16

zentarea atentå a raporturilor dintre libertatea cetåÆilor libertatea dintre raporturilor a atentå zentarea

flictelor prin punerea lor în scenå, inclusiv prin repre- prin inclusiv scenå, în lor punerea prin flictelor

esenÆialå în perspectiva noastrå – de gestionare a con- a gestionare de – noastrå perspectiva în esenÆialå

dimpotrivå, el poate oferi o ilustrare perfectå a funcÆiei – funcÆiei a perfectå ilustrare o oferi poate el dimpotrivå,

perceput ca o negare a realitåÆii cetåÆii clasice. Aproape clasice. cetåÆii realitåÆii a negare o ca perceput

e lxnr ç d sceoi si u r rbi å fie så trebui ar nu såi succesorii de çi Alexandru de

fictiv çi retoric al vieÆii acestor cetåÆi în lumea dominatå lumea în cetåÆi acestor vieÆii al retoric çi fictiv

elenisticå çi în cea romanå. Caracterul în bunå måsurå bunå în Caracterul romanå. cea în çi elenisticå

teatralå: de exemplu, aceea a rolului cetåÆii în lumea în cetåÆii rolului a aceea exemplu, de teatralå:

care ar putea fi mai bine surprinse în aceastå perspectivå aceastå în surprinse bine mai fi putea ar care

Existå, în sfîrçit, alte componente ale istoriei cetåÆii istoriei ale componente alte sfîrçit, în Existå,

litatea cetåÆii fårå a-i înÆelege imaginarul. înÆelege a-i fårå cetåÆii litatea

ne obligå så ne gîndim cå nu ne este dat så sesizåm rea- sesizåm så dat este ne nu cå gîndim ne så obligå ne

nioase existå, fårå îndoialå, o înrudire constitutivå, care constitutivå, înrudire o îndoialå, fårå existå, nioase

mimat çi simbolic. Între toate aceste spectacole inge- spectacole aceste toate Între simbolic. çi mimat

noctoni, în sfîrçit, la Atena, ostracismul, acest tiranicid acest ostracismul, Atena, la sfîrçit, în noctoni,

tira- pentru publice culte çi eroizare Eleutheria, pentru çi

råsturnårii tiranilor: culte publice pentru Zeus Eleutherios Zeus pentru publice culte tiranilor: råsturnårii

teatralitatea instaurårii lor instaurårii teatralitatea çi simbolismul invadator al invadator simbolismul çi

15

atît de evident, încît îmi este suficient så reamintesc så suficient este îmi încît evident, de atît

lumea greacå la sfîrçitul epocii arhaice sînt un exemplu un sînt arhaice epocii sfîrçitul la greacå lumea

complexitate çi artificiu. Crizele tiranice care au sfîçiat au care tiranice Crizele artificiu. çi complexitate

funcÆionare printr-o punere în scenå superioarå prin superioarå scenå în punere printr-o funcÆionare

u eltÆ voet, eae îi eået bn sa buna regåseçte îçi cetatea violente, realitåÆi cu

al cetåÆii este întrerupt brutal de forÆe care îl confruntå îl care forÆe de brutal întrerupt este cetåÆii al

De altfel, de fiecare datå cînd acest spectacol politic spectacol acest cînd datå fiecare de altfel, De

a lumii greceçti. lumii a

pînå la urmå particularitatea culturalå cea mai frapantå mai cea culturalå particularitatea urmå la pînå

ca problematicå, a femeilor, a tinerilor, a stråinilor, este stråinilor, a tinerilor, a femeilor, a problematicå, ca

prin excluderea, mereu problematicå, mereu înfåÆiçatå mereu problematicå, mereu excluderea, prin

ninÆå corpul politic atît în centrul, cît çi la marginile sale, marginile la çi cît centrul, în atît politic corpul ninÆå

simplu –, dramatizarea surselor de conflict care ame- care conflict de surselor dramatizarea –, simplu

politicå – adicå, de cele mai multe ori, omenirea pur çi pur omenirea ori, multe mai cele de adicå, – politicå

ColecÆie coordonatå de CRISTIAN PREDA CRISTIAN de coordonatå ColecÆie

çi a anxietåÆilor care definesc pînå la urmå umanitatea urmå la pînå definesc care anxietåÆilor a çi

Aceastå complexå punere în scenå a contradicÆiilor a scenå în punere complexå Aceastå

devine un instrument privilegiat al anchetei noastre anchetei al privilegiat instrument un devine . .

14

agon -ul politic, -ul cu complementar çi izomorf timp acelaçi

grec se impun ca fireçti; acest spectacol de gradul doi, în doi, gradul de spectacol acest fireçti; ca impun se grec

euristicå a teatrului în înÆelegerea universului politic universului înÆelegerea în teatrului a euristicå

OITTAPOLITICÅ SOCIETATEA ZOE PETRE ZOE

CETATEA GREACÅ – ÎNTRE REAL ÇI IMAGINAR

Coperta colecÆiei: DAN PERJOVSCHI proprie, çi tocmai de aceea confruntarea trebuie så fie IlustraÆie: Chorå 674, Muzeul de la Acropole, Atena ritualizatå10. Dar, încå în Iliada, cåderea din discurs în încåierare nu e uçor de evitat. În ultimå instanÆå, pivotul acestei puneri în scenå politice este inventarea votului. SchiÆatå probabil la început spontan, în adunåri în care, asemenea celei din cîntul al 2-lea al Iliadei, se vede cine råmîne pe loc çi cine se îndepårteazå nemulÆumit. Formalizat la Sparta cu ocazia reformelor din secolul al VII-lea, precizat o datå cu cheirotonia atenianå în secolul al V-lea 11, votul majoritar exprimå pe deplin aceastå sublimare prin spectacol a confruntårilor care puteau oricînd diviza cetatea. Pentru cå ce altceva este numårarea de da çi de nu, dacå nu o evaluare, înainte de începerea luptei, a forÆei fiecårei facÆiuni? La Sparta, susÆinåtorii celor douå opinii adverse se separau fizic, regrupîndu-se, unii la dreapta, ceilalÆi la stînga. Dacå unul dintre cele douå grupuri este mai numeros, el este çi mai puternic: prin urmare de ce så se înfrunte un risc previzibil în luptå? E mai simplu så se renunÆe la ea çi i se atribuie de la bun început victoria facÆiunii mai numeroase. Desigur, acest mecanism elementar cunoaçte o evoluÆie în termeni care îi sînt proprii; mai ales – printr-o ZOE PETRE gîndire din ce în ce mai abstractå çi susceptibilå så CETATEA GREACÅ måsoare riguros prin numår12 – prin impunerea ficÆiunii ÎNTRE REAL ÇI IMAGINAR dupå care, dacå una dintre cele douå tabere este mai © Editura Nemira, 2000 numeroaså cu o singurå unitate, ea este proclamatå victorioaså. Dar natura însåçi a înfruntårii prin vot nu se Comercializarea în afara graniÆelor Æårii fårå acordul editurii este interziså. modificå în mod esenÆial, aça cum dovedeçte constanÆa unui vocabular al conflictului, chiar al conflictului råz- Difuzare: boinic, în descrierea vieÆii politice, cu ale sale staseis (în S.C. Nemira & Co, Str. Popa Tatu nr. 35, sector 1, Bucureçti sensul de facÆiune), cu victoriile çi cu înfrîngerile sale. Telefax: 314.21.22, 314.21.26 Prima exprimare perifrasticå a conceptului incipient de Clubul cårÆii: C.P. 26-38, Bucureçti democraÆie – versul celebru din Rugåtoarele lui Eschil care evocå mîna atotputernicå a demos-ului, demou e-mail: [email protected] kratousa cheir, a cårui voinÆå suveranå se exprimå www.nemira.ro plethunetai, printr-un vot majoritar – este, de fapt, de- scrierea unei scene de vot în adunarea cetåÆenilor13. Este ISBN 973-569-437-9 semnificativ så remarcåm çi cå, în confruntarea politicå,

13

15

iå i omtv a etuu î ctt, î ç funcÆia çi cît cetate, în teatrului a formativå çi ticå MINISTERULUI CULTURII MINISTERULUI

viziune teatralå a universului cetåÆii, atît funcÆia cathar- funcÆia atît cetåÆii, universului a teatralå viziune Lucrare apårutå cu sprijinul sprijinul cu apårutå Lucrare

reversul såu, contrariul såu simbolic, dacå acceptåm o acceptåm dacå simbolic, såu contrariul såu, reversul

å c daa u se n opeet l eåi, ci cetåÆii, al complement un este nu drama cå tåm

teatrul comic, o violenÆå prin procurå. Dar, dacå accep- dacå Dar, procurå. prin violenÆå o comic, teatrul

Desigur, violenÆa teatrului este, în tragedie ca çi în çi ca tragedie în este, teatrului violenÆa Desigur,

este o funcÆie esenÆialå a instituÆiilor politice ale cetåÆii. ale politice instituÆiilor a esenÆialå funcÆie o este

agon -ul dramatic -ul ce de bine mai înÆelegem - conflictelor

ae eae îsç s cntuet c rpeetr a reprezentare ca construieçte se însåçi cetatea care

prelungeçte, reia, redefineçte teatralitatea esenÆialå prin esenÆialå teatralitatea redefineçte reia, prelungeçte,

aceastå punere în scenå expiatorie a violenÆei politice violenÆei a expiatorie scenå în punere aceastå

oi fnaetl dnr tar ç ctt, atl cå faptul cetate, çi teatru dintre fundamentalå logia

lui – adicå omo- adicå – lui politicu a constitutivå teatralitatea çi dar

recunoaçtem caracterul politic prin excelenÆå al teatrului, al excelenÆå prin politic caracterul recunoaçtem

i så çi, totu acceptåm, Dacå ritualurilor. antropologiei

numai în termenii unei psihologii colective sau în cei ai cei în sau colective psihologii unei termenii în numai

comun, råmîne pînå la urmå destul de greu de explicat de greu de destul urmå la pînå råmîne comun,

exorcizînd aceste violenÆe prin deriziune çi prin rîsul în rîsul prin çi deriziune prin violenÆe aceste exorcizînd

groazå, punerea în scenå a propriilor violenÆe virtuale, sau virtuale, violenÆe propriilor a scenå în punerea groazå,

solidaritatea, contemplînd, cutremuratå de milå çi de çi milå de cutremuratå contemplînd, solidaritatea,

colului, prin care cetatea în întregul såu îçi regåseçte îçi såu întregul în cetatea care prin colului,

doi: este vorba de teatru. FuncÆia catharticå a specta- a catharticå FuncÆia teatru. de vorba este doi:

sub semnul întrebårii printr-o punere în scenå de gradul de scenå în punere printr-o întrebårii semnul sub

a contrario a . Aici, spectacolul politic însuçi este pus este însuçi politic spectacolul Aici, . firmå

la Atena, un instrument simbolic al cetåÆii care o con- o care cetåÆii al simbolic instrument un Atena, la

Existå înså, cel puÆin în epoca clasicå, în primul rînd primul în clasicå, epoca în puÆin cel înså, Existå

çi legitimå. çi

victorie, pot çi trebuie så-çi gåseascå funcÆia lor politicå lor funcÆia gåseascå så-çi trebuie çi pot victorie,

locul unde dorinÆa de luptå, Ares-ul nemilos çi setea de setea çi nemilos Ares-ul luptå, de dorinÆa unde locul

este o alternativå puternicå la discordie. Råzboiul este Råzboiul discordie. la puternicå alternativå o este

cel care adunå toÆi fiii în ajutorul cetåÆii care i-a hrånit, i-a care cetåÆii ajutorul în fiii toÆi adunå care cel

lor de råzboinici, dar çi sentimentul cå råzboiul „bun“, råzboiul cå sentimentul çi dar råzboinici, de lor

stasis doar prin condiÆia prin doar la acces au cetåÆenii cå faptului

irevocabil råzboiul çi råzboiul civil, existå perceperea existå civil, råzboiul çi råzboiul irevocabil

dovedeçte cå, dincolo de cuvintele care opun în mod în opun care cuvintele de dincolo cå, dovedeçte

tice ale påsårilor care månîncå din propria lor carne, lor propria din månîncå care påsårilor ale tice

duçmanul comun, duçmanul ca antonim pentru înfruntårile sålba- înfruntårile pentru antonim ca

mache, båtålia cu båtålia mache, chemaÆi la solidaritatea implicatå de de implicatå solidaritatea la chemaÆi

Eumenidele lui Eschil în care cetåÆenii sînt cetåÆenii care în Eschil lui din Versul CETATEA GREACÅ – ÎNTRE REAL ÇI IMAGINAR ÇI REAL ÎNTRE – GREACÅ CETATEA

ZOE PETRE acest kratos biruitor este un vot majoritar, chiar dacå, Zoe Petre în lumea cetåÆii ideale evocate de tragedie, el tinde så fie un vot unanim. Un alt factor esenÆial face ca aceste mecanisme så fie o protecÆie, în acelaçi timp solidå çi flexibilå, împo- triva înfruntårii sålbatice: este vorba despre timp. Pentru cå dacå orice supunere la vot este o victorie, nu existå înfrîngere fårå speranÆå, iar în rotaÆia magistraturilor, ca çi în dezbaterea çi în acÆiunea care decurge din ea, existå mereu „data viitoare“. Fiecare, la rîndul såu, exercitå puterea çi i se supune: aceastå alternanÆå este valabilå atît pentru indivizi cît çi pentru facÆiuni, care pot spera oricînd cå vor cîçtiga mîine ceea ce au pierdut aståzi, cå CETATEA GREACÅ vor exercita anul urmåtor o magistraturå care le-a scåpat anul acesta. Este cu totul remarcabil faptul cå, ÎNTRE REAL ÇI IMAGINAR probabil datoritå hazardului descoperirilor, un hazard care are înså partea sa de semnificaÆie, primul act normativ dintr-o cetate greacå care a ajuns pînå la noi ca atare este un decret – faimosul decret din Dreros – care enunÆå într-o manierå explicitå regulile rotaÆiei magistraturilor exercitate în cetate. Aceastå rupturå simbolicå în corpul cetåÆii, consti- tuitå de dezbaterea politicå, este, de altfel, compensatå fårå încetare de o polis care se afirmå ca unicå çi indi- vizibilå, atît în sårbåtori, în miturile care le întemeiazå çi le explicå, cît çi în sacrificiile închinate zeilor. Sacrificiul, acest spectacol al violenÆei împårtåçite, reafirmå mereu statutul cetåÆii oamenilor, påstrînd distanÆa optimå çi faÆå de zei çi faÆå de animale, cum reafirmå çi egalitatea membrilor såi, în spaÆii în care cetatea se expune pri- virilor: nu în secretul incintelor sacre, unde doar cîteva rituri de iniÆiere ascund ceea ce nu am încetat så numim misterele lor, ci în faÆa sanctuarelor, în jurul altarelor, vizibile de peste tot, punînd în scenå riturile de separare çi de distribuÆie care fac din polis o comunitate ome- neascå, deci politicå. Aça cum se întîmplå în sacrificiu, cetatea îçi regå- seçte unitatea mai ales în violenÆa împårtåçitå a råz- boiului, aceastå altå imagine de sine a oricårei polis.

14

5 12

rir ui ç aoptri cr s-i muå legea impunå så-çi care atotputernic çi unic arbitru dimensiunile sale, al clasiciçtilor. al sale, dimensiunile

pentru un public mai divers decît clubul mult prea exclusiv prin exclusiv prea mult clubul decît divers mai public un pentru dupå pråbuçirea palatelor miceniene, nu mai existå un existå mai nu miceniene, palatelor pråbuçirea dupå

gate se referå sistematic la fapte de culturå, al cåror interes intrinsec interes cåror al culturå, de fapte la sistematic referå se gate

, unde, , de adunåri aceste pîndeçte care realå lenÆa pairi

le-au fost sortite iniÆial. Dar råmîne un fapt acela cå temele investi- temele cå acela fapt un råmîne Dar iniÆial. sortite fost le-au

prin dezbaterea politicå, cetatea evitå, ceas de ceas, vio- ceas, de ceas evitå, cetatea politicå, dezbaterea prin

studiile mele s-ar adresa nemijlocit unui alt public decît cel cåruia cel decît public alt unui nemijlocit adresa s-ar mele studiile

. Prin punerea în scenå a violenÆei imaginare çi imaginare violenÆei a scenå în punerea Prin . stasis de

un cititor fårå o formaÆie de clasicist. Nu pretind cå, în aceastå formå, aceastå în cå, pretind Nu clasicist. de formaÆie o fårå cititor un

demos

-ului, poate fi citit ca o o ca citit fi poate -ului, a punere în scenå a stårii a scenå în punere unde textul sau notele mi se påreau din cale-afarå de stufoase pentru stufoase de cale-afarå din påreau se mi notele sau textul unde

inscripÆiilor care rezumå opiniile opuse çi decizia finalå decizia çi opuse opiniile rezumå care inscripÆiilor aceastå carte nu ar fi existat. Am intervenit pe alocurea, doar acolo doar alocurea, pe intervenit Am existat. fi ar nu carte aceastå

cs de a dsusrlr pi aiae vzbl a vizibilå afiçarea prin discursurilor, al duel acest iniÆiativa alcåtuirii acestui volum; fårå concursul lor perseverent, lor concursul fårå volum; acestui alcåtuirii iniÆiativa

Nemira çi lui Cristian Preda pentru Preda Cristian lui çi Editurii mulÆumesc cum Aça tot aça cum ea înfåÆiçeazå deciziile la care poate duce poate care la deciziile înfåÆiçeazå ea cum aça tot

o råbdare de benedictin pentru care nu am cuvinte så-i mulÆumesc. så-i cuvinte am nu care pentru benedictin de råbdare o care înlocuiesc prin cuvinte violenÆa facÆiunilor adverse, facÆiunilor violenÆa cuvinte prin înlocuiesc care

Alexandru Niculescu çi-a asumat-o cu un devotament afectuos çi cu çi afectuos devotament un cu asumat-o çi-a Niculescu Alexandru

adunarea cetåÆenilor, în dezbateri, publice prin definiÆie, prin publice dezbateri, în cetåÆenilor, adunarea

o î lma oâå o uc p cr mi îåu mu prieten meu tînårul mai care pe muncå o – românå limba în lor

forÆe între magistraÆi çi Consiliu, între acest Consiliu çi Consiliu acest între Consiliu, çi magistraÆi între forÆe

afarå de faptul cå, exceptînd trei dintre ele, este vorba de traducerea de vorba este ele, dintre trei exceptînd cå, faptul de afarå

primul rînd prin scoaterea în evidenÆå a raporturilor de raporturilor a evidenÆå în scoaterea prin rînd primul

Nu am modificat aproape deloc textele faÆå de prima lor ediÆie, în ediÆie, lor prima de faÆå textele deloc aproape modificat am Nu

înfruntårile, în înfruntårile, cetatea care în Modul înfåÆiçeazå înfåÆiçeazå

vorbind, prea mult: superstiÆie? superstiÆie? mult: prea vorbind, politice ale cetåÆii sînt stilizarea råzboiului civil. råzboiului stilizarea sînt cetåÆii ale politice

Opera omnia Opera nu m-a ispitit, la drept la ispitit, m-a nu de ideea nici dar neterminate, nrcrl altc sn u rzo siia, instituÆiile stilizat, råzboi un sînt atletice întrecerile

începute çi începute proiecte multe oricum låsat Am comediei. universului a

dovedeçte omologia dintre cele douå planuri. Çi, dacå Çi, planuri. douå cele dintre omologia dovedeçte

Broaçtele Broaçtele lui Aristofan, în speranÆa unei exploråri mai ample mai exploråri unei speranÆa în Aristofan, lui despre

tiranicå a unei puteri instaurate prin viclenie çi violenÆå, çi viclenie prin instaurate puteri unei a tiranicå

un comentariu împreunå cu buna mea prietenå Liana Lupaç; un text un Lupaç; Liana prietenå mea buna cu împreunå comentariu un

olimpice funcÆionînd deseori ca preambul la exercitarea la preambul ca deseori funcÆionînd olimpice

text mai amplu despre „Cei çapte...“, despre care am publicat oricum publicat am care despre çapte...“, „Cei despre amplu mai text

carea inverså, de la jocuri la spectacolul politic, victoriile politic, spectacolul la jocuri la de inverså, carea restul (la debut, oricine, cred, vrea så arate peste måsurå ce çtie); un çtie); ce måsurå peste arate så vrea cred, oricine, debut, (la restul

campioni veniÆi din toate colÆurile lumii greceçti. Alune- greceçti. lumii colÆurile toate din veniÆi campioni sofiçti, primele tipårite, pentru cå mi s-au pårut mai pedante decît pedante mai pårut s-au mi cå pentru tipårite, primele sofiçti,

douå articole despre articole douå azi: pînå 1962 din publicat le-am care pe studiile panelenice pun în scenå spectacolul unui råzboi între råzboi unui spectacolul scenå în pun panelenice

Am låsat de-o parte oarecum aleator cîteva, puÆine de altfel, dintre altfel, de puÆine cîteva, aleator oarecum parte de-o låsat Am in pre cçiåouu, o aa u concursurile cum aça tot cîçtigåtorului, partea fiind

strict politic al divizårii çi înfruntårii între egali, puterea egali, între înfruntårii çi divizårii al politic strict

satisfacÆie a lucrului corect çi cît mai bine fåcut. bine mai cît çi corect lucrului a satisfacÆie

consacrå pe rege; ele organizeazå în fiecare zi spectacolul zi fiecare în organizeazå ele rege; pe consacrå

iioi å u å otaiå nr ttl rmn rcm u aceastå cu oricum råmîn totul, întru contrazicå må nu så cititori

moreazå ciclic, în ceremonii religioase, victoria care-l victoria religioase, ceremonii în ciclic, moreazå unul dintre ele. Este o mare bucurie, çi, dorindu-mi, fireçte, ca eventualii ca fireçte, dorindu-mi, çi, bucurie, mare o Este ele. dintre unul

tare çi de alternanÆå. InstituÆiile cetåÆii nu mai come- mai nu cetåÆii InstituÆiile alternanÆå. de çi tare acest volum este înså cå, pe drept sau nu, nu må simt stînjenitå de nici de stînjenitå simt må nu nu, sau drept pe cå, înså este volum acest

rienÆå çi de reflecÆie – mai sofisticate. Ceea ce m-a surprins alcåtuind surprins m-a ce Ceea sofisticate. mai – reflecÆie de çi rienÆå dar cetatea însåçi este un ansamblu de reguli de înfrun- de reguli de ansamblu un este însåçi cetatea dar

mai naive, altele – cum se çi cuvenea unei acumulåri constante de expe- de constante acumulåri unei cuvenea çi se cum – altele naive, mai Dincolo de porÆile cetåÆii, haosul stå mereu la pîndå, la mereu stå haosul cetåÆii, porÆile de Dincolo

conceput çi le-am scris de-a lungul a mai bine de treizeci de ani: unele ani: de treizeci de bine mai a lungul de-a scris le-am çi conceput

polis . . în politicå puterea premiu çi

rzna ueee e tdi dn loat txe e ae le-am care pe texte laolaltå adunå studii de culegere Prezenta

opune pe oameni semenilor lor çi care are ca råsplatå ca are care çi lor semenilor oameni pe opune

agon, agon, a unei întreceri, care întreceri, unei a unui a scenå în punerea ci

cel care triumfa periodic împotriva monstrului Tiamat, monstrului împotriva periodic triumfa care cel

victoria sa asupra haosului, asemenea regelui Marduk, regelui asemenea haosului, asupra sa victoria

tarea unei puteri singulare care triumfå definitiv prin definitiv triumfå care singulare puteri unei tarea

înså particularitatea cu totul unicå de a fi nu reprezen- nu fi a de unicå totul cu particularitatea înså

Cetatea – cetatea greacå, înainte de cea romanå – are – romanå cea de înainte greacå, cetatea – Cetatea

tacolul unei autoritåÆi „nepereche“ în lumea oamenilor. lumea în „nepereche“ autoritåÆi unei tacolul

Cuvînt înainte Cuvînt

i oouu lr i i omsli ognzaå spec- organizeazå cosmosului, ai çi lor poporului ai ZOE PETRE ZOE

ZOE PETRE CETATEA GREACÅ – ÎNTRE REAL ÇI IMAGINAR

çi aceea a diferenÆei specifice, çi cå nu ståm mai bine everget oarecare, demos-ul atenian sau milesian, Alexan- decît cei care redactau decretele ateniene din secolele dru cel Mare sau împåraÆii romani, acÆionau mai curînd al V-lea çi al IV-lea în ce priveçte mijloacele de a epuiza în funcÆie de o reprezentare globalå çi colectivå a cetåÆii infinita varietate a cetåÆilor reale într-o formulå unicå (polis), decît pornind de la utilizarea constantå çi preciså care så le explice o datå pentru totdeauna. a unui concept univoc. Chiar în utilizarea sa specia- Autorii antici, ca çi cei care continuå så-i citeascå în lizatå, conceptualizatå, în discursul filozofiei politice, zilele noastre, au totuçi o înÆelegere funcÆionalå, deçi cuvîntul tråieçte mai curînd din dialogul cu anteceden- difuzå çi plurimorfå, a sensului acestui cuvînt çi a tele sale decît ca entitate autonomå. Este prin urmare multiplelor sale contexte. Pentru cå – fårå îndoialå cu necesar så vedem aceastå noÆiune crucialå pentru lumea mai multå spontaneitate din partea celor pentru care anticå nu într-o perspectivå linearå – de la categoria greaca veche era limba maternå – ei sînt, mai mult sau mentalå la concept –, ci ca o structurå complexå, ca un mai puÆin, capabili så restituie cuvîntului polis, cu cluster de semnificanÆi çi de semnificaÆi, care restituie în fiecare ocazie, polisemiile sale atît de vii, chiar dacå, în fiecare moment densitatea çi profunzimea întregii sale sens strict, preconceptuale. istorii. În analiza conceptului polis, ca çi poate în cea a Dacå acceptåm så mergem pe drumul acestei imper- oricårui alt concept, pare de aceea mai utilå adoptarea fecte epistemologii, ne dåm seama foarte repede cå, aça unui demers care nu se opreçte asupra acestui stadiu cum se întîmplå cu orice predicat identitar, categoria ultim al termenului: un demers cumulativ, necesar mai mentalå de polis s-a låsat înÆeleaså mai ales a contrario: ales atunci cînd este vorba despre obiecte ale istoriei prin refuzurile, prin incompatibilitåÆile çi lacunele sale. care au ele însele o istorie foarte lungå, çi pe care trebuie Desigur, trebuie så reamintim cå, pentru Archiloc, con- så le înÆelegem în densitatea diacronicå a realitåÆii lor cetåÆenii såi erau kasignetoi, fraÆi simbolici2, sau cå, çi în instaurårile lor succesive în imaginar, måcar pentru pentru Tirteu, cetatea era unicul izvor çi judecåtor al a descîlci semnificaÆiile lor întrepåtrunse, dacå nu pentru ethos-ului cetåÆenilor-råzboinici3; este înså la fel de a le da o definiÆie unicå. De aceea, pare indispensabilå important så spunem cå, începînd cu Odiseea, cetatea restituirea, în amonte de concept, a premiselor çi (polis) se întrevedea adesea prin contrariul såu, prin surselor sale. Cåci în elaborarea noÆiunii de polis existå evocarea unei lumi de la hotarele oikumenei, în care o lungå protoistorie: timp de secole, acesta este un cetatea nu exista, sau, cel puÆin, nu exista încå, çi unde cuvînt esenÆial al limbii care nu poate fi înÆeles decît prin o viaÆå agrestå, ignorînd munca cîmpului, sau chiar jocul mai multor sfere semantice interferente sau opuse, acceptînd incestul ori refuzînd sacrificiul destinat zeilor, acest joc neîncetînd în momentul în care vocabularul fåcea manifestå natura sålbaticå pe care doar cetatea ar politic abstract îçi instaleazå conceptele. Pentru cå aceste fi putut eventual så o îmblînzeascå. Uitarea în Æinutul concepte nu numai cå poartå în ele propriile conotaÆii lotofagilor, alunecarea spre animalitate în Æinutul vråji- reziduale, ci çi continuå, în limbajul curent, så tråiascå toarei Circe, peçtera lui Polifem, cel care-çi devora oas- aceastå viaÆå difuzå, chiar dacå, în textele oficiale sau peÆii, nu sînt altceva decît imagini ale excesului sau ale savante, funcÆia lor abstractå se dezvoltå mai precis. absenÆei acelei juste måsuri întruchipate de polis4. De altfel, întrebarea dacå, în acÆiunea individualå NoÆiunea de polis îçi påstreazå acest mod de a fi cel sau colectivå a grecilor, rolul primordial îl va fi jucat mai uçor de surprins tocmai prin absenÆå pînå mult conceptul sau categoria mentalå de polis pare mai degrabå dupå începuturile filozofiei politice, la finele secolului al retoricå, cel puÆin din punct de vedere statistic: un V-lea. Demersul care urmåreçte reconstituirea imaginii

8 9

11

suverani aleçi de cåtre zei, dacå nu zei ei înçiçi, ståpîni înçiçi, ei zei nu dacå zei, cåtre de aleçi suverani

nianå, a regilor asirieni çi persani – un lung cortegiu de cortegiu lung un – persani çi asirieni regilor a nianå,

Bucureçti, 7 aprilie 2000 aprilie 7 Bucureçti, wanakes, din epoca mice- epoca din prinÆilor, puterea egipteni,

Orientul Apropiat, vicari ai zeului, puterea faraonilor puterea zeului, ai vicari Apropiat, Orientul aceastå paginå liminarå le-ar fi o lecturå agreabilå. lecturå o fi le-ar liminarå paginå aceastå

a risca tulburarea ordinii cosmice: puterea regilor din regilor puterea cosmice: ordinii tulburarea risca a nrnieÆ ç ete d siuaii A f frct dc n doar nu dacå fericitå fi Aç stimulativi. de extrem çi intransigenÆi

unei puteri fårå alternativå, imposibil de contestat fårå contestat de imposibil alternativå, fårå puteri unei mele din spaÆiul matern, çi care, cu timpul, mi-au devenit interlocutori devenit mi-au timpul, cu care, çi matern, spaÆiul din mele

Dinu, care au suportat de multe ori cu înÆelegere çi stoicism absenÆele stoicism çi înÆelegere cu ori multe de suportat au care Dinu, anterioare experienÆei greceçti sînt puneri în scenå ale scenå în puneri sînt greceçti experienÆei anterioare

le sînt mai puÆin îndatoratå celor prezenÆi – cei doi fii ai mei, Dan çi Dan mei, ai fii doi cei – prezenÆi celor îndatoratå puÆin mai sînt le Aç spune chiar mai mult. Toate formele de putere de formele Toate mult. mai chiar spune Aç

Petre, care m-a încurajat cu o admiraÆie nemeritatå dar constantå. Nu constantå. dar nemeritatå admiraÆie o cu încurajat m-a care Petre,

stasis nåscut din din nåscut .

9

unicå în mii de obligaÆii familiale çi casnice, al soÆului meu, Aurelian meu, soÆului al casnice, çi familiale obligaÆii de mii în unicå

sens Nicole Loraux are dreptate så spunå cå cetatea s-a cetatea cå spunå så dreptate are Loraux Nicole sens

care, pînå în 1977 cînd ne-a påråsit, mi-a Æinut locul cu o dåruire o cu locul Æinut mi-a påråsit, ne-a cînd 1977 în pînå care,

fragilå a comunitåÆilor omeneçti, çi probabil cå în acest în cå probabil çi omeneçti, comunitåÆilor a fragilå raÆie çi dragoste. Le alåtur aici numele mamei mele, Florica Moisil, Florica mele, mamei numele aici alåtur Le dragoste. çi raÆie

violent care poate, în orice moment, så destrame Æesåtura destrame så moment, orice în poate, care violent Çi lui Grigore Moisil, unchiul meu, i-am închinat cîteva pagini, cu admi- cu pagini, cîteva închinat i-am meu, unchiul Moisil, Grigore lui Çi

råspunsuri specific greceçti la ameninÆarea unui conflict unui ameninÆarea la greceçti specific råspunsuri çi încredere profesionalå çi umanå cu care mi-a fost mereu aproape. mereu fost mi-a care cu umanå çi profesionalå încredere çi

acest volum, dar se cuvine så-l amintesc aici pentru infinita afecÆiune infinita pentru aici amintesc så-l cuvine se dar volum, acest åtre etu cat. ot aet ioai sînt inovaÆii aceste Toate aceasta. pentru mårturie

Condurachi, i-am dedicat – ca profesor – un studiu cuprins în chiar în cuprins studiu un – profesor ca – dedicat i-am Condurachi, grammateis la Atena sau în alte pårÆi stau pårÆi alte în sau Atena la çi Argos la

ii îdt, ii cie Mi nî ci iprÆ: aåu mu Emil meu, tatålui dispåruÆi: cei întîi Mai scrise. nici gîndite, nici

phoinikomnamones la o asumare a råspunderii memoriei: memoriei: råspunderii a asumare o la

fårå afecÆiunea råbdåtoare a cårora aceste pagini nu ar fi putut så fie så putut fi ar nu pagini aceste cårora a råbdåtoare afecÆiunea fårå

prin monumentele comemorative çi ceremoniile colective, ceremoniile çi comemorative monumentele prin

Lor se cuvine înså så le adaug aståzi pe cei care mi-au fost alåturi, çi alåturi, fost mi-au care cei pe aståzi adaug le så înså cuvine se Lor

sistem de publicare a decretelor, ca çi ca decretelor, a publicare de sistem printr-un ajunge, a cu care s-a îngrijit mereu de progresul çtiinÆific al fiecåruia dintre noi. dintre fiecåruia al çtiinÆific progresul de mereu îngrijit s-a care cu

calendarul lunar al pritanilor – pentru – pritanilor al lunar calendarul Atena, la puÆin cel sorul I. Fischer, cåruia se cuvine så-i mulÆumesc aici pentru dåruirea pentru aici mulÆumesc så-i cuvine se cåruia Fischer, I. sorul

çi sårbåtori religioase, de magistraÆi cu mandat anual, çi, anual, mandat cu magistraÆi de religioase, sårbåtori çi adunate în acest volum – sînt reprezentate în chip eminent de profe- de eminent chip în reprezentate sînt – volum acest în adunate

care a publicat cu generozitate cele mai multe dintre contribuÆiile dintre multe mai cele generozitate cu publicat a care råspunderea timpului – succesiune normatå de sacrificii de normatå succesiune – timpului råspunderea

Studiile Clasice Clasice Studiile – societatea, dar çi revista ei, revista çi dar societatea, – vreme, multå De forma. cåi de acces çi fortificaÆii. Aceleaçi instituÆii çi-au asumat çi-au instituÆii Aceleaçi fortificaÆii. çi acces de cåi

excelenÆå çi un spaÆiu de libertate fårå de care nu ne-am fi putut fi ne-am nu care de fårå libertate de spaÆiu un çi excelenÆå

esenÆialå a cetåÆii – dar çi Æesåturå urbanå, spaÆiu public, spaÆiu urbanå, Æesåturå çi dar – cetåÆii a esenÆialå

lumii greco-romane a reprezentat pentru generaÆia mea un spaÆiu de spaÆiu un mea generaÆia pentru reprezentat a greco-romane lumii

exercitare a puterii, exprimå foarte clar aceastå vocaÆie aceastå clar foarte exprimå puterii, a exercitare

entuziasmul fidel al tuturor celor care credeau în importanÆa studiului importanÆa în credeau care celor tuturor al fidel entuziasmul

ranteze proprietåÆile cetåÆenilor în timpul anului lor de lor anului timpul în cetåÆenilor proprietåÆile ranteze

grup care a reunit, mai bine de trei decenii, competenÆe ilustre çi ilustre competenÆe decenii, trei de bine mai reunit, a care grup

arhonÆilor atenieni, prin care aceçtia se angajau så ga- så angajau se aceçtia care prin atenieni, arhonÆilor SocietåÆilor de Studii Clasice Studii de SocietåÆilor din România. Din 1956, acest 1956, Din România. din a colectivå

chora – juråmîntul – arabil, påmînt rînd primul în era care aparte de gratitudine pe care trebuie s-o evoc e cea faÆå de entitatea de faÆå cea e evoc s-o trebuie care pe gratitudine de aparte

tate rînduri, çi în paginile care urmeazå, recunoçtinÆa mea. O datorie O mea. recunoçtinÆa urmeazå, care paginile în çi rînduri, tate surså majorå de confruntare: administrarea spaÆiului, administrarea confruntare: de majorå surså

ale meseriei de la profesori de excepÆie, cårora le-am exprimat în repe- în exprimat le-am cårora excepÆie, de profesori la de meseriei ale puterii. Ele çi-au asumat astfel råspunderea pentru orice pentru råspunderea astfel asumat çi-au Ele puterii.

de datorii de gratitudine ale autoarei. Am deprins regulile foarte stricte foarte regulile deprins Am autoarei. ale gratitudine de datorii de

ce mai stricte ale colegialitåÆii çi anualitåÆii instituÆiilor anualitåÆii çi colegialitåÆii ale stricte mai ce

prins mai bine de 30 de ani, aça cå adunå çi un numår corespunzåtor numår un çi adunå cå aça ani, de 30 de bine mai prins

rînd, cît çi în interiorul elitei, supuså regulilor din ce în ce din regulilor supuså elitei, interiorul în çi cît rînd,

Cartea aceasta este compuså din cercetåri pe care le-am între- le-am care pe cercetåri din compuså este aceasta Cartea

rolurilor politice, atît între nobili råzboinici çi oamenii de oamenii çi råzboinici nobili între atît politice, rolurilor

Aceste instituÆii au sancÆionat o nouå împårÆire a împårÆire nouå o sancÆionat au instituÆii Aceste multå, nu mai puÆinå stricteÆe în argumentare. argumentare. în stricteÆe puÆinå mai nu multå,

puÆin ortodoxå a faptelor de civilizaÆie anticå, ceea ce impune mai impune ce ceea anticå, civilizaÆie de faptelor a ortodoxå puÆin puterii.

