.'ffliiiuinuiiiuiiiiiuniiiuiHUHiniiiiiiiiiiiiuiiniiiiiiiiiiiiiiiiiiiiuiiiniiiiiiiiiiiiiiuiiiiiiffl ...... imim', Proletari din toate tarile, uniți-vă! In NUMĂRUL DE AZI: ÎN PAG. III ancheta^ ÎN PAGMV-Vs CE, CÎT și UNDE LEGEA muncesc tinerii din ORGANIZĂRII PRODUCȚIEI satul dumneavoastră ? • Părinții muncesc cîte zece ore pe zi și Șl A MUNCII ÎN ORGAN CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST odraslele lor taie frunze la cîini • De mun cit n-au muncit, dar nici măcar, o floare AGRICULTURĂ n-au sădit • „Trăim pentru copii". Dar ei ANUL XXVI, SERIA II. Nr. 6565 6 PAGINI — 30 BANI S1MBĂTÂ 27 IUNIE 1970 pentru ce trăiesc ? PROIECT ăiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiininiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiniiiiiiiniiiiiiiiiiiiiiînnM
CU PLANUL Prezentarea scrisorilor de acreditare VIZITA MAJESTAȚII SALE IMPERIALE SEMESTRIAL ÎNDEPLINIT președintelui Consiliului de Stat, Industria județului Timiș și-a îndeplinit planul de pro ducție pe primul semestru al anului. Pînă acum au fost Nicolae Ceaușescu, de către date suplimentar 500 tone la ȘAHIMȘAHULIRANULUI minate tablă subțire, 2,5 mi lioane cărămizi și blocuri de zidărie ușoară, 750 000 țigle, 400 mc prefabricate din beton. ambasadorul Republicii Africa Centrală 150 000 mp furnire, peste IC 000 perechi încălțăminte, impor. tante cantități de țesături, în ziua de 26 iunie 1970, pre Africa Centrală în Republica So confecții, tricotaje și alte pro ședintele Consiliului de Stat al cialistă România. duse în valoare de 120 000 000 Republicii Socialiste România, După ceremonia prezentării lei, adică mai mult de jumă MOHAMMAD REZA PAHLAVI ARVAMEHR tate din angajamentul luat pe Nicolae Ceaușescu, a primit pe scrisorilor de acreditare, pre acest an. Peste 87 la sută din Alberto Sato, care și-a prezen ședintele Consiliului de Stat, sporul de producție înregistrat tat scrisorile de acreditare în ca Nicolae Ceaușescu, și ambasado începând de vineri, la invi în această perioadă a fost ob ținut prin creșterea producti litate de ambasador extraordinar rul Alberto Sato au avut o con tația președintelui Consiliului vității muncii. și plenipotențiar al Republicii vorbire cordială. de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceaușescu, și a soției sale, Elena Ceaușescu, sînt, oaspeți ai ță rii noastre Maiestățile Lor Im periale, Mohammad Reza Pah lavi Aryamehr, Șahinșahul Iranului, și Îmoărăteasa Fa • încheierea vizitei președintelui rah. Sosirea în România a Șa hinșahului Iranului, la numai cîteva luni de la vizita oficială în Ir; n a șefului statului ro mân. este un eveniment ce se • Consiliului de Miniștri, însf ie în cadrul contactelor • ■* 7 directe la nivel înalt ce s-au statornicit între cele două țări în spiritul dorinței comune a statelor și popoarelor român și iranian de a se cunoaște mai • Ion Gheorghe Maurer, bine, de a colabora și coopera constructiv în spiritul înțele gerii și respectului reciproc, al întăririi păcii în. lume. Ceremonia primirii înalți- lor oaspeți are loc la Aero • in R. F. a Germaniei portul internațional București- Otopeni. Drapelele Țle stat ale României și Iranului sînt ar borate pe fațada impunăto • Sosirea în Capitală rului edificiu al aerogării deasupra salonului de o- Președintele Consiliului de Mi șii Gheorghe Rădulescu, Ilie schmann, însărcinatul cu afaceri noare dominat de portrete ad-interim al Republicii Federale le ■ președintelui Consiliului niștri al Republicii Socialiste Ro Verdeț, Emil Dlăgănescu, Janos mânia, Ion Gheorghe Maurer, s-a Fazekas, Iosif Banc, Mihai Ma a Germaniei la București și de Stat și Șahinșahului. membri ai ambasadei. La ora 15.00, aeronava, la înapoiat vineri după-amiază în rinescu, Ion Pățan, de miniștri. bordul căreia călătoresc înalții Capitală din vizita oficială făcută Au fost de față Franz Drut- (Agerpres) oaspeți, își face apariția dea în Republica Federală a Germa supra aerodromului; o escortă niei la invitația cancelarului fe de onoare a forțelor aeriene deral Willy Brandt. COMUNICAT române i-a însoțit de la intra în vizita sa, președintele Con cu privire la vizita Președintelui Consiliului de Miniștri al Repu rea în țară. siliului de Miniștri a fost însoțit Președintele Consiliului de blicii Socialisto România, Ion Gheorghe Maurer, în R.F. a Stat, Nicolae Ceaușescu, cu de Cornel Burtică,, ministrul co Germaniei. soția, Elena Ceaușescu, vin în merțului exterior, Nicolae Agachi, {In pagina a Vl-a) întâmpinarea Maiestăților Lor tă de-a lungul traseului pe țirea climatului internațional, ministrul industriei metalurgice, Imperiale. La coborârea din a- care îl străbat într-o mașină la rezolvarea problemelor lu Vasile Gliga, adjunct al ministru vion, Maiestățile Lor Imperia deschisă, escortată de motoci- mii contemporane, în spiritul le sînt salutate cu cordialitate. cliști, cei doi șefi de state. Ei respectului suveranității și in DINEU lui afacerilor externe, Constantin Cei doi șefi de. stat își string răspund cu cordialitate miilor dependenței naționale, egali Oancea, ambasadorul României cu căldură miinile. de cetățeni, care, pe întregul tății în drepturi, neamestecu la Bonn, de alte persoane oficiale, Președintele Consiliului de parcurs, pînă în Capitală și pe lui în treburile interne, avan de consilieri și experțj. PUNCTE DE VEDERE Stat. Nicolae Ceaușescu. pre străzile Bucureștiului, au ținut tajului reciproc. zintă înalților oaspeți pe să salute pe președintele Con Acestui țel îi sînt consacra OFICIAL La sosire, pe aeroportul Bă- Emil Bodnaraș, vicepreședin siliului de Stat, Nicolae te convorbirile care urmează neasa, președintele Consiliului de te al Consiliului de Stat, Ceaușescu, și pe oaspetele său, să aibă Joc intre cei doi șefi în onoarea Majestăților Lor Miniștri a fost salutat de tovară- Ilie Verdeț, prim-vicepre- Șahinșahul Mohanîmad Reza . de stat. atașate pe lîngă Majestățile Lor DESPRE ședinte al Consiliului de Mi Pahlavi Aryamehr. Imperiale, Șahinșahul Iranului, Imperiale, conducători de insti Cu prilejul vizitelor pe care Mohammad Reza Pahlavi Arya tuții centrale. nis’.-H, George Macovescu, în uralele mulțimii, în ges le vor face în București, la mehr, și împărăteasa Farah, pre prEn-adjuiict al ministrului turile de prietenie, se face Craiova si pe litoralul Mării Au luat parte, de asemenea, afacerilor externe. simțită calda ospitalitate a po Negre, înalții oaspeți vor cu ședintele Consiliului de Stat al ministrul afacerilor externe al TINERET (Hi) Șahinșahul Iranului prezin porului român, interesul ma noaște noile realizări ale țării Republicii Socialiste România, Iranului, Ardeshir Zahedi, și per- £ IN PAG. A II-A tă la rîndul său șefului statu nifestat de opinia publică din noastre, progresele remarca Nicolae Ceaușescu și soția, Elena soanele oficiale care îl însoțesc pe lui român și soției sale pe Ar țara noastră față de vizita Șa bile înregistrate de România Ceaușescu, au oferit un dineu o- Șahinșahul Iranului în vizita pe (CONTINUARE Șl ÎNCHEIERE) deshir Zahedi, ministrul afa hinșahului Iranului șl a celor pe tărîm economic și social- ficial în salonul de marmură al care o întreprinde în țara noas- @ Palatului Consiliului de Stat. tră. cerilor externe, și pe celelalte lalți oaspeți, vizită pe care □ cultural. de NICULAE BELLU persoane oficiale care îl în apreciază ca o nouă contribu Poporul nostru a urat înal- Au luat parte Ion Gheorghe înainte de începerea dineului • ACTUALITATEA soțesc în vizita oficială în țara ție la dezvoltarea în multiple ților oaspeți încă din primele Maurer, Emil Bodnaraș, Paul Ni- au fost intonate imnurile de stat V cuIescu-Mizil, Gheorghe Pană, ale celor două țări. noastră. planuri a relațiilor dintre clipe ale prezenței lcr pe ră- 7. între vorbe (romantism) fără acoperire și fapte Maiestatea Sa Imperială România și Iran, la extinderea mîntul ospitalier al României Gheorghe Rădulescu, Virgil Tro- în timpul dineului, președintele dgk fin, Ilie Verdeț, Emil Drăgănes- Consiliului de Stat, Nicolae ™ PENTRU (realism) fără de suflet, opțiunile vîrstei tinere sînt pe primește raportul comandan cooperării între ceie două, sta socialiste, un sincer și căl cale sâ producă noi alternative. Nu fără erori. Nu fără tului gărzii de onoare. Răsu te, eveniment încadrîndu-se în duros „Bine* ați venit!“ cu, Janos Fazekas, Manea Mănes- Ceaușescu, și Șahinșahul Iranului cu, Dumitru Popa, Leonte Răutu, Mohammad Reza Pahlavi Arya- momente de închidere în „eficientă", cînd iluzia că nă Imnurile de Stat ale Iranu preocuparea constantă a Ro scopul scuză mijloacele pune scopul însuși sub semnul lui și României; în acest timp, mâniei și Iranului de a-și a- ADRIAN IONESCU Vasi.le Vîlcu, Iosif Banc, Ion lo- mehr, au rostit toasturi. ™ TINERET riiță, cu soțiile lor, vicepreședinți Dineul s-a desfășurat într-o întrebării. Or, tocmai aici — căci în acest punct socialis în onoarea înalților oaspeți, duce contribuția la îmbunătă- MIRCEA IONESCU mul se desparte radical, în perspectivele pe care le se trag 21 de salve do artile ai Consiliului de Miniștri, membri atmosferă de cordialitate. A rie. împreună cu președintele ai Consiliului de Stat și ai Gu — Avanpremiera deschide, de imaginea capitalislă (burgheză) a lumii ; (Agerpres) tocmai aici apare nodul care urmează a fi dezlegat. Consiliului de Stat Nicolae vernului, membrii suitei române Aici se conturează un cîmp de tensiune în care se înscriu, Ceaușescu, Șahinșahul Mo — Vernisajul unei contradictoriu, tendințele iinere. hammad Reza Pahlavi Arya mehr, salută drapelul de stat Vizită expoziții școlare al României după care cei doi 8. Dacă tineretul acestor atît de complexe probleme Citiți în pag. a V-a : Toasturile rostite de președintele Con contemporane este astăzi mai curînd preocupat de te șefi de stat trec în revistă gar mele directe ale practicii și rezervat față de inconsis da de onoare. siliului de Stat, NICOLAE CEAUȘESCU, și Șahinșahul Iranului — Mamaia‘70: tența vorbelor mari, tinzînd să se desprindă de ceea ce