STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ
GAL „STRATEGIE RESPONSABILITATE COMUNITATE PENTRU MUNICIPIUL LUGOJ”
1 Dezvoltare locala plasata in responsabilitatea comunitatii din Muncipiul Lugoj, printr-o abordare integrata si multisectoriala – STRICT - STrategie ResponsabIlitate ComuniTate – SMIS 114112 GHIDUL SPECIFIC privind depunerea și selecția Strategiilor de Dezvoltare Locală Etapa a II-a mecanismului DLRC 1
Cuprins
1. Prezentarea generală a orașului sau municipiului (peste 20.000 locuitori) ...... 6 1.1 Principalele caracteristici geografice, incluzând hărți ...... 6 1.2 Populația și caracteristicile demografice ...... 6 1.3 Patrimoniul natural ...... 10 1.4 Patrimoniul arhitectural şi cultural ...... 12 1.5 Locuirea și accesul la utilități ...... 12 1.6 Profilul economic (ocupare și mediul de afaceri la nivel local) ...... 16 1.7 Instituții locale și servicii publice ...... 19 1.8 Organizații ale societății civile ...... 22 1.9 Experienţa locală privind proiectele cu finanţare europeană ...... 24 2. Identificarea teritoriului vizat de Strategia de Dezvoltare Locală prin abordarea DLRC ... 26 2.1 Prezentarea generală a teritoriului SDL ...... 26 2.1.1 Delimitarea teritoriului SDL și întocmirea planului ...... 26 2.1.2 Principalele caracteristici geografice ...... 28 2.1.3 Patrimoniul natural ...... 28 2.1.4 Patrimoniul arhitectural şi cultural ...... 29 2.2. Comunitatea marginalizată din teritoriul SDL (inclusiv ZUM) ...... 30 2.2.1. Studiul de referință reprezentativ la nivelul populației din teritoriul SDL ...... 31 2.2.2. Validarea și declararea zonei/ zonelor urbane marginalizate ...... 31 2.3 Analiza diagnostic a nevoilor, resurselor și problemelor populației din teritoriului SDL .... 36 2.3.1 Populaţia şi caracteristicile demografice ...... 36 2.3.2 Ocupare, mediul de afaceri și protecţie socială ...... 36 2.3.3. Locuire și acces la utilităţi ...... 38 2.3.4 Accesul la instituții și servicii publice ...... 41 2.3.5. Analiza problemelor comunitare ale diferitelor zone distincte din teritoriul SDL, cu accent pe ZUM ...... 43 2.3.5.1. Persoanele aflate în risc de sărăcie sau excluziune socială ...... 43 2.3.5.2. Problemele comunitare din perspectiva cetățenilor și a autorităților/instituțiilor .. 43 2.4. Acțiunile desfășurate anterior în teritoriul SDL ...... 44 2.5. Elemente complementare privind prezentarea teritoriului SDL ...... 46 3. Analiza SWOT ...... 48 4. Procesul de implicare a comunităţii ...... 53 4.1. Formarea și organizarea Grupului de Acțiune Locală (GAL) ...... 53 4.2 Animarea partenerilor locali și mobilizarea/facilitarea persoanelor aflate în risc de sărăcie sau excluziune socială din teritoriul SDL ...... 55 2 Dezvoltare locala plasata in responsabilitatea comunitatii din Muncipiul Lugoj, printr-o abordare integrata si multisectoriala – STRICT - STrategie ResponsabIlitate ComuniTate – SMIS 114112 GHIDUL SPECIFIC privind depunerea și selecția Strategiilor de Dezvoltare Locală Etapa a II-a mecanismului DLRC 2
4.2.1 Animarea partenerilor locali ...... 55 4.2.2 Mobilizarea/facilitarea persoanelor aflate în risc de sărăcie sau excluziune socială ... 57 5. Obiectivele SDL ...... 59 6. Planul de acțiune SDL ...... 59 6.1 Ce măsuri sunt necesare ...... 64 6.1.1 Sinteza problemelor și măsurilor necesare, grupurile țintă ...... 64 6.1.2 Corelarea cu documentațiile strategice, inclusiv cu Planul de Mobilitate Urbană ...... 68 6.1.3 Contribuţia măsurilor la temele secundare FSE ...... 68 6.1.4 Contribuţia măsurilor la temele orizontale ...... 71 6.1.5 Combaterea segregării rezidențiale ...... 71 6.1.6 Asigurarea sustenabilității intervenției DLRC ...... 72 6.2 Măsuri prioritare ...... 74 6.2.1 Prioritizarea măsurilor ...... 74 6.2.2 Abordarea integrată ...... 77 6.3 Lista indicativă de intervenții ...... 79 7. Monitorizare și evaluare ...... 82 7.1 Monitorizarea și evaluarea continuă ...... 82 7.2. Evaluarea de impact ...... 86 8. Planul financiar ...... 87 9. Lista de anexe ale SDL ...... 93
3 Dezvoltare locala plasata in responsabilitatea comunitatii din Muncipiul Lugoj, printr-o abordare integrata si multisectoriala – STRICT - STrategie ResponsabIlitate ComuniTate – SMIS 114112 GHIDUL SPECIFIC privind depunerea și selecția Strategiilor de Dezvoltare Locală Etapa a II-a mecanismului DLRC 3
Introducere (sau Sumar executiv)
DLRC este o noțiune utilizată de Comisia Europeană pentru a descrie o abordare care inversează politica de dezvoltare tradițională „de sus în jos”. În cadrul dezvoltării locale, populația locală preia controlul și formează un parteneriat local care elaborează și pune în aplicare o strategie de dezvoltare integrată. Strategia este concepută astfel încât să valorifice punctele forte sau „atuurile” sociale, de mediu și economice ale comunității, mai degrabă decât să compenseze problemele cu care se confruntă aceasta. În acest scop, parteneriatul beneficiază de finanțare pe termen lung și deține puterea de decizie cu privire la modul în care sunt cheltuite fondurile. DLRC permite persoanelor care se confruntă cu nevoi sau provocări să preia controlul. Strategiile sunt concepute și proiectele sunt selectate de entitățile locale. Aceasta este trăsătura cea mai distinctivă a DLRC și avantajul său cel mai important. În comparație cu alte abordări locale clasice, cei care, în trecut, erau „beneficiarii” pasivi ai unei politici devin parteneri activi și promotori ai dezvoltării acesteia. Strategiile de dezvoltare locală plasată sub responsabilitatea comunității pot oferi soluții într-un context tot mai divers și mai complex. Diversitatea este adesea descrisă ca o temelie a modelului social european, dar provocarea constă în a identifica modalități de a o conserva și de a o transforma într-un avantaj mai degrabă decât o povară Unele autorități publice sunt preocupate de faptul că delegarea anumitor decizii parteneriatelor locale poate spori complexitatea punerii în aplicare a DLRC. Cu toate acestea, DLRC a devenit mai simplă și mai versatilă datorită posibilității de a fi programată sub un singur „obiectiv tematic” și de a fi utilizată în același timp pentru a îndeplini unul sau mai multe dintre obiectivele economice, sociale și de mediu ale Strategiei Europa 2020. DLRC vizează inovarea și obținerea de rezultate care aduc schimbări de durată. Primul pas implică de regulă consolidarea capacităților și a resurselor comunităților locale pentru ca aceasta să preia inițiativa. DLRC poate fi utilizată, de asemenea, pentru a acoperi unele investiții la scară mică, care sunt o condiție prealabilă pentru inovarea și dezvoltarea ulterioară. Cu toate acestea, astfel de investiții sunt, în general, un mijloc pentru atingerea unui obiectiv. Abordarea participativă, implicând mai multe părți interesate, a DLRC conduce la un alt mod de a privi provocările, bazat pe „cerere” sau pe „necesități”, care creează legături între experiența utilizatorilor și cunoștințele mai specializate ale diferitelor tipuri de furnizori. Strategia de dezvoltare locală a municipiului Lugoj 2016 – 2020 a fost realizată de catre Primăria Municipiului Lugoj. Scopul acesteia a fost determinat de necesitatea accesării de fonduri nerambursabile, de dezvoltarea durabilă a municipiului Lugoj și a localităților aparținătoare precum şi actualizarea Strategiei de dezvoltare locale 2010 - 2013. Un alt obiectiv al strategiei de dezvoltare îl reprezintă creşterea standardului de viaţă a locuitorilor orașului precum şi promovarea și amplificarea potenţialului actual al unităţii teritorial-
4 Dezvoltare locala plasata in responsabilitatea comunitatii din Muncipiul Lugoj, printr-o abordare integrata si multisectoriala – STRICT - STrategie ResponsabIlitate ComuniTate – SMIS 114112 GHIDUL SPECIFIC privind depunerea și selecția Strategiilor de Dezvoltare Locală Etapa a II-a mecanismului DLRC 4
administrative. Pentru a duce la îndeplinire aceste obiective a fost reanalizată vechea strategie, elaborata o analiză nouă şi realistă a situaţiei existente în contextul oportunităților de finanțare nou apărute și a evoluției de până acum la nivel local, judeţean, regional, naţional și internaţional. Astfel, au fost colectate, analizate si interpretate noile date la nivelul municipiului Lugoj și localităților aparținătoare, corelată cu situaţia din judeţul Timiș şi din Regiunea de Dezvoltare Vest, identificând problemele existente şi măsurile care trebuie adoptate în următoarea perioadă în municipiul Lugoj. Pe baza principiilor de analiză a oportunităţii, suportabilitate financiară si generare de valoare adăugată fără costuri ridicate de mentenanţă, au fost selectate priorităţile strategiei. De asemenea, această strategie pune în valoare si rolul major al municipiului Lugoj ca și platforma a dezvoltării durabile în cadrul zonei estice a județului Timiș precum și ca al doilea municipiu ca mărime din Regiunea de Dezvoltare Vest. Obiectivele specifice stabilite ţin de alinierea spațiului administrativ al municipiului Lugoj la standardele economice şi sociale europene în consens cu cele naţionale, de realizare a unui climat de piaţă aliniat procedurilor competiţionale internaţionale şi nu în ultimul rând de creştere a coeziunii economice şi sociale la nivelul zonei înconjurătoare. În principalele direcţii de dezvoltare au fost incluse elemente legate de realizarea unei strategii coerente de dezvoltare durabilă, de aplicarea unor politici publice care să permită o creştere continuă de valoare adăugată, de atragere, facilitare şi sprijinire a investiţiilor directe și de elaborare a unor proiecte cu impact major pentru dezvoltarea orașului. Creşterea capacităţii de colaborare la nivel teritorial în scopul elaborării strategiei de dezvoltare locală prin care să fie redus numărul de persoane aflate în risc de sărăcie şi excluziune socială din comunităţile marginalizate (romă şi non-romă) din Municipiul Lugoj, devenind astfel un promotor al dezvoltării durabila din zonă este proncipalul obiectiv de dezvoltare stabilit de Grupul de Acțiune Locală. Pe termen lung strategia va produce efecte pozitive ca urmare a adaptării activităţilor atât la specificul grupului ţintă cât şi la specificul local şi a abordării integrate a nevoilor membrilor săi. Mobilizarea şi implicarea comunităţii dezavantajate şi a organizaţiilor locale, de la nivelul municipiului Lugoj, în elaborarea şi implementarea strategiei de dezvoltare locală vor sprijini comunitatea spre dezvoltarea ei într-un mod mai inteligent, mai durabil şi mai favorabil incluziunii prin formarea unui parteneriat local de durată.
5 Dezvoltare locala plasata in responsabilitatea comunitatii din Muncipiul Lugoj, printr-o abordare integrata si multisectoriala – STRICT - STrategie ResponsabIlitate ComuniTate – SMIS 114112 GHIDUL SPECIFIC privind depunerea și selecția Strategiilor de Dezvoltare Locală Etapa a II-a mecanismului DLRC 5
1. Prezentarea generală a orașului sau municipiului (peste 20.000 locuitori) 1.1 Principalele caracteristici geografice, incluzând hărți
Municipiul Lugoj este situat în regiunea istorică a Banatului - Vestul României, pe valea râului Timiș (coordonatele sale pe glob sunt 21°54ʹ15″ longitudine estică şi 45°41ʹ39″ latitudine nordică). Lugoj s-a dezvoltat ca așezare de tip urban încă din secolul al XIV-lea, foarte importantă fiind poziția sa geografică într-o zonă în care zona de câmpie interferează cu cea subcarpatică și cu principalele drumuri comerciale ce asigurau legătura cu Transilvania, valea Timișului, precum și legătura Banatului cu Oltenia. Fig. 1: Așezarea geografică a municipiului Lugoj1
Municipiul Lugoj face parte din Regiunea de Dezvoltare Vest şi din Euroregiunea Dunăre – Criş – Mureş - Tisa (DKMT), fiind situat în partea central- estică și al doilea municipiu din județ ca mărime, dezvoltare economică și populație. Se află la o distanţă de aprox. 60 km de municipiul Timişoara, reşedinţa de judeţ, la 58 km de Reşiţa, 45 de km de Caransebeş şi 101 km de Deva, 490 km de Bucureşti şi 480 km de Budapesta. Municipiul Lugoj are două sate aparținătoare, Măguri și Tapia, împreună cu care ocupă o suprafață de 9.956 ha. Municipiul Lugoj se invecinează la nord cu localitatea Costeiu, la sud cu localitățile Victor Vald Delamarina, Știuca și Gravojdia, la vest cu localitatile Boldur și Darova, iar la est cu comunele Traian Vuia, Barna Criciova În ceea ce priveşte căile de comunicare, poziția municipiului Lugoj face din acesta un centru al căilor de comunicații pentru Câmpia Lugojului. Aici se întâlnesc 4 direcții de cale ferată şi 9 direcții rutiere, între care, magistrala CF Bucureşti- Timişoara, şi în paralel DN6 (E 70). Spre Mureş se îndreaptă magistrala CF şi DN 68 A spre Ilia – Deva. Pentru acest traseu există şi o variantă de şosea Lugoj - Coştei, paralelă cu calea ferată. Spre Buziaş există o cale ferată ce se ramifică spre Timişoara şi Gătaia - Jamul Mare, precum şi un drum județean asfaltat. O şosea importantă, DN 58 A leagă Lugojul de Reşița. La 52 km distanță de Lugoj se află Aeroportul Internațional Timișoara. La Arad și Caransebeș sunt aeroporturi naționale
1 Sursa: PMUD 2016-2020 6 Dezvoltare locala plasata in responsabilitatea comunitatii din Muncipiul Lugoj, printr-o abordare integrata si multisectoriala – STRICT - STrategie ResponsabIlitate ComuniTate – SMIS 114112 GHIDUL SPECIFIC privind depunerea și selecția Strategiilor de Dezvoltare Locală Etapa a II-a mecanismului DLRC 6
Suprafața administrativă a municipiului Lugoj este de 97.7 km2, având o populație de 40.361 în anul 2011, în scădere față de anul 2002, când se înregistrau 44.636 locuitori. Fig. 2: Harta municipiului Lugoj 2
Morfologic, teritoriul municipiului Lugoj aparţine Câmpiei înalte a Lugojului şi Dealurilor Lugojului. Situat în zona de contact a acestor unităţi, oraşul s-a dezvoltat pe terasa inferioară a râului Timiş, pe ambele maluri ale acestuia. Unitatea de relief în care se află Lugojul este Câmpia Lugojului, ce pătrunde adânc în zona dealurilor piemontane. Altitudinea medie a zonei este de 124 m deasupra nivelului mării. Cea mai mare parte a terenului pe care este aşezat localitatea are un relief plat, cu câteva ridicături care nu depăşesc însă 2-3 m altitudine relativ faţă de suprafaţa terasei. În NV câmpiei se află Dealurile Lugojului, care fac trecerea spre Munţii Poiana Ruscă. La sud de albia Timişului, teritoriul Lugojului se întinde până la lunca inundabilă a Cernaborei, cel mai apropiat afluent local al Timişului. Din punct de vedere climatic, zona Lugojului se încadrează în climatul temperat continental moderat, cu influenţe din vestul şi sudul continentului, caracterizat prin ierni blânde şi veri răcoroase. Influenţele submediteraneene se fac simţite prin amplitudini termice relativ mici şi apariţia celui de-al doilea maxim în regimul precipitaţiilor (toamna). Foarte frecvente sunt aici masele de aer ciclonal, care, venind din regiunea Mării Mediterane şi Mării Adriatice, provoacă dezgheţuri şi topirea timpurie a zăpezii din timpul iernii. Din analiza regimului temperaturii aerului la Staţia Meteorologică Lugoj s-a constatat că temperatura medie anuală este de 10,6 grade C.
2 Sursa: www.businessmap.ro 7 Dezvoltare locala plasata in responsabilitatea comunitatii din Muncipiul Lugoj, printr-o abordare integrata si multisectoriala – STRICT - STrategie ResponsabIlitate ComuniTate – SMIS 114112 GHIDUL SPECIFIC privind depunerea și selecția Strategiilor de Dezvoltare Locală Etapa a II-a mecanismului DLRC 7
1.2 Populația și caracteristicile demografice
Municipiul Lugoj este încadrat la secțiunea localităților urbane de rang II conform PATN secțiunea V (legea 351/2001) şi cuprindea 40.361 locuitori în 2011 (conform RPL 2011), în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 44.636 de locuitori. Zona de influență a municipiului este compusă din următoarele unități administrativ-teritoriale: Coșteiu, Traian Vuia, Bîrna, Crivciova, Găvojdia, Știuca, Victor Vlad Delamarina, Darova, Boldur. În ceea ce priveşte dinamica populației la nivelul municipiului Lugoj şi al zonei sale de influență putem constata un declin în intervalul 2002-2011 la fel ca şi în intervalul 1992-2002. Știuca este singura comună care a prezentat o creştere de 18 % în intervalul 2002-2016. În schimb comune cum ar fi Bîrna sau Traian Vuia se află într-un declin accentuat în ceea ce priveşte populația (Bîrna - 4.7% , Traian Vuia -3,7%). O dinamică negativă a populației este vizibilă şi în cadrul Municipiului Lugoj care a înregistrat o scădere de peste 6 % (3000 persoane).
Fig. 3: Dinamica populației între 2002 și 2016 cf. INS -Tempo3
Dinamica negativă a populației, la nivelul municipiului şi a zonei funcționale este dată pe de-o parte de sporul natural negativ și de un număr mare de plecări față de sosiri. Același aspect reiese și din dinamica populației după domiciliu care prezintă un ritm mai lent de scădere în intervalul 2011 -2016. Principalele motive pentru scăderea populației sunt decăderea activităților industriale şi polarizarea centrelor urbane majore cum ar fi Timișoara care oferă o gamă mai variată de locuri de muncă şi unități de învățământ superior.
3 Sursa: PMUD 2016-2020 8 Dezvoltare locala plasata in responsabilitatea comunitatii din Muncipiul Lugoj, printr-o abordare integrata si multisectoriala – STRICT - STrategie ResponsabIlitate ComuniTate – SMIS 114112 GHIDUL SPECIFIC privind depunerea și selecția Strategiilor de Dezvoltare Locală Etapa a II-a mecanismului DLRC 8
Fig. 4: Dinamica populației între 2002 și 2016 cf. Piramida vârstelor pentru municipiul INS -Tempo
Lugoj (cf. INS Tempo 2015) evidențiază un proces de îmbătrânire. Probabil cel mai important aspect este faptul că există un număr mai ridicat de copii (0-14 ani) decât tineri (15-24 ani), însă această diferență este foarte mică. Acest lucru susține procesul de întinerire aspect care reprezintă disponibilitatea de forță de muncă pe termen lung. În ceea ce priveşte principalii indicatori demografici municipiul Lugoj prezintă valori mult mai bune decât media națională în majoritatea cazurilor. Indicatorii favorabili sunt dați în cea mai mare parte de o pondere a copiilor şi tinerilor alături de o pondere foarte ridicată a populației active. Tabel 1: structura pe grupe de vârstă4
Gradul de Proporția Proporția Indicele de Raport îmbătrânire = persoanelor persoanelor senioritate = dependență vârstnici / sub 15 ani din peste 65 ani P80 +/P65+ demografică tineri populație ROMÂNIA 1018 ‰ 16% 16% 22% 47% REGIUNEA 482 ‰ 15% 15% 21% 80% VEST JUD. TIMIȘ 439 ‰ 23% 13% 23% 76% LUGOJ 520 ‰ 12% 13% 22% 61%
Structura pe grupe de vârstă şi evoluţia acesteia în ultimii ani denotă un uşor proces de îmbătrânire a populaţiei. În ceea ce priveşte structura pe sexe, se constată o pondere mai ridicată a populaţiei feminine (53% faţă de 47 % populaţie masculină). Etnic structura populaţiei era la recensământul din 2011, 78,99% români, 6,81% maghiari, 2,29% romi, 1,85% germani, 1,28% ucrainieni şi restul, sârbi, slovaci şi alte naţionalităţi.
4 cnf. INS Tempo online 9 Dezvoltare locala plasata in responsabilitatea comunitatii din Muncipiul Lugoj, printr-o abordare integrata si multisectoriala – STRICT - STrategie ResponsabIlitate ComuniTate – SMIS 114112 GHIDUL SPECIFIC privind depunerea și selecția Strategiilor de Dezvoltare Locală Etapa a II-a mecanismului DLRC 9
Fig. 5: Populația stabilă de peste 10 ani după nivelul de educație
Pentru 34,85% din populația stabilă de peste 10 ani din municipiul Lugoj nivelul maxim de educație este cel gimnazial (394 - analfabeți, 953 - fără școală, 2.829 - nivel primar, 8.606 – nivel gimnazial / Total: 12.782). Din punct de vedere ecumenic, se înregistrează o preponderenţa a populaţiei ortodoxe (71,66%), urmată de cea romano-catolică (7,62%), reformată (3,02%), penticostală (3,64%), baptistă (2,49%) şi greco-catolică (1,83%) restul fiind de altă religie sau necunoscută.
1.3 Patrimoniul natural
În ceea ce priveşte spaţiile verzi, municipiul Lugoj deţine în acest moment un număr de 7 parcuri, suprafaţa totală a spaţiilor verzi ridicându-se, la nivelul anului 2013, la un total de 210 ha5. În condiţiile în care, la o suprafaţă totală de 9.851, suprafaţa intravilanului este de 1.905 ha, înseamnă că, la nivelul municipiului Lugoj, spaţiile verzi deţin un procent de 11,02 % din intravilan. O situație mai exactă privind spațiile verzi va fi cunoscută în 2016 când se va finaliza studiul privind Registrul Spațiilor Verzi din Municipiul Lugoj, lucrare ce se află în lucru în Primăria Municipiului Lugoj. Întreţinerea parcurilor şi a zonelor verzi se realizează prin Serviciul Public Sere şi Zone Verzi din subordinea Consiliului Local al Municipiului Lugoj. Străzile Plopilor, Brediceanu, Tinereţii, G. Coşbuc, C. Coposu şi 1 Decembrie 1918 situate de-a lungul malurilor Timişului au caracter de promenadă şi beneficiază de amenajări de mobilier urban şi zone verzi.
46.600 arbori în teritoriul Reducerea emisiilor de CO2 municipiului
Fig. 6: Suprafața cu spații verzi din municipiul Lugoj6
5 conf. datelor Direcției Județene de Statistică Timiș, la nivelul anului 2013 6 cnf. PAED Lugoj 2016-2020 10 Dezvoltare locala plasata in responsabilitatea comunitatii din Muncipiul Lugoj, printr-o abordare integrata si multisectoriala – STRICT - STrategie ResponsabIlitate ComuniTate – SMIS 114112 GHIDUL SPECIFIC privind depunerea și selecția Strategiilor de Dezvoltare Locală Etapa a II-a mecanismului DLRC 10
Suprafața cu spații din municipiul Lugoj a cunoscut o variație pozitivă în anul 2014, ajungându-se la 1.170.500 m2 comparativ cu 766.900 m2 în anul 2008. Variația calculată este de +49%, fiind susținută ideea dezvoltării sustenbaile la nivel local. Suprafața cu spații verzi alocate pe cap de locuitor în anul 2014 este de 26,01 m2/capita. Această valoare per locuitor a crescut compartiv cu anul 2008, când era 17,04 m2/capita de suparafață cu spații verzi. Ponderea cea mai mare în totalul apei uzate generate o are sectorul casnic ca urmare a consumului înregistrat. Cantitatea totală de apă uzată generată este de 1.834.159 mc. Această cantitate este mai mică cu 11% decât în anul 2008 când s-a înregistrat o cantitate de 2.068.292 mc. Consumul casnic de apă a scăzut în anul 2014, drept urmare apa uzată generată este cu 12% mai scăzută decât în anul 2008. În sectorul industrial, cantitatea de apă uzată este aceeași în cei doi ani, 2008 și 2014. Instituțiile au generat cu 45% mai puțină apă uzată, datorită scăderii consumului de apă cu 34%. Cantitatea de nămol generată anual la stația de epurare locală este de 150 tone/an. Umiditatea nămolului rezultat care se elimină este de 10%. Lungimea totală a reţelelor de canalizare este de 77 km. De asemenea, există încă o serie de gospodării individuale la case unde se folosesc fose septice vechi cu scurgeri care contribuie la poluarea solului. Există canalizare în întregul municipiu. Din perspectiva apelor reziduale menajere, cantitatea de ape reziduale epurate în stația de epurare locală este de 2.989.159 mc/an, cu 10.000 mc mai puțin decât în anul 2008. Cantitatea de energie consumată pentru tratarea apei potabile este de 2.694.556 Kwh pentru anul 2014, fiind cu 19% mai scăzută decât în anul de referință 2008, ca urmare a scăderii numărului de locuitori. Cantitatea de energie consumată pentru pentru tratarea apei reziduale este de 48.499 kWh în anul 2014, iar în anul 2008 a fost de 36.640 kWh. Cantitatea de deșeuri depozitate în anul 2014 este de 12.813,56 tone7. Dintre acestea 66,66 tone au fost reciclate în scopul reutilizării și a protejării mediului înconjurător. Combustibilul consumat pentru colectarea deșeurilor este de 115.429 l.
Fig. 7: Scenariu de reducere al emisiilor până în anul 20208 Prin implementarea unui număr de 39 de acțiuni, Primăria municipiului Lugoj și-a propus prin intermediul
7 conf. PAED Lugoj 2016-2020 8 cnf. PAED Lugoj 2016-2020 11 Dezvoltare locala plasata in responsabilitatea comunitatii din Muncipiul Lugoj, printr-o abordare integrata si multisectoriala – STRICT - STrategie ResponsabIlitate ComuniTate – SMIS 114112 GHIDUL SPECIFIC privind depunerea și selecția Strategiilor de Dezvoltare Locală Etapa a II-a mecanismului DLRC 11
Planului de Acțiune privind Energia Durabilă (PAED) diminuarea consumului de energie prin atingerea țintei de 20% reducere emisii de CO2 până în anul 2020. Prin intermediul Strategie de Dezvoltare a municipiului Lugoj 2016-2020, Primăria și-a propus o serie de inveștiții în ceea ce privește înființarea de spații verzi, finalizarea registrului spațiilor verzi precum și modernizarea spațiilor existente. Din analiza SWOT efectuată pentru elaborarea Strategiei a reieși ca municipiul Lugoj este deficitar la capitolul spații verzi și zone de agrement. De asemnea, municipalitatea și-a propus reducerea emisiilor de carbon prin modernizarea transportului public urban, construirea de piste de biciclete și instalare de sisteme video de management a traficului.
1.4 Patrimoniul arhitectural şi cultural
Cunoscut drept capitală culturală a Banatului, istoria Lugojului este o reflectare a acestui renume câştigat încă din secolele XVIII-XIX. Din punct de vedere urbanistic, constituirea oraşului modern a început la sfârşitul secolului XIX, odată cu acţiunile de pavare a străzilor şi de sistematizare a malurilor Timişului. În prezent, cu tradiţia sa seculară de capitală culturală a Banatului, municipiul Lugoj deţine un număr impresionant de monumente istorice: • Turnul - clopotniţă „Sfântul Nicolae” - este cel mai vechi vestigiu lugojean şi a aparţinut de fosta biserică – mânăstire „Sf. Nicolae”, ctitorită în secolul XIV-XV. • Biserica Ortodoxă „Adormirea Maicii Domnului” - una din cele mai impunătoare construcţii în stil baroc din Banat. A fost construită între anii 1759-1766, ctitorie a obercneazului Gavril Gurean şi a fost declarată monument istoric. • Piaţa “Josif Constantin Drăgan” - este poziţionată între Podul de Fier şi Primărie. Este tangentă cu strada Andrei Şaguna şi poartă numele omului de afaceri şi filantrop Josif Constantin Drăgan. Recunoscător meleagurilor natale, ctitoreşte universitatea care îi poartă numele, contribuind la regăsirea Lugojului, un vechi şi tradiţional centru cultural al Banatului • Podul de Fier - simbol al Lugojului, a fost inaugurat în august 1902, înlocuind vechiul pod de lemn, dărâmat cu un an mai devreme. Prin construirea podului, cele două maluri ale Timişului au fost sistematizate. Vreme de 35 de ani, acesta a reprezentat singura posibilitate de traversare a râului. • Vechea Prefectură - a fost edificată între anii 1843 -1859 şi a funcţionat ca sediu administrativ al Comitatelor Severin (1860-1880) şi Caraş-Severin (1881-1926), precum şi ca Prefectură a Judeţului Severin (1927-1948). • Biserica Romano – Catolică – a făcut parte din mânăstirea Conventul Ordinului Minorit al Sf. Francisc din Assis. Primul turn a fost construit pe 16 stâlpi de stejar, deoarece la 4 m adâncime se găsea pânza freatică. În 1805 se ridică al doilea turn şi tot atunci biserica
12 Dezvoltare locala plasata in responsabilitatea comunitatii din Muncipiul Lugoj, printr-o abordare integrata si multisectoriala – STRICT - STrategie ResponsabIlitate ComuniTate – SMIS 114112 GHIDUL SPECIFIC privind depunerea și selecția Strategiilor de Dezvoltare Locală Etapa a II-a mecanismului DLRC 12
primeşte cele patru clopote. În 1828 s-a instalat orologiul din turn, iar orga datează din 1832. • Muzeul de Istorie şi Etnografie - clădirea a fost construită între 1898 – 1899 cu o faţadă impunătoare, ornată cu mult gust şi rafinament în stil baroc. Ferestrele de la etaj sunt încadrate în chenare cu ornamente stilizate ce dau clădirii o notă distinctă. • Vechiul Han al Poştei - staţie de diligenţă în drum spre Ardeal, clădirea a fost ridicată pe ruinele unui edificiu care a existat încă din secolul al XVI-lea, ceea ce ar putea confirma tradiţia orală potrivit căreia însuşi Mihai Viteazul ar fi poposit în acest loc. Aici funcţionase pe vremuri un serviciu de poştalioane, unde se schimbau caii şi un han, unde se „restaurau” călătorii. • Primăria - a fost construită între anii 1903-1905, fiind destinată direcţiei financiare a comitatului Caraş-Severin şi mai târziu, celei a judeţului Severin (1927), făcând parte din fondul financiar al trezoreriei imperiale. În momentul de față, în municipiul Lugoj există un număr de 13 unități de primire turistică, cu o capacitate de 414 locuri de cazare, conform celor mai recente date INS. Structurile de primire turistică existente sunt adecvate pentru toate tipurile de turism: cultural, agrement, de afaceri, de tranzit. Domeniul turismului este unul relativ bine reprezentat şi există suficiente capacităţi de cazare. Numărul de sosiri la nivelul anului 2016 a fost de 11.128, din care 6.526 au avut loc în hoteluri şi 4.602 în pensiuni turistice urbane. Situaţia structurilor de primire turistică este următoarea: 4 hoteluri, 8 pensiuni turistice și un han. Capacitatea de cazare la nivelul aceluiași an este: total locuri de cazare 414, din care 210 la hoteluri 184 la pensiuni și 20 la han.
1.5 Locuirea și accesul la utilități
Planul Urbanistic General al Municipiului Lugoj datează din anul 1999 şi actualmente se lucrează la elaborarea noului Plan Urbanistic General, care este realizat în proporție de 90%. Tipologia de locuinţe în Lugoj nu s-a schimbat față de perioada precedentă. În municipiul Lugoj, tipologia locuințelor următoarea structură: • locuinţe individuale izolate – preponderent la poalele Dealului Viilor şi în zona de deal de sub Capela Grofului; • locuinţe cuplate şi înşiruite – asemenea aşezărilor bănăţene de şes şi deal, individuale sau semicolective, răspândite în toate zonele de locuit; • locuinţe colective – apărute după deceniul 5 al secolului trecut, majoritatea fiind P+4, câteva P+2 şi puţine P+8-10. Din perspectiva dezvoltării zonelor de locuit se poate remarca următoarea tendință: ü există o preferință pentru locuinţe individuale izolate, cu un grad de confort ridicat şi o suprafaţă locuibilă de circa 150-300 mp pentru o familie; 13 Dezvoltare locala plasata in responsabilitatea comunitatii din Muncipiul Lugoj, printr-o abordare integrata si multisectoriala – STRICT - STrategie ResponsabIlitate ComuniTate – SMIS 114112 GHIDUL SPECIFIC privind depunerea și selecția Strategiilor de Dezvoltare Locală Etapa a II-a mecanismului DLRC 13
ü preferința de a locui spre periferia oraşului cu mici excepţii; ü se preferă terenurile proprietate personală şi eventual concesionate pe termen lung din domeniul privat al statului; În ceea ce priveşte structura pe cartiere, deţin o pondere mare locuinţele colective cu 5 -10 nivele în Lugojul Român şi mai puţine în Lugojul German, Lugojul Nou, unde predomină locuinţele parter şi P+1. Au fost înființate două noi cartiere: Militari și Tapiei unde au fost concesionate loturi de teren în vederea construirii de locuințe familiale. Tendinţele de dezvoltare ale zonelor de locuit se păstrează, se poate remarca orientarea spre locuinţe individuale, cu un grad de confort ridicat şi o suprafaţă locuibilă de cca. 150-300 mp pentru o familie. Se preferă terenurile proprietate personală şi se remarcă locuinţele cu ocupare mică la sol, cu 2 sau 3 niveluri. Fig. 8: – Evoluția numărului de locuinte in perioada 2008-2015 Potrivit datelor statistice, la nivelul anului 2011 existau în Lugoj un număr total de 18.114 locuinţe, iar în 2015 un număr de 18.728 locuințe. Acest inventar al locuințelor conduce la concluzia că, la nivelul municipiului Lugoj se alocă 16,70 mp/locuitor având
în vedere că numărul de locuitori, în anul 2012, este de 44.369 locuitori, iar suprafața locuibilă este de 741.247 mp. Fig. 9: Distribuția spațiului de locuit la nivel local, confortul individual
9
9 Sursa: PAED Lugoj 14 Dezvoltare locala plasata in responsabilitatea comunitatii din Muncipiul Lugoj, printr-o abordare integrata si multisectoriala – STRICT - STrategie ResponsabIlitate ComuniTate – SMIS 114112 GHIDUL SPECIFIC privind depunerea și selecția Strategiilor de Dezvoltare Locală Etapa a II-a mecanismului DLRC 14
Referitor la spatiul alocat locuirii, ponderea cea mai mare o dețin locuințele din categoria 50-75 mp, fiind urmată de categoria 75-100 mp. Majoritatea locuintelor sunt dotate cu baie si bucătărie. Infrastructura de bază, la nivelul anului 2013, este reprezentată de o reţea de distribuire a apei potabile cu o lungime simplă de 105 km, instalaţii de producere a apei potabile cu o capacitate de 16.931 mc pe zi şi reţele de canalizare cu o lungime totală de 76,9 km. Disfuncţionalităţile existente vizează avariile la rețeaua de apă și canalizare ca urmare a vechimii acestora. În municipiul Lugoj, alimentarea cu energie termică în sistem centralizat nu mai există în acest moment. Datorită debranşării consumatorilor de la reţeaua de încălzire centrală, în prezent fiecare locuinţă individuală are propria soluţie privind încălzirea pe timp de iarnă. În anul 2007, cantitatea de energie termică distribuită a fost de 919.548 Gcal, în scădere comparativ cu anii anteriori. În ceea ce priveşte alimentarea cu gaze naturale, unicul furnizor este compania E–On Gaz. Potrivit datelor furnizate de Direcţia Judeţeană de Statistică Timiş, cantitatea totală de gaze naturale furnizate în 2016 este de 19.139 mii mc, din care 11.207 mii mc au fost furnizaţi consumatorilor casnici. Lungimea totală a drumurilor orășenești la nivelul anului 2016 este de 142 km din care 60 km sunt modernizati. Iluminatul public acoperă 99% din teritoriul orașului, fiind concesionat pe o perioadă de 10 ani. Au fost înlocuite toate corpurile vechi de iluminat cu altele performante şi s-a trecut la realizarea iluminatului de panoramă – ornamental – pentru principalele obiective turistice din
Municipiu. Au fost schimbate 1.000 corpuri de iluminat din cele 3.122 existente Reţelele de cablu TV şi Internet sunt asigurate, în principal, de RCS - RDS România, conexiunea la internet este oferită şi de alţi furnizori, Telekom împreună cu o altă companie privată lugojeană, Ice Net. Reţeaua de telefonie fixă este oferită de furnizorul tradiţional Romtelecom, care acoperă practic întreaga suprafaţă a municipiului şi de RCS - RDS România care mai oferă pe lângă aceste servicii, şi servicii de telefonie mobilă. În afară de RDS, servicii de telefonie mobilă oferă, pe teritoriul municipiului şi ceilalţi actori reprezentativi din piaţă: Vodafone, Orange și Telekom.