flatez cu gîndul cå am fåcut-o în paginile care urmeazå – o lecturå mai lecturå o – urmeazå care paginile în fåcut-o am cå gîndul cu flatez instituÆii care så Æinå seama de realitåÆile divizate ale divizate realitåÆile de seama Æinå så care instituÆii

norme interne constrîngåtoare dacå autorul propune – aça cum må cum aça – propune autorul dacå constrîngåtoare interne norme

euoct, ips netra ni nabu de ansamblu unui inventarea impus a recunoscutå,

rigoare çi acribie. Cu atît mai mult se cuvine så fie respectate aceste respectate fie så cuvine se mult mai atît Cu acribie. çi rigoare

elitelor råzboinice de a stabili, ele singure, o lege unanim lege o singure, ele stabili, a de råzboinice elitelor

exigenÆele de informare çi regulile interpretårii sînt excepÆionale ca excepÆionale sînt interpretårii regulile çi informare de exigenÆele

ueo rsmiå e eid dvdn incapacitatea dovedind Hesiod, de resimÆitå dureros discipline çi a unei tradiÆii academice multiseculare. Tocmai de aceea, de Tocmai multiseculare. academice tradiÆii unei a çi discipline

basilees , atît de atît , de conduså lumea în puterii labilitatea Cercetarea lumii antice are particularitatea unei foarte severe foarte unei particularitatea are antice lumii Cercetarea

ZOE PETRE ZOE CETATEA GREACÅ – ÎNTRE REAL ÇI IMAGINAR ÇI REAL ÎNTRE – GREACÅ CETATEA

ZOE PETRE cetåÆii pornind de la antonimele sale îçi gåseçte, în În loc de introducere: aceastå perspectivå, adevårata sa importanÆå. Lui „altundeva“ îi råspunde „odinioarå“: Grecia recu- Spectacolul cetåÆii noaçte în propriul såu trecut un „înainte de“ çi un „dupå“ care relateazå istoria inventårii cetåÆii printr-o distanÆare treptatå faÆå de natura sålbaticå, fåcînd astfel din polis expresia privilegiatå, chintesenÆa însåçi a culturii opuse naturii. Celebrul zoon politikon al lui Aristotel, dupå care cetatea este faÆå de om ceea ce natura este faÆå de animale, då astfel culturii un sens extrem de restrictiv – nu existå culturå în afara cetåÆii – çi prin aceasta face Recent a fost lansatå o dezbatere care-çi propune så dificilå orice definire univocå a conceptului. examineze mai îndeaproape noÆiunea însåçi de polis prin În sfîrçit, gîndirea greacå va recunoaçte, la început reluarea, una cîte una, a tuturor pieselor din dosarul în mod implicit, apoi mai explicit, începînd din secolul al acestui concept crucial pentru întreaga Antichitate; V-lea atenian, cu tragedia, cå existå în însåçi urzeala aceastå dezbatere dovedeçte cå fiecare generaÆie de istorici cetåÆii o virtualitate ameninÆåtoare care o poate arunca înÆelege så-çi redefineascå termenii în funcÆie de faptele în propria ei negare. Cetatea nu se defineçte niciodatå noi çi de perspectivele care-i sînt proprii. Astfel, începînd mai bine decît atunci cînd crizele sale fac så aparå cel puÆin cu Fustel de Coulanges – dacå nu cu Aristotel –, umbra sålbaticå a discordiei çi a înfruntårilor fratricide: însåçi definiÆia conceptului de „cetate anticå“ a fost puså cetatea este, în mod esenÆial, ceea ce împiedicå violenÆa în discuÆie la fiecare moment de cotiturå în istoria så acÆioneze în interiorul unei comunitåÆi altfel decît ca disciplinelor noastre1. violenÆå legitimå: nomou bia, cum spunea deja Solon5. Problematica unei astfel de dezbateri este totuçi Dacå privim mai de aproape, de la kasignetoi ai lui dublå: ea se situeazå în parte în interiorul dosarului Archiloc la apelurile solemne ale lui Eschil, nu doar discuÆiei despre polis, dar are çi partea sa, chiar presu- imaginarul cetåÆii este în primul rînd çi în mod invariabil poziÆiile sale de metodå, ce nu pot fi neglijate. La consti- o ideologie, un apel neîntrerupt çi profund neliniçtit la tuirea acestui dosar, atunci cînd se hotåråçte ce are çi solidaritate civicå; înseçi instituÆiile reale ale cetåÆii sînt ce nu are – sau ce are prea puÆinå importanÆå – pentru sisteme coerente de sublimare a violenÆei çi a înfrun- înÆelegerea conceptului de cetate anticå, adevåratul tårilor: cetatea funcÆioneazå ca o maçinå anti-tragicå, obiect al dezbaterii nu se mai situeazå în interiorul aça cum scria Pierre Vidal-Naquet6. De altfel, nicåieri izvoarelor antice, ci dincolo de Antichitate, dincolo de cetatea anticå nu este mai originalå decît în inventarea Grecia, de cunoçtinÆele noastre particulare, aça cum sînt çi în instalarea acestor mecanisme de solidaritate. ele în sine, çi vizeazå de fapt natura însåçi, funcÆia, am Gestul inaugural al politicului este „recunoaçterea putea spune chiar modul de utilizare al conceptelor conflictului în societate“7. Orice stat este un sistem care, istorice. permiÆînd o distincÆie fårå greç între violenÆa legitimå çi În ceea ce priveçte noÆiunea de polis, ne putem da violenÆa nelegitimå çi sålbaticå, propune propriul såu repede seama cå, de la Platon çi Aristotel pînå la noi, nu mecanism de gestionare a conflictelor. Cetatea greacå s-a ajuns la formularea unei definiÆii unice, conceptuale s-a nåscut din pråbuçirea çi absenÆa acestor mecanisme çi inatacabile, cå alegerea genului proxim – stat, socie- de arbitraj8; dupå cåderea palatelor din epoca bronzului, tate, comunitate, parteneriat – este la fel de dificilå ca

10 7

17 32

XVIII-e Congrès International d’Histoire International Congrès XVIII-e , Montréal, 1995, Montréal, , discontinuitåÆii în domeniul religiei çi cultelor la P. Lé- P. la cultelor çi religiei domeniul în discontinuitåÆii

Actes du Actes 10. O discuÆie foarte nuanÆatå a problemelor continuitåÆii çi continuitåÆii problemelor a nuanÆatå foarte discuÆie O 10. Cathérine Darbo-Peschanski, „La cité grecque“, în în grecque“, cité „La Darbo-Peschanski, Cathérine

1965, pp. 33-43. pp. 1965, ae e få icÆa spa cse polm, vezi probleme, acestei asupra discuÆia aflå se care

Les origines de la pensée grecque pensée la de origines Les , Paris, , Vernant, J.-P. 9. InternaÆional de Istorie (Montréal 1995); pentru stadiul în stadiul pentru 1995); (Montréal Istorie de InternaÆional

The Bronze and Archaic Ages Archaic and Bronze The oda 90 p 71-89. pp. 1970, Londra, , Darbo-Peschanski cu ocazia celui de-al XVIII-lea Congres XVIII-lea de-al celui ocazia cu Darbo-Peschanski

Early Greece: Early cap. 39 b, Cambridge, 1965, M.I. Finley, Finley, M.I. 1965, Cambridge, b, 39 cap. spa eåi geet ognzt d cte Cathérine cåtre de organizatå greceçti cetåÆii asupra

Homeric Poems as History as Poems Homeric , Cambridge Ancient History 22, History Ancient Cambridge , .Aet rio dzot o nevni l ms rotundå masa la intervenÆie o dezvoltå articol Acest 1.

The Européennes de Sociologie 6, 1965, p. 717); G.S. Kirk, Kirk, G.S. 717); p. 1965, 6, Sociologie de Européennes

Note Annales(ESC) 18, 1963, p. 712 çi urm. çi Archives çi urm. çi 712 p. 1963, 18, Naquet,

Historia 6, 1957, pp. 133-159 (cu observaÆiile lui P. Vidal- P. lui observaÆiile (cu 133-159 pp. 1957, 6,

8. M.I. Finley, „Homer and Mycenae: Property and Tenure“, and Property Mycenae: and „Homer Finley, M.I. 8.

mimesis , çi prin spectacol. prin çi , imitaÆie, prin este incompatibil cu cetatea. cetatea. cu incompatibil este

formå a teatralitåÆii inevitabile care îmblînzeçte violenÆa îmblînzeçte care inevitabile teatralitåÆii a formå un dat fundamental al acestei societåÆi çi un atare sistem atare un çi societåÆi acestei al fundamental dat un

fundamentale ale societåÆii cretane, sistemul palaÆial råmîne palaÆial sistemul cretane, societåÆii ale fundamentale eio tlvzt, u se pn l um, eî o altå o decît urmå, la pînå este, nu televizate, terilor

ar fi de lacunare cunoçtinÆele noastre despre structurile despre noastre cunoçtinÆele lacunare de fi ar votul universal pînå la imaginile folclorice ale dezba- ale folclorice imaginile la pînå universal votul

1969, pp. 405-434), mi se pare un exerciÆiu anistoric: oricît anistoric: exerciÆiu un pare se mi 405-434), pp. 1969,

epocii moderne; ceea ce politica înfåÆiçeazå aståzi, de la de aståzi, înfåÆiçeazå politica ce ceea moderne; epocii

RPh. 154, grecque“, Cité la de origines aux liberté et justice

ett, etu raåe, i pi, a începuturile la plin, din reapårea, a pentru ventate,

întreprinså (vezi H. van Efienterre çi H. Trocmé, „Autorité, Trocmé, H. çi Efienterre van H. (vezi întreprinså

çi organizat de cetatea greacå, nu vor înceta så fie rein- fie så înceta vor nu greacå, cetatea de organizat çi

7. Tentativa de a urca mult în timp originile cetåÆii, recent cetåÆii, originile timp în mult urca a de Tentativa 7.

nismul esenÆial al politicului, aça cum a fost el inventat el fost a cum aça politicului, al esenÆial nismul Lumea lui Odiseu lui Lumea (trad. rom.), Bucureçti, 1968, pp. 71-140. pp. 1968, Bucureçti, rom.), (trad.

navaleçti çi în turniruri, punerea în scenå çi histrio- çi scenå în punerea turniruri, în çi navaleçti .Vz mi ls eacbll aaie l li .. Finley, M.I. lui ale analize remarcabilele ales mai Vezi 6.

din BizanÆ, în veselia intermitentå a procesiunilor car- procesiunilor a intermitentå veselia în BizanÆ, din F. Gschnitzer, Darmstadt, 1969, pp.123-138). 1969, Darmstadt, Gschnitzer, F.

Zur griechischen Staatskunde griechischen Zur , ed. , (= pp.153-165 1956, în confruntarea dintre facÆiunile de „albaçtri“ çi de „verzi“ de çi „albaçtri“ de facÆiunile dintre confruntarea în

Festschrift... Bruno Snell Bruno Festschrift... , Homer bei Polis Die , München, , în “ „ boinici care-i înconjurau pe regii „barbari“, sau în circ, în sau „barbari“, regii pe înconjurau care-i boinici

frühen Griechentum frühen , Leipzig, 1921, p.131; W. Hoffmann, W. p.131; 1921, Leipzig, , tîrziu. Gåsindu-çi refugiul pe lîngå adunårile de råz- de adunårile lîngå pe refugiul Gåsindu-çi tîrziu.

Die Rechtsidee im Rechtsidee Die Od . 22, 230 etc. Vezi V. Ehrenberg, Ehrenberg, V. Vezi etc. 230 22, .

civile, ale persecuÆiilor, spre fastul Imperiului Roman Imperiului fastul spre persecuÆiilor, ale civile,

Il . 2, 12; 9, 419; 13, 815; 15, 737; 15, 815; 13, 419; 9, 12; 2, . cf. (citadelå); militar

drumurile însîngerate ale uzurpårilor, ale råzboaielor ale uzurpårilor, ale însîngerate drumurile

înÆelesul lui ulterior, ci într-un sens geografic çi mai ales mai çi geografic sens într-un ci ulterior, lui înÆelesul

çtafeta violenÆei simbolice a teatrului politic, ducînd, pe ducînd, politic, teatrului a simbolice violenÆei çtafeta

polis apare în epopee, dar nu cu nu dar epopee, în apare cuvîntul çtie, se Cum 5.

decît så-i adore imaginea, violenÆa efectivå va prelua va efectivå violenÆa imaginea, adore så-i decît înaintea erei creçtine, dacå nu existå o altå menÆiune.) altå o existå nu dacå creçtine, erei înaintea

rialå, în faÆa unor spectatori care nu pot face altceva face pot nu care spectatori unor faÆa în rialå, (NA: Pe tot parcursul volumului, secolele menÆionate sînt menÆionate secolele volumului, parcursul tot Pe (NA:

duce la un singur actor înveçmîntat în purpura impe- purpura în înveçmîntat actor singur un la duce et sociétés en Grèce ancienne Grèce en sociétés et , Paris, 1972, p. 54 çi urm. çi 54 p. 1972, Paris, ,

Economies poate fi stabilit; cf. M. Austin çi P. Vidal-Naquet, Vidal-Naquet, P. çi Austin M. cf. stabilit; fi poate Doar atunci cînd acest spectacol al puterii se va re- va se puterii al spectacol acest cînd atunci Doar

terminus ad quem ad terminus al acestui proces nu proces acestui al un cå evident E 4. subtilitate la nivelul imaginarului. nivelul la subtilitate

op. cit op. ., p. 7. p. ., Vernant, J.-P. 3. forÆe vizibil asimetric, dar care trebuie så fie gestionat cu gestionat fie så trebuie care dar asimetric, vizibil forÆe

Eirene Eirene 4, 1965, pp. 5-19. pp. 1965, 4,

prieteniei çi a reciprocitåÆii în interiorul unui raport de raport unui interiorul în reciprocitåÆii a çi prieteniei

ques sur la lutte de classe dans la Grèce ancienne“, Grèce la dans classe de lutte la sur ques „Remar

– care se ocupå, de fapt, de punerea emfaticå în scenå a scenå în emfaticå punerea de fapt, de ocupå, se care –

buÆie marxistå deosebit de nuanÆatå aduce J.-P. Vernant, J.-P. aduce nuanÆatå de deosebit marxistå buÆie

culte çi sanctuare, çi care le oferå daruri aça-zis benevole aça-zis daruri oferå le care çi sanctuare, çi culte

Polis und Imperium und Polis , Zürich, 1965, pp. 105-138. O contri- O 105-138. pp. 1965, Zürich, ,

cetatea este aceea care le consacrå acestora, prin vot, prin acestora, consacrå le care aceea este cetatea

SHAW 1961 = 1961 Staatsordnung“, griechischer Grundformen

nu edictele regilor elenistici sau ale imperatorilor romani; imperatorilor ale sau elenistici regilor edictele nu 235(3), 1970, cu råspunsul lui V. Ehrenberg, „Von den „Von Ehrenberg, V. lui råspunsul cu 1970, 235(3),

cå cetatea este aceea care primeçte çi publicå „scrisorile“, publicå çi primeçte care aceea este cetatea cå SAWW Grundformen griechischer Staatsordnung, I“, I“, Staatsordnung, griechischer Grundformen

„aliate“ çi monarhii atotputernici ai momentului. Pentru momentului. ai atotputernici monarhii çi „aliate“ 98 i dm „eene n Hrshf. o den Von Herrschaft. und „Gemeinde idem, çi 1958

ZOE PETRE ZOE CETATEA GREACÅ – ÎNTRE REAL ÇI IMAGINAR ÇI REAL ÎNTRE – GREACÅ CETATEA

CETATEA GREACÅ – ÎNTRE REAL ÇI IMAGINAR

sînt condiÆionate de supunerea faÆå de principiul orga- nizator al cosmos-ului care este Zeus, reprezentat în raporturile dintre oameni de fiica lui, Themis40. Alcå- tuirile ideale ale cetåÆii ce stå så se constituie exprimå conçtiinÆa acestui fapt, tot aça cum structura social-po- liticå de polis implicå un statut social comparabil al totalitåÆii componenÆilor ei. Hesiod nu este un p o e t a l h i l o Æ i l o r41 çi nu exprimå revolta sau pesimismul mizantrop al unor dezmoçteniÆi42; poemele lui sînt dovada unei capacitåÆi de elaborare autonomå, personalå a mitului care råspunde, pe planul creaÆiei spirituale, unei realitåÆi social-eco- nomice viabile, chiar dacå mereu ameninÆate. De bunå seamå, aceastå autonomie nu poate fi abso- lutizatå çi nu existå, în fapt, decît condiÆionatå de un raport implicit cu colectivitatea. Atît materia poemelor hesiodice, cît çi forma çi structura lor presupun un atare raport. Într-adevår, nici Munci çi zile çi nici Teogonia nu sînt niçte meditaÆii singulare despre sensul universului uman sau divin, ci niçte d i s c u r s u r i presupunînd un auditoriu cåruia i se adreseazå – aspectul predominant oral al comunicårii precizînd çi mai mult caracterul direct, deloc metaforic al noÆiunii de discurs. Fårå a fi înså un discurs politic de tip solonian43, opera lui Hesiod este o argumentare; s-a putut pre- supune cu destul temei cå Munci çi zile subînÆelege recitarea într-o adunare popularå încercînd så scape de tutela aristocraticå, „ceea ce ne face så ne gîndim la un apel la justiÆia popularå“44. Astfel formulat, raportul poet-auditoriu se structu- reazå similar cu cel social, între autonomia individualå çi colectivitatea garantå, çi se manifestå în egalå måsurå çi pe planul formal al compoziÆiei. Efortului personal de reevaluare a tradiÆiilor mitice, religioase çi de reflexiune ale elenitåÆii pe care-l reprezintå opera hesiodee îi cores- punde structurarea ambivalentå a discursului poetic, dominat de tensiunea între modalitåÆile tradiÆionale, rap- sodice ori genealogice ale compoziÆiei çi inovaÆia majorå a expresiei personalizate. Ego al lui Hesiod nu are, desigur,

29

31 18

Raison présente Raison Abhängige Orte im griechischen Altertum griechischen im Orte Abhängige 49, 1979, pp. 3-13); existå înså existå 3-13); pp. 1979, 49, cratique“, [Zetemata, 17] [Zetemata,

, JS 77, 1960, p. 422 çi urm.; F. Gschnitzer F. urm.; çi 422 p. 1960, 77, Schaefer, H. lui „Aux origines de la démocratie. Sur la transparence démo- transparence la Sur démocratie. la de origines „Aux

Der Staat der Griechen der Staat Der cit. op. , Zürich, 1965, cu recenzia cu 1965, Zürich, , çi (vezi asupra acestui subiect remarcile lui Nicole Loraux, Nicole lui remarcile subiect acestui asupra (vezi

isegoria sociale. Pentru dezbaterea mai recentå, vezi V. Ehrenberg, V. vezi recentå, mai dezbaterea Pentru sociale. era un drept chiar la Atena la chiar drept un era måsurå ce în bine prea

de stat, de exprimare çi de consfinÆire a unor raporturi unor a consfinÆire de çi exprimare de stat, de sub ochii cetåÆenilor obiçnuiÆi care i-ar fi spectatorii. Çtiu spectatorii. fi i-ar care obiçnuiÆi cetåÆenilor ochii sub

agora esenÆialå oricårei forme oricårei esenÆialå uncÆia, f discuÆie în lua a fårå ) våzutå ca o scenå pe care actorii politici se înfruntå se politici actorii care pe scenå o ca våzutå ) (

numai pe terenul formelor de suprastructurå çi conçtiinÆå, çi suprastructurå de formelor terenul pe numai aaim a pcaouu pltc dc paa publicå piaÆa deci politic, spectacolului a paradigmå

datoritå faptului cå mai toate argumentårile se situeazå se argumentårile toate mai cå faptului datoritå faÆå de cea care constituie esenÆa ipotezei mele, teatrul ca teatrul mele, ipotezei esenÆa constituie care cea de faÆå

neobiçnuit de rapid în raport cu perioadele precedente, çi precedente, perioadele cu raport în rapid de neobiçnuit Princeton, 1992, au propus, dintr-o perspectivå inverså perspectivå dintr-o propus, au 1992, Princeton,

ohn t d wt Dionysos? with do to Nothing implicite în definirea unei realitåÆi cu un ritm de evoluÆie de ritm un cu realitåÆi unei definirea în implicite çi Froma I. Zeitlin (ed.), (ed.), Zeitlin I. Froma çi

complicatå (çi de îndelungatå), çi din cauza dificultåÆilor cauza din çi îndelungatå), de (çi complicatå the Discourse of the Athenian Democracy“, în J. Winkler J. în Democracy“, Athenian the of Discourse the

polis are çi ea o istorie destul de destul istorie o ea çi are de istoricå Categoria 2. cit. J. Ober çi B. Strauss, „Drama, Politics, Rhetorics, and Rhetorics, Politics, „Drama, Strauss, B. çi Ober J.

Imperium , Zürich, 1965, p. 89 çi urm. çi 89 p. 1965, Zürich, , op. scapå deloc, trebuie våzut mai ales P. Vidal-Naquet, Vidal-Naquet, P. ales mai våzut trebuie deloc, scapå

Polis und Polis JHS 57, 1937, p. 152 çi urm. = = urm. çi 152 p. 1937, 57, Ehrenberg, V. 1. 10. Pentru diferenÆele esenÆiale dintre cor çi cetate, care nu-mi care cetate, çi cor dintre esenÆiale diferenÆele Pentru 10.

loc. cit. loc. 9. Nicole Loraux, Loraux, Nicole 9.

Note

grecque , Paris, 1962, p. 41. p. 1962, Paris, ,

e pens la de origines Les é Vernant, J.-P. ales mai Vezi 8.

reflexion 1, 1980, p. 218. p. 1980, 1,

ideologii

.

e ep d la de temps Le Nicole Loraux, „L’oubli dans la cité“, cité“, la dans „L’oubli Loraux, Nicole

etli rac e oi, eeid lmne l unei ale elemente devenind polis, de arhaic ceptului

Textures , 1971, 2-3, p. 9, citat de citat 9, p. 2-3, 1971, , social“, du l’institution

nobiliare ori populare, sînt restructurate în cadrul con- cadrul în restructurate sînt populare, ori nobiliare

7. Cl. Lefort çi M. Gauchet, „Sur la démocratie: le politique et politique le démocratie: la „Sur Gauchet, M. çi Lefort Cl. 7.

finÆind statutul dominant al aristocraÆiei. MentalitåÆile, aristocraÆiei. al dominant statutul finÆind

Mythe et Tragédie 2 Tragédie et Mythe

, Paris, 1986. 1986. Paris, , Vidal-Naquet, P.

rebours à , råsturnat, alcåtuirile unui stat cons- stat unui alcåtuirile råsturnat, , parte în

Paris [Coll. Folio], 1973, p. 17, reluat în J.-P. Vernant çi Vernant J.-P. în reluat 17, p. 1973, Folio], [Coll. Paris

polis

presii literare sau juridice legate de de legate juridice sau literare presii reflectå måcar reflectå

Tragédies Athènes à OEdipe , Sophocle, în , Vidal-Naquet, P. 6. 51

ce manifestårile prevalent comunitare ale primelor ex- primelor ale comunitare prevalent manifestårile ce 5. Sol. fr. 24 D. 24 fr. Sol. 5.

vreme în virtualå, degrabå mai este comunitåÆii autoritatea ancienne , Paris, 1981, pp. 39-68. pp. 1981, Paris, ,

hesiodice reflectå, în mare, un raport real de forÆe în care în forÆe de real raport un mare, în reflectå, hesiodice or Fre d pné e fre d scéé n Grèce en société de formes et pensée de Formes Noir.

Le Chasseur Le polis terre et du sacrifice dans l’Odyssée“ (1970), în în (1970), l’Odyssée“ dans sacrifice du et terre . Pe de altå parte, epopeea sau poemele sau epopeea parte, altå de Pe . de ceptului

4. P. Vidal-Naquet, „Valeurs religieuses et mythiques de la de mythiques et religieuses „Valeurs Vidal-Naquet, P. 4. , fårå så ducå la apariÆia con- apariÆia la ducå så fårå , cum ar fi cetele de piraÆi de cetele fi ar cum

48

Scripta Minora Scripta , II, pp. 75-118). pp. II, , (idem, nale“ ale lumii greceçti lumii ale nale“ sau în comunitåÆi „apolitice“ comunitåÆi în sau

47

SB. Berlin, Phil.-Hist. Kl. Phil.-Hist. Berlin, SB. 23, 1932, pp. 537-568 pp. 1932, 23, APETH“, tinuå så dåinuie, în plinå epocå istoricå, în zone „margi- zone în istoricå, epocå plinå în dåinuie, så tinuå

, 13; ei i . agr „ytis br i wahre die über „Tyrtaios Jaeger, W. çi vezi 31-34; D, altminteri, mentalitåÆi çi comportamente egalitare con- egalitare comportamente çi mentalitåÆi altminteri,

passim ; fr. 7 D, 15 çi urm., cf. fr. 8 fr. cf. urm., çi 15 D, 7 fr. ; çi 15-17 v. D, 9 Tyrt., 3.

cinuite de transformåri petrecute în afara acestora. De acestora. afara în petrecute transformåri de cinuite

2. Archil. fr. 81, 12; 24 (Lassèrre-Bonnard). 24 12; 81, fr. Archil. 2.

conceptelor, ci expresia unei restructuråri ideologice pri- ideologice restructuråri unei expresia ci conceptelor,

Politik und Ahnmut und Politik , Berlin, 1987. Berlin, , idem, 1984; Paris,

unei evoluÆii lineare de mentalitate çi a unei inerÆii a inerÆii unei a çi mentalitate de lineare evoluÆii unei

duction à l’anthropologie politique de l’Antiquité classique l’Antiquité de politique l’anthropologie à duction

,

cå apariÆia instituÆiilor çi ideilor cetåÆii nu sînt urmarea sînt nu cetåÆii ideilor çi instituÆiilor apariÆia cå

Intro- Alexander to Homer from , Oxford, 1990; Chr. Meier, Meier, Chr. 1990; Oxford, ,

retic între individ çi colectivitate. Aceasta înseamnå înså înseamnå Aceasta colectivitate. çi individ între retic

The Greek City-State Greek The 1995; cf. çi O. Murray çi S. Price (ed.), (ed.), Price S. çi Murray O. çi cf. 1995;

elementele unei asemenea reechilibråri a raportului teo- raportului a reechilibråri asemenea unei elementele

Sources for the Ancient Greek City State City Greek Ancient the for Sources , Copenhaga, , (ed.),

nici epopeea homericå, nici opera lui Hesiod nu conÆin nu Hesiod lui opera nici homericå, epopeea nici The Ancient Greek City-State Greek Ancient The , Copenhaga, 1993; idem 1993; Copenhaga, , (ed.),

elementelor comunitare çi de exerciÆiu colectiv al puterii; al colectiv exerciÆiu de çi comunitare elementelor organizate de Centrul de la Copenhaga: vezi M. T. Hansen T. M. vezi Copenhaga: la de Centrul de organizate

o reevaluare a aceluiaçi raport în sensul accentuårii sensul în raport aceluiaçi a reevaluare o p 4244 Cl mi i dzaei eet sn cele sînt recente dezbateri vii mai Cele 462-464. pp.

ZOE PETRE ZOE CETATEA GREACÅ – ÎNTRE REAL ÇI IMAGINAR ÇI REAL ÎNTRE – GREACÅ CETATEA

ZOE PETRE CETATEA GREACÅ – ÎNTRE REAL ÇI IMAGINAR

înÆelesul unei expresii flagrant individuale; el este înså o diferenÆå capitalå între spectatorii unei piese de teatru, modalitatea personalå çi individualizatå de exprimare a care nu fac altceva decît så contemple o acÆiune care se des- unei înÆelepciuni colective reelaborate. fåçoarå într-un spaÆiu aparte, çi cetåÆenii care, la capåtul ModalitåÆile de gîndire çi expresie ale lumii greceçti în dezbaterii politice, hotåråsc prin votul lor nu numai care pragul epocii arhaice dovedesc, açadar, afinitåÆi de struc- dintre protagoniçti îi învinge pe ceilalÆi, ci mai ales ce consecinÆe practice vor avea discursurile lor opuse. turå esenÆiale cu raporturile dominante pe planul exis- 11. Despre inventarea votului, instituÆie specificå a Greciei tenÆei social-economice, çi investigaÆia aceasta ar putea fi antice, vezi J. A.O. Larsen, „The Origin of Counting the extinså çi asupra altor fapte de civilizaÆie relevînd afinitåÆi Votes“, CPh. 44, 1949, pp. 164-181; despre vot ca remediu similare. Adaptarea scrierii alfabetice, de exemplu, presu- preventiv al råzboiului civil, vezi deja G. Glotz, La cité punînd în acelaçi timp o contribuÆie remarcabilå a iniÆia- grecque..., p. 113 çi urm. tivelor personale45 çi o funcÆionalitate colectivå cu totul 12. O discuÆie mai amplå despre aceastå „aritmeticå politicå“ originalå46, poate fi privitå sub acest unghi, tot aça cum la Nicole Loraux, „La majorité, le tout et la moitié. Sur s-ar putea analiza sub acelaçi aspect raportul între ino- l’arithmetique athénienne du vote“, Le genre humain 22, vaÆie çi scheme tradiÆionale în arta geometricå sau în cea 1990, pp. 89-110; P. Vidal-Naquet, „Une invention: la démocratie“, 35 (1) 1992, pp. 5-28; Zoe Petre, „The End orientalizatå. Fårå îndoialå, ca orice prezentare sinteticå QS of Stasis; Ancient and Modern“, în Nouvelles Études a unor fapte de istorie çi culturå, çi aceastå lecturå pe care d’Histoire, Bucureçti, 1995, p. 11. o propunem aici comportå numeroase rezerve çi nuanÆe, 13. Vezi çi Ehrenberg, „Origins“. Æinînd pe de-o parte de caracterul însuçi de p o s t d i c- 14. Vezi mai ales cele douå volume esenÆiale scrise de Æ i e al oricårei interpretåri istorice, pe de altå parte de J.-P. Vernant çi P. Vidal-Naquet, Mythe et tragédie çi diferenÆele de ritm çi de intensitate pe care procesul Mythe et tragédie 2, Paris, 1986; pentru afirmarea foarte istoric real le comportå çi pe care nu le subestimåm. Cu explicitå a valorii euristice a tragediei, vezi J.P. Euben toate acestea, nu asupra unor atari nuanÆåri ne-am opri (ed.), Greek Tragedy and Political Theory, Berkeley-Los acum – çi cîtå vreme, dincolo de variaÆii spaÆiale çi Angeles-Londra, 1986. 15. Zoe Petre, „Un âge de la représentation. Artifice et image cronologice, de persistenÆe çi evoluÆii particulare, lumea dans la pensée grecque du VI-e siècle av. n. è.“, RRH 18, greacå a epocii arhaice este dominatå de constituirea 1979, pp. 245-257 (= Vremea reprezentårii, infra, unor poleis recunoscute ca atare, demersul cercetårii p. 84-104). noastre ni se pare a fi legitim. Am dori înså så atragem atenÆia asupra unui alt aspect care decurge din inves- tigaÆia de mai sus. Am constatat, çi la Homer, çi la Hesiod, existenÆa unei raportåri a experienÆei çi valorii autonome a indivi- dului la comunitate; în ambele cazuri înså – din pricini çi pe cåi diferite în parte, çi în parte similare – colecti- vitatea çi mentalitåÆile colective apar în fond latente mai degrabå decît ca o forÆå activå, çi aceastå constatare pe planul reflectårilor mi s-a pårut – çi nu numai mie – a corespunde unui stadiu încå necristalizat al structurilor de polis. Dar apariÆia cetåÆii çi a reflexiunii legate nemij- locit de aceastå realitate social-politicå implicå tocmai

30

28

decît a basileilor, dar nu mai prejos decît ea; amîndouå ea; decît prejos mai nu dar basileilor, a decît

arete a lui, proprie, alta proprie, lui, a o are Hesiod lui æåranul greceçti.

snil pnr epreÆl d mi îzu l lumii ale tîrziu mai de experienÆele pentru esenÆiale

spiritualå semn – credem – al unei autonomii sociale autonomii unei al – credem – semn

39

oii pnr feae eoå aue autonomie anume o denotå fiecare pentru posibil

råmîne un act religios personal; faptul înså cå el este el cå înså faptul personal; religios act un råmîne

iiae uaå ae lpi i aet raport acest din lipsi a pare umanå tivitatea care ,

38

raportul firesc cu o rînduialå exprimatå de Dike. Colec- Dike. de exprimatå rînduialå o cu firesc raportul

universului pe care zeii le revelå –, fiecare pentru sine, pentru fiecare –, revelå le zeii care pe universului

unei supuneri aproape ascetice la marile ritmuri ale ritmuri marile la ascetice aproape supuneri unei

Cei ce trudesc påmîntul pot så refacå – cu preÆul cu – refacå så pot påmîntul trudesc ce Cei

reevaluatå în raport cu acest criteriu fundamental criteriu acest cu raport în reevaluatå . .

37

cipiu nou de organizare a materiei mitice, în întregime în mitice, materiei a organizare de nou cipiu

suveran, are în poeme funcÆia preeminentå a unui prin- unui a preeminentå funcÆia poeme în are suveran,

dreptate. Imaginea divinizatå a Dike-i, fiicå a lui Zeus lui a fiicå Dike-i, a divinizatå Imaginea dreptate.

dezordinii, çi virtualitatea unei existenÆe dominate de dominate existenÆe unei virtualitatea çi dezordinii,

conÆine, alåturi de manifeståri ale acestui principiu al principiu acestui ale manifeståri de alåturi conÆine,

sibil Lma miu a clr ae åîc pîine“ månîncå care „celor a ambiguå Lumea .

36

timp mitic-etiologic, nu o realitate a unui timp irever- timp unui a realitate o nu mitic-etiologic, timp

çi nedreptåÆii este doar o ameninÆare posibilå ameninÆare o doar este nedreptåÆii çi într-un

35

între oameni çi univers. Dar domnia absolutå a haosului a absolutå domnia Dar univers. çi oameni între

menteze dreptatea çi nedreptatea, care så se interpunå se så care nedreptatea, çi dreptatea menteze

existå încå un domeniu politic structurat care så regle- så care structurat politic domeniu un încå existå

sub specie iuris specie sub pietatis specie sub “ decît , pentru cå nu cå pentru ,

34

aç adåuga, corelat acestuia, ideea de Dike) mai degrabå mai Dike) de ideea acestuia, corelat adåuga, aç

hybris (çi, de „conceptul odatå, spus s-a cum dezvoltå,

care poemele le reflectå, dar çi al unui tip de gîndire care gîndire de tip unui al çi dar reflectå, le poemele care

un semn al acuitåÆii çi dramatismului prefacerilor pe prefacerilor dramatismului çi acuitåÆii al semn un

Dimensiunea universalå a råului este în acelaçi timp acelaçi în este råului a universalå Dimensiunea

CETATEA ARHAICÅ CETATEA

råspunsului însuçi. råspunsului

problematicii cåreia poemele îi råspund, çi pentru sensul pentru çi råspund, îi poemele cåreia problematicii

divinizate, råmîne un fapt esenÆial çi pentru înÆelegerea pentru çi esenÆial fapt un råmîne divinizate,

cå Dike, Eunomia çi Eirene – ca çi opusul lor, Hybris – sînt – Hybris lor, opusul çi ca – Eirene çi Eunomia Dike, cå

lumii rurale greceçti la începuturile arhaismului. Faptul arhaismului. începuturile la greceçti rurale lumii

teologicå transfigureazå elemente ale unei crize proprii crize unei ale elemente transfigureazå teologicå

cosmogonii çi apocalipse orientale apocalipse çi cosmogonii , aceastå perspectivå aceastå ,

33

al nedreptåÆii, al Råului-Hybris al nedreptåÆii, al . InfluenÆatå ori nu de nu ori InfluenÆatå .

32

dimensiunile unui principiu cosmic al lipsei de måsurå, de lipsei al cosmic principiu unui dimensiunile

de a fi al oamenilor çi al påmîntului, se amplificå pînå la pînå amplificå se påmîntului, al çi oamenilor al fi a de ZOE PETRE ZOE

ZOE PETRE CETATEA GREACÅ – ÎNTRE REAL ÇI IMAGINAR autoritåÆii de o pluritate de basileis6, lumea aceasta, în påtrunderea çi instalarea unor triburi predominant pas- care statutul social al individului depinde înainte de torale, cårora independenÆa çi relativa dispersare de toate de distanÆa la care acesta se situeazå faÆå de oikos, autoritate între diferite grupuri familiale le erau carac- nu faÆå de comunitate, este încå în afara cetåÆii7. teristice, au contribuit la constituirea unor comunitåÆi Nu e mai puÆin adevårat cå aceastå „epocå obscurå“ regionale, grupînd într-un chip destul de instabil oikoi, este cea în decursul cåreia gesteazå structurile reale çi gospodårii familiale cu tendinÆå autarhicå çi autonomå14. mentale de polis, rezultat al unor procese în mare må- Desigur, inovaÆia pe care o reprezintå forma de polis surå obscure ele însele, çi asupra cårora nu se pot for- nu poate fi limitatå la un raport nou de proprietate mula decît unele deducÆii. asupra solului, ea extinzîndu-se asupra tuturor rela- Pare, cel puÆin deocamdatå, mai uçor de precizat Æiilor, reale çi reflectate, specifice cetåÆii çi constituind contribuÆia negativå a „veacurilor de mijloc“ ale civilizaÆiei un ansamblu original în raport cu statele ierarhice ale greceçti, epoca cuprinså între invazia dorianå çi marea Orientului çi Mycenei. Premisa, pînå la un punct îndeajuns colonizare, la cristalizarea acestui tip original de comu- de explicitå, a acestei noi alcåtuiri råmîne înså pro- nitate care este cetatea greacå. DispariÆia iremediabilå a prietatea individualå asupra påmîntului, garantatå de economiei palaÆiale, specificå epocii miceniene, çi a o colectivitate autonomå. Echilibrul çi tensiunea celor structurilor politice dominante care decurgeau din acest doi termeni, oikos çi comunitate, deosebeçte societåÆile tip de raporturi social-economice, constituie realitatea greceçti de statele orientale, în care relaÆia fundamentalå cea mai tangibilå a epocii homerice çi creeazå noilor relaÆii sociale çi instituÆii politice un spaÆiu fårå de care se stabileçte între comunitatea teritorialå çi autoritatea nu s-ar fi putut dezvolta8. Corelat cu aceasta, pe planul despoticå care o dominå, çi în care elementul individual reflectårilor, concepÆia de suveranitate micenianå, transfe- nu este de sine ståtåtor nici în domeniul existenÆei, nici ratå integral în domeniul mitului çi al cultelor9, revine în cel al conçtiinÆei sociale çi teoretice. Constituirea – doar pe aceastå cale, cu totul distanÆatå, în mentalitatea pe diferite cåi – a proprietåÆii de tip oikos în condiÆiile comunitåÆilor greceçti10. difuziunii metalurgiei fierului care, singurå, îi permite Totuçi, nu putem vorbi de o rupturå integralå care existenÆa independentå, ca celulå economicå çi socialå, så fi impus societåÆii post-doriene un început cu totul reprezintå un fapt fundamental în geneza cetåÆii; con- nou11. Zone råmase în afara cåilor principale ale invaziei, tribuÆia „epocii homerice“ la acest proces e decisivå. ca Atica dar çi, mai pretutindeni, persistenÆe de diferite Raportul de tensiune çi în acelaçi timp de echilibru per- intensitåÆi çi la diferite nivele, începînd cu tehnicile fun- manent refåcut (çi permanent de refåcut) între comu- damentale12 çi sfîrçind cu remarcabila continuitate a nitate çi componenÆii acesteia apare încå de pe acum în unor culte dintre cele mai importante13, se insereazå forme semnificative çi pentru evoluÆia ulterioarå a într-o elaborare de noi cadre ale vieÆii economice, sociale societåÆii greceçti çi pentru suprastructurile çi reflec- çi politice, în care contribuÆia fiecårui element în parte tårile pe care ea le genereazå. este aproape imposibil de delimitat. Rezultatul final al Sub acest din urmå aspect, care este cel ce ne inte- acestui proces este constituirea de poleis întemeiate pe reseazå cu precådere în cercetarea de faÆå, constatåm un raport cu totul original între comunitate çi compo- existenÆa acestui raport în expresia literarå a epocii. O nenÆii acesteia: dupå eliminarea structurilor ierarhice ale simetrie preconceputå ne-ar putea ispiti så opunem lumii miceniene, atît izolarea unor comunitåÆi aheene în epopeea, expresie a unei etici aristocratice tinzînd cåtre limitele stricte ale supravieÆuirii cît çi, pe de altå parte, excelenÆa individualå, operei unui Hesiod, dînd glas

24 25

27

de griji çi conflicte, tulburate de statornicirea unui alt fel alt unui statornicirea de tulburate conflicte, çi griji de

ordonatå de Dike de ordonatå . NedreptåÆile unei existenÆe bîntuite existenÆe unei NedreptåÆile .