în timpul ceremoniei, Șa- ar putea fi „iluzie metafizică", denotă că se află în hinsahul Iranului salută pe protocolară MOHAMMAD REZA PAHLAVI ARYAMEHR. In așteptarea premiilor militarii gărzii care prezintă situația de a fi confruntat de timpuriu și direct cu abor onorul. darea lucidă a condiției sale. Eliberarea de sonoritatea în continuare, Șahinșahului Majestățile Lor Imperiale, Șa- O gardă militară a prezentat uneori abuzivă a cuvintelor e o eliberare de mituri hinșahul Iranului, Mohammad onorul Majestăților Lor Impe și ca orice eliberare produce momente de tulburare, Iranului îi sînt prezentați șefii cîteodată de derută. misiunilor diplomatice acredi Reza Pahlavi Aryamehr, și împă- riale. La întîlnire au participat tați la București, al căror mare . răteasa Farah, au făcut în cursul Ion Gheorghe Maurer, președin număr relevă largile legături serii o vizită protocolară la Pa tele Consiliului de Miniștri, Emil 9. Dar problema astfel conturată (cu momentul ei grav și prestigiul de care se bucu latul Consiliului de Stat, preșe Bodnaraș, vicepreședinte al Con de căutare) derivă din ceea ce este inerent acestui timp ră România în lume. dintelui Nicolae Ceaușescu și so siliului de Stat, Ilie Verdeț, prim- al istoriei, cînd drumul se bifurcă. Cînd vîrsta tînără este Sînt prezentate, de aseme ției sale, Elena Ceaușescu. vicepreședinte al Consiliului de angajată, muncind încă la propria ei pregătire, în ima nea. personalitățile oficiale ro înaltul oaspete, a fost însoțit Miniștri. George Macovescu, ginarea și transpunerea în act a acestei bifurcări. Se mâne aflate la aeroport, de Ardeshir Zahedi, ministrul a- prim-adjunct al ministrului afa produce ca atare un apel continuu la luciditate. O de membri ai Consiliului de Stat, facerilor externe, Malektadj cerilor externe, Pavel Silard, am prindere timpurie cu luciditatea. Pe cît de firesc, pe atît ai guvernului, conducători de Alam, doamnă de onoare a Ma basadorul României la Teheran, de necesar. Căci liniile de înaintare în spațiul de con instituții centrale și organizații iestății Sale împărăteasa Iranu împreună cu soțiile lor. struit (acest „asalt al cerului" — Marx ; această practică obștești, generali și ofițeri su lui, ambasadorul Iranului la Întîlnirea s-a desfășurat într-o debordând de ipoteze) se precizează — pe temeiul con periori. București, Soltan Sanandaji, cu atmosferă cordială. dițiilor materiale — abia funcți-e de cutezanța și opțiunea soția. (Agerpres) generațiilor ce se succed. Ireversibilitatea istoriei nu în Sînt de față ambasadorul seamnă încă, independent de om, un mers ascendent și Iranului în Republica Socia lipsit de involuții. Crește o dată cu dinamismul istoriei, listă România, Soltan Hossein ponderea pe care tinde s-o dețină (în producerea li Sanandaji, precum și membri bertății) sistemul valorilor umane : respectiv acel sistem ai ambasadei. Depuneri de coroane adecvat al valorilor, apt să atribuie un curs riguros uma Ceremonia sosirii î nalților nist, cu indicativul intransigent că OMUL E SCOP, între- oaspeți se încheie cu defilarea gei strategii a progresului. gărzii de onoare. După-amiaza, Șahinșahul Ira stantin Popa, locțiitor al șefului 10. înlăturarea oricărei false distanțe între vîrstele Un grup de copii vin în în nului, Mohammad Reza Pahlavi Marelui Stat Major, Tudor Jianu, omului nu poate fi astfel considerată ca un act de bună tâmpinarea Șahinșahului Ira Aryamehr, însoțit de Ardeshir directorul protocolului din Minis voință (generozitate adultă, metodă pedagogică), decît nului, președintelui Consiliului Zahedi, ministrul afacerilor exter terul Afacerilor Externe — mem dacă este înțeieasă — dintr-o parte sau alta — în de Stat, soțiilor lor și le oferă ne, și de alte persoane oficiale brii misiunii române atașate pe sensul paternalist al antinomiei dintre generații. Dis gingașe buchete de flori. iraniene, a depus o coroană de lingă Șahinșahul Iranului. tanța CADE de fapt în fața recunoașterii adevărului co Bucureștenii aflați pe larga flori la Monumentul Eroilor Garda militară a prezentat o- problema vîrstei tinere condensează în ea tot ceea ce terasă a aeroportului aplaudă Luptei pentru Libertatea Po norul. Au fost intonate Imnurile este grav și esențial, uneori dramatic, în modul de a se și salută cu simpatie pe înalții porului și a Patriei, pentru So de Stat ale României și Iranului. descifra și a se revoluționa pe sine al condiției umane. oaspeți. cialism. După depunerea coroanei de Problema tînără, în ceea ce are ea mai relevant este Aceleași sentimente de sti înaltul oaspete a fost însoțit flori s-a păstrat un moment de una cu problema de perspectivă a omului contemporan mă și prietenie față de po de Constantin Stătescu, secreta reculegere. Apoi a fost vizitată Entuziasmul, căutările, tristețile, erorile ei sînt ale omului porul iranian, fală de eforturi rul Consiliului de Stat, Pavel Si- rotonda monumentului. contemporan și ale acestui timp de revoluții lucide. le pe care acesta le face pen lard, ambasadorul României la tru progresul său, se manifes- Teheran, general-locotenent Con- (Agerpres) ■ZZ.'-"""ZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZ/ZZZZZZZZZZZZZZ/ZZZZZ.'ZZZZzZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZ „SCiNTEIA TINERETULUI" pag. 2 SlNBĂTĂ 27 IUNIE 1970
Ieri, la Oltenița MAMAIA 70
trășcanu, Matei Gheorghiu, formația „Soliștii Bucu vrnisM «/ expoziții școiare • SCENA Valeria Seciu, Coca Andrones- rești", Cvartetul „Philarmonia", cu, C. Diplan și alții. Formația de instrumente vechi IN ASTEP • Un eveniment deosebit : L. M. a Radioteleviziunii, Corul de vizita teatrului italian „Teatro cameră al Conservatorului Vineri dimineața, Ia Olte stabile di Genova". Un cunos Dima" din Cluj și Orches- nița a avut loc vernisajul cut dramaturg Luigi Squarzino ..,București" (dirijor și so Expoziției de artă plastică a este regizorul ■spectacolului • ICRAN list — violonistul Ion Voi cu). elevilor din județul Ilfov. La „Una din ultimele seri de car O săptămînă cinematografică TAREA PREMIILOR vernisaj au participat tova naval". Pe un text goldonian cu premiere pentru toate gus I. s. rășul Ion Iliescu, prim-secre- necunoscut la noi, avem ocazia turile. înainte de a vă comunica ce Conform titlului, în aștepta tar al C.C. al U.T.C., ministru să urmărim valoroși actori ita • „Familia Tot". O ecrani filme au 'fost vizionate și care rea premiilor toată lumea dis pentru problemele tineretu lieni : Grazia Maria Spina, zare a unei piese cunoscută la dintre ele pot emite pretenții, cută ce, cum și de ce... lui, Gheorghe Necula, prim- Giancarlo Zanetti,' Eros Pagni. noi ne propun studiourile un • TELEVIZIUNE să discutăm puțin despre... dis secretar al Comitetului ju Deci, un spectacol reprezenta gare. Un cunoscut regizor (au • Un reportaj-anchetă, Exa- cuții, adică să vorbim despre T. STĂNESCU dețean de partid Ilfov, Ilie tiv pentru arta teatrală ita tor al „Caruselului", al filmu mene neprevăzute, realizat conferințele de presă. Lepădat, prim-secretar al liană — la sala Comedia a Tea lui „Două reprize în iad"), Zol printre studenții bucureșteni Parcă e un făcut, cine pre Comitetului județean U.T.C. trului Național, în zilele de 30 tan Fabri și cîteva nume sono care au participat la munca zintă filme excelente, vorbește Ilfov, Nicolae Iosin, prim- iunie și 1 iulie. re dintre actorii maghiari : An voluntară din Insula mare a puțin și invers. De la prima secretâr al Comitetului de A La Teatrul „Victor Ion tal Pager, Vera Venczel, Marta Brăilei. Aflați acum în sesiune conferință de presă, după Ivan partid Oltenița și președinte Popa" din Bîrlad un eveniment Fonag. de examene, acești tineri au Veșelinov — Bulgaria, autorul al Consiliului popular al a- pe plan local : astăzi și mîine • Un film despre rezistența precedat-o cu un examen, ne peliculei „Diavolul în biserică" celuiași oraș, activiști, ca-Ire sîntem invitați la 4 spectacole partizanilor sovietici, punctat prevăzut, trecut cu calificativul (excepțională satiră pe o temă didactice din județ. La slîr- extraordinare cu „Opinia pu cu suspense-uri și o atmosferă maxim. ateistă), a vorbit mult și in șitul festivității de premiere blică" de A. Baranga. In repre încordată ne va oferi cinema • Beethoven — permanențe transigent Sabin Bălașa, Româ a elevilor expozanți a luat zentație. ca invitați de onoare, tograful Republica, într-o pe peste veacuri, este un nou ci- nia. care a refuzat tuturor cuvîntul tovarășul Ion Ilies creatorii rolurilor principale : liculă color, pentru cinemascop. clu de emisiuni cu prilejul dreptul de a fi cotat drept RALIUL CARPAH cu care a relevat importan Radu Beligan și Marcela Rusu. Regizor Aleksandr Kaintim- Anului Beethoven,, organizat__a____ animator pentru că, spunea a- ța și semnificația eforturilor mer. Titlul „Departe, îh Apus". preciatul nostru pictor, anima Azi dimineață Ia ora 9.00 Regizor — Tiberiu Penția, in de U.N.E.S.C.O. Prima emisiu din București au pornit cele depuse de cadrele didact’'*e terpret Aurel Ionescu, Ștefan a Admiratorilor Săritei Mon ne : 32 de mese cu Jupiter are ția înseamnă doar filmele lui... în cultivarea aptitudinilor ti tiel le vine în întîmpinare re în rest ar fi de semnalat și cîteva zeci de mașini care Tivolaru, Radu Cazan, Virgil ca invitați pe muzicologul participă la ultima etapă a neretului Leahu. gizorul Mario Camus cu filmul Theodor Bălan și soliștii Va faptul că acum nu se mai poa Expoziția e dominată de rea „Această femeie" (evident — te pune întrebarea „e sau nu Campionatului republican de • Ultima premieră a Națio- lentin Gheorghiu, Pavel Sere- raliuri : Raliul Carpați. El lizările elevilor . din Bolintinu naiului bucureștean este : Sara Montiel). Lacrimi, o iubi- ■ breacov și Gheorghe Halmoș. filmul’de animație o artă ?