15 Dezvoltare locala plasata in responsabilitatea comunitatii din Muncipiul Lugoj, printr-o abordare integrata si multisectoriala – STRICT - STrategie ResponsabIlitate ComuniTate – SMIS 114112 GHIDUL SPECIFIC privind depunerea și selecția Strategiilor de Dezvoltare Locală Etapa a II-a mecanismului DLRC 15
1.6 Profilul economic (ocupare și mediul de afaceri la nivel local)
La nivelul municipiului Lugoj sunt active un numar total de 4.418 companii10, profilul economic al muncipiului Lugoj este dat de comerțul cu ridicata şi amănuntul şi industria prelucrătoare. Factorii care au influențat pozitiv economia locală sunt: - poziţia avantajoasă a oraşului – vestul ţării, la 120 km de graniţa cu Serbia și 135 km de granița cu Ungaria, 55 km de Aeroportul din Timişoara, pe două artere principale DN 68 şi E70, parte a coridorului 4 Pan European, prezența centurii ocolitoare și mai ales amplasarea pe traseul autostrăzii A1, Nădlac - Arad -Timișoara – Deva – Sibiu –Pitești - București; - mână de lucru calificată, disciplinată și mai ieftină decât în municipiile mai mari din vecinătate; - costuri reduse la cumpărarea/închirierea/concesionarea terenurilor; - facilități privind transportul public, acesta fiind efectiv gratuit; Prin urmare o serie de companii străine şi-au deschis spaţii de producţie şi s-a format o nouă platformă industrială – Tapiei - în plus faţă de cea deja existentă – Timișorii. S-a dezvoltat de asemenea platforma Buziașului și au apărut câteva facilități de producție pe str. Făgetului și Oloșagului. În prezent, în Lugoj sunt bine reprezentate ramurile industriei uşoare – textile,
Fig. 10: Localizarea principalelor ramuri industriale ale municipiului Lugoj11
10 Sursa: www.listafirme.ro 11 Sursa: Corina Delea, 2015 16 Dezvoltare locala plasata in responsabilitatea comunitatii din Muncipiul Lugoj, printr-o abordare integrata si multisectoriala – STRICT - STrategie ResponsabIlitate ComuniTate – SMIS 114112 GHIDUL SPECIFIC privind depunerea și selecția Strategiilor de Dezvoltare Locală Etapa a II-a mecanismului DLRC 16
confecţii, încălţăminte, precum şi prelucrarea lemnului, industria automotive, industria obiectelor sanitare şi mai puţin industria grea. Cea mai mare pondere, ca şi domeniu de activitate, o deţin societăţile comerciale cu activitate de comerţ - mai mult de 95 % din totalul companiilor înregistrate. Printre cele mai importante firme prezente aici, amintim: Honeywell (sisteme de protecție, alarmare şi control), Autoliv (produse de siguranţă auto), Schieffer (mase plastice, furnizor pentru industria automotive), Hella (sisteme electrice şi aparatură electronică pentru industria automotive), Mondial Lugoj parte a concernului Villeroy & Boch (obiecte sanitare), Inter Spitzen (broderie artistică), Schöller România și Riva Intima (lenjerie de corp), Rieker, Primos, Calzaturificio Torre (încălţăminte), Agache (mobilier), Werzalit (produse din lemn), Gammet 2000 (confecţii metalice pentru mobilier), Lugomet și Silcom (prelucrări metalice). Ca şi structură a mediului de afaceri, o pondere mare o au firmele cu cifra de afaceri sub 100.000 lei, urmate de cele cu cifra de afaceri cuprinsă între 100.000 - 500.000 lei. În privinţa numărului de angajați, evoluţia acestora evidenţiază, în perioada 2010 - 2012, o creştere accentuată a numărului de salariaţi, urmată de o scădere drastică a acestora în 2013 și o ameliorare, ajungând în anul 2016 la un număr de 14 27312 de angajați, față de 13 840 salariați în 2013. 21.8% din totalul angajaților lucrează în comerț iar 24.7% în industria prelucrătoare. În ceea ce priveşte numărul de firme, cifra de afaceri şi profitul net total comerțul cu ridicata şi amănuntul este net superior industriei prelucrătoare, aflată în declin.
Fig. 11: Ponderea angajaților pe domenii de Fig. 12: Ponderea numărului de firme activitate conform CAEN13 existente în municipiul Lugoj pe sectoare de activitate
12 Sursa: INSSE –Tempo online 13 Sursa: PMUD 2016-2030 17 Dezvoltare locala plasata in responsabilitatea comunitatii din Muncipiul Lugoj, printr-o abordare integrata si multisectoriala – STRICT - STrategie ResponsabIlitate ComuniTate – SMIS 114112 GHIDUL SPECIFIC privind depunerea și selecția Strategiilor de Dezvoltare Locală Etapa a II-a mecanismului DLRC 17
Fig. 13: Ponderea cifrei de afaceri la nivelul Fig. 14: Ponderea profitului net total pe municipiului Lugoj pe sectoare de activitate sectoare de activitate
Domenii: A. Agricultura, silvicultură și pescuit ; B. Industria extractive; C. Industria prelucrătoare; D. Producţia și furnizarea de energie electrică; E. Distribuţia apei, salubritate, gestionarea deșeurilor, activităţi de decontaminare; F. Construcţii; G. Comerţ cu ridicată și cu amănuntul, repararea autovehiculelor și motocicletelor; H. Transport și depozitare; I. Hoteluri și restaurante; J. Informaţii și comunicaţii;K. Intermedieri financiare și asigurări; L. Tranzacţii imobiliare; M. Activităţi profesionale, știinţifice și tehnice; N. Activităţi de servicii administrative și actiităţi de servicii support; O. Administraţie publică și apărare, asigurări sociale din sistemul public; P. Învăţământ; Q. Sănătate și asistenţă social; R. Activităţi de spectacole, culturale și recreative; S. Alte activităţi de servicii În ultimii ani numărul total al şomerilor a scăzut, aspect datorat procesului de reprofilare economică a oraşului, trecerea de la servicii la producție care angrenează un număr mare de angajați. De asemenea, scăderea treptată a numărului de şomeri este susținută şi de locurile de muncă generate de noile activități de producție şi depozitare dezvoltate la principalele intrări în oraş. Municipiul Lugoj are o rată a șomajului mică, fiind destule de puține cazurile de persoane care apelează la această formă de protecție socială, operatorii economici din municipiul Lugoj confruntându-se cu o criză a forței de muncă, fiind nevoiți să asigure transportul angajaților care au domiciliul la distanțe chiar de zeci de kilometri față de serviciu. În anul 2011, 54% din totalul populației era inactivă. În acelaşi ani ponderea persoanelor neocupate era de 8.1 %. Din populația activă cea mai mare parte era ocupată în industria prelucrătoare şi comerțul cu ridicata şi amănuntul. De asemenea, o pondere semnificiativă a
18 Dezvoltare locala plasata in responsabilitatea comunitatii din Muncipiul Lugoj, printr-o abordare integrata si multisectoriala – STRICT - STrategie ResponsabIlitate ComuniTate – SMIS 114112 GHIDUL SPECIFIC privind depunerea și selecția Strategiilor de Dezvoltare Locală Etapa a II-a mecanismului DLRC 18
populației era ocupată şi în domeniul administrației publice, construcțiilor, învățământ sau sănătate şi asistență socială. Numărul șomerilor din municipiu a cunoscut un trend descendent pe valul revenirii economiei locale și a noilor investiții localizate aici odată cu finalizarea autostrăzii și a șoselei de centură, astfel că din ianuarie 2010 când erau înregistrați 1426 de șomeri, situația s-a îmbunătățit major, ca în iulie 2016 să fie înregistrați 211 șomeri.
Fig. 15: – Numărul total al șomerilor în perioada 2010-201614
În ceea ce privește cauzele șomajului în municipiul Lugoj, acestea sunt in general cauzalități clasice pentru șomajul involuntar, reprezentat de bariere ce țin de: numărul existent al locurilor de munca, nivelul salarial minim pentru care populația este dispusa sa muncească în raport cu ajutoarele sociale pe care le primesc de la stat, nivelul și corespondenta pregătirii profesionale fata de specificitatea ofertei de locuri de munca. Prin urmare, necesitatea încheierii unor parteneriate cu angajatorii, în vederea perfectionării șomerilor în domenii solicitate de către aceștia este mai mult decât evidentă. De asemenea, sprijinirea angajatorilor în vederea angajării șomerilor și în vederea creșterii salariilor de la nivelul minim pe economie este o altă măsură ce va contribui la diminuarea efectivă a șomajului din zonă.
1.7 Instituții locale și servicii publice
Consiliul local administrează o serie de instituții de învățământ, instituții de servicii, insituții de cultură și instituții sociale. Reţeaua unităţilor de învăţământ este bine structurată: învăţământul primar, gimnazial, liceal se desfăşoară într-un singur schimb.
14 Sursa: INSSE Tempo Online 19 Dezvoltare locala plasata in responsabilitatea comunitatii din Muncipiul Lugoj, printr-o abordare integrata si multisectoriala – STRICT - STrategie ResponsabIlitate ComuniTate – SMIS 114112 GHIDUL SPECIFIC privind depunerea și selecția Strategiilor de Dezvoltare Locală Etapa a II-a mecanismului DLRC 19
Evoluția numărului de unități de învățământ evidențiază o traiectorie descendentă începând cu anul 2008, astfel încât în anul 2016 există cu 34 % mai puține unități de învățământ funcționale. Această tendință este susținută și de evoluția numărului de școlari care este în scădere în anul 2017 cu 17 % comparativ cu anul 2008. Există o tendință de scădere a numărului de elevi înscriși în mediul preuniversitar și cel universitar. În ceea ce priveşte reţeaua unităţilor de învăţământ, Lugojul are actualmente două colegii naționale care au și clase de învățământ gimnazial, un colegiu tehnic, un liceu tehnologic, 8 școli gimnaziale de stat, o școală gimnazială privată, 16 grădinițe dintre care 8 cu program normal și 7 cu program prelungit, 2 grădinițe private și 3 creșe. În plus, la Lugoj funcţionează Universitatea Europeană Drăgan care pregăteşte studenţi în drept şi ştiinţe economice, un Club al copiilor, două cluburi sportive și un centru educațional pentru persoane cu dizabilități.
Tabel: Structura unităților de învățământ Tipul unităţii de Numele Profil Numărul de învăţământ clase / grupe Institut de învăţământ Universitatea Europeană Drăgan Economic - superior (Facultatea de Ştiinţe Economice, drept Facultatea de Drept) Colegiu Naţional Colegiul Naţional "Coriolan Brediceanu" teoretic 29 Colegiul Naţional "Iulia Hașdeu" teoretic 34 Liceu Tehnologic Liceul Tehnologic "Aurel Vlaicu" grup şcolar 31 industrial Colegiul Tehnic "Valeriu Branişte" grup şcolar 29 industrial Școli Gimnaziale (clasele Şcoala nr. 1 113 I-VIII) Şcoala nr. 2 Şcoala nr. 3 Școala nr. 4 Școala "Eftimie Murgu" Școala "Anişoara Odeanu" Școala nr. 12 Măguri Altele Şcoala de Muzică "Filaret Barbu” muzică şi arte 9 plastice Şcoala Specială "Alexandru Roşca" școală specială – 19 alte deficienţe Clubul copiilor Lugoj - Clubul Sportiv Școlar Lugoj grup şcolar 40 sportiv Școala Gimnazială „Harul” (particulară) 13 20 Dezvoltare locala plasata in responsabilitatea comunitatii din Muncipiul Lugoj, printr-o abordare integrata si multisectoriala – STRICT - STrategie ResponsabIlitate ComuniTate – SMIS 114112 GHIDUL SPECIFIC privind depunerea și selecția Strategiilor de Dezvoltare Locală Etapa a II-a mecanismului DLRC 20
Grădiniţă cu program 7 grădinițe - 32 prelungit Grădiniţă cu program 8 grădinițe - 19 normal Creșe 3 creșe - 2
Din punct de vedere al instituţiilor medicale, în Lugoj există un spital municipal cu 368 paturi, a cărui secție de primiri urgențe a fost modernizată în 2014 cu fonduri de la Uniunea Europeană, un spital de neuropsihiatrie infantilă, 24 cabinete medici de familie, 41 cabinete stomatologice, 32 cabinete medicale de specialitate, două policlinici, 8 laboratoare sanitare și 20 farmacii. Direcţia de Asistenţă Socială Comunitară din cadrul Primăriei Municipiului oferă o serie de servicii persoanelor asistate, dintre care amintim: monitorizare, asistenţă şi sprijin al femeii gravide predispuse să-şi abandoneze copilul – consiliere psihologică, juridică şi socială cu sprijinul unui asistent social sau al unui psiholog; îngrijire şi asistenţă la domiciliu pentru persoane; îngrijire şi asistenţă la domiciliu pentru persoane cu handicap; cantină de ajutor social - Servicii de asigurare a hranei şi suplimentelor nutritive; Centru de zi pentru persoane vârstnice - servicii de suport pentru activităţile instrumentale ale vieţii de zi cu zi cu asistenţi sociali şi/sau asistenţi medicali; Servicii sociale în domeniul protecţiei copilului; Centru de zi pentru copiii cu handicap neuropsihic; Centru de zi pentru adulţi cu handicap neuropsihic; Informare şi consiliere; Centru de zi pentru integrarea copiilor rromi în satul aparţinător Măguri; Centru de zi pentru copiii asistaţi social din Colonia Herendeşti; Centru de zi aflat în proprietatea Surorilor de Caritate „Sf. Ioana Antida”, aflat sub patronajul Bisericii Romano-Catolice. În Lugoj funcţionează un Cămin pentru Persoane Vârstnice al Direcţiei de Asistenţă Socială, un Cămin particular de bătrâni „Anitaheim”, 5 centre de plasament, un centru de sprijin şi integrare pentru tinerii de peste 18 ani ce părăsesc centrele de plasament – Casa de tineret „Clementina”. Putem spune că servicii de asistenţă socială mai sunt prestate şi de câteva asociaţii de tip „Caritas” ce îşi desfăşoară de regulă activitatea pe lângă cultele religioase În prezent, în Lugoj există: trei săli de sport, un stadion de fotbal, mai multe terenuri cu gazon artificial și mai multe centre de fitness. În ceea ce privește practicarea înotului, în Lugoj există un bazin acoperit în cadrul unui centru SPA realizat în proporție de 90%, un complex de agrement ștrand în aer liber realizat în proporție de 80% și un ştrand funcțional pe insula Cotu Mic. Fig. 16: Traseele de autobuze deservite de operatorul de transport public din Lugoj15
În Lugoj transportul public urban se realizeaza prin 5 trasee de către SC Meridian 22 SA din Lugoj, societate cu
15 Sursa: PMUD 2016-2020, Lugoj 21 Dezvoltare locala plasata in responsabilitatea comunitatii din Muncipiul Lugoj, printr-o abordare integrata si multisectoriala – STRICT - STrategie ResponsabIlitate ComuniTate – SMIS 114112 GHIDUL SPECIFIC privind depunerea și selecția Strategiilor de Dezvoltare Locală Etapa a II-a mecanismului DLRC 21
acționar unic Consiliul Local al Municipiului Lugoj. În anul 2013, ca urmare a unei analize economice efectuate de executivul Primăriei Lugoj, Consiliul Local a dezbătut și aprobat subvenționarea în procent de 100% a transportului public, astfel că din vara acelui an orașul Lugoj a devenit singurul municipiu din România cu transport public gratuit.
Tabel: Descrierea traseelor liniilor de autobuz existente în municipiul Lugoj Linie Descriere traseu Linia 15 CARTIER C-TIN DRĂGAN – POŞTA VECHE – TIROL Linia 17 (T3) TAPIA – MAGURI- LIC. ST. ODOBLEJA Linia 1C (T5) GARA - LICEUL STEFAN ODOBLEJA Linia 7 (T2) TIROL (OITUZ) – STR. BANATULUI – CARTIER I.C. DRĂGAN Linia 7 CARTIER I.C. DRĂGAN – POŞTA VECHE (CIRCULĂ ÎN ZILE DE SÂMBĂTĂ)
Din analiza frecvențelor zilnice a traseelor operate de Meridian SA reiese faptul că traseele ce tranzitează axele principale ale orașului (est-vest și nord-sud) dețin frecvențele cele mai ridicate și deservesc zonele cu cea mai mare densitate, prin stațiile de pe străzile Bucegi, Cuza Vodă, Victor Vlad Delamarina și 20 Decembrie 1989 trecând zilnic între 16 și 34 de curse. Un număr mare de operatori economice ce își desfășoară activitatea în municipiul Lugoj apelează la transportatori privați pentru transportul angajaților la locul de muncă, făcând ca serviciile oferite de SC Meridian 22 SA să fie utilizate de un număr mic de pasageri, iar frecvența de circulație să scadă, chiar dacă locuitorii municipiului au acces gratuit la acest serviciu.
1.8 Organizații ale societății civile
La nivelul comunităţii locale, societatea civilă este reprezentată de structurile asociative de tip organizaţii non-guvernamentale. Cele mai active sunt asociaţiile ce desfăşoară activităţi de asistenţă socială (de tip Caritas) precum şi cele ale revoluţionarilor, asociaţii de prietenie cu oraşele înfrăţite, o asociaţie a meseriaşilor din Lugoj, precum şi asociaţii cu caracter sportive dintre care cele mai active sunt: Fundația Surorilor de Caritate ”Sfânta Ioana Antida” are ca principală activitate asigurarea de servicii sociale pentru copiii care provin din familiile defavorizate din cartierul Mondial Bocșei. Prin intermediul Centrului ” Sf. Ioana Antida”, această fundație au grijă de copii pe timpul zilei, le asigură o masa caldă, desfășoară activități educaționale, recreative și de socializare, le oferă sprijin în orientarea școlară și profesională și consiliere psihologică atât pentru copii cât și pentru părinții acestora (este membru activ în cadrul “GAL „STRATEGIE RESPONSABILITATE COMUNITATE PENTRU MUNICIPIUL LUGOJ”).
22 Dezvoltare locala plasata in responsabilitatea comunitatii din Muncipiul Lugoj, printr-o abordare integrata si multisectoriala – STRICT - STrategie ResponsabIlitate ComuniTate – SMIS 114112 GHIDUL SPECIFIC privind depunerea și selecția Strategiilor de Dezvoltare Locală Etapa a II-a mecanismului DLRC 22
Fundația Misiunea Pâinea Vieții are un Centru Creștin în cartierul Mondialul Bocșei, unul dintre cele mai sărace cartiere ale Lugojului. În cei șapte ani de existenșă Fundația Misiunea Pâinea Vieții s-a implicat în viața oamenilor din cartierul Mondialul Bocșei, atât spiritual cât și material, punându-le la dispoziție un centru complex, unde oamenii pot să facă duș, să-și spele hainele și să mănânce. De 7 ani, Fundația activează în cartierul Mondialul Bocșei, încercând să resolve măcar o parte din problemele pe care locuitorii acestui cartier le întâmpină zi de zi (este membru activ în cadrul “GAL „STRATEGIE RESPONSABILITATE COMUNITATE PENTRU MUNICIPIUL LUGOJ”). Asociatia femeilor Rome din Măguri, a cărei misiune principal este aceea de a sprijini și a se implica în sprijinirea comunității și femeilor rome din localitate Măguri. În ultimii ani, Asociația a implementat o serie de proiecte pentru creșterea gradului de informare și implicare a comunității în vederea soluționării problemelor cu care se confruntă, militând pentru combaterea discriminării și a violenței asupa femeilor. Misiunea asociației este promovarea dialogului social şi valorile generale civice în cadrul elaborării şi implementării politicilor publice de incluziune a grupurilor dezavantajate, în special pentru minoritatea romă și femeile rome. Asociația pentru Dezvoltare Comunitară, înființată în anul 2007, ai căror membrii fac parte dintr- un fost grup de inițiativă implicat într-un proiect PHARE care a vizat asfaltarea unui drum în Măguri. În urma finalizării proiectelor, influența asociației asupra dezvoltării comunităților a constat în construirea unei societăţi deschise către toleranţă, bazată pe cunoştinţe prin împuternicirea persoanelor de etnie romă să întrerupă cercul vicios al excluziunii sociale şi al sărăciei şi să devină participanţi activi în viaţa publică. Asociaţia Handicapaţilor Fizic din Municipiul Lugoj CS Maraton și-a început activitatea încă din primele zile ale lui ianuarie 1990, are înscrişi aproximativ 400 membri, persoane cu handicap locomotor din Lugoj şi localităţile limitrofe. Sub deviza SOARELE STRĂLUCEŞTE PENTRU TOŢI!, asociația oferă servicii de consiliere privind obținerea unor drepturi și implicare în schimbarea legislației, informare şi sprijin privind integrarea în muncă și în societate, informarea şi sprijin pentru obţinerea drepturilor conform legislaţiei in vigoare, rezolvarea unor probleme de adaptare a locuinței și obținerea dispozitivelor medicale, repartizarea de ajutoare umanitare, organizare cursuri de instruire şi iniţiere, reprezentare la nivel local, naţional şi internaţional și organizare activităţi culturale şi sportive (este membru activ în cadrul “GAL „STRATEGIE RESPONSABILITATE COMUNITATE PENTRU MUNICIPIUL LUGOJ”). Clubul de Turism “Concordia” este un ONG care reunește iubitori de natură din orașul Lugoj și nu numai pentru a face împreună drumeții, speologie, cicloturism, escaladă, rafting, ecologie, fotografie, aerojoacă, ș.a. Promovează mișcarea în aer liber și protejarea mediului. Evenimentele cele mai cunoscute organizate de acest club sunt evenimente ciclistice: Cupa Concordia – cel mai vechi concurs de mountainbike din țară, Lugojul Pedalează, Cupa Max Ausnit – concurs de ciclism de asfalt ce reunește anual sute de cicliști din toată țara și nu numai
23 Dezvoltare locala plasata in responsabilitatea comunitatii din Muncipiul Lugoj, printr-o abordare integrata si multisectoriala – STRICT - STrategie ResponsabIlitate ComuniTate – SMIS 114112 GHIDUL SPECIFIC privind depunerea și selecția Strategiilor de Dezvoltare Locală Etapa a II-a mecanismului DLRC 23
În plus, exista în municipiu şi organizaţii sindicale ale funcţionarilor publici, ale cadrelor didactice precum şi câteva organizaţii sindicale în cadrul firmelor private.
1.9 Experienţa locală privind proiectele cu finanţare europeană
Municipiul Lugoj este situat în partea de sud-vest a țării, în zona estică a județului Timiș, fiind străbătut de râul Timiș. Face parte din Regiunea de Dezvoltare Vest și din Euroregiunea Dunăre- Criș Mureș-Tisa (DKMT). Primăria Municipiului este o entitate publică care a desfașurat proiecte finanțate din fonduri europene prin care a sprijinit comunitatea, oferind condiții normale de educare a copiilor romi prin reabilitarea completa a Grădiniței cu program normal și a cabinetului medical din Satul Măguri, prin construcția unui Centru comunitar de sprijin pentru prevenirea abandonului scolar care a fost dotat, în prezent deservind 60 de copii, prin reabilitarea străzilor in vederea facilitării accesului persoanelor de etnie romă din satul aparținător Măguri în centrul orașului. De asemenea, institutia a realizat proiecte europene prin care a dezvoltat o Strategie de Dezvoltare Locala 2009-2013, a încurajat stimularea și încurajarea schimbului de experiență și idei în domeniul dezvoltării afacerilor, precum și a legăturilor comerciale între agenți economici din Lugoj și Varset prin organizarea unei expozitii transfrontaliere anuale în Lugoj. În perioada 19.12.2012 – 30.06.2015, primăria municipiului Lugoj a implementat proiectul ”Servicii comunitare de prevenire a separării copilului de familia sa și instruirea personalului aferent”, ce a avut un buget de 104.621 euro, al cărui obiectiv principal a fost îmbunătățirea condițiilor de viață ale copiilor aflați în situații de risc din municipiul Lugoj, prin înființarea unui Centru de zi pentru îngrijirea acestora. În urma finalizării proiectului, a fost construit și dotat Centrul de zi care oferă servicii de specialitate pentru aproximativ 100 de copii aflați în situații de risc, beneficiari ai acestui proiect. De asemenea, tot prin intermediul acestui proiect, un număr de 4 angajați ai DASC Lugoj au fost instruți în domeniul specific activității acestora. Proiectul este finalizat, având impact asupra îmbunătăţirii accesului la serviciile publice ale copiilor din cadrul comunităţilor defavorizate şi al grupurilor vulnerabile, îmbunătăţirii pregătirii personalului autorităţilor publice în domeniul egalităţii de şansă şi non-discriminării. Conexiunea pe care o poate avea acest proiect cu proiectele ce vor fi dezvoltate ulterior, pe baza prezentei strategii, constă în continuarea acestui tip de intervenții. Faptul că există deja experiență în cadrul acestui sector, poate aduce beneficii in sensul transmiterii cunoștințelor dobândite către GAL. THINK Development & Consultancy SRL deține o vastă experiență în conceperea și asigurarea serviciilor de consultanță pentru dezvoltarea comunităților, elaborare proiecte finațate din fonduri europene, management de proiect, evaluare proiecte, instruire, elaborare planuri de afaceri, studii, dezvoltându-se în mod special în accesarea, gestionarea și implemenarea proiectelor finanțate prin intermediul Fondurilor Europene. In ultima perioada compania s-a axat pe elaborarea Strategiilor de Dezvoltare Locală și pe promovarea conceptului de Economie Socială în
24 Dezvoltare locala plasata in responsabilitatea comunitatii din Muncipiul Lugoj, printr-o abordare integrata si multisectoriala – STRICT - STrategie ResponsabIlitate ComuniTate – SMIS 114112 GHIDUL SPECIFIC privind depunerea și selecția Strategiilor de Dezvoltare Locală Etapa a II-a mecanismului DLRC 24
România, oferind consultanță în vederea elaborării planurilor de afaceri pentru Structurile de Economie Sociala și încheind o serie de parteneriate cu organizații internationale implicate in promovarea acestui tip de economie. Printre proiectele implementate până în prezent de către companie se numără: ”Elaborarea Strategiilor de Dezvoltare locală pentru GAL Ialomița Centrală – Balaciu- Căzănești-Reviga și a GAL Găvanu-Burdea” finanțat prin PNDR 2014-2020, ”Coeziune sociala prin promovarea meseriilor tradiționale ale romilor în structuri de economie social (SESArtizanRom)”, finanțat prin intermediul POCU 2007-2013, ”Asigurarea serviciilor de verificare si evaluare a cererilor de finantare AM POCA”, finanțat prin intermediul POCA 2014-2020, ”Evaluarea proiectelor depuse în cadrul POR 2014-2020 în Regiunea Sud-Est”, finanțat prin intermediul POR 2014 - 2020. În perioada ianuarie 2014- iulie 2015, partenerul a implementat proiectul ”Furnizarea de servicii de instruire pentru întarirea capacității instituționale și sprijinirea dezvoltării GAL-urilor”, cu un buget de 156.519 lei, finanțat prin intermediul PNDR 2007-2013 de către Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, prin intermediul căruia a fost instruit un număr de aprox. 2 445 de persoane, angajați ai celor 142 de GAL-uri existente în mediul rural. Cursurile de instruire au avut ca teme: Elaborarea Strategiilor de Dezvoltare Locală, Evaluarea și monitorizarea proiectelor, Cooperare și inovare, Leadership și Achiziții publice. a evaluării și monitorizării proiectelor. Proiectul este finalizat, având impact asupra modalității în care GAL-urile rurale și-au elaborat Strategiile de Dezvoltare Locală pentru perioada 2014-2020. Conexiunea pe care o poate avea acest proiect cu proiectele ce vor fi dezvoltate ulterior, pe baza prezentei strategii, constă în continuarea acestui experința partenerului în elaborarea și implementarea unei Startegii de dezvoltare locală, în evaluarea și monitorizarea acestui tip de intervenții. Faptul că există deja experiență în cadrul acestui sector, poate aduce beneficii in sensul transmiterii cunoștințelor dobândite către GAL nou înființat. Asociatia ARD este un ONG înființat în anul 2009, al cărui obiectiv general este de a promova si dezvolta proiecte de interes comun, în vederea cresterii capitalului socio-economic al comunitatilor aflate in situatii de risc. Asociatia a implementat 4 proiecte pe promovare turistica in 3 judete diferite, prin Programul Operational Regional 2007-2013, DMI 5.3. De asemenea, asociatia ARD s-a implicat in organizarea de tabere de voluntariat, asigurand comunitatilor locale servicii ce nu pot fi rezolvate fara existenta acestora. In ultimele 12 luni, Asociatia a realizat doua cercetari sociologice, prin aplicarea de chestionare in teren si realizarea de interviuri, cu ajutorul unor voluntari. Activitatea a fost coordonata de Presedintele Asociatiei, Irina Parlog, cu studii finalizate in domeniul Sociologiei si Managementul Organizatiilor. Activitatile si obiectivele organizatiei relevante pentru acest proiect sunt: combatarea sărăciei și a excluziunii sociale de la nivel urban, prin stimularea implicării comunităților în dezvoltarea locală, prin formarea de parteneriate locale și implementarea unor Strategii de Dezvoltare Locală, mobilizarea și implicarea comunității dezavantajate și a organizațiilor locale, de la nivel urban, pentru a face pași concreți spre dezvoltarea lor într-un mod mai inteligent, mai durabil și favorabil incluziunii, în concordanță
25 Dezvoltare locala plasata in responsabilitatea comunitatii din Muncipiul Lugoj, printr-o abordare integrata si multisectoriala – STRICT - STrategie ResponsabIlitate ComuniTate – SMIS 114112 GHIDUL SPECIFIC privind depunerea și selecția Strategiilor de Dezvoltare Locală Etapa a II-a mecanismului DLRC 25
cu Strategia Europa 2020, precum si de a promova şi realiza proiecte de dezvoltare regională de interes comun în domeniile: servicii sociale, transport, mediu, turism, educaţie, utilităţi publice, resurse umane, cercetare inovare, administraţie, mediu de afaceri, dezvoltare durabila si de a obţine finanţări interne si externe necesare derulării acestora prin activitati de cercetare si studii de teren privind identificare si evaluarea nevoilor specifice ale diferitelor grupuri tinta. În perioada 18.08.2017 – 04.12.2017, in calitate de partener alături de primăria Sectorului 4 din București derulează proiectul “Dezvoltare locala plasata in responsabilitatea comunitatii din Muncipiul Lugoj, printr-o abordare integrata si multisectoriala STRATEG PLUS – PARTENERIAT PENTRU DEZVOLTARE LOCALĂ DURABILĂ”, în valoare totală de 221.809,76 lei lei, proiect finanţat prin POCU 2014 - 2020, Axa prioritară 5 DLRC, Prioritatea de investiție 9.vi Strategii de dezvoltare locală elaborate la nivelul comunității, apel de proiecte POCU/137/5/1. Principalele activităţi din cadrul proiectului au fost: înființarea gal in conformitate cu cerintele DLRC, delimitarea comunitatii marginalizate si a teritoriului sdl, inclusiv a zonei/ zonelor urbane marginalizate (zum), animarea partenerilor locali si mobilizarea comunitatii marginalizate vizate de sdl și elaborarea strategiei de dezvoltare locală. Beneficiarii proiectului sunt Locuitorii din sectorul 4 al municipiului București–. Comunitatea ţintă vizată de proiect este formată din locuitorii aparţinând zonelor marginalizate, ce fac parte din sectorul 4 al municipiului București. Proiectul este in derulare. Conexiunea pe care o poate avea acest proiect cu proiectele ce vor fi dezvoltate, ulterior, pe baza prezentei strategii, constă în continuarea acestui tip de intervenții. Faptul că există deja experiență în cadrul acestui sector, poate aduce beneficii in sensul transmiterii cunoștințelor dobândite
2. Identificarea teritoriului vizat de Strategia de Dezvoltare Locală prin abordarea DLRC 2.1 Prezentarea generală a teritoriului SDL 2.1.1 Delimitarea teritoriului SDL și întocmirea planului ANEXA 1: Planul cu delimitarea teritoriului SDL și fotografii relevante din zonele cuprinse. Teritoriul SDL cuprinde doar nucleul municipiului Lugoj, întinzându-se până la zonele industriale și agricole ale orașului, îndeplinind cumulativ atât cerințele privind dimensiunea teritoriului vizat, precum și cerințele privind coerența specifică DLRC. Teritoriul SDL aparține municipiului Lugoj, municipiu cu un număr de 40.361 de locuitori, și vizează zona urbană a municipiului, zonă coerente din punct de vedere economic, social și fizic (fără UTR 8,9,13, 16,17,21,22). Acest teritoriu a fost delimitat de GAL pe baza prevederilor Planului Urbanistic General (PUG), îndeplinind condițiile de dimensiune și coerență și cuprinzând 3 ZUM-uri, alături de zona urbană funcționale aferente. Datorită faptului că în cadrul PUG , cele 3 ZUM –uri nu sunt delimitate, delimitarea s-a făcut pe baza unităților teritoriale de referință (UTR), realizându-se pe limitele de proprietate, după cum urmează:
26 Dezvoltare locala plasata in responsabilitatea comunitatii din Muncipiul Lugoj, printr-o abordare integrata si multisectoriala – STRICT - STrategie ResponsabIlitate ComuniTate – SMIS 114112 GHIDUL SPECIFIC privind depunerea și selecția Strategiilor de Dezvoltare Locală Etapa a II-a mecanismului DLRC 26
1. ZUM 1 – Măguri: UTR 1, UTR 2 și UTR 3 din cadrul PUG Măguri 2. ZUM 2 – Herendești – Cartierul ”Mondial Bocșei”: UTR 24 și UTR 28; 3. ZUM 3 – Caștela – Balta Lată: UTR 4 și UTR 10 ZUM 1 este reprezentat de întregul teritoriu al satului aparținător Măguri; ZUM 2 Herendești – Bocșei cuprinde următoarele străzi: str. Herendeștiului și strada Bocșei; ZUM 3 cuprinde următoarele străzi: Strada Dimitrie Cantemir - nr 1-20, strada Aurel Vlaicu nr.1-14 și strada I D Suciu nr. 1-18 , fiind delimitată la nord de strada Dimitrie Bolintineanu. Cele trei zone marginalizate sunt principalele insule de sărăcie ale municipiului Lugoj, cu o populație estimată la aproximativ 1 170 persoane (368 copii, din care 130 de etnie romă). Cea mai mare parte din populație suferă de lipsuri materiale severe și nu își poate permite bunuri și servicii necesare pentru a avea un stil de viață corespunzător. Nivelul capitalului uman este unul scăzut. Reprezentând un areal locuit și de un important segment de populație romă, proporția populației stabile de 15 – 64 de ani care a absolvit maxim 8 clase este de aproximativ 59%16, mult mai mare decât rata la nivelul municipiului Lugoj (34,85%, date RPL 2011). Foarte multe persoane trăiesc în gospodării cu o intensitate a muncii scăzute, ceea ce face ca o cohortă importantă să fie predispusă la risc de sărăcie relativă, foarte mulți adulți, cu vârste mai mici de 64 de ani, care au muncit mai puțin de 20 de ani din potențialul lor maxim de muncă. Rata de ocupare în zonele respective este mult sub media municipiului Lugoj (61,56%, date RPL 2011), sunt foarte multe persoane care nu sunt încadrate pe piața muncii și nici nu urmează o formă de învățământ. În aceste zone, proporția persoanelor cu dizabilități, boli cronice sau alte afecțiuni medicale care le îngreunează activitățile zilnice este mult amplificată de nivelul redus al veniturilor și de precaritatea condițiilor de locuire, fapt ce implică un risc major de îmbolnăvire, în special în rândul copiilor. Proporția locuințelor supraaglomerate în cele 3 ZUM este foarte mare, nu numai în rândul comunității rome. Nu toate locuințele sunt deținute în proprietate, conform studiului de referință situația este în felul următor: în ZUM 1 – 60 de locuințe nu au acte de proprietate, în ZUM 2 – 80 de gospodării nu dețin locuința în proprietate personală, iar în ZUM 3 7 locuințe nu sunt deținute în proprietate personală. Procentul privind nesiguranța locativă este de 42,36%. În general, modelul predominant al familiei este reprezentat de familia extinsă (cu multe familii incomplete, monoparentale). Comunitatea din cele trei zone marginalizate este validată ca marginalizată îndeplinind următoarele trei condiții: I. ARE UN NIVEL SCĂZUT DE CAPITAL UMAN III. Proporția persoanelor de 15-64 de ani care au absolvit maxim 8 clase (gimnaziu) este de 59% (prag minimal 22%).