31

nr lma noenc a uioio ç ca zeilor, a cea çi muritorilor a îndoielnicå lumea între

såråcie çi lipsuri çi såråcie devin semne ale pråpastiei de netrecut de pråpastiei ale semne devin

30

suferinÆa neîncetatå a unei vieÆi mereu ameninÆate de ameninÆate mereu vieÆi unei a neîncetatå suferinÆa

(dovadå a unui dificil proces de gestaÆie a dreptului a gestaÆie de proces dificil unui a (dovadå ),

29

lmnae eui e opraet oil i moral çi social comportament de reguli elementare

at a eo mai celor a rante ga autoritåÆi unei absenÆa resimte

hpl ueo ç nlnçi î cr peu dn Ascra din poetul care în neliniçtit çi dureros chipul

uman precar, a unei existenÆe definite ca ambigue ca definite existenÆe unei a precar, uman ;

28

nascå ivers un unui imaginea Hesiod, pentru genereazå,

27

opera lui Hesiod lui opera . Prefacerile unei lumi pe cale så se så cale pe lumi unei Prefacerile .

26

mai elocvent al acestor ståri de fapt çi de spirit este spirit de çi fapt de ståri acestor al elocvent mai

instituÆionale la începutul epocii arhaice epocii începutul la instituÆionale . Martorul cel Martorul .

25

procesul de instaurare a proprietåÆii çi a garanÆiilor ei garanÆiilor a çi proprietåÆii a instaurare de procesul

întregul univers al existenÆei umane, pe care îl vådeçte îl care pe umane, existenÆei al univers întregul

în perspectivå – de aspectul dramatic, de crizå, înglobînd crizå, de dramatic, aspectul de – perspectivå în

Acest fapt nu mi se pare a fi independent – cel puÆin cel – independent fi a pare se mi nu fapt Acest

tivå incomplet uzurpatå. incomplet tivå

sancÆiuni çi comportamente Æinînd de o autoritate colec- autoritate o de Æinînd comportamente çi sancÆiuni

rsorÆe î frae bore lmne l unor ale elemente absoarbe formare în aristocraÆiei

ÆialitåÆii aristocratice a acesteia dovedesc cå mentalitatea cå dovedesc acesteia a aristocratice ÆialitåÆii

persistenÆe comunitare råzbat în epopee în pofida par- pofida în epopee în råzbat comunitare persistenÆe

realå de evoluÆie. În acest stadiu încå, faptul cå atari cå faptul încå, stadiu acest În evoluÆie. de realå

condiÆiilor în care aceastå virtualitate a devenit o cale o devenit a virtualitate aceastå care în condiÆiilor

realå – çi cå råmîne de încercat måcar o explicaÆie a explicaÆie o måcar încercat de råmîne cå çi – realå

i itae î lma rio li oe c ç î cea în çi ca Homer lui eroilor lumea în – virtuale çi

råmîne mai puÆin adevårat înså cå ele råmîn secundare råmîn ele cå înså adevårat puÆin mai råmîne

fost subliniat într-un chip convingåtor çi nuanÆat. Nu nuanÆat. çi convingåtor chip într-un subliniat fost

polis a de legate ideologiei constituirea în comunitarå

Rolul de premiså al acestor elemente de autoritate de elemente acestor al premiså de Rolul

gnoosi ) ( recunoaçte .

24

epainei ) çi o çi ) ( dreaptå hotårîrea laudå comunitatea dar

. Basileii împart dreptatea, împart Basileii . çi opreçte cele mai multe“ mai cele opreçte çi

23

colectivitåÆii , chiar dacå „le primeçte, împarte cîteva çi- cîteva împarte primeçte, „le dacå chiar ,

22

yea keimena xyneia prada e e prada ç bslu et delegatul este basileul çi ,

21

protistoi didomen protistoi Achaioi . Înainte de a fi împårÆitå, fi a de Înainte . /

toi privilegiul existå, dar este conferit de comunitate, comunitate, de conferit este dar existå, privilegiul

: oricui“ æie-naintea / pradå dupå dåm le Æi „noi care

20 CETATEA GREACÅ – ÎNTRE REAL ÇI IMAGINAR ÇI REAL ÎNTRE – GREACÅ CETATEA

ZOE PETRE unor tradiÆii comunitare mai vii în mediul popular pe Premise ale formårii care-l reprezintå. Simetria aceasta se dovedeçte înså artificialå, cåci, în felul ei, çi epopeea homericå, çi conceptului de polis poemele lui Hesiod påstreazå semnele dualitåÆii de care vorbeam mai sus. Realitatea dominantå a lumii plåsmuite de Homer este puterea çi gloria basileilor; în bunå måsurå aseme- nea lumii reale, aceasta este prea arareori preocupatå de interesul comun15; „valorile de cooperare“ – pentru a relua formularea unui remarcabil studiu recent – sînt aproape sufocate de prestigiul „valorilor competitive“16. UNA dintre cele mai cunoscute contribuÆii ale lui Totuçi, chiar înlåuntrul mediului strict al unor agathoi Victor Ehrenberg la istoria Greciei arhaice se intitula, în çi diogeneis cum sînt basileii homerici, dåinuirea ele- chip semnificativ, When Did the Polis Rise?1. Evident, mentelor de referinÆå comunitare nu este lipsitå de însem- aceasta este una din întrebårile fundamentale pentru nåtate. Dacå existenÆa cotidianå a unui oikos nobiliar definirea locului istoric al epocii arhaice în istoria greacå; accentueazå mai cu seamå raporturile cu alte grupuri ea este çi una din primele întrebåri care se pun pentru similare pe temeiul unui sistem de relaÆii personale de cercetarea apariÆiei çi sensului noÆiunii de polis – cîtå ospitalitate çi de obligaÆii care par a ignora comunitatea17, vreme cercetarea de faÆå se întemeiazå pe premisa prin- existenÆa råzboinicå a acestor cåpetenii, componentå fun- cipalå a anterioritåÆii cauzale a realitåÆii faÆå de concept. damentalå a societåÆii homerice, accentueazå elemente Råspunsul la aceastå întrebare nu este, de bunå de democraÆie militarå çi în interiorul grupului privi- seamå, atît cronologic, cît istoric; el depinde, înainte de legiat al basileilor çi tovaråçilor lor, hetairoi, philoi dar toate, de criteriile de definire ale categoriei istorice çi dincolo de limitele acestuia. NoÆiunea însåçi de kratos înseçi2. În opinia noastrå, acestea trebuie så Æinå seama este comparativå, nu absolutå18, çi elemente multiple în acelaçi timp de configuraÆia dominantå a raporturilor Æinînd seama de sistemul compagnonnage-ului çi cetelor de proprietate – sub acest aspect, cetatea fiind, cum s-a militare19 întåresc nu atît comportamentele individuale spus, o comunitate deÆinînd monopolul exploatårii unui de autoritate, cît relaÆia – çi tensiunea – între individ çi teritoriu3, çi de configuraÆia raporturilor dominante de grupul din care face parte. putere – în acest sens, cetatea comportînd un exerciÆiu Evident, acest raport se dilueazå pe måsura înde- colectiv (oricît de limitat) al autoritåÆii. Sub aceste ambe pårtårii de grupul dominant al basileilor. Ei sînt cei care aspecte, socotim cå, din punct de vedere cronologic, au parte de time çi de geras, cuvîntul lor este ascultat începuturile marii colonizåri, a doua jumåtate a veacului çi hotårîrile lor sînt urmate; ei cad de acord sau se ceartå, al VIII-lea în mare, constituie un terminus ante quem çi comunitatea este mai degrabå martorul activitåÆii çi acceptabil pentru cele mai multe zone ale Greciei4, gloriei lor, çi la råzboi, çi acaså. Rolul acesta de m a r t o r „epoca homericå“ reprezentînd un terminus post quem al nu e înså neglijabil çi pasiv; practicile cutumiare ale acestei cristalizåri. cåror urme le påstreazå epopeea dovedesc conçtiinÆa Într-adevår, structurile sociale ale epocii homerice implicitå a garanÆiei pe care prezenÆa comunitåÆii o n-au atins încå gradul de antagonism çi coerenÆå care conferå çi faptelor çi faimei eroilor. Tersit îi strigå lui så ne permitå så vorbim de existenÆa unui stat5; domi- Agamemnon cå are parte de roabele cele mai alese, pe natå sub aspect social-economic de oikos çi sub aspectul

26 23

33 48

op. cit. op. h Mkn o te oei Vre Te Collected The Verse. Homeric the of Making The , pp. 103-106, 126 çi urm. OpoziÆia urm. çi 126 103-106, pp. , Finley, M.I. (ed.), (ed.),

Anthropologie la métrique d’Homère métrique la , pp. 333-343); pp. , Gernet, (= 36-43 pp. 1938, , Paris, 1928 (vezi acum çi A. Parry A. çi acum (vezi 1928 Paris, ,

Annales L’Épithète traditionelle dans Homère; les formules et formules les Homère; dans traditionelle L’Épithète , antique“, Grèce la dans nobles „Les Gernet, L. 17. Parry, Parry,

p. 37 çi urm., pentru ierarhia homericå a valorilor. a homericå ierarhia pentru urm., çi 37 p. 3. Profund înnoite prin punctele de vedere ale lui Milman lui ale vedere de punctele prin înnoite Profund 3.

Merit and Responsibility and Merit , Oxford, 1960, Oxford, , Adkins, A.W.H. 16. care epopeea ne-o oferå. ne-o epopeea care pe informaÆie de acela sub

de vederi“, este izolat. este vederi“, de opere çi nu çi opere de global lor aspectul sub doar întîmplå se

hena tymon hena , comentat de Snell ca „unitate ca Snell de comentat , avînd Menoitios Odiseea Iliada ca monumente ale epocii arhaice, aceasta arhaice, epocii ale monumente ca çi

17, 267 çi urm., în care aheii se adunå în jurul fiului lui fiului jurul în adunå se aheii care în urm., çi 267 17, 1975. Dacå acest articol vorbeçte, în continuare, despre continuare, în vorbeçte, articol acest Dacå 1975.

Il ., Pasajul acÆiune. de unitåÆi unei asupra nu celeilalte, Cambridge Ancient History Ancient Cambridge , fasc. 39(b), Cambridge, 39(b), fasc. , în tory“,

cetl ae spa nr at aågnus una adåugîndu-se fapte unor asupra cade accentul 1965, pp. 114-120; G.S. Kirk, „The Homeric Poems as His- as Poems Homeric „The Kirk, G.S. 114-120; pp. 1965,

Il

1, 2, unde 224, 10, . cu exemplificînd comunå, adevårat Archives européennes de sociologie de européennes Archives 6, Finley“, I. Moses de

syn- , care så indice o acÆiune cu acÆiune o indice så care , cu e, l a e r compuse

euvre l’o ancienne: Grece la dans Société et „Économie Naquet,

çi urm., fåcea observaÆia cå limbajul epic nu cunoaçte nu epic limbajul cå observaÆia fåcea urm., çi

ed. a doua, revåzutå çi adåugitå, Paris, 1978; cf. çi P. Vidal- P. çi cf. 1978; Paris, adåugitå, çi revåzutå doua, a ed.

oty n Scey Bloomin Society, and Poetry tn 16, . 17 p. 1961, gton, Snell, B. 15.

Le monde d’Ulysse monde Le

, Finley, M.I. cåtre de 1954 din formulatå

68], Bruxelles, 1963, pp. 23-27. pp. 1963, Bruxelles, 68],

deraÆii este evident; în general interpretarea urmeazå teza urmeazå interpretarea general în evident; este deraÆii

agraire et attitude religieuse chez Hésiode Hésiode chez religieuse attitude et agraire [Coll. Latomus, [Coll.

2. Chiar astfel formulat, punctul de plecare al acestor consi- acestor al plecare de punctul formulat, astfel Chiar 2.

Crise Paris, 1947, p. 237 çi urm., citat de M. Detienne, Detienne, M. de citat urm., çi 237 p. 1947, Paris,

(Paris, 1969 çi 1978). çi 1969 (Paris,

origines de l`herédité l`herédité de origines oit oriental, 3], oriental, oit dr du d,`hist. [Archives

Le monde d’Ulysse monde Le limba francezå ale cårÆii lui M.I. Finley, Finley, M.I. lui cårÆii ale francezå limba

Heredes. Cherostai, Hantmahal. Étude comparative sur les sur comparative Étude Hantmahal. Cherostai, Heredes.

care P. Vidal-Naquet a redactat-o pentru cele douå ediÆii în ediÆii douå cele pentru redactat-o a Vidal-Naquet P. care

ictbl) dr ae o f peuue c.W Kamps, W. cf. presupuse: fi pot care dar discutabile),

Darmstadt, 1974, precum çi bibliografia comentatå pe comentatå bibliografia çi precum 1974, Darmstadt,

De amore fraterno, amore De

483 C-E, toate C-E, 483 Plu., urm.; çi 16 b 1252

i Brct br i Frcug e lttn Jahrzehnte letzten der Forschung die über Bericht Ein ,

Pol Lg . Arist., b; e-681 680 3, . Pl., 15-17; 1, Th., urm.;

Die homerische Frage. homerische Die Anzeiger Arch. . Cf. çi A. Heubeck, Heubeck, A. çi Cf. .

Th. Op Il. 603 çi 603 urm.; çi 379 . Hes., 174-210; 15, (cf. vagå

cele mai complete råmîn „Forschungsberichte“ anuale din anuale „Forschungsberichte“ råmîn complete mai cele

familiale devålmaçe etc., pentru care informaÆia este foarte este informaÆia care pentru etc., devålmaçe familiale

istoricå este adunatå de publicaÆii detaliate, dintre care dintre detaliate, publicaÆii de adunatå este istoricå slli oçi pril eedne su u, forme nu), (sau dependente parÆial obçtii – solului a

ESuppl RE

. 11, 1967, col. 687-845, bibliografia 687-845, col. 1967, 11, . Lesky, A. exclude persistenÆa altor forme de ståpînire çi exploatare çi ståpînire de forme altor persistenÆa exclude

Homeros l lui al articolul dupå cå, reamintesc så datå, oikos cit. op. -ului nu -ului Predominarea 54-57. pp. , Naquet,

un „stadiu al chestiunii“ homerice, må limitez, deocam- limitez, må homerice, chestiunii“ al „stadiu un Paris, 1968, vol. I, p. 295 çi urm.; M. Austin çi P. Vidal- P. çi Austin M. urm.; çi 295 p. I, vol. 1968, Paris,

mårturia gratitudinii mele. Obiectul acestei note nefiind note acestei Obiectul mele. gratitudinii mårturia Le vocabulaire des institutions indo-européennes institutions des vocabulaire Le , veniste,

reflecÆiei: sînt bucuroaså cå pot aduce çi pe aceastå cale aceastå pe çi aduce pot cå bucuroaså sînt reflecÆiei: Odiseu (trad. rom.), Bucureçti, 1968, pp. 71-140; E. Ben- E. 71-140; pp. 1968, Bucureçti, rom.), (trad.

mijloace de informare complete, ci çi calmul atît de propice de atît calmul çi ci complete, informare de mijloace ue lui Lumea 14. Pentru definiÆia termenului cf. M.I. Finley, Finley, M.I. cf. termenului definiÆia Pentru 14.

luni petrecute la Vandoeuvres în iulie 1980, nu numai nu 1980, iulie în Vandoeuvres la petrecute luni p 257-305. pp.

din partea FundaÆiei Hardt, care mi-a oferit, cu ocazia unei ocazia cu oferit, mi-a care Hardt, FundaÆiei partea din chichte der griechischen Religion griechischen der chichte , I3, 2, München, 1961, München, 2, I3, ,

de investigaÆie aproape imposibilå fårå generoasa primire generoasa fårå imposibilå aproape investigaÆie de Ges- cultelor çi cu nuanÆe uneori deosebite). Cf. idem, idem, Cf. deosebite). uneori nuanÆe cu çi cultelor

1. Fie çi numai abundenÆa acestei producÆii ar fi fåcut o astfel o fåcut fi ar producÆii acestei abundenÆa numai çi Fie 1. e ectrl mi o (ha dc lmtt e domeniul de limitat dacå (chiar noi mai cercetårile de

Religion , Lund, 1925) au fost confirmate în chip remarcabil chip în confirmate fost au 1925) Lund, ,

Note

ionMcnen eiin n is uvvl n Greek in Survival its and Religion Minoan-Mycenaean

The 13. Ipotezele formulate încå din 1925 de M.P. Nilsson ( Nilsson M.P. de 1925 din încå formulate Ipotezele 13.

loc. cit. loc. 12. M.I. Finley, Finley, M.I. 12.

aristocraÆiei cetåÆilor. aristocraÆiei

loc. cit. loc. 11. Cf. M. Austin çi P. Vidal-Naquet, Vidal-Naquet, P. çi Austin M. Cf. 11.

rgna rvlguu, i neeaå sfl imaginarul astfel întemeiazå çi privilegiului, originea

pp. 23-50. pp.

iiiez su clez ce c e o-ri la non-eroic e ce ceea oculteazå sau minimizeazå de la première moitié du I-er millénaire I-er du moitié première la de , pp. 148-149, 1973, 148-149, pp. ,

trebuie så le adåugåm enorma metaforå a epopeii, care epopeii, a metaforå enorma adåugåm le så trebuie Continuités et innovations dans la religion grecque religion la dans innovations et Continuités vêque, vêque,

ZOE PETRE ZOE CETATEA GREACÅ – ÎNTRE REAL ÇI IMAGINAR ÇI REAL ÎNTRE – GREACÅ CETATEA

ZOE PETRE CETATEA GREACÅ – ÎNTRE REAL ÇI IMAGINAR

vorbeçte de Erga ca de un „instrument juridic“ (cf. çi Pentru cå råzboiul întemeiazå în epopee atît sis- P. B. R Forbes, „Hesiod versus Perses“, CR 64, 1950, p. 83 temul de valori morale, cît çi pe acela de valori sociale: çi urm. excesiv). În fapt absenÆa unui atare instrument „a fi sau a nu fi råzboinic“ marcheazå un clivaj esenÆial pare a fi aspectul dominant al poemului – vezi Ed. Will, „De al lumii homerice, çi, dacå s-a putut scrie, cu dreptate, l’aspect éthique des origines de la monnaie“, RH 212, cå în ordinea realului, statutul social al fiecårui individ 1954, p. 223 çi urm. este funcÆie de distanÆa sa faÆå de 14, nu este mai 35. M. Detienne, op. cit., p. 29. oikos 36. J.-P. Vernant, „Le mythe hésiodique des races“, în Vernant, puÆin adevårat cå acest statut este çi, fie çi numai în Mythe et pensée, p. 23 (preluat de Simina Noica, „Aspecte ordinea imaginarului, funcÆie de distanÆa sa faÆå de ale timpului mitic la Hesiod“, St.Cl. 12, 1970, pp. 7-16). råzboi, çi cå aceste douå ierarhii nu se suprapun în 37. Cf. Op. 213-285, organizate în funcÆie de cuplul (coincizînd întregime. Conflictul central din Iliada o dovedeçte în doar în parte) Dike – dikai, çi Th. 901-903. Vezi çi inter- felul såu, pentru cå el poate fi citit ca mårturie a unei pretarea lui J.-P. Vernant, op. cit., pp. 44-46, subliniind tensiuni între puterea moçtenitå çi cumva derivatå din valoarea reelaborårii mitului vîrstelor, în funcÆie de bogåÆie pe care o exercitå Agamemnon çi statutul eroic criteriul Dike. încarnat de acel råzboinic absolut care este Ahile. Chiar 38. Izolarea social-economicå çi politicå a acelora a cåror dacå çi bogåÆia este investitå cu valori mitice15, în sine mentalitate o exprimå Hesiod a fost nu o datå subliniatå. ea este totuçi ocultatå çi secundarå în raport cu pres- Afarå de cîteva aluzii la raporturi de bunå vecinåtate, çi tigiul råzboinic: între Ahile çi Agamemnon, între Ulise acelea limitate (cf. Hes., Op. 399-402), Æåranul lui Hesiod este singur, cu truda lui, nici måcar nu ia parte la serbåri råtåcit la råzboi çi „pretendenÆii“ domestici, poetul nu comune – cf. Hes., Op. 584 çi urm. çi sårbåtorile recon- ezitå. stituite de L. Gernet, în L. Gernet çi A. Boulanger, Le génie Decalajul este la fel de perceptibil, pe de altå parte, grec dans la religion, (retip. 1970), pp. 36-39; vezi H. Jean- între strålucirea faptelor de seamå çi subtextul unei maire, Dionysos, p. 31 çi urm. Polis çi agora sînt privite naraÆiuni în care abundå imaginile cotidiene – muncå çi cu elocventå neîncredere (cf. Hes., Op. 29-32; vezi çi påmînt, zestre çi moçtenire, turme çi pivniÆe16 – care H. Fraenkel, Dichtung und Philosophie2, München, 1966, evocå o altå faÆå a lumii homerice, mai familiarå, dar mai p. 145). puÆin deliberatå decît paradigma råzboinicå. Simplul 39. Cf. remarcabila interpretare a sensului (çi limitelor) fapt cå se complace în povestirea istoriei unei desprinderii cosmogoniei hesiodee din sistemul ierarhic al Odiseea riturilor de suveranitate, la J.-P. Vernant, Les origines de moçteniri ameninÆate, tocmai în epoca råspunzåtoare de la pensée grecque, Paris, 1965, pp. 114-116. instalarea mecanismelor de transmitere a proprietåÆii, 40. Cf. mai ales Hes., Op. 289 çi urm. (tes d’aretes hidrota stabilizate de cåtre polis17, este fårå îndoialå elocvent. theoi proparoithen ethekan athanatoi) çi v. 293-295 – Dar, aproape inutil så reamintim, aventurile lui Telemac definiÆia omului panaristos çi esthlos – cu v. 225 çi urm. nu reprezintå decît o componentå a Odiseii, a cårei ade- adresate basileilor. J.-P. Vernant („Le mythe hésiodique des våratå semnificaÆie nu se citeçte decît în raport cu an- races“, în Vernant, Mythe et pensée, p. 46) scria „Le monde samblul fabulosului periplu al lui Ulise18. Ele fac parte, d’Hésiode... est un monde mélangé ou coexistent côte à cu oikos-ul çi funcÆionarea sa, cu bogåÆia care nu este côte, mais s’opposent par leur fonction, les petites et les grands, les vilains, deiloi et les nobles, esthloi, les agricul- nici pradå, nici dar aristocratic, cu munca påmîntului çi teurs et les rois. Dans cet univers discordant, point d’autre creçterea animalelor, din acea categorie de informaÆii ce secours que Diké... Si elle est respectée à la fois par ceux trebuie decriptate în subtextul unei naraÆiuni care înfå- dont la vie est vouée au ponos et par ceux qui disent le Æiçeazå, direct çi cu strålucire, råzboiul çi aventura. Chiar droit, il y aura plus de bien que de maux“... în interiorul reprezentårilor råzboinice, ceea ce se vede

36 45

47 34

Recherches sur Recherches Vidal-Naquet, este o altå istorie) – acestor metafore, deci, metafore, acestor – istorie) altå o este Vidal-Naquet, interpretarea remarcabilå a lui L. Gernet, Gernet, L. lui a remarcabilå interpretarea

rcçi rac, u a „erpae gnrc (dupå genericå „nedreptate“ o la nu arhaice, greceçti cu un singur cuvînt singur un cu (dar asta, cum ar spune Pierre spune ar cum asta, (dar

26

raporta opera lui Hesiod la o stare definitå a societåÆii a definitå stare o la Hesiod lui opera raporta ironia unor vremuri mai lucide le va denunÆa, uneori denunÆa, va le lucide mai vremuri unor ironia

infra , p. 12 çi urm. Cea mai interesantå încercare de a de încercare interesantå mai Cea urm. çi 12 p. , cf.

„cei mai buni“, „ståpînii cailor“ – acestor metafore pe care pe metafore acestor – cailor“ „ståpînii buni“, mai „cei

comun al interpretårii poemelor sale; pentru unele detalii unele pentru sale; poemelor interpretårii al comun

aparte. Metaforelor care fac din puternicii acestei epoci acestei puternicii din fac care Metaforelor aparte.

26. Tratarea lui Hesiod ca „poet al nemulÆumiÆilor“ este un loc un este nemulÆumiÆilor“ al „poet ca Hesiod lui Tratarea 26.

lenÆa unei aristocraÆii care legitimeazå astfel statutul såu statutul astfel legitimeazå care aristocraÆii unei lenÆa

Anthropologie , pp. 360-370. pp. , Genet,

participårii tuturor çi al împårÆirii, çi de a exalta exce- exalta a de çi împårÆirii, al çi tuturor participårii

in onore di U. E. Paoli E. U. di onore in , FlorenÆa, 1955, p. 346 çi urm. = urm. çi 346 p. 1955, FlorenÆa, ,

ce, în cetatea pe cale så se nascå, se nåçtea sub semnul sub nåçtea se nascå, se så cale pe cetatea în ce, Studi , hypothécaires Horoi în “ „ net, Ger L. lui a contribuÆie

a descendenÆei au aceastå capacitate de a çterge tot ceea tot çterge a de capacitate aceastå au descendenÆei a proprietate asupra solului. Cf. pentru Atica remarcabila Atica pentru Cf. solului. asupra proprietate

Eroizarea råzboiului, dimensiunea miticå a bogåÆiilor çi bogåÆiilor a miticå dimensiunea råzboiului, Eroizarea mult mai timpurie definire „prejuridicå“ a dreptului de dreptului a „prejuridicå“ definire timpurie mai mult

de facto de . ExperienÆa societåÆilor arhaice pare a indica o indica a pare arhaice societåÆilor ExperienÆa . de identificare esenÆiale pentru ideologia aristocraticå. ideologia pentru esenÆiale identificare de

cînd dreptul arhaic de proprietate la o uzanÆå netulburatå uzanÆå o la proprietate de arhaic dreptul cînd numentale în secolul al VIII-lea instaureazå mecanisme instaureazå VIII-lea al secolul în numentale

, op. cit op. , ., p. 46 çi urm., exagereazå, credem, redu- credem, exagereazå, urm., çi 46 p. ., Forrest gurarea jocurilor panelenice, compunerea poemelor mo- poemelor compunerea panelenice, jocurilor gurarea

så fi fost måcar tot atît de puÆin formalizat; totuçi, W.G. totuçi, formalizat; puÆin de atît tot måcar fost fi så

akme , cu inau- cu , la ajunså geometricå arta cu Împreunå

Maîtres , p. 84, n. 14), çi dreptul asupra påmîntului trebuie påmîntului asupra dreptul çi 14), n. 84, p. ,

de la care aristocraÆia se reclamå la începuturile cetåÆii. începuturile la reclamå se aristocraÆia care la de

chte, 9], München, 1926, p. 39 çi urm., citat de Detienne, de citat urm., çi 39 p. 1926, München, 9], chte,

o imagine a unui univers strålucitor çi egal cu el însuçi, el cu egal çi strålucitor univers unui a imagine o

Beitr. zur Papyrusforschung und antiken Rechtsgeschi- antiken und Papyrusforschung zur Beitr.

telor çi cu anxietatea hesiodicå a originilor, instaureazå originilor, a hesiodicå anxietatea cu çi telor

Totenteil und Selgerät im griechischen Recht griechischen im Selgerät und Totenteil , [Münchener ,

perenitate a strålucirii eroice, confruntatå cu ciclul vîrs- ciclul cu confruntatå eroice, strålucirii a perenitate doar parÆial elaboratå în aceastå societate (cf. E.F. Brueck, E.F. (cf. societate aceastå în elaboratå parÆial doar

aies isotheoi basilees i e oii råzboinici nobili de çi Aceastå .

25. Fårå îndoialå, noÆiunea de proprietate este o abstracÆiune o este proprietate de noÆiunea îndoialå, Fårå 25. 25

n ip s îtlec eeai sceie i lsr de ilustre çi succesive generaÆii întîlnesc se timp, în l’Université de Paris, 17], Paris, 1959, pp. 393-405. pp. 1959, Paris, 17], Paris, de l’Université

Mélanges Levy-Bruhl Levy-Bruhl Mélanges [Publ. de l’Institut de Droit romain de romain Droit de l’Institut de [Publ. imagine; ea spune cum, atît de departe cît se poate urca poate se cît departe de atît cum, spune ea imagine;

, , în juridique“ sociologie et l’antiquité de Droits grec, înrådåcineazå într-un trecut eroic çi råzboinic aceastå råzboinic çi eroic trecut într-un înrådåcineazå

garante cf. idem, „Note sur la notion de délit privé en droit en privé délit de notion la sur „Note idem, cf. garante

aparte sînt ereditare çi anterioare politicului anterioare çi ereditare sînt aparte . Epopeea .

24

Pentru formele prejuridice de manifestare a comunitåÆii a manifestare de prejuridice formele Pentru

cu cetatea, afirmîndu-se ca nobilime, ale cårei calificåri cårei ale nobilime, ca afirmîndu-se cetatea, cu

loc. cit loc. Il . Gernet, L. lui comentariul çi urm. çi 539 23, . 24.

aristoi aristoi îçi exaltå precåderea în raport în precåderea exaltå îçi Grecia, în tot Peste

Société en Grèce ancienne Grèce en Société , Paris, 1955, pp. 9-18). pp. 1955, Paris, ,

legitimînd astfel monopolul puterii pe care ei o exercitå. o ei care pe puterii monopolul astfel legitimînd

ri et Droit RD ,

, 1948, p. 177 çi urm. = = urm. çi 177 p. 1948, , l’Iliade“ de chant

pre– aparte lor originea din çi ales, mai råzboinicå, lor funcÆia

: : „Jeux et Droit (Remarques sur le XXIII le sur (Remarques Droit et „Jeux epopee în episoade

principiu diferit de cel pe care-l instaureazå cetatea – din – cetatea instaureazå care-l pe cel de diferit principiu cf. studiile revelatoare ale lui L. Gernet cu privire la aceste la privire cu Gernet L. lui ale revelatoare studiile cf.

a neiaå eåi ç peid c dcre dintr-un decurge cå pretinde çi cetåÆii anterioarå ca Il . 9, 335; situaÆia se verificå în practicile legate de jocuri; de legate practicile în verificå se situaÆia 335; 9, . 23.

eupatridai hippeis loc. cit. loc. Il , autoritatea lor se înfåÆiçeazå se lor autoritatea , sau sale: . 1, 1, . 22.

Il . 1, 124 çi urm.; 9, 328 çi urm. çi 328 9, urm.; çi 124 1, . Cf. 21. care-çi exercitå puterea în cetatea aflatå la începuturile la aflatå cetatea în puterea exercitå care-çi

Il . 2, 220 çi urm. (trad. Murnu). (trad. urm. çi 220 2, . 20. fapt, ceea ce spun aproape peste tot în Grecia nobilii Grecia în tot peste aproape spun ce ceea fapt,

loc. cit loc.

. Gernet, L. çi cf. 1939; Lille, Æilor“ decît ca reflectare a unei epoci, epopeea spune, în spune, epopeea epoci, unei a reflectare ca decît Æilor“

Couroi et Courètes et Couroi , Jeanmaire, H. de reconstituit Admirabil 19.

iului decît ca mårturie, mai curînd ca „oglindå a prin- a „oglindå ca curînd mai mårturie, ca decît iului

basileus ). (

Cititå astfel, mai degrabå ca discurs asupra råzbo- asupra discurs ca degrabå mai astfel, Cititå

op. cit op. ., II, p. 71 çi urm.; cf. çi p. 23 çi urm. çi 23 p. çi cf. urm.; çi 71 p. II, ., Benveniste, E. 18.

