DOCSLIB.ORG

Faza-1-Studii-Transport.Pdf

Total Page：16

File Type：pdf, Size：1020Kb

Download full-text PDF Read full-text
Faza-1-Studii-Transport.Pdf Halcrow Romania srl 85 Carol Davila St., Sector 5, Bucharest, tel +40 311 065 376; fax +40 311 034 189, www.halcrow.ro RE ŢEAUA DE TRANSPORT ................................................................................. 2 1. CONTEXTUL REGIONAL .............................................................................. 2 2. RE ŢEAUA DE CAI RUTIERE ......................................................................... 8 3. RE ŢEAUA DE CAI FEROVIARE.................................................................. 14 4. RE ŢEAUA DE CAI NAVIGABILE ................................................................ 16 5. TRANSPORTUL COMBINAT ...................................................................... 17 6. CONCLUZII .................................................................................................. 18 7. PRIORIT ĂŢ I ................................................................................................. 18 8. PROIECTE ................................................................................................... 22 PATJ OLT FAZA I – STUDIU DE FUNDAMENTARE TRANSPORTURI -2011 1 Halcrow Romania srl 85 Carol Davila St., Sector 5, Bucharest, tel +40 311 065 376; fax +40 311 034 189, www.halcrow.ro RE ŢEAUA DE TRANSPORT 1. CONTEXTUL REGIONAL Re ţeaua de transport a jude ţului Olt a fost analizat ă în contextul leg ăturilor cu jude ţele învecinate şi a leg ăturilor de transport na ţional şi interna ţional. Jude ţul Olt face parte din Regiunea Sud–Vest Oltenia, component ă a Macroregiunii patru. Din analiza celor 8 regiuni de dezvoltare rezult ă c ă Regiunea Sud – Vest Oltenia, în ceea ce prive şte lungimea total ă a re ţelei rutiere, ocupă locul şase şi locul şapte, în ceea ce prive şte lungimea total ă a re ţelei feroviare. Astfel drumurile publice au o lungime de 10675 km reprezentând 13,1% din total drumuri pe ţar ă, de ţinând locul şase, în ceea ce prive şte lungimea de drumuri na ţionale – 2117 km reprezentând 12,8% din total drumuri na ţionale şi locul cinci în ceea ce priveşte lungimea de drumuri jude ţene şi comunale – 8558 km reprezentând 13,1% din total drumuri jude ţene şi comunale pe ţar ă. Densitatea drumurilor publice pe regiune este de 36,6 km/ 100 km2 , fiind peste densitatea pe ţar ă (34,2 km/ 100 km2). Re ţeaua de căi ferate are o lungime de 988 km reprezentând 9,2% din total c ăi ferate pe ţar ă şi o lungime a liniilor electrificate de 507 km, ocupând locul patru reprezintand 12,8% din totalul căilor ferate electrificate pe ţar ă. Densitatea re ţelei de c ăi ferate pe regiune este de 33,9 km/ 1000 km2, fiind sub densitatea pe ţar ă (45,3 km/ 1000 km2). Sursa datelor : NSSE- 2009. În context regional, jude ţul Olt este relativ bine echipat din punct de vedere al infrastructurii de transport, c ăi de comunica ţie şi accesibilitatea spre porturile de la Dun ăre. Municipiului Slatina are o pozi ţie bun ă, pozâdu-se la intersec ţia unor axe majore de circula ţie : Craiova-Pitesti şi Râmnicu Vâlcea-Corabia. Cu o infrastructura de transport relativ bine dezvoltat ă, teritoriul Regiunii Sud– Vest Oltenia este traversat de urm ătoarele drumuri europene : E 70 - frontiera cu Serbia-Moravi ţa-Timi şoara-Caransebe ş- Drobeta Turnu Severin- Craiova- Alexandria- Bucure şti- Giurgiu- Pod Giurgiu- frontiera cu Bulgaria; E 79 - frontiera cu Ungaria- Bor ş- Oradea- Beiu ş- Deva- Simeria- Petro şani- Târgu Jiu- Filia şi- Craiova- Calafat- frontiera cu Bulgaria; E 81 - frontiera