16 Date obținute în urma aplicării chestionarului 27 Dezvoltare locala plasata in responsabilitatea comunitatii din Muncipiul Lugoj, printr-o abordare integrata si multisectoriala – STRICT - STrategie ResponsabIlitate ComuniTate – SMIS 114112 GHIDUL SPECIFIC privind depunerea și selecția Strategiilor de Dezvoltare Locală Etapa a II-a mecanismului DLRC 27
IV. Proporția copiilor și tinerilor (0 - 17 ani) din populația totală a celor trei zone marginalizate este de 24,02%17 (prag minimal 20,50%). II. ARE UN NIVEL SCĂZUT DE OCUPARE A FORȚEI DE MUNCĂ V. Proporția persoanelor de 16-64 ani care nu sunt încadrate pe piața formală a muncii (salariați cu contract de muncă sau lucrează oficial pe cont propriu, cu sau fără angajați - patron sau administrator de firmă, PFA, AF, întreprindere individuală, liber profesionist) și nici nu urmează o formă de învățământ este de 38,44% (prag minmal 22,5%)18. III. ARE CONDIȚII DE LOCUIRE PRECARĂ VI. Nesiguranță locativă: proporția locuințelor ce nu sunt deținute în proprietate în cele trei zone marginalizate este de 17,62%19 (prag minimal 12%).
2.1.2 Principalele caracteristici geografice Teritoriul SDL se întinde pe aproximativ 90% din teritoriul Municipiului Lugoj, și cuprinde doar nucleul municipiului Lugoj, întinzându-se conform Planului din Anexa 1, fără zone industriale si agricole, unde nu sunt gospodării. ZUM 1 – se află în partea de Sud Est a municipiului Lugoj și reprezintă un sat aparținător municipiului. Este singura localitate din județul Timiș care a înregistrat o majoritate absolută a populației de romi. Prima atestare documentară a localității datează din anul 1448, cu numele de Magora. În trecut, Măguri a fost o așezare pur românească. La aceasta s-a atașat cătunul Țigani, cătun care în perioada interbelică număra 30-40 de familii de țigani. În prezent această comunitate este preponderent compusă din familii de lăutari, meseriași, intelectuali, oameni de afaceri. Primul învățător rom din județul Timiș de după Revoluție este din această localiate - Radulescu Dorel Cristian. Schimbarea balanței etnice s-a înregistrat la Recensământul din 1992, când, datorită natalității scăzute a românilor și a natalității ridicate a romilor, românii au trecut în minoritate. ZUM 2 – Herendești- Bocșei sau cartierul „Mondialul Bocșei“ este situat în Sud Vestul municipiului Lugoj, în partea dreaptă a străzii Bocșei, la ieșire din Lugoj, s-a format la sfârșitul secolului al XIX-lea în jurul Fabricii de țigle și cărămizi deținută de industriașul Ștefan Bohn, din Jimbolia. Prima fabrică a fost ridicată în partea dreaptă a străzii Herendeștiului, la nr. 10, în 1896. Înainte de Primul Război Mondial fabricile sunt modernizate, ridicându-se în partea stângă a străzii Herendeștiului mai multe case pentru muncitori. Numărul angajaților firmei de triplează de la 200 de muncitori in 1896 la circa 970 în perioada interbelică. După Marea Unire din 1918, conducerea fabricii proiectează o nouă colonie muncitorească compusă din trei șiruri de locuințe:
17 Date INS, Recensământ 2011 18 Date INS, Recensământ 2011 19 Din cele 834 locuințe (gospodării), 147 nu dețin acte de proprietate – 60 în Măguri, 80 în Herendești – Bocșei, 7 în Castela – Balta Albă, date oficiale Primăria Lugoj. 28 Dezvoltare locala plasata in responsabilitatea comunitatii din Muncipiul Lugoj, printr-o abordare integrata si multisectoriala – STRICT - STrategie ResponsabIlitate ComuniTate – SMIS 114112 GHIDUL SPECIFIC privind depunerea și selecția Strategiilor de Dezvoltare Locală Etapa a II-a mecanismului DLRC 28
două pe partea stângă (B și C, ridicate în 1923, respectiv 1922, după anii indicați pe calcane), iar una în prelungirea fabricii spre oraș (A). Avem de-a face cu o înșirare (reptare) a locuinței tip compusă din cameră și bucătărie (cu WC în curte ). După naționalizarea fabricii petrecută în 1948 - soldată cu schimbarea numelui și retehnologizarea ei ( “Mondial” ) - locuințele au intrat în administrarea IGOL- ULUI, iar după după 1990 prin privatizare au revenit în proprietatea Technocer, de la care primăria municipiului a răscumpărat o parte dintre case. ZUM 3 – Caștela-Balta Lată. Cartierul „La Castela“, cunoscut în vechime sub numele de „Balta Lată „ este un loc inundabil unde se formau mereu bălți cu ocazia creșterii Timișului sau a căderii unor precipitații considerabile. Este situat în partea de Nord Est a municipiului Lugoj. În secolul al XIX- lea, pe partea stângă a străzii Dimitrie Cantemir, continuată cu str. Aurel Vlaicu până la str. Tapiei, era un loc viran unde se țineau de patru ori pe an târgurile de animale (vite, oi , capre cai). Întregul șir de străzi a purtat numele de Șirul „Târgului de vite“ (cu patru secțiuni) între 1893-1920. Românii i-au spus Cartierului “Câmpia Libertății” pentru că acolo s-au ținut Adunările Românilor în timpul Revoluției de la 1848-1849: Prima adunarea de la Lugoj (4/16 - 5/17 mai, 1848) și a doua Adunare, din data 15/27 iunie, 1848, condusă de avocatul Eftimie Murgu. Casele din această parte a orașului erau mici și dărăpănate, majoritatea locuitorilor fiind săraci. Nu e de mirare că actuala stradă Dimitrie Cantemir, care deschide acest șir de străzi din str. Făgetului, vizavi de Cimitirul Ortodox, s-a numit oficial începând cu anul 1856 str. Cerșetorilor (Bettlergasse). În anul 1920 Șirul „Târgului Vechi“ a primit numele de „Șirul Castelului“. Numele alterantiv al cartirerul „La castela“ provine de la această denumire. 2.1.3 Patrimoniul natural Din punct de vedere al patrimoniului natural, teritoriul SDL nu prezinta forme geografice atipice, acesta fiind străbătut de râul Timiș. Problema poluarii atmosferice nu este specifica unei anumite zone din SDL. Deși exista zone, zile si ore ale zilei in care poluarea este mai intensa, fenomenul este generalizat in tot t SDL principala cauză fiind autoturismele. Privind spatiul verde pe cap de locuitor acesta este de 26,01 mp/locuitor. Conform Datelor statistice publicate, calitatea apei este conforma cu Legea 458/2002 (cu modificările ulterioare) pentru indicatorii prevazuti de lege la sectiunea „monitorizare de control”, valorile obținute încadrându-se în valorile maxime admise (pH = 7.44). In zona nu exista bariere (naturale sau construite) care să separe ZUM de restul orașului. In cele 3 ZUM-uri exista o serie de riscuri de mediu, în ZUM 1 și ZUM 2, locuitorii nu au acces la un sistem centralizat de canalizare a apelor uzate menajere. Apele uzate menajere sunt evacuate direct în sol, canalizarea- evacuarea apelor uzate menajere realizându-se în fose septice. Apele uzate se infiltrează în pânza freatică, producând efecte nefavorabile asupra calității solului și a sănătății oamenilor. De asemenea, pe timpul verii, mirosul în comunitate este insuportabil. Pe teritoriul ZUM 2 este situată întreprinderea Tehnocer, întreprindere care ridică anumite riscuri de mediu. ZUM 3 este situată într-o zonă inundabilă, mai ales în perioadele ploioase. 29 Dezvoltare locala plasata in responsabilitatea comunitatii din Muncipiul Lugoj, printr-o abordare integrata si multisectoriala – STRICT - STrategie ResponsabIlitate ComuniTate – SMIS 114112 GHIDUL SPECIFIC privind depunerea și selecția Strategiilor de Dezvoltare Locală Etapa a II-a mecanismului DLRC 29
2.1.4 Patrimoniul arhitectural şi cultural Teritoriul SDL deţine un potenţial cultural deosebit, sprijinit de numărul mare de monumente istorice şi de cult existente. De asemenea, zona este bogată în tradiţii şi obiceiuri populare, printre cele mai importante evenimente publice şi festivaluri numărându-se Ruga Lugojeană, Sărbătoarea Berii, Serbările Toamnei şi festivalul de folclor Ana Lugojeana. În fiecare an, la 20 decembrie, se sărbătoreşte Ziua Lugojului, amintind că oraşul a fost în decembrie 1989 al doilea oraş liber din România. Diversitatea cultelor a dus la un dialog interreligios al cetăţenilor Lugojului, fiind calea susţinută de către reprezentanţii fiecărei religii. Este ştiut că, ecumenismul lugojean, s-a manifestat puternic încă înainte de 1989. Acesta este unul dintre caracteristicile modului de viaţă lugojean, şi anume vieţuirea întru înţelegere a locuitorilor, atât pe plan interetnic, cât şi pe plan confesional. Pe teritoriul SDL există o serie de edificii și monumente remarcabile, dintre care mentionăm: • Turnul - clopotniţă „Sfântul Nicolae” - este cel mai vechi vestigiu lugojean şi a aparţinut de fosta biserică – mânăstire „Sf. Nicolae”, ctitorită în secolul XIV-XV. • Biserica Ortodoxă „Adormirea Maicii Domnului” - una din cele mai impunătoare construcţii în stil baroc din Banat. A fost construită între anii 1759-1766, ctitorie a obercneazului Gavril Gurean şi a fost declarată monument istoric. • Piaţa “Josif Constantin Drăgan” - este poziţionată între Podul de Fier şi Primărie. Este tangentă cu strada Andrei Şaguna şi poartă numele omului de afaceri şi filantrop Josif Constantin Drăgan. Recunoscător meleagurilor natale, ctitoreşte universitatea care îi poartă numele, contribuind la regăsirea Lugojului, un vechi şi tradiţional centru cultural al Banatului • Podul de Fier - simbol al Lugojului, a fost inaugurat în august 1902, înlocuind vechiul pod de lemn, dărâmat cu un an mai devreme. Prin construirea podului, cele două maluri ale Timişului au fost sistematizate. Vreme de 35 de ani, acesta a reprezentat singura posibilitate de traversare a râului. • Vechea Prefectură - a fost edificată între anii 1843 -1859 şi a funcţionat ca sediu administrativ al Comitatelor Severin (1860-1880) şi Caraş-Severin (1881-1926), precum şi ca Prefectură a Judeţului Severin (1927-1948). • Biserica Romano – Catolică – a făcut parte din mânăstirea Conventul Ordinului Minorit al Sf. Francisc din Assis. Primul turn a fost construit pe 16 stâlpi de stejar, deoarece la 4 m adâncime se găsea pânza freatică. În 1805 se ridică al doilea turn şi tot atunci biserica primeşte cele patru clopote. În 1828 s-a instalat orologiul din turn, iar orga datează din 1832. • Muzeul de Istorie şi Etnografie - clădirea a fost construită între 1898 – 1899 cu o faţadă impunătoare, ornată cu mult gust şi rafinament în stil baroc. Ferestrele de la etaj sunt încadrate în chenare cu ornamente stilizate ce dau clădirii o notă distinctă.
30 Dezvoltare locala plasata in responsabilitatea comunitatii din Muncipiul Lugoj, printr-o abordare integrata si multisectoriala – STRICT - STrategie ResponsabIlitate ComuniTate – SMIS 114112 GHIDUL SPECIFIC privind depunerea și selecția Strategiilor de Dezvoltare Locală Etapa a II-a mecanismului DLRC 30
• Vechiul Han al Poştei - staţie de diligenţă în drum spre Ardeal, clădirea a fost ridicată pe ruinele unui edificiu care a existat încă din secolul al XVI-lea, ceea ce ar putea confirma tradiţia orală potrivit căreia însuşi Mihai Viteazul ar fi poposit în acest loc. Aici funcţionase pe vremuri un serviciu de poştalioane, unde se schimbau caii şi un han, unde se „restaurau” călătorii. • Primăria - a fost construită între anii 1903-1905, fiind destinată direcţiei financiare a comitatului Caraş-Severin şi mai târziu, celei a judeţului Severin (1927), făcând parte din fondul financiar al trezoreriei imperiale. Pe teritoriul celor 3 ZUM –uri nu există niciun fel de monumente arhitecturale sau edificii care ar putea fi puse în valoare și care ar putea ajuta la dezvoltarea zonelor. Cu toate acestea, un element de identitate culturală legat de ZUM 1- Măguri îl reprezintă Festivalul National ”Ruga Copiilor Romi” organizat în fiecare an în Măguri, acesta fiind unicul festival din țară care se adresează numai copiilor de etnie romă, anul acesta organizându-se cea de-a XIX –a ediție. 2.2. Comunitatea marginalizată din teritoriul SDL (inclusiv ZUM) 2.2.1. Studiul de referință reprezentativ la nivelul populației din teritoriul SDL ANEXA 2: Declarație pe propria răspundere privind datele utilizate în cadrul Studiului de referință, cu asumarea faptului că, în situația în care, pe parcursul verificărilor, se vor identifica date incorecte/nereale, SDL va fi declarată neeligibilă. ANEXA 3: Metodologia și instrumentele de cercetare (chestionarul/ chestionarele și ghidurile de interviuri/focus grup) folosite în Studiul de referință20. Modele de indicatori/instrumente de cercetare sunt disponibile în Documentele suport A și B. ANEXA 4: Baza de microdate primare rezultată din Studiul de referință va fi anexată la SDL în format .XLSX (Excel). Conform recensământului din 20 octombrie 2011, municipiul Lugoj și în speță teritoriul SDL cuprinde 40 361 de locuitori. În cele 3 ZUM –uri trăiesc un număr de 1 170 de locuitori în 347 de locuințe. Zona 1 marginalizată – Măguri, Lugoj: Măguri este un sat ce aparține municipiului Lugoj din județul Timiș, Banat, România. Este singura localitate din județul Timiș care a înregistrat o majoritate absolută a populației de romi. La Recensământul din 2002, populația era de 724 locuitori, cu 12% mai puțin decât în 1992, din care 579 de romi (80% din total), 17% români și 3% alții. La Recensământul din 2011 populația totală era de 741 locuitori, din care 514 romi (69,36%). Numărul românilor a rămas aproape neschimbat, în timp ce populația de romi a scăzut. Ținând cont de faptul că în ZUM 1-Măguri procentul populației aparținând minorității roma este mai mare
20 Se va prezenta inclusiv metoda / modalitatea de eșantionare folosită în studiul de referință 31 Dezvoltare locala plasata in responsabilitatea comunitatii din Muncipiul Lugoj, printr-o abordare integrata si multisectoriala – STRICT - STrategie ResponsabIlitate ComuniTate – SMIS 114112 GHIDUL SPECIFIC privind depunerea și selecția Strategiilor de Dezvoltare Locală Etapa a II-a mecanismului DLRC 31
de 10%, respectiv 69,36%, această zonă este validată ca ZUM roma. În Măguri, cei 741 de locuitori (225 copii, din care 130 copii romi declarați21) dispun de 215 gospodării poziționate pe Strada Principală. Zona 2 marginalizată – Herendești - Bocsei, Lugoj: Cartierul „Mondialul Bocșei“ situat în partea dreaptă a străzii Bocșei, la ieșire din Lugoj, s-a format la sfârșitul secolului al XIX-lea în jurul Fabricii de țigle și cărămizi deținută de industriașul Ștefan Bohn, din Jimbolia. În zona 2 marginalizată Herendești - Bocsei locuiesc potrivit estimărilor, în cele 80 de locuințe, aproximativ 273 persoane (din care 109 copii / 79 școlari + 30 copii nivel preșcolar). Toate cele 80 de locuințe sunt în regim de închiriere, fără sistem de canalizare, parțial fără rețea de alimentare cu apă, toate neracordate la rețeaua de gaze. Este cel mai sărac cartier al municipiului Lugoj. În realitate o fostă colonie muncitorească (cu locuințe în fostele grajduri), cartierul poziționat la marginea municipiului Lugoj reprezintă o zonă cu risc ridicat de instalare a sărăciei, discriminării și excluziunii sociale. În momentul realizării studiului de referință, în cadrul ZUM 2 nicio persoană nu s-a declarat de etnie roma, prin urmare ZUM 2 este validată ca zona non-roma. Zona 3 marginalizată – Castela, Lugoj: Cartierul „La Castela“, cunoscut în vechime sub numele de „Balta Lată „, este un loc inundabil unde se formau mereu bălți cu ocazia creșterii Timișului sau a căderii unor precipitații considerabile. Casele din această parte a orașului erau mici și dărăpănate, majoritatea locuitorilor fiind săraci. Nu e de mirare că actuala stradă Dimitrie Cantemir, care deschide acest șir de străzi din str. Făgetului, vizavi de Cimitirul Ortodox, s-a numit oficial începând cu anul 1856 str. Cerșetorilor (Bettlergasse). Castela este una din zonele sărace ale Lugojului. Zona încadrează un număr de 52 locuințe / gospodării, cu o populație estimată la aproximativ 156 locuitori (din care aproximativ 37 copii). În urma centralizării chestionarelor, doar 8,33% s-au declarat persoane de etnie roma, prin urmare am validat această zona ca ZUM non roma. Cercetarea de teren a fost una exploratorie – s-au identificat nevoile comunitatii din teritoriul SDL, rezultand ulterior identificarea și incadrarea anumitor zone ca fiind marginalizate. Astfel, s-a utilizat un mix de metode, atat cantitative, cat si calitative, pentru a avea acces la o varietate de experiente, atitudini si perceptii cu privire la zonele investigate. Esantionul chestionarului a avut un volum total de 164 de persoane (respondenti chestionare), fiind vorba de o esantionare non- probabilistica de convenienta (sau aleatorie), cu nivel de incredere 95% si ± 4,9% eroare acceptata de esantionare precum și eșantionare simplă aleatorie (pas 1/5). S-a folosit acest tip de esantionare deoarece nu am avut acces la o lista a populatiei studiate si o descriere a fiecarei gospodarii. Pe baza cercetării am validat ZUM 1 –Maguri ca fiind comunitate roma, iar ZUM 2 – Herendești Bocșei și ZUM 3 – Caștela – Balta Lată ca fiind comunități non roma.
21 Oficial numărul lor este mai mare 32 Dezvoltare locala plasata in responsabilitatea comunitatii din Muncipiul Lugoj, printr-o abordare integrata si multisectoriala – STRICT - STrategie ResponsabIlitate ComuniTate – SMIS 114112 GHIDUL SPECIFIC privind depunerea și selecția Strategiilor de Dezvoltare Locală Etapa a II-a mecanismului DLRC 32
2.2.2. Validarea și declararea zonei/ zonelor urbane marginalizate ANEXA 5: Decizia GAL privind delimitarea teritoriului SDL şi declararea ZUM selectate din teritoriul SDL (care în prealabil au fost validate) Zonele urbane marginalizate ZUM 1 - Măguri, ZUM 2 - Herendești-Bocșei și ZUM 3 – Caștela Balta Lată sunt validate prin demonstrarea indeplinirii cerintelor minime prezentate în tabelul de mai jos (conditia b); de validare si declarare a zonei/zonelor urbane marginalizate – Anexa 1 Model cadru SDL). ZUM 1 - ZUM 2 – ZUM 3 – Criterii / Praguri Indicatori cheie Măguri Herendești – Caștela - Dimensiune minimale Bocșei Balta Lată Proporția populatiei de 15-64 de ani care a absolvit maxim 8 32,79% 30,40% 25,64% 22% clase (gimnaziu) Proporția persoanelor cu Capital dizabilități, boli cronice sau 6% 11% 9% 8% uman alte afecțiuni care le limitează activitățile zilnice Proportia copiilor si adolescentilor (0-17 ani) din 30,36% 39,92% 21,79% 20,5% populatia totala Proportia persoanelor de 15-64 ani care nu sunt incadrate pe piata formala a muncii (salariati cu contract de munca Ocuparea sau lucreaza oficial pe cont fortei de propriu, cu sau fara angajati - 37,23% 28,82% 32,97% 22,5% munca patron sau administrator de firma, PFA, AF, intreprindere individuala, liber profesionist ) și nici nu urmează o forma de învățământ Proporția locuințelor 5,11% 82,29% 13,46% 54% supraaglomerate Locuire Nesiguranta locativa: proportia gospodariilor ce nu detin 27,90% 100% 13,46% 12% locuinta in proprietate
33 Dezvoltare locala plasata in responsabilitatea comunitatii din Muncipiul Lugoj, printr-o abordare integrata si multisectoriala – STRICT - STrategie ResponsabIlitate ComuniTate – SMIS 114112 GHIDUL SPECIFIC privind depunerea și selecția Strategiilor de Dezvoltare Locală Etapa a II-a mecanismului DLRC 33
personala
Indicatorii mentionați, au rezultat în urma cercetării exploratorii din teren, prin intermediul căreia s-au identificat nevoile comunității din teritoriul SDL, rezultând ulterior încadrarea acesteia în comunitatea marginalizată pe baza celor trei condiții: nivel scăzut de capital uman, nivel scăzut de ocupare în sectorul formal și condiții de locuire precară. Altfel spus: CAPITAL UMAN: 1. ZUM 1 – Măguri are un nivel scăzut de capital uman îndeplinind indicatorii: - Proporția persoanelor de 15-64 de ani care au absolvit maxim 8 clase (gimnaziu) este mai mare de 32,79% - (prag minimal 22%); - Proporția copiilor și tinerilor (0-17 ani) din populația totală este de 30,36 % (prag minimal 20,5%); 2. ZUM 2 – Herendești – Bocșei are un nivel scăzut de capital uman îndeplinind indicatorii: - Proporția persoanelor de 15-64 de ani care au absolvit maxim 8 clase (gimnaziu) este mai mare de 30,40% - (prag minimal 22%); - Proporția copiilor și tinerilor (0-17 ani) din populația totală este de 39,92 % (prag minimal 20,5%); 3. ZUM3 – Caștela –Balta Lată are un nivel scăzut de capital uman îndeplinind indicatorii: - Proporția persoanelor de 15-64 de ani care au absolvit maxim 8 clase (gimnaziu) este mai mare de 25,64% - (prag minimal 22%); - Proporția copiilor și tinerilor (0-17 ani) din populația totală este de 21,79 % (prag minimal 20,5%); OCUPARE ÎN SECTORUL FORMAL: 1. ZUM 1 – Măguri are un nivel scăzut de ocupare a forței de muncă în sectorul formal, indicatorul „Proporția persoanelor de 15-64 ani care nu sunt încadrate pe piața formală a muncii (salariați cu contract de muncă sau lucrează oficial pe cont propriu, cu sau fără angajați - patron sau administrator de firmă, PFA, AF, întreprindere individuală, liber profesionist) și nici nu urmează o formă de învățământ” este de 37,23% (prag minimal 22,5%). 2. ZUM 2 – Herendești – Bocșei are un nivel scăzut de ocupare a forței de muncă în sectorul formal, indicatorul „Proporția persoanelor de 15-64 ani care nu sunt încadrate pe piața formală a muncii (salariați cu contract de muncă sau lucrează oficial pe cont propriu, cu sau fără angajați - patron sau administrator de firmă, PFA, AF, întreprindere individuală, liber profesionist) și nici nu urmează o formă de învățământ” este de 28,82% (prag minimal 22,5%). 3. ZUM 3 – Caștela – Balta Lată are un nivel scăzut de ocupare a forței de muncă în sectorul formal, indicatorul „Proporția persoanelor de 15-64 ani care nu sunt încadrate pe piața formală a muncii (salariați cu contract de muncă sau lucrează oficial pe cont propriu, cu sau fără angajați -
34 Dezvoltare locala plasata in responsabilitatea comunitatii din Muncipiul Lugoj, printr-o abordare integrata si multisectoriala – STRICT - STrategie ResponsabIlitate ComuniTate – SMIS 114112 GHIDUL SPECIFIC privind depunerea și selecția Strategiilor de Dezvoltare Locală Etapa a II-a mecanismului DLRC 34
patron sau administrator de firmă, PFA, AF, întreprindere individuală, liber profesionist) și nici nu urmează o formă de învățământ” este de 13,46%22 (prag minimal 22,5%). CONDIȚII DE LOCUIRE PRECARĂ: 1. ZUM 1 – Măguri - Indicatorul „Nesiguranță locativă: proporția locuințelor ce nu sunt deținute în proprietate personală” are valori ce depășește pragul minimal aferent și este de 27,90% (prag minimal 12%). În această zonă există 215 gospodării, dintre acestea, 60 nu dețin acte de proprietate / nu sunt intabulate (27,90%)23. Pentru 11 familii condițiile de locuire sunt precare, aceștia trăind în locuințe supraaglomerate: 11 locuințe / 19 camere / 272 mp / 66 persoane = 4,12 mp / persoană (dosar privare severă de locuință).24 2. ZUM 2 – Herendești – Bocșei - Indicatorul „Nesiguranță locativă: proporția locuințelor ce nu sunt deținute în proprietate personală” are valori ce depășește pragul minimal aferent și este de 100% (prag minimal 12%). În zona marginalizată Herendești – Bocsei proporția locuințelor supraaglomerate (< 15,33 mp pe persoană) este mai mare de 82,29%. Cele 80 de locuințe dispun de un număr de 141 camere / 3.042 mp / 273 persoane / densitatea medie 11,14 mp / persoană (dosar privare severă de locuință).25 Toate cele 80 de locuințe sunt închiriate de la Primărie sau de la întreprinderea Tehnocer. 3. ZUM 3 – Caștela – Balta Lată - Indicatorul „Nesiguranță locativă: proporția locuințelor ce nu sunt deținute în proprietate personală” are valori ce depășește pragul minimal aferent și este de 13,46% (prag minimal 12%). Zona încadrează un număr de 52 locuințe / gospodării, cu o populație estimată la aproximativ 156 locuitori (din care aproximativ 37 copii). Pentru 7 familii condițiile de locuire sunt precare: 7 locuințe fără acte de proprietate / 16 camere / 269 mp / 43 persoane = 6,26 mp / persoană (dosar privare severă de locuință) În vederea realizării studiului a fost necesară în prealabil o analiză economică, socială, culturală a comunității din zonele marginalizate, precum și identificarea nevoilor sociale cu care populația din comunitate se confruntă. Pentru realizarea analizei au fost instrumentate următoarele metode și tehnici de colectare a informațiilor: 1. Analiza de conținut cantitativă (analiza documentelor și datelor statistice oficiale referitoare la locuitorii zonelor marginalizate – date puse la dispoziție de Primăria Municipiului Lugoj, județul Timiș); 2. Cercetare calitativă - interviuri structurate cu răspuns deschis cu reprezentanții autorităților locale; discuții de grup cu locuitorii zonelor marginalizate (focus-grup pentru fiecare zonă marginalizată, în total 64 de persoane); discuții libere în teren, cu scopul de a obține
22 Prag nivel municipiu Lugoj, date RPL 2011 23 Date oficiale Primăria Lugoj 24 Vezi Fișă / Situația locativă comunitate marginalizată Lugoj, județul Timiș 25 Vezi Fișă / Situația locativă comunitate marginalizată Lugoj, județul Timiș 35 Dezvoltare locala plasata in responsabilitatea comunitatii din Muncipiul Lugoj, printr-o abordare integrata si multisectoriala – STRICT - STrategie ResponsabIlitate ComuniTate – SMIS 114112 GHIDUL SPECIFIC privind depunerea și selecția Strategiilor de Dezvoltare Locală Etapa a II-a mecanismului DLRC 35
informații complementare cu referire directă la posibilele motivații / comportamente viitoare (identificare de atitudini / poziționare față de punerea în practică a proiectului); 3. Ancheta pe bază de chestionar. Au fost obținute date suplimentare prin aplicarea unui chestionar cuprinzând itemi de participare socială, indicatori socio-demografici şi întrebări de reţea capilor de familie din 164 de gospodării (764 persoane) din cele trei zone marginalizate. 4. Observația directă, participativă – constatări directe, obținerea de date factuale privind elementele de comportament, cultura / subcultura de grup, credințele, obiceiurile, modelele acționale, interacțiunile sociale specifice comunităților din cele trei zone marginalizate. Tipul de eșantionare - eșantionare simplă aleatoare (pas 1/5). Mărimea eșantionului - 164 gospodării (764 persoane / 32,13% din totalul populației din zonele marginalizate / dintr-un total de 347 gospodării. Suplimentar au fost introduse date din teren pentru construirea dosarului privind privarea severă de locuință pentru populaţia chestionată (ancheta socială și observația științifică).
2.3 Analiza diagnostic a nevoilor, resurselor și problemelor populației din teritoriului SDL 2.3.1 Populaţia şi caracteristicile demografice Conform recensământului efectuat în 2011, populația din teritoriul SDL se ridică la 40.361 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 44.636 de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (79%). Principalele minorități sunt cele de maghiari (6,82%), romi (2,3%), germani (1,85%) și ucraineni (1,29%). Pentru 8,33% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Fig. 17: Populația stabilă pe sexe și grupe de vârstă
Dinamica negativă a populației, la nivelul SDL este dată pe de-o parte de sporul natural negativ și de un număr mare de plecări față de sosiri. Același aspect reiese și din dinamica populației după domiciliu care prezintă un ritm mai lent de scădere în intervalul 2011 - 2016.