. titåÆii cetåÆeanului titåÆii

23 p. 336. p.

de instituÆiile cetåÆii, devenea temeiul esenÆial al iden- al esenÆial temeiul devenea cetåÆii, instituÆiile de

The Origins of Greek Civilization Greek of Origins The , New York, 1961, York, New , Starr, G.

raporturi se inversau, çi cînd privilegiul funciar, garantat funciar, privilegiul cînd çi inversau, se raporturi Od . 2, 32, 443; 3, 82; 4, 314; 20, 264 çi urm. Vezi Ch. Vezi urm. çi 264 20, 314; 4, 82; 3, 443; 32, 2, .

boinicå çi de monopolul ei, exact în epoca în care aceste care în epoca în exact ei, monopolul de çi boinicå Odiseea , cf. , în evidentå mai este privat – public

ZOE PETRE ZOE CETATEA GREACÅ – ÎNTRE REAL ÇI IMAGINAR ÇI REAL ÎNTRE – GREACÅ CETATEA

ZOE PETRE CETATEA GREACÅ – ÎNTRE REAL ÇI IMAGINAR imediat este valorizarea faptei de seamå çi a eroului care o le développement de la pensée juridique et morale en Grèce, såvîrçeçte; tot ceea ce se leagå de limitele funcÆiei råzboinice Paris, 1917) a fåcut-o Ed. Will, „Aux origines du régime çi de limitele ethos-ului eroic – limite comunitare ale foncier grec: Homère, Hésiode et l’arrière-plan mycénien“, statutului çi ale puterii pe care o au basilees19, limita la REA 59, 1967, pp. 5-50 (despre Hesiod pp. 12-24). Ed. Will considerå cå revolta lui Hesiod este reflexul unei crize care comportamentul eroic se învecineazå cu inumanul, cu 20 agrare vaste, generate de sistemul succesoral de divizare sålbåticia, cu animalitatea – trebuie, dimpotrivå, så fie a patrimoniului, în raport cu care proprietatea micå çi descifrat în subtextul cîntului epic. mijlocie nu poate rezista. Opinia noastrå este în parte Din acest punct de vedere, pînå la urmå, textul diferitå, apropiindu-se, cum se va vedea, mai degrabå de Muncilor lui Hesiod este opus çi complementar în raport concluziile cercetårii lui M. Detienne, Crise agraire et crise cu poemele homerice, pentru cå ceea ce este ocultat în religieuse chez Hésiode [Coll. Latomus, 68], Bruxelles, Iliada este aråtat din primul moment în opera poetului 1963, pp. 28-31. 27. A.R. Burn, din Ascra – çi mai ales pentru cå råzboiul care dominå The World of Hesiod. A Study of the Greek Middle-Ages, Londra, 1930. universul homeric este palid çi parcå diminuat în 28. Cf. Hes., Op. 42-201 (secvenÆa Prometeu – Pandora – mitul viziunea hesiodicå a lumii: disjuncÆie marcatå între vîrstelor) çi interpretarea lui R. Schaerer, L’homme antique principiul suveranitåÆii çi råzboi, statut subordonat al et la structure du monde intérieur d’Homère à Socrate, acestuia faÆå de un principiu de autoritate care îi este Paris, 1958, pp. 77-79 çi J.-P. Vernant, „Le mythe hésio- exterior21 – este evident cå Hesiod contestå tocmai ceea dique des races“, în Vernant, Mythe et pensée, pp. 19-44. ce Homer exaltå. Pentru Hesiod råzboiul în sine este o 29. Hes., Op. 188 çi urm., 317-324 çi comentariul lui hybris, o formå a nemåsurii, care ar trebui så fie domi- L. Gernet, op. cit., p. 14 çi urm. Aplicînd çi extinzînd concluzii ale lui G. Glotz, La solidarité de la famille... Paris, natå, în timp ce în epopee, indentitatea între principiul 1904, p. 266 çi urm. suveranitåÆii, iphi anassein, çi puterea råzboinicå, iphi 30. Hes., Op. 176-178; 287; 302; 399 çi urm.; 498 çi urm.; machestai, este un dat esenÆial care marcheazå recipro- 635-638; 647, cf. v. 101: pleie men gar gaia kakon, pleie de citatea dintre kratos çi bia22. Aceste echivalenÆe home- thalassa. rice nu-çi capåtå adevårata semnificaÆie decît confrun- 31. J.-P. Vernant, Les origines de la pensée grecque, Paris, tate cu opoziÆiile instituite de Hesiod: nu este vorba 1965, p. 48; M. Detienne, op. cit., pp. 28-31. despre etape succesive sau independente, ci despre 32. Cf. L. Gernet, op. cit., p. 17, care defineçte hybris hesiodee faptul cå, de ambele pårÆi, råzboiul este un semnificant ca „l’esprit de perdition“; R. Schaerer, loc. cit. (reluînd propriul såu articol, La représentation mythique de la çi nu un semnificat. Chute et du Mal, Diogène 2, 1955, p. 50 çi urm.); Pentru cå, dacå la începuturile sale cetatea este çi M. Detienne, loc. cit. divulgare çi împårÆire, privilegiul descendenÆei çi privi- 33. Ed. M. Meyer, „Hesiods Erga und das Gedicht von den fünf legiul råzboinic, care sînt asociate, nu sînt împårÆite între Menschengeschlechtern“, în Genethliakon... C. Robert, Berlin, toÆi cetåÆenii. Este adevårat cå statutul lui Agamemnon, 1910, p. 159 çi urm., P.-M. Schuhl, Essai sur la formation al lui Ulise, sau al oricårui alt erou ar fi anulat fårå oikos de la pensée grecque, p. 235 çi n. 1. Pentru întreaga çi fårå bogåÆia pe care acesta o materializeazå; nu este problemå a influenÆelor orientale asupra lui Hesiod, v. recenta lucrare a lui P. Walcot, Hesiod and the Near mai puÆin adevårat, totuçi, cå „Æåranul“ lui Hesiod este çi East, Cardiff, 1966. el ståpîn al oikos-ului såu – în acelaçi chip în care un 34. C. del Grande, Hybris. Colpa e castigo nell’espressione basileu e ståpînul averii sale. Epopeea afirma cu strå- poetica e letteraria degli scrittori della Grecia antica, Napoli, lucire dependenÆa bogåÆiei çi autoritåÆii de valoarea råz- 1947, p. 53. – B. Snell, Die Entdeckung des Geistes, p. 55,

46 35

44

expresia unei ideologii. unei expresia

boinice, a ordinii råzboinice a lumii este, de bunå seamå, bunå de este, lumii a råzboinice ordinii a boinice,

a n at sei; iaae iaiaå ipåi råz- ispråvii a imaginarå dilatarea estetic; fapt un ca

a începutului primului mileniu, nu poate fi våzutå doar våzutå fi poate nu mileniu, primului începutului a

deloc, sau prea puÆin, în realitatea tråitå a lumii greceçti lumii a tråitå realitatea în puÆin, prea sau deloc,

inventarea unui råzboi a cårui strålucire nu se regåseçte se nu strålucire cårui a råzboi unui inventarea

puÆin adevårat. Aceastå proiecÆie supradimensionatå, proiecÆie Aceastå adevårat. puÆin

diogeneis , este, în planul faptelor, cel mai cel faptelor, planul în este, , råzboinicilor

råzboiul eroic, înfruntarea conducåtorilor de care çi a çi care de conducåtorilor înfruntarea eroic, råzboiul

vremuri; în schimb, nu este greu så ne dåm seama cå seama dåm ne så greu este nu schimb, în vremuri;

oepn fr nc o noaå soii rie acelor a tråite istoriei îndoialå o nici fårå corespund

inl lr a dgaå ecie aeta i urmå din acestea meschine, degrabå mai lor siunile

amphi boelasie amphi , pentru prada de boi, prin dimen- prin boi, de prada pentru , boaie

incursiuni de jaf care durau o såptåmînå sau o zi, råz- zi, o sau såptåmînå o durau care jaf de incursiuni

de discontinuitate al noÆiunilor çi reprezentårilor. çi noÆiunilor al discontinuitate de

tamente eroice, dar çi, risipite în trama naraÆiunii, acele naraÆiunii, trama în risipite çi, dar eroice, tamente

65, 1958, p. 48 çi urm., care absolutizeazå înså aspectul înså absolutizeazå care urm., çi 48 p. 1958, 65,

çurarea sa excepÆionalå de forÆe, de ispråvi çi compor- çi ispråvi de forÆe, de excepÆionalå sa çurarea

Gymnasium Soziologie des archaischen Griechentums“, Griechentums“, archaischen des Soziologie

strålucirea sa, cu incomparabila sa grandoare, cu desfå- cu grandoare, sa incomparabila cu sa, strålucirea

49. Cf. mai cu seamå textele interpretate de B. Snell, „Zur Snell, B. de interpretate textele seamå cu mai Cf. 49.

tipuri de råzboi în poemele homerice – råzboiul troian, cu troian, råzboiul – homerice poemele în råzboi de tipuri

çi urm. çi

dimensionat. Pentru cå, dacå într-adevår existå douå existå într-adevår dacå cå, Pentru dimensionat. La guerre dans l’antiquité dans guerre La , Paris, 1973, p. 38 p. 1973, Paris, , Garlan, Y. Cf. 48.

polis , ci pe råzboi – mai mult, pe un råzboi supra- råzboi un pe mult, mai – råzboi pe ci , pe nu 1950, p. 127 çi urm. çi 127 p. 1950,

REA Or, epopeea este centratå, aça cum çtim foarte bine, foarte çtim cum aça centratå, este epopeea Or, 50, macédonienne“, l’assemblée „Sur Aymard, A. 47.

origines de la pensée grecque pensée la de origines , Paris, 1965, p. 47. p. 1965, Paris, , centrul såu politicul. såu centrul

, Les , CE 34, 1959, pp. 79-85; J.-P. Vernant J.-P. 79-85; pp. 1959, 34, d’Egypte“, grecs nru oiot e îdr cr ae o mi ut în mult mai tot are care gîndire de orizont într-un

46. Claire Préaux, „Du linéaire B créto-mycénien aux ostraca aux créto-mycénien B linéaire „Du Préaux, Claire 46.

vorba, de aceastå datå, despre integrarea acestor date acestor integrarea despre datå, aceastå de vorba,

Oxford, 1963. Oxford,

vieÆuirea lor de-a lungul epocii „obscure“, pentru cå este cå pentru „obscure“, epocii lungul de-a lor vieÆuirea

The Local Scripts of Archaic Greece Archaic of Scripts Local The , Jeffery, H. Lillian Cf. 45.

eroice – pune, totuçi, un alt tip de problemå decît supra- decît problemå de tip alt un totuçi, pune, – eroice

urm.

pc atror l îtmira utlr oid sau poliade cultelor întemeierea la anterioarå epocå

op. cit. op. , p. 62 çi 62 p. , Detienne, M. 3; p. 1957, Amsterdam, 6],

rabilå cu maniera de utilizare a supravieÆuirilor dintr-o supravieÆuirilor a utilizare de maniera cu rabilå Ned. Akad. Van Wettenschaften, Afd. Lett., N.R., ser. 20, ser. N.R., Lett., Afd. Wettenschaften, Van Akad. Ned.

Recuperarea lor în poemele monumentale – compa- – monumentale poemele în lor Recuperarea Hésiode et Persès et Hésiode [Medelingen d. Kon. d. [Medelingen Groningen, van B.A. 44.

antichitåÆile aheene care subzistå în epopee în subzistå care aheene antichitåÆile . Phoenix Phoenix 3(3), 1949, p. 90. p. 1949, 3(3), „Hesiod“, Wade-Gery, H.T. Cf. 43.

13

important social economic and political changes“. political and economic social important pedigree , cum propunea un autor så numim så autor un propunea cum , cu homerice

stress more the positive forces which produced so much so produced which forces positive the more stress reprezentåri ale suveranitåÆii råzboinice printre obiectele printre råzboinice suveranitåÆii ale reprezentåri

weakness and discontent of the ’masses’... and should and ’masses’... the of discontent and weakness autoritatea „regilor divini“; am putea så plasåm aceste plasåm så putea am divini“; „regilor autoritatea

a wl cuin isl aant mhszn the emphasizing against himself caution well may

utilizarea epitetelor sale transformate în formule epice formule în transformate sale epitetelor utilizarea ,

12

acord, cu concluzia foarte judicioaså „The social historian social „The judicioaså foarte concluzia cu acord,

În acelaçi mod, la fel de imaginar, tradiÆia evocå, prin evocå, tradiÆia imaginar, de fel la mod, acelaçi În

cercetare cu argumentele cåreia sîntem doar parÆial de parÆial doar sîntem cåreia argumentele cu cercetare

logic, o emblemå çi un semn de prestigiu. de semn un çi emblemå o logic,

Historia 2 2, 93 p. 4-5, nhi o încheia 145-154, pp. 1973, (2), 22 Poetry“,

clase de combatanÆi regali, ci un instrument strict ideo- strict instrument un ci regali, combatanÆi de clase

ition of Anti-aristocratic Thought in Early Greek Early in Thought Anti-aristocratic of ition Trad „The

mentul råzboinic dat în folosinÆå de cåtre principe unei principe cåtre de folosinÆå în dat råzboinic mentul Hesiod and Aeschylus and Hesiod , p. 91; W. Donlan, W. 91; p. , Solmsen, F. Vezi 42.

prietatea individualå a unui råzboinic, nu mai este instru- este mai nu råzboinic, unui a individualå prietatea Apophthegm. Lac Apophthegm. . 223 A. 223 . Plu., 41.

ZOE PETRE ZOE CETATEA GREACÅ – ÎNTRE REAL ÇI IMAGINAR ÇI REAL ÎNTRE – GREACÅ CETATEA

ZOE PETRE CETATEA GREACÅ – ÎNTRE REAL ÇI IMAGINAR pun în joc o capacitate ordonatoare similarå çi aceleaçi sionat? De ce acestor oameni care tråiau atîtea experienÆe mecanisme de identificare: scenele de prothesis sau de noi çi decisive le plåcea så le însoÆeascå – de fapt, så le ekphora, care Æin çi de reprezentarea funerarå çi de regîndeascå – în termenii unei tradiÆii pe cale de dispariÆie, cultul eroic6, situeazå nobilul defunct într-o descen- de ce îçi vedeau ei epoca prin acest ecran de amintiri fa- denÆå ale cårei fapte de seamå, a cårei excelenÆå sînt buloase? La ce råspunde acest imens efort de construcÆie spuse tocmai de cåtre epopee. çi invenÆie eroicå al secolului al VIII-lea? Aceste corespondenÆe – argument destul de elocvent Din acest punct de vedere, latura arhaizantå a de altfel, interzicînd o lecturå directå çi naivå a poemelor epopeii homerice este departe de a se limita la faptul cå homerice, pentru cå o esteticå de acelaçi tip cu cea atît Iliada sau Odiseea nu menÆioneazå decît din greçealå de abstractå a geometricului nu ar putea duce la o fierul sau calul înçeuat, sau cå poemele sînt presårate transparenÆå imediatå a textului sau a imaginilor sale – cu aluzii la obiecte çi tehnici pe jumåtate mitizate de aceste corespondenÆe, deci, situeazå cele douå fapte majore uitare: epopeea este într-un fel prin ea însåçi un ar- care sînt epica monumentalå çi arta geometricå în rapor- haism deliberat, evocînd în beneficiul primelor timpuri turi similare atît faÆå de trecut, cît çi faÆå de propria lor ale cetåÆii un trecut eroic çi dispårut. epocå. Ambele par så continue o tradiÆie anterioarå pe Aceastå dublå identitate a poemelor homerice, în care de fapt o recupereazå, marcînd, prin dimensiunile çi acelaçi timp corolar al unei tradiÆii epice anterioare çi prin calitatea lor, o rupturå, o inovaÆie, o distanÆare pe primå manifestare literarå a Greciei cetåÆilor, pare la care trebuie så o decodåm. prima abordare destul de discutabilå, mai ales pentru cå Caracterul secund, elaborat, monumental al acestor ea contrazice periodizarea uzualå, în care expresia lite- creaÆii, a cåror formalizare savantå, articulînd o inepui- rarå çi, de aici, ideologicå a cetåÆii pe cale de a se naçte zabilå arhitecturå, ordoneazå universul imaginarului, este, invariabil, poezia liricå. Dar sincronismul este råspunde nu atît trecutului din care ele îçi iau formele, prezent, çi el afirmå acest fapt indiscutabil: compunerea cît mai ales prezentului çi unei epoci care organizeazå poemelor homerice este contemporanå, çi nu anterioarå spaÆiul politic çi universul uman al cetåÆii. ConstrucÆia apariÆiei cetåÆii. epopeilor monumentale fixeazå, ba mai mult, constru- Existå, de bunå seamå, o contradicÆie importantå în ieçte, datele esenÆiale ale viziunii greceçti asupra lumii. aceastå constatare: într-un text în care polis înseamnå Aceastå construcÆie imaginarå este strict contemporanå de cele mai multe ori citadelå7, în care cele cîteva epi- çi analogå în raport cu invenÆia instituÆionalå, care sta- soade care evocå imagini ale autoritåÆii politice sînt mai bilizeazå fluxul labil al unei epoci de tranziÆie în aceastå degrabå marginale, decorative chiar – într-un text care nouå ordine politicå care marcheazå constituirea cetåÆii nu este deci, în cel mai bun caz, decît pre-politic, cum så (polis) în secolul al VIII-lea, chiar în momentul triumfului regåsim mårturia acestei contemporaneitåÆi? Epopeea, epopeii. ca çi arta geometricå, råspunde, desigur, exigenÆelor unor Din aceastå perspectivå, relaÆia fenomenului homeric comanditari nobili cårora le oferå o imagine de marcå cu tradiÆia epicå anterioarå este înså problematicå, pentru eroizîndu-le trecutul – dar dimensiunea politicå a ace- cå întrebarea care se pune astfel istoricului este evidentå: leiaçi aristocraÆii în secolul al VIII-lea este un anacronism de ce totuçi, exact în momentul în care se cristalizeazå evitat cu grijå atît de aed cît çi de pictor. structurile çi instituÆiile cetåÆii, are loc aceastå explozie Se obiçnuieçte så se ocoleascå aceastå problemå, care valorizeazå în asemenea måsurå creaÆia oralå din mai întîi atribuind epopeii un loc aparte în proto-istoria Dark Age çi, chiar prin aceasta, un trecut supradimen- cetåÆii, fåcînd-o apoi responsabilå de aceastå laturå

40 41

43 38

carelor miceniene, pentru cå acest obiect, devenit pro- devenit obiect, acest cå pentru miceniene, carelor punct de vedere demonstrat cu prisosinÆå – cu mult mai mult cu – prisosinÆå cu demonstrat vedere de punct

I nu reia mai mult decît epopeea o adevåratå tradiÆie a tradiÆie adevåratå o epopeea decît mult mai reia nu I politicå a Greciei; acesta este, dupå pårerea mea, un mea, pårerea dupå este, acesta Greciei; a politicå

cåror prezenÆå în mormintele de la începutul mileniului începutul la de mormintele în prezenÆå cåror puÆin prin esenÆa sa, de epoca post-micenianå çi pre- çi post-micenianå epoca de sa, esenÆa prin puÆin

exact, reinventînd forme heladice forme reinventînd exact, , a , luptå de care ; luate dintr-o moçtenire tradiÆionalå care se leagå, cel leagå, se care tradiÆionalå moçtenire dintr-o luate

11 10

Dark Age Dark : tipuri de arme continuînd sau, mai sau, continuînd arme de tipuri : timpul în trecut reconstruit cu ajutorul unor formule çi episoade çi formule unor ajutorul cu reconstruit trecut

întîmplå cu persistenÆele civilizaÆiei materiale miceniene materiale civilizaÆiei persistenÆele cu întîmplå celei de-a doua jumåtåÆi a secolului al VIII-lea, evocå un evocå VIII-lea, al secolului a jumåtåÆi doua de-a celei

epoca bronzului, seamånå destul de mult cu ceea ce se ce ceea cu mult de destul seamånå bronzului, epoca forma lor monumentalå cåtre mijlocul sau în timpul în sau mijlocul cåtre monumentalå lor forma

mai condiÆionatå çi mai fragilå decît aceea a prinÆilor din prinÆilor a aceea decît fragilå mai çi condiÆionatå mai Odiseea Iliada , compuse în compuse , çi homerice, Poemele

manierå radical diferitå o putere mult mai fragmentarå, mai mult putere o diferitå radical manierå un alt capitol de istorie. de capitol alt un

anaktes basilees , deçi exercitå într-o exercitå deçi , drept dau se care iar çi strålucit, al epopeii în imaginarul grec – care este çi el çi este care – grec imaginarul în epopeii al strålucit, çi

în acelaçi timp parÆialå çi imaginarå, nu este imposibilå, este nu imaginarå, çi parÆialå timp acelaçi în tale, ca så nu mai vorbim despre destinul ulterior, unic ulterior, destinul despre vorbim mai nu så ca tale,

puterii; o asemenea continuitate, asemenea o puterii; a imagine anumitå o çi compunerii çi difuziunii celor douå poeme monumen- poeme douå celor difuziunii çi compunerii

suveranitate de sale miturile numai nu fragmentare, , ci ,

începuturile sale pînå în epoca pe care o putem atribui putem o care pe epoca în pînå sale începuturile 9

eroicå så fi fabricat, pornind de la aceste supravieÆuiri aceste la de pornind fabricat, fi så eroicå fenomenul epic ca fapt de civilizaÆie, çi aceasta de la de aceasta çi civilizaÆie, de fapt ca epic fenomenul

wa-na-ka micenian. S-ar putea foarte bine ca epoca ca bine foarte putea S-ar micenian. unui så dea seama dea så çi de çi trebuie istoricul fapt, de istorie“:

aminti – structurile profunde pe care se sprijinea puterea sprijinea se care pe profunde structurile – aminti u nemå piae dzaei dsr „oe çi „Homer despre dezbaterii epuizarea înseamnå nu

e i plÆa, åå pta eae nc mcr a-çi måcar nici – reface putea a fårå palaÆial, tip de iiet,ît-dvr iaeeÆaåaaetiltrtr – literaturi acestei a esenÆialå miza într-adevår, este, aici

basileiai

locale revendica fårîme de autoritate de fårîme revendica locale de marea turilor în care poemele homerice îçi gåsesc substanÆa – substanÆa gåsesc îçi homerice poemele care în turilor

un rol în imaginarul unei epoci „obscure“ în care afir- care în „obscure“ epoci unei imaginarul în rol un Aceasta cu atît mai mult cu cît restituirea orizon- restituirea cît cu mult mai atît cu Aceasta

råzboinice a prinÆilor din Micene sau Pilos a putut juca putut a Pilos sau Micene din prinÆilor a råzboinice cele mai dificile. mai cele

iului epic: amintirea pe jumåtate mitizatå a suveranitåÆii a mitizatå jumåtate pe amintirea epic: iului

sarcina istoricului confruntat cu epopeea este una dintre una este epopeea cu confruntat istoricului sarcina

riÆia cadrului såu instituÆional – în hiperbolizarea råzbo- hiperbolizarea în – instituÆional såu cadrului riÆia

dificultåÆilor inerente lecturii unui text atît de bogat, de atît text unui lecturii inerente dificultåÆilor

Existå poate un fond micenian – înceÆoçat de dispa- de înceÆoçat – micenian fond un poate Existå

atît din punct de vedere metodologic, cît çi din acela al acela din çi cît metodologic, vedere de punct din atît

transmite contemporanilor – çi posteritåÆii. çi – contemporanilor transmite

studii nu par så descurajeze elanul autorilor lor, deçi, lor, autorilor elanul descurajeze så par nu studii

itÆlr i aoio rzonc p cr eoea îl epopeea care pe råzboinice valorilor çi virtuÆilor

sinÆå . Concluziile atît de divergente la care ajung aceste ajung care la divergente de atît Concluziile .

1

fårå greç, çi mai ales fårå motiv, acel cod atît de precis al precis de atît cod acel motiv, fårå ales mai çi greç, fårå

sau de departe – acest subiect o dovedeçte cu priso- cu dovedeçte o subiect acest – departe de sau

wa-na-kes nu putea så-çi aminteascå, så-çi putea nu prinÆilor a gioaså

sumarå, a lucrårilor recente care trateazå – din apropiere din – trateazå care recente lucrårilor a sumarå,

carelor de luptå miceniene, cît çi dominaÆia cvasi-reli- dominaÆia çi cît miceniene, luptå de carelor

ore i a creåi, ç cm bbigai, chiar bibliografie, o cum aça cercetårii, al viu foarte

se complicå. Pentru cå o societate care uitase atît tactica atît uitase care societate o cå Pentru complicå. se

dintre epopee çi istorie suscitå în continuare interesul continuare în suscitå istorie çi epopee dintre

rezolvå dacå o etichetåm drept reminiscenÆå; mai curînd mai reminiscenÆå; drept etichetåm o dacå rezolvå

Î

TEpolml hmrc, ce a raportului a aceea homerice, problemele NTRE

cum spuneam mai sus, faptul cå nici o problemå nu se nu problemå o nici cå faptul sus, mai spuneam cum

epoca eroicå este evidentå çi ireversibilå, råmîne, aça råmîne, ireversibilå, çi evidentå este eroicå epoca

cum o fac aici, cå ruptura dintre civilizaÆia aheeanå çi aheeanå civilizaÆia dintre ruptura cå aici, fac o cum

epoca micenianå, dar, chiar dacå nu consideråm, aça consideråm, nu dacå chiar dar, micenianå, epoca

asemenea transfer. Existå, evident, tentaÆia de a evoca a de tentaÆia evident, Existå, transfer. asemenea

tarelor funerare cu caracter råzboinic caracter cu funerare tarelor se opun unui opun se

8

aproape generalå a fortificaÆiilor, cît çi såråcia inven- såråcia çi cît fortificaÆiilor, a generalå aproape

dimensiunile pe care epopeea i le conferå? Atît absenÆa Atît conferå? le i epopeea care pe dimensiunile

Homer arhaizant, Homer arhaic Homer arhaizant, Homer

cît çi în epoca arhaicå. Putem, totuçi, så-i recunoaçtem så-i totuçi, Putem, arhaicå. epoca în çi cît CETATEA GREACÅ – ÎNTRE REAL ÇI IMAGINAR ÇI REAL ÎNTRE – GREACÅ CETATEA

ZOE PETRE CETATEA GREACÅ – ÎNTRE REAL ÇI IMAGINAR sistematic arhaizantå a poemelor monumentale ale tra- multe nuanÆe decît se poate face aici – de cercetarea diÆiei epice – fårå a se observa cå, din punctul de vedere ultimilor douåzeci de ani2. Dar dacå pentru un numår al istoricului, convenÆiile estetice ale gestei eroice nu se însemnat de istorici, între care se numårå çi autoarea pot explica prin ele însele, çi cå o „reminiscenÆå“ de acestor rînduri, este neîndoielnic cå, pentru ceea ce este anvergura Iliadei trebuie totuçi så fie explicatå. esenÆial în comportamente, instituÆii, ierarhii de valori çi Trebuie spus, de altfel, cå, din punct de vedere isto- de oameni, epopeea reconstruieçte istoria imaginarå a ric, reminiscenÆa nici nu existå cu adevårat, rezidualul unui råzboi între eroi pornind de la amintirile istoriei e o figurå de stil, pentru cå istoricul trebuie oricum så tråite din Dark Age; dacå este neîndoielnic, din acest dea seama nu numai de mecanismele inovaÆiei, ci de punct de vedere, cå atît Iliada cît çi Odiseea reprezintå asemenea, çi în måsurå egalå, de mecanismele persis- încununarea unei tradiÆii orale anterioare foarte bogate, tenÆei. Dacå, în secolul al VIII-lea, convenÆiile epice totuçi cele douå poeme monumentale nu sînt produse persistå cu strålucire, aceasta nu este dovada unei obiçnuite ale acestei serii, opere spontane ale unei arte inerÆii particulare a reprezentårilor din Dark Age, ci o tradiÆionale pe care hazardul le-ar fi înregistrat. Prin persistenÆå asumatå a unei mentalitåÆi çi a unei ierarhii coerenÆå çi prin arhitectura lor grandioaså, prin utilizarea de valori care reiau în mod conçtient pe seama arhais- savantå a formalizårii epice, prin tot ceea ce face din mului timpuriu amintirea unui trecut de la care aceastå epopeea homericå un fenomen secund çi elaborat, ele epocå se revendicå çi pe care înÆelege så-l recupereze. Nu sînt opere de excepÆie3, pe care trebuie så le situåm ca s-ar putea oare, la limitå, så inversåm termenii intero- atare în istoria arhaismului timpuriu grec. gaÆiei pe care tocmai am formulat-o, çi, în loc så spunem Chiar în sine, prin dimensiunile sale, ca çi prin ecoul cå tradiÆia impunea epopeilor homerice un model pre- såu durabil çi rapid, fenomenul homeric nu ar putea fi politic în ciuda contemporaneitåÆii lor cu dezvoltarea un fapt obiçnuit sau måcar izolat în istoria secolului al cetåÆii, så recunoaçtem în acest model çi, mai exact, în VIII-lea; mai mult, el se alåturå altor mårturii cu privire caracterul såu pre-politic, una, cel puÆin, dintre raÆiunile la fascinaÆia pe care o exercitå, în aceeaçi vreme, faptele care au determinat vitalitatea çi integrarea epos-ului de seamå ale unui trecut eroic. Pentru cå, examinate din eroic în imaginarul arhaismului timpuriu? aceastå perspectivå, apropierile care au fost stabilite Pentru cå aceastå instaurare a politicului, care este între epopee çi arta geometricå, a cårei akme este pentru noi inovaÆia prin excelenÆå a istoriei greceçti, cu aproape contemporanå, nu pot fi reduse la o esteticå greu putea fi tråitå altfel decît ca o continuitate; chiar în comunå, exprimînd o aceeaçi atitudine, ritmuri çi module momentul în care se cristalizau formele instituÆionale ale similare4: îmbogåÆirea subitå, explozia monumentalå a autoritåÆii aristocratice în cetatea arhaicå, epopeea le geometricului sînt perfect comparabile, ca nivel secund oferea garanÆiile unui precedent eroic çi ale unei legiti- de elaborare çi de invenÆie, întemeiat pe experienÆe ante- mitåÆi independente de polis pentru cå îi era anterioarå: rioare, dar fårå så se reducå la ele, cu raporturile ce se legitimitatea epicå nu trebuia så se sprijine pe cetate; pot stabili, sau cel puÆin ghici, între epopeea homericå dimpotrivå, inversînd termenii, cetatea era consideratå çi tradiÆia care o precedå. Într-un alt plan, apariÆia a se sprijini pe ea. decorului figurat pe marile vase ale geometricului aflat Din aceastå perspectivå înÆelegem cel mai bine, cred, la maturitate poate fi interpretatå, desigur, ca o dovadå caracterul råzboinic al epopeii, atît de evident în Iliada, a influenÆei exercitate brusc de epopee asupra imagi- atît de esenÆial, în fond, çi în Odiseea. Desigur, råzboiul naÆiei ceramiçtilor çi comanditarilor lor5, dar çi ca fe- este o realitate mai curînd cotidianå, atît în epoca obscurå, nomen izomorf al epicii monumentale. Pentru cå ambele

42 39

49 64

cel puÆin verosimile. De altfel, momentul tiranic este tiranic momentul altfel, De verosimile. puÆin cel M.I. Finley, „Retour au monde d’Ulysse“ (1974), în idem, în (1974), d’Ulysse“ monde au „Retour Finley, M.I.

pertinente pentru epoca obscurå; dar vezi observaÆiile lui observaÆiile vezi dar obscurå; epoca pentru pertinente mi se par se mi Efesului ai tirani primilor ale sau Pisistrate

34 33

se îndoiascå de faptul cå Homer ar transmite informaÆii transmite ar Homer cå faptul de îndoiascå se , Policrate , nÆaiee oeae l li Cypselos lui ale monetare iniÆiativele

32 31

op. cit. op. , p. 391, så 391, p. , Snodgrass, A.M. pe fåcut l-au funerare ; ipotezele cu privire la privire cu ipotezele ; drept „inventatorul“ monedei „inventatorul“ drept

30

p. 29 çi urm. Constatåri similare cu privire la obiceiurile la privire cu similare Constatåri urm. çi 29 p. ae se ooaå n ee Pedn i Ags trece Argos, din Pheidon rege, un totodatå este care

Guerre , (ed.), Vernant în archéologiques“, documents les nilor monetare în lumea greacå çi tiranie. Primul tiran, Primul tiranie. çi greacå lumea în monetare nilor

8. Cf. P. Courbin, „La guerre en Grèce à haute époque d’après époque haute à Grèce en guerre „La Courbin, P. Cf. 8. Existå adesea un raport între începuturile emisiu- începuturile între raport un adesea Existå

p cit. op. întreaga carte a lui M.I. Finley, Finley, M.I. lui a carte întreaga ai apei. ai

Herrschaftsformen bei Homer bei Herrschaftsformen , Viena, 1970, ca çi ca 1970, Viena, , Deger, S. tirani, distribuitori ai metalelor preÆioase, ai påmîntului, ai preÆioase, metalelor ai distribuitori tirani,

oshn 9] Drsat 16, p 1318 c. çi cf. 123-158; pp. 1969, Darmstadt, 96], Forschung regalå de (re)distribuitor al bogåÆiei sînt reluate de cåtre de reluate sînt bogåÆiei al (re)distribuitor de regalå

u Gicice Staatskunde Griechischen Zur Wg der [Wege (ed.), chnitzer rului. Gestul tradiÆional al darului suveran çi funcÆia çi suveran darului al tradiÆional Gestul rului.

.W Hfmn „i Pls e Hmr (96, n . Ges- F. în (1956), Homer“ bei Polis „Die Hoffman, W. 7. bogåÆie este deseori acordatå nu numai zeilor ci çi popo- çi ci zeilor numai nu acordatå deseori este bogåÆie

Historia

23, 1973, pp. 129-144. pp. 1973, 23, Homer“, and o-Cult „Her GaranÆie de suveranitate çi de abundenÆå, aceastå abundenÆå, de çi suveranitate de GaranÆie

toms

, Londra, 1971, pp. 45-53. Cf. çi Th. Hadzisteliou-Price, Th. çi Cf. 45-53. pp. 1971, Londra, ,

. mai ales a aurului, este un semn çi un privilegiu regal privilegiu un çi semn un este aurului, a ales mai

29

Greek Burial Cus- Burial Greek 1968; Donna C. Kurz çi J. Boardman, Boardman, J. çi Kurz C. Donna 1968;

fårå numår, abundenÆa aproape miraculoaså a bogåÆiei, a miraculoaså aproape abundenÆa numår, fårå

Totenkult. Archaeologia Homerica Archaeologia Totenkult. , Göttingen, , Andronikos, M. 6.

Pentru cå, de la Hesiod la Pindar çi la Platon, bunurile Platon, la çi Pindar la Hesiod la de cå, Pentru

op. cit. op. , pp. 429-435. pp. , Snodgrass, A.M. 5.

la alÆii – tiranul îçi afirmå astfel puterea sa singularå. sa puterea astfel afirmå îçi tiranul – alÆii la

Pottery , Londra, 1968. Londra, ,

nobiliare – dar pe care tiranii nu o tolereazå niciodatå tolereazå o nu tiranii care pe dar – nobiliare

Greek Geometric Greek Edinburgh, 1971; cf. çi J. Coldstream, Coldstream, J. çi cf. 1971; Edinburgh,

Rpeetn ecsv l ni ostentaÆii unei al excesiv Reprezentant . fabuloase

28

The Dark Age of Greece of Age Dark The , Snodgrass, A. lui cartea înÆeles,

a ååoi fie sl, ît åtri l ue bogåÆii unei ale mårturii sînt sale, fiicei cåsåtoria la

epocii submiceniene çi geometrice trebuie våzutå, bine- våzutå, trebuie geometrice çi submiceniene epocii

tiranilor sicilieni, fastul pe care îl pune în joc Clistene joc în pune îl care pe fastul sicilieni, tiranilor

Homers Welt und Werk und Welt Homers , Stuttgart, 1965. Pentru arheologia Pentru 1965. Stuttgart, ,

rcc MgiieÆ orneo Cpeiio su ale sau Cypselizilor ofrandelor MagnificenÆa tracic.

Von çi urm. çi, de o manierå mai generalå, W. Schadewaldt, Schadewaldt, W. generalå, mai manierå o de çi, urm. çi

Atena împodobit cu strålucirea pe care i-o conferå aurul conferå i-o care pe strålucirea cu împodobit Atena

op. cit. op. Art Geometric .144 p. , Kirk, G.S. 65-93; pp. 1957, Atena, ,

exemplu în acest sens, la fel Pisistrate, care reintrå în reintrå care Pisistrate, fel la sens, acest în exemplu

Homer and Homer Zeit seiner , Tübingen, 1952; J.A. Moutsopoulos, Moutsopoulos, J.A. 1952; Tübingen, ,

este complementul obiçnuit al tiraniei. Policrate este un este Policrate tiraniei. al obiçnuit complementul este

Die Gleichnisse Homers und die Bildkunst die und Homers Gleichnisse Die

4. Cf. R. Hampe, Hampe, R. Cf. 4.

bogåÆie impresionantå çi depåçind orice måsurå comunå måsurå orice depåçind çi impresionantå bogåÆie

[Folio], 1975. [Folio],

bgÆa o – bogåÆia , inaå iau, e a li Archiloch lui al cel tiranul, Æioneazå

, Iliade , 27 , Paris , Homere la prefaÆå travesti“, sans „L’Iliade

Pe de altå parte, începînd cu primul text care men- care text primul cu începînd parte, altå de Pe

nabu amrbl unaå vz P Vidal-Naquet, P. vezi nuanÆatå, admirabil ansamblu,

de sceptru de . , semn regal prin excelenÆå prin regal semn ,

infra

, n. 13; pentru o vedere de vedere o pentru 13; n. , citate referinÆele çi Vezi

26

tiranii purtåtori tiranii . Simonide vorbeçte despre despre vorbeçte Simonide . suveranitate

(studiul lui A. Heubeck se gåseçte în volumul V, la pp. 1-17). pp. la V, volumul în gåseçte se Heubeck A. lui (studiul 25

sigiliu regal sacrificat într-o imitare a unei ordalii de ordalii unei a imitare într-o sacrificat regal sigiliu

oe. rdto ad Invention and Tradition Homer. Lia 1978 Leida, , Fenik, B.

l-a aruncat în mare un substitut simbolic al puterii, un puterii, al simbolic substitut un mare în aruncat l-a „Homeric Studies Today“, ca çi întreaga culegere editatå de editatå culegere întreaga çi ca Today“, Studies „Homeric

lui Policrate, Louis Gernet vedea în inelul pe care tiranul care pe inelul în vedea Gernet Louis Policrate, lui CW 66, 1973, pp. 257-293 çi A. Heubeck, A. çi 257-293 pp. 1973, 66, Survey“, A nality.