cu Ucraina- Halmeu-Satu Mare- Zalău- Cluj Napoca-Turda- Sebe ş- Sibiu- Ve ştem- Râmnicu Vâlcea- Pite şti- Bucure şti; E 574 - Craiova- Pite şti- Câmpulung Muscel- Bra şov- Bac ău; E 771 - frontiera cu Serbia- Por ţile de Fier I- Drobeta Turnu Severin. Re ţeaua rutier ă la nivel regional este prezentat ă în Cartograma nr. 1. PATJ OLT FAZA I – STUDIU DE FUNDAMENTARE TRANSPORTURI -2011 2 Halcrow Romania srl 85 Carol Davila St., Sector 5, Bucharest, tel +40 311 065 376; fax +40 311 034 189, www.halcrow.ro Regiunea este traversat ă de: Reţeaua trans-european ă de transport TEN –Rutier: • Timi şoara-Caransebe ş- Drobeta Turnu Severin- Craiova- Calafat cu o ramur ă Drobeta Turnu Severin- Calafat • Deva- Simeria- Petro şani-Târgu Jiu- Filia şi- Craiova- Bucure şti Reţeaua trans-european ă de transport TEN -Feroviar • Timi şoara-Caransebe ş-Drobeta Turnu Severin-Craiova- Calafat • Craiova-Alexandria-Bucure şti Transportul naval se realizeaz ă pe fluviul Dun ărea. Regiunea Sud–Vest Oltenia beneficiaz ă de cinci porturi fluviale la: Corabia, Bechet, Calafat, Drobeta Turnu Severin şi Or şova. Transportul aerian de marf ă şi c ălători se deruleaz ă prin aeroportul de la Craiova, singurul aeroport din regiune. La Craiova func ţioneaz ă şi un terminal de transport combinat. Deasemenea exista terminal de transport combinat si in municipiile Slatina si Ramnicu Valcea. Finalizarea constructiei podului de la Calafat-Vidin sau Vidin-Calafat va conecta ora şele Calafat (România) şi Vidin (Bulgaria). Este un pod feroviar şi rutier în curs de construire pe Dun ăre. Acest pod va fi cel de-al doilea pod pe Dun ăre care conecteaz ă România şi Bulgaria. Scopul principal al construc ţiei podului Vidin- Calafat este de a facilita transportul combinat auto şi feroviar pe aripa sudic ă a Coridorului IV Pan-European de Transport, care se întinde de la Dresda, pân ă la Istanbul, precum şi interconectarea mai rapid ă a axelor de transport din sud-estul Europei la marile coridoare de transport europene. Nu se poate totu şi neglija nici rolul regional, acela de a conecta sud-vestul României şi nord-vestul Bulgariei, state membre ale Uniunii Europene, printr-o leg ătur ă modern ă şi rapid ă. În acest moment, legătura în zon ă între cele dou ă ţări se face prin intermediul feriboturilor. Disfunc ţionalit ăţ ile la nivel regional sunt: - inexisten ţa unei autostr ăzi în regiune; - zone montane care ramân izolate pe timpul iernii; - în sudul regiunii, de-a lungul Dun ării, zone cu o re ţea de drumuri precar ă - zona de câmpie de-a lungul Dun ării şi zona deluroas ă dintre Târgu Cărbune şti şi Ocnele Mari nu beneficiaz ă de re ţea de cale ferat ă - cea mai mic ă densitatea a c ăilor ferate din ţar ă. - legaturi feroviare transfrontaliere inexistente cuBulgaria - nu exist ă puncte de trecere a frontierei la Calafat şi Corabia - prin porturile fluviale nu se poate asigura un transport optim de c ălători şi marf ă PATJ OLT FAZA I – STUDIU DE FUNDAMENTARE TRANSPORTURI -2011 3 Halcrow Romania srl 85 Carol Davila St., Sector 5, Bucharest, tel +40 311 065 376; fax +40 311 034 189, www.halcrow.ro - porturile dunarene sunt slab echipate, fara posibilitatea de transbordare Ro- Ro si containere - aeroportul Craiova nu asigura un transport de calatori şi marf ă la standarde europene ACCESIBILITATEA JUDE ŢULUI LA NIVEL DE REGIUNE Toate schimburile dintre localit ăţ i – municipii, ora şe, comune, sate – şi regiuni se realizeaz ă prin re ţelele de transport. Accesibilitatea a fost analizat ă prin prisma urm ătorilor indicatori: A1 – Lungimea re ţelei de drumuri Regiunea/jude ţul Drumuri Drumuri Drumuri