“, ci, din Vale . (prof. Chinschi). caro „prima piesă a lui Fanny" ’ re cutremurată de suferințe, cum să facem ca aceste peli măsoară aproape 800 km și de eîțiva ani fâCe o adevărată Alte centre interesante în ex rilor), aceea de a prezenta o mai precis „Fanny", una din mai mult sau mai puțin cînta- • Basul Nicolae Florei, im cule cu desene animate, decu cuprinde 10 probe speciale. școală în manifestările republi poziție : Giurgiu și Brănești. serie de rezultate notabile și în pus în rîndul marilor inter— pate. colorate, dispersate și cu Mașinile trec in jurul orei comediile scinteietoare în ver te, într-un cuvînt, tiparul per 10,30 prin Pitești de unde se cane de acest gen. Lucrările a- Alături de ele. se cuvine să a- alte localități decît în Capitală. vă spirituală din dramaturgia fect al melodramei. preți, prin succesele sale apare formidabilele lor idei să ajun parțin unor elevi de liceu, deci mintim și numele cîtorva elevi Utilitatea și oportunitatea unui în cadrul „Galei marilor inter- gă la public. Adică, cu puțină îndreaptă prin Cîmpulung celebrului G. B. Shaw. în re L. M. Muscel, Rucăr, Bran, Brașov unor elevi pentru care desenul premiați : Matachc Adela,A?./.., Lă- asemenea gest cred că sint de gia lui Mihai Berechet și în preți români". întors recent bunăvoință, să facem în a.șa fel custeânu Florentina,FI___ **’ Popescu la sine evidente. dintr-un lung turneu în R.F, îneît filmul de animație să spre orașul Gheorghe Gheor artistic nu mai copstituie o dis cadrul scenografic conceput de ghiu Dej. După o oră de Gheorghe. Stegărescu Aurora, artistul iugoslav Dusan Ristic, a Germaniei apreciatul bas aibă sala lui de spectacol, în ciplină de studiu ci o activitate Deși nu se ridică la valoarea CORNEL • PORTATIV ne-a spus ; „La Munchen am exclusivitate. neutralizare ele pornesc îna liberă. Ne-a reținut atenția, din desenelor, s-au mai acordat u- ne reîntîlnim cu artiștii primei După cîteva manifestări deo apărut în Boris Godunov avînd poi pe același traseu urmînd RADU CONSTANTINESCU scene : Gh. Cozorici, Eva Pă- sebite în Capitală, „epicentrul", Tot de semnalat, și de reți să ajungă în Capitală în ju colo de sugestivitatea și poezia nele premii și unor lucrări de ca parteneri pe soprana de la nut, avantajul unui Festival de desenelor în șine, tocmai efor pictură în ulei avindu-Se în muzica! al țării se mută acum, Coovent Garden, tvonne Min rul orei 21,00. Mîine dimi spre sfîrșitul stagiunii, la Bra ton și pe Ludovic Spiess în ro animație : lipsa de vedete. Nu-i neață, în București, pe stra tul inteligent al celui care i-a vedere desigur dificultatea ge- șov. nimic monden aici, lipsește — da Cîmpina are loc ultima lul lui Dmitri. La Stats-oper din fericire — acel aer super- îndrumat in a recîștiga ceva din fiului abordat dar $i calitățile Duminică seara în Sala Tea am interpretat pe Filip al probă specială a raliului : d trului Dramatic din localitate flu de vacantă. Fețele omenești cursă de viteză pe circuit* acea sensibilitate nativă a copi expozanților, calități care, dez 11-lea din Don Carlos, avînd și au niște frumoase riduri care voltate și îndrumate judicios, LA GĂNȚULEI. ÎNTR-O SEARĂ... se deschide prima ediție a Fes de data aceasta excelenți pâr- desfășurată între 10—13 a.m* lului, din dragostea pentru de tivalului de muzică de cameră, teneri ca Bjonne, Leonore Kir- vin de la concentrarea frunți sen aplatizate de spiritul în în timp pot da roade. încercă organizat de Comitetul de Cul lor... stein, Fassbender, Hans Hatter Joi și vineri, două zile de care se predă desenul în clasele rile de sculptură și artă apli tură și Artă al județului Bra de la Stats-oper și Victor Braun șov și Filarmonica „Gh, Dima“. proiecții, adică aproape 50 de superioare. Âm mai descifrat cată, fără să impieteze asupra (S.U.A.) Dirijor a fost Giuseppe filme văzute (și mă refer nu Fixîndu-și o largă agendă de Patanei de la Scala din Milano. LA TELEFON... SCOPLJE în lucrările lor și un efort su ținutei ansamblului expoziției, AL 10.000-LEA SAT lucrări camerale din literatura mai la cele în concurs) mi-au plimentar de înțelegere a unor ne-au apărut ca lipsite de sem universală și românească. Fes — In emisiunea TV ce veți 1 permis să notez următoarele Cu trei runde înainte de sfîr- nificație și interes. tivalul de la Brașov își prOpu- interpreta ? titluri care pot concura la ma exigențe strict profesionale. rele premiu al „Pelicanului de șitul turneului, pe locul I sd Această expoziție, ca și cea ne o largă trecere în revistă a — Arii din operele Oedip, află marele maestru sovietic Mulți dintre expozanți, așa cum ELECTRIFICAT DIN TARĂ celor mai bune formați came Boris Godunov și lieduri de aur" „Diamantul" un film de Mark Taimanov cu 9 pmjte si ne-au relatat după vernisaj, republicană de anul acesta or rale din orașele București, Cluj Brahms și Schubert. Paul Grimault. după un text jumătate, din 12. Pe lotul II doresc să îmbrățișeze o carieră ganizata la Brașov, reflectă o și Brașov. — Pentru stagiunea 1970— de Jacques Prevert. „Pe pla- deocamdată se află Vasijakov tendință relevată a organizato 1971 ce pregătiți ? touri“ parodie la adresa lumii artistică sau una care să aibă Lungești, meleag străvechi al emoționant : sărbătorirea celui Timp de cinci zile în sălile cu 8 puncte și jumătate, uM'r.at rilor (comitetul județean U.T.C, — Boris Godunov și Tan- cinematografului, peliculă rea de Gheorghiu cu 8 puncte. *A- tangență cu domeniul artistic. Vîlcii, cu adinei rădăcini în is de concerte ale Brașovului iu lizată de maghiarul Bela Vaj- și Consiliul județean al pionie- de-al 10 000-lea sat electrificat bitorii de artă se vor putea nhăuser (Landgraful Turingiei). cești trei jucători vor fi proba torie a trăit un eveniment din țară — satul Gănțulei, a- Apoi din nou turnee în Franța, da. ..în pădurea lui Ion" (pro astfel întîlni cu Orchestra de ducție românească a regizorului bil pe primele trei locuri și la cameră a Filarmonicii „Gh. Italia, R.F. a Germaniei, Bel sfîrșitul turneului. Norma de parținînd acestei comune. (El gia și la Metropolitan cu rolu Adrian Petringenaru) și toate, este, totodată, cel de-al 313-lea Dima" din Cluj, Corul de ca mare maestru e de 10 puncte. meră „Madrigal" dirijat de Ma rile Pelleas (Pelleas și Meli- absolut toate filmele iugoslave Pentru a îndeplini-o îmi sint In Editura politică sat electrificat din județul Vîl- rin Constantin, Cvintetul „Con sande) Enric PăsăraruU (Lohen (de departe școala națională necesare două puncte, din trei, cea). grin) Atila și Zakaria (Nabuc în ultimele partide. certino" (care se va bucura de co). Unele dintre aceste roluri care se află în fruntea filmu LA BOTOȘANI: EXPUN ELEVII Festivitatea racordării la colaborarea sopranei Emilia a apărut : siS- Petrescu), formația „Musica în limbile germană, franceză și lui de animație la ora actuală): FLORIN GHEORGHIU temui energetic național S~a Nova". Cvartetul Filarmonicii italiană. „O zi neagră", „Operație pe Luigi Longo desfășurat după toate tradițiile. din Cluj, Cvartetul „Muzica", I. F. inimă", „Teams". La intrarea în sat, un bătrîn PRONOSTICUL ȘCOLILOR AGRICOLE ZIARULUI NOSTRU „POPORUL ITA călare a urat „bun venit" oas PENTRU CONCURSUL peților sosiți din celelalte sate! PRONOSPORT NR. 2« T.a Crupul șbolar flgrlco'l Botoșani s-a inaugurat expoziția ele UEVI PE ȘANTIERELE u vilor școlilor cu profil agricol din întreg județul» inițiativă lăudabilă L.IAN IA ARMELE' în sala căminului cultural a avut Etapa din 28 iunie 1970 loc apoi un festival artistic, 1. Steaua ~ Rapid prin scopul său educator. Liceul agricol din Șertdriceni, de pildă, a RECONSTRUCȚIEI Autorul evocă pa susținut de către formațiile ca 2. ,UM Craiova — prezentat un, stand cuprinzînd plantele ce se cultivă în aceste sei de cultură din Drăgășani și Dinamo București părți ale țarii, ierbare, insectare, grafice. Elevii Școlii profesio cele ale căminelor culturale din lozului de pe străzi, forestieră. Aceștia au 2. Steagul roșu_ gini din istoria re La Satu Mare, pes derea Iprofil. Sumarul Politehnica lași nale de mecanici agricoli din Dorohoi au expus machete de ma Sușani, Zlătărei, Ștefănești, Lun te 1 600 elevi, consti la recuperarea mate- demolat, săpat și eva bilanț al unei" zile de zistenței antifascis tute__r_ _în __3 _____tabere -de.___. rialelor de construc- cuat, într-o singură muncă eâte și' ăîci e- 4. Farul - F c. Argeș șini și instalații agricole, secțiuni de tractoare și mașini, iar Grupul gești. Pe terenul de sport al muncă patriotică, con- ție. în 3 zile, uteciștii zi, 500 m.c. de pămînț, locyent; 2 500 de scau s. c.F.n. cluj — Cluj școlar din Botoșani — machete ale combinei de recoltat cereale te italiene, urmărire comunei, s-au desfășurat între tribuie la acțiunea de acestei tabere au cu- moloz, ziduri ruinate, ne sortate și recondi «. Dlnanto Bacău — Crișul C 3 și mașina de recoltat cartofi E 649, premiate la Expoziția re ceri Sportive. Seara totui s-a refacere a orașului. . raț^t,;, sortat și stivuit fundații de beton, au ționate. 7. Petrolul — U.T. Arad Elevii Grupului șco 98 200> de cărămizi. scos de sub dărîmă- Pentru toate cele publicană a școlilor tehnice și profesionale, organizată la Bucu încheiat cu un frumos carnaval 8. A.s.A. Tg. Mureș —ț jiul a d-o din anii ei de lar Unio și ,xei âi I Tâbăra nr. 2 este turi 158 m.c. de che trei tabere insă, acti 9. ..U“ Craiova — rești cu doi ani In urmă. al tineretului. Bineînțeles, la școlii de meseni alcă formată din elevii li restea și alt material vitatea abia a început. formare pînă la vic lumina lampioanelor electrice tuiesc tabăra de mun ceelor nr. 1, 2 și 3, lemnos. Tabăra nr. 3 Noi succese vâr con Dinamo Buc. (tini) î MIHAI LAU care s-au aprins pentru prima că patriotică nr. 1 cu Liceul de construcții este formată din 300 solida, desigur, aceste lt. Petrolul — r.T. Arad (Hn) 1 toria finală. cinci detașamente, a- de mașini, Școala de eleve de la liceele prime rezultate. 11. Dinamo Bacău — oară. jutînd la înlăturarea profesională C.F.R. și nr. 1, 2 și 3. Locul de Crlșul (tin.) X dărîmaturilor, a Școala profesională activitate : întreprin- VALENTIN B UZ LE.A 12. Farul — F.C. Argeș (tin.) 1 prof. COSTEA MARINOIU 13. Steagul roșu — Politehnica Iași (tin.)