. Descifrînd legenda Descifrînd . Eritreii, Ortyges, Iros çi Echaros çi Iros Ortyges, Eritreii,

bibliografia comentatå a lui J.P. Holoka, „Homeric Origi- „Homeric Holoka, J.P. lui a comentatå bibliografia 24

mrct – i e pn – e år ci ri iai ai tirani trei cei cåtre de – spune se ni – îmbråcatå abig, 96 Pnr seiiiae li oe vezi Homer lui specificitatea Pentru 1976. Cambridge,

sau purpura sau regale, exemple fiind carul lui Pisistrate lui carul fiind exemple regale,

Homer and the Oral Tradition Oral the and Homer , idem, 1964; Cambridge, 23

TradiÆia acumuleazå în jurul tiranilor simbolurile tiranilor jurul în acumuleazå TradiÆia The Language and Background of Homer of Background and Language The , (ed.), Kirk G.S.

matricea ei este de un alt tip çi dintr-o altå vreme. altå dintr-o çi tip alt un de este ei matricea Singer of Tales of Singer , Cambridge, Mass., 1960; Mass., Cambridge, , Lord, A.B. 1952;

basileia ); ( regalitåÆii a aristotelicå, „clasicå„, problematica Heroic Poetry Heroic e.g. , Londra, , Bowra, C.M. aparå: så încetat

acestui tip de putere nu au aproape nici o relaÆie cu relaÆie o nici aproape au nu putere de tip acestui raporturile dintre tradiÆia oralå çi epopeea homericå nu au nu homericå epopeea çi oralå tradiÆia dintre raporturile

post-homerice mai ales ca epitet al zeilor. Manifestårile zeilor. al epitet ca ales mai post-homerice Papers of M. Parry M. of Papers , Oxford, 1971), studiile cu privire la privire cu studiile 1971), Oxford, ,

ZOE PETRE ZOE CETATEA GREACÅ – ÎNTRE REAL ÇI IMAGINAR ÇI REAL ÎNTRE – GREACÅ CETATEA

CETATEA GREACÅ – ÎNTRE REAL ÇI IMAGINAR Structuri ale realului çi structuri 9. Hdt. 5, 45. 10. Idem, ibidem; cf. çi Str. 14, 1, 3 (C. 633). ale imaginarului în epoca primelor 11. Hdt. 9, 94. colonii greceçti 12. Hdt. 6, 58. 13. Cf. reflecÆiile lui M.I. Finley, „Sparta“, în Vernant (ed.), Guerre, p. 150 çi urm. çi nota 9. 14. Arist., Pol. 1319 a 9 çi urm. 15. Arist., Pol. 1265 b 15 çi urm. 16. M. Detienne çi J. Svenbro, „Les loups au festin ou la cité impossible“, QS 9(1), 1979, pp. 3-31. 17. Apollod. 3, 9, 2. 18. Aesop. nr. 229 (Chambry); cf. M. Detienne, „En Grèce I STORIA colonizårii greceçti este de multå vreme archadque: géométrie, politique et société“, Annales (ESC), un teren preferat pentru reflecÆia istoricå care încearcå 1965, 3, p. 425 çi urm. 19. Hdt. 3, 142 çi urm. så discearnå, la confluenÆa fenomenelor sociale, a 20. Arist., Ath. 6, 2; cf. Plu., Sol. 15; Id., praecepta de gerendae mentalitåÆilor çi a categoriilor imaginarului, în ce mod reipublicae 16, 10. au fost toate acestea implicate în vasta miçcare de 21. Od. 14, 211. expansiune a cetåÆii (polis). Dacå îmi iau acum libertatea de a adåuga cîteva rînduri la enorma bibliografie deja acumulatå este mai curînd pentru a scruta mai îndea- proape interferenÆa. Mi se pare potrivit så dedic aceste pagini lui Emil Condurachi, acela dintre profesorii noçtri care, chiar dincolo de scrierile sale, çi-a închinat o mare parte din viaÆa sa de savant çi de om studiului feno- menului istoric al colonizårii antice. Aceastå „roire“ a cetåÆii care este colonizarea aduce cu sine nu numai cristalizarea instituÆiilor care formeazå o polis, ci çi un proces, coextensiv çi contemporan, de definire a categoriilor mentale care îi sînt proprii. Carac- terul organizat al primelor întemeieri coloniale çi absenÆa urmelor unei iniÆiative spontane çi informe din punct de vedere politic sînt, într-adevår, împreunå cu caracterul predominant agrar al primelor apoikiai, concluzii din cele mai ferme ale cercetårii arheologice în acest dome- niu. Acest caracter instituÆionalizat al primelor colonizåri implicå înså un complex de decizii care presupun çi afirmå totodatå caracterul colectiv al cetåÆilor, atît metropoli- tane cît çi coloniale. Pe fundalul expediÆiilor care stråbat Mediterana, trebuie så reconstituim mecanismele unei acÆiuni de selectare çi trimitere a noilor coloniçti, pregå-

52

63 50

nx andron anax Maîtres (ESC) Annales ç diue n textele în dåinuie çi , Agamemnon, pe , pp. 81-92. pp. , idem, 425-441; pp. 1965,

wanaka u. émti, oiiu e Société“, et Politique Géométrie, que. archa Grèce „En , este titlul care îl deosebeçte în epopee în deosebeçte îl care titlul este , micenian ï

dans la Grèce ancienne Grèce la dans , Paris, 1955, pp. 9-18; M. Detienne, M. 9-18; pp. 1955, Paris, , anax descinde din titlul princiar titlul din descinde civice: autoritåÆii natura

Droit et société et Droit 19. Cf. L. Gernet, „Jeux et droit“ (1948), în idem, idem, în (1948), droit“ et „Jeux Gernet, L. Cf. 19. regalitate legendarå, fårå nici o relaÆie cu norma çi cu çi norma cu relaÆie o nici fårå legendarå, regalitate

le monde grec monde le , Paris, 1981, pp. 39-68. pp. 1981, Paris, , Æional al unei puteri definite în timpuri imemoriale ca o ca imemoriale timpuri în definite puteri unei al Æional

Chasseur noir. Formes de pensée et formes de société dans société de formes et pensée de Formes noir. Chasseur cetatea Gela“, fåcînd astfel mai evident caracterul excep- caracterul evident mai astfel fåcînd Gela“, cetatea

Le la terre et du sacrifice dans l’Odysée“, acum în idem, în acum l’Odysée“, dans sacrifice du et terre la

Gelas…anasson „ontr peste „domnitori , neamul celor care care celor neamul

22

18. Vezi P. Vidal-Naquet, „Valeurs religieuses et mythiques de mythiques et religieuses „Valeurs Vidal-Naquet, P. Vezi 18.

auriga din Delfi, Polyzalos se proclamå din proclamå se Polyzalos Delfi, din celebrului

1957, pp. 5-50. pp. 1957,

ca så spunem aça, a aspiraÆiilor tiranice. În dedicaÆia În tiranice. aspiraÆiilor a aça, spunem så ca

REA 59, mycénien“, l’arrière-plan et Hésiode Homère,

tyrannos nu o conÆine) çi mai ales, o ordine de mårime, de ordine o ales, mai çi conÆine) o nu

problemei, Ed. Will, „Aux origines du régime foncier grec: foncier régime du origines „Aux Will, Ed. problemei,

o vagå sugestie de continuitate (pe care cuvîntul recent cuvîntul care (pe continuitate de sugestie vagå o

Historia 4 17, p 1919 ç, etu ansamblul pentru çi, 129-149, pp. 1975, 24,

basileis oferå totuçi oferå numiÆi plåcere cu låsau se cå sine

7 ei .. oe „ls Abvlne n h «Odyssey»“, the in Ambivalence „Class Rose, P.W. Vezi 17.

ranii purtau în mod oficial titlul de rege. Dar faptul în faptul Dar rege. de titlul oficial mod în purtau ranii

geschichte

, Tübingen, 1931, p. 10. p. 1931, Tübingen, ,

Pisistrate . Desigur, nu e vorba så demonstråm cå ti- cå demonstråm så vorba e nu Desigur, .

rehsh Wrshfsud Gesellschafts- Wirtschafts-und Griechische 21 Hasebroeck, Hasebroeck,

Suda çtim cå Eupolis dådea titlul de rege chiar çi lui çi chiar rege de titlul dådea Eupolis cå çtim din

rsbur n ie Person einer in Grossbauer

p 17, eeid-e a J. la referindu-se 107), (p.

; Siracuza la Gelon , Agrigent la Theron , la Mitilene la

itr und Ritter care subliniazå dubla naturå a eroului, eroului, a naturå dubla subliniazå care

18 20 19

, Pittakos , Samos la Amphicrates , Amphiklos la Chios la Amphiklos

Gymnasium 60, 1953, pp. 102-107, pp. 1953, 60, Epen“, homerischen der

17 16

, Cadmos çi Skythes çi Cadmos , , Damophon, „regi“ ai Pisatidei ai „regi“ Damophon,

adåuga analiza lui H. Strasburger, „Der soziologische Aspekt soziologische „Der Strasburger, H. lui analiza adåuga

14 15

Pnaen çi Pantaleon , Sicyon la II-lea al Myron , a Corint la

16. La consideraÆiile deja citate ale lui M. I. Finley, se poate se Finley, I. M. lui ale citate deja consideraÆiile La 16. 13 12

izvoare este destul de importantå: Cypselos çi Periandru çi Cypselos importantå: de destul este izvoare Anthropologie , pp. 93-139. pp. , idem,

te cs lcu Lsa iaio ahii eenÆ de desemnaÆi arhaici tiranilor Lista lucru. acest çtie 15. L. Gernet, „La notion mythique de la valeur en Grèce“, în Grèce“, en valeur la de mythique notion „La Gernet, L. 15.

tirani, iar Stagiritul, care-çi exemplificå el însuçi teza, însuçi el exemplificå care-çi Stagiritul, iar tirani, op. cit. op. , pp. 60-89. pp. , Finley, M.I. 14.

poi d rgltt) e eået î fpee multor faptele în regåseçte se regalitate) de apropia Bruxelles, 1975, pp. 25-32. pp. 1975, Bruxelles,

e od ge. omg à lie Préaux, Claire à Hommage grec. monde Le ionies“, în în ionies“, ceea ce o poate salva pe aceasta din urmå este de a se a de este urmå din aceasta pe salva poate o ce ceea

1967, pp. 269-281; A. Hoekstra, „Aèdes anciens et poètes et anciens „Aèdes Hoekstra, A. 269-281; pp. 1967, ce pierde regalitatea este cå ea se apropie de tiranie, iar tiranie, de apropie se ea cå este regalitatea pierde ce

TAPhA 98, Formula“, Oral the of View Generative a „Towards strucÆie pur logicå (pentru cå, spune el în esenÆå, ceea esenÆå, în el spune cå, (pentru logicå pur strucÆie

CQ 14, 1964, pp. 155-164; M.N. Nagler, M.N. 155-164; pp. 1964, 14, Formulae“, Epic in ea e a rsoe pae å raå rp o con- o drept treacå så poate Aristotel la ce Ceea

Formula

, Oxford, 1968; cf. çi idem, „Structure and Content and „Structure idem, çi cf. 1968; Oxford, , likoteran , scria el. scria ,

11

h Feiiiy f h Homeric the of Flexibility The 1965, çi J.B. Hainsworth, Hainsworth, J.B. çi 1965, tyrannidos soteria poiein auten basi- auten poiein soteria tyrannidos face „mai regalå„: regalå„: „mai face

Homeric Modifications of Formulaic Prototypes Formulaic of Modifications Homeric

, Amsterdam, , constata cå singurul mijloc de a salva tirania era de a o a de era tirania salva a de mijloc singurul cå constata

inovatå în aceçti ultimi ani prin studiile lui A. Hoekstra, A. lui studiile prin ani ultimi aceçti în inovatå

Politica , Aristotel , din capital pasaj Într-un . date regilor“ date

10

13. Problema formulelor homerice çi a transformårilor lor a fost a lor transformårilor a çi homerice formulelor Problema 13.

nimic altceva decît privilegiile care erau altådatå acor- altådatå erau care privilegiile decît altceva nimic

From Mycenae to Homer to Mycenae From , Londra, 1964. Londra, , Webster, T.B.L. 12.

çi pe care totuçi le-au abolit mai tîrziu... Nu revendic Nu tîrziu... mai abolit le-au totuçi care pe çi

lui Homer. lui

vilegiile pe care atenienii au jurat så le ofere lui Codros lui ofere le så jurat au atenienii care pe vilegiile

deduce înså de aici un argument în favoarea realismului favoarea în argument un aici de înså deduce

os… nu am primit decît pri- decît primit am nu os… Codr lui al descendent un

AJA 9 p 15 i r. care urm., çi 175 p. 79, Infantry“, Mounted and

asupra tiraniei – se spune cå Pisistrate ar fi scris: „Fiind scris: fi ar Pisistrate cå spune se – tiraniei asupra

ibidem

; cf. çi J.K. Anderson, „Greek Chariot-Borne „Greek Anderson, J.K. çi cf. ; Idem, 11.

care påstreazå totuçi o mårturie a judecåÆii antichitåÆii judecåÆii a mårturie o totuçi påstreazå care

op. cit. op. 10. P. Courbin, Courbin, P. 10.

de Pisistrate – text în mod evident apocrif çi tradiv, dar tradiv, çi apocrif evident mod în text – Pisistrate de

1964.

descind în mod legitim. În scrisoarea adresatå lui Solon lui adresatå scrisoarea În legitim. mod în descind

Les origines de la pensée grecque pensée la de origines Les , Paris, , Vernant, J.-P. 9.

aluzie la regalitåÆi legendare din care tiranii pretind cå pretind tiranii care din legendare regalitåÆi la aluzie la pp. 197-198). pp. la

, purtåtor al unui nume regal, fac regal, nume unui al purtåtor , Chios din Amphiklos

op. cit. op. , pp. 177-198 (pasajul din Snodgrass este comentat este Snodgrass din (pasajul 177-198 pp. , 9

ZOE PETRE ZOE CETATEA GREACÅ – ÎNTRE REAL ÇI IMAGINAR ÇI REAL ÎNTRE – GREACÅ CETATEA

CETATEA GREACÅ – ÎNTRE REAL ÇI IMAGINAR Comportamentul tiranic 20. Pentru acest subiect vezi excelenta analizå consacratå de Annie Schnapp-Gourbeillon relaÆiilor eroilor cu lumea animalå: Lions, héros, masques, Paris, 1981, pp. 95-131 çi passim. 21. J.-P. Vernant, „Le mythe hésiodique des races: Essai d’analyse structurale“, în idem, Mythe et pénsée chez les Grecs6, Paris, 1981, pp. 13-41. 22. Cf. demonstraÆia lui A. Mele, Società e lavoro nei poemi omerici, Napoli, 1968, p. 23 çi urm. N mai multe dintre studiile sale, Louis Gernet atrå- 23. Vezi consideraÆiile lui M.I. Finley, „The Alienability of Land Î in Ancient Greece“, Eirene 7, 1968, pp. 25-31. gea atenÆia asupra frecvenÆei destul de mari a temelor 24. Vezi L. Gernet, „Les nobles dans la Grèce antique“, în idem, 1 „regale“ în tradiÆia cu privire la tirani : amintire a simbo- Anthropologie, pp. 333-344. lurilor çi ordalie de suveranitate în legenda lui Policrate, 25. Caracterul puternic privilegiat al participårii la råzboi a unei întronåri çi a unei cåsåtorii sacre în punerea în rezultå foarte bine din analiza lui J.V. Andreiev, „Volk und scenå a întoarcerii lui Pisistrate la Atena. Fapte de acest Adel bei Homer“, Klio 57, 1975, pp. 281-291, care demon- ordin pot fi utilizate – dupå pårerea mea – pentru a lim- streazå limpede cå masa combatanÆilor homerici este un pezi nu numai anumite aspecte ale constituirii tradiÆiei cu Volksadel. privire la tirani, ci chiar ale istoriei lor: dacå existå poveçti 26. Cf., e.g., hoi pachees la Hdt. 5, 30, 77, sau Ar., V. 288. cu privire la tirani – çi existå din abundenÆå – existå çi un nucleu de fapte çi de gesturi transmis de o tradiÆie mai sigurå, care pare så indice cå tiranii înçiçi cåutau situaÆiile simbolice, çi cå acestea se organizeazå într-o manierå destul de sistematicå çi de semnificativå pornind de la imaginea miticå a regalitåÆii2. Numeroçi sînt tiranii care descind – sau pretind cå descind – dintr-un neam „regal„. Reale sau fabricate pentru nevoile cauzei, istorisirile råspîndite cu atîta insis- tenÆå despre „copilåria lui Cypselos“ çi legåturile sale cu casa Bacchiazilor3 stau mårturie pentru prezenÆa aceluiaçi sentiment care îl împinge pe Pisistrate så exalte ascen- denÆa sa codridå4 Nu prea are importanÆå, måcar pentru moment, så çtim cît de legitime erau aceste pretenÆii genealogice; însuçi faptul de a le fi proclamat este elocvent pentru cåutarea unui fel de continuitate cu regalitatea. Pe lîngå alianÆele matrimoniale încheiate cu casele regale (ca în cazul lui Pittakos care se cåsåtoreçte cu o Penthilidå5 sau al lui Procles, tiran al Epidaurului, cåsåtorit cu o fiicå a regilor arcadieni6), pretenÆiile genealogice ale unui Pisistrate, poate çi ale unui Clistene din Sicyon7, ale Neleizilor milesieni Laodamas çi Amphitres8 sau ale lui

62

53 60

propagandå cit. op. îdil, i iiitv ç sb uoiae nobililor autoritatea sub çi iniÆiativa din îndoialå, o . despre vorbeçte , Lepore, E. 8.

Terre , p. 17 çi urm. çi 17 p. , (ed.), Finley în loniale“, Hyblaia din secolele VIII çi VII, de pildå, realizat, fårå nici fårå realizat, pildå, de VII, çi VIII secolele din Hyblaia

7. E. Lepore, „Problemi dell’organizzazione della «chora» co- «chora» della dell’organizzazione „Problemi Lepore, E. 7. urbane ale primelor colonii. Traseul urban de la Megara la de urban Traseul colonii. primelor ale urbane

Korinthiaka , Paris, 1955, p. 618. p. 1955, Paris, , Will, Ed. Este ceea ce dovedesc çi cele mai timpurii trasee timpurii mai cele çi dovedesc ce ceea Este

Graecia, Taranto, 1967 Taranto, Graecia, , Napoli, 1968, p. 5 çi urm.; cf. çi cf. urm.; çi 5 p. 1968, Napoli, ,

în vechile cetåÆi – nobilii urmaçi ai basileilor din epopee. din basileilor ai urmaçi nobilii – cetåÆi vechile în

ti e VI ovgo i td sla Magna sulla Studi di Convegno VII del Atti territorio“, territorio“,

expresia iniÆiativei celor care le deÆin în cel mai înalt grad înalt mai cel în deÆin le care celor iniÆiativei expresia

E. Lepore, „Per una fenomenologia dei rapporti tra città e città tra rapporti dei fenomenologia una „Per Lepore, E.

domeniului puterii çi al autoritåÆii, çi este înainte de toate de înainte este çi autoritåÆii, al çi puterii domeniului

passim Eirene

; çi 28 p. 1968, 7, View“, of Point A Land: of

rce cr et clnzra prie n rml rînd primul în aparÆine colonizarea este care Greciei

acestor fapte vezi mai ales M. I. Finley, „The Alienability „The Finley, I. M. ales mai vezi fapte acestor

inc aeså or ognzt ç pltc a cetåÆilor a politicå çi organizatå roire aceastå fiindcå

Classical Greece Classical , Praga, 1965; împotriva supraevaluårii împotriva 1965; Praga, ,

rae cdeo cmntr ae mgnrli politic: imaginarului ale comunitare cadrelor crearea uvvl o Sm Tia Ies in Ideas Tribal Some of Survivals 1966, çi B. Boreck, Boreck, B. çi 1966,

å îpre u elli i atcp ate dn ln la plin din astfel participå çi ceilalÆi cu împarte o cå Distribuzioni di terre nell’antica Grecia nell’antica terre di Distribuzioni , Torino, , Asheri, D.

în care aristocraÆia deÆinåtoare a puterii se preface måcar preface se puterii a deÆinåtoare aristocraÆia care în 6. Pentru vocabularul întemeierilor paritare vezi mai ales mai vezi paritare întemeierilor vocabularul Pentru 6.

Terre , p. 49 çi urm. çi 49 p. , (ed.), Finley civice, este imaginea însåçi a unei epoci çi a unei istorii unei a çi epoci unei a însåçi imaginea este civice,

Suddivisioni di terra nel Metapontino nel terra di Suddivisioni , în , Adameçteanu, D. 5. otl oi cr nsoet soauie fraternitåÆii sloganurile nåscoceçte care nobil poetul

Paris, 1975, p. 131. p. 1975, Paris, Adelsdichter , Acest comentariu. de nevoie au mai nu taÆii

Olbia Pontique et son territoire son et Pontique Olbia on- , Besan , Wasowicz, A. 4. Ø

topos politice ulterioare politice al solidaritåÆii ale cårui cono- cårui ale solidaritåÆii al ,

2

1973, p. 348 çi urm. çi 348 p. 1973,

tafora cetåÆii-corabie, loc comun prin excelenÆå al retoricii al excelenÆå prin comun loc cetåÆii-corabie, tafora

Kokalos 18-19, 1972- 18-19, Sicile“, de grecques cités les dans

Tot Archiloc este primul, se pare, care ar fi imaginat me- imaginat fi ar care pare, se primul, este Archiloc Tot

1974, p. 308 çi urm. çi idem, „Problèmes d’urbanisme „Problèmes idem, çi urm. çi 308 p. 1974,

fraÆi çi camarazi de arme, în råzboiul comun al cetåÆii al comun råzboiul în arme, de camarazi çi fraÆi .

1

L’urbanisme dans la Grèce ancienne Grèce la dans L’urbanisme , Paris, , R. Martin, Martin, R.

2

symmachoi kasignetoi , çi concetåÆenii numeçte care-çi çi

Hyblaea , 1, 2 vol., Roma, 1976, precum çi precizårile lui precizårile çi precum 1976, Roma, vol., 2 1, ,

tåÆi, solidari vechile depåçeçte çi dar include, care nitatea Megara la Megara: G. Vallet, Fr. Villard, P. Auberson, Auberson, P. Villard, Fr. Vallet, G. Megara: la

xunonie , comu- , realitåÆi: noi aceste transmite a pentru noi 3. Vezi concluziile monumentalei publicåri a såpåturilor de såpåturilor a publicåri monumentalei concluziile Vezi 3.

oikistes , este acela care inventå cuvinte inventå care acela este , poetul- Archiloc, Plt. V. Ar. ad Schol 297 e. 297 Pl., 29; . cf. D; 56 fr. Archil. 2.

primele expresii ale unei ideologii a solidaritåÆii civice. solidaritåÆii a ideologii unei ale expresii primele Society , Bloomington, 1961, p. 38 çi urm. çi 38 p. 1961, Bloomington, ,

Poetry and Poetry Gymnasium 65, 1958, p. 98 çi urm.; idem, idem, urm.; çi 98 p. 1958, 65, probabil, mediul colonial este cel în care se cristalizeazå se care în cel este colonial mediul probabil,

B. Snell, „Zur Soziologie des archaischen Griechentum“, archaischen des Soziologie „Zur Snell, B. fi fost ameninÆatå încå înainte de realizarea ei. De aceea, De ei. realizarea de înainte încå ameninÆatå fost fi

1. Archil. fr. 89, D; fr. 81, 12, 24 çi 28 (Lassère-Bonnard); vezi (Lassère-Bonnard); 28 çi 24 12, 81, fr. D; 89, fr. Archil. 1. locuitorilor, fårå de care orice întreprindere colonialå ar colonialå întreprindere orice care de fårå locuitorilor,

obligate så-çi asigure o participare solidarå a majoritåÆii a solidarå participare o asigure så-çi obligate Note

råzboinici ai cetåÆii, cetåÆile din aceastå primå epocå sînt epocå primå aceastå din cetåÆile cetåÆii, ai råzboinici

Nedispunînd de altå forÆå publicå decît nucleul de nucleul decît publicå forÆå altå de Nedispunînd

cetåÆii greceçti. cetåÆii mentarå çi ea, la deciziile presupuse a fi colective. fi a presupuse deciziile la ea, çi mentarå

un capitol esenÆial nu numai în istoria, ci çi în imaginarul în çi ci istoria, în numai nu esenÆial capitol un solidaritate a cetåÆenilor çi o supunere, cel puÆin ele- puÆin cel supunere, o çi cetåÆenilor a solidaritate

distribuirea påmînturilor çi mecanismele sale, reprezintå sale, mecanismele çi påmînturilor distribuirea corpului civic la acÆiunea politicå, cel puÆin o elementarå o puÆin cel politicå, acÆiunea la civic corpului

tica înfiinÆårilor de colonii, a cåror temå dominantå este dominantå temå cåror a colonii, de înfiinÆårilor tica aceste acte presupune, dacå nu o participare efectivå a efectivå participare o nu dacå presupune, acte aceste

cetåÆenilor: de aceea discursul de întemeiere, ca çi prac- çi ca întemeiere, de discursul aceea de cetåÆenilor: dintre Fiecare comunitate. noua guverna vor care normelor

solidaritatea statutului economic cu statutul politic al politic statutul cu economic statutului solidaritatea acesteia, întemeierea sanctuarelor çi a incintei, instituirea incintei, a çi sanctuarelor întemeierea acesteia,

Kleros -ul este acela care materializeazå care acela este -ul politice. garanÆii ale instalårii – delimitarea viitoarei cetåÆi çi a teritoriului a çi cetåÆi viitoarei delimitarea – instalårii ale

uent d aeai rp ç bnfcid e aceleaçi de beneficiind çi drept acelaçi de guvernatå dele stabilirii pe un påmînt nou, cu gesturile constitutive gesturile cu nou, påmînt un pe stabilirii dele

cetåÆenii al cåror privilegiu comun este proprietatea civicå, proprietatea este comun privilegiu cåror al cetåÆenii tirile, cålåtoria çi primejdiile sale, sau, în sfîrçit, episoa- sfîrçit, în sau, sale, primejdiile çi cålåtoria tirile,

ZOE PETRE ZOE CETATEA GREACÅ – ÎNTRE REAL ÇI IMAGINAR ÇI REAL ÎNTRE – GREACÅ CETATEA

ZOE PETRE CETATEA GREACÅ – ÎNTRE REAL ÇI IMAGINAR compenseazå orice tendinÆå de nivelare çi refac privilegiul, care, la mesele comune unde fiecare spartiat primea o mai brutal poate decît în colectivitåÆile metropolitane7. porÆie riguros egalå cu a celorlalÆi, primeau douå porÆii Så fie vorba, totuçi, despre utopii tardive, sau despre la fel de egale, dar duble, din mîncarea oferitå în cadrul o discrepanÆå între discursul colonizårii çi realitåÆile sisitiei12? întemeierilor arhaice? Dacå, în ciuda degradårii rapide Tot la Sparta, egalitatea dintre kleroi trebuie så fi fost a oricårei paritåÆi originare, numeroase întemeieri colo- çi ea, de fapt, o egalitate minimalå; nimic nu împiedica, niale continuå så fie proclamate epi tei isei kai homoiai de de exemplu, ca un spartiat så deÆinå, peste lotul civic, cåtre autoritatea care le iniÆiazå, fårå ca aceasta så proprietåÆi în teritoriul oraçelor din perioikis. Altfel cum implice într-adevår realizarea acestor promisiuni inaugu- am putea explica existenÆa unor averi ieçite din comun, rale, nu s-ar putea identifica aici o ideologie a înteme- pe care ni le sugereazå învingåtorii lacedemonieni de la ierilor8 – çi, pornind de aici, o ideologie a cetåÆii arhaice? jocurile panelenice13? Acelaçi mecanism se regåseçte în Cazurile, destul de numeroase, de înzestrare privile- numeroase cetåÆi care controleazå distribuirea påmîn- giatå în întemeierile coloniale nu dezvåluie, de fapt, doar turilor din apropiere de polis, låsînd liberå dobîndirea de inegalitatea – foarte consistentå de altfel – a noilor påmînturi din eschatie: „vechile legi foarte utile“ men- cetåÆeni, ci çi mijloacele prin care aceastå realitate este Æionate de Aristotel, care stabileau un maximum de integratå în reprezentårile paritare. Bunurile privilegiate proprietate „într-un spaÆiu definit între un anumit loc de care se bucurå oikistai sau numeroase alte personaje çi citadelå sau cetate“, sau care interziceau înstråinarea care au slujit cetatea par så le fi fost oferite în plus faÆå de protoi kleroi, aveau în vedere aceeaçi paritate mini- de lotul colonial. Astfel Dorieus, eroul unei povestiri malå între cetåÆenii-proprietari ca çi obscura lege a despre ctitoriile coloniale relatatå de Herodot, poate aphyteenilor la care se referå acelaçi pasaj din Politica14. consacra Athenei Crathia „temenos-ul... din apropierea Acelaçi tratat al Stagiritului dezvåluie, dupå pårerea albiei secate a rîului Crathis“9 din prada de råzboi luatå mea, semnificaÆia specificå a acestor norme, informîndu-ne de la sibariÆi: în primul rînd pentru cå el primise o cå Pheidon admitea inegalitatea primarå ca mårime a parte privilegiatå din aceastå pradå, apoi çi pentru cå loturilor, kai ei to proton tous klerous anisous eichon dispunea de alte påmînturi pentru sine çi pentru ai såi. pantes kata megethos15: fiecare are un lot, chiar dacå Aceastå dublå atribuire – kleros çi temenos, partea suprafaÆa acestora este diferitå. Aceastå isomoirie mini- aleaså, de soi, conferitå din pradå – trebuie så fi fost malå prezintå privilegiul ca fiind doar cantitativ, kata deseori însoÆitå de transmiterea ereditarå a acestor bu- megethos, integrîndu-l, ca element comensurabil, deci nuri, împreunå cu cea a privilegiilor religioase, care, la normat, imaginilor de omogenitate calitativå a corpului fel de frecvent, le erau asociate10. Ea evocå, de altfel, un de cetåÆeni-proprietari. Aceçtia sînt asemenea, homoioi, tip de distribuire prea familiar pentru a nu fi revelator în deoarece fiecare are un kleros, çi aceastå paritate mini- acest context: basileii homerici primeau mereu douå malå întemeiazå prin ea însåçi çi legitimeazå o inegali- pårÆi din prada de råzboi: partea lor de råzboinici, traså tate integratå reprezentårilor de similitudine solidarå. la sorÆi din capturile împårÆite în kleroi egali, la rînd cu O poveste despre modurile împårÆirii pråzii16 toÆi råzboinicii, dar pe deasupra çi gerea, partea de soi, sugereazå aceastå conjuncÆie contradictorie a dispa- partea aleaså, atribuitå de comandant, corespunzåtoare ritåÆilor integrate unei imagini de similitudine. Anecdota rangului lor çi ispråvilor pe cîmpul de luptå. Atunci cînd povesteçte cå Idas din neamul Apharetizilor, ales de Evandru din Apollonnia primeçte mai mulÆi kleroi drept tovaråçii såi pentru a împårÆi turmele capturate în compensaÆie11, cum så nu ne gîndim la regii Spartei, timpul unui raid al Dioscurilor çi al celor doi fraÆi

56 57

59 54

ni eioi, xså nraeå o iiiuie între similitudine o într-adevår existå teritoriu, unui totuçi så constatåm cå, måcar la nivelul discursului, nivelul la måcar cå, constatåm så totuçi

ca fiind o colectivitate asigurîndu-çi monopolul asupra monopolul asigurîndu-çi colectivitate o fiind ca soartå, nu ne gîndim automat la tragerea la sorÆi. Trebuie sorÆi. la tragerea la automat gîndim ne nu soartå,

chora . La acest nivel profund, la care cetatea se defineçte se cetatea care la profund, nivel acest La . mintea locutorilor; pînå la urmå, nici noi, cînd vorbim de vorbim cînd noi, nici urmå, la pînå locutorilor; mintea

cetåÆeni çi cetåÆeni în calitate de proprietari ai unui lot în lot unui ai proprietari de calitate în cetåÆeni çi cetåÆeni apårea în apårea a çi egal a stantå tragerii la sorÆi sorÆi la tragerii lotului

lachos e îd se atl e f poreai n aiae de calitate în proprietari fi a de faptul este rînd de , reprezentarea vie, concretå çi con- çi concretå vie, reprezentarea , despre sau

aristoi kleros de popor, ceea ce au în comun nobilii çi oamenii çi nobilii comun în au ce ceea popor, de pe în secolul al VIII-lea sau în cel de-al VII-lea, despre despre VII-lea, de-al cel în sau VIII-lea al secolul în

çi de bogåÆie, de prestigiu çi de atitudine, care-i separå care-i atitudine, de çi prestigiu de bogåÆie, de çi tat fårå devalorizare, çi cå, de fiecare datå cînd se vorbea, se cînd datå fiecare de cå, çi devalorizare, fårå tat

cetåÆilor – în ciuda diferenÆelor, uneori enorme, de putere de enorme, uneori diferenÆelor, ciuda în – cetåÆilor limitåm la vocabular, nu putem crede cå el a fost recep- fost a el cå crede putem nu vocabular, la limitåm

structura, deoarece – çi asta încå de la începutul epocii începutul la de încå asta çi – deoarece structura, nu de puÆine ori relevatå ori puÆine de nu . De altfel, chiar atunci cînd ne cînd atunci chiar altfel, De .

6

vocabularului ale cårei tensiuni le oculteazå. Ele îi reveleazå çi infra- çi reveleazå îi Ele oculteazå. le tensiuni cårei ale såu a fost a såu etimologiile la de pornind nizårii

faptelor pot så funcÆioneze ca ideologie pentru cetatea arhaicå, cetatea pentru ideologie ca funcÆioneze så pot colo- a reconstituiri unei Fragilitatea coloniale.

prin publicare çi prin prezentarea sa ca fiind cantitativ fiind ca sa prezentarea prin çi publicare prin distribuirile funciare care însoÆesc peste tot instalårile tot peste însoÆesc care funciare distribuirile

Reprezentårile paritare care minimizeazå privilegiul minimizeazå care paritare Reprezentårile pe care textele o utilizeazå constant pentru a desemna a pentru constant utilizeazå o textele care pe

lotului domeniul discursului çi al ideologiei. al çi discursului domeniul , a paritarå tema pe centrate speciale, terminologii

materialitåÆii sale, adevårul acestor descoperiri este de este descoperiri acestor adevårul sale, materialitåÆii Aceste sugestii se alåturå, pe de altå parte, unei parte, altå de pe alåturå, se sugestii Aceste

chora polis proto-isonomicå sa la çi cît la atît referå se , ae ctÆnlr eaotn c poreai Î ciuda În proprietari. ca metapontini cetåÆenilor tatea . .

5

ae å cat dsrbÆe p cr a ptao numi putea-o am care pe distribuÆie, aceastå cå pare cå egalitatea loturilor de la Metapont vorbeçte de egali- de vorbeçte Metapont la de loturilor egalitatea cå

polykleros vedere rezultatele cercetårii teritoriului metapontin, se metapontin, teritoriului cercetårii rezultatele vedere , nu avem de ce så credem så ce de avem nu , fie så ajunge poate

kleros temenos cum ni se spune cå se întîmpla la Atena. Totuçi, avînd în avînd Totuçi, Atena. la întîmpla se cå spune se ni cum , sau unde oricine unde sau , un çi , un çi avea poate

aristoi astoi funcÆiona peste tot aça tot peste funcÆiona - echivalenÆa cå siguri decît mari proprietåÆi; într-o lume unde acelaçi personaj acelaçi unde lume într-o proprietåÆi; mari decît

sale, unei ideologii a paritåÆii nobiliare, deçi nu putem fi putem nu deçi nobiliare, paritåÆii a ideologii unei sale, ett, ne nînm a dgaå ai proprietari mari degrabå mai întîlnim unde mentatå,

urban, l-am fi putut atribui, cel puÆin pentru începuturile pentru puÆin cel atribui, putut fi l-am urban, ue n ae rpitta uaå se nebt frag- îndeobçte este ruralå proprietatea care în lume

kleroi aå r i ot ob dsr u fnmn exclusiv fenomen un despre vorba fost fi ar Dacå deÆinea fiecare dintre cetåÆenii Metapontului. Într-o Metapontului. cetåÆenii dintre fiecare deÆinea

o sintaxå originarå a spaÆiului politic. spaÆiului a originarå sintaxå o avea alt proprietar, çi arheologia nu ne poate spune cîÆi spune poate ne nu arheologia çi proprietar, alt avea

urbanisticå totalå, cît despre o dezvoltare care precizeazå care dezvoltare o despre cît totalå, urbanisticå într-adevår, cå fiecare din loturile egale de la Metapont la de egale loturile din fiecare cå într-adevår,

imagine sau în altå parte, va fi vorba nu atît despre o revoluÆie o despre atît nu vorba fi va parte, altå în sau a paritåÆii; nimic nu dovedeçte, nu nimic paritåÆii; a o este aici atestå

kleroi introduce la Megara Hyblaia, la Paestum, la Camarina la Paestum, la Hyblaia, Megara la introduce , dar ceea ce arheologia ce ceea dar , de urme într-adevår, perite,

colul al VI-lea, cînd planul urban „în tablå de çah“ se va se çah“ de tablå „în urban planul cînd VI-lea, al colul discursurilor de întemeiere. La Metapont au fost desco- fost au Metapont La întemeiere. de discursurilor

imagine de ordine colectivå çi similitudine, çi cå în se- în cå çi similitudine, çi colectivå ordine de imagine aå iiå a oå ieui cl l atlr i e al cel çi faptelor al cel niveluri: douå la cititå laså

mgn î cr ctta e nåiez p sn et o este sine pe înfåÆiçeazå se cetatea care în imagine Privitå din aceastå perspectivå, istoria colonizårii se colonizårii istoria perspectivå, aceastå din Privitå

Odiseea cum îi numea deja deja numea îi cum aici; nu este mai puÆin adevårat înså, cå aceastå primå aceastå cå înså, adevårat puÆin mai este nu aici; .

21

polykleroi pårÆi multe mai , aça , : avînd ca doar ci aparte, Olbia ponticå de exemplu de ponticå Olbia , nu se va ajunge niciodatå ajunge va se nu ,

4

e strigas per dupå care existå cetåÆeni recunoscuÆi public nu ca fiind ca nu public recunoscuÆi cetåÆeni existå care dupå uer, n nmt clni la colonii, anumite în uneori, – isonomic

homoiotes locuirii ) arhaice, ) ( similitudinii a tråitå istoria vinÆe, N sne îc î vee urbanismului vremea în încå sîntem Nu .

3

rcm i rtiiae aatrsiå n distribuirea în caracteristicå ritmicitate o çi precum Aceste relatåri amintesc, fårå îndoialå, în multe pri- multe în îndoialå, fårå amintesc, relatåri Aceste

funcÆie de la origine definitå çi specificå a centrului civic, centrului a specificå çi definitå origine la de funcÆie secret ca privilegiu tåinuit çi ipocrit. çi tåinuit privilegiu ca secret

eioili ii î sai pbi ç sai pia, o privat, spaÆiu çi public spaÆiu în civic teritoriului legifereze ca normå publicå ceea ce animalul smulgea în smulgea animalul ce ceea publicå normå ca legifereze

puterea, dovedeçte existenÆa unei divizåri originare a originare divizåri unei existenÆa dovedeçte puterea, din fabulå prin conduita lor „culturalå“, care îi învaÆå så învaÆå îi care „culturalå“, lor conduita prin fabulå din

aristoi ), care, ca peste tot în lumea greacå, deÆin çi aici çi deÆin greacå, lumea în tot peste ca care, ), ( mentalå a similitudinii. Oamenii se deosebesc de lupul de deosebesc se Oamenii similitudinii. a mentalå

ZOE PETRE ZOE CETATEA GREACÅ – ÎNTRE REAL ÇI IMAGINAR ÇI REAL ÎNTRE – GREACÅ CETATEA

ZOE PETRE CETATEA GREACÅ – ÎNTRE REAL ÇI IMAGINAR

Apharetizi, a imaginat o distribuÆie foarte ingenioaså existå o aglomerare de termeni de tip paritar, çi cå ima- prin aparenÆa sa echitabilå: el a împårÆit turmele în douå ginea împårÆirii publice çi normate – în primul rînd a pårÆi egale çi un bou fript în patru mere, patru porÆii de påmîntului – dominå întreg cîmpul semantic al terme- asemenea egale, hotårînd „ca o jumåtate din pradå så fie nului kleros. a aceluia care va termina de mîncat primul partea sa din Dacå, pe de altå parte, avem în vedere mårturiile fripturå çi ca al doilea så ia restul pråzii“; înghiÆind arheologice deja evocate, trebuie så constatåm cå ima- singur primele douå sferturi, Idas a plecat cu toatå ginea de omogenitate pe care çi-o då cetatea la începu- prada17. Dincolo de ironia acestui agon al mîncåilor, se turile sale transpare atît în sistematizarea spaÆiului, cît remarcå insistenÆa textului asupra gesturilor care çi în preferinÆa pentru cuvinte care implicå recunoaçterea semnificå un partaj echitabil – jumåtate din pradå, un publicå a unei împårÆiri juste çi paritare. sfert din bou; aceastå povestire despre o isomoirie În sfîrçit, nu secolul al IV-lea a inventat, din nimic, deturnatå conÆine atît aparenÆele de legitimitate çi de isomoiria: ea trebuie så fi existat cel puÆin la Sparta în corectitudine, cît çi denunÆarea caracterului imaginar al epoca arhaicå – cu nuanÆe, fårå îndoialå, asupra cårora acestei paritåÆi, devenitå atît de uçor un instrument de voi reveni imediat –, iar ca mod de gîndire, dacå nu ca apropriere abuzivå. mod de a exista al cetåÆilor arhaice, ea pare så se schi- Idas nu este un adversar al paritåÆii; dimpotrivå, el Æeze în acele reprezentåri paritare çi publice atestate atît o instaureazå, dar o çi instrumentalizeazå într-un ase- de arheologia oraçelor, cît çi de cea a cuvintelor. Dacå menea mod încît ea pare så declançeze inegalitatea de la dezbaterea politicå formuleazå, în vremea lui Platon, sine. Aceastå confruntare permanentå a normelor pari- teme paritare, aceasta nu se întîmplå prin inovare, ci prin tare cu inegalitatea este foarte sugestivå, ca çi morala regåsirea, la izvoarele sale, a unei prime reflecÆii despre fabulei „lupului legislator“, atît de des discutatå în ultima polis, în opoziÆie cu dezvoltarea cetåÆii clasice resimÆitå vreme în legåturå cu isotes în cetatea arhaicå18. Ca çi în ca fiind o deviere – dar aceasta este o altå istorie. istoria lui Maiandrios povestitå de Herodot19, fabula În ultimå instanÆå, ceea ce suscitå o neîncredere pune în scenå un protagonist care proclamå public tenace a istoricilor moderni faÆå de identificarea temelor paritatea çi un adversar al acestuia care dezvåluie, la fel isomoiriei în istoria coloniilor la începuturile lor este de public, faptul cå legislatorul începuse prin a-çi apropria dezacordul acestor teme cu faptele concrete ale acestei în mod fraudulos bunuri ascunse. De asemenea, se istorii: pentru a pune la îndoialå realitatea distribuirilor povestea cå Solon ar fi fåcut speculaÆii cu påmînturile pe egalitare, este suficient så fie evocat simplul fapt cå un care le-a proclamat libere20. În toate aceste anecdote, numår important de colonii devin la rîndul lor metropole – opoziÆia nu se stabileçte între isotes çi privilegiu, ci între ceea ce dovedeçte, în ultimå instanÆå, cå ele au ajuns paritatea proclamatå çi aproprierea secretå a unor repede så se reediteze, dincolo de mare, starea de crizå bunuri incontrolabile; privilegiul public cerut de Maian- agrarå, inegalitåÆile çi tensiunile care se aflaserå la drios cetåÆenilor din Samos nu este contestat nici în originea expansiunii coloniale. Numeroçii factori care fapt, nici în principiu. Nu legea, ci ipocrizia legiuitorului anuleazå orice distribuire egalitarå a påmîntului acÆio- este contestatå. Se întrevåd astfel nu numai compor- neazå aici tot atît de profund ca çi în cetåÆile de origine; tamente abuzive care pun în pericol similitudinea pro- dacå nu çi mai profund, pentru cå privilegiile primilor clamatå, ci çi ambiguitatea constitutivå a unei distribuÆii coloniçti çi mecanismele caracteristice pentru orice emi- care se face virtual epi tei isei kai homoiai çi care face din grare în grup, care Æin atît de incapacitåÆile de adaptare privilegiul public çi într-un fel normat, o regulå funda- cît çi de „hiperadaptaÆii“ care se impun de la o zi la alta,

58 55

65 80

La un alt nivel, isomorfismul dintre temele politice çi politice temele dintre isomorfismul nivel, alt un La ciale çi economice cît se poate de realå, dar ele angajeazå ele dar realå, de poate se cît economice çi ciale

Desigur, distribuirile de påmînt råspund unei crize so- crize unei råspund påmînt de distribuirile Desigur, roaså çi proiecÆii mai îndråzneÆe çi mai bine construite. bine mai çi îndråzneÆe mai proiecÆii çi roaså

aflå în epoca arhaicå decît la primele sale începuturi. sale primele la decît arhaicå epoca în aflå despre polis polis despre – în – o claritate mai rigu- mai claritate o – çi discursului ferit

desacralizarea proprietåÆii asupra påmînturilor nu se nu påmînturilor asupra proprietåÆii desacralizarea Desigur, dezvoltarea matematicilor trebuie så fi con- fi så trebuie matematicilor dezvoltarea Desigur,

buie så facå manifest un drept cu adevårat suveran; adevårat cu drept un manifest facå så buie experienÆa cotidianå a persuasiunii çi a discursului a çi persuasiunii a cotidianå experienÆa .