Principalele motive pentru scăderea populației din teritoriul SDL sunt decăderea activităților industriale şi polarizarea centrelor urbane majore cum ar fi Timișoara care oferă o gamă mai variată de locuri de muncă şi unități de învățământ superior. În cee ace privește cele trei zone marginalizate identificate, acestea sunt principalele insule de sărăcie ale municipiului Lugoj, cu o populație estimată la aproximativ 1.170 36 Dezvoltare locala plasata in responsabilitatea comunitatii din Muncipiul Lugoj, printr-o abordare integrata si multisectoriala – STRICT - STrategie ResponsabIlitate ComuniTate – SMIS 114112 GHIDUL SPECIFIC privind depunerea și selecția Strategiilor de Dezvoltare Locală Etapa a II-a mecanismului DLRC 36
de persoane din care 368 copii (0-17 ani, 130 de etnie romă). La Recensământul din 2011 populația totală în ZUM 1 era de 741 locuitori, dintre care 514 romi (69,36%). În zona ZUM 2 Herendești - Bocsei locuiesc potrivit estimărilor, în cele 80 de locuințe, aproximativ 273 persoane (din care 109 copii / 79 școlari + 30 copii nivel preșcolar). ZUM 3 încadrează un număr de 52 locuințe / gospodării, cu o populație estimată la aproximativ 156 locuitori (din care aproximativ 34 copii). Cea mai mare parte din populației suferă de lipsuri materiale severe și nu își poate permite bunuri și servicii necesare pentru a avea un stil de viață corespunzător. Capital uman, nivelul de educație, persoane chestionate în zonele marginalizate26
Nivelul de educație și calificare a adulților în cele 3 zone este unul scăzut. Reprezentând un areal locuit și de un important segment de populație romă, proporția populației stabile de 15-64 ani care a absolvit maxim 8 clase este de aproximativ 59%, mult mai mare decât rata la nivel municipiu Lugoj (34,85%, date RPL 2011). În aceste zone, proporția persoanelor cu dizabilități, boli cronice sau alte afecțiuni medicale care le îngreunează activitățile zilnice este mult amplificată de nivelul redus al veniturilor și de precaritatea condițiilor de locuire, fapt ce implică un risc major de îmbolnăvire, în special în rândul copiilor. Chiar dacă majoritatea persoanelor chestionate au indicat că sunt înscrise la medicul de familie, pentru un important segment din populaţia (persoane fără loc de muncă) neplata contribuției pentru asigurarea de sănătate limitează accesul la serviciile medicale gratuite.
Fig. 18: Populația stabilă pe trei grupe de vârstă grupe de vârstă Proporția copiilor (0-17 ani) din populația totală a SDL, de 40 361 de locuitori este de 16,63%. Populația zonelor marginalizate este relativ tânără, cu o importantă cohortă de copii – aproximativ 578 copii / 24,31 %. Estimativ aproximativ 21,61% din populația totală a zonelor
26 Date obținute pe teren în urma aplicării chestionarului 37 Dezvoltare locala plasata in responsabilitatea comunitatii din Muncipiul Lugoj, printr-o abordare integrata si multisectoriala – STRICT - STrategie ResponsabIlitate ComuniTate – SMIS 114112 GHIDUL SPECIFIC privind depunerea și selecția Strategiilor de Dezvoltare Locală Etapa a II-a mecanismului DLRC 37
marginalizate (514 persoane localitatea Măguri) este de etnie romă. La nivelul celor 3 ZUM-uri populația stabilită pe grupe de vârstă arată în felul următor:
2.3.2 Ocupare, mediul de afaceri și protecţie socială În teritoriul SDL sunt înregistrate 1.692 de societăți comerciale cu capital privat dintre care: 39 societăți pe acțiuni, 19 societăți în nume colectiv, 1.634 societăți cu răspundere limitată. Din punctul de vedere al obiectului de activitate: 54 de societăți comerciale sunt de producție, 2 de turism, 1.636 desfășoară activități de comerț. În perioada post-comunistă, în teritoriul SDL au fost create întreprinderi mici și mijlocii, dar s-au stabilit aici și filiale ale unor concerne industriale, renumite în Europa: Villeroy și Boch în domeniul ceramicii, Rieker pune în valoare tradițiile de confecții de încălțăminte, Werzalit în prelucrarea lemnului, Honeywell — sisteme de siguranța vieții, Autoliv — sisteme de siguranță a pasagerilor (airbaguri, centuri, volane, senzori ș.a.m.d.). Potrivit datelor INS27, populația din teritoriul SDL este o populație cu un stoc mare de populație de muncă activă (28.570 persoane / 70,79%). La nivelul anului 2011, dintr-un total de 40.361 persoane, 17.587 erau ocupate potrivit datelor INS (43,57% din totalul populației). Raportat la populația de vârstă activă, rata de ocupare la nivelul teritoriului SDL este de 61,56% (rată de neocupare: 38,44%).28 Numărul salariaților este de 17.335 de persoane (98,57% din populația ocupată), iar rata șomajului în teritoriul SDL este de 4,31% (1.232 șomeri).29 15-64 Populație peste 65 Copii 0-17 Localilăți componente Populație ani ocupată ani ani SDL - LUGOJ 40 361 27 893 17232 5247 17064 ZUM 1 - MĂGURI 741 478 178 146 225 ZUM 2 – Herendești 273 111 32 53 109 Bocșei ZUM 3 – Caștela – Balta 156 94 31 28 34 Lată
27 INS, date oficiale Recensământ 2011 28 Prag minimal: 22,5% 29 RPL 2011 38 Dezvoltare locala plasata in responsabilitatea comunitatii din Muncipiul Lugoj, printr-o abordare integrata si multisectoriala – STRICT - STrategie ResponsabIlitate ComuniTate – SMIS 114112 GHIDUL SPECIFIC privind depunerea și selecția Strategiilor de Dezvoltare Locală Etapa a II-a mecanismului DLRC 38
Legat de populația ocupată în cele 3 ZUM-uri identificate foarte multe persoane trăiesc în gospodării cu o intensitate a muncii scăzute, ceea ce face ca o cohortă importantă să fie predispusă la risc de sărăcie relativă, existând foarte mulți adulți, cu vârste mai mici de 59 de ani, care au muncit mai puțin de 20 de ani din potențialul lor maxim de muncă și care nu beneficiază de pensie. Rata de ocupare în zonele respective este mult sub media municipiului Lugoj (61,56%, date RPL 2011), sunt foarte multe persoane care nu sunt încadrate pe piața muncii și nici nu urmează o formă de învățământ. Foarte multe persoane trăiesc în gospodării cu o intensitate a muncii scăzute, ceea ce face ca o cohortă importantă să fie predispusă la risc de sărăcie relativă (foarte mulți adulți, cu vârste mai mici de 65 de ani, care au muncit mai puțin de 20 de ani din potențialul lor maxim de muncă. În ZUM 1 există aprox. 300 de persoane care nu sunt încadrate pe piața formală a muncii, în ZUM 2 - 79 de persoane cu vârsta cuprinsă între 15-64 de ani, iar în ZUM 3 – 63 de persoane În ZUM 1 – Măguri proporția persoanelor de 15-64 ani care nu sunt încadrate pe piața formală a muncii și nici nu urmează o formă de învâțământ este de 37% Potrivit datelor furnizate de Primăria municipiului Lugoj asistenţa socială are următoarea configuraţie: - ASF – 39 familii / 161persoane, - VMG – 108 persoane, - Ajutor social pentru persoane cu dizabilități: 1180 persoane - Ajutor încălzire – 184 familii - Ajutor alimentar programul POAD: 1.928 persoane / pensionari - Ajutor alimentar programul POAD: 216 persoane / șomeri O mare parte a sprijinului social (ASF, VMG, ajutor pentru încalzire si ajutor alimentar prin programulu POAD/ șomeri) este direcționat către cele trei zone marginalizate. Datorită nivelul capitalului uman foarte scăzut rata de ocupare în cele trei zone este mult sub media municipiului Lugoj (foarte multe persoane care nu sunt încadrate pe piața muncii și nici nu urmează o formă de învățământ). Numărul salariaților este mic, iar nivelul de salarizare este corespunzător practicării meseriilor fără calificare. Pe timpul verii există migrație temporară (euronavetism) – aproximativ 14% din populația de vârstă activă. Principalele țări de destinație – Italia (33%), Germania (23%), Austria (17%), Anglia (11%), Norvegia (5%), Spania (5%) și Franța (5%), câte un caz (euronavetism, vara). Foarte multe persoane trăiesc în gospodării cu o intensitate a muncii scăzute (foarte mulți adulți, cu vârste mai mici de 59 de ani, care au muncit mai puțin de 20 de ani din potențialul lor maxim de muncă, mulți pensionari cu vârste cuprinse între 40-50 ani).
39 Dezvoltare locala plasata in responsabilitatea comunitatii din Muncipiul Lugoj, printr-o abordare integrata si multisectoriala – STRICT - STrategie ResponsabIlitate ComuniTate – SMIS 114112 GHIDUL SPECIFIC privind depunerea și selecția Strategiilor de Dezvoltare Locală Etapa a II-a mecanismului DLRC 39
În general cele mai importante venituri sunt obținute din salarii – 20% (în general muncă necalificată), pensii – 16%, alocații pentru copii – 27%, venituri ocazionale – 8%, venituri din muncă temporară în străinătate. O cohortă foarte mică din populație primește ajutor social – 9% (cele mai multe pentru persoane cu dizabilități sau ajutoare alimentare prin programul POAD).
2.3.3. Locuire și acces la utilităţi Planul Urbanistic General al Municipiului Lugoj datează din anul 1999 şi actualmente se lucrează la elaborarea noului Plan Urbanistic General, care este realizat în proporție de 90%. Tipologia de locuinţe în teritoriul SDL nu s-a schimbat față de perioada precedentă. Există astfel locuinţa individuală izolată – preponderent la poalele Dealului Viilor şi în zona de deal de sub Capela Grofului, locuinţa cuplată şi înşiruită - tipică pentru aşezările bănăţene de şes şi deal şi locuinţele colective - apărute după deceniul 5 - sunt majoritatea P+4, câteva P+2 şi puţine P+8-10 (Micro I+IV). În cele trei ZUM-uri se găsesc 347 de locuințe (gospodării), în care locuiesc aproximativ 1.170 de persoane.În ZUM 1 – Măguri există 215 gospodării, dintre acestea, 60 nu dețin acte de proprietate / nu sunt intabulate (27,90%)30. Pentru 11 familii condițiile de locuire sunt precare, aceștia trăind în locuințe supraaglomerate: 11 locuințe / 19 camere / 272 mp / 66 persoane = 4,12 mp / persoană (dosar privare severă de locuință). Starea si calitatea locuințelor este precară, cele 11 familii nu au locuințele dotate cu baie și bucătărie. Toate cele 215 gospodării nu au acces la rețeaua de canalizare, apele uzate menajere sunt evacuate direct în sol, canalizarea- evacuarea apelor uzate menajere realizându-se în fose septice. Apele uzate se infiltrează în pânza freatică, producând efecte nefavorabile atât asupra calității solului și a sănătății oamenilor. Din cauza lipsei canalizării, pe timpul verii, mirosul în comunitate este insuportabil. În ceea ce privește infrastructura electrică, aceasta este slab dimensionată, în perioadele cu consum mare, penele de curent sunt frecvente, uneori ținând și câteva zile. În marea majoritate a cazurilor, locuințele înșiruite, acestea nu sunt racordate la rețeaua de gaze, accesul la serviciul de salubrizare este în limitele normalului. Singurii datornici la utilități, în special la curent, sunt cele 11 familii. Nu există locuințe sociale, în schimb Autoritatea publică locală a alocat cu titlu gratuit loturi de teren pentru cei care doresc și au posibilitatea să-și construiască o casă. În zonă nu există copii și tineri ai străzii și nici persoane fără adăpost. În ZUM 2 – Herendești – Bocșei există 80 de gospodării, toate acestea sunt în regim de închiriere, o parte dintre, cele de pe partea stângă, B și C au fost rascumpărate și aparțin acum Primăriei, cele de pe partea dreaptă, construite în continuarea fabricii, A, aparțin fostei fabrici Mondial, acum Technocer S.A. Locuințele sunt fără sistem de canalizare, parțial fără rețea de alimentare cu apă, toate neracordate la rețeaua de gaze.
30 Date oficiale Primăria Lugoj 40 Dezvoltare locala plasata in responsabilitatea comunitatii din Muncipiul Lugoj, printr-o abordare integrata si multisectoriala – STRICT - STrategie ResponsabIlitate ComuniTate – SMIS 114112 GHIDUL SPECIFIC privind depunerea și selecția Strategiilor de Dezvoltare Locală Etapa a II-a mecanismului DLRC 40
Proporția locuințelor supraaglomerate (< 15,33 mp pe persoană) este mai mare de 82,29%. Cele 80 de locuințe dispun de un număr de 141 camere / 3.042 mp / 273 persoane / densitatea medie 11,14 mp / persoană (dosar privare severă de locuință). Este cel mai sărac cartier al municipiului Lugoj. Majoritatea locuințelor au mari probleme legate de izolație, necesită reparații (inclusiv la acoperiș), acțiuni de deratizare. Locuințele sunt de tip înșiruit, fără etaj, cu bucătărie în casă și baie comună, în curte, în realitate o fostă colonie muncitorească construită după Marea Unire din 1918, mai exact în 1923, compusă din trei șiruri de locuințe A, B și C. Accesul la serviciile de salubrizare este unul precar, în zonă există pubele de gunoi improvizate iar ridicarea acestuia se face foarte rar deoarece acest serviciu nu este plătit de către locuitori. În zonă nu există copii și tineri ai străzii și nici persoane fără adăpost. În ZUM 3 – Caștela – Balta Lată - Indicatorul „Nesiguranță locativă: proporția locuințelor ce nu sunt deținute în proprietate personală” are valori ce depășește pragul minimal aferent și este de 13,46% (prag minimal 12%). Zona încadrează un număr de 52 locuințe / gospodării, cu o populație estimată la aproximativ 156 locuitori (din care aproximativ 37 copii). Pentru 7 familii condițiile de locuire sunt precare: 7 locuințe fără acte de proprietate / 16 camere / 269 mp / 43 persoane = 6,26 mp / persoană (dosar privare severă de locuință). Locuințele au acces la utilități, atât la rețeaua de alimentare cu apă cât și la cea de canalizare, energie electrică și salubrizare. În zonă nu există copii și tineri ai străzii și nici persoane fără adăpost. Cele 7 locuințe fără acte de proprietate se află într-o stare avansată de degradare fiind dotate cu baie în interior și baie în curte. Pe întregul teritoriu SDL energia termică este asigurată pe cont propriu, neexistând un sistem centralizat de asigurare a agentului termic. 2.3.4 Accesul la instituții și servicii publice ANEXA 6: Tabelul 2 completat cu date referitoare la principalele servicii de sanatate, educaţie, recreere, precum şi la infrastructura medico-sociala existenta. Pe teritoriul SDL există o serie de instituții de învățământ, instituții de servicii, insituții de cultură și instituții sociale. Reţeaua unităţilor de învăţământ este bine structurată: învăţământul primar, gimnazial, liceal se desfăşoară într-un singur schimb. Evoluția numărului de unități de învățământ evidențiază o traiectorie descendentă începând cu anul 2008, astfel încât în anul 2016 există cu 34 % mai puține unități de învățământ funcționale. Această tendință este susținută și de evoluția numărului de școlari care este în scădere în anul 2016 cu 17 % comparativ cu anul 2008. Există o tendință de scădere a numărului de elevi înscriși în mediul preuniversitar și cel universitar. În ceea ce priveşte reţeaua unităţilor de învăţământ, pe teritoriul SDL există două colegii naționale care au și clase de învățământ gimnazial, un colegiu tehnic, un liceu tehnologic, 8 școli gimnaziale de stat, o școală gimnazială privată, 16 grădinițe dintre care 8 cu program normal și 7 cu program prelungit, 2 grădinițe private și 3 creșe. În plus, pe teritoriul SDL funcţionează un Club al copiilor, două cluburi sportive și un centru educațional pentru persoane cu dizabilități. Din punct de vedere al instituţiilor medicale, pe teritoriul SDL există un spital municipal cu 368 paturi, a cărui secție de
41 Dezvoltare locala plasata in responsabilitatea comunitatii din Muncipiul Lugoj, printr-o abordare integrata si multisectoriala – STRICT - STrategie ResponsabIlitate ComuniTate – SMIS 114112 GHIDUL SPECIFIC privind depunerea și selecția Strategiilor de Dezvoltare Locală Etapa a II-a mecanismului DLRC 41
primiri urgențe a fost modernizată în 2014 cu fonduri de la Uniunea Europeană, un spital de neuropsihiatrie infantilă, 24 cabinete medici de familie, 41 cabinete stomatologice, 32 cabinete medicale de specialitate, două policlinici, 8 laboratoare sanitare și 20 farmacii. Direcţia de Asistenţă Socială Comunitară din cadrul Primăriei Municipiului oferă o serie de servicii persoanelor asistate, dintre care amintim: monitorizare, asistenţă şi sprijin al femeii gravide predispuse să-şi abandoneze copilul – consiliere psihologică, juridică şi socială cu sprijinul unui asistent social sau al unui psiholog, îngrijire şi asistenţă la domiciliu pentru persoane, îngrijire şi asistenţă la domiciliu pentru persoane cu handicap. De asemenea, pe teritoriul SDL funcționează o Cantină de ajutor social, un Centru de zi pentru persoane vârstnice, un Centru de zi pentru copiii cu handicap neuropsihic și un Centru de zi pentru adulţi cu handicap neuropsihic. În teritoriul SDL mai funcţionează un Cămin pentru Persoane Vârstnice al Direcţiei de Asistenţă Socială, un Cămin particular de bătrâni „Anitaheim”, 5 centre de plasament, un centru de sprijin şi integrare pentru tinerii de peste 18 ani ce părăsesc centrele de plasament – Casa de tineret „Clementina”. În ZUM există un Centru de zi pentru integrarea copiilor romi, în ZUM 1 - satul aparţinător Măguri, un Centru de zi pentru copiii asistaţi social, aflat în proprietatea Surorilor de Caritate „Sf. Ioana Antida”, aflat sub patronajul Bisericii Romano-Catolice, și un Centru care aparține Fundației ”Misiunea Pâinea Vieții” în care oamenii pot să facă duș, își pot spăla hainele și primesc o masă caldă, în ZUM 2 – Herendești Bocșei. În ZUM 3, Caștela – Balta Lată nu există Centre de zi. În prezent, pe teritoriul SDL există: trei săli de sport, un stadion de fotbal, mai multe terenuri cu gazon artificial și mai multe centre de fitness. În ceea ce privește practicarea înotului, în teritoriul SDL există un bazin acoperit în cadrul unui centru SPA realizat în proporție de 90%, un complex de agrement ștrand în aer liber realizat în proporție de 80% și un ştrand funcțional pe insula Cotu Mic. În cele 3 ZUM-uri nu există spații de recreere și de petrecere a timpului liber, nici parcuri sau terenuri de sport. Locurile de joacă existente sunt prost dotate, vechi cu echipamente ce prezintă un real pericol pentru copiii care le-ar putea folosi. Pe teritoriul SDL, transportul public urban se realizeaza prin 5 trasee de către SC Meridian 22 SA din Lugoj, societate cu acționar unic Consiliul Local al Municipiului Lugoj. În anul 2013, ca urmare a unei analize economice efectuate de executivul Primăriei Lugoj, Consiliul Local a dezbătut și aprobat subvenționarea în procent de 100% a transportului public, astfel că din vara acelui an orașul Lugoj a devenit singurul municipiu din România cu transport public gratuit. De transport public gratuit beneficiază și locuitorii din cadrul celor 3 ZUM-uri. În total, la nivelul teritoriului SDL, Primăria administrează un număr total de 3.970 locuri de parcare, din care doar 60% sunt amenajate. Cea mai mare parte a parcărilor (inclusiv rezidenţiale) sunt amplasate la stradă fie perpendicular sau în spic. Deşi acest mod de amplasare permite un număr mai mare de locuri de parcare, manevrele pe care un conducător auto trebuie să le realizeze pentru a ocupa şi părăsi locul de parcare îngreunează semnificativ traficul rutier. În cele 3 ZUM-uri locurile de parcare nu sunt amenajate. Detaliile legate de accesul
42 Dezvoltare locala plasata in responsabilitatea comunitatii din Muncipiul Lugoj, printr-o abordare integrata si multisectoriala – STRICT - STrategie ResponsabIlitate ComuniTate – SMIS 114112 GHIDUL SPECIFIC privind depunerea și selecția Strategiilor de Dezvoltare Locală Etapa a II-a mecanismului DLRC 42
populației din teritoriul SDL la serviciile publice și infrastructură socială sunt detaliate în cadrul Anexei 6.
2.3.5. Analiza problemelor comunitare ale diferitelor zone distincte din teritoriul SDL, cu accent pe ZUM 2.3.5.1. Persoanele aflate în risc de sărăcie sau excluziune socială In cadrul teritoriului SDL s-au identificat 3 zone urbane marginalizate, ZUM 1 – Măguri, ZUM 2- Herendești-Bocșei, ZUM 3 – Caștela- Balta Lată. Toate cele 3 ZUM –uri sunt validate prin demonstrarea indeplinirii cerintelor minime. Ponderea persoanelor aflate în risc de sărăcie şi excluziune socială din teriotirul SDL, este una relevantă pentru implementarea măsurilor vizate de GAL.Una din dimensiunile cheie care arată calitatea de potențial beneficiar eligibil al proiectului, este situația de deprivare materială severă, în care unei gospodării îi lipsesc cel puțin patru din cele nouă elemente de deprivare: să plătească chiria sau facturile la utilități, să asigure încălzirea adecvată a locuinței, să facă față unor cheltuieli neprevăzute, să mănânce carne, pește sau un echivalent proteic în fiecare zi, o săptămână de vacanță departe de casă, un autoturism, o mașină de spălat, un TV color, un telefon. In urma realizarii cercetarii pe baza chestionarelor componenta unei gospodariei este urmatoarea: • Femei peste 63% • Varsta – intre 25-44 de ani – 74% • Etnie – 48% romi declarati si nedeclarati • Stare civila – peste 45% sunt casatoriti cu acte legale, 24% traiesc in concubinaj • Nu au fost identificate multe cazuri in care parintii sa fie plecati in strainatate In urma analizei s-a constatat ca peste 40% dintre gospodăriile intervievate au apreciat că au o situație financiară rea și foarte rea, având venituri mai mici de 500 de lei, confruntându-se cu sărăcia determinată de venitul insuficient de o perioadă mai mare de 3 ani. De asemenea, 6% dintre cei chestionați nu au nicio sursă de venit , 2% trăiesc din ajutorul social, iar 27 % din alocația copiilor, 3% din ajutorul de șomaj și 9% din pensie pe caz de boală. Doar 20% dintre respondenți au venituri lunare asigurate de salariu. In aceasta categorie de venituri, de pana in 500 lei/luna într-o gospodărie, concluzionăm ca lipsesc toate elementele de deprivare: să plătească chiria sau facturile la utilități, să asigure încălzirea adecvată a locuinței, să facă față unor cheltuieli neprevăzute, să mănânce carne, pește sau un echivalent proteic în fiecare zi, o săptămână de vacanță departe de casă, un autoturism, o mașină de spălat, un TV color, un telefon. Respondentii au confirmat ceea ce s-a observat si in teren, si anume: au dificultati in plata chiriei si a facturilor la utilitati, nu au incalzire, astfel ca folosesc sobe improvizate, nu isi permit sa asigure hrana pentru gopspodarie zilnic, nu au autorurism, nu au apa curenta, astfel ca nici masina de spalat nu i-ar ajuta, putini au telefon mobil.
43 Dezvoltare locala plasata in responsabilitatea comunitatii din Muncipiul Lugoj, printr-o abordare integrata si multisectoriala – STRICT - STrategie ResponsabIlitate ComuniTate – SMIS 114112 GHIDUL SPECIFIC privind depunerea și selecția Strategiilor de Dezvoltare Locală Etapa a II-a mecanismului DLRC 43
In ceea ce priveste ocuparea, doar 20% dintre respondenti sunt incadrati pe piata fortei de munca de mai mult de 3 ani. În mod cert, este evident că intervenția, în cadrul unui proiect pentru reducerea sau anularea nivelului de marginalizare socială în teritoriul SDL, va trebui să abordeze judicios problema ocupării populației. Rezultatele confirmă faptul că pe raza zonei marginalizate veniturile reduse și implicit sărăcia reprezintă una din problemele cheie, care ar trebui abordată în cadrul unui proiect ce are ca obiectiv incluziunea persoanelor aflate în risc de sărăcie și excluziune socială. Conceptele de boală și sănătate sunt concepte evaluative, acestea fiind circumscrise dezvoltării cunoașterii medicale, orientărilor culturale, nivelului de dezvoltare al societății. Nivelul cultural condiționează atât reacțiile față de boală cât și valoarea ce se acordă sanătății, ca fenomen social. Din această cauză există diferențe privind statutul bolnavului, natura stării considerată ca normală sau patologică, în funcție de tipul de societate și nivelul de dezvoltare la care s-a ajuns. Conform relatărilor participanților la discuția de tip focus-grup precum și din analiza chestionarelor, accesul la servicii in general este greu de realizat din cauza lipsei de infrastructura in cadrul ZUM si a lipsei de informație. 29% dintre respondeți simt nevoie unei mai bune informări din partea autorităților, în timp ce 67% nu știu. Datele colectate sugerează nevoia unor intervenții în domeniul serviciilor: infrastructura pentru a găzdui diferite activităţi sociale, comunitare, culturale, agrement şi sport; dezvoltarea/furnizarea de servicii sociale/ furnizarea de servicii, inclusiv în cadrul centrelor comunitare integrate (medico-sociale); activități de asistență juridică pentru reglementări acte. Existența la nivelul comunității a numeroase familii cu o situație materială și financiară deficitară, cu o situație locativă precară, cu un nivel de educație scăzut, a numeroși copii aflați în situația de abandon școlar. Alte activități propuse: educaționale, ocupaționale, din domeniul locuirii și asistenței juridice vin să reîntregească caracterul complex al acestei acțiuni având în vedere că, prin copiii expuși riscului separării de familie se înțelege: copii din mame / părinți minori, copii din familii cu situație locativă precară, copii cu situație materială și financiară deficitară, copii din mame / părinți cu un nivel de educație scăzut, copii din mame / părinți fără abilități sociale, copii aflați în situația de abandon școlar etc. Datele preluate in urma aplicarii chestionarelor si realizarii focu grupurilor confirma faptul ca populatia din aceste zone este in risc de saracie si excluziune sociala, astfel ca beneficiile aduse de proiecte POCU si POR in zona sunt evident necesare. 2.3.5.2. Problemele comunitare din perspectiva cetățenilor și a autorităților/instituțiilor In vederea identificării problemelor, s-au realizat ambele metode de cercetare – cantitativa si calitativa: s-au aplicat chestionare și s-au organizat 3 focus grupuri în toate cele 3 ZUM-uri. În urma aplicării chestionarului în teren au reieșit o serie de probleme. În urma realizării acestora, un număr important de persoane din populația marginalizată chestionată apreciază că stocul redus de capital uman (educația), vârsta, prezența copiilor, sănătatea, lipsa banilor, lipsa locurilor de muncă, salariile proaste sau distanța prea mare față de locul de muncă, reprezintă cei mai importanți factori care influențează rata de ocupare. Doar 18% dintre persoanele chestionate au
44 Dezvoltare locala plasata in responsabilitatea comunitatii din Muncipiul Lugoj, printr-o abordare integrata si multisectoriala – STRICT - STrategie ResponsabIlitate ComuniTate – SMIS 114112 GHIDUL SPECIFIC privind depunerea și selecția Strategiilor de Dezvoltare Locală Etapa a II-a mecanismului DLRC 44
urmat cursuri de pregătire profesională după terminarea școlii, toți cu certificat de absolvire / calificare. 43% dintre persoanele chestionate ar accepta participarea la un curs de formare profesională, cu condiția ca acesta să fie gratuit.49% dintre persoanele chestionate își dorește obținerea unui certificat de calificare profesională.Un stoc important din populația marginalizată chestionată apreciază că stocul redus de capital uman (educația), vârsta, prezența copiilor, sănătatea, lipsa banilor, lipsa locurilor de muncă, salariile proaste sau distanța prea mare față de locul de muncă, reprezintă cei mai importanți factori care influențează asupra nepracticării meseriei dorite.27% dintre persoanele chestionate au fost în căutarea unui loc de muncă în ultimul an. Doar 16% dintre persoanele chestionate au răspuns că au fost refuzate pentru angajare.Educația și slaba calificare sunt apreciate de către persoanele chestionate ca fiind principalele cauze ale refuzului la angajare (70% dintre respondenți nu au dorit să răspundă sau nu cunosc motivele refuzului pentru angajare). 61% dintre persoanele chestionate au răspuns că nu au refuzat niciodată un loc de muncă (13% dintre persoanele chestionate au refuzat cel puțin o dată un loc de muncă).Dintre persoanele chestionate care au refuzat cel puțin o dată un loc de muncă, pentru 37% salariul oferit a fost principalul motiv, pentru 17% sarcinile legate de întreținerea familiei (copiii), iar pentru 14% numărul mare de ore de muncă. 16% din populația chestionată s-ar angaja imediat dacă i s-ar oferi un loc de muncă, 12% ar alege o altă variantă, în timp ce 4% s-ar angaja luna viitoare.Doar 14% din populația chestionată ar accepta un loc de muncă în afara Lugojului. 12% dintre persoanele chestionate care n-ar refuza angajarea ar accepta un loc de muncă aflat la o distanță mai mare de 50 Km.27% dintre persoanele chestionate au fost în căutarea unui loc de muncă în ultimul an. În 55% dintre gospodăriile chestionate se locuiește în condiții de supraaglomerare. În ceea ce privește contarea locuințelor la utilități, în cele 3 ZUM-uri, 46% dintre respondenți nu sunt mulțumiți de condițiile de locuire, iar 68% dintre persoanele chestionate nu sunt racordate la rețeaua de canalizare. Dintre persoanele chestionate, 55% au statut de chiriași, iar 33% dețin în proprietate locuințe.Dincolo de faptul că proporția locuințelor supraaglomerate este foarte mare, nu toate locuințele sunt deținute în proprietate - 147 dintr-un total de 834 / 17,62%. Doar 33% dintre persoanele chestionate dispun de locuințe cu suprafață mai mare de 70 mp. În 55% dintre gospodăriile chestionate se locuiește în condiții de supraaglomerare. 46% dintre persoanele chestionate s-au declarat nemulțumite de condițiile de locuire.10% dintre persoanele chestionate nu dispun de apă curentă în locuință. 4% dintre persoanele chestionate nu dispun de energie electrică (în general întârzieri la plata facturilor la furnizororul de energie electrică). 68% dintre persoanele chestionate nu sunt racordate la rețeaua de gaze.7% dintre persoanele chestionate au mari dificultăți la plata facturilor către furnizorii de servicii (întârzieri în plata serviciilor). 21% dintre persoanele chestionate nu dispun de aparatură electrocanică necesară unui trai decent. 63% dintre persoanele chestionate și-ar dori schimbarea locuinței.Doar 6% dintre persoanele chestionate își pot permite achiziționarea unei noi locuințe, principala dificultate fiind incapacitatea financiară (pentru 60,98% dintre persoanele
45 Dezvoltare locala plasata in responsabilitatea comunitatii din Muncipiul Lugoj, printr-o abordare integrata si multisectoriala – STRICT - STrategie ResponsabIlitate ComuniTate – SMIS 114112 GHIDUL SPECIFIC privind depunerea și selecția Strategiilor de Dezvoltare Locală Etapa a II-a mecanismului DLRC 45
chestionate).55% dintre persoanele chestionate au statut de chiriaș în locuințele în care locuiesc (33% dețin în proprietate locuințele). 40% dintre persoanele chestionate apreciază că au o situație financiară rea și foarte rea (40% acceptabilă, 10% bună, 1% foarte bună). Doar 20% dintre persoanele chestionate au ca sursă a veniturilor salariul. 27% își obțin veniturile din alocație copii, 9% din pensie de boală, 8% din activități ocazionale, 7% din pensie, 11% din alte surse. Interesant este că, în urma focus grupurilor organizate cu instituțiile publice, probleme identificate au fost cu aproximație aceleași, după cum urmează: • Infrastructura de bază este degradată; • Spațiul urban este degradat și lipsit de funcțiuni necesare (lipsa spaţiilor de joacă pentru copii, a spaţiilor verzi) • Mobilitate îngreunată (zone lipsite de staţii pentru mijloacele de transport în comun, mijloace de transport insuficiente) • Precaritatea condiţiilor de locuit (locuinţe degradate, igiena precara, neizolate termic, supraaglomerate, utilităţi deficitare) • Lipsa locurilor de muncă şi insuficienţa veniturilor inclusiv pentru a susţine participarea şcolară • Lipsa sau accesul limitat la serviciile sociale, medicale, culturale, comunitare, si de agrement • Lipsa acte de proprietate
2.4. Acțiunile desfășurate anterior în teritoriul SDL Principalul obiectiv al municipiului Lugoj îl reprezintă creşterea standardului de viaţă a locuitorilor orașului precum şi promovarea și amplificarea potenţialului actual al unităţii teritorial- administrative. Pentru a duce la îndeplinire aceste obiective Municiplaitate a implementat o serie de politici de dezvoltare durabilă la nivelul comunității si teritoriului SDL încercând să dezvolte o comunitate durabilă ce promovează un mediu înconjurător sănătos, utilizează eficient resursele, dezvoltă şi asigură o economie locală viabilă. Scopul final al acestui tip de administrare este să asigure prosperitatea şi competitivitatea municipiului într-un mod sustenabil din punct de vedere economic. Să asigure bunăstare socială cetățenilor, ordinea şi siguranţa publică şi protecţia mediului înconjurător. Calitatea politicilor de dezvoltare locală de la nivelul municipiului poate fi evaluată numai prin raportarea la eficienţă, la capacitatea de a răspunde nevoilor identificate la nivelul comunității municipiului Lugoj. Principalele proiecte implementate care au vizat teritoriul SDL, în special ZUM, sunt: Titlul proiectului: Centru de zi pentru copii aflați în situații de risc Perioada: 19.11.2012 – 30.06.2015 Bugetul (în lei): 470 797,02 lei
46 Dezvoltare locala plasata in responsabilitatea comunitatii din Muncipiul Lugoj, printr-o abordare integrata si multisectoriala – STRICT - STrategie ResponsabIlitate ComuniTate – SMIS 114112 GHIDUL SPECIFIC privind depunerea și selecția Strategiilor de Dezvoltare Locală Etapa a II-a mecanismului DLRC 46
Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei Sursa de finanțare: Guvernul României Aplicantul: Municipiul Lugoj Partenerii: N/A • Achiziţia, elaborarea şi avizarea Studiului de fezabilitate Principalele • Achiziţia şi elaborarea Proiectului tehnic, verificarea PT activități: • Realizarea lucrărilor de construire • Achiziţia bunurilor pentru dotarea centrului • 15 copii din municipiul Lugoj, aflaţi în situaţie de risc, asistaţi social (medical, educaţional, psihologic); Numărul și tipul • Un număr de 4 angajaţi ai DASC Lugoj instruiţi în domeniul specific grupului țintă vizat: activităţii acestora • 100 de copii aflaţi în situaţie de risc asistați în următorii 3 ani de la darea în funcţiune a Centrului de zi; Zona distinctă din Proiectul a fost implementat în Teritoriul SDL, în ZUM 1 – Măguri. ZUM 1 teritoriu: este ZUM roma. Stadiul: Finalizat IMPACT - Rezultatele implementării proiectului au sprijinit în primul rând reducerea abandonului școlar în rândul copiilor aflați în situații de risc. Crearea Centrului de zi a facilitat participarea copiilor după orele de program la un program de tip școala după școală, în care sunt supravegheați și încurajați să-și facă temele, participă la activități educaționale și primesc o masă caldă. CONEXIUNE - Municipiului Lugoj are inclusă în strategia de dezvoltare locală continuarea acestor tipuri de intervenții pentru a lărgi accesul la acest tip de servicii pentru un număr mai mare de copii. În ceea ce privește problemele întâmpinate nu au existat abateri de la planificare inițială. Succesul proiectului a fost asigurat de buna comunicare a membrilor echipei de management, precum și prin buna comunicare a reprezentanților beneficiarului cu reprezentanții partenerilor
Titlul proiectului: Spune prezent! Viitorul se învață la școală Perioada: În curs de contractare Bugetul (în lei): 6 564 113,86 lei Sursa de finanțare: POCU 2014-2020 Aplicantul: Municipiul Lugoj Comuna GIERA Comuna FOENI Partenerii: Comuna BILED Societatea Națională de Crucea Roșie din România – Filiala Timiș Principalele • Management de proiect 47 Dezvoltare locala plasata in responsabilitatea comunitatii din Muncipiul Lugoj, printr-o abordare integrata si multisectoriala – STRICT - STrategie ResponsabIlitate ComuniTate – SMIS 114112 GHIDUL SPECIFIC privind depunerea și selecția Strategiilor de Dezvoltare Locală Etapa a II-a mecanismului DLRC 47
activități: • Achiziții • Conferințe • Campanii de promovare • Creare de rețele naționale • Întocmire ghid de bune practici • Schimburi de experiență • Cursuri de formare profesională • 108 preșcolari; Numărul și tipul • 423 elevi înscriși în învățământul preuniversitar ; grupului țintă vizat: • 57 tineri program a 2-a șansă; • 65 de cadre didactice Zona distinctă din Proiectul urmează să fie implementat în teritoriul ZUM teritoriu: Stadiul: În curs de contractare IMPACT – Având în vedere faptul că acest proiect este în curs de contractare, impactul acestuia asupra ZUM nu este încă cunoscut, în schimb ne așteptăm ca rezultatele lui să sprijine reducerea abandonului școlar în rândul tinerilor și să încurajeze participarea la școală. CONEXIUNE –Prin activitățile pe care le propune, acest proiect poate fi complementar prezentei strategii. Tinând cont de faptul că primăria este membră în GAL, suntem ferm convinși că vom putea găsi conexiuni. În momentul de față nu putem face remarci cu privire la problemele întâmpinate sau la succesul proiectului.