leaza la Cnngași (orele 15,30; Palatului); BARBAȚI 20.15) . FÂRA NEVESTE - ora 19.30; MY FAIR LADY ; rulează Teatrul Evreiesc de Stat ; MA- Viitorul (orele 15,30, 19). ZEL-TOV - ora 11; ACTUL DE MĂRILE VACANTE rulează CĂSĂTORIE _ ora 19,30: Teatrul Aurora (orele 9. 11, 13; 16, 18, 20), „Țăndărică" (Calea Victoriei): Tomis (orele 9; 11,15; 13,30; 15,45; ȘORICELUL $1 PĂPUȘA — ora F10I PREMIERE CINEMATOGRAFICE DREPTUL DE A TE NAȘTE ! 18.15) , Flamura (biele 11: 16: 18.15: 11: (Str. Academiei)1 PUNGUȚA rulează la Patria (orfele 9; 11,30; 20.30) , Grădina Tomis (ora 20.30), CU DOI BANI — ora 11 ; Teatrul 14; 10,30; 19; 21,15), Arenele Ro Grădina Aurora (Ora 20 30). „C. Tănase" (Sala Savoy) : NICU- producție a studiourilor din R. P. Ungară producție a studiourilor DEFA-Berlin mane (ora 20,30). ■ VISUL DOMNULUI GENTIL s TA... LA TANASE — ora 19,30. Scenariul si regia : Zoltan Fâbri după piesa lui Istvan ârkeny Scenariul si regia : HORST SEEMĂNN SUBIECT PENTRU O SCHIȚA î rulează la Popular (orele 15,30: 18; rulează la Capitol (orele 9,15; 20.15) . 11,30; 14; 16,30; 18,45; 21). INTILNIRE ÎN MUNȚI î rulează AVENTURILE LUI JUAN : la Munca (ora 16). rulează la Victoria
■ < ovili ța, un sat al Bârâganului cum sînt atitea. Strâbâ- Ș m/W tîndu-i ulițele, observîndobser atributele civilizației, ce. cir- 5 cumscriu localitatea pe coordonatele urbane, inintu tu- ș iești puterea economică a cooperativei agricole — principa la „uzină" a satului, vrednicia oamenilor, ambiția lor de a clădi ordonat și util, preocuparea firească de a adăuga me reu altceva împlinirilor de pînă acum. Și, întorcînd filele caietelor bilantiere, ale planurilor ce prefigurează perspec tiva acestei localități aflată în relație directă cu irigațiile — care în anii următori vor cuprinde aproape întreaga supra față a cooperativei —, cu dezvoltarea legumicultorii și zoo tehniei, cu crearea sectoarelor anexă și de deservire, cu ex tinderea mecanizării, înțelegem efortul depus — și mai ales solicitarea. Ca peste tot în această societate a muncii — cum este societatea noastră — și la Movilita e multă, multă ne voie de efort. E nevoie de efort în zootehnie, unde s-a stabi lit ca efectivele să ajungă la o mie de vaci cu lapte și la un rulaj de cinci mii de porci îngrășați și cincizeci de mii de pă sări; în legumicultura, sector ce va fi modernizat cu o seră încălzită termic și o seră solar de aproape 20 de hectare; în cultura mare unde porumbul, sfecla de zahăr și floarea- soarelui vor fi cultivate, în bună parte, numai în sistem irigat, deci cu nelimitate posibilități de creștere a producțiilor. • PĂRINȚII MUNCESC CÎTE ZECE ORE PE ZI Șl ODRASLELE LOR TAIE FRUNZE LA CÎINI • DE MUNCIT Tn cadrul acestui efort general al satului, unde se plasea ză contribuția tinerelului ? Ce, unde și cît muncesc tinerii din satul Movilita ? Primind un substanțial sprijin din par N-AU MUNCIT, DAR NICI MĂCAR O FLOARE N-AU SĂDIT • „TRĂIM PENTRU COPII“. DAR tea comitetului comunal de partid, a Comitetului județean Ilfov al U.T.C., a consiliului popular comunal și a conduce- J rii cooperativei agricole, am desfășurat aici o anchetă care El PENTRU CE TRĂIESC? sâ dea răspuns acestor întrebări.
I n evăd însemnările: la zootehnie, din 157 co JUSTIFICĂRI, ANGAJAMENTE 31 DE RĂSPUNSURI LA ÎNTREBAREA: operatori, 3 tineri de vîrsta utecistă dar nici unul membra U.T.C., la legumicul tura, 15 din 600 brațe de muncă; în sectorul vegetal 13 tineri din aproape 500 de par ticipant! la muncă. In total, 31 de tineri din aproape 1000 DIALOG CU TINERII CE VĂ LEAGĂ DE de membri cooperatori activi. Dar, de fapt, cîți tineri locu iesc în Movilița ? La Consi liul popular, tovarășul Silviu Ionescu ne dă o mînă de aju AFLAȚI ÎN CONTRATIMP tor. Pornim într-o călătorie COOPERATIVA AGRICOLĂ? imaginară pe ulițele satului. „Oprim“ în dreptul fiecărei a m cunoscut cîțiva dintre — Cine să muncească. Nela ? ca un meseriaș pregătit într-o case și notam... unu... doi... ZI „eroii" satului în momen Dar nu poate .tovarășe... Eu sînt școală), Vaieriu Ionescu se lea iresc, primul popas l-am trei..., zece..., douăzeci și tele cînd, penibil, încercau bolnavă, trebuie să mă operez. pădă de meseria pe care sin — Nu știu, poate n-aș mai ră la 24 de ani să am răspunderea să-și justifice inactivitatea : Cine să rămînă cu casa, că nu gur și-a ales-o. De ce ? Pentru făcut în sectoarele coope mîne ! Aș pleca la meserie. unei producții de peste două mi — Să muncesc ? dar de ce să mai pe ea o avem acasă. Si că tatăl său, funcționar al ma rativei agricole. I-am cău — Dar munca în zootehnie, lioane lei... Dar voi birui. Voi bi muncesc cînd mă simt bine dacă gur, munca la cîmp este fru gazinului intercooperatist pentru tat pe tineri. în bloc-notes i-am nu-i o meserie ? rui pentru că mă bazez pe oa stau ? moasă, dar nu e pentru Nela ! desfacerea legumelor din Bucu înregistrat cu realizările, gîndu- — Nu. Aici poate lucra orici meni. îmi pare rău însă, că prin — Glumiți, cred... Ea trebuie să învețe, să dea mai rești, acceptă, dintr-o afecțiune rile $; aspirațiile lor, cu o bună ne. Ce mare lucru este să dai de tre acești prieteni nu sînt mai —- Ba nu glumesc deloc, sînt departe. De ce să rămînă în sat dusă pînă la tolerarea capricii part • din ceea ce dă profil o- mîncare la vaci, să le țeseli, să mulți tineri — abia 4—5 din Un procent frumoasă și vreau să mă mărit. fără nici un căpătîi ? Pînă are lor fiului, să-1 întrețină în pos muiJ satului de azi. Transcriem: faci curățenie și să le mulgi ? A, peste 100... Cum să merg eu la C.A.P. ? Am să reușească undeva o ținem noi, tura de parazit al familiei, al dacă aș fi intr-un combinat, cum eu față de țărancă ? Deocam că numai pe ea o avem acasă. societății. „Trăim pentru copii" GHEORGHE CALIN, dată are tata cu ce mă întreți La cooperativa agricolă să mun — probabil s-ar pronunța și DUMITRU MIHAl- ne. cească alții, că sînt destui care dumnealui ca atîția dintre pă cel mai bun îngrijitor- rinți. Dar copiii pentru ce LA, șef de echipă. care Și Nela Georgescu, o fată în n-au de niciunele- w mulgător al cooperati ...Fiica și mama — aceleași trăiesc, tovarășe Ionescu, nu vei. Are 27 de ani și a- tr-adevăr frumoasă și bine... e- mai să mănînce, să se plimbe — Ce rost ar avea să merg în ducată, ne-a întors spatele și a concepții despre muncă, Un proape un deceniu de dispreț abia mascat pentru cei și să respire în tihnă aerul ? altă parte pentru a-mi cîștiga e- plecat cu nepoțelul de mină. Oricum, e prea puțin ! activitate neîntreruptă îngrijorează Ne-a spus franc, fără să se scu care produc pînă și pîinea pe în zootehnie. xistența cînd și aici, la Movilița, ze, de ce nu lucrează. Se gîn- care dumnealor o mănîncă. Lui Iancu Micu îi întrerupem ca peste tot în România, trăiești Pe Vaieriu Ionescu l-am în- obișnuitul său tur de seară pe dește, ajutată și de tăticu și de bicicletă. Acceptă să-1 fotogra numai dacă muncești ? Avem o mămica, cum să exploateze un ’ tîlnit în fața bufetului, L-am dar de la natură —- frumusețea. întrebat direct : fiem în chip de posesor al „ce cooperativă agricolă bună, care Uită însă să se gîndească se — De ce nu muncești ? lei mai frumoase biciclete, din cinci... optzeci și cinci..., o cîte se află în satele de la Bucu ne asigură tot ceea ce avem ne sută..., o sută douăzeci și doi... rios, responsabil, la cel mai va Bravează insolent : loros dintre darurile făcute de — Mă simt mișto 'și dacă nu rești pînă la Urziceni — cum voie. Anul trecut, veniturile rea Nimănui nu-i vine să crea natură : sănătatea, puterea de muncesc ! îmi dă tata cît am ■ii place să se laude. îi repro dă : la Movilița sînt 122 de muncă. nevoie. Să muncească proștii I ducem discuția cu mama sa : lizate de familia mea, ca urmare — Nu știm ce să ne mai facem tineri, (secretarul U.T.C. ne Surprinsă de prezența noas — Bine, dar tatăl dumitale e a muncii depuse, au depășit ci prost dacă muncește ? cu copilul ăsta ! S-a încurcat nu spunea că dumnealui strînge tră la poarta dumneaei și mai știu cum și și-a pierdut servi fra de 14 000 lei și sper ca anul cotizația de la numai 42) și ales de „neserioasa" noastră în — Nu, tata e bun, că mun cește să-mi dea mie. Și o să-i ciul . Mi se rupe inima cînd îl acesta și în anii viitori să avem dintre aceștia numai 31 parti trebare : de ce nu muncește vad, om cît muntele, că umbreș Nela?, mama fetei ne răspunde dea și lui frate-miu. El este a- un cîștig mai bun. cipă la muncă. Adică, din pa cum operator chimist la „Poli- te curtea. De vreo lună, ne-am tru, trei refuză munca. Și a- cu răceală : și împrumutat de 600 de lei, și cu ce am avut noi, i-am cum am văzut pe la I.A.S., s-ar schim GHEORGHE ȘER- ceasta într-un sat a cărui dez BAN, șoferi voltare economică și socială a părat un costum de haine... Nu ba povestea... știm ce să mai facem cu el, cum — Totuși, aici ai rezultate fost și va rămîne esența exis să-1 pornim să muncească. E bune... —- Fac meseria pentru care tenței, într-o societate în ex nervos, face scandaluri în sat. — Am rezultate bune, pentru m-am calificat. Am mașină bună clusivitate a muncii, în care Pînă acum am plătit de vreo colegii lor de generație sînt că muncesc. îmi place să mun și, sincer să fiu, pentru că înain trei ori contravenție — vreo te de constituirea cooperativei a- astăzi apreciații constructori șapte sau opt sute de lei, că nu cesc și cred că oriunde m-ar re ai hidrocentralelor din Car- mai țin minte cît. Nu știu cum — Am terminat școala genera partiza aș obține rezultate bune. gricole familia mea era printre de s-a lenevit așa. Că noi, eu și cele mai sărace — tata fiind ne pați, ai giganților siderurgici la în 1954. Aveam multe posibili Am familie grea și trebuie să o și chimici de la Galați, Craio bărbate-miu, am muncit de cînd întrețin. Lenevind aș atrage o voit să judece rostul fiecărui coș ne știm... tăți să merg mai departe, într-o de porumb, simt acum o bucurie va, Tg. Mureș, Slatina, Pitești, mare nenorocire pe capul fami ai vastelor șantiere de iriga Ascultă atent, meditează. Mai școală profesională sau la liceu. liei. greu de înțeles pentru altul: să trage un fum din țigara oferită, Tata, însă, mi-a spus cu vorba lui umblu cu grîu, cu porumb, cu ții din Dobrogea, Bărăgan, apoi contracarează incoerent : ECATERINA TATU, Cîmpia Olteniei. Dar în timp sfătoasă: „Georgica, tu rămîi tehniciană horticolă. floarea-soarelui... Transport, a- — Nu mi-au dat tractor, de a- nual, trenuri întregi de roade ale ce aceștia au înțeles că sen ceea am plecat. Și dacă dumnea aici, în sat, ești slab și te pierzi (tr-vpiei noastre mănoase și tot sul major al existenței este lor nu m-au vrut, eu de ce să-i în lume. La Movilița, insă, vei timpul mă simt părtaș la realiza munca, la Movilița, la numai vreau ? Pentru țigări, n-am ne putea ajunge om de frunte11. Nu rea lor, stăpînul lor. cîțiva pași de șantierele unor voie de bani că le... recrutez de obiective industriale impor IOANA BĂNICĂ la gialați. De o țuică fac rost de știu dacă mergînd mai departe tante și, cu atît mai mult, în la babaci... De mîncat, mănînc m-aș fi pierdut în lume și nici NICOLAE BUSTEA, tr-o cooperativă agricolă cu color" București, unde am fost cu ei că doar n-o să-i lase inima mecanizator. producție diversificată, cu și eu pînă acum doi ani, cînd să mă trateze ca pe al nimănui... om de frunte în sat cred că încă E1 este GHEORGHE DUMITRU, am plecat pentru că mă plicti sectoare în care fiecare și-ar — Dar știi că la I.M.A. Urzi sâ-mi vină ordin pentru arma n-a^ ajuns, dar am satisfacția despre care inginerul șef al sisem. Și apoi, nici banii nu-mi ceni, de unde ai plecat, un trac găsi un cadru propice de in cooperative-i agricole, tovară ajungeau. Aveam o mie de lei tă. muncii. Au trecut aproape 10 ani tegrare și afirmare, 91 de ti șul Nicolae Iorga, ne spunea : tor stă și acum pentru că dum — Și ce ai de gînd să faci ? „Fotoreporterul a avut noroc pe lună. Peste trei luni vine și neata l-ai părăsit ? Că între Nici un răspuns. Tace, tace je de cînd sînt îngrijitor-mulgător neri, oameni sănătoși, vigu- Alexandru pentru că se termi prinderea a pierdut, că lucrările roși și nu lipsiți de exemplul că l-a găsit treaz... Spun că a avea nat de inactivitatea sa de aproa și m-ăm legat de această profe avut noroc, pentru că noi nu nă perioada pentru care agricole ce-ți reveneau n-au pu pe un an, de postura în care se sie. Intr-adevăr, muncesc mult, de bun al celor puternic anco prea.