23

påmînt devin acte de o importanÆå enormå çi care tre- care çi enormå importanÆå o de acte devin påmînt abstracte, chiar în momentul în care cetatea îçi asumå îçi cetatea care în momentul în chiar abstracte,

întreaga mentalitate arhaicå, confiscarea çi acordarea de acordarea çi confiscarea arhaicå, mentalitate întreaga ainmnuu ç dvdçe rpitÆl formelor proprietåÆile dovedeçte çi raÆionamentului

vedere valorizarea socialå çi religioaså a påmîntului în påmîntului a religioaså çi socialå valorizarea vedere

çtiinÆå a demonstraÆiei deductive, care divulgå verigile divulgå care deductive, demonstraÆiei a çtiinÆå

Dr mi ls aîd în avînd ales, mai Dar, . spa åîtli patriei påmîntului asupra

40 mise în çcolile egiptene sau babiloniene le urmeazå o urmeazå le babiloniene sau egiptene çcolile în mise

duce acest tip de naraÆiuni ca prevestire de suveranitate de prevestire ca naraÆiuni de tip acest duce

logicii intuitive çi culegerilor de probleme practice trans- practice probleme de culegerilor çi intuitive logicii

Oneirocriticelor antice tra- antice a tradiÆie întreaga ei; dintre

publicare a actelor cetåÆii actelor a de instrument într-un ; acum, ;

22

iee a l tniÆl icsuae l mi multora mai ale incestuoase tendinÆele la sau visele

greacå transformase scrisul sacru al scribilor din Orient din scribilor al sacru scrisul transformase greacå

cetåÆilor lor este reamintitå prin tradiÆiile cu privire la privire cu tradiÆiile prin reamintitå este lor cetåÆilor

l îdri Cnv, ha l nçee ctÆlr lumea cetåÆilor, naçterea la chiar Cîndva, gîndirii. al

uee svrn a iaio aur påmîntului asupra tiranilor a suveranå Puterea

de egalitate çi de reciprocitate aparÆin acestui nou orizont nou acestui aparÆin reciprocitate de çi egalitate de împårÆirii de påmînt. de împårÆirii

cosmos reconstruit pornind de la noÆiuni de echidistanÆå, de noÆiuni la de pornind reconstruit cosmos funcÆie distributivå este cu atît mai pregnantå în cazul în pregnantå mai atît cu este distributivå funcÆie

menea çi a egalitåÆii geometrice, cît çi imaginea unui imaginea çi cît geometrice, egalitåÆii a çi menea tate a funcÆiei distributive a ospeÆelor regale. Aceastå regale. ospeÆelor a distributive funcÆiei a tate

un rol decisiv; atît teoria matematicå a formelor ase- formelor a matematicå teoria atît decisiv; rol un – exprimå un anume fel de continui- de fel anume un exprimå – animalelor ucise animalelor

39

demersurile abstracte ale discursului generalizat joacå generalizat discursului ale abstracte demersurile demos -ului carnea -ului distribuind nobililor, turmele toate

un nou cîmp de reflecÆie, în care problemele egalitåÆii çi egalitåÆii problemele care în reflecÆie, de cîmp nou un alimente – se spune cå Theagene din Megara ar fi cåsåpit fi ar Megara din Theagene cå spune se – alimente

surabile. Aceastå experienÆå este fermentul care suscitå care fermentul este experienÆå Aceastå surabile. smna itiuilr oeae drie de dåruirea monetare, distribuÆiilor Asemenea

festårile tiranice ale funcÆiei de suveranitate. de funcÆiei ale tiranice festårile deosebirile dintre cetåÆeni devin cantitative çi comen- çi cantitative devin cetåÆeni dintre deosebirile

) çi se înscrie printre mani- printre înscrie se çi ) juridicå çi cea religioaså cea çi juridicå

egalitate politicå, politicå, egalitate prin care prin de abstractå noÆiunea menea“,

38

om d mnd ae oå tlzr piieit: cea privilegiate: utilizåri douå are monedå de formå litudine , care implicå diferenÆe calitative între „cei ase- „cei între calitative diferenÆe implicå care ,

prestigiu (så nu uitåm cå, la origine, metalul preÆios sub preÆios metalul origine, la cå, uitåm nu (så prestigiu simi- cetåÆenilor, fac så se desprindå, din idealul difuz de de difuz idealul din desprindå, se så fac cetåÆenilor,

aceastå distribuire are çi ea partea ei de simbol çi de çi simbol de ei partea ea çi are distribuire aceastå kleroi , loturile de påmînt ale påmînt de loturile , de egalitarå alinierea egalilor,

Or, . ui o at dn odrl d cr dispunea care de fondurile din parte o puÆin

agora a unei a idealå circularitatea omogene, cetåÆi unei

37

de el, Cypselos ar fi utilizat pentru aceleaçi scopuri cel scopuri aceleaçi pentru utilizat fi ar Cypselos el, de

în reflecÆia geometricå. ExigenÆa, la început politicå, a politicå, început la ExigenÆa, geometricå. reflecÆia în

supus – pe bunå dreptate, dupå pårerea mea – cå, înainte cå, – mea pårerea dupå dreptate, bunå pe – supus

metric în reflecÆia politicå îi corespunde un model politic model un corespunde îi politicå reflecÆia în metric

çi s-a pre- s-a çi micilor proprietari atici de cåtre Pisistrate cåtre de atici proprietari micilor

36 Pentru a încheia deci, mi se pare cå modelului geo- modelului cå pare se mi deci, încheia a Pentru

tuÆia atenienilor tuÆia vorbeçte clar despre fondurile distribuite fondurile despre clar vorbeçte

Thales nu este mai puÆin sugestivå. puÆin mai este nu Thales

Consti- au distribuit-o. TradiÆia påstratå de Aristotel în în Aristotel de påstratå TradiÆia distribuit-o. au

temelor de egalitate çi de circularitate în astronomia lui astronomia în circularitate de çi egalitate de temelor

Oricum ar fi, tiranii cel puÆin au reformat moneda çi moneda reformat au puÆin cel tiranii fi, ar Oricum

recurenÆa ipotezå, purå o råmîne politicå cosmologie primå

Dike . cu conformitate în acordå o dar bogåÆia, acordå

dike , justiÆia astrelor justiÆia , de guvernat . Chiar dacå aceastå dacå Chiar .

dicÆie cu imaginea tiranului care reparå nedreptåÆile, care nedreptåÆile, reparå care tiranului imaginea cu dicÆie 21

nomice çi så o apropiem de universul lui Anaximandru, lui universul de apropiem o så çi nomice

, nu este în contra- în este nu , dimensiune esenÆialå a problemei a esenÆialå dimensiune

35

stituim un context „politic“ al acestei observaÆii astro- observaÆii acestei al „politic“ context un stituim l netri oee, i ae i e ae å se o este cå pare se mi care çi monedei, inventårii al

ouk ise aei symbainei aei ise ouk egalå“, egalå“, . Ar fi tentant så recon- så tentant fi Ar .

ale apariÆiei monedei, ceea ce a a fost numit „aspectul etic“ „aspectul numit fost a a ce ceea monedei, apariÆiei ale 20

descoperit cå perioada solstiÆiilor „nu este întotdeauna este „nu solstiÆiilor perioada cå descoperit aspectul economic al efectelor – fie ele çi îndepårtate – îndepårtate çi ele fie – efectelor al economic aspectul

Derkyllides, ne spune cå Thales a fost primul care ar fi ar care primul fost a Thales cå spune ne Derkyllides, oiie etu netra oee. åå contesta a Fårå monedei. inventarea pentru posibile

clç Edms ctt e cat dt d cåtre de datå aceastå de citat Eudemos, Acelaçi nl ite ee a piieit cnet sociologice contexte privilegiate mai cele dintre unul

ZOE PETRE ZOE CETATEA GREACÅ – ÎNTRE REAL ÇI IMAGINAR ÇI REAL ÎNTRE – GREACÅ CETATEA

ZOE PETRE CETATEA GREACÅ – ÎNTRE REAL ÇI IMAGINAR tiranicå“ a mitului de suveranitate corespunde destul de devine, în secolul al VI-lea, un demers conçtient, orientat îndeaproape versiunii hesiodice a acestui mit. Aceastå cåtre soluÆia optimå a problemelor cetåÆii. Pînå çi ima- versiune se caracterizeazå printr-o valorizare novatoare ginea reconstruitå a cetåÆilor din aceastå epocå, de la 71 a ideii de dreptate çi, concomitent, a muncii påmîntului . Olbia ponticå la Olbia ligurå, reia temele unui urbanism Or, mi se pare cå avem aici douå teme privilegiate ale geometric: peste tot în mediul colonial din Occident, cetå- comportamentului tiranic çi ale tradiÆiei favorabile Æile experimenteazå o distribuire egalitarå a spaÆiului civic tiranilor. Cele mai multe dintre acÆiunile lor par så omogen6. metapontinå, care-çi împarte teritoriul corespundå în acelaçi timp unor conduite tradiÆional Chora în loturi a cåror reÆea rectangularå evocå aceeaçi geo- nobiliare, dilatate dincolo de måsura comunå, çi unor 7 exigenÆe de dreptate socialå izvorîte dintr-un mediu cu metrie a egalitåÆii , çi chiar termenii proclamaÆiilor totul diferit de cel al aristocraÆilor. coloniale, care se angajeazå så întemeieze noile apoikiai Pe de altå parte, råspunsul tiranic la criza lumii ru- pe principii de egalitate çi de similitudine – epi tei isei kai rale a arhaismului este formulat în termeni care cores- homoiai8, fac trimitere la un limbaj çi la un imaginar pund unei problematici globale, în care politica çi criza structurat geometric. puterii sînt încå secundare în raport cu criza agrarå çi Am încercat, în altå parte çi cu mai multe detalii, så socialå, aça cum caracterul efemer, ambiguitatea for- dovedesc cå aceastå egalitate este mai ales imaginarå, çi malå çi arhaismul soluÆiei tiranice, limbajul såu sim- cå tema similitudinii cetåÆenilor întemeiazå ideologia, çi bolic, articulat în funcÆie de mit, indicå o imaturitate nu neapårat practica politicå a cetåÆilor greceçti9. Ceea relativå a demos-ului çi o predominare a problemelor ce ne intereseazå aici este prezenÆa aproape invadatoare proprietåÆii çi ale påmîntului faÆå de problemele cetåÆii a modelului geometric în reflecÆia secolului al VI-lea. çi ale puterii. Este evident cå lumea cetåÆii clasice în curs de a se naçte adaugå inflexiunile sale comporta- Perceptibilå în arhitecturå, unde geometria çi proiectul mentul tiranic: tiranul împarte dreptatea instituind triumfå asupra materiei çi volumelor, în artå, prin dis- 10 judecåtori ai demelor, bogåÆia båtînd monede çi apa ciplina severå pe care sculptura çi-o impune , în fine, construind apeducte. Cu toate acestea, propria sa prin apariÆia matematicilor çi a reflecÆiei filozofice, în dynamis face din el o fiinÆå aparte, çi acest lucru este formele abstracte ale gîndirii, aceastå forma mentis geo- pus în evidenÆå prin particularitåÆile ostracismului; ana- metricå conferå secolului al VI-lea o atmosferå intelec- liza lui J.-P. Vernant ne permite så afirmåm cå, pînå çi tualå çi un stil propriu, la care gîndirea politicå participå atunci cînd este expulzat, tiranul se afirmå ca moçte- din plin. 72 nitor ale unei noÆiuni mitice de suveranitate . Se cuvine totuçi så ne întrebåm în ce måsurå aceastå Moçtenitor al unui mit, çi nu, desigur, al unei insti- contemporaneitate, cel puÆin relativå, uneori literalå tuÆii: tiranii nu sînt – çi nu ar putea fi – „restauratori“; ei chiar, çi aceastå omologie sînt cu adevårat pertinente. se apropie de o regalitate prea îndepårtatå çi, mai ales, Dincolo de „l’esprit du siècle“, existenÆa unor anumite prea stråinå de lumea cetåÆii, nu în plan constituÆional, printr-un discurs articulat politic, ci prin gestul simbolic intuiÆii geometrice în primele reprezentåri comunitare çi prin stil. Tiranul mimeazå mitul regal. Ar fi zadarnic ale grecilor sugereazå un fel de prioritate a domeniului så ne întrebåm dacå el asumå conçtient un rol construit experienÆei cetåÆii asupra acestei noi Weltanschauung. pornind de la legendå, manifestîndu-çi astfel încå o datå Raporturile dintre reflecÆia politicå çi primele ex- måestria în ceea ce priveçte artificiul. Totuçi, çi limi- presii teoretice ale celei mai abstracte geometrii mate- tîndu-ne la sugestii, ne putem reaminti cå tiranii sînt matice par så coroboreze acest punct de vedere. Întreaga în mod tradiÆional specialiçti ai vicleçugului73 çi cå tradiÆie face din Thales primul filozof, dar çi primul geo-

68 77

79 66

„cuvîntul laicizat“ al cetåÆii al laicizat“ „cuvîntul . raportul tradiÆional, hesiodic çi solonian, dintre buna dintre solonian, çi hesiodic tradiÆional, raportul

19

va scrie mai tîrziu Diodor, reluînd chiar în termenii såi termenii în chiar reluînd Diodor, tîrziu mai scrie va i ç lgc a ea e fs nmt tt e potrivit de atît numit fost a ce ceea a logica çi tic

. Gelon, . administratå cu înÆelepciune de cåtre Theron cåtre de înÆelepciune cu administratå

isegoriei întemeiazå discursul poli- discursul întemeiazå revendicarea care în

59

cît çi în cîmpia agrigentinå, cîmpia în çi cît din timpul lui Pisistrate lui timpul din

Æuite, care fac public raÆionamentul chiar în momentul în chiar raÆionamentul public fac care Æuite,

58

drept o epocå de fertilitate çi de bunåstare, atît în Atica în atît bunåstare, de çi fertilitate de epocå o drept demonstraÆii riguros înlån- riguros de ansamblu un ca apare

abundenÆei din vremea tiranilor. Vremea tiranilor trece tiranilor Vremea tiranilor. vremea din abundenÆei naturå mi se pare evidentå. Pe de altå parte, geometria parte, altå de Pe evidentå. pare se mi naturå

semnificaÆie simbolicå, legatå de tema foarte frecventå a frecventå foarte tema de legatå simbolicå, semnificaÆie cotidianå a generalizårii çi a cantitativului, afinitatea de afinitatea cantitativului, a çi generalizårii a cotidianå

neeanå, dåruirea acestei substanÆe vitale comportå çi o çi comportå vitale substanÆe acestei dåruirea neeanå,

tem de norme care implicå, instituie chiar, o folosire o chiar, instituie implicå, care norme de tem

presupune cå, mai ales într-o zonå cu climå meditera- climå cu zonå într-o ales mai cå, presupune

isonomie libertate sclav ceÆåtean ; sau legislaÆia ca sis- ca legislaÆia sau ; , , ,

doialå unor preocupåri de urbanizare; se poate totuçi poate se urbanizare; de preocupåri unor doialå

mod curent categorii generale – çi abstracte – precum – abstracte çi – generale categorii curent mod

, råspundea fårå în- fårå råspundea , Theron çi Policrate , Pisistrate Pisistrate

57 56 55 polis

, utilizînd în utilizînd , în ocupå îl indivizi de categorie fiecare

, Theagene , apelor, menÆionate în legåturå cu Periandru cu legåturå în menÆionate apelor,

54 53 de-o parte, çi delimitarea mai riguroaså a locului pe care pe locului a riguroaså mai delimitarea çi parte, de-o

Pe de altå parte, frecvenÆa lucrårilor de aducÆiune a aducÆiune de lucrårilor frecvenÆa parte, altå de Pe

asupra relaÆiilor dintre numere çi figuri geometrice, pe geometrice, figuri çi numere dintre relaÆiilor asupra

legåturå cu norma comunå. norma cu legåturå

Între constituirea unui sistem de propoziÆii abstracte propoziÆii de sistem unui constituirea Între ale cårei proporÆii manifestå o ostentaÆie a puterii fårå puterii a ostentaÆie o manifestå proporÆii cårei ale

ticå çi de elaborårile conceptuale pe care ea le-a suscitat. le-a ea care pe conceptuale elaborårile de çi ticå unei dezvoltåri urbanistice explozive çi fårå precedent, fårå çi explozive urbanistice dezvoltåri unei

altfel, în ansamblul såu, independentå de existenÆa poli- existenÆa de independentå såu, ansamblul în altfel,

, iniÆiatorii , Sicilia în çi ca Samos la sau la Atena la

51 50 52

Naçterea însåçi a geometriei çtiinÆifice nu este, de este, nu çtiinÆifice geometriei a însåçi Naçterea dedicînd temple çi coloçi, tiranii sînt, aproape peste tot, peste aproape sînt, tiranii coloçi, çi temple dedicînd

tul lor logic, cît çi sub cel ideologic cel sub çi cît logic, lor tul .

Întemeietori de oraçe, ridicînd ziduri çi såpînd apeducte, såpînd çi ziduri ridicînd oraçe, de Întemeietori 18

cu geometria politicå mi se pare evidentå, atît sub aspec- sub atît evidentå, pare se mi politicå geometria cu care ne fac så ne gîndim la Apollonion-ul de la Selinunt. la de Apollonion-ul la gîndim ne så fac ne care

Theon erga Theon omogene, a cåror relaÆie cåror a omogene, spaÆiilor a riguroaså definiÆie o çi , cuvinte , : Æie, „lucrårile demne de un zeu“ un de demne „lucrårile Æie,

49

Archiloch asocia deja ideii de tiranie, pe lîngå bogå- lîngå pe tiranie, de ideii deja asocia Archiloch matematicå a raporturilor de similitudine çi de egalitate de çi similitudine de raporturilor a matematicå

. sicilieni tiranilor ale çi

emonstraÆie d o instaureazå teoreme aceste comparare,

48

, ale Pisistratizilor ale , colonizåri intense ale Cypselizilor ale intense colonizåri

nmt tip anumit

e rbee peîd e a prÆie de operaÆiile la de plecînd probleme: de

47 46

, derea teritoriului în cazul lui Phalaris din Agrigent din Phalaris lui cazul în teritoriului derea

un atribuie constant fondatorului geometriei teoretice teoretice geometriei fondatorului constant atribuie

45

extin- – tiranice acÆiuni multe determinå noi påmînturi de

telor u Euclid lui rmn ttç aeåa c tradiÆia cå adevårat totuçi råmîne ,

17

, pe de altå parte cå problema acordårii problema cå parte altå de pe , a påmînturilor a

Elemen- corespund decît ca schiÆå canonului clasic al al clasic canonului schiÆå ca decît corespund

44

tiranie este legatå indisolubil de cea a unei redistribuiri unei a cea de indisolubil legatå este tiranie

Thales – pe care de altfel nu le cunoaçtem direct – nu – direct cunoaçtem le nu altfel de care pe – Thales

vdn, e eo at, å etu oo nÆue de noÆiunea Solon pentru cå parte, de-o pe evident,

nitatea acestor teoreme; chiar dacå demonstraÆiile lui demonstraÆiile dacå chiar teoreme; acestor nitatea

Et d altfel de Este . 000 e o ctÆn a Siracuzei ai cetåÆeni noi de 10.000

43 ha dc prit îdil c piie a pater- la privire cu îndoiala persistå dacå Chiar

mi îzu Gln mat pmnui la påmînturi împarte Gelon tîrziu, mai ; Pisistrate

42 atît de familiare dezbaterilor politice ale acelei vremi. acelei ale politice dezbaterilor familiare de atît

fåcute çi de cåtre Cypselos, Theagene, poate çi de cåtre de çi poate Theagene, Cypselos, cåtre de çi fåcute

circularitåÆii, ale centrului, echidistanÆei çi pårÆilor egale, pårÆilor çi echidistanÆei centrului, ale circularitåÆii,

dupå pårerea mea – cå împårÆiri de påmînturi ar fi fost fi ar påmînturi de împårÆiri cå – mea pårerea dupå

diametrului a a î cr et uo s rgsm temele regåsim så uçor este care în ,

excepÆional cetatea). S-a presupus – pe bunå dreptate, bunå pe – presupus S-a cetatea). excepÆional 16

litåÆii, poate çi a participårii – ca çi definiÆia geometricå definiÆia çi ca – participårii a çi poate litåÆii, personaj care a întemeiat, a mîntuit, a ocrotit în chip în ocrotit a mîntuit, a întemeiat, a care personaj

unghiurile adiacente egale adiacente unghiurile – deci o argumentare a ega- a argumentare o deci –

bçut c da uu bslu i eoe su unui sau epopee din basileu unui doar ci obiçnuit, 15

gltÆi rugirlr ae u ltr cmn çi comunå laturå o au care triunghiurilor egalitåÆii temenos nu-i este propriu unui magistrat unui propriu este nu-i un deÆine a

Tot lui Thales i se atribuie demonstrarea teoremei demonstrarea atribuie se i Thales lui Tot temenos (însuçi faptul de faptul (însuçi -ul pe care cetatea i-l dåruise i-l cetatea care pe -ul

41

a ajunge la abstracÆia cuantificatå a egalitåÆii. a cuantificatå abstracÆia la ajunge a nilor. Despre Pittakos ni se povesteçte cå çi-a împårÆit çi-a cå povesteçte se ni Pittakos Despre nilor.

pleacå de la reprezentåri difuze ale similitudinii pentru similitudinii ale difuze reprezentåri la de pleacå prestigiu mitic care caracterizau comportamentul tira- comportamentul caracterizau care mitic prestigiu

un întreg sistem de ideologie socialå çi de noÆiuni de noÆiuni de çi socialå ideologie de sistem întreg un precum çi inovaÆiilor logice pe care le implicå drumul care drumul implicå le care pe logice inovaÆiilor çi precum

ZOE PETRE ZOE CETATEA GREACÅ – ÎNTRE REAL ÇI IMAGINAR ÇI REAL ÎNTRE – GREACÅ CETATEA

ZOE PETRE CETATEA GREACÅ – ÎNTRE REAL ÇI IMAGINAR metru al Greciei. Personalitatea Milesianului – destul de guvernare çi abundenÆa dåruitå de zei Æinutului astfel imperfect cunoscutå de altfel – se leagå prin mai multe guvernat60, „procura cetåÆilor în acelaçi timp eunomia çi tråsåturi de istoria imaginarului cetåÆii. Mereu prezent abundenÆa tuturor bunurilor necesare“ (eunomian te kai în listele, de altfel variabile, ale celor Çapte ÎnÆelepÆi, panton ton epitedeion euporian parechomenon tais polesi)61. Thales ne este descris ca maestru al unei sophia care Ho epi Kronou bios, vîrsta lui Cronos – adicå vîrsta de aparÆine domeniului conduitelor civice11. Descendent al aur – se spunea despre vremea lui Pisistrate, subliniind- unei ilustre familii a cårei tradiÆie politicå este neîn- se astfel încå o datå corespondenÆele dintre timpul doielnicå – cel puÆin pentru Diogene LaerÆiu –, Thales tiranilor çi timpul legendar în care regii garantau însuçi ar fi fost autorul proiectului unei a doua întemeieri fecunditatea çi abundenÆa. Episodul cu carul çi nunta panioniene; informaÆia, celebrå, a lui Herodot, dupå care lui Pisistrate a putut fi comparat cu o hierogamie, ritual regal de fertilitate62. filozoful ar fi propus, pentru ca ionienii så poatå rezista Pisistrate este de altfel exemplul unei relaÆii destul perçilor, unificarea cetåÆilor lor în jurul unui Bouleuterion de aparte dintre divinitate çi tiran: protejat personal al instituit la Teos, meson Ionies, a fost puså în legåturå Athenei, el locuieçte pe Acropole63, centru sacru al ce- în mod strålucit cu acea atmosferå a reformelor geo- tåÆii, reçedinÆå tradiÆionalå a regilor legendari ai Atenei64 12 metrice çi egalitare care caracterizeazå întregul secol . çi loc oracular65. El este însoÆit pretutindeni de un ExclamaÆia care, în Påsårile lui Aristofan, îl salutå pe prezicåtor, Amphilytos din Acarnania66, este el însuçi un autorul proiectului noii cetåÆi, în acelaçi timp circularå purificator – un episod celebru îi atribuie purificarea çi påtratå, ca pe „un nou Thales“ vådeçte cå pentru ate- teritoriului sacru din jurul templului lui Apolo din nienii din secolul al V-lea, filozoful milesian întemeiase Delos67– çi, dupå Suda, un chresmolog çi un prezicåtor, un anumit tip de geometrie politicå; aplicabilå cetåÆii, supranumit Bakis68 (personaj renumit pentru darurile aceastå nouå çtiinÆå proiecta o cetate idealå, matematic sale profetice, theios aner, asemeni lui Epimenide sau deduså din principiile abstracte çi din proprietåÆile Aristeu69). Astfel, tiranul aduce aminte de „ståpînitorii „egalitare“ ale cercului çi ale påtratului, ale echidistanÆei de adevår“ – ceea ce låmureçte, cel puÆin în parte, pa- çi ale egalitåÆii13. siunea chresmologicå a anumitor tirani, alåturîndu-se În ciuda numeroaselor incertitudini cu privire la unui alt aspect al funcÆiei mitice a regalitåÆii – deÆinerea acelei Aletheia care era indispensabilå în exercitarea opera matematicå a Milesianului, tradiÆia este unanimå 70 în a-i atribui anumite demonstraÆii în care se regåsesc justiÆiei . Acest ultim element revine cu o remarcabilå tocmai aceste teme. Dupå Eudemos, citat de Proclus, insistenÆå în tradiÆia cu privire la tirani, dispensatori de Thales ar fi demonstrat egalitatea unghiurilor de la baza dreptate, asemenea lui Pisistrate, justiÆiari çi apåråtori ai bunelor moravuri, asemenea lui Periandru sau Pittakos, unui triunghi isoscel, folosind „numele cel mai vechi al arbitri çi mediatori înÆelepÆi – moçtenitori çi prin aceasta lucrurilor similare, homoioi, în locul termenului (obiçnuit) 14 ai unei funcÆii pe care mentalitatea greacå o înscrie în de egali, isoi“ . Or, evoluÆia de la asemenea la egal este chiar esenÆa mitului de suveranitate. miezul însuçi al transformårilor pe care categoriile men- Astfel deci se desåvîrçeçte constituirea unei imagini tale subordonate cetåÆii le parcurg în cursul secolului al a tiranului care traduce persistenÆa unei imagini de VI-lea: de la cetatea celor „asemenea“, homoioi, la isono- regalitate deÆinåtoare çi dispensatoare de abundenÆå, de mia çi la isegoria reformelor din aceastå epocå, un întreg adevår profetic çi de justiÆie suveranå. Putem oare duce capitol, cu adevårat decisiv, din istoria imaginarului po- mai departe aceastå temå? În ceea ce må priveçte, cred litic grec este în joc. Aceastå evoluÆie a termenilor rås- cå da, çi cå, pentru aprecierea semnificaÆiei sociale a punde unei problematici radical inovate a cetåÆii înseçi, fenomenului tiranic, nu e indiferent faptul cå „versiunea

78 67

69 76

un dat implicit al existenÆei cotidiene çi al limbajului, al çi cotidiene existenÆei al implicit dat un imposibil så distingem realitatea de mit çi de distorsiunile de çi mit de realitatea distingem så imposibil

informaÆiei istorice cu privire la tirani, în care este aproape este care în tirani, la privire cu istorice informaÆiei Iliada era un subtext, un era în ce ceea Dar . hizate a basileilor a hizate

5

foarte dificilå, fårå îndoialå, clasarea riguroaså çi utilizarea çi riguroaså clasarea îndoialå, fårå dificilå, foarte isegoria , chiar în cadrul societåÆii puternic ierar- puternic societåÆii cadrul în chiar , de çi

Anthropologie , pp. 92-137. Este 92-137. pp. , Gernet, în Grèce“, en valeur

evocå, începînd cu epopeea, aceleaçi imagini de egalitate de imagini aceleaçi epopeea, cu începînd evocå,

urmeazå sugestiile lui L. Gernet, „La notion mythique de la de mythique notion „La Gernet, L. lui sugestiile urmeazå

participå la împårÆirea pråzii de råzboi sau la dezbateri la sau råzboi de pråzii împårÆirea la participå

vérité dans la Grèce archaique Grèce la dans vérité , Paris, 1967, pp. 39-45, care 39-45, pp. 1967, Paris, ,

to meson to , al cercului de råzboinici care råzboinici de cercului al , centrul, VI-lea:

Les maîtres de maîtres Les disiecta ) mi se pare aceea a lui M. Detienne, Detienne, M. lui a aceea pare se mi )

etu rm or, e î s pr, ba n eou al secolul în abia pare, se cît pe oarå, prima pentru

membra greceçti (tråsåturi care ne-au parvenit ca tot atîtea atîtea tot ca parvenit ne-au care (tråsåturi greceçti

Asemenea reprezentåri ale spaÆiului omogen nu apar nu omogen spaÆiului ale reprezentåri Asemenea imagine coerentå tråsåturile personajului regal din miturile din regal personajului tråsåturile coerentå imagine

în mod deliberat acelaçi tip de „geometrie politicå“ „geometrie de tip acelaçi deliberat mod în .

2. Cea mai amplå dintre tentativele de a restitui într-o restitui a de tentativele dintre amplå mai Cea 2. 4

ibidem se poate regåsi çi în dispunerea spaÆiului public, dezvoltå public, spaÆiului dispunerea în çi regåsi poate se , pp. 344-359. pp. ,

Anthropologie , pp. 92-137; „Mariages de tyrans“, de „Mariages 92-137; pp. , Gernet, în imaginilor de circularitate, omogenitate çi echidistanÆå, ce echidistanÆå, çi omogenitate circularitate, de imaginilor

1. Louis Gernet, „La notion mythique de valeur en Grèce“, en valeur de mythique notion „La Gernet, Louis 1. ite ee a cmlx ç d l o oå aoiae a valorizare nouå o la de çi complexe mai cele dintre

struind instituÆiile cetåÆii pornind de la un model zecimal model un la de pornind cetåÆii instituÆiile struind Note

isonomia archen çi instituie instituie çi ; reforma clistenianå, con- clistenianå, reforma ;

3

es meson ten meson es la proclamaÆia lui Maiandrios, care pune pune care Maiandrios, lui proclamaÆia la

es meson es raÆionalitatea dezbaterii çi a cetåÆii.. a çi dezbaterii raÆionalitatea , în mijloc, pentru popor“ pentru mijloc, în , regilor, înainte nuserå ,

2

rnii d l ptra ar ç d l mtl oii la politic mitul la de çi sacrå puterea la de tranziÆia aparÆi- „care puterile, depune care Demonax, lui al cirenian

civic. În aceastå perspectivå, sfîrçitul tiraniei marcheazå tiraniei sfîrçitul perspectivå, aceastå În civic. proiectele de reformå ale acestei epoci – de la arbitrajul la de – epoci acestei ale reformå de proiectele

tuitå printr-un act contemporan çi public al corpului al public çi contemporan act printr-un tuitå circularitate egalitate reapar, aça cum s-a remarcat, în remarcat, s-a cum aça reapar, çi

venÆiei, deci a artificiului, çi a normei construite, insti- construite, normei a çi artificiului, a deci venÆiei, echidistanÆå centru , , de noÆiunile pe bazate Reprezentåri

în aceastå privinÆå), trece în mod decisiv de partea con- partea de decisiv mod în trece privinÆå), aceastå în

bajului çi a soluÆiilor geometrice la problemele cetåÆii problemele la geometrice soluÆiilor a çi bajului .