Publice Na ţionale Jude ţene DN DJ-DC Total -km- Comunale % % -km- -km- Regiunea Sud-Vest 10675 2117 8558 19,8 80,2 Dolj 2242 470 1772 20,9 79,1 Gorj 2233 383 1850 17,2 82,8 Mehedin ţi 1857 434 1423 23,4 76,6 Olt 2095 301 1794 13,8 86,2 Vâlcea 2167 529 1638 24,4 75,6 In ceea ce priveste lungimea drumurilor na ţionale fa ţă de procentul pe regiune de 19,8% jude ţele Dolj, Mehedin ţi şi Vâlcea sunt peste acest procent. iar jude ţele Gorj şi Olt sunt acest procent. Drumuri jude ţene şi comunale din jude ţele Dolj, Mehedin ţi şi Vâlcea sunt sub procent pe regiune de 80,2%, iar jude ţele Gorj şi Olt sunt peste procentul pe regiune. Jude ţul Olt este sub procentul pe regiune în ceea ce priveste reteaua drumurilor na ţionale, ocupând un ultim loc şi peste procentul pe regiune în ceea ce priveste reteaua drumurilor jude ţene şi comunale, ocupând locul intai. A2 – Lungimea re ţelei de drumuri modernizate Regiunea/jude ţul DN DJ şi DC modernizate modernizate DN DJ-DC -km- -km- % % Regiunea Sud-Vest 1693 1981 80,0 20,1 Dolj 388 213 98,7 12,0 PATJ OLT FAZA I – STUDIU DE FUNDAMENTARE TRANSPORTURI -2011 4 Halcrow Romania srl 85 Carol Davila St., Sector 5, Bucharest, tel +40 311 065 376; fax +40 311 034 189, www.halcrow.ro Gorj 317 415 82,8 22,4 Mehedin ţi 308 127 71,0 8,9 Olt 265 165 87,0 8,8 Vâlcea 418 220 79,0 13,4 În ceea ce priveste reteaua drumurilor na ţionale modernizate fa ţă de procentul pe regiune-80,0%, judetele Olt, Dolj şi Gorj sunt peste procentul pe regiune, iar jude ţele Mehedin ţi şi Vâlcea sunt sub acest procent. Drumurile jude ţene şi comunale modernizate pe regiune reprezinta 20,1%.Judetul Gorj este peste acest procent, iar jude ţele Olt, Dolj, Mehedin ţi şi Vâlcea sunt sub acest procent. Jude ţul Olt este peste procentul pe regiune în ceea ce priveste drumurile na ţionale modernizate, ocupând un loc doi, şi sub procentul pe regiune în ceea ce priveste drumurile jude ţene şi comunale modernizate, ocupând ultimul locul.. A3 – Lungimea re ţelei de c ăi ferate Regiunea/jude ţul Linii de Cale Linii Linii ferat ă- Total electrificate electrificate -km- -km- % Regiunea Sud-Vest 988 507 51,3 Dolj 225 84 37,3 Gorj 239 239 100 Mehedin ţi 124 123 99,2 Olt 237 61 25,7 Vâlcea 163 0 0 Fa ţă de procentul -51,3%- pe regiune a liniilor de cale ferat ă electrificata, jude ţele Gorj şi Mehedin ţi sunt cu mult peste procent, iar jude ţele Dolj, Olt şi Vâlcea sunt sub procentul pe regiune. Jude ţul Olt beneficiaz ă de o re ţea feroviar ă electrificat ă în procent de 25,7%, ocup ănd
Load more

Recommended publications
  • Întreruperi Programate – Judeţul Olt, Săptămâna 08 Iulie – 14 Iulie 2019
    ÎNTRERUPERI PROGRAMATE – JUDEŢUL OLT, SĂPTĂMÂNA 08 IULIE – 14 IULIE 2019 Distribuţie Oltenia execută lucrări programate în reţelele electrice pentru creşterea gradului de siguranţă şi continuitate în alimentarea cu energie electrică a consumatorilor, precum şi a îmbunătăţirii parametrilor de calitate ai energiei electrice distribuite. Distribuţie Oltenia anunţă întreruperea furnizării energiei electrice la consumatorii casnici şi agenţii economici, astfel: Interval orar Data de întrerupere Localitatea Zona de întrerupere PTA 19 Corabia, PTA Vinalcool Corabia, PTA Stație de Epurare Corabia, PTAb Fabrica DE Talaj Corabia 09:00 - 17:00 Corabia, PTAb Siloz Nidera 08:00 - 12:00 Osica de Sus PTA 3 Osica de Sus 12:00 - 16:00 PTA 4 Osica de Sus 08:30 - 16:30 Slatina PTCZ Laborator de Contoare 08.07 08:00 - 12:00 PTA 6.125 PECO Corabia Corabia 12:00 - 16:00 PTA 6.107 Fabrica de Pâine Corabia 09:00 - 16:00 Cungrea PTM Parc 12, PT Sonda 565(560), PTA Sonda 1522(1582), PTA Sonda 980(816) 