-l cunoaștem... îmbrăcat contract. tut fi executate la timp ? (Pro-; complace el, om cît muntele și rați în activitatea diurnă, se în haina aceasta curată de om Și...... în timp ce mulți, foarte babil nu și-a închipuit că noi totuși, întreținut al familiei. aceea am și bucurii. Și nu văd ce cumsecade. Din cauza beției mulți tineri doresc să se califi cunoaștem exact întreaga po complac într-o nejustificată i-am interzis să se mai urce Discutăm cu Ioana Bănică, o altceva ți-ar aduce o satisfacție pe tractor. O dată că se expu ce (vecinul său, Alexandru Go veste — pentru că e o poveste fată bine proporționată, curat ne singur unor posibile acci ran, regretă că a fugit de la — a dispariției sale de la secția mai mare decît faptul că la locul stare de inactivitate și ires îmbrăcată. In dreptul numelui ponsabilitate socială. dente, dar apoi, ne gîndim la școală și că astăzi, cînd a munci de tractoare de la C.A.P. Dridu). ei, Ia cooperativa agricolă era tău de muncă ești apreciat, că ai avutul obștesc*1. într-o uzină, pe un șantier s&u — Nu... Și privirea i se mută trasă linie, semn că în trei ani o familie închegată, că și casa, oriunde, echivalează cu a gîndi în altă direcție. Credeam că o de cînd a absolvit școala genera lă n-a participat la muncă. și mobila și toate cele cîte le ai, — Cu ce te ocupi ? prin încordarea brațului tău le-ai — N-am prea lucrat la coope rativa agricolă. Am fost mai făcut. mult cu casa, că ai mei au mun cit. Ziceau că eu sînt încă prea ALEXANDRU GO mică pentru muncă. Numai de RAN, îngrijitor - mulgă trei ani am terminat școala... tor. Are 23 de ani. ...Trei ani care s-au scurs în 0 organizație U.T.C. inexistentă tr-o lincezeală totală ; trei ani — Lucrez in zootehnie pentru în care ar fi putut face multe lu cruri ! că n-am ce face, trebuie să cîș- Am reprodus discuțiile avute tig ca să-mi întrețin familia. Am pe ulițele Moviliței cu cîțiva încercat să mă angajez la Bucu pierde-vară. Mentalitatea lor de leneși se desprinde fără o sub rești și să mă calific. N-am reu liniere specială. Nici unul nu șit pentru că nu știu carte, nu si un secretar ll.T.C. ales spune că nu are unde munci. 7 mi-a plăcut să învăț. Cînd tre — Lucrez de la absolvirea șco — Dacă am satisfacția împli Inadvertența cu realitatea ar ei prea flagrantă ! Se ascund, însă, buia să merg la școală mă ascun lii tehnice horticole numai aici, nirii ca cetățean al Moviliței ? Vă la cooperativa agricolă din Mo răspund că da. Sînt mecanizator, în spatele unor justificări pue deam pe oriunde. Acum regret... rile care acuză serioase caren vilița. Acum răspund de produc și asta mi-am dorit dintotdeaiina. țe de educație. „Pentru ce am — Și dacă ai ști carte, n-ai ția legumicolă de la solar. Vă în Să ar, să semăn, să recoltez stă- învățat 8 clase?, ca să ajung mai rămîne în sat ? chipuiți că nu este deloc ușor ca pînind modernele mașini. tot la sapă ?“ ; „Am muncit noi destul, barem copiii noștri să o ducă bine, să miroasă a par fum4' ; „De la clasa mea an ...Treizeci și unu de răspunsuri, treizeci și una luptat cu furtuna, ce despuia construcția de folii Firesc, în situația existenței Mi-a spus tovarășul secretar de sețea fizică, ci ne-ar fi invitat reușit atîția la licee și școli de motivări, treizeci și unu de destine, toate avînd le din polietilenă protectoare, amenințînd cu dis a 91 de tineri care n-au sădit partid, pe 1 aprilie, să mă o- să-i admirăm zestrea adunată profesionale...". Sînt doar cîteva un numitor comun : legătura cu cooperativa agri trugerea culturii. Soluția i-a aparținut : construc nici măcar o floare pentru satul cup de tineri și de atunci mă în urma anilor de muncă ; IAN din „principiile" prin care unii colă, cu satul natal se realizează în și prin muncă. ția a fost protejată cu coceni, cu seînduri, cu lem lor, ne-am îndreptat atenția și ocup. Adică mi-am propus să CU MICA n-ar fi așteptat să-i părinți și profesori întrețin o- către organizația U.T.C. Cum mă ocup... N-am întreprins ni oferim noi o țigară, n-ar fi ac^ poziția dăunătoare față de mun Chiar dacă argumentele motivării sînt de ordin nul adus pentru ridicarea unor construcții zooteh și-a exercitat aceasta rolul de e- mic pînă acum, dar o să caut ceptat ca părinții lui, oameni sentimental, conjunctural sau de altă natură nice. Sau, vorbind despre faptul că toate asper- că în cooperativa agricolă, față ducator și mobilizator al tine ceva idei prin ziare... de serviciu la școala din sat, să de activitatea intensă, multila așează semnătura muncii la temelia unor realizări soarele cooperativei agricole, motdpompele și mo rilor în muncă și pentru mun Orice comentariu e de prisos. se împrumute și să-i cumpere terală, pe care tinerii ar putea deosebite. Nu o dată atitudinea lor tinerească, toarele stabile funcționează acum fără cusur — că ? Ce acțiuni specifice, care Formalismul întrece orice mă un costum de haine (ba chiar s-o desfășoare în satul natal. sinceră, intransigentă fața de muncă, comportarea o probă deosebit de grea fiind trecută doar cu să corespundă nevoilor produc sură. Și formalism în ce ? Toc să plătească contravenția pen Pierderile sînt pe toate planuri în anumite situații a constituit pildă pentru în cîteva săptămîni în urmă cînd, zi și noapte, au ției a întreprins comitetul mai în activitatea care ar fi tru scandalurile provocate) ci le și deopotrivă regretabile. In tregul sat. Pentru că nu se poate vorbi de pro lucrat la evacuarea apelor ce bălteau de pe cul U.T.C., acel grup de elită al or trebuit să constituie centrul de ne-ar fi oferit el o țigară, ar fi primul rînd —■ și sesizabil (ca ganizației U.T.C. ? La aceste*. în greutate al întregii munci po făcut el surpriza plăcută părin zul lui Iancu Micu. Gheorghe ducțiile de grîu, porumb, floarea-soarelui și sfeclă turi — nu-1 poți uita pe Ion Goia și pe ceilalți litice și educative : pregătirea ților, aducîndu-le ceva în dar ; valorificată deoarece n-a avut de zahăr, constant superioare mediei pe județul patru tineri mecanici care toată iama au lucrat trebări și la altele, care în mod Dumitru, Vaieriu Ionescu) — ilogic ar fi urmat, n-am putut și îndrumarea tinerilor pentru VALERIU IONESCU, s-ar afla cine să o recolteze... Așa însă, pentru tinerii înșiși, pentru fa Ilfov, fără a aminti de mecanizatorii Nicolae Bus- fără întrerupere la revizii și reparații, înfruntînd viață, formarea conștiinței că acum tot în laboratorul de chi afla răspunsul pentru că la Mo s-a dezvoltat în voie, periculoa miliile lor. Repulsia față de tea, Constantin Oancea, Vasile Calofir, Dumitru frigul și lipsa unor condiții cît de cît acceptabile vilița, sat aflat la 45 km de numai atunci sînt utili ca indi mie al uzinei care l-a calificat. muncă, tendința către trîndă- Cristache — care în vara trecută au lucrat și cîte pentru lucru. București, nu există organiza vizi — familiei, satului, întregi' MARIA COMAN, GICA GEAN- să, falsă, neavenită, optica în TARA, PETRE C. DINU, ION josirii celui ce muncește cu bra vie, obișnuința de a obține to 16 ore pe zi cu combina numai pentru a permi Despre ei, despre hotărîrea ori curajul lor ma ție decît în hîrtiile cuiva... Nu societăți — cînd se dăruie mun tul fără efort sînt vicii care se există comitet U.T.C. pe C.A.P., cii, cind alătură efortul lor e- C. IONITA, PETRU C. GOIA, țele și nu într-un birouaș, fie și te eliberarea celorlalte tractoare solicitate la în nifestate în momentele cînd orice reținere ar fi ca cel mai neînsemnat funcțio dobîndesc ușor la vîrsta adoles treținerea cu cultivatorul a prășitoarelor, la com nu există o evidență a utecișt-i- fortului colectiv. Dacă o singura IOANA V. BARBU, ELENA” G. fost, dacă nu neluată în seamă, cel puțin scuza lor, iar ședințe nu s-au ținut de dată organizația U.T.C. ar fi NICOLAE, MARIA C. ISTRA- nar. Și cît rău poate aduce a- cenței și au implicații negati baterea dăunătorilor. Cum aprecia inginerul șef bilă, despre dăruirea ce au dovedit-o față de avu ani de zile. Am întîlnit totuși discutat efectele parazitismului TE, ION COSTACHE — și ceastă optică ! ve pentru tot restul vieții. al cooperativei, tovarășul Nicolae Iorga, hărniciei tul obștesc, a vorbit la timpul potrivit întregul un secretar — MARIN IORDAN, unor tineri, dacă ar fi adus în toți ceilalți pînă la 91 — ar fi și devotamentului lor se datorează pe puțin 10 sat. Concomitent însă, se puteau auzi și reproșuri: tehnician veterinar la coopera discuție atitudinea părinților fost cuprinși în listele evidenția- Movilita, primul sat în care am câutat răspuns la întrebarea ; la sută din producția de grîu înmagazinată și mai „de ce numai ei „dar ceilalți care bat ulițele tiva agricolă. Al cărui comitet solidari cu tendința spre o viață ților din zootehnie, legumicul- CE, CÎT SI UNDE MUNCESC TINERII DIN SATUL DUMNEA- mult de un sfert din cea de porumb — 3 227 kg. satului de ce nu li se alătură ?“ U.T.C. e secretar — pe sat sau de huzur a copiilor, dacă prin- t,ură, sectorul de irigații, sau de VOASTRĂ ? boabe la hectar. După cum rezultatele din sera Intr-adevăr, în sectoarele de producție ale coo pe cooperativa agricolă ? — nici tr-un mijloc sau altul ar fi la cultura mare, unde se simte Tn numerele viitoare vom publica investigații pe aceeași tema solar nu pot fi separate de priceperea și inițiati dumnealui nu știe. Nu știe pen dezvăluit tinerilor frumusețea, acum lipsa brațelor de muncă. perativei agricole din Movilița am întîlnit puțini tru că... Dar să-i dăm ouvîntul i utilitatea muncii, sigur astăzi, Nu s-ar fi ajuns în situația de din alte localități ale târî?. va tehnicienei horticole Ecaterina Fătu, care două tineri. Și dacă satul vorbește, înseamnă că știe — Sînt secretarul organizației NELA GEORGESCU nu s-ar anul trecut, cînd doar un sfert Pagina realizata de GHEORGHE FECIORU zile și două nopți a rămas printre oamenii ce s-au ceva... U.T.C. de două luni și ceva. mai fi lăudat doar cu frumu- din producția legumicolă a fost Fotografii : IONEL BĂRBIERII „SClNTEIA TINERETULUI" pag. 4 SÎMBĂTĂ 27 IUNIE 1970 PROIECT LEGEA organizării producției și a muncii in agricultură