1

tuÆia clistenianå nu este decît exemplul cel mai elocvent mai cel exemplul decît este nu clistenianå tuÆia såturå distinctivå çi comunå, o aplicare constantå a lim- a constantå aplicare o comunå, çi distinctivå såturå

politicului care, peste tot dupå cåderea tiranilor (consti- tiranilor cåderea dupå tot peste care, politicului

propuse în secolul al VI-lea, s-a putut constata, ca o trå- o ca constata, putut s-a VI-lea, al secolul în propuse

tirania ar fi participat astfel la desacralizarea puterii çi a çi puterii desacralizarea la astfel participat fi ar tirania

n nabu rcntuÆio poetv ae cetåÆii ale proiective reconstrucÆiilor ansamblul În

basilikon kalos basilikon . TradiÆionalistå çi novatoare deopotrivå, novatoare çi TradiÆionalistå . )

75 deliberat de cåtre comunitatea civicå, prin vot. prin civicå, comunitatea cåtre de deliberat

ta d’alla ta men poiein ta de dokein hypokrinomenon to hypokrinomenon dokein de ta poiein men ta d’alla ta (

ierarhie estimativå, comensurabilå, a statutelor instituite statutelor a comensurabilå, estimativå, ierarhie

sau ceea ce pretinde cå face, så joace bine rolul regal “ regal rolul bine joace så face, cå pretinde ce ceea sau

stauratå de Solon, înlocuiesc distincÆiile gentilice printr-o gentilice distincÆiile înlocuiesc Solon, de stauratå

care vrea ca puterea sa så dureze „trebuie, în tot ce face ce tot în „trebuie, dureze så sa puterea ca vrea care

membrii såi. ConstituÆiile timocratice, cum era aceea in- aceea era cum timocratice, ConstituÆiile såi. membrii

la întîmplare termenii atunci cînd afirmå cå un tiran un cå afirmå cînd atunci termenii întîmplare la

tttlr i biailr ulc ae icri dintre fiecåruia ale publice obligaÆiilor çi statutelor

poranul såu, poetul tragic? Poate cå Aristotel nu-çi alege nu-çi Aristotel cå Poate tragic? poetul såu, poranul

strict politicå: cetatea este aceea care hotåråçte asupra hotåråçte care aceea este cetatea politicå: strict

mima mitul în acelaçi mod spectacular ca çi contem- çi ca spectacular mod acelaçi în mitul mima

religioaså, iar cetatea creeazå raporturi noi de solidaritate de noi raporturi creeazå cetatea iar religioaså,

tiranul punea în scenå, ca så zicem aça, regalitatea çi cå çi regalitatea aça, zicem så ca scenå, în punea tiranul

elemente ale vieÆii private, påstrînd mai ales funcÆia lor funcÆia ales mai påstrînd private, vieÆii ale elemente aceeaçi sferå a artificiului. N-am putea oare gîndi cå gîndi oare putea N-am artificiului. a sferå aceeaçi

genos

devin de çi sînge de solidaritåÆi vechile înnoieçte:

etu ilçgrl li Pisistrate lui vicleçugurile pentru nlbnul în înglobîndu-le

74

imaginarå – nu mai sînt imuabile, çi cetatea însåçi le însåçi cetatea çi imuabile, sînt mai nu – imaginarå Solon, se pare, condamna reprezentaÆia tragicå ca surså ca tragicå reprezentaÆia condamna pare, se Solon,

InstituÆiile ce Æin de întemeierea cetåÆilor – fie ea realå sau realå ea fie – cetåÆilor întemeierea de Æin ce InstituÆiile amatic; dr spectacolului începuturile çi apar nilor

public. domeniului organizarea în cetåÆenilor ale acÆiune de Cypselizilor etc.). Pe de altå parte, tocmai în epoca tira- epoca în tocmai parte, altå de Pe etc.). Cypselizilor

o valorizare caracteristicå a capacitåÆilor de concepÆie çi concepÆie de capacitåÆilor a caracteristicå valorizare o Pisistrate, inelul lui Policrate, ofrandele „regale“ ale lui ale „regale“ ofrandele Policrate, lui inelul Pisistrate,

o conçtiinÆå mai clarå a autonomiei universului civic çi civic universului autonomiei a clarå mai conçtiinÆå o tocmai în legåturå cu simboluri ale regalitåÆii (carul lui (carul regalitåÆii ale simboluri cu legåturå în tocmai

metis politicå, cît çi în istoria reflecÆiei asupra cetåÆii, revelînd cetåÆii, asupra reflecÆiei istoria în çi cît politicå, , iscusinÆå, cu intervinå så face îi tradiÆia deseori

ZOE PETRE ZOE CETATEA GREACÅ – ÎNTRE REAL ÇI IMAGINAR ÇI REAL ÎNTRE – GREACÅ CETATEA

ZOE PETRE CETATEA GREACÅ – ÎNTRE REAL ÇI IMAGINAR

Pl. Men. 90 A; Suet., Gaius 21; pentru ofrandele Deinome- 46. Nic. Dam., FGrH 90, F 57, 7; Str. 8, 325; 10, 452; Hdt. nizilor dupå victoria de la Himera, D.S. 9, 25 çi urm.; vezi 8, 45; Th. 1, 30, 2; [Scymn.] 454, 465 çi urm.; Paus. 5, 23, 3; P. Schober, s.v. Delphoi, RE, Suppl. 5, col. 80 çi urm. cf. Ed. Will, Nouvelle Clio 6, 1954, p. 413. 29. Hes., Op. 118 çi urm.; Pi., O. 1, 1 çi urm.; Pl., R. 413 47. Hdt. 4, 94 çi urm.; Str. 13, 600. c çi urm. Cf. F. Daumas, RHR 149, 1956, pp. 1-18; L. Gernet, 48. D.S. 11, 48, 6; 49, 3 (Theron çi Himera); Pi., P. 1, fr. op. cit.; J.-P. Vernant, „Le mythe hésiodique des races“, în 105; D.S. 11, 48, 1-2; Str. 6, 268 (întemeierea cetåÆii Aitna) Vernant, Mythe et pensée2, Paris, 1969, p. 27 çi urm. 49. Archil. fr. 15 Lassère-Bonnard; cf. J. Labarbe, AC 40, 30. Hdt. 6, 127; Marm. Par. 30; Str. 8, 358; 376; EM 1971, pp. 471-504. s.v. obeliskos. 50. W. Judeich, Topographie von Athen2, 1931, p. 54 çi 31. Ed. Will, op. cit., pp. 495-502. urm., 66 çi urm.; W. B. Dinsmoor, AJA 46, 1947, p. 109 çi 32. B. Head, HN2, p. 153; p. 601 çi urm.; cf. Em. Con- urm.; G. Mylonas, Eleusis and the Eleusinian Mysteries, 1961. durachi, Athenaeum 36, 1958. 51. Hdt. 3, 39; 60. 33. C. M. Kraay, NC 56, 1956, p. 43; Ch. Seltman, Greek 52. D.S. 9, 25, 1 çi urm.; 26, 7; 13, 82, 1 çi urm.; cf. Pi., Coins2, 1955, p. 49 çi urm. P. 12, 2; Schol. Pi. O. 2, 15 d. 34. Ch. Seltman, op. cit., p. 26 çi urm. 53. F. J. de Waele, s.v. Peirene, RE col. 108-111. 35. Ed. Will, RH, 212, 1954, p. 209 çi urm.; idem, RN, seria 54. Paus. 1, 40, 1; 41, 2; urme arheologice: E. Vanderpool, a 5-a, 17, 1955, p. 5 çi urm. AJA 62, 1958, p. 323 çi urm.; G. Daux, BCH 82, 1958, p. 638 çi urm. 36. Arist., Ath. 16, 2. 55. Th. 2, 15, 5; Paus. 1, 14, 1. Harpocr. çi Hesych., 37. Arist., Pol. 1313 b; cf. Pl., R. 8, 566 e -567 a, pasaje ci- s.v. Enneakrounos. tate çi interpretate de cåtre Ed. Will, Korinthiaka. Recherches 56. Hdt. 3, 60. sur l’histoire et la civilisation de Corinthe, des origines aux 57. D.S. 11, 25, 3 çi urm.; H. Berve, op. cit., 1, p. 134. guerres médiques, Paris, 1955, p. 450 çi urm. 58. Arist., Ath. 16, 7; [Pl.], Hipparch., 229 B; Plu., Arist. 24; 38. L. Gernet, „Note sur la notion de délit privé en droit Cim. 10. grec“, în Mél. Lévy-Bruhl, Paris, 1959, p. 400, n. 7. 59. D.S. 11, 25, 2 çi urm. 39. Arist., 1305 a 25 çi urm. Pol. 60. Hes., Op. 22 çi urm; Sol. fr. 3 D. 40. Hdt. 6, 107 (Hippias); cf. D.L. 1, 96 (Periandru); Arte- 61. D.S. 11, 38, 1. midor, Oneirokr. 1, 51 (Pack) stabileçte echivalenÆa tradiÆionalå 62. L. Gernet, „Mariages de tyrans“, în Gernet, Anthro- mamå – påmînt; pe de altå parte, mama lui Periandru, cea cu pologie, pp. 344-359. care el se împreunå în vis, se numeçte Krateia, ‘Putere’; cf. 63. Hdt. 1, 59; Arist., Ath. 14, 1; Plu., Sol. 30. M. Delcourt, op. cit., p. 195 çi urm. çi L. Gernet, „Mariages de 64. Il. 2, 547-549 (cf. Paus. 9, 16, 5 pentru Teba) tyrans“, în Gernet, Anthropologie, p. 354 n. Tiranul, aça cum 65. Hdt. 5, 72; vezi Ch. Picard, REG 43, 1930, pp. 262-278. sugereazå L. Gernet, este un transgresor al interdicÆiilor çi 66. Hdt. 1, 62. tabuurilor, manifestîndu-çi chiar prin aceasta puterea sa de 67. Hdt. 1, 64; Th. 3, 104, 1; vezi F. Courby, Les temples excepÆie. d’Apollon [Dlos 12], p. 213 çi urm. 41. D.S. fr. 4, p. 246 Hoeffer. 68. Schol. Ar., Pax 10, 7; Suid. s.v. Bakis: epitheton Pei- 42. Ed. Will, op. cit., p. 478 çi urm. sistratou; hen de chresmologos. Vezi M. P. Nilsson, op. cit., 43. D.S. 11, 72, 3; H. Berve, op.cit., 1, p. 143. p. 131. Contra: H. Berve, op. cit., 2, p. 550. [Pl.], Thg. 124 D aso- 44. Sol. fr 23, 19 çi urm. D; cf. Ed. Will, loc. cit. ciazå numele Bakis cu Amphilytos, prezicåtorul lui Pisistrate. 45. Cronica din Lindos 27, FGrH. 532; Polyaen. 5, 1, 3; D.S. 69. Hdt. 8, 20; 77; 96; 9, 43; Bakides ca termen generic la 19, 108, 1-2. H. Berve, op. cit. 1, p. 130; 2, p. 594, crede cå Arist., Pr. 30, 1, 954 a 36. tiranii îçi afirmau astfel drepturile personale asupra cetåÆilor 70. Pentru relaÆia Aletheia divinatorie – Dike, vezi demon- cucerite. straÆia strålucitå a lui M. Detienne, Maîtres, loc. cit.

72 73

75 70

ilr eåi, acez o tp nu aî î istoria în atît nouå etapå o marcheazå cetåÆii, Æiilor cat pecpr sa pta ea eeta, i e unele de çi eventual, lega, putea s-ar preocupare aceastå

Chron. 2, ed. Schoene, pp. 11-56; Syncellos 1, 181, 3); 181, 1, Syncellos 11-56; pp. Schoene, ed. 2, (Eus., uneori, reuçesc – o reorganizare a ansamblului institu- ansamblului a reorganizare o – reuçesc uneori,

Sicyon, mai veche çi fårå legåturå cu lista regilor din Argos din regilor lista cu legåturå fårå çi veche mai Sicyon, întregi serii de proiecte reformatoare, care propun – çi, – propun care reformatoare, proiecte de serii întregi

buie lui Clistene iniÆiativa redactårii unei liste a regilor din regilor a liste unei redactårii iniÆiativa Clistene lui buie

politic, de reconstruire mentalå a acestuia. ApariÆia unei ApariÆia acestuia. a mentalå reconstruire de politic,

thenis Sicyonii institutorum censore institutorum Sicyonii thenis , Bonn, 1884, p. 13) îi atri- îi 13) p. 1884, Bonn, ,

proiectare a universului a de nouå capacitate o definitå,

Commentatio de Pindaro Clis- Pindaro de Commentatio urm. (urmîndu-l pe F. Lübert, Lübert, F. pe (urmîndu-l urm.

la arbitrajele publice – regåsim totuçi, din ce în ce mai ce în ce din totuçi, regåsim – publice arbitrajele la

Atti. Acad. Linc. Acad. Atti. Ser. 6, 2, 138, 1926, p. 550 çi 550 p. 1926, 138, 2, 6, Ser. Gitti, A. 7.

legilor scrise, çi de la aceasta la uzurparea tiranicå sau tiranicå uzurparea la aceasta la de çi scrise, legilor

6. D.L. 1, 94, 1. 94, 1, D.L. 6.

merg de la reapariÆia cultelor extatice la generalizarea la extatice cultelor reapariÆia la de merg Sappho and Alcaeus and Sappho , Oxford, 1955, pp. 135, 149. 135, pp. 1955, Oxford, , Page, D.

ale lumii greceçti, manifeståri aparent fårå legåturå, care legåturå, fårå aparent manifeståri greceçti, lumii ale 5. D.L. 1, 81; cf. Sapph. fr. 71 PLF çi comentariul lui comentariul çi PLF 71 fr. Sapph. cf. 81; 1, D.L. 5.

care cuprind, în etape diferite çi în puncte foarte diferite foarte puncte în çi diferite etape în cuprind, care consacrat stråmoçilor Pisistratizilor. stråmoçilor consacrat

dans la Grèce antique Grèce la dans , Paris, 1969, p. 72, reaminteçte cultul reaminteçte 72, p. 1969, Paris, , În formele foarte diverse pe care le ia acest efort, çi efort, acest ia le care pe diverse foarte formele În

La tyrannie La Politics and , Lund, 1951, p. 63; Claude Mossé, Mossé, Claude 63; p. 1951, Lund, , cu uçurinÆå. cu

Cults, Myths, Oracles Myths, Cults, urm.; D.L. 1, 49; 53. Cf. M. P. Nilsson, Nilsson, P. M. Cf. 53. 49; 1, D.L. urm.;

organizårii politice a cetåÆii çi a puterii pot fi recunoscute fi pot puterii a çi cetåÆii a politice organizårii

Sol. Hipparch. 10, 6 çi 6 10, Plu., B; 228 [Pl.], 65; 5, Hdt. 4.

decisive pentru acest proces ale cårui consecinÆe în planul în consecinÆe cårui ale proces acest pentru decisive

loc. cit. loc. ibidem , p. 131 çi urm. Cf. çi E. Will, Will, E. çi Cf. urm. çi 131 p. ,

ogenå a statutelor civice, sînt tot atîtea fenomene atîtea tot sînt civice, statutelor a ogenå om mai

Paris 1955, pp. 19-29 çi „La loi de Solon sur le Testament“, le sur Solon de loi „La çi 19-29 pp. 1955, Paris

libertate çi sclavie, definirea juridicå mai completå çi completå mai juridicå definirea sclavie, çi libertate

Droit et société dans la Grèce ancienne Grèce la dans société et Droit , idem, în légende“, et

categoriilor çi claselor sociale, o opoziÆie mai marcatå între marcatå mai opoziÆie o sociale, claselor çi categoriilor califica pe Cypselos pentru putere – vezi L. Gernet, „Fostérage Gernet, L. vezi – putere pentru Cypselos pe califica

polis . O delimitare mai clarå, poate çi mai abstractå, a abstractå, mai çi poate clarå, mai delimitare O . în 2, p. 522 çi urm. Realå sau inventatå, aceastå ascendenÆå îl ascendenÆå aceastå inventatå, sau Realå urm. çi 522 p. 2,

focalizårii Tyrannis bei den Griechen den bei Tyrannis , aç spune – raporturilor sociale fundamentale sociale raporturilor – spune aç , , 1, München, 1967, p. 15 çi urm.; çi 15 p. 1967, München, 1, ,

Die novus dornic så-çi legitimeze puterea. DiscuÆia la H. Berve, Berve, H. la DiscuÆia puterea. legitimeze så-çi dornic spre o formå mai definitå, corespunzînd cristalizårii – cristalizårii corespunzînd definitå, mai formå o spre

homo inseratå în istorie, despre o invenÆie a lui Cypselos, un un Cypselos, lui a invenÆie o despre istorie, în inseratå unui grup mai extins de proprietari-cetåÆeni – tinde acum tinde – proprietari-cetåÆeni de extins mai grup unui

92 p. 2-4, rd c et vra epe poveste o despre vorba este cå crede 129-144, pp. 1972, exprimînd în acelaçi timp puterea nobililor çi autoritatea çi nobililor puterea timp acelaçi în exprimînd

Historia 21 (2), 21 Drews, R. legendarå. totul cu fiind ca Labdei

nttÆoae l ctÆi ntr lr otaitre – contradictorie lor natura cetåÆii; ale instituÆionale

chez Hérodote chez , Paris, 1956, p. 237 çi urm., considerå istoria considerå urm., çi 237 p. 1956, Paris, ,

eacbl eevseÆ î reaoae structurilor reelaborarea în efervescenÆå remarcabilå

La littérature oraculaire littérature La p. 16 çi urm., precum çi R. Crahay, Crahay, R. çi precum urm., çi 16 p.

S

FÎRÇITUL epocii arhaice se caracterizeazå printr-o caracterizeazå se arhaice epocii FÎRÇITUL

ipe ou la légende du conquérant du légende la ou ipe , Paris, 1944, Paris, , Delcourt, M. Œd

sap. sept. 21; D.L. 1, 94, 1; Heraclid. Pont. fr. 144 Wehrli; 144 fr. Pont. Heraclid. 1; 94, 1, D.L. 21;

nu i-ar fi displåcut. fi i-ar nu Conv. FGrH 90, F 57, 1-7; cf. Plu., Plu., cf. 1-7; 57, F 90, Dam., Nic. 92; 5, Hdt. 3.

aceastå geometrie heterodoxå poate heterodoxå geometrie aceastå rege nerecunoscut çi råtåcitor. çi nerecunoscut rege

un erou, pentru cå eroul însuçi nu este de multe ori decît nu decît ori multe de este nu însuçi eroul cå pentru erou, un În memoria lui Gr. C. Moisil, cåruia Moisil, C. Gr. lui memoria În

iar, din acest punct de vedere, tiranul poate la fel de bine så fie så bine de fel la poate tiranul vedere, de punct acest din iar,

mentul tiranic nu råspunde la sugestii ale regalitåÆii mitice – mitice regalitåÆii ale sugestii la råspunde nu tiranic

comporta- diul de faÆå så våd, dintr-o altå perspectivå, dacå dacå perspectivå, altå dintr-o våd, så faÆå de diul

comparaÆie al eroului mitic çi al eroului tragic. Încerc în stu- în Încerc tragic. eroului al çi mitic eroului al comparaÆie

tyrannos termenul de termenul din fac care complexe raporturile rabil

Mythe et tragédie et Mythe , pp. 101-131, pune în evidenÆå în mod admi- mod în evidenÆå în pune 101-131, pp. ,

ipe-Roi“, în Vernant/Vidal-Naquet, în ipe-Roi“, énigmatique structure ’Œd d’

Studiul lui J.-P. Vernant, „Ambiguité et renversement. Sur la Sur renversement. et „Ambiguité Vernant, J.-P. lui Studiul

des origines aux guerres mdiques guerres aux origines des , Paris 1955, p. 378 çi urm.). çi 378 p. 1955, Paris ,

epocii arhaice greceçti arhaice epocii

Recherches sur l’histoire et la civilisation de Corinthe, de civilisation la et l’histoire sur Recherches rinthiaka . .

Politicå çi geometrie la sfîrçitul la geometrie çi Politicå

Ko- e.g. , Ed. Will, Will, Ed. , (cf., niveluri atîtea la produse ulterioare ZOE PETRE ZOE

ZOE PETRE CETATEA GREACÅ – ÎNTRE REAL ÇI IMAGINAR

71. J.-P. Vernant, op. cit., pp. 43-47 çi passim. pretenÆii genealogice ale tiranului: cel de-al 11-lea rege din 72. J.-P. Vernant, „Ambiguité et renversement. Sur la lista lui Eusebiu, contemporan cu primul rege din Argos, se structure énigmatique d’ Œdipe-Roi“, în Vernant/Vidal-Naquet, numeçte Orthopolis. Mythe et tragédie, pp. 122-131. 8. Nic. Dam., FGrH 90, F 52; cf. U. von Wilamowitz-Moellen- 73. Tiranii sînt în mod tradiÆional maeçtri ai vicleçugu- dorf, Kleine Schriften, 5, 1, 1937, p. 428 çi urm. rilor; vezi, e.g., [Arist.], Oec. 2, 2, 1346 a 31 çi urm. (Cypselos); 9. Ion Chius, FGrH. 392, F 1; Arist., Pol. 1305 b 18. Ephor., FGrH 70, F 178 (Periandru); Hdt. 5, 94 çi urm.; Str. 13, 10. D.L. 1, 53. 599 çi urm.; Plu., de Her. malign. 15; D.L. 1, 74; Suid. s.v. 11. Arist., Pol. 1314 a 10. Pittakos; cf. Alc. fr. 69 (D 11) PLF çi D. Page, op. cit., p. 152 çi 12. Hdt. 5, 92; Nic. Dam., FGrH 90, F 58, 1; Hdt. 3, 52. urm.; Ed. Will, Korinthiaka. Recherches sur l’histoire et la 13. Nic. Dam., FGrH 90, F 61, 1. civilisation de Corinthe, des origines aux guerres médiques, 14. Heraclid Pont. fr. 6 FHG 2, p. 213; Paus. 6, 22, 2 çi urm.; Paris, 1955, p. 381 çi urm. (Pittakos); Hdt. 1, 60; Arist., Ath. cf. 5, 16, 3; vezi Ernest Meyer, RE s.v. Pisa, col. 1750 çi urm. 14, 4; Plu., de Her. malign. 16; cf. Hermog., Inv. 1, 3, Rabe çi 15. Hdt. 7, 163 çi urm. schol.; Polyaen. 1, 21, 2 (Pisistrate); D.S. 11, 21, 3 (Gelon). De 16. Vezi supra, n. 9. altfel, çi metis este o componentå a noÆiunii mitice de suve- 17. Hdt. 3, 59; cf. K. J. Beloch, Griechische Geschichte2, ranitate; cf. G. Dumzil, Mitra-Varuna2, Paris, 1952, p. 85, çi Leipzig-Berlin, 1924, 1, 1, p. 359, n. 3. mai ales H. Jeanmaire, RA 1956, p. 19 çi urm. Vulpea – simbol 18. Anth. lyr. gr. 2, 6, nr. 30 D apud Plu., Conv. sept. Sap. al tiranului – este definitå de cåtre M. Detienne çi J.-P. Vernant, 14, unde este reprodus un cîntec popular; autorii tîrzii îl nu- REG 82, 1969, p. 391 çi urm. mesc pe tatål lui Pittakos „rege al mitilenienilor“ – cf. Schol. Dion. 74. D.L. 1, 60. Thrax 368, 13; Gramm. Graeci 3; Anecdota Graeca 4, 326, 30. 75. Arist., Pol. 1314 a 39 çi urm. 19. Pi., O. 1, 36; P. 3, 124. 20. Hdt. 7, 161; D.S. 11, 23, 3 çi passim. 21. Suid., s.v. basileus. 22. H. Berve, op. cit., 2, p. 594. 23. Prima relatare la Herodot, 1, 60. Vezi L. Gernet, „Mariages de tyrans“, în Gernet, Anthropologie, pp. 344-359. 24. Hippias Erythr., FGrH 421, F 1. Cf. A. Brelich, Guerre, agoni e culti nella Grecia arcaica, Bonn, 1961, p. 42 çi urm., care crede cå este vorba despre un mit istoricizat. 25. Hdt 3, 41 çi urm.; vezi L. Gernet, „La notion mythique de la valeur en Grèce“, în Gernet, Anthropologie, pp. 92-137. 26. Simon. fr. 3, 69 D. 27. Archil. fr 15 Lassère-Bonnard. Cf. Th. 1, 13, 1. 28. Exemplele abundå; citåm, e.g., pentru Cypselos çi co- losul din aur de la Olympia, [Arist.], Oec. 2, 2, 1346 a 31 çi urm.; Str. 8, 358; 378; Plu., Pyth. or. 13; Paus. 5, 2, 3; pentru ofrandele lui cåtre Delfi, Hdt 1, 14; Plu., loc. cit.; pentru Periandru: Ephor., FGrH 70, F 178; Did., apud Suid, s.v. Kypselidon anathemata; Paus. 5, 17, 5-19; pentru Clistene din Sicyon, Paus. 2, 9, 6; cåsåtoria lui Agariste, Hdt. 6, 126-130 çi relatårile romanÆate de la Timae., FGrH 566, F 9; D.S. 8, 19; Ath. 6, 273 b-c çi 14, 628 c-d; pentru Pisistrate, Hdt. 1, 64; Arist. Ath. 15, 2; pentru Policrate, Hdt. 3, 123 çi urm.;

71

81 96

polis buzioni di terre nell’antica Grecia nell’antica terre di buzioni : ade- : de ideii jurul în centrate mentale categoriilor , Torino, 1966. Torino, ,

Distri- SEG 9, 3, r. 279; cf. Th. 1, 27, 1; vezi D. Asheri, Asheri, D. vezi 1; 27, 1, Th. cf. 279; r. 3, 9, 8. zentårile din sfera aparenÆei çi artificiului påtrund în sfera în påtrund artificiului çi aparenÆei sfera din zentårile

Terre , p. 49 çi urm. çi 49 p. , (ed.), Finley în tino“, arhaicå, un moment esenÆial este acela în care repre- care în acela este esenÆial moment un arhaicå,

7. D. Adameçteanu, „Le suddivisioni di terre nel Metapon- nel terre di suddivisioni „Le Adameçteanu, D. 7. et ît- cmoet cr rsrcuez gîndirea restructureazå care componentå într-o ceçti

nagement de l’espace de nagement on-Paris, 1975. on-Paris, Besan , Ø

tenÆei urbane dintr-un fenomen marginal al reflecÆiei gre- reflecÆiei al marginal fenomen dintr-un urbane tenÆei

Olbia pontique et son territoire. L’amé- territoire. son et pontique Olbia urm.; A. Wasowicz, Wasowicz, A. urm.;

faptelor: în acest proces care transformå experienÆele exis- experienÆele transformå care proces acest în faptelor:

Kokalos 18-19, 1972-1973, p. 348 çi 348 p. 1972-1973, 18-19, Sicile“, de grecques

dacå pot spune aça, pentru o soluÆie atît de linearå a linearå de atît soluÆie o pentru aça, spune pot dacå

94 ie, Polms ’raim dn ls cités les dans d’urbanisme „Problèmes idem, 1964;

Existå, pe de altå parte, un aspect çi mai neliniçtitor, mai çi aspect un parte, altå de pe Existå,

L’urbanisme dans la Grèce ancienne Grèce la dans L’urbanisme

, Paris, , 6. Vezi R. Martin, Martin, R. Vezi 6.

2

timesis ) a lui Solon lui a ) ( cenzitare reformei epoca . .

Guerre , pp. 119-142. pp. , (ed.), Vernant 48

jeazå din vechile cadre sînt evidente cel mai tîrziu în tîrziu mai cel evidente sînt cadre vechile din jeazå 103; idem, „La phalange: problèmes et controverses“, în controverses“, et problèmes phalange: „La idem, 103;

vire la o mentalitate nouå çi la o reflecÆie care se dega- se care reflecÆie o la çi nouå mentalitate o la vire Maîtres cit. op. cit. op. p 81- pp. , Detienne, , Detienne, M. çi

mijlocul secolului al VI-lea, în timp ce mårturiile cu pri- cu mårturiile ce timp în VI-lea, al secolului mijlocul Anthropologie , p. , J.-P. Vernant, J.-P. , p. , idem, în l’Illiade“, de chant

n etçgr ç cmr s pt osaa or cåtre doar constata pot se comerÆ çi meçteçuguri în 5. Vezi L. Gernet, „Jeux et droit. Remarques sur le XXIIIe le sur Remarques droit. et „Jeux Gernet, L. Vezi 5.

ibidem . Iidem, 4. mele care apar: la Atena, de pildå, progrese importante progrese pildå, de Atena, la apar: care mele

Clisthène , pp. 24-32. pp. , Levêque/Vidal-Naquet, 2; 142, 3, Hdt. 3. cårui transformåri economice nu sînt întotdeauna pri- întotdeauna sînt nu economice transformåri cårui

Clisthène

, pp. 63-68. pp. , Naquet, restructurårilor la toate nivelurile, într-un ansamblu ale ansamblu într-un nivelurile, toate la restructurårilor

des Battiades des , Paris, 1953, p. 104 çi urm.; Levêque/Vidal- urm.; çi 104 p. 1953, Paris, ,

ceea ce då specificitate acestei epoci este este epoci acestei specificitate då ce ceea

sincronismul

Cyrène sous la monarchie la sous Cyrène 2. Hdt. 4, 159-161; cf. F. Chamoux, Chamoux, F. cf. 159-161; 4, Hdt. 2.

politicå, çi de aici cåtre o inovare a gîndirii. Dimpotrivå, gîndirii. a inovare o cåtre aici de çi politicå,

1965, 3, p. 425 çi urm. çi 425 p. 3, 1965,

tarea economicå a categoriilor urbane la emanciparea lor emanciparea la urbane categoriilor a economicå tarea

Annales (ESC) Annales que: Géométrie, politique, société“, société“, politique, Géométrie, que: archa ï

ordoneze în timp o serie cauzalå, mergînd de la dezvol- la de mergînd cauzalå, serie o timp în ordoneze

Clisthène ; M. Detienne, „En Grèce „En Detienne, M. ; Levêque/Vidal-Naquet,

de fenomene care så care fenomene de o despre vorba este succesiune Mythe et pensée et Mythe , pp. 159-181; pp. , Vernant, în ancienne“, Grèce

voltårii reflecÆiei greceçti la sfîrçitul epocii arhaice, nu arhaice, epocii sfîrçitul la greceçti reflecÆiei voltårii pp. 145-158; idem, „Espace et organisation politique en politique organisation et „Espace idem, 145-158; pp.

så aråt cu privire la un aspect bine determinat al dez- al determinat bine aspect un la privire cu aråt så Mythe et pensée et Mythe , Vernant, in grecque“, cosmologie première

1962; idem, „Géométrie et astronomie sphérique dans la dans sphérique astronomie et „Géométrie idem, 1962; timp moneda çi filozofia. Pentru cå, aça cum am încercat am cum aça cå, Pentru filozofia. çi moneda timp

Les origines de la pensée grecque pensée la de origines Les , Paris, , Vernant, J.-P. 1. aceasta nu explicå de ce grecii au inventat în acelaçi în inventat au grecii ce de explicå nu aceasta

oepne oee c dmtraiae valorii a dematerializare ca monedei corespunde ;

Note 47

desubstanÆiere a materiei a desubstanÆiere ca filozofia cå scria Thomson

urbane. George urbane. activitåÆilor dezvoltårii a aça, spunem

physikes egeneto theorias egeneto physikes . fie privitå ca o consecinÆå cantitativå çi mecanicå, ca så ca mecanicå, çi cantitativå consecinÆå o ca privitå fie

24

meta ta politika tes politika ta meta tate avea scriind cå în viaÆa lui Thales Thales lui viaÆa în cå scriind avea tate creaÆia umanå creaÆia , çi difuziunea sa, care nu ar putea så putea ar nu care sa, difuziunea çi ,

46

çtiinÆifice. Poate cå Diogene LaerÆiu nici nu çtia cîtå drep- cîtå çtia nu nici LaerÆiu Diogene cå Poate çtiinÆifice. gîndire, aça cum este acela care valorizeazå artificiul çi artificiul valorizeazå care acela este cum aça gîndire,

necesarå çi mediul particular de cristalizare a unei gîndiri unei a cristalizare de particular mediul çi necesarå Trebuie totuçi så distingem între originea unui tip de tip unui originea între distingem så totuçi Trebuie

u rcia i u mgnrl å, åîe condiÆia råmîne såu, imaginarul cu çi practica cu çi artificiul sînt o „stare secundå“ a lumii naturale. lumii a secundå“ „stare o sînt artificiul çi

cetåÆii, cu instituÆiile çi cu raporturile pe care le instituie, le care pe raporturile cu çi instituÆiile cu cetåÆii, o „stare secundå“ a economiei, tot aça cum reprezentarea cum aça tot economiei, a secundå“ „stare o

acestui studiu, mi se pare totuçi evident cå experienÆa cå evident totuçi pare se mi studiu, acestui originilor, chrematistica este definitå de Aristotel ca fiind ca Aristotel de definitå este chrematistica originilor,

autarkeia asupra unei probleme care depåçeçte cu mult cadrul mult cu depåçeçte care probleme unei asupra auaå a naturalå cu raport în derivatå çi Tîrzie

zarea raporturilor çi statutelor sociale; fårå a zåbovi aici zåbovi a fårå sociale; statutelor çi raporturilor abstractizare çi de proiectare, çi valorizarea artificiului. valorizarea çi proiectare, de çi abstractizare

focali- comun, pe care am propus deja så-l regåsim în în regåsim så-l deja propus am care pe comun, gresul economiei urbane, cel al instrumentelor mentale de mentale instrumentelor al cel urbane, economiei gresul

afinitate de origine, cît çi o relaÆie constantå între pro- între constantå relaÆie o çi cît origine, de afinitate demersul gîndirii çtiinÆifice indicå existenÆa unui model unui existenÆa indicå çtiinÆifice gîndirii demersul

ZOE PETRE ZOE CETATEA GREACÅ – ÎNTRE REAL ÇI IMAGINAR ÇI REAL ÎNTRE – GREACÅ CETATEA

CETATEA GREACÅ – ÎNTRE REAL ÇI IMAGINAR Vremea reprezentårii. care se supune astfel aceloraçi judecåÆi ca çi celelalte Artificiu çi imagine în gîndirea domenii ale lui to dokein. Am propus, în altå parte, så regåsim în comporta- greacå din secolul al VI-lea î.e.n. mentul tiranic un model legendar – cel al „bunului rege“, dispensator de bogåÆie, deÆinåtor al unei cunoaçteri dincolo de omenesc38. Dar tiranul nu este un rege – çi çtie prea bine acest lucru. El imitå prin artificiu un tip tradiÆional de comportament de care, tocmai prin aceasta, se detaçeazå. Tiranul îçi dobîndeçte puterea prin arti- ficiu – aç spune chiar prin spectacol, gîndindu-må la Pisistrate, la falsele atentate care îl ameninÆå ori la U NA dintre tråsåturile cele mai tipice ale revolu- imitaÆia sa de triumf çi hierogamie39. FaÆå de eroul Æiei intelectuale care marcheazå sfîrçitul epocii arhaice transgresor care îl inspirå, el nu este decît o imagine a în istoria civilizaÆiei greceçti este noua valorizare a capa- cårei aparenÆå e construitå în trompe-l’oeil, iar puterea citåÆilor creatoare ale omului: în toate domeniile, de la sa, alcåtuitå – cum o va recunoaçte foarte bine Tucidide – proiectul raÆional la realizarea lui, acesta este descoperit din bogåÆie monetarå, din mercenari plåtiÆi, precum çi ca agent al devenirii. Aceste inovaÆii sînt tot atît de carac- din coråbii (deci din artefacte ale unui råzboi tehnic çi teristice pentru gîndirea elenå ca çi limitele lor – pentru viclean)40, este în întregime de partea artificiului. Suve- cå ele nu se exercitå decît în interiorul unei arii strict ranitatea sa temporarå este o imitaÆie de autoritate, o marcate de o neîncredere destul de constantå în deve- faÆadå çi un decor, admiratå pentru ingeniozitate, dar nire, resimÆitå ca o infirmitate a acÆiunii, çi de dependenÆa 41 agentului faÆå de actele sale1. Dar, în hotarele înguste dispreÆuitå pentru lipsa sa de autenticitate . Îndåråtul ale previzibilului, sfîrçitul arhaismului realizeazå o primå acestei faÆade de regalitate care este tirania se ghicesc evaluare a creativitåÆii çi o nouå încredere în om2. iÆele çiretlicului, dolos: vulpea poikilos çi kerdalos a lui Aceastå mentalitate e atestatå de sensibilitatea aparte Platon nu este doar eroul – învins, de altfel – din fabula 42 a secolului al VI-lea faÆå de invenÆia tehnicå: cataloagele lui Archiloc, ci çi ipostaza animalå a tiranului . de protoi heuretai, care sporesc în numår çi dimensiuni3, Aceastå non-instituÆie care este tirania nu inoveazå comemoreazå reuçitele – nu are importanÆå dacå reale nimic în domeniul instituÆional. Ea suscitå totuçi, tocmai sau false – celor care au construit prima trierå sau au ca operå de artificiu, o punere în discuÆie a naturii însåçi descoperit procedeul de turnare a obiectelor de bronz a puterii politice, care este esenÆialå pentru evoluÆia goale pe dinåuntru; acestea sînt liste de eroi ai unei acestui domeniu în reflecÆia greacå. O percepÆie mai clarå aventuri cu totul diferite decît cea a råzboinicilor din a noÆiunilor de autoritate çi a esenÆei lor, confruntarea epopee, çi ai unei istorii care, fårå så fi fost vreodatå spectaculoaså dintre individ çi cetate, dintre inovaÆii çi scriså pînå la capåt, reÆine, alåturi de klea andron, comportamente tradiÆionale; o exigenÆå normativå în triumful inteligenÆei practice (metis) çi al artificiului care acelaçi timp afirmatå de politica tiranilor çi negatå prin dominå materia. însåçi existenÆa lor; o ingeniozitate aparte în cucerirea ApariÆia primelor semnåturi de artiçti este çi ea çi exercitarea unei puteri excesive çi, uneori, violente – caracteristicå, în multe privinÆe, pentru cå atestå o iatå tot atîtea elemente care dezvåluie resorturile secrete reevaluare atît a operei – dominatå de calitatea sa de ale autoritåÆii, natura convenÆionalå a instituÆiilor çi

84 93

95 82

anti-naturå Scripta sugereazå atît o atît sugereazå ca monedei a çi comerciale 1935, p. 35; W. Jaeger, „The Praise of Law“, în în Law“, of Praise „The Jaeger, W. 35; p. 1935,

Problemi del pensiero antico pensiero del Problemi , Bologna, , Mondolfo, R. vezi plouton . Aceastå reflecÆie a Stagiritului asupra valorii asupra Stagiritului a reflecÆie Aceastå .

45

Vorsokr 12 B 1; B 5; cf. A 9; A 10; A 11; A 10; A 9; A cf. 5; B 1; B 12 . = Anaximand., 21.

atopon este, la limitå, o formå absurdå de bogåÆie, bogåÆie, de absurdå formå o limitå, la este,

7

Vorsokr 11 A 17. A 11 . = 14 198, Derkyllides 20.

d’outhen , pe de-a-ntregul convenÆional çi deloc natural, deloc çi convenÆional de-a-ntregul pe ,

7

care împrumut çi expresia „cuvînt laicizat“. „cuvînt expresia çi împrumut care

oo pnaai physei pantapasi nomos venÆie purå care e moneda – – moneda e care purå venÆie

Maîtres , pp. 105-143, de la de 105-143, pp. , Detienne, ales mai vezi general

natural, çi bogåÆia exprimatå prin monedå. Aceastå con- Aceastå monedå. prin exprimatå bogåÆia çi natural,

dezvoltarea democraÆiei. Pentru o analizå a fenomenului a analizå o Pentru democraÆiei. dezvoltarea

para physin para , ne- , schimbul este artificiale valori acestei

çtiinÆifice çi procesul de laicizare al gîndirii provocat de provocat gîndirii al laicizare de procesul çi çtiinÆifice

techne “ Epei piieit a privilegiatå Expresia )“. ( meçteçug anume un

ulnaå eai gnrl dnr aaii ue gîndiri unei apariÆia dintre generalå relaÆia subliniazå

empeiria

) çi într- çi ) ( experienÆå anume într-o originea are îçi

op. cit. op. cit. op. , p. 60, unde se unde 60, p. , Iuskevi, A.P. çi cf. 11; p. ,

ou physei ou , „ci mai degrabå mai „ci , naturalå, ea nici este nu care discursul politic vezi excelenta paginå a lui N. Bourbaki, N. lui a paginå excelenta vezi politic discursul

metabletike , ce se regåseçte çi la originea chrematisticii, originea la çi regåseçte se ce , 9 epe eai dnr dmntai mtmtc çi matematicå demonstraÆia dintre relaÆia Despre 19.

oikeia caat, e d schimb, de cea cealaltå, , naturalå, çi familiarå autonome.

oicuu cet riiil Vlae eult – una – dedublatå Valoare artificial? creat obiectului a eeae etu rsaiae ue gnii matematice gîndiri unei cristalizarea pentru necesare

istoric al condiÆiilor generale condiÆiilor al domeniul la problema reduce tîrziu, de celebrul pasaj din Aristotel despre dubla naturå dubla despre Aristotel din pasaj celebrul de tîrziu,

matematiki , 1, Moscova, 1927, p. 196 çi urm.). Aceasta urm.). çi 196 p. 1927, Moscova, 1, , csu smoim eiea a ceÆio arhaismului creaÆiilor al deliberat simbolism acestui

Istoriia cit. op. , p. 22 çi urm.; A.P. Iuskevi (ed.), (ed.), Iuskevi A.P. urm.; çi 22 p. , Kline, M. Pe de altå parte, cum så nu apropiem dedublarea apropiem nu så cum parte, altå de Pe

e.g.

influenÆa explicitå a matematicilor greceçti (vezi (vezi greceçti matematicilor a explicitå influenÆa valorilor creatoare ale fiinÆei umane. fiinÆei ale creatoare valorilor

ni itm e erm ceet – u neu sub început au – coerente teoreme de sistem unui

artizanalå este o componentå esenÆialå în perceperea în esenÆialå componentå o este artizanalå

18. Toate geometriile teoretice – în sensul de demonstraÆie a demonstraÆie de sensul în – teoretice geometriile Toate 18.