09:00 - 16:00 Sâmburești, Vitomirești PTA Cerbeni, PTA Foraj Puțuri Apă Sâmburești, PTA Mănulești, PTA Fermă Bolindețu 10.07 Urzica PTA Transvad Stavaru 09:00 - 17:00 Pagina 1/3 01-06-01_P01-F05_Program-de-intreruperi-clienti-la-5-zile-_rev02 08:30 - 16:30 Slatina PTCZ Uniconfex 08:00 - 12:00 PTA 4 IGO Pleșoiu Pleșoiu 12:00 - 16:00 PTA CAP Pleșoiu PTA Afumați, PTA Pompe Apă Leleasca, PTA Hidrofor Leleasca, PTA 1 Leleasca, PTA 2 Leleasca, PTA 3 Leleasca, PTA Gospodărie Apă Leleasca, PTA Foraj Puțuri Leleasca, PTA Fermă Păsări Leleasca, PTA 2 Făgețelu,PTA CAP Făgețelu,
    [Show full text]
  • Lista Fondurilor Şi Colecłiilor Arhivistice Date În
    LISTA FONDURILOR ŞI COLECłIILOR ARHIVISTICE DATE ÎN CERCETARE DE CĂTRE S.J.A.N. OLT Nr. inventar Denumirea fondului Anii extremi ADMINISTRA ŢIE 73; 74 ARHIVELE STATULUI OLT 1953 – 1987 1007 DIREC ŢIA JUDE ŢEAN Ă DE STATISTIC Ă OLT 1968 – 1987 949 INSPECTORATUL STATISTIC AL RAIONULUI BAL Ş 1942 – 1968 950 INSPECTORATUL STATISTIC AL RAIONULUI CARACAL 1947 – 1968 948 INSPECTORATUL STATISTIC AL RAIONULUI CORABIA 1951 – 1967 953 INSPECTORATUL STATISTIC AL RAIONULUI COSTE ŞTI 1956 – 1965 947 INSPECTORATUL STATISTIC AL RAIONULUI DR ĂGĂNE ŞTI-OLT 1951 – 1968 954 INSPECTORATUL STATISTIC AL RAIONULUI DR ĂGĂŞ ANI 1956 – 1967 951 INSPECTORATUL STATISTIC AL RAIONULUI PITE ŞTI 1956 – 1970 945 INSPECTORATUL STATISTIC AL RAIONULUI POTCOAVA 1938 – 1960 944 INSPECTORATUL STATISTIC AL RAIONULUI SLATINA 1947 – 1967 946 INSPECTORATUL STATISTIC AL RAIONULUI TURNU M ĂGURELE 1956 – 1970 952 INSPECTORATUL STATISTIC AL RAIONULUI VEDEA 1956 – 1965 861 ÎNTREPRINDEREA DE ALIMENTA ŢIE PUBLIC Ă-CORABIA 1955 – 1959 65 LEGIUNEA DE JANDARMI OLT 1920 – 1950 574 LEGIUNEA DE JANDARMI ROMANA ŢI 1831 – 1949 68 PENITENCIARUL OLT 1907 – 1945 221 POLI ŢIA ORA ŞULUI CARACAL 1831 – 1945 575 POLI ŢIA ORA ŞULUI CORABIA 1906 – 1945 64 POLI ŢIA ORA ŞULUI SLATINA 1831 – 1949 1045 POSTUL DE JANDARMI ALBE ŞTI 1947 – 1948 1131 POSTUL DE JANDARMI ALIM ĂNE ŞTI 1935 – 1944 67 POSTUL DE JANDARMI ALUNI ŞU 1940 – 1948 493 POSTUL DE JANDARMI ARCE ŞTI 1920 – 1921 494 POSTUL DE JANDARMI BACEA 1934 1104 POSTUL DE JANDARMI B ĂLĂNE ŞTI 1947 – 1949 495 POSTUL DE JANDARMI B ĂLTENI 1943 – 1949 496 POSTUL DE JANDARMI B ĂRC ĂNE ŞTI 1930 – 1948 497 POSTUL DE JANDARMI BREBENI 1940 – 1948 498 POSTUL DE JANDARMI BUZE ŞTI 1925 – 1949 2 Nr.
    [Show full text]
  • Coeficienti De Criminalitate 2020 Judetul Olt
    Coeficienţii de criminalitate specifică la nivel de municipiu/oraş/comună pentru judeţul Olt pentru anul 2020 Nr. Subunitati Furturi Total Coeficienti Domeniul de Crt. I.P.J. Olt Localitatea Talharii din fapte criminalitat incadrare a societati e% ratei de comercial criminalitate e TOTAL JUDET OLT 23 280 303 2,70 1. Politia Mun. URBAN 6 119 125 4629,62 RIDICAT Slatina 2. Politia Mun. URBAN 4 49 53 1962,96 RIDICAT Caracal 3. Politia Oraş. URBAN 0 37 37 1370,37 RIDICAT Balş 4. Politia Oras URBAN 1 9 10 370,37 RIDICAT Corabia 5. Politia Oras URBAN 1 5 6 222,22 RIDICAT Drăgăneşti- Olt 6. Politia Oras URBAN 0 0 0 0 SCAZUT Scorniceşti 7. Politia Oras URBAN 0 1 1 37,04 SCAZUT Piatra-Olt 8. Politia Oras URBAN 0 1 0 37,04 SCAZUT Potcoava 9. P.P. Baldovineşti 0 0 0 0 SCAZUT 10. P.P. Bârza 0 0 0 0 SCAZUT 11. Sectia nr.1 P.P. Bobiceşti 0 1 1 37,04 SCAZUT 12. Politie P.P. Călui 0 0 0 0 SCAZUT 13. Rurala P.P. Dobreţu 0 0 0 0 SCAZUT 14. Bobiceşti P.P. Găvăneşti 0 0 0 0 SCAZUT 15. 1+6 P.P. Iancu Jianu 1 1 2 74,07 SCAZUT 16. P.P. Morunglav 0 0 0 0 SCAZUT 17. P.P. Oboga 1 0 1 37,04 SCAZUT 18. P.P. Pârşcoveni 0 0 0 0 SCAZUT 19. P.P. Şopârliţa 0 0 0 0 SCAZUT 20. P.P. Vulpeni 0 1 1 37,04 SCAZUT 21.