fețe arabile și folosirea com transportului produselor agri d) aplicarea regulilor și mă crărilor ce trebuie executate pletă, pentru producție, a te cole ; surilor sanitar-veterinare pre pe culturi, specii și categorii Ministerul Agriculturii și Silviculturii și Consiliul Uniunii Naționale a Cooperativelor renului agricol ; irigarea în c) condiționarea, tratarea, văzute de lege; prezentarea a- de animale și pe perioade în tregii suprafețe amenajate și depozitarea și conservarea co nimalelor la control sanitar- vederea respectării regulilor Agricole de Producție au elaborat proiectul de lege cu privire la organizarea producției și folosirea intensivă a acesteia respunzătoare a produselor veterinar, la termenele stabili agrotehnice, fitosanitare, zoo a muncii în agricultură. prin obținerea, de regulă, în agricole; te de organede sanitar-veteri tehnice și sanitar-veterinare; același an a mai multor re d) eliberarea terenurilor a- nare, pentru depistarea bolilor d) folosirea rațională a for In spiritul democratismului socialist, caracteristic vieții politice și sociale a țării noastre, colte de pe aceeași suprafață ; gricole îndată după recoltare ; infecto-contagioase și parazi ței de muncă și utilizarea de proiectul de lege este supus dezbaterii publice, astfel ca țărănimea, lucrătorii din unită f) exploatarea de către aso strîngerea și depozitarea pro tare, pentru vaccinare și trata plină a timpului de lucru, ți- ciații intercooperatiste sau în duselor secundare ; mente; respectarea măsurilor nînd seama de caracterul se țile agricole de stat, specialiștii, toți oamenii muncii să-și poată aduce contribuția la defi treprinderi agricole de stat a e) respectarea întocmai a de carantină, în cazul apari zonier al lucrărilor agricole; nitivarea lui. terenurilor ce nu sînt cultivate obligațiilor asumate prin con ției de epizootii; adoptarea de norme de muncă conform normelor tehnice pre tracte, atît de către unitățile e) . respectarea riguroasă a fundamentate; repartizarea Propunerile și sugestiile vor fi înaintate Ministerului Agriculturii și Silviculturii și văzute de lege de către dețină agricole socialiste și producă tehnologiilor de creștere și în- volumului de lucrări pe for Consiliului Uniunii Naționale a Cooperativelor Agricole de Producție prin organele jude torii acestor terenuri; aceste torii individuali, cît și de grășare a animalelor în spe mații de lucru și pe fiecare terenuri vor fi atribuite pentru către organele de valorificare cial în ferme și în complexele salariat sau membru coopera țene ale acestora, precum și presei centrale și locale. exploatare de către comitetele privind cantitatea, calitatea și zootehnice; tor, asîgurîndu-se participa executive ale consiliilor popu termehele de livrare și pre f) sacrificarea animalelor rea acestora ia executarea lu lare județene ; luare a produselor agro-ali- numai în cadrul normelor le crărilor cerute de procesul g) gospodărirea rațională a mentare la fondul de stat. gale. tehnologic; resurselor de apă și aplicarea și economică se desfășoară pe e) aprovizionarea ia timp și In Republica Socialistă gricole ale economiei națio lă și uniunile județene ale coo nprmelor de utilizare și de e- D. Cu privire Art. 10. — Condițiile de a- în bune condiții a tuturor for România, agricultura este o nale. perativelor agricole de pro buza planurilor de perspectivă purare a acesteia în vederea piicare a regulilor privind fo Marea producție socialistă în ducție răspund de buna desfă și anuale. în aceste planuri sint mațiilor de lucru cu semințe, ramură de bază a economiei satisfacerii tuturor cerințelor ; losirea fondului funciar, de material săditor. îngrășămin naționale, revenindu-i un rol agricultură — care se apropie șurare a activității cooperati cuprinse acțiunile și măsurile h) unitățile care scot tempo la producția executare a lucrărilor de teh necesare îndeplinirii sarcinilor te, furaje, insectofungi’ide, de seamă în aprovizionarea tot mai muJt de specificul pro velor agricole și asociațiilor rar din circuit terenuri agri animalieră nică agricolă și acțiunilor agro biopreparate și produse de iz populației cu produse agroali- ducției industriale — reclamă intercooperatiste ; ele au dato ce revin unităților agricole din cole, sînt obligate a le reda a- zootehnice, prevăzute la arti veterinar, carburanți și lucț> mentare și a industriei cu ma o organizare superioară a ria de a stabili măsuri care să planul de dezvoltare a econo griculturii cu întregul poten a) declararea și înregistra colul 9 se stabilesc de Ministe miei naționale și din contrac fianți, precum și alte materii terii prime agricole, in asigu muncii, aplicarea largă a cu ducă la participarea activă la țial de producție, după expira rea în registrul agricol-cadas rul Agriculturii și Silviciul- și materiale necesare desfășu rarea unor disponibilități pen ceririlor științei și a tehnolo muncă a tuturor membrilor tele anuale și de lungă durată rea termenului pînă la care au tru a efectivelor de animale, turii. încheiate cu organele de valo rării procesului de producție, tru export, în crearea venitului giilor avansate, folosirea ju cooperativelor agricole pentru fost atribuite. In acest scop, pe specii și categorii, și a Pe baza normativelor ela cu respectarea consumurilor național. Dezvoltarea agricul dicioasă a tuturor mijloacelor îndeplinirea sarcinilor de pro rificare a produselor agricole. ministerele de resort vor pre schimbărilor de efective inter borate do Ministerul Agricul Arț 6. — Membrii coope specifice; turii constituie unul din facto de producție pentru asigurarea ducție și de investiții ale uni vedea în documentațiile teh venite ; turii și Silviculturii, direcții f) folosirea integrală a ca rii hotărîtori ai ridicării nive unei productivități și eficiențe tăților din care fac parte : de rativelor agricole de producție nice, încă de la faza de proiec b) aplicarea măsurilor de le agricole județene stabilesc, șj producătorii agricoli indi pacităților de producție, a in lului de trai ai țărănimii, al economice ridicate. Pămîntul a stimula inițiativa și spiritul tare, sumele necesare acestor selecție pentru ridicarea însu prin consultarea cu specia stalațiilor, utilajelor și mași întregului popor, o condiție — ca principal mijloc de pro de răspundere al țărănimii viduali, participînd la reali acțiuni. șirilor productive ale anima liștii și conducerile unităților nilor agricole, a spațiilor de cooperatiste pentru buna orga zarea producției agricole au principală a progresului socie* ducție in agricultură — ani lelor ; executarea însămînțări- agricoie de producție și sta depozitare; întreținerea, repa tații socialiste. malele și plantațiile pomi-viti- nizare și desfășurare a activi obligația de a lucra pămîntul lor artificiale sau a montei țiunilor experimentale, peri pe care îl au în folosință sau B. Cu privire rarea și menținerea în stare Statul nostru socialist a cole reprezintă, indiferent de tății cooperativelor ; de a asi naturale numai cu reprodu oadele optime ș: condițiile de de funcționare a mijloacelor creat și creează condiții ca a forma de proprietate, o avuție gura respectarea prevederilor proprietate, de a îngriji ani cători autorizați, din rase sta executare a lucrărilor în toa de muncă; statutului cooperativelor ; de malele ce le posedă prin mun la producția gricultura să și îndeplinească națională de mare preț, în a bilite de Ministerul Agricul te sectoarele de producție a- g) îndeplinirea integrală a tot mai bine sarcinile ce-i re cărei judicioasă utilizare este a întări ordinea și disciplina ca proprie și a membrilor fa turii și Silviculturii și cu în gricolă, cu respectarea regu obligațiilor asumate prin con vin în dezvoltarea eednomi-ă vital interesat întregul popur. în cadrul acestora. miliilor lor, cu respectarea re vegetală sușiri biologice ridicate : lilor de tehnică agricolă pe tracte de livrare a produselor și socială a țării. încheierea De aceea, conșțituie o obligați^ Art. 4. — Consiliile popu gulilor stabilite de organele a- zone, culturi, specii și catego a) respectarea zonării editu c) asigurarea semințelor de agricole, efectuarea în bune procesului de cooperativizare de cea mai înaltă răspundere lare județene și al Municipiu gricole de specialitate. rilor și a plantațiilor de vii și rii de animale. In funcție de condiții a lucrărilor și servi — care a marcat generalizarea a fiecărui lucrător din agricul lui București asigură dezvol Ministerul Agriculturii șj plante de nutreț : producerea pomi : furajelor in cantități și sorti acestea, specialiștii din unită ciilor contractate, respectarea relațiilor de producție socia tură, a întregii noastre socie tarea agriculturii pe raza uni Silviculturii, direcțiile agricole țile agricole stabilesc măsuri obligațiilor asumate în coope tăților administrativ-țeritoriale județene și celelalte organe de b) executarea lucrărilor de mente corespunzătoare efecti liste în întreaga economie — tăți, de a asigura folosirea pregătire a solului în cele rarea și colaborarea cu alte dezvoltarea și modernizarea cnibzuită, cu maximum de respective, prin valorificarea specialitate răspund de folosi velor de animale; recoltarea proprii de executare a lucru mai bune condiții, aplicarea la timp și în întregime și buna rilor și,do .aplicare a regulilor organizași de stat și coope- bazei tehnico-materiale, întă randament, a fondului funciar, deplină a tuturor condițiilor rea rațională a terenurilor a- îngrășămintelor naturale și C-ratiste.;;., rirea proprietății socialiste în a efectivelor de animale, a pedoclimatice și 'social-econo- gricole și a animalelor pe care gospodărire a furajelor, fu chimice și a amendamentelor rajarea rațională, întreținerea agro-zootehnîce. fito-sanitare h) " exercitarea unui control agricultură au determinat spo plantațiilor și a oricăror mij mice existente și poartă răs le posedă membrii cooperati și sanitar-veterinare. potrivit permanent și exigent asupra rirea continuă a producției loace materiale și bănești de punderea pentru realizarea velor agricole în gospodăria potrivit planului de fertili animalelor potrivit normelor zare și amendare și cerințelor de zooigienă; condițiilor specifice locale. modului de îndeplinire a sar vegetale și animale. Statul care dispune agricultura noas sarcinilor de plan din agri lor personală, și producătorii cinilor îrr unitățile 'respective; sprijină multilateral unitățile tră. cultură în întregul teritoriu în individuali; în acest scop, spri fiecărei culturi ; agricole socialiste și ceilalți Membrilor cooperatori, tutu care își desfășoară activitatea. jină activitatea acestora asi- c) folosirea semințelor din i) respectarea democrației producători agricoli, asigurîn- ror oamenilor muncii din agri Consiliile populare județene, gurîndu-le semințe și material soiuri șj hibrizi cu însușiri Cap socialiste și asigurarea condi du-le semințe și material sădi- cultură m dubla lor calitate, comitetele executive ale aces săditor din soiuri și hibrizi biologice superioare, cores țiilor necesare pentru partici tor din soiuri și hibrizi va de proprietari și de producă tora, consiliile populare și valoroși, animale de reproduc punzător zonei respective și parea activă a tuturor lucră loroși, animale de prăsi'ă din tori, le revine înalta responsa-. pomi tetele lor executive din ție din rase superioare, sub reînnoirea lor periodică ; con torilor din unitățile agricole rase cu însușiri biologice su-» bjiitate de a-și îndeplini toate municipii, orașe și comune, di stanțe pentru combaterea boli diționarea, executarea probe Obligațiile conducerilor socialiste, la buna desfășura perioare, aprovizionarea teh- sarcinile de muncă personale, recțiile agricole județene și lor și dăunătorilor și alte ma lor de laborator .