Articolele mc lc, pc care Ie-am scri s, In Siaveo Almajan diferite ziare ~i revi lc, prccum ~ i carti cclclc me le Scriitor, romancier ~i publicist sunt mai mult informal ivc, de a putca sa antrenez publicul, mai ale lin crctul, de a obscrva lu crurile Preotul Petru Sideriac, in revista "Candela de care sunt Inconjurati . Spre cxemplu: lntre Moldovei" (Buletinul oficial al Mitropoliei hotarele dintre Alibunar ~i San Mihai sc gasc$te un Moldovei ~i Bucovinei) nr. 4-6, din iunie 2000 stalp, care mai mull scamana CLI un semn spune: muhamedan $i la baza lu i scrie M ... 1794. In localitatea Alibunar, departe de Belgrad Nimeni nu i-a pu s lntrebarea c rcprczinta 40-50 kilometri, viata religioasa a romanilor de acest stalp, ori poalc c In mormantat c incva sub el. aici este dublata de 0 activitate culturala intensa, In cimitirul rOll1 un csc, din Alibunar, all prin grija unor personalitati de mard din locali tate, ca domnul Dr. Roman Sfera, care reu~e~te , ca prin intermediul ziarului "Faclia", sa reflecte sufletul romanului in intregul sau. 46 7 cxistat ni ste pietre mari dc codru in forma de cruce, pe carc unii nestiind di sunt de 0 importanta deosebita, Ie-au folosit la pavarea cavourilor lor. La cimitirul sarbesc, din loc, cam la mijlocul lui, vizavi dc cavoul lui Sima Dadici se gasesc Sase cruci de codru mari, grele poate de cateva sute de kilograme, ar fi bine sa fie cercetate, conservate int-run muzeu al sandui. In curtea lui Petru Latcu, fiul lui Dimitrie Latcu, presupun ca e un cimitir in care sunt inmormantati la repezeala unii cu capul la rasarit, altii la apus, unii sunt inmormantati in picioare. Sunt Si copii Si adul!i. La usa pivnitei a casei sus amintite erau schelete care i-au taiat pentru a intocmi uSa pivni!ei. Sunt puse intr-un sac Si inmomantate in gradina proprietarului. Ar trebui cercetat locu) in care s-a dat lupta din 12 decembrie 1848, Intre unguri si sarbii din oastea imparatului Habsburgic. Parerea mea e ca s a intamplat pe Valca Potocului, la viaductul pe unde trece drurnul Vladimirovat - Varset Si caile ferate, care atunci nu existau fiind Iacute abia cu 40 de ani mai tarziu. In San Mihai era un cimitir cvreiesc. Se pare ca ar fi fo st la capul satului, intre Alibunar si San Mihai. In sat se gascsc unele nume de familie ca exemplu: Trifon, Tri fu , $naidar, poate Si Loren!, ori probabil e nurne sasesc. Autorul 48