    [Show full text]
  • Land Use/Cover Changes Along the Romanian Danube Valley
    Land use/cover changes along the Romanian Danube Valley Gheorghe KUCSICSA, Dan BĂLTEANU, Elena-Ana POPOVICI, Nicoleta DAMIAN Institute of Geography, Romanian Academy, 12 Dimitrie Racovita, Bucharest, Romania [email protected] 1. Introduction region’s sustainable development makes this approach impera- tive now. Current land use in the Danube Valley is the outcome Looking at the current situation of the Danube Valley, one finds of the territory’s geological and historical evolution, major it strongly affected by human activity, by the diversification and changes being dated to the latter half of the 20th century. They increase of man’s pressure, as well as by the extreme manifesta- were produced by the action of natural factors (climate, the evo- tions of climatic and hydrological factors. Therefore, securing lution of the Danube and its main tributaries, etc.), but primarily the area’s sustainable development means necessarily to proceed by human action which played an essential role in shaping the with analysing past and present land use changes, simulate present-day landscape (Fig. 1). future changes, identify underlying factors, management policies Old cartographic documents, topographic maps and CORINE and estimate consequences. Land Cover database is an important documentary source, which The Danube River, basically the Pan European Transporta- help us reconstitute and analyse historical land use changes, tion Corridor VII, is one of the most important communication as well as construct a land cover account. These results may water ways in Europa. In view of it, the Danube is a “River be a starting point for new interdisciplinary studies and the of European Expansion” and a promoter of the European simulation of future land use changes under different demand Union’internal development (Bălteanu et al.
    [Show full text]
  • In Romanian Waters
    The Black Sea Trout, Salmo labrax Pallas, 1814 (Pisces: Salmonidae) in Romanian Waters 1 1 1 1 * Călin LAȚIU , Daniel COCAN2,3 , Paul UIUIU , Andrada IHUȚ1 , 1 Sabin-Alexandru1 University of Agricultural NICULA Sciences, Radu CONSTANTINESCU and Veterinary Medicine, Vioara Cluj-Napoca, MIREȘAN Cluj County, Romania, Mănăştur Street 3-5, 400372, Faculty of Animal Science and Biotechnologies, Department I Fundamental Sciences (Romania) 2 Centre for Research on Settlements and Urbanism, Faculty of Geography, “Babeş-Bolyai” University, Cluj- Napoca, 5-7 Clinicilor St., RO-400006, (Romania) 3 National Institute for Economic Research “Costin C. Kiriţescu”, Romanian Academy, Bucharest, Casa Academiei Române, 13 Septembrie St., no. 13, RO-05071 (Romania) *corresponding author: vioara.mireș[email protected] Bulletin UASVM Animal Science and Biotechnologies 77(2)/2020 ISSN-L 1843-5262; Print ISSN 1843-5262; Electronic ISSN 1843-536X DOI:10.15835/buasvmcn-asb: 2020.0017 Abstract Salmo labrax The review assembles chronological data on Black Sea trout ( ) from Romanian waters and brings up-to-date information related to the distribution of the species. The information used dates from 1909 to 2020 and includes books, articles, digital databases, field observations, and notes from different research fields such as ichthyology, biogeography, genetics, aquaculture, conservation,Salmo labrax and ecology. Global distribution, migration, meristic characters, and aquaculture of the species were analyzed based on the recorded data from the specialty literature. New information related to a possible population of inside the Carpathian Arch was discussed. In Romanian waters the species is found in the Black Sea, Danube, Danube Delta but the current paper proposes a new hypothesis, namely that resident populations can be found in rivers and lakes adjacent to the Carpathian Arch.
    [Show full text]
  • Proces-Verbal Din Data De 12.09.2020 Privind Constituite Pentru Alegerea
    PV afișare județ Proces-verbal din data de 12.09.2020 privind desemnarea președinților birourilor electorale ale secțiilor de votare constituite pentru alegerea autorităților administrației publice locale din data de 27 septembrie 2020 și a locțiitorilor acestora Biroul Electoral de Circumscripție Județeană nr. 30 OLT Inițiala Nr. crt. UAT Nr Secție Instituția Funcția Nume Prenume Adresă tatălui Colegiul Național Radu JUDEȚUL OLT, MUNICIPIUL 1 MUNICIPIUL SLATINA 1 Președinte NEDELOIU CONSTANTIN I Greceanu SLATINA Colegiul Național Radu JUDEȚUL OLT, MUNICIPIUL 2 MUNICIPIUL SLATINA 1 Locțiitor RĂDUȚ-DRAGOMIR IOANA-RAMONA L Greceanu SLATINA Colegiul Național Radu JUDEȚUL OLT, MUNICIPIUL 3 MUNICIPIUL SLATINA 2 Președinte SANDU DANA-TEODORA L Greceanu SLATINA Colegiul Național Radu JUDEȚUL OLT, MUNICIPIUL 4 MUNICIPIUL SLATINA 2 Locțiitor CALOIAN ANDA-TEREZA M Greceanu SLATINA Colegiul Național Radu JUDEȚUL OLT, MUNICIPIUL 5 MUNICIPIUL SLATINA 3 Președinte VLAICU ADRIANA-DELIA V Greceanu SLATINA Colegiul Național Radu JUDEȚUL OLT, MUNICIPIUL 6 MUNICIPIUL SLATINA 3 Locțiitor MILITARU DANIEL C Greceanu SLATINA JUDEȚUL OLT, MUNICIPIUL 7 MUNICIPIUL SLATINA 4 Școala Generală nr. 1 Președinte DRAGU LAURA T SLATINA JUDEȚUL OLT, MUNICIPIUL 8 MUNICIPIUL SLATINA 4 Școala Generală nr. 1 Locțiitor VLAD MARILENA N SLATINA JUDEȚUL OLT, MUNICIPIUL 9 MUNICIPIUL SLATINA 5 Școala Generală nr. 1 Președinte CHELARU CRISTINA I SLATINA BODESCU- JUDEȚUL OLT, MUNICIPIUL 10 MUNICIPIUL SLATINA 5 Școala Generală nr. 1 Locțiitor IONELA-NICOLETA N MILITARU SLATINA Colegiul Național Ion JUDEȚUL OLT, MUNICIPIUL 11 MUNICIPIUL SLATINA 6 Președinte MIHAIL DUMITRU I Minulescu SLATINA Colegiul Național Ion JUDEȚUL OLT, MUNICIPIUL 12 MUNICIPIUL SLATINA 6 Locțiitor MIȚARU ADRIAN-IONUȚ I Minulescu SLATINA Colegiul Național Ion JUDEȚUL OLT, MUNICIPIUL 13 MUNICIPIUL SLATINA 7 Președinte DOROBANȚU ROBERT-GHEORGHE C Minulescu SLATINA Str.