și tratarea re a întregii activități a aces nico-materială, credite pentru de a-și aduce întreaga contri celelalte organe de speciali teriale, precum și asistența semințelor ; executarea semă tora; examinarea cu atenție și investiții și pentru producție, buție la realizarea planurilor tate au, obligația să asigure e- tehnică de specialitate. natului și plantatului in peri luarea în considerare a tutu mijloacele necesare executării de producție, la elaborarea și xecutarea la timp și în bune Art. 7. — Ministerul Agri oadele optime, cu asigurarea unităților agricole și ale ror observațiilor critice, su mecanizate a lucrărilor agri înfăptuirea măsurilor privind condițiuni a tuturor lucrărilor culturii și Silviculturii șj Co densității corespunzătoare la gestiilor și propunerilor de cole, efectuării lucrărilor de perfecționarea activității gene agricole și zootehnice și a ac mitetul de Stat pentru Eco hectar și respectarea tuturor măsuri formulate de salariații țiunilor fitosanitare și sanitar- nomia și Administrația Loca regulilor agrotehnice ; unităților agricole de stat și îmbunătățiri funciare și orga rale a unităților agricole. lucrătorilor din agricultură membrii cooocrativelor agri nizării acțiunilor de combatere Organizarea superioară a veterinare. lă vor organiza ținerea re d) cultivarea legumelor des a bolilor și dăunătorilor, asis producției și a muncii, execu Art. 5. — In întreprinderile gistrului agricol-cadastru, prin tinate producției-marfă. în cole în cadrul adunărilor ge agricole de stat, întreprind-e- comitetele executive ale con terenuri irigate; executarea Art. 11. — Organele de con derii pentru îndeplinirea pla nerale sau în alte împreju tență tehnică de specialitate, tarea la timp a tuturor lucră’ rări; condiții avantajoase pentru va rilor agricole cu respectarea rile pentru mecanizarea agri siliilor populare comunale, o- semănatului sau plantatului ducere din unitățile agricole nului de producție și econo lorificarea produselor. înles riguroasă a regulilor agroteh culturii, stațiunile experimen rășenești și municipale, in legumelor în perioadele op de stat răspund pentru : mic al secției; j) conducerile unităților a- niri în vederea ridicării cali nice, fitosanitare, zootehnice tale agricole, cooperativele a- care se vor înregistra anual time, folosindu-se semințp din a) la întreprinderile agri c) la stațiunile experimen gricole și celelalte întreprin ficării cadrelor și alte avantaje și sanifar-veterinare, întărirea gricole de producție, asociațiile suprafețele de teren, pe ca soiuri superioare ; cole de stat: organizarea acti tale și institutele de cercetări deri industriale și economice stabilite prin lege. Programele ordinii și disciplinei, consti intercooperatiste și celelalte tegorii de folosință, și ani e) înființarea plantațiilor de vității de producție agricolă agricole. crearea de soiuri vor recruta brațe de muncă naționale privind gospodărirea tuie o obligație primordială a forme de asociere sau coope malele, pe specii și categorii, vii și pomi numai în terenuri pe terenurile proprietate de superioare de plante agricole, din cooperativele agricole nu rațională a apelor, extinderea lucrătorilor din unitățile agri rare în producția agricolă, pre deținute de unitățile agricole bine pregătite, pe baza auto stat administrate de acestea, producerea anuală a întregii mai cu aprobarea adunării ge irigațiilor și a celorlalte lu cum și în unitățile agricole socialiste, membrii cooperati rizației de plantare ; folosi in vederea producerii de se cantități de semințe supereli- nerale, iar în intervalul din cole de stat, a membrilor coo mințe. material săditor și ani crări de îmbunătățiri funciare perativelor agricole și a pro din rețeaua consiliilor popu velor agricole și producătorii rea de material săditor pro tă și elită, iinii consangvini- tre două adunări, a consiliului și dezvoltarea în perspectivă a ducătorilor individuali, a orga lare, activitatea de producție agricoli individuali. venit din pepiniere autori male de prăsi lă, precum și zate și hibrizi simpli la toate de conducere; zate, tratarea materialului să livrarea către fondul de stat a plantele de cultură, care ur k) cadrele de conducere ale zootehniei și creșterea produc nelor agricole centrale și lo unor cantități sporite de pro ției animaliere, adoptate de cale, a specialiștilor agricoli, a ditor împotriva bolilor și mează a fi înmulțite în unități unităților agricole socialiste au dăunătorilor înainte de plan duse agro-alimentare, cores de stat și cooperatiste specia obligația de a-și perfecționa ca plenara C.C. al P.C.R. din tuturor celor ce muncesc în Cap. II punzător obligațiilor din pla 17—19 martie 1970. efortul con agricultură. tare : completarea anuală a lizate, pentru satisfacerea lificarea profesională, partici- golurilor din plantații ; nul de stat; întreprinderile a- completă a nevoilor de semin pînd la cursurile ce se organi siderabil — material și finan- în scopul organizării pro gricole de stat sprijină activi •ciar — făcut de stat în acest ducției și a muncii la un ni f) executarea lucrărilor de țe cu însușiri bjofogice ridi zează in acest scop. întreținere a culțurțlor, viilor tatea cooperativelor agricole cate, ale întregii agriculturi; scop, dezvoltarea industriei so vel superior și îmbunătățirii Reguli privind folosirea cu care cooperează în vederea cialiste. creează condiții pentru întregii activități în agricul și pomilor : ameliorarea sj crearea unor Art. 13. — Specialiștii agri g) aplicarea măsurilor de creșterii producției și eficien rase valoroase de mare pro făurirea unei agriculturii mo tură, Marea Adunare Națio ței economice în agricultura coli care lucrează în unități derne. în stare să satisfacă pe nală a Republicii Socialisțe prevenire și combatere a bo- ductivitate, la toate speciile le socialiste de stat și cele co cooperatistă. de animale și asigurarea re deplin cerințele de produse a- România adoptă prezenta lege. fondului funciar, lucrări de dilor, dăunătorilor și buruie Producția în întreprinderile operatiste au îndatorirea să ia nilor din culturi și plantații .• agricole de stat se realizează producătorilor din aceste rase, măsuri pentru buna organiza h) aplicarea normelor de necesare unităților agricole re a procesului de producție, prin ferme agricole, sectoare socialiste de producție șj pro % Cap. I udare la epocile optime sta de deservire a fermelor și sec folosirea rațională a mijloa tehnică agricolă și acțiuni bilite pentru fiecare cultură toare de prelucrare și indus ducătorilor individuali, verifi celor de producție, instruirea irigată ; trializare și semiindustrializa- carea, în condiții de produc corespunzătoare a muncitori i) aplicarea măsurilor de re a produselor agricole, care ție, a rezultatelor cercetării lor șl membrilor cooperatori, îmbunătățire și întreținere a științifice, în vederea genera să asigure îndrumarea și să Dispoziții generale agrozootehnice obligatorii își desfășoară activitatea pe lizării lor în producția vegeta controleze modul de executa pășunilor și fînețelor naturale, baza pianului propriu de pro supraînsămînțarea și fertiliza lă și animală : elaborarea u- re a lucrărilor, cu respectarea Art. I. — Ministerul Agri ductivitate, introducerea și ge ducție, venituri și cheltuieli; Art. 8. — Conducerile unită către toți deținătorii, cu evi rea lor prin îngrășăminte na b) la întreprinderile pentru nor tehnologii moderne de regulilor de tehnică agricolă. culturii și Silviculturii exer neralizarea tehnologiilor mo ților agricole socialiste, ingi dențierea separată, pe cate turale și chimice, organizarea cultivare a plantelor și crește Specialiștii agricoli răspund cită conducerea unitară a agri derne în producția agricolă, mecanizarea agriculturii: asi nerii, tehnicenii și ceilalți sa- gorii, a tuturor lucrărilor de pășunatului rațional ; dețină gurarea executării la timp și rea și îngrășat ea animalelor. de organizarea și conducerea culturii ; el este titular de elaborarea regulilor agroteh lariați, membrii cooperative îmbunătățiri funciare ; decla torii precum și cei care folo tehnicb-eoonomică a procesu plan pentru întreaga agricul nice, fitosanitare, zootehnice de bună calitate, a lucrărilor Art. 12. — Organelor de con lor agricole și producătorii a- rarea și înregistrarea tuturor sesc pășunile naturale sînt o- agricole necesare cooperative lui de producție în unitățile tură și răspunde d-e îndeplini și sanitar-veterinare și urmă gricpli individuali, toți deți schimbărilor care se produc bligați să participe la lucrări ducere ale unităților agricole agricole și fermele în'care își rea acestuia, conduce și coor rește aplicarea lor în toate lor agricole în toate ramurile nătorii de terenuri agricole, în fondul funciar pe categorii le de îmbunătățire și întreți de producție ale acestora: asi de stat și consiliilor de con desfășoară activitatea, indi donează activitatea de organi sectoarele agriculturii, în ve au obligația de a pune în va de deținători și mod de folo nere a acestora cu munca pro ducere ale cooperativelor a- cațiile lor tehnice fiind obli zare a producției și a muncii derea obținerii unor producții gurarea funcționării tuturor loare întregul potențial pro sință ; prie sau cu plată. mașinilor agricole, a utilajelor gricole Je revine obligația de gatorii. în unitățile agricole de stat și tot mai mari în condiții de ductiv al pămîntului și al a- b) apărarea și conservarea a lua măsuri