2.5. Elemente complementare privind prezentarea teritoriului SDL Prezentul studiu a implicat în analiză aspecte teritoriale, calitatea locuirii, acces la servicii comunitare diverse, starea de segregare comunitară, starea de sănătate, aspecte de conviețuire interetnică și alte aspecte relevante pentru teritoriul SDL și în mod special pentru cele 3 Zone Urbane Marginalizate, precum deprivarea materială severă și intensitatea extrem de redusă a saraciei și reliefează calitatea de potențial beneficiar eligibil al proiectului. Recomandăm mai multe domenii în care se resimte lipsa unor măsuri de intervenție necesare a fi implementate în Zonele Urbane Marginalizate: în domeniul infrastructurii de bază, spații urbane, educație, în ocupării forței de muncă, dezvoltării/ furnizării de servicii (sociale/ medicale/ medico-sociale, agrement, comunitare, culturale, etc), în domeniul îmbunătățirii condițiilor de locuit, în domeniul domeniul combaterii discriminării și promovării multiculturalismului. În cazul prezentului studiu, discuțiile cu reprezentanți marcanți ai comunității si completarea unei Fișe de caracterizare generală a Zonei Marginalizate vizând aspecte teritoriale, calitatea locuirii, acces la servicii comunitare diverse, starea de segregare comunitară, starea de sănătate, aspecte de conviețuire și alte aspecte relevante pentru comunitate precum deprivarea materială severă și intensitatea redusă a saraciei, 48 Dezvoltare locala plasata in responsabilitatea comunitatii din Muncipiul Lugoj, printr-o abordare integrata si multisectoriala – STRICT - STrategie ResponsabIlitate ComuniTate – SMIS 114112 GHIDUL SPECIFIC privind depunerea și selecția Strategiilor de Dezvoltare Locală Etapa a II-a mecanismului DLRC 48
reliefează calitatea de potențial beneficiar eligibil al proiectului.Având în vedere și rezultatele analizei întregii zone marginalizate prezentate mai sus, recomandarea, care reiese cu claritate în cadrul cercetării sociologice, este ca intervenția să se deruleze în arealul reprezentat de întreaga Zonă Marginalizată, stabilind, desigur, criterii de selecție, care arată dificultățile sociale pe care le întâmpină potențialii beneficiari. După identificarea și definirea nevoilor de intervenție la nivel de Zonă Marginalizată, înainte de finalizarea studiului și redactarea proiectului, s-au reluat discuțiile cu reprezentanți marcanți ai teritoriului SDL și cu persoane marginalizate din Zonele Urbane Marginalizate, în vederea aprobării soluțiilor propuse pentru incluziunea persoanelor, aflate în risc de sărăcie și excluziune socială.
3. Analiza SWOT
Dimensiunea– Poziționarea geografică Puncte tari: Teritoriul SDL este poziționat în cadrul regiunii de dezvoltare Vest, pe raza municipiului Lugoj, la mică distanță de municipiul Timișoara; Este situat la mică distanță de granița vestică a țării; Este situat la mică distanță de aeroportul Timișoara și este străbătut de drumul european E70 și de traseele feroviare importante din țară; Este situat în apropierea A1 Nădlac – București; Poziție geografică favorabilă la îmbinarea dintre deal și câmpie; Pâmânt fertil în lunca Timișului, propice cultivării legumelor și fructelor; Relief plat, fără probleme deosebite, clima blândă. Puncte slabe: Plan urbanistic general nefinalizat; Prezența traficului greu de tranzit ca urmare a faptului că nu există o centură ocolitoare S-V Stare nesatisfăcătoare a străzilor orășenești; Izolare sociala si geografica a ZUM-urilor;- amplasarea geografică periferică, în special ZUM 1 și ZUM 2; Oportunități: Transfer rapid și facil de la și către aeroportul Timișoara.; Posibilitatea de a valorifica moștenirea culturală, istorică și de tradiții; Posibilitatea de a valorifica elementele de specific local și a aspectelor specific din cadrul natural (folclor, cultură). Amenințări: Migrarea forței de muncă în Vestul Europei sau către Timișoara, datorită apropierii de graniță și de acest oraș; Exploatarea nerațională a resurselor geografice și de mediu.; Înrăutăţirea condiţiilor de trafic care să conducă la menţinerea nivelului peste media admisă a emisiilor de noxe.
Dimensiunea – Populația și caracteristicile demografice Puncte tari: Existența unui număr mai ridicat de copii (0-14 ani) decât (15-24 ani); Pondere ridicată a populației active; Durata medie a vieţii (speranţa de viaţă) a populaţiei în uşoară creştere; Rata de dependenţă demografică - “povara economică” a populaţiei în vârstă de muncă scăzută; Migratia fără schimbarea domiciliului duce la extinderea orașului; Comunitate legată, gata oricând
49 Dezvoltare locala plasata in responsabilitatea comunitatii din Muncipiul Lugoj, printr-o abordare integrata si multisectoriala – STRICT - STrategie ResponsabIlitate ComuniTate – SMIS 114112 GHIDUL SPECIFIC privind depunerea și selecția Strategiilor de Dezvoltare Locală Etapa a II-a mecanismului DLRC 49
să se sprijine unii pe alții în ZUM; Bună convieţuire a comunității şi inexistenta conflictelor sociale majore. Puncte slabe: Declinul populației în intervalul 2002-2011; Număr mare de plecări de pe raza teritoriului SDL; Lipsa actelor de identitate în ZUM-uri;. Oportunități: Conturarea unor solutii sigure și eficiente pentru copii și tineri; Existența surselor de finanțări nerambursabilă pentru intervenții în domeniul acordării de asistență juridică pentru reglementări acte (POCU) Amenințări: Migrație masivă în cautarea unui nivel mai ridicat de trai
Dimensiunea – Ocuparea, mediul de afaceri la nivel local și protecșia socială Puncte tari: Lunga tradiţie în ramurile industriei uşoare în terotoriul SDL; Prezența unor firme multinaționale mari care și-au stabilit puncte de lucru în teritoriul SDL; Atractivitate din punct de vedere al investiţiilor străine directe; Pondere importanta a IMM-urilor în zonă; Forța de muncă ieftină, dișciplinată și disponibilă; comunitate de afaceri restrânsă unde actorii locali se cunosc între ei; Necesar de muncă calificată solicitată de numeroși întreprinzîtori locali. Puncte slabe: Foarte puțini oameni au un loc de muncă stabil; -Cei mai mulți lucrează ca si zilieri sau fără contracte de munca; Nu au calificări profesionale; Majoritatea femeilor sunt casnice; Venituri foarte mici; Accesul limitat la cursuri de calificare sau la locuri de munca disponibile, deoarece sunt discriminate; Rata de ocupare a populaţiei din ZUM este extrem de scăzută Oportunități: Promovarea ocupării forţei de muncă, promovarea incluziunii sociale şi combaterea sărăciei; Stimulente guvernamentale care promovează ocuparea forţei de muncă; Promovarea de măsuri active privind incluziunea sociale a grupurilor defavorizate; Promovarea de măsuri privind dezvoltarea antreprenoriatului; Promovarea de măsuri privind calificarea forței de muncă Amenințări: Probleme sociale ca urmare a plecării unor investitori locali. Agravarea riscului sărăciei pe fondul unei reveniri a crizei economice; Extinderea muncii la negru; Apariția pe piața a unui număr mare de produse de import contrafăcute, în special artizanat, prelucrarea lemnului, industria ușoară; Migrarea forței de muncă în alte orașe sau în străinătate după obținerea unei calificări.
Dimensiunea – Educația Puncte tari: Parintii isi incurajeaza copii sa mearga la scoala; Transportul copiilor la școală este gratuit cu mijloacele de transport în comun Puncte slabe: Neparticiparea şcolară şi risc mare de abandon în rândul copiilor şi tinerilor din ZUM; Riscul crescut de abandon şcolar şi părăsire timpurie a şcolii în rândul copiilor din ZUM; Analfabetismul și nivelul scăzut de educaţie al adulţilor; Infrastructura educaţională deficitară; Discriminare etnica la inscrierea copiilor la scoli si gradinit; Lipsa unei finanțări susținute a sistemului de învățământ;
50 Dezvoltare locala plasata in responsabilitatea comunitatii din Muncipiul Lugoj, printr-o abordare integrata si multisectoriala – STRICT - STrategie ResponsabIlitate ComuniTate – SMIS 114112 GHIDUL SPECIFIC privind depunerea și selecția Strategiilor de Dezvoltare Locală Etapa a II-a mecanismului DLRC 50
Oportunități: Creşterea investiţiilor în educaţie; Asigurarea transportului gratuit la gradinita/şcoală pentru copiii care merg la școlile din afara zonei cu autobuze/microbuze dedicate lor; Existența programelor de protecție socială desfășurate în unitățile de învățământ. Accesul la finanțări nerambursabile pentru infrastructura de educaţie (POR) şi în domeniul educației (POCU). Amenințări: Insuficiența veniturilor crește riscul abandonului școlar sau a neparticipării la formele de învățământ în ZUM; Părăsirea timpurie a şcolii sau abandonul şcolar cresc perspectiva expunerii la riscul de sărăcie.
Dimensiunea – Locuirea și accesul la utilități Puncte tari: Iluminatul stradal este realizat aproape în totalitate. – Rețeaua electrică acoperă întreaga suprafață a SDL; - Există sistem de colectare selectivă; - Există o pondere ridicată a locuințelor deținute în proprietate privată în teritoriul SDL, excepție in ZUM Puncte slabe: Număr mare de avarii la nivelul rețelei de apă și apă uzată; În ZUM locuințele nu sunt racordate la infrastructura de apă uzată. În ZUM aleile pietonale sunt inexistente. Aproximativ 147 de locuințe din ZUM nu au acte de proprietate; Disfuncționalități la nivelul infrastructurii electirce, în special în perioadele friguroase, când consumul este ridicat; Locuințe degradate; Număr insuficient de clădiri reabilitate termic; Servicii de salubritate precare în ZUM- Slaba utilizare a sistemelor de energie termică din surse regenerabile; Sistem de iluminat public ineficient energetic; Locuințe neracordate la rețeaua de gaz/electricitate/apă/salubrizare;Utilitati intrerupte din motiv de neplata;Supraaglomerarea spaţiilor de locuit; Nesiguranţa locativă: lipsa proprietății/situația juridică incertă a imobilelor in care locuiesc, lipsa actelor pentru locuință;Nivel redus de educașie ecologică a populației Oportunități: Accesul la surse de finanțare în domeniul infrastructurii de locuire si socializare (POR) și în domeniul domeniul îmbunătățirii condițiilor de locuit (POCU). Amenințări: Accentuarea procesului de deteriorare a locuințelor, care riscă să separe și mai mult aceste zone de restul municipiului
Dimensiunea – Accesul la instituții și servicii publice (în principal servicii sociale, medicale / medico-sociale) Puncte tari: Majoritatea persoanelor chestionate au asigurare de sănătate şi sunt înscrise la un medic de familie. Existența in ZUM 2 a unui Centru de zi care ofera servicii sociale pentru 30 de copii provenizși din familii dezavantajate. Existența în ZUM 2 a unui Centru în care oamenii pot beneficia de servicii de igiena (duș și mașini de spălat). Existența în ZUM 3 a unui Centru de tip școala după școală Puncte slabe : Infrastructura serviciilor publice insuficient dezvoltată şi dotată; lipsa de informare în ceea ce privește accesul la servicii medicale, sociale etc; Acces dificil la dispensar sau cabinet medical, spital; Infrastructura social existentă nu este suficientă; Zonele de interes public sunt slab
51 Dezvoltare locala plasata in responsabilitatea comunitatii din Muncipiul Lugoj, printr-o abordare integrata si multisectoriala – STRICT - STrategie ResponsabIlitate ComuniTate – SMIS 114112 GHIDUL SPECIFIC privind depunerea și selecția Strategiilor de Dezvoltare Locală Etapa a II-a mecanismului DLRC 51
accesibilizate din cauza infrastructurii precare; Zonele care nu asigură o bună conexiune a clădirilor de interes public (școli, grădinițe, etc) ; Facilități precare destinate utilizării publice precum: suprafețe reduse de spații verzi, lipsa/ număr redus de locuri de joacă amenajate pentru copii, facilități precare pentru activitățile recreaționale; ZUM-urile sunt preponderent insalubre, colectarea deşeurilor menajere fiind insuficientă; -Infrastructura culturala, comunitara si agrement lipseşte cu desavarşire Oportunități: Programe de protecție socială desfășurate prin unitățile de învățământ; Accesul la surse de finanțare în domeniul infrastructurii integrate medico-sociale și a furnizării de servicii sociale; Sprijinirea ONG-urilor care dețin deja în administrare Centre de zi; Investiții în realizarea unui Centru comunitar integrat medico-social Amenințări: Posibilitatea dispariției Centrelor sociale existente in ZUM-uri; Lipsa serviciilor medicale conduce la deteriorarea stării de sănătate a populației cu impact asupra scăderii populației apte de muncă;
Dimensiunea – Organizarea și coeziunea comunității și relațiile cu exteriorul Puncte tari: In teritoriul SDL comunitatea de romi din ZUM 1 este respectată; Existența unui reprezentant din ZUM 1 în Consiliul local; Organizarea anuală a Festivalului National ”Ruga copiilor romi” în ZUM 1, singurul festival național dedicat copiilor romi. Existența pe teritoriul ZUM 2 a unor ONG –uri implicate în viața de zi cu zi a comunității. Puncte slabe : lipsa infrastructurii se reflectă asupra relațiilor cu exteriorul. Amplasarea periferică și accesul precar în aceste zone; lipsa infrastructurii de apă uzată și mirosul existent pe timpul verii; lipsa curățeniei se reflectă atât asupra stării de sănătate a populației, cât și asupra imaginii publice a comunității; Infrastructura rutieră precară face dificil accesul în comunitate; Neincrederea in politia locala in solutionarea problemelor de ordine publica Oportunități: Combaterea segregării prin accesarea de fonduri europene Amenințări: Înrăutăţirea gradului de accesibilitate faţă de media europeană prin reducerea ritmului de recuperare a decalajelor; Riscul creşterii infracţionalităţii
Dimensiunea – Proiecte desfășurate anterior în zonă Puncte tari: Implementarea de proiecte care au avut ca obiect dezvoltarea infrastructurii rutiere în ZUM; Implementarea de proiecte care au avut ca scop construcția unui cămin cultural; construcția unui centru de zi pentru prevenirea separării copilului de familia sa; Reparații la acoperișurile caselor; Sprjin financiar oferit de primărie pentru ONG-urile care activează în zonă Puncte slabe : Construcțiile sunt vechi și necesită intervenții. Centrele de zi nu sunt dotate corespunzător și nu au capacitate suficientă pentru a răspunde tuturor nevoilor; Căminul cultural este slab dotat și nu este folosit pentru scopul în care a fost construit
52 Dezvoltare locala plasata in responsabilitatea comunitatii din Muncipiul Lugoj, printr-o abordare integrata si multisectoriala – STRICT - STrategie ResponsabIlitate ComuniTate – SMIS 114112 GHIDUL SPECIFIC privind depunerea și selecția Strategiilor de Dezvoltare Locală Etapa a II-a mecanismului DLRC 52
Oportunități: Invesțitii prin fonduri europene; Amenințări: Exista riscul distrugerii investițiilor sau nefolosirii acestora în scopul creat.
4. Procesul de implicare a comunităţii 4.1. Formarea și organizarea Grupului de Acțiune Locală (GAL) ANEXA 7: Dovada referitoare la organizarea juridică a GAL în conformitate cu prevederile OG nr. 26/2000 cu privire la asociații și fundații, aprobată prin Legea nr. 246/2005. ANEXA 8: Procesul verbal al ședinței Adunării Generale pentru alegerea Comitetului Director și lista participanților (cu semnături). ANEXA 9: Componența Comitetului Director. ANEXA 10: Documente suport care să dovedească organizarea funcțională a GAL-ului prin: ANEXA 11: Dovada obținerii numărului de înregistrare în registrul electronic de evidență a prelucrărilor de date cu caracter personal de la Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal, care atestă calitatea de operator de date cu caracter personal, pentru domeniul specific (http://www.dataprotection.ro). ANEXA 12: Lista activităților desfășurate de GAL ce au avut în vedere îmbunătățirea competențelor în domeniile vizate de SDL (cursuri de formare/perfecționare) Demersul de formare a GAL-ului a început cu selecția de parteneri de către Municipiul Lugoj și depunerea unui proiect pe 19.05.2017. După aprobarea proiectului, cei trei parteneri: Municipiul Lugoj, Asociatia de Dezvoltare Comunitară în mediul Rural ARD și SC Think Development & Consultancy SRL au stabilit procedura de inființare atât din punct de vedere juridic, cât și din punct de vedere funcțional, în vederea elaborării și implementării Strategiei de Dezvoltare Locala a GAL-ului „STRATEGIE RESPONSABILITATE COMUNITATE PENTRU MUNICIPIUL LUGOJ”. În a doua săptămână după semnarea Contractului de finanțare s-a organizat o întâlnire cu toată echipa de implementare la sediul proiectului pus la dispozitie cu titlu gratuit de către Municipiul Lugoj, unde s-a discutat despre structura viitoare a GAL-ului și activitățile din proiect. Serviciile juridice au fost achiziționate de către Municipiul Lugoj, fiind desemnat Avocat Canciu Alexandru pentru derularea procedurii de înființare a structurii. Având în vedere timpul scurt pentru această etapă, Asociatia de Dezvoltare Comunitară în mediul Rural ARD și SC Think Development & Consultancy SRL nu au putut fi cuprinse decât ca și membri fondatori ai GAL „STRATEGIE RESPONSABILITATE COMUNITATE PENTRU MUNICIPIUL LUGOJ”, dar nu și în cadrul Comitetului Director pentru că nu aveau sucursale/puncte de lucru/sedii sociale deschise pe raza Municipului Lugoj, astfel că s-a derulat o campanie de animare a teritoriului pentru identificarea
53 Dezvoltare locala plasata in responsabilitatea comunitatii din Muncipiul Lugoj, printr-o abordare integrata si multisectoriala – STRICT - STrategie ResponsabIlitate ComuniTate – SMIS 114112 GHIDUL SPECIFIC privind depunerea și selecția Strategiilor de Dezvoltare Locală Etapa a II-a mecanismului DLRC 53
de noi membri, fiind alese 2 persoane fizice în cele din urmă: Mocanu Mihaela, lider informar din satul Măguri și Alexandru Szilagy, lider informal din Herendești - Bocșei, care să facă parte din Comitetul Director, până la aprobarea de noi membri. GAL-ul a fost organizat juridic și functional în conformitate cu prevederile OG nr. 26/2000 cu privire la asociații și fundații, aprobata prin Legea nr. 246/2005 pentru a putea implementa abordarea DLRC. Pe data de 29.09.2017 au fost semnate actele în prezența avocatului la Lugoj și depuse, iar pe 03.10.2017 a fost emisă Hotărârea Judecătorească de înființare, GAL „STRATEGIE RESPONSABILITATE COMUNITATE PENTRU MUNICIPIUL LUGOJ”. Certificatul de înscriere a persoanei juridice fără scop patrimonial nr.8 a fost emis pe 11 octombrie 2017, iar Certificatul de înregistrare fiscală pe data de 16 octombrie 2017, având nr 38355108. A fost numit prin decizia nr.1 a Comitetului director ca Manager de GAL dl Savescu Liviu pana la angajarea unei noi persoane. Faciliatorul este un angajat al partenerului 3 (Asociația ARD). În procesul de mobilizare au fost invitați în calitate de observatori, reprezentanți ai ADR şi din partea AM/ OI POCU, care s-au prezentat la o singură întrunire și CD în data de 20.10.2017.
Figura 1. Procesul de formare a GAL A. Exprimarea C. Formare B. Animare, mobilizare/facilitare și suport interesului GAL
– Autoritățile locale Autoritățile locale Agenția de Dezvoltare Regională, OI POCU (anunț, întruniri) – Instituții publice (invitati / observatori) – Sectorul privat
– Societatea civilă ( - Sectorul privat – Comunitatea 1. - Societatea civilă marginalizată Personal GAL
2. Facilitator - ZUM - Zona funcțională aferentă comunitar
Instituții publice locale DASC și Casa de cultura a Municipiului Lugoj
54 Dezvoltare locala plasata in responsabilitatea comunitatii din Muncipiul Lugoj, printr-o abordare integrata si multisectoriala – STRICT - STrategie ResponsabIlitate ComuniTate – SMIS 114112 GHIDUL SPECIFIC privind depunerea și selecția Strategiilor de Dezvoltare Locală Etapa a II-a mecanismului DLRC 54
4.2 Animarea partenerilor locali și mobilizarea/facilitarea persoanelor aflate în risc de sărăcie sau excluziune socială din teritoriul SDL 4.2.1 Animarea partenerilor locali ANEXA 13: Fișa postului și curriculum vitae al managerului GAL ANEXA 14: Documente suport privind conținutul și participarea la ședințele Comitetului Director GAL în care au fost abordate cele 5 teme obligatorii În decursul celor 2 luni de proiect au fost organizate o serie de evenimente de animare pentru a extinde structura GAL-ului și a Comitetului Director: au avut loc 5 întruniri publice în Lugoj, 1 întâlnire de lucru la inceputul proiectului la Primăria Lugoj, 2 worldcafe-uri organizate cu membri din toate cele 3 ZUM și observații, discuții în teren și telefonice în vederea dezoltării unei structuri incluzive și publicarea unui anunț de selecție pe pagina web a Municipiului Lugoj pentru noi entități care vor sa adere la această structură si un anunț pentru angajarea unui manager de GAL și asistent administrativ. Principalele acțiuni întreprinse: • Organizarea de întâlniri publice – au fost 3 întalniri în cele 3 ZUM la care au participat 204 persoane și 2 întruniri la Primărie (122 de persoane) după realizarea studiului de referință în care au fost discutate probleme și măsurile care se vor lua, precum și alocarea financiară (SDL) • Organizarea de focus grupuri – au fost 3 focus grupuri în teritoriu pentru identificarea de probleme și 2 focus grupuri la Primărie (unul în care s-a prezentat proiectul și au fost invitați membri ai comunității în GAL și unul în care s-au discutat măsurile și alocările financiare) • Organizarea a 2 cafenele publice - (world caffe), unul cu tineri de 15-29 ani si unul cu adulti 30+ani din fiecare ZUM si din celelalte zone distincte din teritoriul SDL (la care au participat inclusiv lideri din comunitate) pentru analiza subiectelor care reies din studiul de referinta. Acesta a fost un instrument prin care o experienţă punctuală şi individuală va deveni parte a ceea ce se numeşte „inteligenţă colectivă” și vom afla cum colaborează persoane care nu se cunosc, dar care exprimă nevoi similare. • Discuții în cadrul ședințelor de Consiliu local cu aleșii pentru a le aduce la cunoștință demersurile din proiect și să ofere recomandări, în calitate de lideri ai comunității locale. • Discuții cu oamenii din teritoriu ai experților din proiect, observații în teren, completarea de chestionare. Astfel, în data de 24.11.2017 au fost semnate actele de către noii membri ai Adunării Generale și Consiliului director, noua structură respectând următoarele principii: - încadrarea de parteneri din sectorul privat care pot sa sustina si cofinanteze proiectele si masurile legate de ocuparea 55 Dezvoltare locala plasata in responsabilitatea comunitatii din Muncipiul Lugoj, printr-o abordare integrata si multisectoriala – STRICT - STrategie ResponsabIlitate ComuniTate – SMIS 114112 GHIDUL SPECIFIC privind depunerea și selecția Strategiilor de Dezvoltare Locală Etapa a II-a mecanismului DLRC 55
fortei de munca; - are o structura decizionala care asigura echilibrul de gen si o reprezentare echitabila a grupurilor flinta vizate de SDL; - niciun partener sau grup (sector public, sector privat, societate civila, comunitate marginalizata) nu este majoritar; - va functiona în baza unor reguli care sa asigure un proces decizional nediscriminatoriu si transparent, precum si a unei proceduri de prevenire a riscului de apariflie a unui conflict de interese. Au fost transmise peste 15 cereri de adeziune, dar având în vedere faptul că trebuie respectate cerințețe Ghidului Solicitantului, nu am putut să alegem decât pe următorii: • Adunarea Generala este formată din următoarele entități: Sector public: Municipiul Lugoj, DASC LUGOJ, Casa de Cultura a Municipiului Lugoj; Sector privat: SC Think Development & Consultancy SRL, Magda Logistic S.R.L., Ausnit, Olariu Si Asociatii S.R.L., Tehnocer SRL; Societate civilă: Asociatia de Dezvoltare Comunitară în mediul Rural ARD, Biserica Creștină Baptistă “Pâinea Vieții”, Fundația Surorile de caritate “Ioana Antida”, Filiala Lugoj, Clubul sportiv al handicapaților fizic MARATON “93; Persoana fizica (Cetățeni de pe raza ZUM) Mocanu Mihaela (persoane aparținând minorității roma și femeie), Persoana fizica Alexandru Szilagy. • Comitetul Director extins este format din urmatoarele persoane: Sector public: Municipiul Lugoj, DASC LUGOJ; Sector privat: Magda Logistic S.R.L., Ausnit, Olariu Si Asociatii S.R.L.; Persoana fizica (Cetățeni de pe raza ZUM) Mocanu Mihaela (persoane aparținând minorității roma și femeie), Persoana fizica Alexandru Szilagy. Am ales aceste entități să facă parte din structura GAL din următoarele motive: - Persoanele fizice locuiesc in comunitatea marginalizată, fac parte din grupul țintă și cunosc problemele - Tehnocer SRL deține parte din locuințele din Herendești în administrare și are interesul de a rezolva problemele pe locuire - Magda Logistic S.R.L., Ausnit, Olariu Si Asociatii S.R.L., sunt implicați prin acțiunile de caritate pe care le fac in Herendești - Fundația Surorile de caritate “Ioana Antida”, Filiala Lugoj are sediul in Herendești și are în grijă copiii din acele gospodării - Clubul sportiv al handicapaților fizic MARATON “93 – sunt persoane cu dizbailități în toate zonele din Municipiul Lugoj iar ei pot da soluții practice în cadrul prigramelor care se vor deschide - DASC LUGOJ este un actor important prin angajațiii săi în identificarea persoanelor cu probleme din comunitate - Casa de Cultura a Municipiului Lugoj dorește să organizeze evenimente culurale în care să implice toată comunitatea
56 Dezvoltare locala plasata in responsabilitatea comunitatii din Muncipiul Lugoj, printr-o abordare integrata si multisectoriala – STRICT - STrategie ResponsabIlitate ComuniTate – SMIS 114112 GHIDUL SPECIFIC privind depunerea și selecția Strategiilor de Dezvoltare Locală Etapa a II-a mecanismului DLRC 56
Reprezentarea ZUM la nivelul CD – 33% - 2 Persoane fizice: Mocanu Mihaela (persoane aparținând minorității roma și femeie) și Alexandru Silagyi, care au adresa în ZUM 1 și ZUM 2 Reprezentarea ZUM la nivelul AGA – 38% - 2 persoane fizice (Mocanu Mihaela și Alexandru Silagyi), 1 societate privată (Tehnocer SRL); 2 organizații non guvernamentale (Biserica Creștină Baptistă “Pâinea Vieții”, Fundația Surorile de caritate “Ioana Antida”, Filiala Lugoj). 4.2.2 Mobilizarea/facilitarea persoanelor aflate în risc de sărăcie sau excluziune socială ANEXA 15: Fișa postului și curriculum vitae al facilitatorului comunitar, dacă a fost angajat un specialist, respectiv contractul pentru activitățile de facilitare comunitară, însoțit de acte doveditoare ale experienței relevante, dacă a fost contractată o firmă sau un ONG. ANEXA 16: Documente suport privind conținutul (minutele întâlnirilor) și participarea la întrunirile publice organizate în ZUM țintite de SDL. Conform studiului de referinta, au reieșit că există o serie de probleme la nivelul ZUM cu care se confruntă 414 persoane in risc de sărăcie sau excluziune socială , pe lângă care se aduagă și alte grupuri care au fost identificate și care vor beneficia de măsurile din SDL. Din punct de vedere al relațiilor din comunitate, observăm că sunt legături strânse între locuitorii acestor zone, aceștia ajutându-se financiar și materiale, iar în zona Herendești putem spune că este o locuire colectivă, nu individuală, prin prisma tipului de gospodării. În Măguri, având în vedere că sunt o comunitate romă, se subînțege că legăturile sunt mai strânse decât în alte comunități, prin cultură, obiceiuri și experința de viață. În Caștela, persoane din gospodăriile identificate ca fiind marginalizate nu întrețin legături strânse între ele. Privind relația comunității cu autoritățile locale, am observat că cetățenii nu sunt deloc satisfăcuți de activitatea autorităților în Herendești, deoarece nu au canalizare, apă curentă, încălzire, curent, iar autoritățile nu ii ajută nici cu locuințele pentru a deveni proprietari. În Măguri relațiile cu autoritățile sunt mai bune, fiind intermediate de către un lider local rom Ștefan Ioan, care este reprezentant al comunității în cadrul Consiliului local, fiind organizată o întâlnire lunară cu Primarul, în care comunitatea își exprimă cerințele și problemele. În cele 3 zone au existat intervenții în infrastructură prin fonduri proprii ale Primăriei, dar fondurile nu au fost suficiente pentru a rezolva toate problemele, astfel că relația s-a deteriorat în timp, comunitatea neînțelegând faptul că Primăria nu dispune de resurse suficiente. Dăm exemplu fondurile pe care Primăria le dă în comunitatea din Măguri pentru organizarea festivalului „Ruga copiilor romi” și Fundației „Ioana Antida” din Herendești pentru desfășurarea activităților zilnice. Se poate observa că presa locală nu oferă sprijin autorităților în demersurile pe care aceasta le face, deși a participat la întrunirile desfășurate prin proiect și au fost explicate de către echipa de proiect obiectivele GAL. Vă transmitem un link în care exmplificăm înțelegera presei locale asupra acestui proiect: http://lugojonline.ro/video-abandonati-si-umiliti-nevoiasii-lugojului-sunt-mintiti-
57 Dezvoltare locala plasata in responsabilitatea comunitatii din Muncipiul Lugoj, printr-o abordare integrata si multisectoriala – STRICT - STrategie ResponsabIlitate ComuniTate – SMIS 114112 GHIDUL SPECIFIC privind depunerea și selecția Strategiilor de Dezvoltare Locală Etapa a II-a mecanismului DLRC 57
cu-investitii-de-milioane-de-euro-locuitorii-din-herendesti-bocsei-l-au-taxat-dur-pe-primarul- boldea-care-le-promite-din-nou-conditii-d/.
În vederea mobilizării comunității au fost folosite și o serie de metode inovative: (1) organizarea de photovoice-uri și (2) kitul de activități pentru copii. Photovoice imbina o abordare la nivel de baza pentru fotografie si actiune sociala. Utilizand fotografiile realizate si selectate de participanti, respondentii pot reflecta si explora motivele, emotiile si experientele care au condus la alegerea acelor imagini. Aceasta metodologie este cea mai utila atunci cand este utilizata la front-end-ul unui proiect, precum si in timpul etapei de evaluare si analiza pentru a evalua succesul si validitatea. Motivele pentru care am folosit photovoice-uri 1. Ofera oamenilor o modalitate de a inregistra si de a reflecta punctele lor forte si provocari. 2. Promoveaza conversatia despre aspecte importante prin discutii de grup si fotografii. 3. Ofera posibilitatea de a folosi aparatele ca mijloc de inregistrare a conditiilor comunitare si de a deveni potentiali catalizatori pentru schimbari sociale.
Motivele pentru care am folosit kit-ul cu jocuri educative pentru copii in activitatea de animare a teritoriului a fost pentru a afla si parerea celor mici, acestia fiind mai sinceri uneori decat parintii lor. Am constatat ca in comunitate nu se stia despre acest tip de activitati inovative, astfel ca a fost o reala bucurie, mai ales pentru copii, sa stea de vorba la joaca și în același timp am identificato serie de probleme pe care nu le aflasem din cadrul chestionarelor/focus grupurilor sau întrunirilor. De asemenea, am avut la sediul GAL o cutie a comunității, dar sugestiile și reclamațiile au fost primite doar verbal, în cadrul întrunirilor.