    [Show full text]
  • Scenariul De Funcţionare Pentru Începutul De an Şcolar 2020 -2021 Pentru Unităţile Şcolare Din Judeţul Olt
    Anexa la Hotărârea CJSU Olt nr. 30/10.09.2020 Scenariul de funcţionare pentru începutul de an şcolar 2020 -2021 pentru unităţile şcolare din judeţul Olt Scenariu de funcţionare Mediu loc. pentru Nr. crt. Localitate PJ Denumire PJ Denumire lunga unitate unitate începutul de an şcolar 2020 - 2021 1 ALUNIŞU ȘCOALA GIMNAZIALĂ ALUNIȘU RURAL ȘCOALA GIMNAZIALĂ ALUNIȘU Scenariul 1 2 BALDOVINEŞTI ȘCOALA GIMNAZIALĂ BALDOVINEȘTI RURAL ȘCOALA GIMNAZIALĂ BALDOVINEȘTI Scenariul 1 3 BALDOVINEŞTI ȘCOALA GIMNAZIALĂ BALDOVINEȘTI RURAL GRADINITA CU PROGRAM NORMAL PIETRIS Scenariul 1 4 BALŞ CENTRUL ȘCOLAR PENTRU EDUCAȚIE INCLUZIVĂ BALȘ URBAN CENTRUL ȘCOLAR PENTRU EDUCAȚIE INCLUZIVĂ BALȘ Scenariul 1 5 BALŞ CENTRUL ȘCOLAR PENTRU EDUCAȚIE INCLUZIVĂ BALȘ URBAN GRADINITA CU PROGRAM NORMAL NR.11 SLATINA Scenariul 1 6 BALŞ GRĂDINIȚA CU PROGRAM NORMAL "ION CREANGĂ" BALȘ URBAN GRĂDINIȚA CU PROGRAM NORMAL "ION CREANGĂ" BALȘ Scenariul 2 7 BALŞ GRĂDINIȚA CU PROGRAM NORMAL "ION CREANGĂ" BALȘ URBAN GRADINITA CU PROGRAM PRELUNGIT NR.1 BALS Scenariul 1 8 BALŞ GRĂDINIȚA CU PROGRAM NORMAL NR.1 BALȘ URBAN GRĂDINIȚA CU PROGRAM NORMAL NR.1 BALȘ Scenariul 2 9 BALŞ GRĂDINIȚA CU PROGRAM NORMAL NR.1 BALȘ URBAN GRADINITA CU PROGRAM NORMAL TEIS Scenariul 1 10 BALŞ LICEUL TEHNOLOGIC "NICOLAE BĂLCESCU" BALȘ URBAN LICEUL TEHNOLOGIC "NICOLAE BĂLCESCU" BALȘ Scenariul 1 11 BALŞ LICEUL TEHNOLOGIC NR. 1 BALȘ URBAN LICEUL TEHNOLOGIC NR. 1 BALȘ Scenariul 1 12 BALŞ LICEUL TEORETIC "PETRE PANDREA" BALȘ URBAN LICEUL TEORETIC "PETRE PANDREA" BALȘ Scenariul 1 13 BALŞ ȘCOALA GIMNAZIALĂ "MIHAIL DRUMEȘ"
    [Show full text]
  • Nr. Crt. UAT INCIDENȚA CUMULATĂ 0,90 1 Comuna Visina Noua
    INCIDENȚA CUMULATĂ ÎN ULTIMELE 14 ZILE LA 1.000 DE LOCUITORI LA DATA DE 04.03.2021 Nr. INCIDENȚA UAT Crt. CUMULATĂ JUDEŢUL OLT 0,90 1 Comuna Visina Noua Olt 13,61 2 Comuna Icoana Olt 2,89 3 Comuna Stefan cel Mare Olt 2,43 4 Comuna Schitu Olt 2,31 5 Comuna Vadastra Olt 2,26 6 Comuna Morunglav Olt 2,20 7 Municipiul Slatina Olt 2,12 8 Comuna Calui Olt 2,01 9 Comuna Vulpeni Olt 1,88 10 Comuna Gura Padinii Olt 1,83 11 Comuna Optasi Magura Olt 1,79 12 Oras Potcoava Olt 1,76 13 Comuna Dobretu Olt 1,64 14 Comuna Slatioara Olt Olt 1,54 15 Comuna Mihaesti Olt 1,48 16 Oras Piatra-Olt Olt 1,38 17 Comuna Corbu Olt 1,35 18 Comuna Bobicesti Olt 1,32 19 Comuna Obarsia Olt 1,24 20 Comuna Curtisoara Olt 1,15 21 Comuna Izbiceni Olt 1,15 22 Municipiul Caracal Olt 1,14 23 Comuna Gavanesti Olt 1,06 24 Comuna Fagetelu Olt 1,05 25 Oras Bals Olt 1,02 26 Comuna Strejesti Olt 0,99 27 Comuna Samburesti Olt 0,97 28 Comuna Voineasa Olt 0,95 29 Comuna Iancu Jianu Olt 0,94 30 Comuna Dobrosloveni Olt 0,81 31 Oras Draganesti-Olt Olt 0,77 32 Comuna Barza Olt 0,77 33 Comuna Brebeni Olt 0,75 34 Comuna Barasti Olt 0,74 35 Comuna Redea Olt 0,72 36 Comuna Gostavatu Olt 0,72 37 Comuna Dobrun Olt 0,71 38 Oras Corabia Olt 0,70 39 Comuna Cezieni Olt 0,61 40 Oras Scornicesti Olt 0,59 41 Comuna Spineni Olt 0,59 42 Comuna Ianca Olt 0,57 43 Comuna Vitomiresti Olt 0,54 44 Comuna Valea Mare Olt 0,54 45 Comuna Tia Mare Olt 0,50 46 Comuna Osica de Sus Olt 0,44 47 Comuna Valcele Olt 0,43 48 Comuna Stoicanesti Olt 0,42 49 Comuna Teslui Olt 0,42 50 Comuna Valeni Olt 0,40 51 Comuna Gradinari
    [Show full text]