pentru organiza cooperatiste. în care scop sta maximă eficiență economică. din zootehnie, secțiile anexe nimalelor, de a folosi eficient terenurilor agricole, precum și și sistemele de irigații si a rea judicioasă a întregii acti Art. 14. — Salariații din u- bilește norme și reglementări Ministerul Agriculturii și Sil toate mijloacele de producție restrîngerea la strictul nece C. Cu privire vități, executarea lucrărilor de nitățile agricole de stat au o- corespunzătoare, sprijină și viculturii urmărește realizarea mijloacelor de transport; în de care dispun, de a executa sar, potrivit legii,, a scoaterii treținerea și repararea mași tehnică agricolă obligatorii, a- bligația de a îndeplini sarci controlează unitățile agricole, planului de investiții în agri toate lucrările agricole, cu res terenurilor din producția a- la recoltarea, părarea avutului obștesc și nile de serviciu, de a respec pe toți deținătorii de terenuri nilor și instalațiilor proprieta cultură și asigură respectarea pectarea Regulilor agrotehnice, gricolă ; îmbunătățirea conti tea cooperativelor agricole ; e- buna gospodărire a fondurilor ta ordinea și disciplina la lo agricole și de animale în apli parametrilor tehnico-economici zootehnice, fitosanitare și sa nuă a modului de folosire a depozitarea, materiale și Bănești, pentru în cul de muncă, potrivit regula carea acestor norme. proiectați la toate obiectivele xecutarea de prestări de ser nitar-veterinare. pămîntului prin executarea de vicii și lucrări pentru alte u- tărirea ordinii și disciplinei, mentului de organizare și Art. 2. — Ministerul Agri de investiții, asigură folosirea Art. 9. — Regulile privind lucrări care să asigure trecerea păstrarea și în acest apop, ele au obliga funcționare a unității, regula culturii și Silviculturii asigură nități socialiste și producă eficientă a construcțiilor, uti folosirea fondului funciar, lu unor terenuri din categorii de torii agricoli individuali, în ția de a asigura • mentului de ordine interioară îndrumarea tehnică, economi lajelor și celorlalte mijloace crările de tehnică agricolă folosință inferioare la categorii valorificarea a) fundamentarea temeinică și celorlalte dispoziții privind că și organizatorică a întregii de producție în unitățile agri perioadele cînd nu sînt solici și acțiunile agrozootehnice o- de folosință superioare ; tate de cooperativele agricole a planurilor de producție, crea desfășurarea activității în u- agriculturi privind apărarea, cole de stat, iar împreună cu b'jgatorii sînt următoarele : c) executarea, potrivit cerin produselor rea tuturor condițiilor pentru nitate. conservarea și folosirea rațio Uniunea Națională a Coopera cu care au contracte. țelor, condițiilor și prevederi Activitatea de producție din realizarea lor, creșterea pro Obligațiile generale ale sa- nală a pămîntului, ridicarea tivelor Agricole de Producție, lor sarcinilor de plan, a lu ductivității muncii și a efi lariaților sînt următoarele : capacității de producție a a- și la cooperativele agricole de A. Cu privire agricole întreprinderile pentru meca crărilor de irigații, de preve nizarea agriculturii se reali cienței întregii activități ; a) respectare? programului cestuia, amplasarea judicioasă producție. Organizează și asi nire și combatere a eroziunii, a) stringerea la timp și fără a culturilor și a producției a- gură pregătirea cadrelor de la fondul zează prin secții de mecani b) aplicarea rezultatelor cer de lucru stabilit pentru fieca inundațiilor, înmlăștinării și pierderi a recoltei, în terme zare. care funcționează în coo cetării științifice, a tehnologii re loc de muncă și perioadă nimale pe zone și unități, po specialitate și a muncitorilor sărăturării solului ; nele stabilite de organele a- trivit condițiilor pedoclimatice calificați necesare agriculturii funciar perativele agricole deservite ; lor și metodelor moderne de de lucru, executînd lucrări în d) întreținerea și păstrarea agricole ; ele răspund față de consiliul lucru, utilizarea intensivă a funcție de specificul și cerin și social-ecor.omioe ; organi și instruirea membrilor coo a) declararea și înregistra în stare de funcționare a lu b) asigurarea spațiilor de zează și asigură producerea peratori și a celorlalți lucră-* de conducere al cooperativei mijloacelor de muncă și ridi țele procesului de producție rea, în registrul agricol-cadas crărilor de îmbunătățiri fun depozitare, executarea dezin- pentru executarea lucrărilor carea continuă a calității pro din agricultură ; semințelor.' materialului sădi- tori din agricultură. tru, pe categorii de folosință, a ciare, folosirea lor eficientă ; secției și dezinfecției acestor? tor și animalelor de mare pro Art. 3. — Uniunea Naționa la timp și de bună calitate și duselor: întregii suprafețe de teren de e) cultivarea întregii supra și a mijloacelor destinate față de conducerea întreprin- c) stabilirea volumului lu (Continuare în pag. a V-a) Toastul președintelui Toastul Șahinșahuluî LEGEA Consiliului de Stat Iranului Mohammad Nicolae Ceaușescu Reza Pahlavi Aryamehr organizării producției Maiestate, condițiile actuale, toate sta Stimate domnule președinte civilizație iraniană interesea Doamnelor și domnilor, tele, de pe toate continentele al Consiliului de Stat, ză, prezintă mare interes pen — indiferent de mărimea te Excelență, tru poporul român și că Aca îmi este deosebit de plăcut ritoriului sau a populației, de Doamnelor și domnilor, demia Republicii Socialiste Ro să vă salut din nou ca oas forța lor economică și mili mânia a constituit un comitet peți ai țării mele, pe dum tară, de orînduirea social-po- Țin să vă mulțumesc cu o special care să studieze în ce și a muncii in agricultură litică — pot și au datoria să neavoastră, pe stimata dum sinceră emoție, domnule pre mod și prin ce mijloace să neavoastră soție, pe colabora participe activ Ia soluționarea ședinte, pentru primirea ami poală fi sărbătorită cea de-a torii dumneavoastră, să dau marilor probleme ale vieții cală și călduroasă pe care 2 500 aniversare a întemeierii (Urmare 'din pag. a IV-a) cerințele procesului de pro internaționale contemporane, dumneavoastră și poporul ro statului nostru, eveniment ce ducție din agricultură; expresie sentimentelor de sin Cap. V ceră bucurie, de stimă și pre la realizarea păcii și secu mân ne-ați rezervat-o astăzi* va fi celebrat, după cum ați M ridicarea necontenită a c) să-și însușească cunoștin rității. Apreciem că pentru împărătesei și mie. Aș dori spus, în 1971. nivelului profesional, în vede țele agrozootehnice și să le țuire cu care întregul nostru popor vă întîmpină pe pămîn- crearea unui climat de stabi să vă mulțumesc, de aseme Ați avut, de asemenea, rea aplicării 'tehnologiei stabi aplice îa producție, iucrînd, litate și pace în lume este bunăvoința să subliniați că în lite, folosirii eficiente a mij de regulă, in sectoarele pen Răspunderi și sancțiuni tul României Socialiste. nea, pentru cuvintele atît de Populația Capitalei noastre hotărîtor să se asigure res amabile pe care ați binevoit prezent țara noastră depune loacelor de producție, îmbu tru care s-au pregătit și fn Art. 20. — Răspunderea pen pectarea strictă a dreptului să le pronunțați despre țara eforturi pentru a ajunge la o nătățirii continue a calității care au fost repartizați ; producție pentru nerespecta- V-a făcut astăzi o primire tru neaplicarea regulilor pri rea îndatoririlor statutare sînt; călduroasă, v-a înconjurat cu fiecărui popor de a-și hotărî mea, istoria noastră și pre treaptă care să o situeze prin lucrărilor, creșterii producției d) să contribuie la întărirea vind folosirea fondului fun singur destinele, să se renun zentul nostru, precum și des tre țările dezvoltate. Ei bine, și productivității muncii; și apărarea proprietății ob a) refacerea fără plată a lu manifestări pline de cordiali ciar, lucrărilor de tehnică a- crărilor de calitate necores tate : aceste manifestări, ca țe la politica de dominație și pre posibilitățile de coope în cadrul acestei colaborări c) apărarea și buna gospo ștești, la prevenirea și înlătu gricolă și acțiunilor agrozoo dictat, la folosirea forței sau noi sîntem fericiți să salutăm dărire a bunurilor proprietate rarea risipei, a sustragerilor și punzătoare executate, ori su de altfel primirea și ospitali rare fructuoasă între țările tehnice obligatorii, potrivit portarea pagubelor, în condi tatea desăvîrșită ce ne-au fost amenințarea cu folosirea for noastre. Ați putut să vă con contribuția pe care România, socialistă, participarea efecti a proastei gospodăriri a mij prevederilor legii, revine ; ței pentru soluționarea pro specialiștii săi care lucrează în vă la dezvoltarea Și îmbună loacelor materiale și financia țiile legii, în cazul în care lu rezervate cu ocazia vizitei vingeți, dumneavoastră înșivă, tățirea activității generale a re ale cooperativei, la dezvol a) comitetelor executive alo crările nu se mai pot reface ț noastre de anul trecut în Iran blemelor internaționale liti domnule președinte, cu prile țara noastră cu deosebită în consiliilor populare județene* b) pierderea dreptului de re gioase. jul vizitei cu care ați onorat flăcărare, o aduc eforturilor unităților, la realizarea Sarci tarea democrației cooperatiste, — sînt o vie ilustrare a prie depuse de țara mea. nilor de plan ale acestora; întărirea spiritului colectiv de municipale, orășenești și co tribuire suplimentară în anul teniei trainice, durabile, care Poporul român este pro țara noastră, despre sentimen munale pentru neurmărirea a- de plan ; Sînt întru totul de acord cil d) în fermele de producție muncă, a disciplinei, ordinii și se dezvoltă între țările noas fund îngrijorat de situația tele de vie simpatie și admi legalității in activitatea coope plicării în mod corespunzător c) reținerea pînă la cel mult tre, o expresie a dorinței po care s-a creat în Indochina rație pe care poporul nostru dumneavoastră, domnule pre ale întreprinderilor agricole de â măsurilor privind valorifi ședinte af Consiliului de Stat, stat, toți salariații. inclusiv rativei ; 10 la sută din remunerarea poarelor român și iranian de ca urmare a extinderii acțiu le nutrește atît față de dum carea deplină a tuturor condi pentru numărul normelor efec nilor militare ale S.U.A. asu neavoastră, cît și față de vaj că în condițiile actuale toate șeful de fermă, participă efec e) toate cadrele de condu a întări continuu relațiile lor statele din toate continentele, tiv la executarea lucrărilor, cere și administrative sînt o- țiilor pedoclimatice și social- tuate ; reciproce. pra popoarelor din această nicul și talentatul popor ro economice și nerealizarea sar d) trecerea pe timp limitat mân. indiferent de forța lor politică, <
REDACȚIA 51 ADMINISTRAȚIA București Piața „Scînteii". Tel. 17 CO 1<5, 17 6C2C. Abonamentele se fac la oficiile poștale și difuzorii din întreprinderi și instituții Tiparul: Combinatul poligrafic „Casa Scînteii