Tabel 5. Evoluția numărului de membri ai Adunării Generale GAL Parteneri locali Număr membri Număr membri AGA la data AGA după înființării implementarea (29.09.2017) activităților de animare/mobilizare (29.11.2017) Autorităţi locale 1 1 Sector public 0 3 Sector privat 1 4 Societate civilă 1 4 Cetățeni de pe raza ZUM 2 2 Cetățeni de pe raza teritoriului SDL 2 2
58 Dezvoltare locala plasata in responsabilitatea comunitatii din Muncipiul Lugoj, printr-o abordare integrata si multisectoriala – STRICT - STrategie ResponsabIlitate ComuniTate – SMIS 114112 GHIDUL SPECIFIC privind depunerea și selecția Strategiilor de Dezvoltare Locală Etapa a II-a mecanismului DLRC 58
Persoane aparținând minorității roma 1 1 Tineri (16-29 ani) 0 0 Reprezentanţi ai grupului țintă (persoane aflate în risc de 0 0 sărăcie sau excluziune socială) Femei 1 1
5. Obiectivele SDL
Obiectivul general: Strategia de Dezvoltare a GAL Lugoj reprezintă instrumentul prin care se urmărește reducerea numărului de persoane aflate în risc de sărăcie sau excluziune socială în cele trei zone urbane marginalizate (ZUM 1- Herendești –Boceșei, ZUM 2- Maguri, ZUM 3 – Caștela- Balta Alba), identificate pe teritoriul municipiului Lugoj, alături de îmbunătățirea calității vieții acestora, creșterea coeziunii sociale, îmbunătățirea mediului de viață și creșterea economică în teritoriul SDL, plecând de la analiza socioeconomică a teritoriului, și de la nevoile de dezvoltare şi având drept cadru obiectivele și prioritățile de dezvoltare locală, domeniile de intervenție și obiectivele stabilite de Comisia Europeană prin Reg.(UE) 1033/2013 de stabilire a unor dispoziții comune si Reg. (UE) 1034 / 2013 privind FSE, precum şi în acord cu documentele programatice aplicabile și strategiile asumate la nivel national, regional. Realizarea Strategiei a avut la bază identificarea principalelor probleme și nevoi de dezvoltare identificate în teritoriu în urma acțiunilor de consultare și animare în care au fost implicați toți actorii cheie din teritoriu. Măsurile incluse în strategie se bazează pe o abordare integrată a nevoilor comunităților marginalizate din teritoriul SDL, sprijinul fiind direcționat pe mai multe sectoare relevante precum: infrastructură, mobilitate urbană, spații publice urbane, locuire, ocupare, educaţie, acces la servicii, comunitate şi imagine publică. În urma animării teritoriului și a studiilor realizate s-au identificat următoarele obiective specifice ale SDL: § (OS1) Obiectiv specific 1: Dezvoltarea infrastructurii de utilitate publică, și a spatiilor publice urbane în cadrul celor 3 ZUM-uri identificate la nivelul teritoriului SDL, in perioada 2018-2023 (INFRASTRUCTURA); § (OS2) Obiectiv specific 2: Îmbunătățirea condițiilor de locuire și asigurarea de asistență juridică pentru a reduce pericolul pe care locuirea precară îl reprezintă pentru siguranța familiilor din ZUM –urile identificate și pentru a facilita îmbunătățirea stării de sănătate și a capacității de învățare și ocupare a persoanelor din grupul țintă, în perioada 2018-2023 (LOCUIRE);
59 Dezvoltare locala plasata in responsabilitatea comunitatii din Muncipiul Lugoj, printr-o abordare integrata si multisectoriala – STRICT - STrategie ResponsabIlitate ComuniTate – SMIS 114112 GHIDUL SPECIFIC privind depunerea și selecția Strategiilor de Dezvoltare Locală Etapa a II-a mecanismului DLRC 59
§ (OS3) Obiectiv specific 3: Îmbunătățirea condițiilor de ocupare a persoanelor din cadrul celor 3 ZUM-uri, în perioada 2018-2023 (OCUPARE); § (OS4) Obiectiv specific 4: Dezvoltarea infrastructurii educationale și creșterea accesului si participarii la educatie a copiilor din cele 3 (EDUCATIE ȘI SĂNĂTATE); § (OS5) Obiectiv specific 5: Dezvoltarea infrastructurii de sănătate și asigurarea serviciilor sociale necesare comunității marginalizate din cadrul celor 3 ZUM-uri, în perioada 2018- 2023 (EDUCATIE ȘI SĂNĂTATE); § (OS6) Obiectiv specific 6. Interventii în domeniul combaterii discriminării și promovării multiculturalismului, în perioada 2018-2023 (ÎNTĂRIREA COMUNITĂȚII). Pentru fiecare dintre obiectivele specific SDL s-au creat măsuri de finanțare specifice pentru care s- au alocat resurse financiare în baza bugetului disponibil, conform ierarhizării acestora și în funcție de impactul implementării măsurii în teritoriu. Alocarea financiară pentru fiecare măsură este prezentată în Planul de finanțare. Caracterul integrat și inovator al strategiei este redat de specificul măsurilor de finanțare, ce răspund problematicii identificate la nivelul comunitățiilor marginalizate din cele 3 ZUM-uri fiind adaptate nevoilor identificate în teritoriu. Totodată inițiativele propuse vor facilita implementarea proiectelor cu o abordare inovativă multisectorială și transversală, pentru a sprijini nevoile comunității marginalizate din cele 3 ZUM-uri și a îndeplini obiectivele Strategiei de Dezvoltare Locală dar și ale Strategiilor locale, județene, regionale, naționale și europene. Inovarea este unul dintre elementele principale ale Strategiei, prin urmare se vor încuraja proiectele inovative ce sunt în acord cu obiectivele din Regulamentele Europene. Caracterul integrat este redat de sinergia măsurilor de finanțare din cadrul SDL. Prioritățile de dezvoltare identificate sunt corelate cu obiectivele de dezvoltare regională, cu prioritățile de dezvoltare locală și respectiv cu domeniile de intervenție stabilite de Comisia Europeană în cadrul Reg. UE nr. 1033/2013 și Reg. (UE) 1034 / 2013 privind FSE.
Obiectivele specifice, vor fi îndeplinite până în anul 2023, ca și delimitare în timp, fiind identificate în baza unui larg proces consultativ, pornind de la analiza de nevoi și evaluarea problemelor și resurselor sociale, economice și de mediu din teritoriu. Abordarea a fost una integrată, centrată pe problemele ce trebuie soluționate, dar având în vedere și atuurile existente ale zonei, prin folosirea unui mix de metode, atat cantitative, cat si calitative, pentru a avea acces la o varietate de experiențe, atitudini si percepții cu privire la zonele investigate. Obiectivele SDL sunt în concordanta cu Strategia de Dezvoltare Locala a municipiului Lugoj, prin direcțiile de acțiune, prioritățile comune care duc spre îndeplinirea acelorași obiective și anume îmbunătățirea continuă a calității vieții și a bunăstării generațiilor prezente și viitoare, printr-o abordare integrata a problemelor de la nivelul comunității. Obiectivele SDL sunt în concordanță cu obiectivele stabilite în STRATEGIA DE DEZVOLTARE A MUNICIPIULUI LUGOJ PENTRU PERIOADA 2016-2020 după cum urmează:
60 Dezvoltare locala plasata in responsabilitatea comunitatii din Muncipiul Lugoj, printr-o abordare integrata si multisectoriala – STRICT - STrategie ResponsabIlitate ComuniTate – SMIS 114112 GHIDUL SPECIFIC privind depunerea și selecția Strategiilor de Dezvoltare Locală Etapa a II-a mecanismului DLRC 60
§ OS1 al SDL (INFRASTRUCTURĂ) este complementar cu Obiectivul Strategic 1: Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii edilitare şi a infrastructurii de mediu, Obiectivul Specific 2 - Modernizarea infrastructurii rutiere, extindere și modernizare iluminat public, Măsura 1- Măsura 1: Modernizarea infrastructurii stradale şi a spaţiilor pietonale și Măsura 2: Modernizarea iluminatului public, precum și Obiectivului Specific 3 – Modernizarea infrastructurii de mediu, Măsura 1- Modernizarea rețelei de apă; § OS2 al SDL (LOCUIRE) este complementar Obiectivului strategic nr.4 – Îmbunătățirea condițiilor sociale și de sănătate; § OS3 al SDL (OCUPARE) este complementar Obiectivului Strategic nr. 2 – Sprijinirea creșterii economice și a afacerilor cu resurse locale, Obiectivul Specific 1: Sprijinirea întreprinzătorilor locali și încurajarea investițiilor, Măsura 1: Sprijinirea investitorilor locali, oferirea de facilități și servicii pentru aceștia și Obiectivul Specific 2: Sprijinirea dezvoltării ramurilor economice prietenoase mediului, Masura 1: Sprijinirea și încurajarea înființării de IMM-uri în domeniul IT, cercetării și tehnologiei de vârf precum și ramurilor economice prietenoase mediului; § OS4 al SDL (EDUCAŢIE și SĂNĂTATE) este complementar cu Obiectivul Strategic nr. 5: Dezvoltarea vieții culturale, reabilitarea patrimoniului edilitar cultural și dezvoltarea și modernizarea învățământului, Obiectivul Specific 2, Măsura 1 – Reabilitarea și modernizarea spațiilor de învățământ din oraș; § OS5 al SDL (EDUCAȚIE și SĂNĂTATE) este complementar cu Obiectivul Strategic nr. 4: Îmbunătățirea condițiilor sociale și de sănătate, Obiectivul Specific 1 - Creșterea calității serviciilor de sănătate publică şi asistenţă socială – integrarea socială pentru persoanele defavorizate, Măsura 1 – Creşterea calităţii actului de asistare socială şi a serviciului de asigurare a sănătăţii publice și Măsura 2 – Implicarea ONG-urilor în asistența socială și integrarea categoriilor defavorizate. § OS6 al SDL (COMUNITATE ŞI IMAGINE PUBLICĂ) este complementar Obiectivului Strategic nr. 4 Îmbunătățirea condițiilor sociale și de sănătate Strategia de Dezvoltare Locală răspunde priorității de dezvoltare 2 Dezvoltarea unei economii dinamice bazată pe creșterea productivității și antreprenoriat prin intermediul OS 3, priorității 4 Dezvoltarea capitalului uman și creșterea calității în sectoarele educație, sănptate și servicii sociale prin OS 3 și OS 4 și priorității 3 Îmbunătățirea accesibilității și mobilității într-o regiune conectată intern și internațional prin intermediul OS 1 din cadrul Strategiei pentru Dezvoltare Regională a regiunii Vest 2014-2020 . Obiectivele asumate prin SDL sunt în total acord cu politicile definite în Strategia Națională de Incluziune Socială și Reducere a Sărăciei pentru perioada 2015-2020 care îşi propun „ca toţi cetăţenii să aibă oportunităţi egale de a participa în societate, să fie apreciaţi şi valorizaţi, să trăiască în demnitate, iar nevoile lor elementare să fie satisfăcute şi diferenţele respectate.” Cele două strategii propun măsuri complementare privind incluziunea socială a
61 Dezvoltare locala plasata in responsabilitatea comunitatii din Muncipiul Lugoj, printr-o abordare integrata si multisectoriala – STRICT - STrategie ResponsabIlitate ComuniTate – SMIS 114112 GHIDUL SPECIFIC privind depunerea și selecția Strategiilor de Dezvoltare Locală Etapa a II-a mecanismului DLRC 61
grupurilor vulnerabile și reducerea numărului de persoane expuse riscului de sărăcie sau excluziune socială astfel încât să fie atinsă ținta asumată de Romania în vederea îndeplinirii obiectivelor Strategiei Europa 2020: “reducerea cu 20 de milioane a nr de cetăţeni europeni ameninţaţi de sărăcie şi excluziune social”. Strategia de Dezvoltare Locală va contribui la atingerea obiectivului O2.3 din Strategia Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă 2014-2020: „Creșterea participării persoanelor aparținând grupurilor vulnerabile pe piața muncii prin dezvoltarea de măsuri care să combine suportul social cu activarea”. Sprijinirea accesului și menținerii populației pe piața muncii din zonele marginalizate ale muncipiului Lugoj, inclusiv prin dezvoltarea antreprenoriatului în cadrul comunității din zona analizată (OS 3 al SDL) concomitent cu stimularea participării la programe de educație şi formare profesională (OS 3 al SDL) vor avea ca rezultat creșterea gradului de ocupare a persoanelor din grupurile vulnerabile în scopul reducerii riscului de sărăcie şi excluziune social. Asigurarea unor servicii suport pentru persoanele de etnie romă inactive pe piaţa muncii vor fi realizate prin eforturile conjugate ale tuturor instituțiilor cu atribuții in domeniu, în paralel cu asigurarea accesului la servicii de asistență socială în funcție de nevoile specifice ale persoanelor defavorizate, în special în comunităţile marginalizate. Ca urmare a ponderii însemnate pe care o are populaţia de etnie romă în totalul grupului ţintă vizat de SDL, obiectivele SDL se subscriu scopului şi obiectivelor Strategia Guvernului României de Incluziune a Cetățenilor Români aparținând Minorității Romilor 2012-2020 care îşi propune incluziunea socio–economică a cetățenilor români aparţinând minorităţii rome la un nivel similar cu cel al restului populaţiei şi asigurarea de şanse egale prin iniţierea şi implementarea unor politici şi programe publice în domenii precum: educaţia, formarea profesională şi ocuparea forţei de muncă, sănătatea, locuirea şi mica infrastructură, cultura, infrastructura socială, prevenirea şi combaterea discriminării. Totodată, similar cu Strategia Naţională, SDL urmăreşte implicarea autorităţilor publice, a romilor înşişi şi a societăţii civile în activităţi care vizează creşterea incluziunii socio-economice. Creşterea accesului populaţiei din comunităţile marginalizate la servicii medicale propus ca obiectiv în cadrul SDL răspunde în acelaşi timp Obiectivului OG.4. din Strategia Națională de Sănătate 2014-2020: “Asigurarea accesului echitabil la servicii de sănătate de calitate şi costeficace, în special la grupurile vulnerabile”, respectiv OS.4.1 “Dezvoltarea serviciilor de asistenţă comunitară, integrate şi comprehensive, destinate în principal populaţiei din mediul rural şi grupurilor vulnerabile inclusiv Roma”. În perioada de programare 2014-2020, potrivit Cadrului Strategic Comun, îmbunătăţirea accesului persoanelor vulnerabile la servicii de sănătate prin dezvoltarea unei infrastructuri sanitare adecvate şi prin creşterea calităţii serviciilor medicale este o prioritate. Se pune accent pe sporirea accesului la asistenţă medicală convenabilă, durabilă şi de înaltă calitate, în vederea reducerii inegalităţilor în materie de sănătate. În acest scop, sunt prioritizate investiţiile în infrastructura sanitară care contribuie la modernizarea, transformarea structurală şi viabilitatea sistemelor de sănătate, pentru îmbunătăţirea accesului la servicii sanitare şi reducerea inegalităţilor în materie de sănătate, cu o atenţie special acordată
62 Dezvoltare locala plasata in responsabilitatea comunitatii din Muncipiul Lugoj, printr-o abordare integrata si multisectoriala – STRICT - STrategie ResponsabIlitate ComuniTate – SMIS 114112 GHIDUL SPECIFIC privind depunerea și selecția Strategiilor de Dezvoltare Locală Etapa a II-a mecanismului DLRC 62
grupurilor marginalizate, precum romii şi persoanele expuse riscului şi a sărăciei. Având în vedere, pe de o parte ponderea mare a copiilor în totalul populaţiei marginalizate, iar pe de altă parte vulnerabilitatea acestei categorii de grup ţintă, în cadrul SDL au fost incluse măsuri special destinate rezolvării problemelor specifice cu care se confruntă în ceea ce priveşte condiţiile precare de locuire, participarea redusă la educaţie, riscul ridicat de abandon şcolar, accesul dificil la servicii medicale, lipsa locurilor de joacă, şa. Aceste măsuri vor contribui implicit la atingerea Obiectivului general 2 din cadrul Strategiei Națională pentru Protecția și Promovarea Drepturilor Copilului 2014-2020: “Respectarea drepturilor şi promovarea incluziunii sociale a copiilor aflaţi în situaţii vulnerabile” prin reducerea decalajului de oportunități dintre copiii romi și ne-romi şi creșterea accesului copiilor săraci la serviciile de bază. OS6 al SDL va fi atins prin intervenţii de sprijin care să încurajeze participarea la educaţia timpurie, la învăţământul primar şi secundar precum şi la programe de tip zone prioritare de educaţie, şcoală după şcoală şi programe de tip a doua şansă destinate tinerilor care au abondonat şcoala şi adulţilor care nu şi-au finalizat educaţia obligatorie. Măsurile propuse în SDL vor permite realizarea obiectivelor pe termen, mediu şi lung definite în Strategia Națională privind Reducerea Părăsirii Timpurii a Școlii, fiind relevante pentru trei din cei patru piloni strategici, respectiv Pilonul 1: Asigurarea accesului la educație și la o educație de calitate pentru toți copiii, Pilonul 2: Asigurarea finalizării învățământului obligatoriu de către toți copiii, Pilonul 3: Reintegrarea în sistemul de educație a persoanelor care au părăsit timpuriu școala ( OS 4 SDL). Una dintre principalele probleme cu care se confruntă populaţia cu vârstă de muncă din ZUM-uri este lipsa calificării şi/sau specializării acestora în acord cu cerinţele pieţii de muncă locale. “Dezvoltarea resurselor umane şi creşterea ocupării” (OS 3 al SDL) se va face prin programe de ucenicie la locul de muncă, stagii de practică, programe de formare profesională şi antreprenorială care fac parte din educaţia şi formarea adulţilor pe tot parcursul vieții. Participarea adulţilor din comunităţile marginalizate la aceste tipuri de programe va contribui la atingerea obiectivului strategic al României ca până în anul 2020 cel puţin 10% din populaţia adultă (cu vârste cuprinse între 25 şi 64 de ani) să participe la activităţi de învăţare pe tot parcursul vieţii. Având în vedere că persoanele cu dizabilităţi reprezintă unu dintre cele mai vulnerabile categorii de persoane aflate în risc de sărăcie sau excludere socială, măsurile propuse în cadrul SDL vizează acordarea de servicii sociale care să răspundă nevoilor specifice ale acestui grup ţintă: crearea condițiilor de acces pentru toate tipurile de servicii corespunzătoare nevoilor individuale ale persoanelor cu handicap, în cadrul unui centru social care oferă servicii inclusiv persoanelor cu handicap. SDL este complementară astfel Srategiei Naționale privind Incluziunea Socială a Persoanelor cu Dizabilități 2014-2020 care are ca și scop promovarea, protejarea şi asigurarea exercitării depline şi în condiţii de egalitate a tuturor drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului de către toate persoanele cu dizabilităţi, precum şi promovarea respectului pentru demnitatea lor intrinsecă.
63 Dezvoltare locala plasata in responsabilitatea comunitatii din Muncipiul Lugoj, printr-o abordare integrata si multisectoriala – STRICT - STrategie ResponsabIlitate ComuniTate – SMIS 114112 GHIDUL SPECIFIC privind depunerea și selecția Strategiilor de Dezvoltare Locală Etapa a II-a mecanismului DLRC 63
6. Planul de acțiune SDL În acest capitol sunt stabilite și operaționalizate măsurile necesare atingerii obiectivelor SDL, printr-un proces ”de jos în sus”. Planul de acțiune SDL nu înseamnă preselectarea proiectelor. 6.1 Ce măsuri sunt necesare 6.1.1 Sinteza problemelor și măsurilor necesare, grupurile țintă ANEXA 17: Identificarea și justificarea tipurilor de măsuri necesare pentru a rezolva principalele probleme din teritoriu. INFRASTRUCTURĂ Problema 1: Lipsa infrastructurii de apă uzată În ceea ce priveste infrastructura de apă uzată, locuitorii din ZUM 1 – Măguri și ZUM 2 – Herendești –Bocșei nu au acces la un sistem centralizat de canalizare a apelor uzate menajere. Apele uzate menajere sunt evacuate direct în sol, canalizarea- evacuarea apelor uzate menajere realizându-se în fose septice. Apele uzate se infiltrează în pânza freatică, producând efecte nefavorabile asupra calității solului și a sănătății oamenilor. De asemenea, pe timpul verii, mirosul în comunitate este insuportabil. În urma întâlnirilor avute cu comunitatea, aceștia si-au exprimat foarte clar dorința de a avea acces la un sistem centralizat de canalizare-evacuare. Inițiative anterioare au fost întreprinse de către Primăria municipiului Lugoj, în acest sens, în ZUM 3 – Caștela – Balta Lată, problema infrastructurii de apă și apă uzată a fost rezolvată, toti locuitorii din ZUM 3 fiind racordati la rețeaua principală de canalizare-evacuare. În ZUM 2 Herendești – Bocșei, Primăria a efectuat lucrările de aducere a conductei principale de evacuare a apelor menajare uzate în zona marginalizată, însă nu a reușit și racordarea locuitorilor din comunitate, în momentul de față există aproximativ 80 de gospodării care nu sunt branșate la sistemul centralizat de canalizare. Problema 2: Infrastructură electrică precară O problemă majoră identificată în comunitatea marginalizată, cu preponderență în ZUM 1 – Măguri este legată de infrastructura electrică precară. Membrii comunității acuză pene de curent frecvente, cu preponderență pe timpul iernii, fiind afectat atât sistemul de iluminat public cât si cel din interiorul gospodăriilor. Acest lucru se întâmplă datorită consumului de curent electric ridicat, mai ales în perioadele friguroase. Din interviurile avute cu membrii comunității a reieșit ca uneori durează și câteva zile până când problemele sunt remediate. Din discuțiile avute cu membrii instituționali a reieșit că aceste pene de curent se datorează infrastructurii electrice învechite. Reprezentații comunității și autoritățile publice au avut întrevederi multiple cu reprezentații furnizorilor de energie electrică, cu toate acestea, problemele nu s-au rezolvat. MOBILITATE URBANĂ ȘI LOCUIRE Problema 3 : Infrastructura rutieră precară – se va rezolva din fonduri de la bugetul local. Problema 4: Lipsa aleilor pietonale și a șanțurilor de evacuare a apei 64 Dezvoltare locala plasata in responsabilitatea comunitatii din Muncipiul Lugoj, printr-o abordare integrata si multisectoriala – STRICT - STrategie ResponsabIlitate ComuniTate – SMIS 114112 GHIDUL SPECIFIC privind depunerea și selecția Strategiilor de Dezvoltare Locală Etapa a II-a mecanismului DLRC 64
În ZUM 1 – Măguri și ZUM 2 - Heredenști Bocșei, o problemă foarte mare o reprezintă lipsa aleilor pietonale. In ZUM 1 situatia aleilor pietonale este precară, în timp ce în ZUM 2- Herendești Bocșei, acestea lipsesc cu desăvârșire. De asemenea, o mare problemă o reprezintă colectarea și evacuarea apelor de pe partea carosabilă, de-alungul străzii șanturile sunt practic nefuncționabile sau lipsesc, apa stagnează, neevacuându-se. Șanturile existente sunt preponderent din pământ, în mare parte fiind colmatate, înfundate și deteriorate. În perioadele foarte bogate în ploi abundente, inexistența aleilor pietonale și a șanțurilor de evacuare a apei duce la inundarea caselor și la înnoroierea zonei, mersul pe jos devenind aproape imposibil. Acest lucru îngreunează activitățile zilnice ale comunității, atât transportul copiilor la școală cât și transportul adulților la serviciu devenind greoi. In ZUM 1 – Măguri, acestă problemă a fost parțial rezolvată de către Autoritățile publice locale, cu toate acestea, lucrările sunt vechi și necesită îmbunătățiri. Problema 5: Condiții de locuire precare În urma activităților din teren s-a constatat că aceasta este una dintre cele mai mari probleme din cele 3 ZUM-uri, cu preponderență în ZUM 2 Herendești – Bocșei, unde peste 80 de familii locuiesc într-o fostă colonie, foste grajduri transformate în locuințe în care locuiesc aproximativ 273 de persoane. Toate aceste locuințe sunt în regim de închiriere (locatarii nu dețin acte de proprietate), fără sistem de canalizare și parțial fără rețea de alimentare cu apă, toate neracordate la rețeaua de gaze. În cele 80 de case locuiesc aproximativ 109 copii. În ZUM 1 - Măguri este o comunitate rurală formată din case, care au nevoie de reabilitare (zugrăvire, gard, acoperiș, pereți, igienizare etc), la fel și în ZUM 3 – Caștela-Balta Lată. În zona Herendești activează o serie de ONG-uri care sprijină comunitatea. Din 2015 și până în prezent acestea au reușit să mobileze aproximativ 20 de locuințe și să rezolve problema încălzirii prin dotarea acestora cu sobe. De asemenea, în momentul de față se încearcă renovarea locuințelor degradate ale persoanelor în vârstă, însă fondurile disponibile sunt insuficiente. Pentru cei cu posibilități materiale mai ridicate, primăria a acordat loturi pentru case. DEZVOLTAREA SPATIILOR PUBLICE URBANE Problema 6: Lipsa unor spații pentru desfășurarea activităților sociale, comunitare, culturale, agrement și sport. În momentul de față, pentru activități sociale, comunitare și culturale, există în cele trei ZUM o serie de clădiri pentru desfășurarea unor astfel de activități (cămin cultural în Măguri, în restul zonelor sunt clădiri în proprietate privată a unor ONG-uri), însă acestea sunt fie insuficiente și slab dotate, fie se află într-o stare avansată de degradare. În ceea ce privește activitățile sportive, în urma întâlnirilor avute pe teren s-a identificat o nevoie reală cu privire la existența unor spații pentru practicarea sportului. În momentul de față în niciuna dintre zonele vizate nu există în momentul de față infrastructura necesară practicării vreunui sport, iar problema a fost ridicată de
65 Dezvoltare locala plasata in responsabilitatea comunitatii din Muncipiul Lugoj, printr-o abordare integrata si multisectoriala – STRICT - STrategie ResponsabIlitate ComuniTate – SMIS 114112 GHIDUL SPECIFIC privind depunerea și selecția Strategiilor de Dezvoltare Locală Etapa a II-a mecanismului DLRC 65
către reprezentanții persoanelor cu handicap, nefind nicio structură sau personal calificat pentru ameliorarea problemelor lor. Primăria a amenajat prin intermediul unui proiect un spațiu pentru activități sociale în localitatea Măguri, însă în momentul de față acesta nu este dotat corespunzător și nu mai răspunde nevoilor comunității. Menționăm că Măguri este o comunitate de romi muzicanți, care cântă la diverse evenimente și care doresc să își instruiască copii în acest domeniu de activitate. Problema 7: Lipsa spațiilor de joacă pentru copii Spațiile de joacă din cele 3 zone sunt dotate necorespunzător, cu echipamente vechi și nefuncționale, fiind un real pericol pentru copiii din zonă. În urma întrunirilor avute cu cele 3 comunități s-a identificat o nevoie reală de îmbunătățire a spațiilor de joacă pentru copii, copiii neavând un spațiu amenajat corespunzător petrecându-și timpul liber în apropierea carosabilului, crescând astfel riscul de accidente. În ZUM 2 – Herendești-Bocșei, locul de joacă pentru copii este format din 2 tobogane, la 1 metru depărtare de șosea. În Caștela există un teren de fotbal, dar este folosit de persoane juridice care depozitează fier vechi. De asemenea, starea precară a echipamentelor existente în locurile de joacă în momentul de față reprezintă un real pericol pentru siguranța copiilor. Primăria a amenajat cu ani în urma o serie de spații de joacă pentru copiii în cele 3 ZUM-uri, însă în momentul de față echipamentele au fost fie furate, fie s-au deteriorat. OCUPARE Problema 8: Lipsa locurilor de muncă Un număr important de persoane din populația marginalizată apreciază că educația, vârsta, prezența copiilor minori în goposdărie care nu pot fi supravegheați de alți adulți, sănătatea, lipsa banilor, lipsa locurilor de muncă, salariile proaste sau distanța prea mare față de locul de muncă, reprezintă cei mai importanți factori care influențează asupra nepracticării meseriei dorite. O mare parte a locuitorilor din ZUM-uri nu sunt angajați și au șanse reduse să fie angajați pe piața muncii, în principal din cauza nivelului redus de educație și calificare, dar și din cauza condițiilor precare de locuire și a contextului general. O altă problemă o reprezintă salariile mici oferite de angajatorii din zonă. În momentul de față, o parte din locuitorii din ZUM 2 – Herendești –Bocșei sunt angajati în cadrul unei firme din zonă, însă marea majoritate sunt muncitori necalificați. Problema 9: Infrastructură educațională slab dezvoltată Școlile frecventate de către copiii din ZUM 1 și ZUM 2 au nevoie de reparații, de reabilitare și modernizare. Terenurile de sport nu sunt practicabile, iar dotarile și laboratoarele din cadrul școlilor sunt practic inexistente. De asemenea, numărul de săli de clasă existente nu sunt suficiente pentru toți copiii înscriși la curs. In unele școli inclusiv apa potabilă reprezintă o problemă. Primăria a alocat bani pentru mici reparații însă nu suficient în comparație cu nevoile existente. Nu s-a identificat nevoia de contruire a unor clădiri noi, ci doar reabilitarea și dotarea celor existente.
66 Dezvoltare locala plasata in responsabilitatea comunitatii din Muncipiul Lugoj, printr-o abordare integrata si multisectoriala – STRICT - STrategie ResponsabIlitate ComuniTate – SMIS 114112 GHIDUL SPECIFIC privind depunerea și selecția Strategiilor de Dezvoltare Locală Etapa a II-a mecanismului DLRC 66
Problema 10 – Acces redus la educație și risc mare de abandon școlar în rândul copiilor și tinerilor În cele 3 ZUM-uri, riscul de abandon școlar este unul ridicat. Mediul de acasă nu încurajează participarea școlară. Copiilor nu le oferit un exemplu în familie în vederea continuării studiilor. Riscul de abandon școlar este în primul rând cauzat de lipsurile materiale ale familiilor care trebuie să susțină financiar copiii. În plus, condițiile de locuire precară, lipsa igienei personale crește riscul de abandon școlar. Primăria a intervenit în zonă, asigurând transportul gratuit al copiilor din ZUM către Școală, însă acesta nu se face cu mijloace de transport dedicate, ci în mijloacele de transport destinate transportului public, motiv pentru care, în orele de vârf acestea sunt foarte aglomerate. De asemenea, au fost intervenții și din partea ONG-urilor și Fundațiilor din zonă pentru dotarea cu rechizite școlare. ACCES LA SERVICII Problema 11 – Lipsa unui Centru comunitar integrat medico social În momentul de fața, pe teritoriul celor 3 ZUM-uri nu există un centru medico-social integrat, deși nevoile comunității sunt mai mult decât evidente. 62% dintre persoanele chestionate pe raza ZUM n-au primit niciodată servicii de consiliere pentru depășirea problemelor din partea autorităților, în timp ce un număr foarte mare de respondenți consideră ca administratia publică ar trebui să se implice mai mult în asigurarea serviciilor medicale de baza gratuite. De asemnea, 42% dintre respondenți consideră oportună existența unei cantine sociale în zonă. În ZUM 3 – Caștela – Balta Lată, Primăria a demarat în urma cu mai mulți ani construcția unei gradinițe, construcție care însă nu s-a finalizat, fiind construit doar parterul, fără acoperiș. Clădirea este abandonata și prezintă risc major de degradare. În urma discuțiilor avute cu comunitatea și cu autoritățile am ajuns la concluzia că acesta este locul cel mai propice pentru construcția acestui Centru Medico-social. În acest fel salvam de la distrugere investiția făcută deja de către primărie, înfrumusețăm zona și asigurăm și toate serviciile socio-medicale atât de necesare comunității. Problema 12: Acces scăzut la servicii socio-medicale Membrii comunităţii au acces redus la servicii sociale și medicale. Lipsa unor centre socio – medicale în care se pot desfășura diverse activități educaționale pentru copii, servicii personalizate de ocupare, servicii socio – medicale, contribuie și mai mult la marginalizarea comunității. În momentul de față, în ZUM 2 – Herendești –Bocșei există Centrul ”Sf. Ioana Antida” întreținut de Fundația Surorilor de Caritate ”Sfânta Ioana Antida” cu sprijinul primăriei. În cadrul acestui centru, părinții care lucrează își pot lăsa copiii, aceștia beneficiind de activități educaționale, recreative și de socializare, orientare școlară precum și o masă caldă. Din pacate, in momentul de față Centrul are o capacitate mică și resurse financiare și materiale insuficiente, putând asigura servicii educaționale și sociale doar pentru 30 de copii, în condițiile în care în ZUM există aproximativ 109 copii. De asemenea, tot în aceeși zonă funcționează și Fundația ”Pâinea Vieții”, care a pus la dispoziția comunității acces la dușuri si un loc dotat cu mașini de spălat. Însă acestea sunt
67 Dezvoltare locala plasata in responsabilitatea comunitatii din Muncipiul Lugoj, printr-o abordare integrata si multisectoriala – STRICT - STrategie ResponsabIlitate ComuniTate – SMIS 114112 GHIDUL SPECIFIC privind depunerea și selecția Strategiilor de Dezvoltare Locală Etapa a II-a mecanismului DLRC 67
insuficiente. În niciun ZUM 1 nu există un dispensar medical dotat corespunzător, medic de familie cu cabinet în comunitate, cabinet stomatologic, toți locuitorii fiind obligați să se deplasseze cel puțin 2 km până la cel mai apropiat punct medical. Odată cu construirea unui centru integrat, ar avea acces toate persoanelor din Municipiul Lugoj la servicii localizate în aceeași clădire, fără a mai fi nevoiți să tranziteze orașul. COMUNITATE ȘI IMAGINE PUBLICĂ Problema 13 – Imaginea negativă a zonei și lipsa implicării comunității Percepţia generală asupra celor 3 ZUM-uri este una negativă. Populația zonelor analizate, cu precădere populația de etnie romă resimte sentimentul de discriminare cu precădere în școli/gradinite și în momentul angajării. În momentul de față se organizează o serie de evenimente culturale în vederea combaterii discriminării si promovării multiculturalismului, in special în ZUM 1-Măguri. Anual, cu sprijinul autorităților publice se organizează Festivalul National ”Ruga Copiilor Romi”, acesta fiind unicul festival din țară care se adresează numai copiilor de etnie romă, anul acesta fiind cea de-a XIX –a ediție. Acest eveniment se desfășoară în aer liber și depinde doar de fondurile alocate de primărie.