  • The Built Patrimony of the Jewish Community in Caracal
    THE BUILT PATRIMONY OF THE JEWISH COMMUNITY IN CARACAL Assoc. Prof. Ph. D. Arch. Nicoleta Doina TEODORESCU* Assist. Lecturer Arch. Adriana ANDONE Abstract Caracal is the most important locality in the Romanaţi Plain, significant crossroads of the road and railway communication lines. The Jewish community in Caracal defined its location in the first half of the 19th century, in dependence with the business there, downtown on Uliţa Târgului that will later become Strada Mare. After the 1892 large fire, when some of the Jewish shops were burned to the ground, the houses were rebuilt, with downstairs stores and upstairs areas for living, good spaces for a flourishing business and craftsmen workshops. Thanks to the nature of their traditional occupations and their places of origin, Jews have eased the European openness, the access to technique and renewal, civilization, interest in training and definitely an increase in their concern for education. Since they were a urban type population, they also contributed to the urban development of the locality and served as a model for the rural population in the same area. Likewise, they brought a huge contribution to the diversification of professions and implementation of the technologies for mechanized production. Keywords: Developing city, Jewish community, urbanity, representative civil patrimony. 1. Locality description 1.1. General data of inclusion within the territory and natural environment Caracal is the most important locality in the Romanaţi Plain, in the south-east of Oltenia, a significant crossroads of the road and railway communication lines that provides the connection north- southward along the Olt river valley and east-westard on the Craiova-Rosiori de Vede-Bucharest axle.
    [Show full text]
  • Judete Tip UAT Localitati Rata La 1000 Alba C MOGOS 10.15 Alba C DAIA
    Judete Tip UAT Localitati Rata la 1000 Alba C MOGOS 10.15 Alba C DAIA ROMANA 5.09 Alba C CIUGUD 4.89 Alba M MUNICIPIUL ALBA IULIA 3.92 Alba C METES 3.89 Alba C IGHIU 2.54 Alba C PIANU 2.51 Alba C LIVEZILE 2.42 Alba M MUNICIPIUL AIUD 2.23 Alba O ORAS TEIUS 2.19 Alba M MUNICIPIUL SEBES 2.06 Alba C SIBOT 2.05 Alba C SINTIMBRU 1.97 Alba C CRACIUNELU DE JOS 1.86 Alba C OCOLIS 1.79 Alba C GALDA DE JOS 1.76 Alba O ORAS CUGIR 1.70 Alba C CETATEA DE BALTA 1.62 Alba C STREMT 1.62 Alba C CALNIC 1.49 Alba O ORAS OCNA MURES 1.42 Alba C SONA 1.37 Alba C SALISTEA 1.25 Alba C SASCIORI 1.23 Alba M MUNICIPIUL BLAJ 1.20 Alba C MIHALT 1.20 Alba C JIDVEI 1.12 Alba C UNIREA 1.01 Alba C DOSTAT 0.98 Alba C POIANA VADULUI 0.93 Alba C ALMASU MARE 0.80 Alba O ORAS BAIA DE ARIES 0.78 Alba C LUNCA MURESULUI 0.77 Alba C RADESTI 0.76 Alba O ORAS ABRUD 0.75 Alba O ORAS ZLATNA 0.75 Alba C VINTU DE JOS 0.72 Alba C BUCIUM 0.70 Alba C SALCIUA 0.70 Alba C FARAU 0.66 Alba C GARDA DE SUS 0.65 Alba C ROSIA DE SECAS 0.61 Alba C ARIESENI 0.60 Alba C HOREA 0.51 Alba C CRICAU 0.50 Alba C MIRASLAU 0.50 Alba C GARBOVA 0.46 Alba O ORAS CAMPENI 0.40 Alba C SPRING 0.37 Alba C ROSIA MONTANA 0.36 Alba C LUPSA 0.34 Alba C VALEA LUNGA 0.31 Alba C BISTRA 0.22 Alba C ALBAC 0.00 Alba C AVRAM IANCU 0.00 Alba C BERGHIN 0.00 Alba C BLANDIANA 0.00 Alba C BUCERDEA GRANOASA 0.00 Alba C CENADE 0.00 Alba C CERGAU 0.00 Alba C CERU-BACAINTI 0.00 Alba C CIURULEASA 0.00 Alba C CUT 0.00 Alba C HOPARTA 0.00 Alba C INTREGALDE 0.00 Alba C LOPADEA NOUA 0.00 Alba C NOSLAC 0.00 Alba C OHABA 0.00 Alba C PONOR