6.1.2 Corelarea cu documentațiile strategice, inclusiv cu Planul de Mobilitate Urbană Măsurile propuse în Strategia de Dezvoltare Locală sunt complementare și contribuie la obiectivele stabilite de următoarele strategii: 1. Strategia de Dezvoltare a Regiunii Vest 2014-2020; 2. Strategia de Dezvoltare a județului Timiș 2014-2020; 3. Strategia de Dezvoltare Locală a Municipiului Lugoj 2016 – 2020; 4. Planul de Mobilitate Urbană a Municipiului Lugoj 2016-2030. Municipiul Lugoj a elaborat și aprobat în luna decembrie 2016 Planul de Mobilitate Urbană Durabilă a Municipiului Lugoj 2016-2030 ce are ca scop principal crearea și dezvoltarea unui sistem de transport durabil, care să corespundă așteptărilor și nevoilor de mobilitate și accesibilitate a cetățenilor și mărfurilor, în cadrul unui mediu urban atractiv, sănătos și prietenos cu mediul. Prin implementarea măsurii M2.1 Dezvoltarea mobilității urbane – Amenajarea spațiilor pietonale, SDL este în concordanță cu Obiectivul operațional 5 – Valorificarea potențialului urban prin amenajarea de spații pietonale și de promenadă, din cadrul PMUD 2014-2030 al municipiului Lugoj. De asemenea, măsurile prevăzute în cadrul SDL sunt în concordanță cu obiectivele și măsurile Strategiei de Dezvoltare Locală a Municipiului Lugoj 2016-2020 după cum urmează: - M1.1 este în concordanță cu Obiectivul Strategic nr. 1, respectiv Dezvoltarea și modernizarea infrastructurii edilitare și a infrastructurii de mediu și complementară Măsurii 1: Modernizarea rețelei de apă;
68 Dezvoltare locala plasata in responsabilitatea comunitatii din Muncipiul Lugoj, printr-o abordare integrata si multisectoriala – STRICT - STrategie ResponsabIlitate ComuniTate – SMIS 114112 GHIDUL SPECIFIC privind depunerea și selecția Strategiilor de Dezvoltare Locală Etapa a II-a mecanismului DLRC 68
- M1.2 este în concordanță cu Obiectivul Strategic nr. 1, respectiv Dezvoltarea și modernizarea infrastructurii edilitare și a infrastructurii de mediu , măsura 2: Îmbunătățirea eficienței energetice; - M1.4 este în concordanță cu Obiectivul Strategic nr. 1, respectiv Dezvoltarea și modernizarea infrastructurii edilitare și a infrastructurii de mediu, măsura 1: Modernizarea infrastructurii stradale şi a spaţiilor pietonale din cadrul Strategie de Dezvoltare Locală a Municipiului Lugoj 2016-2020; - M3.1 Dezvoltarea spațiilor urbane din cadrul SDL este complementară Măsurii 1 – Activități de sport și agrement; - Măsurile M2.2 și M2.3 sunt în concordanță cu Obiectivul Strategic nr. 4 :Îmbunătățirea condițiilor sociale și de sănătate - Măsurile M4.1 și M4.2 sunt în concordanță cu Obiectivul Strategic nr. 2 Sprijinirea creşterii economice şi a afacerilor cu resurse locale și complementare Măsurii 1 Sprijinirea investitorilor locali, oferirea de facilități și servicii pentru aceștia; - M5.1 și M5.2 sunt complementare cu Obiectivul Strategic nr. 5 Dezvoltarea vieţii culturale, reabilitarea patrimoniului edilitar cultural și dezvoltarea și modernizarea învățământului și complementare cu Măsura 1 - Reabilitarea și modernizarea spațiilor de învăţământ din oraș. Măsurile M6.1, M6.2 și M7.1 sunt în concordanță cu Obiectivul Strategic nr. 4:Îmbunătățirea condițiilor sociale și de sănătate - și complementare măsurilor: Măsura 1 – Creșterea calității actului de asistare socială și a serviciului de asigurare a sănătății publice și Măsura 2 – Implicarea ONG-urilor în asistența socială și integrarea categoriilor defavorizate
6.1.3 Contribuţia măsurilor la temele secundare FSE Toate măsurile prevăzute în cadrul SDL contribuie la următoarele teme secundare FSE, după cum urmează: a) sprijinirea tranziţiei către o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon şi eficienţă din punct de vedere al utilizării resurselor M1.1, M1.2, M2.1, M3.1: Toate lucrările de infrastructură vor fi realizate respectând standardele privind eficienţa energetică. Potențialii beneficiari vor fi sprijiniți ca în cadrul proiectelor să utilizeze soluții care conduc la eficientizarea consumului de energie. În cadrul procesului de proiectare se impune luarea în considerare de materiale eficiente energetic, care asigură un impact minim asupra mediului M2.2, M2.3: Potențialii beneficiari sunt sprijiniți ca în cadrul proiectelor să utilizeze soluții care conduc la eficientizarea consumului de energie. Reducerea consumului de energie prin măsuri de eficientizare a consumului și prin utilizarea cât mai largă a energiei din surse regenerabile
69 Dezvoltare locala plasata in responsabilitatea comunitatii din Muncipiul Lugoj, printr-o abordare integrata si multisectoriala – STRICT - STrategie ResponsabIlitate ComuniTate – SMIS 114112 GHIDUL SPECIFIC privind depunerea și selecția Strategiilor de Dezvoltare Locală Etapa a II-a mecanismului DLRC 69
reprezintă o bună condiție pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră. În cadrul procesului de proiectare trebuie luate în considerare materiale care asigură impactul minim asupra mediului. b) inovare socială M1.1, M1.2, M2.1, M3.1: In momentul demarării elaborării proiectelor, potențialii beneficiari vor fi încurajați să folosească în vederea realizării lucrărilor angajați din ZUM-uri. De asemenea, se vor încuraja proiectele de instruire care vor avea drept scop formarea de personal calificat care să poată fi angajat de către cei care vor realiza aceste lucrări. M5.2 va promova metode inovative de prevenire a abandonului şcolar: copiii vor primi sprijin la pregătirea temelor, vor participa la activităţi extra-curriculare şi vor beneficia de servicii de de asistenţă socială, psihologică şi juridică. Pentru familii vor fi organizate periodic întâlniri de informare cu privire la importanţa educaţiei şi la parcursul şcolar al copiilor. M6.1 și M6.2: Centrul comunitar integrează mai multe activități ale ONG-urilor, ale organizațiilor societății civile, asigurând infrastructura necesară desfășurării activităților. Caracterul inovator al măsurii este definit de incubarea organizațiilor societății civile în centre de resurse ce va avea ca și rezultat încurajarea creșterii gradului de încredere în teritoriul societății civile dar și a autorităților locale oferind un real suport de dezvoltare. În activitatea de monitorizare, este prevăzută ca metodă participativa Mesajul cetățeanului. c) Nediscriminare Proiectele implementate în cadrul acestor măsuri vor integra si respecta masuri clare de prevenirea a tuturor formelor de discriminare pe baza de rasa, nationalitate, etnie, limba, religie, categ. soc, convingeri, sex, orientare sexuala, varsta, handicap, infectare HIV, apartenenta la o categ-defavorizata, si orice alt criteriu cu scop sau efect de restrang, inlaturarea recunoasterii, folosintei sau exercitarii, in conditii de egalitate, a drepturilor si libertatilor fundamentale recunoscute de lege, in domeniul politic, ec., social si cultural sau in orice alt aspect vietii publice. Acţiunile integrate ţintite către combaterea sărăciei la nivelul comunităţilor marginalizate vor fi susţinute prin campanii de conştientizare şi acţiunile specifice pentru creşterea responsabilităţii sociale şi promovarea iniţiativelor de voluntariat şi a incluziunii active, pentru combaterea tutror formelor de discriminare şi promovarea egalităţii de şanse. Acțiunile care vizează creșterea incluziunii sociale a grupurilor vulnerabile, prin promovarea de proiecte integrate (cuprinzând servicii educaționale, sociale, medicale, de locuire etc.) se adresează în mod direct nevoilor specifice ale persoanelor din aceste grupuri, contribuind la o mai bună inserție socio-profesională a acestor persoane și protejarea acestora împotriva discriminării și a abuzurilor la care acestea sunt supuse. Campaniile de conştientizare și acțiunile specifice pentru creșterea responsabilității
70 Dezvoltare locala plasata in responsabilitatea comunitatii din Muncipiul Lugoj, printr-o abordare integrata si multisectoriala – STRICT - STrategie ResponsabIlitate ComuniTate – SMIS 114112 GHIDUL SPECIFIC privind depunerea și selecția Strategiilor de Dezvoltare Locală Etapa a II-a mecanismului DLRC 70
sociale și promovarea incluziunii active vor contribui la combaterea tuturor formelor de discriminare, inclusiv a celor pe bază de gen.
6.1.4 Contribuţia măsurilor la temele orizontale Măsurile din SDL care contribuie la temele orizontale: 1) dezvoltare durabilă: SDL are la bază respectarea principiului dezvoltării durabile a comunităţii marginalizate prin urmărirea unui echilibru între aspectele legate de mediu, coeziune socială şi creştere economică. Vor fi implementate măsuri integrate privind îmbunătățirea regenerării fizice, economice și sociale a zonelor marginalizate ce vor contribui la promovarea coeziunii sociale prin îmbunătățirea mediului construit și prin activități complexe care vizează ocuparea forței de muncă, creșterea educației, îmbunătățirea asistenței medicale și a serviciilor sociale, dezvoltare comunitară și siguranță publică. Abordarea integrată va contribui la ameliorarea stării de sănătate a populaţiei, la dezvoltarea comunitară, la integrarea socio-profesională şi culturală a comunităţilor defavorizate. Pentru îmbunătăţirea calității mediului înconjurător, în cadrul SDL au fost prevăzute: ü măsuri specifice de reabilitare a spaţiilor publice urbane din cadrul ZUM-urilor, cum ar fi: ecologizarea/salubrizarea/igienizarea zonei şi amenajarea spaţiilor verzi; construirea de spații urbane de recreere şi petrecere a timpului liber pentru comunitate, dar şi pentru restul oraşului; amenajare spaţiu de joacă pentru copii, care să fie accesat de toată comunitatea; ü eficientizarea energetică; ü campanii de constientizare şi educare a populaţiei cu privire la protecţia mediului şi a unui mod de viaţă sănătos, ceea ce va contribui la integrarea socială a grupurilor vulnerabile. 2) egalitate de şanse, non-discriminare, egalitate între femei şi bărbaţi Toate intervenţiile propuse în cadrul SDL promovează egalitatea de şanse, combaterea discriminării pe criterii de origine rasială sau etnică, religie sau credinţă, handicap, vârstă sau orientare sexuală şi a dificultăţilor de acces de orice tip şi asigurarea accesului egal la serviciile de interes general: ü intervenţiile în domeniul educaţiei vor contribui la asigurarea egalităţii de şanse în ceea ce priveşte participarea la educaţie (pre)şcolară pentru copiii din zonele marginalizate. ü reîntoarcerea în sistemul de educaţie al adulţilor care nu şi-au finalizat studiile minime şi participarea la programe de formare profesională reduc riscul de discriminare şi excludere socială şi îmbunătăţesc şansele de angajare a adulţilor cu vârsta de muncă; ü măsurile în domeniul ocupării forţei de muncă vor încuraja integrarea pe piaţa muncii a femeilor şi a persoanelor cu vârsta de peste 45 de ani, având în vedere nivelul mai ridicat al şomajului în rîndul acestor categorii de populaţie. Acțiunile vizate de SDL includ măsuri de acompaniere şi de acordare de sprijin financiar astfel încât să faciliteze integrarea socio-economică, intervențiile fiind orientate către creșterea ocupării,
71 Dezvoltare locala plasata in responsabilitatea comunitatii din Muncipiul Lugoj, printr-o abordare integrata si multisectoriala – STRICT - STrategie ResponsabIlitate ComuniTate – SMIS 114112 GHIDUL SPECIFIC privind depunerea și selecția Strategiilor de Dezvoltare Locală Etapa a II-a mecanismului DLRC 71
promovarea incluziunii sociale și îmbunătățirea nivelului de educație și competențe și au în vedere minimizarea efectelor negative ale factorilor externi, care duc la persistența inegalităților. 6.1.5 Combaterea segregării rezidențiale Teritoriul ZUM este format dintr-un sat apartinator situat la aproximativ 7km de municipiul Lugoj și două cartiere, o fostă colonie de muncitori și un cartier marginalizat. Fiind cartiere marginase, in zona exista o discrepanță în modul de dezvoltare a infrastructurii. Din cauza unor factori precum amplasarea geografică periferică în cadrul orașului, infrastructura rutieră deteriorată, lipsa/insuficiența mijloacelor de transport în comun, ZUM-urile din municipiul Lugoj sunt separate de restul comunității fiind afectate de segregarea rezidențială. Îmbunătățirea infrastructurii este principala măsură din SDL care va contribui la combaterea segregării rezidențiale a comunităților defavorizate prin creșterea accesibilității și mobilității locuitorilor din zonele izolate către instituțiile publice și de interes din zona centrală, dar mai ales către activități educative, culturale și recreative, centre sociale, unități medicale, unități de învățământ. Investițiile propuse în amenajarea spațiului urban degradat, ecologizarea/salubrizarea/igienizarea zonelor defavorizate și reabilitarea locuințelor vor contribui la schimbarea imaginii negative a zonelor. Alte măsuri “hard” care vor avea ca efect combaterea segregării rezidențiale sunt: amenajarea de spaţii de joacă pentru copii, dotare infrastructura educațională, crearea unui centru multifunctional comunitar care va gazdui servicii culturale, agrement si sport, sociale, construirea de spații urbane de recreere şi petrecere a timpului liber pentru comunitate, dar şi pentru restul oraşului. Măsurile „hard” sunt acompaniate intr-o abordare integrată de măsuri de tip soft: suport în găsirea unui loc de muncă, care să permită ieșirea din sărăcie și risc de excluziune socială, programe de educație și responsabilizare a locuitorilor pentru păstrarea curăţeniei în zonă şi utilizarea infrastructurii şi spaţiului public. Toate intervențiile „soft” propuse în SDL includ acțiuni de integrare în societate a persoanelor din grupurile vulnerabile și de schimbare a atitudinii comunității. Vor fi realizate campanii de informare care vizează desegregarea şcolară, programe de instruire a diriginţilor claselor gimnaziale pentru dezvoltarea abilităţilor de a promova diversitatea şi incluziunea copiilor marginalizaţi, campanii de combatere a discriminării la locul de muncă și la angajare. Anual vor fi organizate ateliere de lucru în scopul de a schimba atitudinea socială privind grupurile marginalizate (cu accent pe persoanele de etnie romă), de a imbunătăţi competenţele şi modalităţile de abordare a acestora de către restul comunităţii şi de a combate stereotipurile şi prejudecăţile membrilor comunităţii, în vederea facilitării procesului de desegregare şi integrare a grupurilor marginalizate in societate. Vor fi organizate evenimente/manifestări cultural-artistice și ale valorilor interetnice comune – cu participarea persoanelor de etnie roma cu scopul de a promova intr-un mod interactiv principiul recunoasterii reciproce a valorilor diverselor culturi, inclusiv elementele culturii rome tradiționale, precum si promovarea unei imagini pozitive a persoanelor marginalizate social.
72 Dezvoltare locala plasata in responsabilitatea comunitatii din Muncipiul Lugoj, printr-o abordare integrata si multisectoriala – STRICT - STrategie ResponsabIlitate ComuniTate – SMIS 114112 GHIDUL SPECIFIC privind depunerea și selecția Strategiilor de Dezvoltare Locală Etapa a II-a mecanismului DLRC 72
6.1.6 Asigurarea sustenabilității intervenției DLRC
Planul de acțiune SDL include un set de activități de construire și întărire a comunității marginalizate, bazate pe participarea voluntară a rezidenților, respectiv: • Responsabilizarea cetăţenilor în ceea ce priveşte utilizarea infrastructurii şi spaţiului public prin întocmirea şi distribuirea de coduri de conduită în parcuri şi locuri de joacă pentru copii. Măsura contribuie la formarea unui comportament unitar, bazat pe respect reciproc și la crearea unor așteptări unitare privind comportamentul în comunitare, la responsabilizarea utilizării spațiilor publice și va fi aplicată prin implicarea rezidenților în distribuirea regulamentelor și urmărirea aplicării acestora. • Introducerea unui regulament de ordine interioară pentru locuințele renovate și locuințele sociale construite și monitorizarea respectării acestuia. Măsura contribuie la formarea unui comportament unitar, bazat pe respect reciproc și va fi aplicată prin implicarea rezidenților în distribuirea regulamentelor și urmărirea aplicării acestora. • Implicare activă și voluntariat al membrilor comunității în soluționarea problemelor cu care se confruntă comunitatea. Măsura contribuie la încurajarea rezidenților care formulează o problemă comunitară prin mijloacele de comunicare disponibile, de a se implica în soluționarea acesteia.
Implicarea sectorului privat este asigurată prin aplicarea măsurilor aferente obiectivului specific care vizează sectorul de ocupare, mediul privat fiind implicat în vederea derulării programelor de ucenicie la locul de muncă și / sau a programelor de stagii și motivat prin acordarea de subvenţii pentru angajatori care angajează persoane vulnerabile. Societatea civilă va fi implicată în derularea intervențiilor integrate prin implicarea în măsura de organizare anuală de ateliere de lucru în scopul de a schimba atitudinea socială privind grupurile marginalizate (cu accent pe persoanele de etnie romă), de a imbunătăţi competenţele şi modalităţile de abordare a acestora de către restul comunităţii şi de a combate stereotipurile şi prejudecăţile membrilor comunităţii.
Implicarea comunității marginalizate este asigurată pe tot parcursul proiectului, prin planificarea activităților cu caracter intangibil (soft), în special cele de dezvoltare comunitară, de-a lungul întregii perioade de implementare. Un alt element esențial care contribuie la asigurarea sustenabilității intervenției DLRC se referă la faptul că măsurile propuse vor fi integrate cu intervenții în domeniul combaterii discriminării și promovării multiculturalismului: campanii de informare şi conștientizare/ acțiuni specifice în domeniul combaterii discriminării și acțiuni de implicare activă și voluntariat al membrilor comunității în soluționarea problemelor cu care se confruntă comunitatea/ Acțiuni de facilitare și mediere pentru identificarea și consolidarea de
73 Dezvoltare locala plasata in responsabilitatea comunitatii din Muncipiul Lugoj, printr-o abordare integrata si multisectoriala – STRICT - STrategie ResponsabIlitate ComuniTate – SMIS 114112 GHIDUL SPECIFIC privind depunerea și selecția Strategiilor de Dezvoltare Locală Etapa a II-a mecanismului DLRC 73
parteneriate. În relație cu comunitatea marginalizată, va fi angajat un animator/facilitator, care este principalul responsabil de activitățile de mobilizare, organizare, facilitare de dezvoltare comunitară la nivelul teritoriului SDL, cu accent pe ZUM, o persoană capabil(ă) să înțeleagă, să comunice eficient, să mobilizeze și să ajute comunitatea să se organizeze. În atribuțiile aferente fișei postului, sunt incluse următoarele cerințe:
• Rolul de intermediar între actorii locali (autorități locale, ONG-uri, lideri comunitari etc.) care va sprijini incluziunea socială în vederea intensificării participării membrilor comunității la acțiuni de interes public la nivel local. • va ajuta oamenii să își dezvolte capacitatea de a acționa, în sensul că acesta: i. ajunge într-o comunitate, unde stabilește relații bune cu populația și liderii comunității; ii. favorizează participarea activă a tuturor membrilor; iii. facilitează alegerea și acordarea de sprijin de către comunitate liderilor (persoane resursă) pe care i-a ales, femei și bărbați; iv. susține formularea unor planuri simple de acțiune pentru atingerea obiectivelor strategiei; v. oferă sprijin motivațional și tehnic pentru acțiuni comunitare; vi. facilitează legătura dintre furnizorii de servicii și firmele locale; vii. adresează întrebările potrivite și ajută oamenii să își exprime ideile; viii. lasă membrii comunității să vină singuri cu idei și să ia decizii etc. • va lucra în permanență cu personalul GAL pentru a constitui/ adapta/organiza/ dezvolta GAL • va desfășura zilnic muncă de teren în teritoriul SDL, în strânsă legătură cu personalul responsabil al autorităților publice locale, cadrele didactice din școlile frecventate de copiii din ZUM, specialiști/furnizori de servicii în comunitate (de ex. expertul roma, asistentul medical comunitar, mediatorul școlar, reprezentantul Agenției Locale de Ocupare a Forței de Muncă etc.) și/sau întreprinderi sociale de inserție • va prezenta la fiecare ședință a C.D. al GAL, un raport al activităților, problemelor, ideilor și opiniilor din comunitatea marginalizată • se implica in mod direct in organizarea intalnirilor derulate in teritoriu.
6.2 Măsuri prioritare 6.2.1 Prioritizarea măsurilor
Comunitatea a fost implicată în stabilirea măsurilor prioritare în cadrul a 3 întruniri publice când s- a făcut o identificare a problemelor și s-a purtat un dialog deschis cu cei prezenți în vederea prioritizării necesităților și măsurilor (locuire și capital uman)- a se vedea Minutele de la primele 3 întruniri. 74 Dezvoltare locala plasata in responsabilitatea comunitatii din Muncipiul Lugoj, printr-o abordare integrata si multisectoriala – STRICT - STrategie ResponsabIlitate ComuniTate – SMIS 114112 GHIDUL SPECIFIC privind depunerea și selecția Strategiilor de Dezvoltare Locală Etapa a II-a mecanismului DLRC 74
Măsuri necesare pentru rezolvarea problemelor din ZUM
APL ZUM S.P & S.C 1 Dezvoltarea infrastructurii de apă uzată § § § 2 Dezvoltarea infrastructurii electrice § § § 3 Modernizarea infrastructurii rutiere § § § 4 Amenajarea zonelor verzi in zonele defavorizate § § § 5 Amenajare locuri de joacă pentru copii § § § 6 Asigurarea serviciilor de transport în comun § § § 7 Crearea de intreprinderi sociale § § § 8 Reabilitatea infrastructurii degradate de utilităţi § § § 9 Construire locuinte sociale § § § 10 Reabilitare locuinte sociale § § § 11 Amenajarea zonelor verzi din zonele defavorizate § § § 12 Construire/reabilitare modernizare clădiri pentru a găzdui diferite activități § § § sociale 13 Construirea de spații urbane de recreere şi petrecere a timpului § § § 14 Activități de informare și consiliere profesională § § § 15 Program de ecologizare/salubrizare/igienizare a zonelor marginalizate şi amenajare § § § de spaţii verzi 16 Activități de formare profesională § § § 17 Educare şi responsabilizare a cetăţenilor pentru păstrarea curăţeniei în zonă, § § § utilizarea infrastructurii şi spaţiului public 18 Reabilitarea şi modernizarea locuinţelor sociale existente § § § 19 Deratizari constante § § § 20 Securizarea locuinţelor sociale prin instalarea de sisteme de supraveghere si § § § montare interfoane 21 Regulament ordine interioară pentru locuințele renovate § § § 22 Campanii informare privind consumul de utiliăți § § § 23 Program de consiliere pentru beneficiarii locuințelor sociale § § § 24 Programe de ucenicie la locul de muncă § § § 25 Servicii de ocupare individualizate § § § 26 Subvenţii pentru angajatori § § § 27 Servicii personalizate pentru înființarea de afaceri și Subvenții pentru înființarea de § § § noi afaceri 28 Realizarea unui parteneriat cu AMOFM/ societate civilă pentru calificarea forţei de § § § 75 Dezvoltare locala plasata in responsabilitatea comunitatii din Muncipiul Lugoj, printr-o abordare integrata si multisectoriala – STRICT - STrategie ResponsabIlitate ComuniTate – SMIS 114112 GHIDUL SPECIFIC privind depunerea și selecția Strategiilor de Dezvoltare Locală Etapa a II-a mecanismului DLRC 75
muncă 29 Informarea grupului tinta intr-un ziar local/broșură cu distribuire gratuită § § § 30 Campanii de informare - integrarea persoanelor defavorizate şi combaterea § § § discriminării pe piaţa muncii 31 Îmbunătăţirea infrastructurii şi a serviciilor de educaţie ante și prepreşcolară § § § 32 Îmbunătăţirea infrastructurii şi a serviciilor de educaţie § § § 33 Asigurarea transportului gratuit la gradinita/şcoală § § § 34 Programe de tip zone prioritare de educație/ școală după școală § § § 35 Programe de tip a doua șansă pentru persoanele adulte § § § 36 Campanii informare privind desegregarea şcolară și combatere abandon şcolar § § § 37 Infiintare centru multifunctional în care se desfăşoară activităţi sociale, comunitare, § § § agrement, sport 38 Oferirea de servicii sociale, comunitare, agrement și sport, inclusiv pentru copii, § § § tineri, adulți/părinți etc. 39 Servicii sociale, comunitare, agrement și sport, pentru persoanele defavorizate § § § 40 Suport in vederea infiintarii unei asociatii § § § 41 Acordarea de asistență juridică pentru reglementarea actelor § § § 42 Evenimente/ manifestări cultural-artistice și ale valorilor interetnice comune § § § 43 Ședințe publice periodice pentru consultarea comunității § § § 44 Ateliere de lucru pentru a schimba atitudinea socială privind grupurile marginalizate § § § 45 Parteneriat cu mass media locală pentru construirea unui mesaj pozitiv despre zonă § § § 46 Program de instruire a diriginţilor pentru promovarea diversității şi incluziunea § § § copiilor marginalizaţi 47 Crearea unei aplicaţii software pentru semnalarea problemelor de către cetăţenii § § §
76 Dezvoltare locala plasata in responsabilitatea comunitatii din Muncipiul Lugoj, printr-o abordare integrata si multisectoriala – STRICT - STrategie ResponsabIlitate ComuniTate – SMIS 114112 GHIDUL SPECIFIC privind depunerea și selecția Strategiilor de Dezvoltare Locală Etapa a II-a mecanismului DLRC 76
Lista finală de măsuri prioritare si integrarea ZUM Obiectiv MĂSURA ZUM specific OS1 M1.1 Dezvoltarea infrastructurii de apă uzată ZUM 1, 2 OS1 M1.2 Dezvoltarea infrastructuriii electrice ZUM 1, 2 OS1 M1.3 Dezvoltarea mobilității urbane ZUM 1,2 OS1 M1.4 Dezvoltarea spatiilor publice urbane ZUM 1,2,3 OS2 M2.1 Construire / reabilitare / modernizare ZUM 1,2 locuințe sociale OS2 M2.2 Îmbunătățirea condițiilor de locuit ZUM 1,2,3 OS3 M3.1 Sprijin pentru accesul și menținerea pe piața ZUM 1,2,3 muncii OS3 M3.2 Susținerea antreprenoriatului în cadrul celor 3 ZUM 1,2,3 ZUM-uri, inclusiv a ocupării pe cont propriu OS4 M5.1 Dezvoltarea infrastructurii educaționale ZUM 1 OS4 M5.2 Creșterea accesului și participării la educație ZUM 1,2,3 OS5 M6.1 Dezvoltarea infrastructurii medico-sociale ZUM 1,2,3
OS5 M6.2 Sprijinirea dezvoltării / furnizării de servicii în ZUM 1,2,3 cadrul centrului comunitar integrat OS6 M7.1 Sprijinirea combaterii discriminării și ZUM 1,2,3 promovarea multiculturalismului
6.2.2 Abordarea integrată
Planul de acțiune cuprinde un set de măsuri prioritare pentru dezvoltare teritoriului SDL, respectiv pentru atingerea obiectivului general de reducere până în anul 2023 a numărului de persoane aflate în risc de sărăcie sau excluziune socială în zonele urbane marginalizate ale municipiului Tîrgu Mureş, alături de îmbunătățirea calității vieții, creșterea coeziunii sociale, îmbunătățirea mediului de viață și creșterea economică în teritoriul SDL. Pornind de la analiza nevoilor identificate la nivelul comunităților marginalizate, în urma unui larg proces consultativ de implicare a comunității, autorităților publice locale, reprezentanților 77 Dezvoltare locala plasata in responsabilitatea comunitatii din Muncipiul Lugoj, printr-o abordare integrata si multisectoriala – STRICT - STrategie ResponsabIlitate ComuniTate – SMIS 114112 GHIDUL SPECIFIC privind depunerea și selecția Strategiilor de Dezvoltare Locală Etapa a II-a mecanismului DLRC 77
societății civile și mediului privat în care au fost identificate și evaluate problemele și resursele umane, sociale, economice și de mediu din teritoriu, au fost stabilite obiectivele specifice și lista exhaustivă de măsuri pentru soluționarea problemelor. Din lista de măsuri prioritare, pentru fiecare obiectiv specific, Comitetul Directiv al GAL, în colaborare cu experții a stabilit Planul de acțiune al SDL, respectiv setul de măsuri care, implementate intr-o abordare integrată, să conducă la atingerea obiectivelor asumate în SDL. Planul de acțiune au un caracter integrat la nivelul teritoriului SDL, astfel: • măsurile propuse pentru rezolvarea unor probleme comune ale populației marginalizate vizează soluționarea nevoilor la nivelul tuturor zonelor SDL afectate, în funcție de gravitatea acestora. Ex. măsurile propuse pentru îmbunătățirea condițiilor de locuire (reabilitarea locuințelor existente) vizează populația din ZUM în care această problemă este considerată vitală. • acțiunile de amenajare a spațiilor publice degradate, inclusiv programele de ecologizare/salubrizare a zonelor cu participarea membrilor comunității se vor implementa la nivelul tuturor zonelor marginalizate, având în vedere că lipsa curățeniei este o problemă care afectează toate zonele marginalizate și contribuie la imaginea negativă a acestora. • măsurile propuse pentru îmbunătățirea nivelului de educație al populației, creșterea ratei de ocupare, creșterea accesului persoanelor defavorizate la servicii, reducerea discriminării și a fenomenului de segregare vizează populația de pe întreg teritoriu SDL afectată de sărăcie și risc de excluziune socială. Măsurile incluse în Planul de acțiune au un caracter multisectorial, contribuind concomitent la soluționarea mai multor nevoi cu care se confruntă grupul țintă: • modernizarea infrastructurii rutiere va permite facilitarea accesului în/din zonele marginalizate - Sector Infrastructură, dar în acelașă timp va contribui la îmbunătățirea accesului la infrastructura de educație (creșe, grădinițe/școală, after-school) și la reducerea abandonului școlar – Sector Educație; va permite accesul mai facil la locurile de muncă disponibile în sectorul 4; • măsurile privind amenajarea spațiilor publice degradate (zone verzi și terenuri abandonate, locuri de joacă, program ecologizare) contribuie atât la dezvoltarea funcțională a spațiilor publice – Sector Spații publice urbane, cât și la asigurarea unor spații de petrecere a timpului liber, și chiar la îmbunătățirea stării de sănătate a populației – Sector Acces la servicii, precum și la îmbunătățirea imaginii publice a zonelor marginalizate – Sector Comunitate; • măsurile privind dezvoltarea resurselor umane și sprijin în găsirea unui loc de muncă – Sector Ocupare, vor permite creșterea nivelului de trai și implicit a condițiilor de locuire – Sector Locuire, reducerea ratei de neparticipare școlară avînd în vedere că sărăcia este principala cauză a abandonului școlar – Sector Educație.
78 Dezvoltare locala plasata in responsabilitatea comunitatii din Muncipiul Lugoj, printr-o abordare integrata si multisectoriala – STRICT - STrategie ResponsabIlitate ComuniTate – SMIS 114112 GHIDUL SPECIFIC privind depunerea și selecția Strategiilor de Dezvoltare Locală Etapa a II-a mecanismului DLRC 78
• La atingerea obiectivului specific de îmbunătățire a imaginii publice a zonelor marginalizate - Sector Comunitate, vor contribui măsuri prioritare în rezolvarea unor probleme complementare: campaniile de informare și prevenire a desegregării școlare – Sector Educație, campaniile de conșientizare a desegregării ocupaționale – Sector Ocupațional, programe de educare şi responsabilizare a cetăţenilor în ceea ce priveşte păstrarea curăţeniei în zonă – Sector Spații publice urbane. Pentru soluționarea problemelor comunității vulnerabile, Planul de acțiune include intervenții complementare în infrastructura de tip FEDR și măsuri soft de tip FSE: • În scopul îmbunătățirii accesului la educație al populației defavorizate au fost incluse intervenții de îmbunătăţire a infrastructurii educaționale de tip FEDR: dotare infrastructura educațională, inclusiv a scolilor speciale și măsuri soft de tip FSE - acţiuni integrate în domeniul educaţiei şi combaterii discriminării: sprijin pentru participarea la educație timpurie și învățământ școlar, programe de tip zone prioritare de educație/ școală după școală, cursuri de alfabetizare şi programe de tip a doua șansă pentru persoanele adulte, campanii de informare pentru combaterea abandonului şcolar; • Creșterea accesului persoanelor din comunităţile defavorizate la servicii se va face prin intervenții de îmbunătăţire a infrastructurii de tip FEDR (înființare centru multifuncțional în care se desfăşoară activităţi sociale, comunitare, agrement, sport), concomitent cu intervenții soft de tip FSE (oferirea de pachete de servicii medico-sociale, oferirea de pachete de servicii medico-sociale, acordarea de asistență juridică pentru reglementarea actelor); • Restul intervențiilor POR în infrastructura, spații publice urbane și locuire sunt complementare măsurilor soft de tip FSE în domeniul ocupării forţei de muncă şi combaterii discriminării, precum și Intervenție POCU cu acţiuni integrate în domeniul dezvoltarii/furnizării de servicii (sociale/medicale/medico-sociale) şi acordării de asistenţă juridică pentru reglementarea actelor.
6.3 Lista indicativă de intervenții
ANEXA 20: Matrice de corespondență privind complementaritatea intervențiilor subsumate listei indicative de intervenții pentru care se intenționează solicitarea finanțării din POCU, POR, alte surse (după exemplul oferit în Documentul suport J)
ANEXA 21: Fișele intervențiilor din lista indicativă, pe modelul prezentat în Documentul suport K.
79 Dezvoltare locala plasata in responsabilitatea comunitatii din Muncipiul Lugoj, printr-o abordare integrata si multisectoriala – STRICT - STrategie ResponsabIlitate ComuniTate – SMIS 114112 GHIDUL SPECIFIC privind depunerea și selecția Strategiilor de Dezvoltare Locală Etapa a II-a mecanismului DLRC 79
1. Intervenție POR în dezvoltarea infrastructurii de utilitate publică : ü crearea/reabilitarea/modernizarea infrastructurii de apă uzată ü reabilitarea/modernizarea infrastructurii electrice 2. Intervenție POR în dezvoltarea spațiilor publice urbane ü Construire / reabilitare/ modernizare cladiri pentru a gazdui diferite activitati sociale, comunitare, culturale, agrement si sport ü Amenjarea spatiilor de joacă 3. Intervenție POR în dezvoltarea mobilității urbane prin amenajarea spațiilor pietonale ü Amenajarea zonelor pietonale 4. Intervenție POR în infrastructura de locuire: ü Construire / Reabilitare/ modernizare locuinţe sociale 5. Intervenţie POR în infrastructura de educaţie: ü Construire/reabilitare/ modernizare de unităţi de învăţămînt preuniversitar (creşe, grădiniţe, şcoli) 6. Intervenţie POR în infrastructura de medico-socială: ü Reabilitare/ modernizare centru comunitar integrat medico social 7. Intervenție POCU cu acţiuni integrate în domeniul ocupării forţei de muncă şi combaterii discriminării: ü Programe de informare și consiliere profesională ü Programe de plasare pe piata muncii ü Programe de formare profesională ü Subvenționarea angajatorilor 8. Intervenție POCU cu acţiuni integrate în domeniul educaţiei şi combaterii discriminării: ü Sprijin pentru creșterea accesului și participării la educație ü Educația timpurie de nivel ante-preșcolar și preșcolar ü Învățământ primar și secundar inclusiv a doua șansă şi reducerea părăsirii timpurii a școlii ü Asigurarea transportului gratuit la scoală 9. Intervenție POCU cu acţiuni integrate în domeniul dezvoltarii/furnizării de servicii (sociale/ medicale/medico-sociale) ü dezvoltarea/furnizarea de servicii sociale/ furnizarea de servicii, inclusiv în cadrul centrelor comunitare integrate (medico-sociale) 10. Intervenție POCU cu acţiuni de îmbunătățire a condițiilor de locuit ü Îmbunătățire a conditiilor de locuit prin lucrari de reparatii, consolidari structururale, izolatie termica si incalzire a locuintei, extinderi, igienizare etc pentru persoanele din cele 3 ZUM-uri 11. Intervenție POCU în domeniul combaterii discriminării
80 Dezvoltare locala plasata in responsabilitatea comunitatii din Muncipiul Lugoj, printr-o abordare integrata si multisectoriala – STRICT - STrategie ResponsabIlitate ComuniTate – SMIS 114112 GHIDUL SPECIFIC privind depunerea și selecția Strategiilor de Dezvoltare Locală Etapa a II-a mecanismului DLRC 80
ü Sprijinirea combaterii discriminării și promovării multiculturalismului Numărul de persoane din zonele marginalizate pentru care se intenționează ieșirea din sărăcie sau excluziune socială prin implementarea intervențiilor este de 1170 de persoane. • Intervențiile POR/POCU propuse au o abordare integrată, în sensul asigurării complementarității investițiilor în infrastructură, prin proiectele POR și a intervențiilor soft, prin proiectele POCU; • Intervențiile finanțabile din POCU vizează acțiuni integrate în sensul abordării a cel puțin două domenii de intervenție: educație și combaterea discriminării, ocupare și combaterea discriminării, servicii sociale, asistență socială; • Pentru intervențiile propuse spre finanțare din POCU, numărul de persoane care beneficiază de măsuri de ocupare (ex. ucenicie, stagii, subvenționarea locurilor de muncă, formare profesională, antreprenoriat etc.) este de min. 590 de persoane reprezentând minim 50% din grupul țintă (persoanele care beneficiază de servicii integrate); Pentru a crește șansele de sustenabilitate a intervențiilor propuse în cadrul listei indicative de intervenții GAL-ul propune următoarele măsuri: 1) între criteriile de selecție a proiectelor (din etapa III) GAL-ul va include un criteriu conform căruia organizația care aplică (sector public, sector privat sau societate civilă) să aibă nu doar experiență în domeniu, ci și în lucrul cu grupurile țintă. Astfel, vor primi punctaj suplimentar organizațiile care în ultimele 24 luni au înființat mai multe locuri de muncă pe care au angajat și reținut un număr mai mare de persoane din grupurile vulnerabile ce reprezintă grupuri țintă. (2) între criteriile de selecție a proiectelor (din etapa III) GAL-ul va include un criteriu conform căruia acordă puncte suplimentare organizațiilor care prin aplicație preiau responsabilitatea sustenabilității, din fonduri proprii, pentru o perioadă de cel puțin 12 luni după încheierea perioadei de finanțare prin DLRC. (3) GAL-ul sau anumiți membri GAL își asumă responsabilitatea introducerii unor criterii care sa asigure sustenabilitatea activității demarate prin proiect pentru cel puțin 12 luni după încheierea perioadei de finanțare prin DLRC.
81 Dezvoltare locala plasata in responsabilitatea comunitatii din Muncipiul Lugoj, printr-o abordare integrata si multisectoriala – STRICT - STrategie ResponsabIlitate ComuniTate – SMIS 114112 GHIDUL SPECIFIC privind depunerea și selecția Strategiilor de Dezvoltare Locală Etapa a II-a mecanismului DLRC 81
7. Monitorizare și evaluare 7.1 Monitorizarea și evaluarea continuă
GAL-ul constituit, respectiv GAL ”Strategie, Responsabilitate, Comunitate pentru municipiul Lugoj” este responsabil de reușita implementării SDL. În acest sens, GAL-ul va avea următoarele funcții administrative: (a) pregătirea și publicarea apelurilor de selecție, în conformitate cu SDL; (b) animarea teritoriului; (c) analiza, evaluarea și selecția proiectelor; (d) monitorizarea și evaluarea implementării strategiei; (e) verificarea conformității cererilor de plată pentru proiectele selectate (cu excepția (f) situațiilor în care GAL este beneficiar); (g) monitorizarea proiectelor contractate; (h) întocmirea cererilor de plată, dosarelor de achiziții aferente costurilor de (i) funcționare și animare; (j) aspecte specifice domeniilor: financiar, contabilitate, juridic, resurse umane etc.
Mecanismele de gestionare, monitorizare, evaluare și control a Strategiei de Dezvoltare Locală: Administrarea și implementarea Strategiei de Dezvoltare Locală în mod eficient, eficace și corect reprezintă una dintre principalele priorități și responsabilități ale GAL-ului. Pentru aceasta, asociația va constitui un Dispozitiv de monitorizare, evaluare și control prin desemnarea unui responsabil de monitorizare, evaluare și control instituit după selecția Strategiei de Dezvoltare Locală. Dispozitivul de monitorizare, evaluare si control implementat de GAL Strategie, Responsabilitate, Comunitate pentru municipiul Lugoj” presupune: • Executarea operativă și corectă a procedurilor de gestionare a resurselor; • Facilitarea coordonării între activitățile compartimentelor GAL; • Monitorizarea și raportarea la timp a realizărilor și rezultatelor implementării Strategiei de Dezvoltare Locală; • Evaluarea realizărilor sau nerealizărilor obiectivelor strategiei; • Comunicarea stadiului implementării strategiei de dezvoltare către factorii de decizie GAL, respectiv Adunarea Generală și Consiliul Director. • Verificarea respectării planificării legate de implementarea SDL • Întocmirea unui raport anual de punere în aplicare • Examinează activitățile și realizările legate de progresele înregistrate în punerea în aplicare a planului de evaluare al programului
82 Dezvoltare locala plasata in responsabilitatea comunitatii din Muncipiul Lugoj, printr-o abordare integrata si multisectoriala – STRICT - STrategie ResponsabIlitate ComuniTate – SMIS 114112 GHIDUL SPECIFIC privind depunerea și selecția Strategiilor de Dezvoltare Locală Etapa a II-a mecanismului DLRC 82
Monitorizarea implementării strategiei de dezvoltare locală plasate sub responsabilitatea comunității și a operațiunilor sprijinite și efectuarea de activități specifice de evaluare în legătură cu strategia respectivă, prevede un dispozitiv riguros și transparent de vizualizare a modului în care are loc gestionarea financiară a implementării SDL, care permite colectarea sistematică și structurarea anuală a datelor cu privire la activitățile desfășurată și asupra modului și a gradului de îndeplinire a indicatorilor stabiliți. Evaluarea presupune elaborarea unor proceduri clare de organizare a înregistrării şi raportării către factorii de decizie a unor sugestii şi remarci privind rezultatele implementării SDL. De asemenea, evaluarea va fi o activitate bine structurată pe o bază bine stabilită şi presupune elaborarea unui set de indicatori (considerați relevanți în reflectarea eficienței obținute în urma implementării proiectului) şi a unei metodologii de evaluare (inclusiv rapoarte de evaluare – intermediare şi finale) a rezultatelor implementării. SDL va fi evaluată în vederea ameliorării calității sale și a demonstrării rezultatelor obținute. GAL Strategie, Responsabilitate, Comunitate pentru municipiul Lugoj va elabora un Plan de Evaluare care va descrie modalitatea prin care se va realiza evaluarea SDL, în conformitate cu sarcinile ce îi revin. Controlul presupune stabilirea unui sistem de verificare a respectării planificării legate de implementarea strategiei de dezvoltare. Se vor realiza rapoarte de verificare din partea responsabilului de monitorizare, evaluare și control. GAL va oferi informații relevante pentru monitorizarea și evaluarea intervențiilor. Aceasta include realizarea autoevaluărilor în timp util a activității Asociației și monitorizarea Strategiei de Dezvoltare Locală .
Mecanismul de monitorizare pentru proiectele selectate Procesul de monitorizare începe din momentul semnării contractului de finanțare cu un Beneficiar și continuă pe tot parcursul perioadei de implementare a proiectului după finalizarea implementării activităților proiectului respectiv 3 sau 5 ani. (perioada de valabilitate a Contractului de finanțare, Post Implementare). În perioada de implementare a activităților proiectului, responsabilul de monitorizare se va asigura că există un management eficient al proiectului, că activitățile proiectului se desfășoară în conformitate cu calendarul prevăzut în contract, că se realizează (sau există premisele să se realizeze) indicatorii prevăzuți în contractele de finanțare, că proiectele respectă egalitatea de șanse şi nediscriminarea, regulile ajutorului de stat (acolo unde se aplică) şi a dezvoltării durabile, legislația privind achizițiile publice precum şi celelalte condiționalități prevăzute în contractile de finanțare specifice fiecărui proiect. Responsabilul de monitorizare verifică rezultatele raportate în perioada de raportare şi se urmărește evoluția în timp a indicatorilor stabiliți prin contractual de finanțare, examinează în special acțiunile din cadrul programului legate de îndeplinirea condiționalităților ex ante care intră în sfera responsabilităților autorității de management și este informat cu privire la acțiunile legate de îndeplinirea condiționalităților ex-ante. Vizitele de monitorizare trebuie să contribuie la evitarea problemelor
83 Dezvoltare locala plasata in responsabilitatea comunitatii din Muncipiul Lugoj, printr-o abordare integrata si multisectoriala – STRICT - STrategie ResponsabIlitate ComuniTate – SMIS 114112 GHIDUL SPECIFIC privind depunerea și selecția Strategiilor de Dezvoltare Locală Etapa a II-a mecanismului DLRC 83
prin identificarea timpurie a acestora, precum şi a oricăror dificultăți ce pot afecta implementarea cu succes a proiectului. O vizită de monitorizare oferă oportunitatea de a îmbunătății calitatea proiectului, prin identificarea unor neconformități (minore sau majore, şi găsirea unor mijloace de rezolvarea a acestora – dacă sunt minore, iar în caz de neconformități majore la informarea – comunicarea către finanțator a neregulilor constatate): se efectuează vizite de monitorizare la fața locului (minim vizite pe teren la fiecare cerere de plată); Scopul vizitei de monitorizare este de a verifica la fața locului progresul fizic (stadiul fizic) al proiectelor și acuratețea datelor înscrise în rapoartele de progres, culegerea de date suplimentare vizând stadiul implementării proiectului (probleme întâmpinate), precum şi de a asigura o comunicare adecvată cu beneficiarii proiectelor (stadiul logic, alinierea la performanțele în timp, în cost şi în calitate). Monitorizarea ex post (post implementare): Evaluarea ex post va analiza eficacitatea și eficiența programului și contribuția sa la Strategia de Dezvoltare Locală și/sau la alte strategii naționale. Se asigură că operațiunea păstrează contribuția din fonduri europene, dacă timp de 3/5 ani de la încheierea proiectului aceasta nu a înregistrat modificări substanțiale, inclusive monitorizarea îndeplinirii indicatorilor post implementare. În perioada de monitorizare ex post, se va efectua 1 vizită de monitorizare pe an, pentru fiecare proiect implementat. Urmărirea progresului implementării proiectelor la nivel de măsură, furnizarea de informații pentru raportul anual de implementare şi publicarea informațiilor cu privire la concluziile etapei de monitorizare. Monitorizarea şi evaluarea va asigura implementarea efectivă şi la timp a proiectelor, managementul finanțelor publice, inclusiv administrarea adecvată a resurselor proiectului, monitorizarea efectivă şi evaluarea activităților şi rezultatelor acestuia. În plus față de monitorizare din partea GAL-ului, fiind vorba despre comunitate, monitorizarea va implica de asemenea și primirea unei reacții din partea comunității vizate de Strategia de Dezvoltare Locală, cu precădere comunitatea marginalizată – ca formă de supraveghere publică a modului în care SDL este implementată. Astfel, GAL Strategie, Responsabilitate, Comunitate pentru municipiul Lugoj va utiliza CUTIA CETĂȚEANULUI ca instrument de monitorizare a SDL cu ajutorul comunității. Această cutie de sugestii și reclamații va fi amplasată în comunitate. GAL –ul va colecta mesajele primite de la rezidenții comunității marginalizate. Acestea vor fi analizate împreună cu personalul GAL, iar rezultatele vor fi prezentate atât în ședințele publice pentru comunitate, cât și în ședințele lunare ale Comitetului Director, pentru a se lua măsurile necesare de soluționare. Monitorizarea furnizează informaţia necesară evaluării. Astfel, următoarea etapă a procesului de monitorizare este Evaluarea strategiei de dezvoltare localã.
84 Dezvoltare locala plasata in responsabilitatea comunitatii din Muncipiul Lugoj, printr-o abordare integrata si multisectoriala – STRICT - STrategie ResponsabIlitate ComuniTate – SMIS 114112 GHIDUL SPECIFIC privind depunerea și selecția Strategiilor de Dezvoltare Locală Etapa a II-a mecanismului DLRC 84
Caseta 1. Indicatori POCU și POR
PO Capital Uman Program PO Regional
Indicator Ținta minimă obligatorie Indicatori
- Persoane care trăiesc în Persoane din comunitățile marginalizate Regiune mai puțin zone urbane unde s-au aflate în risc de sărăcie şi excluziune dezvoltată – 400 implementat strategii socială care beneficiază de servicii Indicatori de persoane integrate de dezvoltare integrate31 - 1170 persoane realizare * Minimum 50% din locală (1S46) – 40.361 din care: grupul ţintă aferent - Clădiri publice sau § Roma: 250 persoane acestui indicator va comerciale construite Servicii32 la nivelul comunităților beneficia de măsuri de sau renovate în zonele marginalizate aflate în risc de sărăcie şi ocupare urbane (CO39) – 1 centru excluziune socială care beneficiază de multifunctional sprijin – 1 serviciu din care: - Spații deschise create o Servicii medicale sau reabilitate în zonele o Servicii sociale: 2 servicii urbane(CO38) o Servicii socio-medicale: 1 2 spaţii serviciu
- Populația aflată în risc de Persoane din comunitățile marginalizate 50% din numărul sărăcie şi excluziune aflate în risc de sărăcie şi excluziune persoanelor care socială din zonele socială care dobândesc o calificare, la beneficiază de măsuri de
marginalizate urbane încetarea calității de participant – 200 ocupare
(1S45) – 870 persoane, din care:
- Nota: Acest indicator nu o Roma: 50 persoane Indicatori face obiectul Persoane din comunitățile marginalizate 25% din numărul de rezultat monitorizării și raportării aflate în risc de sărăcie şi excluziune persoanelor care beneficiarului, fiind in socială care au un loc de muncă, inclusiv beneficiază de măsuri de responsabilitatea cele care desfășoară o activitate ocupare AMPOR. independentă, la încetarea calității de
31 În cadrul proiectelor POCU, prin persoane care beneficiază de servicii integrate se înțelege persoane care beneficiază, în cadrul unui proiect de minimum 2 măsuri din următoarele: educație ocupare – (ex. ucenicie, stagiu, formare profesională, informare și consiliere profesională, subvenționarea angajatorilor pentru angajarea persoanelor aparținând acestor categorii, evaluarea competențelor dobândite în sistem non-formal și informal, sprijin pentru înființarea unei afaceri, sprijin pentru ocuparea în cadrul întreprinderilor de economie socială); servicii (sociale/ medicale/ medico- sociale) asistență juridică pentru reglementarea actelor de identitate, de proprietate, de stare civilă (acolo unde este cazul), de obținere a drepturilor de asistență socială (beneficii de asistență/servicii sociale) locuire
32Indicatorul ia în calcul fiecare tip de serviciu social furnizat în cadrul proiectului în comunitatea marginalizată vizată (ex. servicii de îngrijire personală; servicii de recuperare/reabilitare; servicii de inserţie/ reinserţie socială, servicii sociale destinate anumitor categorii de beneficiari:- copilului şi/sau familiei; persoanelor cu dizabilităţi; persoanelor vârstnice; victimelor violenţei în familie; persoanelor fără adăpost; persoanelor cu diferite adicţii (consum de alcool, droguri, alte substanţe toxice, internet, jocuri de noroc etc.) etc. 85 Dezvoltare locala plasata in responsabilitatea comunitatii din Muncipiul Lugoj, printr-o abordare integrata si multisectoriala – STRICT - STrategie ResponsabIlitate ComuniTate – SMIS 114112 GHIDUL SPECIFIC privind depunerea și selecția Strategiilor de Dezvoltare Locală Etapa a II-a mecanismului DLRC 85
participant – 100 persoane, din care: o Roma: 25 persoane
Servicii la nivelul comunităților 70% din ţinta indicatorului marginalizate aflate în risc de sărăcie şi de realizare Servicii la excluziune socială funcționale – 1 nivelul comunităților serviciu, din care: marginalizate aflate în risc o Servicii medicale de sărăcie şi excluziune o Servicii sociale: 2 servicii socială care beneficiază o Servicii socio-medicale: 1 de sprijin serviciu
7.2. Evaluarea de impact
Indicatorii de rezultat (outcome) folosiți pentru măsurarea atingerii obiectivelor SDL sunt prezentați în tabelul următor. Măsurarea acestor indicatori se va realiza prin verificarea rezultatelor proiectelor implementate de beneficiarii selectați în urma apelurilor de propuneri de proiecte și prin reluarea studiului de referință la nivelul teritoriului SDL. Activitatea de evaluare este prezentată în detaliu în cadrul ANEXEI 22 Procedura de monitorizare și evaluare, inclusiv indicatorii POCU și POR.
Indicatori de rezultat (outcome) proprii SDL INDICATORI DE REZULTAT UM Nivel de An de Țintă bază bază 2023 OBIECTIV GENERAL Reducerea ratei sărăciei în rândul rezidenților din zonele % 100 2017 90 urbane marginalizate
Obiectiv specific 1 (INFRASTRUCTURĂ) Nr retele de apă uzată retele 0 2017 2 Infrastructură electrică echipamente 0 2017 2 Nr zone pietonale zone 0 2017 2 Nr. cladiri pentru gazduire activităti sociale, comunitare, cladiri 0 2017 3 culturale, agreement si sport reabilitate/modernizate/construite Nr spatii de joacă amenajate spatii 0 2017 2
Obiectiv specific 3 (LOCUIRE) Nr. locuințe sociale construite Locuințe noi 0 2017 50 Nr. locuințe modernizate Locuinte 0 2017 98
86 Dezvoltare locala plasata in responsabilitatea comunitatii din Muncipiul Lugoj, printr-o abordare integrata si multisectoriala – STRICT - STrategie ResponsabIlitate ComuniTate – SMIS 114112 GHIDUL SPECIFIC privind depunerea și selecția Strategiilor de Dezvoltare Locală Etapa a II-a mecanismului DLRC 86
INDICATORI DE REZULTAT UM Nivel de An de Țintă bază bază 2023 Obiectiv specific 4 (OCUPARE) Persoane care beneficiază de măsuri integrate de ocupare persoane 0 2017 590 Persoane care participă la cursuri de calificare persoane 0 2017 200 Persoane care își găsesc un loc de muncă, inclusiv care persoane 2017 100 0 desfășoară activități independente Nr. de târguri de locuri de munca organizate pentru grupuri târg 2017 0 0 vulnerabile
Obiectiv specific 4 & 5 (EDUCAŢIE si SĂNĂTATE) Număr de unități de învățământ reabilitate/modernizate unități de 2017 3 0 învățământ Număr copii care primesc sprijin pentru participare la scoală persoane 0 2017 300 Centru comunitar integrat reabilitat / modernizat cladiri 0 2017 1 Persoane defavorizate care beneficiază de servicii sociale, 2017 100 0 comunitare, educationale, socio-medicale
Obiectiv specific 6 (COMUNITATE ŞI IMAGINE PUBLICĂ) Nr de festivaluri pentru organizate Persoane 0 2017 12 Nr. campanii pentru combaterea discriminării organizate Parteneriate 0 2017 12 Nr excursii pt copii din ZUM organizate parteneriate 0 2017 12 Nr tabere pt copii din ZUM organizate acțiuni 0 2017 12 Nr. ședințe publice pentru a informa și a consulta ședințe 2017 12 comunitatea cu privire la activitățile desfășurate în zonă, 0 rezultatele și problemele legate de acestea
8. Planul financiar Planul financiar cuprinde estimări orientative cu privire la alocările financiare pe obiective specifice, conform structurii de mai jos: POR POCU (EUR) (EUR) COST (FEDR ALTE (FSE + TOTAL OBIECTIV SPECIFIC / TIPURI DE DURAT + FONDU cofinanța ESTIM MĂSURĂ INTERVENȚII A (ANI) cofinan RI re AT țare (EUR) națională (EUR) națion ) ală) OS 1. Dezvoltarea infrastructurii de utilitate publică, a mobilității și a spatiilor publice urbane în cadrul celor 3 ZUM-uri identificate la nivelul teritoriului SDL, in perioada 2018-2023 M1.1 Dezvoltarea Reabilitarea / 800,00 200,00 1,000,0 infrastructurii de apa si modernizarea 6 ani - 0.00 0.00 00.00 apa uzata infrastructurii de 87 Dezvoltare locala plasata in responsabilitatea comunitatii din Muncipiul Lugoj, printr-o abordare integrata si multisectoriala – STRICT - STrategie ResponsabIlitate ComuniTate – SMIS 114112 GHIDUL SPECIFIC privind depunerea și selecția Strategiilor de Dezvoltare Locală Etapa a II-a mecanismului DLRC 87
apa si apa uzata Reabilitarea / modernizarea M.1.2. Dezvoltarea 250,00 250,00 infrastructurii 6 ani - - infrastructurii electrice 0.00 0.00 electrice (iluminat public) Construire / reabilitare/ modernizare cladiri M.1.4 Dezvoltarea pentru a gazdui 200,00 200,00 spatiilor publice 6 ani - - diferite activitati 0.00 0.00 urbane sociale, comunitare, culturale, agrement si sport M1.3 Dezvoltarea mobilității urbane prin Amenajarea zonelor 200,00 200,00 6 ani - - amenajarea zonelor pietonale 0.00 0.00 pietonale M.1.4 Dezvoltarea Amenajarea 100,00 100,00 spatiilor publice 6 ani - - spatiilor de joaca 0.00 0.00 urbane OS2. Îmbunătățirea condițiilor de locuire și asigurarea de asistență juridică pentru a reduce pericolul pe care locuirea precară îl reprezintă pentru siguranța familiilor din ZUM –urile identificate și pentru a facilita îmbunătățirea stării de sănătate și a capacității de învățare și ocupare a persoanelor din grupul țintă, în perioada 2018-2023. M2.1 Sprijin pentru Construire/reabilitare / 1,500,0 1,500,0 construire locuinte 6 ani - - modernizare locuinte 00.00 00.00 sociale sociale Evaluarea locuintelor pentru selectia interventiilor; Servicii de imbunatatire a M2.2 Îmbunătățirea conditiilor de locuit 980,00 980,00 6 ani - - condițiilor de locuit prin lucrari de 0.00 0.00 reparatii, consolidari structururale, izolatie termica si incalzire a locuintei, extinderi, igienizare 88 Dezvoltare locala plasata in responsabilitatea comunitatii din Muncipiul Lugoj, printr-o abordare integrata si multisectoriala – STRICT - STrategie ResponsabIlitate ComuniTate – SMIS 114112 GHIDUL SPECIFIC privind depunerea și selecția Strategiilor de Dezvoltare Locală Etapa a II-a mecanismului DLRC 88
etc pentru persoanele din cele 3 ZUM-uri Reglementare acte de proprietate 20,000. 6 ani - 20,000.00 - pentru gospodăriile 00 din cele 3 ZUM-uri OS 3. Îmbunătățirea condițiilor de ocupare a persoanelor din cadrul celor 3 ZUM-uri, în perioada 2018-2023 Activități de informare și consiliere profesionala Activități de plasare pe piața muncii, organizare burse a M 3.1 Sprijin pentru locurilor de muncă 450,000.0 450,00 accesul și menținerea Activități de 6 ani - 0 0.00 pe piața muncii formare profesională Subventionarea angajatorilor pentru angajarea persoanelor din cadrul celor 3 ZUM- uri Acordarea de sprijin persoanelor din cele 3 ZUM-uri pentru infiintarea de M3.2 Sustinerea afaceri sub forma antreprenoriatului în unor servicii 300,000.0 300,00 cadrul celor 3 ZUM-uri, 6 ani - personalizate de 0 0.00 inclusiv a ocupării pe sprijin cont propriu Acordarea de subvenții pentru înființarea de noi afaceri OS 4. Dezvoltarea infrastructurii educationale și creșterea accesului si participarii la educatie a copiilor din cele 3 ZUM-uri, in perioada 2018-2023 M 4.1 Dezvoltarea Reabilitare / 450,00 450,00 infrastructurii modernizare de 6 ani - - 0.00 0.00 educaționale unități de 89 Dezvoltare locala plasata in responsabilitatea comunitatii din Muncipiul Lugoj, printr-o abordare integrata si multisectoriala – STRICT - STrategie ResponsabIlitate ComuniTate – SMIS 114112 GHIDUL SPECIFIC privind depunerea și selecția Strategiilor de Dezvoltare Locală Etapa a II-a mecanismului DLRC 89
învățământ preuniversitar (creșe, grădinițe, școli primare, școli gimnaziale) Sprijin pentru creșterea accesului și participării la educația timpurie - învățământ ante- preșcolar Sprijin pentru creșterea accesului și participării la educația timpurie - învățământ ante- preșcolar M4.2 Creșterea Sprijin pentru 300,000.0 300,00 accesului și participării reducerea părăsirii 6 ani - - 0 0.00 la educație timpurii a școlii prin programe de tip școala după școală Sprijin pentru implementarea de programe de tip a doua șansă Asigurarea transportului gratuit la scoală pentru copii care merg la scolile din afara ZUM OS. 5 Dezvoltarea infrastructurii de sănătate și asigurarea serviciilor sociale necesare comunității marginalizate din cadrul celor 3 ZUM-uri, în perioada 2018-2023 Reabilitare / M 5.1 Dezvoltarea modernizare centru 300,00 200,00 500,00 infrastructurii medico- 6 ani - comunitar integrat 0.00 0.00 0.00 sociale medico-social M 5.2 Sprijinirea Servicii dezvoltării/furnizării de educationale pentru 200,000.0 200,00 servicii în cadrul adulti 6 ani - - 0 0.00 centrului comunitar Servicii integrat (medico- pesronalizate de 90 Dezvoltare locala plasata in responsabilitatea comunitatii din Muncipiul Lugoj, printr-o abordare integrata si multisectoriala – STRICT - STrategie ResponsabIlitate ComuniTate – SMIS 114112 GHIDUL SPECIFIC privind depunerea și selecția Strategiilor de Dezvoltare Locală Etapa a II-a mecanismului DLRC 90
sociale) ocupare Servicii educationale pentru copii Servicii socio- medicale OS 6. Interventii în domeniul combaterii discriminării și promovării multiculturalismului Organizarea de campanii de informare si festivaluri cu implicarea 6 ani comunitatii, in M6.1 Sprijinirea vederea combaterii combaterii discriminării si 200,000.0 200,00 discriminării si segregării - - 0 0.00 promovării Organizarea de multiculturalismului tabere, concursuri si excursii pentru copiii din cele 3 6 ani ZUM-uri în vederea combaterii discriminării si segregării Costuri de funcționare legate de gestionarea implementării SDL și animarea comunității NA Activități de monitorizare, evaluare și (finanț promovare SDL (Ex. Studiu de evaluare a SDL; are 255,000.0 95,000. 350,00 monitorizarea implementării SDL cu exclusi 0 00 0.00 participarea comunității etc.) v din Costuri de administrare GAL (costuri curente, POCU) costuri de personal și de formare etc.) TOTAL SDL 3,800,0 1,725,000 1,475,0 7,000,0 POR +POCU+alte fonduri (dacă este cazul) 00.00 .00 00.00 00.00
TOTAL POR +POCU 5,525,000
Totalul intervențiilor POR și POCU este de 5.525.000 Euro, SDL a zonelor urbane marginalizate din Municipiul Lugoj. Intervențiile finanțabile din FEDR prin POR sunt în valoare de 3,8 mil Euro, reprezentând 69% din bugetul total POR + POCU. 91 Dezvoltare locala plasata in responsabilitatea comunitatii din Muncipiul Lugoj, printr-o abordare integrata si multisectoriala – STRICT - STrategie ResponsabIlitate ComuniTate – SMIS 114112 GHIDUL SPECIFIC privind depunerea și selecția Strategiilor de Dezvoltare Locală Etapa a II-a mecanismului DLRC 91
Intervențiile finanțabile din FSE prin POCU sunt în valoare de 1,725 mil Euro, reprezentând 31% din bugetul total POR + POCU.
ANEXA 23: Bugetul SDL
ANEXA 24: Hotărârea GAL de asumare a SDL
92 Dezvoltare locala plasata in responsabilitatea comunitatii din Muncipiul Lugoj, printr-o abordare integrata si multisectoriala – STRICT - STrategie ResponsabIlitate ComuniTate – SMIS 114112 GHIDUL SPECIFIC privind depunerea și selecția Strategiilor de Dezvoltare Locală Etapa a II-a mecanismului DLRC 92
9. Lista de anexe ale SDL
ANEXA 1: Planul cu delimitarea teritoriului vizat de SDL, pe modelul PUG, și fotografii relevante din zonele/comunitățile marginalizate vizate ANEXA 2 Declarație pe propria răspundere privind datele utilizate în cadrul Studiului de referință, cu asumarea faptului că, în situația în care, pe parcursul verificărilor, se vor identifica date incorecte/nereale, SDL va fi declarată neeligibilă ANEXA 3: Metodologia și instrumentele de cercetare (chestionarul/chestionarele și ghidurile de interviuri/focus grup) folosite în Studiul de referință ANEXA 4: Baza de microdate primare rezultată din Studiul de referință, în format .XLSX (Excel) ANEXA 5: Decizia GAL privind declararea zonei/lor urbane marginalizate vizată/ vizate din teritoriul SDL (care în prealabil au fost validate) ANEXA 6: Minimul de date privind accesul populaţiei din teritoriul GAL la servicii publice și infrastructură socială, în conformitate cu Tabelul 2 ANEXA 7: Dovada referitoare la organizarea juridică a GAL în conformitate cu prevederile OG nr. 26/2000 cu privire la asociații și fundații, aprobată prin Legea nr. 246/2005 cu modificările și completările ulterioare. ANEXA 8: Procesul verbal al ședinței Adunării Generale pentru alegerea Comitetului Director și lista participanților (cu semnături) ANEXA 9: Componența Comitetului Director, în conformitate cu Tabelul 4 ANEXA 10: Documente suport care să dovedească organizarea funcțională a GAL-ului: (a) - (k) ANEXA 11: Dovada obținerii numărului de înregistrare în registrul electronic de evidență a prelucrărilor de date cu caracter personal de la Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal, care atestă calitatea de operator de date cu caracter personal, pentru domeniul specific (http://www.dataprotection.ro/). ANEXA 12: Lista activităților desfășurate de GAL ce au avut în vedere îmbunătățirea competențelor în domeniile vizate de SDL/DLRC, în conformitate cu Documentul suport C aferent Modelului Cadru de SDL (pentru GAL-urile beneficiare de sprijin pregătitor). În cazul GAL-urilor care nu au beneficiat de sprijin pregătitor, această anexă va conține dovada privind competențele personalului administrativ GAL (manager, asistent administrativ și, eventual, facilitator/facilitatori) în domeniile vizate de SDL/DLRC, inclusiv în managementul de proiect. 93 Dezvoltare locala plasata in responsabilitatea comunitatii din Muncipiul Lugoj, printr-o abordare integrata si multisectoriala – STRICT - STrategie ResponsabIlitate ComuniTate – SMIS 114112 GHIDUL SPECIFIC privind depunerea și selecția Strategiilor de Dezvoltare Locală Etapa a II-a mecanismului DLRC 93
ANEXA 13: Fișa postului și curriculum vitae al managerului GAL ANEXA 14: Documente suport privind conținutul și participarea la ședințele obligatorii ale Comitetului Director GAL în care au fost abordate cele 5 teme obligatorii ANEXA 15: Fișa postului și curriculum vitae al facilitatorului comunitar, dacă a fost angajat un specialist, respectiv contractul pentru activitățile de facilitare comunitară, însoțit de acte doveditoare ale experienței relevante, dacă a fost contractată o firmă sau un ONG ANEXA 16: Documente suport privind conținutul (minutele întâlnirilor) și participarea la cele întrunirile publice organizate în zona/ele marginalizate adresate ANEXA 17: Identificarea și justificarea tipurilor de măsuri necesare pentru a rezolva principalele probleme din teritoriu ANEXA 18: Distribuția măsurilor de intervenţie pe zonele din teritoriul SDL, în conformitate cu Tabelul 6 ANEXA 19: Distribuția măsurilor pe sectoare și tipuri de investiții, în conformitate cu Tabelul 7 ANEXA 20: Matrice de corespondență privind complementaritatea intervențiilor propuse în cadrul listei indicative de intervenții cu finanțare din POR, POCU, alte surse ANEXA 21: Fișele intervențiilor din lista indicativă ANEXA 22: Procedura de monitorizare și evaluare, inclusiv indicatorii POCU și POR ANEXA 23: Bugetul SDL ANEXA 24: Hotărârea GAL de asumare a SDL
94 Dezvoltare locala plasata in responsabilitatea comunitatii din Muncipiul Lugoj, printr-o abordare integrata si multisectoriala – STRICT - STrategie ResponsabIlitate ComuniTate – SMIS 114112 GHIDUL SPECIFIC privind depunerea și selecția Strategiilor de Dezvoltare Locală Etapa a II-a mecanismului DLRC 94