    [Show full text]
  • New Tourist Route „The Path of the Clay”
    ”The Path of the Clay” New tourist project route „The Path of the Clay” Proj. Code 15.2.1.003, selected under the Interreg V-A Romania-Bulgaria Programme Project title: The Path of the Clay Editor: Alexis Project Association Filiasi Date of Publishing: October 2017 EUROPEAN UNION The content of this material does not necessarily represent EUROPEAN UNION the official position of the European Union. The content of this material does not necessarily represent the official position of the European Union. ASOCIATIA ALEXIS PROJECT FILIASI Filiaşi, Dolj county, code 205300, FILIASI, BALTA village, str. LUNCII 1 Phone 0763 498 010/ E-mail: [email protected] “The Path of the Clay” Project Proj. code 15.2.1.003, financed by the INTERREG V-A Romania-Bulgaria Programme A6. Elaborating the new tourist route “The Path of the Clay” -2016/7- 1 2 CHAPTER 01 - PRELIMINARY DATA The elaboration of a tourist route “The Path of the Clay” is a part of the implementation of “The Path of the Clay” project, in eligible project areas for project 15.2.1.003 (Romania - counties of Mehedinti, Dolj, Olt and Teleorman; Bulgaria - districts of Vidin, Montana, Vratsa and Pleven), with a view to creating a complex and full database, useful as a framework in promoting Romania-Bulgaria cross-border tourism. The very structure of the project has resulted in the determination of a niche in thematic or recreational tourism, i.e. the specificities of the production and use of clay in the tradition of human culture and civilisation of the Lower Danube Valley.
    [Show full text]
  • Descarca 1 PL.1-INCADRARE.Pdf
    INCADRARE LA NIVEL NATIONAL RETEAUA DE DRUMURI PUBLICE JUDETUL OLT Judetul Olt este situat in sudul Romaniei pe cursul SCARA 1:100.000 inferior al raului ce i-a dat numele si face parte din categoria judetelor riverane fluviului Dunarea ce LEGENDA Bulimanu Dc 187 Drum national Dj 678B Ungureni reprezinta Coridorul Pan-european de Transport -VII. Dc 44AVITOMIRESTI Drum judetean TrepteniDj 648 CindelestiDj 657A Este traversat de meridianul 24 grade longitudine Dj 678E Drum comunal StanuleasaDc 38 Ciorica Dj 678B Dc Dc Dejesti44 188 estica pe linia localitatilor Iancu Jianu Baldovinesti si Drum de exploatare Stanuleasa Dc 42 Launele TOPANAGojgarei Dj 657A de paralela 44 grade latitudine nordica in partea de Manulesti Dj 678G Donesti Ionicesti Dj 703 Bijesti Dj 678E Dc 47 Pielcani sud pe linia Vladila Scarisoara, masurand 138 Km pe Municipii si orase SIMBURESTI LELEASCA Cerbeni Ac.Fagetelu Dj 678B Vulpesti DN 67 B FAGETELU Tonesti DN 67 B directia nord-sud si 78 km pe directia est Dj 657A Dj 678 Afumati Isaci Gruiu Comune si sate Dc 45 DOBROTEASADc 34 Chilia -vest. Dj 678F Dj 703 Dc 36 CrungrisoaraDj 703D Cai ferate Cimpu Valea CerbuluiTufaru Ursi Judetul se compune din 112 U.A.T.: 2 municipii, 6 orase Mare ALUNISU Profa DN 67 B Dienci Dc 46 Dj 657B Dj 703B BatiaSterpul Dc 34 Mierlicesti Rauri, parauri, canale Dj 657A Popesti si 104 comune. Dc 35 Dj 678F Optasani BARASTII Otestii Mereni DE VEDE Ac Dragasani Cepesti Davideni Albesti Motoesti Limite administrative VULTURESTI de Sus Dj 703D Dj 703 Dj 657BLazaresti Ca pozitie istorico-geografica,
    [Show full text]