çi mijloacele pe care ea le întrebuinÆeazå – experienÆa – întrebuinÆeazå le ea care pe mijloacele çi

d’histoire des mathématiques des d’histoire , Paris, 1960, p. 10. p. 1960, Paris, ,

timpului, ale cauzalitåÆii, relaÆii între finalitatea acÆiunii finalitatea între relaÆii cauzalitåÆii, ale timpului,

Eléments Times

, New York, 1972, p. 28; N. Bourbaki, Bourbaki, N. 28; p. 1972, York, New ,

ce trebuie înhåÆat çi folosit cu abilitate: categorii ale categorii abilitate: cu folosit çi înhåÆat trebuie ce

Mathematical Thought from Ancient to Modern to Ancient from Thought Mathematical

17. Cf. M. Kline, Kline, M. Cf. 17.

kairos , momentul favorabil momentul , prin trecînd finitå, opera

Vorsokr ibidem . = 10 157, , Idem, 16. 11 A 20. A 11

7

unei serii cauzale care pleacå de la proiect çi ajunge la ajunge çi proiect la de pleacå care cauzale serii unei

Vorsokr ibidem 11 A 20. A 11 . = 1 299, , Idem, 15.

7

real, resimÆit ca succesiune ireversibilå çi ordonatå a ordonatå çi ireversibilå succesiune ca resimÆit real, Vorsokr Euc. in 11 A 20. A 11 . = 20 250, Procl., 14.

7

meçteçugar permite çi un control aparte asupra timpului asupra aparte control un çi permite meçteçugar Clisthène , p. 130, nota 8. nota 130, p. , dal-Naquet,

prevåzåtor. Însuçi tipul de activitate practicat de cåtre de practicat activitate de tipul Însuçi prevåzåtor. Av. 0110 c cmnail i Levêque/Vi- din comentariul cu 1001-1009 Ar., 13.

Clisthène metis . Levêque/Vidal-Naquet, cf. 170; 1, Hdt. 12. , abilitatea ingenioaså a meçterului a ingenioaså abilitatea , domneçte unde

CR 1950, p. 8 çi urm. çi 8 p. 1950, Sophists“, Greek Ele capåtå înså importanÆå în lumea meçteçugarilor, lumea în importanÆå înså capåtå Ele

Paris, 1962, p. 68 çi urm.; cf. çi G.B. Kerferd, „The First „The Kerferd, G.B. çi cf. urm.; çi 68 p. 1962, Paris, pentru Hesiod, munca este o ascezå ordonatå de ritual. de ordonatå ascezå o este munca Hesiod, pentru

Les origines de la pensée grecque pensée la de origines Les , Vernant, J.-P. urm.; çi mental al cultivatorilor, pentru care, aça cum se întîmplå se cum aça care, pentru cultivatorilor, al mental

Festschrift... Ida Kapp Ida Festschrift... , München, 1954, p. 111 p. 1954, München, , în Weisen“,

naturå. InovaÆia çi artificiul nu-çi au locul în universul în locul au nu-çi artificiul çi InovaÆia naturå.

11. Vezi B. Snell, „Zur Geschichte vom Gastmahl der Sieben der Gastmahl vom Geschichte „Zur Snell, B. Vezi 11.

ei chiar, se bucurå de o relativå independenÆå faÆå de faÆå independenÆå relativå o de bucurå se chiar, ei

archaique [L’Univers des Formes], Paris, 1969. Paris, Formes], des [L’Univers

iecÆie çi model? ProducÆia meçteçugåreascå, prin esenÆa prin meçteçugåreascå, ProducÆia model? çi iecÆie

a Grèce La 10. Cf. J. Charboneaux, R. Martin, F. Villard, Villard, F. Martin, R. Charboneaux, J. Cf. 10.

savoir-faire tehnic, pro- tehnic, artificialå, creaÆie – joc în pune

volum, pp. 52-61, „Structuri ale realului...“ ale „Structuri 52-61, pp. volum,

valorizarea capacitåÆilor pe care o asemenea economie le economie asemenea o care pe capacitåÆilor valorizarea

sulla M. Grecia M. sulla , Napoli, 1968, pp. 67-158. Vezi, în acest în Vezi, 67-158. pp. 1968, Napoli, ,

dezvoltarea economiei urbane atunci cînd constatåm cînd atunci urbane economiei dezvoltarea Atti del VII Conv. di Studi di Conv. VII del Atti „La città e il suo territorio“, în în territorio“, suo il e città „La

punct de vedere. Într-adevår, cum så nu ne gîndim la gîndim ne nu så cum Într-adevår, vedere. de punct op. cit. op. , p. 41, nota 3; cf. p. 26, nota 5; E. Lepore, E. 5; nota 26, p. cf. 3; nota 41, p. , Asheri,

amintit, poate så parå un argument care întåreçte acest întåreçte care argument un parå så poate amintit, Terre p. 54; ei i D. çi vezi 15-47; pp. , (ed.), Finley în coloniale“,

reprezentårii, imaginii çi artificiului, pe care tocmai l-am tocmai care pe artificiului, çi imaginii reprezentårii, 9. Cf. E. Lepore, „Problemi dell’organizzazione delle chora delle dell’organizzazione „Problemi Lepore, E. Cf. 9.

ZOE PETRE ZOE CETATEA GREACÅ – ÎNTRE REAL ÇI IMAGINAR ÇI REAL ÎNTRE – GREACÅ CETATEA

ZOE PETRE CETATEA GREACÅ – ÎNTRE REAL ÇI IMAGINAR dependenÆa lor faÆå de acÆiunea umanå. Artificiu tranzi- Minora, 1, Roma, 1960; G. Vlastos, „Equality and Justice toriu, tirania desacralizeazå categoriile mentale ale politi- in Early Greek Cosmologies“, CPh. 42, 1957, pp. 156-178; cului çi afirmå existenÆa unor meçteçugari ai domeniului cf. H. Kahn, Anaximander and the Origin of Greek Cos- public. Dincolo de megalomania43 çi de stilul eroic al mology, New York, 1960; P. Seligman, The Apeiron of Ana- comportamentelor tiranice, observåm o a puterii ximander, Londra, 1960; J.-P. Vernant, op. cit., pp. 120- techne 130; idem, „Géométrie et astronomie sphérique dans la care nu mai depinde de un ansamblu de virtuÆi çi de première cosmologie grecque“, în Vernant, Mythe et pensée, tradiÆii moçtenite, ci – ca orice meçteçug – de mijloacele pp. 145-158; cf. çi P.M. Schuhl, Essai sur la formation de folosite çi de priceperea celui care o exercitå. la pensée grecque2, Paris, p. 191 çi urm. Se çtie foarte bine cå tirania nu este o raÆiune sufi- 22. Vezi Cl. Préaux, „Du linéaire B créto-mycénien aux ostraka cientå pentru apariÆia democraÆiei44 – deçi ea pare încå d’Egypte“, CE 34, 1959, p. 79 çi urm.; J.-P. Vernant, Les så fi fost o cauzå necesarå a acesteia; dar nu putem nega origines de la pensée grecque, Paris, 1962, loc. cit. faptul cå existenÆa çi chiar sfîrçitul regimurilor tiranice 23. Pentru relaÆia dintre elementele orientale ale matematicilor au suscitat peste tot clarificarea mecanismelor institu- çi çtiinÆa greacå, un punct de vedere foarte nuanÆat este Æionale ale cetåÆii çi instaurarea de sisteme coerente, exprimat de cåtre N. Bourbaki, op. cit., pp. 9-11; mai trançantå în favoarea Greciei este poziÆia lui Morris Kline, construite de norme care reglementeazå viaÆa politicå. loc. cit., ca çi cea a tratatului sovietic citat supra, nota 19. Din acest punct de vedere, pe care l-am putea numi for- 24. D.L. 1, 23 = Vorsokr.7 11 A 1: dupå cele politice (Thales) a mal, isonomia clistenianå este comparabilå cu eunomia formulat teoriile asupra naturii. corintianå cåreia i se opune prin finalitatea sa politicå; pentru cå, independent de scopurile lor, care sînt diver- gente, aceste douå constituÆii post-tiranice folosesc acelaçi tip de reflecÆie politicå, care valorizeazå modelul çi ima- ginea, abstracÆiunea çi gîndirea cantitativå. Artificiul politizat çi reprezentarea schiÆeazå astfel, în sfera poli- ticului, începuturile unei vîrste caracterizate prin nomos, concept çi teorie. Printre soluÆiile cel mai des propuse pentru o istori- cizare a „miracolului grec“ se numårå aceea care acordå o valoare cauzalå contemporaneitåÆii între dezvoltarea componentei artizanale çi comerciale a cetåÆilor greceçti, în secolul al VI-lea, çi revoluÆiile intelectuale care dominå sfîrçitul epocii arhaice. De la inovaÆii socio-economice la inovaÆii ale gîndirii, drumul mai pare, uneori, gata trasat, çi imaginea unei Grecii „renascentiste“, al cårei demos urban, din ce în ce mai bogat, îçi exprimå maturitatea sa politicå în viaÆa cetåÆilor çi disponibilitåÆile sale creatoare întemeind çtiinÆele çi filozofia, poate încå så parå unora destul de coerentå. La o primå examinare, isomorfismul dintre diferitele domenii ale reflecÆiei secolului al VI-lea în jurul temelor

94

85 92

Kouros -ul de la Dipylon la sculp- la Dipylon la de -ul la de – çcoli acestei ale o secularizare a suveranitåÆii prin imitare deliberatå, imitare prin suveranitåÆii a secularizare o

linearitatea proprie arhaismului înfloritor, operele majore operele înfloritor, arhaismului proprie linearitatea într-adevår, o tehnicå a puterii recunoscutå ca atare çi atare ca recunoscutå puterii a tehnicå o într-adevår,

spaÆiale a sculpturii ca reprezentare ca sculpturii a spaÆiale . Smulgîndu-se din Smulgîndu-se .

eaiåi atfcae ae se iai presupune, tirania este care artificiale regalitåÆii a 7

sale – este, în ultimå instanÆå, cucerirea autonomiei cucerirea instanÆå, ultimå în este, – sale Cleomene çi Epicles de la Siracuza. Aceastå imagine Aceastå Siracuza. la de Epicles çi Cleomene

tistice – unicå atît prin intensitatea, cît çi prin rezultatele prin çi cît intensitatea, prin atît unicå – tistice kala erga kala ale lui ale la parte, altå de pe gîndi, putem ne

Pentru cå problema esenÆialå a acestei efervescenÆe ar- efervescenÆe acestei a esenÆialå problema cå Pentru hypokrites , actorul, , unui tehnica la çi teatrului lumea

tårilor formale în sculptura aticå a secolului al VI-lea. al secolului a aticå sculptura în formale tårilor hypokrinein krinoumenon kalos krinoumenon trimite direct la direct trimite dacå ;

37

aceleaçi elemente distinctive se regåsesc la originea cåu- originea la regåsesc se distinctive elemente aceleaçi ten basileian hypo- basileian ten trebuie så joace bine rolul unui rege, rege, unui rolul bine joace så trebuie

epoiese pr – opera ) ( creat a care çi iscusinÆå, excepÆionalå cå tiranul care vrea într-adevår så-çi consolideze puterea consolideze så-çi într-adevår vrea care tiranul cå

kala erga kala

, valorizarea maestrului înzestrat cu o cu înzestrat maestrului valorizarea , sale ale demn de aceastå epocå a reprezentårii. Aristotel va scrie va Aristotel reprezentårii. a epocå aceastå de demn

vîrçirea rezultatelor a cåror realizare ea o permite çi, prin çi, permite o ea realizare cåror a rezultatelor vîrçirea

care imita cu iscusinÆå suveranitatea, este cu adevårat cu este suveranitatea, iscusinÆå cu imita care

techne valorizatå prin deså- prin valorizatå artificialå; imagine de tatea

regalitatea çi uimind mulÆimile cu acea faÆadå fastuoaså faÆadå acea cu mulÆimile uimind çi regalitatea

simbolic univoc çi capåtå din ce în ce mai låmurit cali- låmurit mai ce în ce din capåtå çi univoc simbolic

Atenei . Dar „spectacolul politic“ oferit de tiran, mimînd tiran, de oferit politic“ „spectacolul Dar .

36

Polisemie a operei de artå, care nu mai este un obiect un este mai nu care artå, de operei a Polisemie

tate, cå el a fost „primul personaj histrionic“ din istoria din histrionic“ personaj „primul fost a el cå tate,

arhitecÆi.

propriul såu personaj – çi s-a putut scrie, pe bunå drep- bunå pe scrie, putut s-a çi – personaj såu propriul

kala erga kala a coloanelor, coloanelor, a , legitimeazå semnåtura celor doi celor semnåtura legitimeazå ,

6

poeticå a actelor sale politice, mimînd, la un alt nivel, alt un la mimînd, politice, sale actelor a poeticå

numim artist. Victoria asupra materiei çi izbînda tehnicå izbînda çi materiei asupra Victoria artist. numim

reformator çi poet totodatå, oferea în elegii o imagine o elegii în oferea totodatå, poet çi reformator

în aceastå valorizare a meçterului superior pe care noi îl noi care pe superior meçterului a valorizare aceastå în

stråin de acest elan „mimetic“ al secolului. Deja Solon, Deja secolului. al „mimetic“ elan acest de stråin

exprimå într-adevår rolul decisiv al reuçitei ingenioase reuçitei al decisiv rolul într-adevår exprimå

Într-adevår, domeniul politicului este departe de a fi a de departe este politicului domeniul Într-adevår,

iar Epicles a înålÆat coloanele, lucrare prea frumoaså) – frumoaså) prea lucrare coloanele, înålÆat a Epicles iar

valorizare a capacitåÆilor proiective çi a artificiului a çi proiective capacitåÆilor a valorizare .

Ferga 35 (Kleomenes a construit templul pentru Apollon, pentru templul construit a (Kleomenes

5

cetåÆi noi, regåsim aceeaçi conçtiinÆå a imaginii, aceeaçi imaginii, a conçtiinÆå aceeaçi regåsim noi, cetåÆi

y/eakala tyl/Feia s Kepikles Knidieida ho topeloni epoiese > < |

mitul, sau la reformatorii care propun proiectele unei proiectele propun care reformatorii la sau mitul,

es en Kleom ] [ – Siracuza la de Apollon lui templului baza

mimeazå ritualul mimeazå , la tragedie, care pune în scenå în pune care tragedie, la , Gernet,

artå, ci çi a statutului creatorului såu. InscripÆia de la de InscripÆia såu. creatorului statutului a çi ci artå,

pidome; de la procedurile juridice, care, aça cum scria L. scria cum aça care, juridice, procedurile la de pidome;

nouå percepÆie nu numai a statutului obiectului de obiectului statutului a numai nu percepÆie nouå

comparabilå cu cea care se afirmå în curbura unei cre- unei curbura în afirmå se care cea cu comparabilå

betl osca d ddcn, ået ît-dvro într-adevår vådeçte dedicant, de consacrat obiectul

stå mårturie pentru o libertate a invenÆiei çi a artificiului a çi invenÆiei a libertate o pentru mårturie stå

plicitå dintre opera de artå realizatå de acesta din urmå çi urmå din acesta de realizatå artå de opera dintre plicitå

tanÆa dintre dramå çi mitul care se aflå la originile sale originile la aflå se care mitul çi dramå dintre tanÆa echivalenÆå dintre dedicant çi artist, ca çi distincÆia im- distincÆia çi ca artist, çi dedicant dintre echivalenÆå

imitårii deliberate, a aparenÆei çi a spectaculosului. Dis- spectaculosului. a çi aparenÆei a deliberate, imitårii

statuie) lui Apollon. Terpsikles a sculptat-o a Terpsikles Apollon. lui statuie) ). Aceastå ).

4

descoperå valoarea – çi, aç spune, chiar legitimitatea – legitimitatea chiar spune, aç çi, – valoarea descoperå de Terpsikles de (Fiii lui Mandromachos au dedicat (aceastå dedicat au Mandromachos lui (Fiii

colului este fenomenul caracteristic pentru o epocå care epocå o pentru caracteristic fenomenul este colului thesan. Epoiese thesan. ane emeas | topolloni romacho? Mand ] [

atice; dar mi se pare foarte evident cå apariÆia specta- apariÆia cå evident foarte pare se mi dar atice; hoi Anaximandro paides to paides Anaximandro hoi de fapt foarte semnificativå: semnificativå: foarte fapt de

blema – enormå çi mereu spinoaså – a originilor dramei originilor a – spinoaså mereu çi enormå – blema banalå, datoritå frecvenÆei sale ulterioare, dar care este care dar ulterioare, sale frecvenÆei datoritå banalå,

Departe de mine ambiÆia zadarnicå de a relua pro- relua a de zadarnicå ambiÆia mine de Departe VI-lea, atestå inventarea unei formule ce poate pårea poate ce formule unei inventarea atestå VI-lea,

priu-zis, adicå teatrul. adicå priu-zis, dedicaÆie din Milet, datatå în primul sfert al secolului al secolului al sfert primul în datatå Milet, din dedicaÆie

care, de altfel, inventå în aceeaçi epocå spectacolul pro- spectacolul epocå aceeaçi în inventå altfel, de care, proclama victoria ingeniozitåÆii sale asupra materiei. O materiei. asupra sale ingeniozitåÆii victoria proclama

litate care recunoaçte valoarea tehnicilor imaginii – çi – imaginii tehnicilor valoarea recunoaçte care litate meçteçugarul, care iese acum din anonimat pentru a pentru anonimat din acum iese care meçteçugarul,

oezia, cu o menta- o cu oezia, p çi ca solidarå, este plasticå imitaÆia såu sacru, simbolic sau preÆios – cît çi a creatorului såu, creatorului a çi cît – preÆios sau simbolic sacru, såu

; Anaximandru cåtre de construit universului modelul

produs al unui meçteçug superior, çi nu de caracterul de nu çi superior, meçteçug unui al produs 34

ZOE PETRE ZOE CETATEA GREACÅ – ÎNTRE REAL ÇI IMAGINAR ÇI REAL ÎNTRE – GREACÅ CETATEA

ZOE PETRE CETATEA GREACÅ – ÎNTRE REAL ÇI IMAGINAR

Mergînd çi mai în profunzime, nu am putea înÆelege prin opera lui Louis Gernet – implicå, aça cum el însuçi creaÆia specificå a civilizaÆiei secolului al VI-lea în afara o remarca, o stilizare a cutumei, deci instaurarea unei unui cadru politic din ce în ce mai deschis inovaÆiilor, noi conçtiinÆe a formelor de drept. Comparînd eficacitatea çi care conferå individului o nouå autonomie. Între valo- esenÆialå a simbolurilor pre-dreptului cu acÆiunea legii, rizarea intelectualå a subiectului çi valorizarea sa poli- el scria: Le symbolisme reconnu comme tel, accepté comme ticå existå o relaÆie indisolubilå14, tot aça cum existå, de tel, est un symbolisme refléchi. L’esprit prend de la dis- altfel, între exigenÆele normative ale unei epoci a refor- tance17. Generalizarea dreptului, efectivå peste tot în matorilor, cum era secolul al VI-lea, çi noua rigoare în Grecia în secolul al VI-lea, presupune un ansamblu de concepÆiile asupra arhitecturii çi artei din acea vreme15. proceduri care mimeazå situaÆia prejuridicå çi instau- Existå deci omologii destul de evidente între creaÆiile reazå ceea ce Gernet numeçte l’âge de la représenta- artistice çi „creaÆia“ politicå a acestei epoci. Deoarece, tion18, vremea reprezentårii. chiar în momentul în care, aça cum am încercat så aråt, Aceastå conçtiinÆå, aceastå cvasi-instrumentalizare o conçtiinÆå mai clarå a relaÆiei dintre universul natural a reprezentårii se regåseçte, cum bine se çtie, çi în de- çi reprezentårile sale se face simÆitå în sculpturå sau în mersurile intelectuale ale primilor filozofi. Thales stu- arhitecturå, se pot descifra tendinÆe similare în domeniul diazå aceste modele geometrice ale universului care sînt politic: efortul de inovare integralå, valorizarea capacitå- figurile, çi procedeazå prin comparaÆie utilizînd noÆiuni Æilor proiective çi a modelului matematic, proclamate de de similitudine19; interlocutorul såu din Banchetul lui multe reforme – nu are importanÆå dacå doar propuse Plutarh îi reaminteçte cum „dupå ce ai înfipt un toiag la sau çi realizate – de la arbitrajul lui Demonax la consti- capåtul umbrei pe care o face piramida, ai demonstrat tuÆia clistenianå16, presupun în prealabil o percepÆie mai cå în cele douå triunghiuri pe care le formeazå astfel clarå a creativitåÆii çi autonomiei acestui subiect politic raza de luminå, raportul dintre cele douå umbre este colectiv care este cetatea în întregul ei. Între arhitectul acelaçi cu cel dintre piramidå çi toiag“20. Aceste umbre, care calculeazå efectele unei curbåri deliberate a crepi- care reprezintå lumea çi care permit o mai bunå cu- domei çi Thales sau Clistene, care imagineazå çi propun noaçtere a realului, se înrudesc cu dokos-ul lui Xenofan, reelaborarea instituÆiilor civice pentru a le corecta defec- imagine „asemenea adevårului“ – deci instrument eficace tele, existå o profundå afinitate de atitudine. Recom- de cunoaçtere21. Poetul din Colofon transpune de fapt punerea datului anatomic – în piatrå sau în bronz – dupå admiraÆia epocii sale pentru protoi heuretai în domeniul un ansamblu de norme çi de relaÆii formale, Æinînd seama filozofic, scriind cå oamenii epheuriskousin ameinon, des- de exigenÆele unei reprezentåri dinamice çi ale unui coperå mai binele22. În acest univers uman în care pro- univers coerent çi autonom din punct de vedere estetic, gresul este o descoperire, imaginea similarå23 çi reprezen- utilizarea liberå a greutåÆii, a volumelor sau a perspec- tarea sînt instrumente indispensabile ale acestui progres. tivelor, întemeierea, pornind de la o geometrie politicå, a Evident, nu intenÆionez så reiau aici în detaliu în- unei cetåÆi mai conformå cu funcÆiile sale, ne readuc la treaga problematicå, cu adevårat capitalå, a imaginii çi a faptul cå raportul dintre subiectul care concepe modelul unei teorii despre mimesis aflatå la începuturile sale24. çi obiectul acÆiunii sale este de fiecare datå acelaçi. Ceea ce mi se pare totuçi destul de concludent este faptul Un domeniu esenÆial, care, de altfel, stå mårturie cå reflecÆia secolului al VI-lea asupra acestor probleme pentru aceleaçi inovaÆii, este cel al gîndirii juridice: atestå, împreunå cu alte domenii ale civilizaÆiei, o nouå drumul care merge de la ceea ce s-a numit pre-drept la valorizare a reprezentårii – çi, iniÆial, o percepÆie a însåçi dreptul propriu-zis – un parcurs admirabil reconstituit naturii sale – care implicå o conçtiinÆå înnoitå a auto-

88 89

91 86

deosebire de aproximårile empirice cu privire la semni- la privire cu empirice aproximårile de deosebire pcuacr obçe otlidnKeos din poetului a vorbeçte“ care „pictura , cît çi cu çi cît ,

33

care le creau. Trebuie subliniat pe de altå parte cå, spre cå, parte altå de pe subliniat Trebuie creau. le care la Atena, dar persistentå peste tot peste persistentå dar Atena, la – se înrudeçte atît cu atît înrudeçte se –

32

ca pe un mijloc çi nu ca pe scopul suprem al operelor pe operelor al suprem scopul pe ca nu çi mijloc un pe ca în lumea occidentalå a coloniilor siciliene, mai disciplinatå mai siciliene, coloniilor a occidentalå lumea în

techne , chiar dacå ei înçiçi o recunoçteau o înçiçi ei dacå chiar , lor, priceperii gine, spectaculosul çi teatralismul sculpturii – vehementå – sculpturii teatralismul çi spectaculosul gine,

ueu neåt pe ml d aeså aoiae a valorizare aceastå de mult prea îndepårta puteau Aceastå cåutare a unui dramatism vizualizat prin ima- prin vizualizat dramatism unui a cåutare Aceastå

o dokein to noi, maeçtrii sculpturii atice din secolul al VI-lea nu se nu VI-lea al secolul din atice sculpturii maeçtrii noi, l u Simonide. lui al cu contemporane cuceriri

artiçti, uneori chiar de geniu, calitate evidentå pentru evidentå calitate geniu, de chiar uneori artiçti, unei arte care aratå ceea ce nu existå, sînt într-adevår sînt existå, nu ce ceea aratå care arte unei

itoiae eeuatli Î cua aiåi lr de lor calitåÆii ciuda În executantului. virtuozitatea bunå çtiinÆå, iluzia plasticå, acel „symbolisme réfléchi“ al réfléchi“ „symbolisme acel plasticå, iluzia çtiinÆå, bunå

reuçita unei opere se måsoarå prin desåvîrçirea ei çi prin çi ei desåvîrçirea prin måsoarå se opere unei reuçita ecprrl thie ae rez, cu creeazå, care tehnice descoperirile clarobscurului,

de distanÆele care-l separå pe artist de meçteçugar de artist pe separå care-l distanÆele de , reprezentårii: imitarea miçcårii çi instrumentalizarea çi miçcårii imitarea reprezentårii:

12

precum çi de o mentalitate destul de puÆin conçtientå puÆin de destul mentalitate o de çi precum Experimentårile din arhaismul tîrziu asupra temelor asupra tîrziu arhaismul din Experimentårile

minat de o foarte caracteristicå modalitate descriptivå, modalitate caracteristicå foarte o de minat mult anterioarå, care este tocmai aceea a lui Simonide. lui a aceea tocmai este care anterioarå, mult

de artå dintr-un punct de vedere cu totul literar, do- literar, totul cu vedere de punct dintr-un artå de originile acestor probleme se plaseazå într-o perioadå într-o plaseazå se probleme acestor originile

Båtrîn çi de la Quintilian la Pausanias – care se ocupå se care – Pausanias la Quintilian la de çi Båtrîn tice, mai ales cu cea a picturii, în secolul al IV-lea al secolul în picturii, a cea cu ales mai tice, ; dar ;

31

Pentru scriitorii antici – de la Xenocrate la Pliniu cel Pliniu la Xenocrate la de – antici scriitorii Pentru laÆie foarte preciså cu problemele dezvoltårii artei plas- artei dezvoltårii problemele cu preciså foarte laÆie

din detaliul obÆinut prin nenumårate calcule. nenumårate prin obÆinut detaliul din perspectivå care creeazå iluzia profunzimii) – au o re- o au – profunzimii) iluzia creeazå care perspectivå

mikron dia pollon arithmon ginetai arithmon pollon dia mikron : frumosul se naçte se frumosul : skiagraphia schema

dsnl în (desenul teatru), de (decorul

11

to eu para eu to detaliului precis çi a unei tehnici fårå greç: greç: fårå tehnici unei a çi precis detaliului prothyra (faÆada), – Platon de utilizaÆi tehnici Termenii

încununeazå – subliniazå limpede importanÆa decisivå a decisivå importanÆa limpede subliniazå – încununeazå gr ç ignos a raneetli Archiloc“ preaînÆeleptului a ingenioaså çi agerå .

30

xeina ni eo d cuåi e ae pr s îl sa opera care pe cåutåri de secol unui experienÆa skiagraphia ) a virtuÆii, çi voi trage dupå mine vulpea mine dupå trage voi çi virtuÆii, a ) (

Canonul lui Policlet – care sintetizeazå în multe privinÆe multe în sintetizeazå care – Policlet lui schema prothyra ), o imagine pictatå imagine o ), ( decor de çi ) ( faÆadå

riii, tlzt î md eiea. n rget din fragment Un deliberat. mod în utilizate artificiu, aceastå parte. Voi trasa deci în jurul meu ca un fel de fel un ca meu jurul în deci trasa Voi parte. aceastå

techne çi prin çi prin deci realizeazå se V-lea, al secolului decide asupra fericirii, trebuie så må întorc cu totul de totul cu întorc må så trebuie fericirii, asupra decide

defineçte tranziÆia de la arta arhaicå spre „clasicismul“ spre arhaicå arta la de tranziÆia defineçte înÆelepÆii, este mai puternic decît Aletheia, çi fiindcå el fiindcå çi Aletheia, decît puternic mai este înÆelepÆii,

Aceastå cucerire a unui limbaj artistic autonom, care autonom, artistic limbaj unui a cucerire Aceastå to dokein to , aça cum demonstreazå cum aça , „Fiindcå artificiului:

lor, spaÆiul çi universul çi spaÆiul lor, .

(personificare a adevårului) evocå aceastå exuberanÆå a exuberanÆå aceastå evocå adevårului) a (personificare 10

tîrziu învaÆå så ståpîneascå formele çi, prin intermediul prin çi, formele ståpîneascå så învaÆå tîrziu la versurile lui Simonide despre aparenÆå çi Aletheia çi aparenÆå despre Simonide lui versurile la

raccourci -urile – arta arhaismului arta – -urile sau colorismul – tårii Comentariul polemic – çi deformant – al lui Platon lui al – deformant çi – polemic Comentariul

mimeticå. Printr-o serie de progrese în tehnica reprezen- tehnica în progrese de serie Printr-o mimeticå. celelalte experienÆe intelectuale ale secolului såu. secolului ale intelectuale experienÆe celelalte

eikon , imagine , în „idolului“ mutaÆia çi imaginii-simbol rizare a cuvîntului poetic care se înrudeçte îndeaproape cu îndeaproape înrudeçte se care poetic cuvîntului a rizare

dinamic al operelor stilului sever, se înscrie explozia înscrie se sever, stilului operelor al dinamic çi ale valorii lor monetare, într-un unic efort de secula- de efort unic într-un monetare, lor valorii ale çi

che fa sacre le statue del pieno arcaismo“ pieno del statue le sacre fa che çi ritmul çi magine i prin educaÆiei ale artificiului, temele deci asociazå

9

29

ceea ce Bianchi Bandinelli numea „l’inessorabile unità „l’inessorabile numea Bandinelli Bianchi ce ceea misthos avant la lettre la avant meascå un un meascå , poetul din Keos din poetul , Sofist .

28

a unor mijloace tehnice ale re-producerii artistice. Între artistice. re-producerii ale tehnice mijloace unor a asemenea oricårei alteia – poate çi trebuie så pri- så trebuie çi poate – alteia oricårei asemenea – tului

raccourci -ului – deci de inventarea plinå de ingeniozitate de plinå inventarea de deci – -ului ergastis , mercenarå, çi cå tehnica poe- tehnica cå çi mercenarå, , este sa muza cå

volumelor çi ale clarobscurului, ale perspectivei çi ale çi perspectivei ale clarobscurului, ale çi volumelor çi ale ståpînirii cuvîntului poetic, nu se sfieçte så clameze så sfieçte se nu poetic, cuvîntului ståpînirii ale çi

iin a omlr dmnt d polml modelårii problemele de dominatå formelor, a viziuni înainteze atît de mult reflecÆia asupra problemelor imaginii problemelor asupra reflecÆia mult de atît înainteze

coerentå prin progresele sale în descoperirea unei noi unei descoperirea în sale progresele prin coerentå pe care el însuçi çi-o asumå. Çi Simonide, cel care face så face care cel Simonide, Çi asumå. çi-o însuçi el care pe

– alcåtuiesc o serie o alcåtuiesc – Kritios çi Endoios Antenor, lui turile

existenÆa contiguitåÆii – çi a ambiguitåÆilor – unei condiÆii unei – ambiguitåÆilor a çi – contiguitåÆii existenÆa 8

ZOE PETRE ZOE CETATEA GREACÅ – ÎNTRE REAL ÇI IMAGINAR ÇI REAL ÎNTRE – GREACÅ CETATEA

ZOE PETRE CETATEA GREACÅ – ÎNTRE REAL ÇI IMAGINAR nomiei subiectului uman, creator al acestui model. ficaÆia artei greceçti, aceasta nu are nimic în comun cu Prin universul de semne proiectate de raÆiunea sa, o ipoteticå fidelitate crescîndå faÆå de naturå – pentru cå prin acest simbolism conçtient, omul îçi consolideazå reprezentarea formelor anatomice umane nu este nici- înståpînirea intelectualå asupra lumii reale. Modelul decum finalitatea acestei arte, ci doar unul din elemen- non-natural, artificiul, este „asemånåtor cu adevårul“ çi, tele subtextului ei; construirea unui limbaj formal într-un fel, încå çi mai adevårat, pentru cå el poate fi autonom aparÆine deci domeniului convenÆiei, al gene- cunoscut çi utilizat: nu este oare curbura crepidomei, în ralizårii abstracte çi al artificiului – asemenea primelor felul såu, mai dreaptå decît linia dreaptå? doctrine ale „fizicienilor“, care sînt un model abstract, O fabulå din colecÆia esopicå – care poate foarte bine construit çi explicativ, al kosmos-ului. så dateze din secolul al VII-lea sau din cel de-al VI-lea – Dacå în sculpturå aceastå percepÆie a problemelor pune în scenå un dialog al cårui punct de plecare este abstracte ale ritmului çi volumelor poate fi uneori mas- constatarea cå lamentaÆiile bocitoarelor de profesie sînt catå de antropomorfism, dezvoltarea arhitecturii din mult mai emoÆionante decît cele ale rudelor, a cåror epoca arhaismului tîrziu dovedeçte în ce måsurå aceasta durere este cît se poate de adevåratå, dar care nu çtiu så îçi datoreazå inovaÆiile (çi triumfurile) dezvoltårii proiec- plîngå. Poanta anecdotei scoate înså la ivealå reversul tului, modelului matematic çi unei utilizåri din ce în ce unei imitaÆii atît de perfecte: „Nu te mira, copilul meu, mai deliberate a unor soluÆii ingenioase çi a artificiului. dacå aceste femei produc lamentaÆii care provoacå mila Ca så nu dåm decît un exemplu, se çtie bine cå la Corint, în asemenea måsurå; ele o fac pentru bani, epi gar arhitecÆii care au construit, pe la 540, templul lui Apollon, argyrioi touto poiousin“25. PreÆul perfecÆiunii unui arti- inventå çi aplicå una dintre cele mai cunoscute tehnici ficiu este tocmai faptul cå el are un preÆ. Latura meçte- bazate pe iluzie opticå – curbura crepidomei13; aceastå çugåreascå a reprezentårii – cea la care se referea de fapt naturå trucatå cu bunå çtiinÆå atestå astfel o nouå Xenofan, care, în celebrul fragment 18 despre zei, repetå libertate faÆå de materie, o valorizare a proiectului, a cu o frecvenÆå remarcabilå cuvintele cheir çi graphein modelului matematic çi a artificiului care permite deså- atunci cînd evocå modelarea manualå a imaginilor vîrçirea operei. Trebuie, într-adevår, så recunoaçtem cît despre care vorbeçte26 – nu se limiteazå la semai con- curaj este necesar unei corecÆii „intelectuale“, ca så spun crete çi palpabile, aça cum sînt cele modelate de cåtre aça, a naturii çi a simÆului comun, probå a unei reflecÆii sculptori çi arhitecÆi. La aceastå decantare a experienÆelor conçtiente cu privire la problemele reprezentårii în artificiului çi reprezentårii, arta cuvîntului – çi poetul, sensul cel mai complet al cuvîntului. acest demiourgos aparte – contribuie din plin, cu toate RelaÆiile care leagå aceastå îndråznealå novatoare a consecinÆele pe care aceastå participare le implicå pentru spiritului de lumea cetåÆii sînt foarte numeroase – statutul cuvîntului poetic. începînd cu însuçi faptul cå marile lucråri care atestå Succesor al aedului homeric – meseriaç itinerant, dar progresul acestei transformåri sînt, în secolul al VI-lea, çi comesean al regelui – poetul se regåseçte din ce în ce mai monumentele cetåÆii. Chiar çi ofrandele private sînt frecvent chiar la hotarul unde adevåratul çi aparenÆa se expuse în locuri publice; cît despre sanctuare sau dedi- ating, unde artificiul çi creaÆia se confundå. Solon, care caÆii colective, inserÆia lor în universul civic este evi- reprezintå tocmai aceastå duplicitate aparte a cuvîntului dentå. Ridicate de cetate, aceste monumente suscitå o purtåtor de adevår çi a artificiului poetic care-l încarnea- opinie comunå çi se impun admiraÆiei colective ca semne zå, evocå meçteçugul poetului între cel al meçteçugarului ale comunitåÆii civice, ale pietåÆii çi bogåÆiei ei, ale gus- çi cel al profetului (mantis) inspirat de zei27, atestînd astfel tului pentru frumos çi ale puterii ei.

90 87

97 112

aceea a lui „a fi sau a nu fi cetåÆean“ – çi o „demateria- o çi – cetåÆean“ fi nu a sau fi „a lui a aceea reprezentanÆi ai familiilor aristocratice din Atena, aceastå Atena, din aristocratice familiilor ai reprezentanÆi

corpului civic, folosind, de fapt, o primå logicå binarå, logicå primå o fapt, de folosind, civic, corpului personalitate seniorialå a unora dintre cei mai stråluciÆi mai cei dintre unora a seniorialå personalitate

recunoaçte o omogenitate principialå – çi teoreticå – a – teoreticå çi – principialå omogenitate o recunoaçte cunoscutå de Antichitate. Încå dominatå de puternica de dominatå Încå Antichitate. de cunoscutå

eiet ctÆau, uniiae tmcaiå care timocraticå, cuantificarea cetåÆeanul, defineçte tîrziu, vor instaura la Atena democraÆia cea mai completå mai cea democraÆia Atena la instaura vor tîrziu,

sclavul – çi calitatea virtualå de proprietar care, singurå, care, proprietar de virtualå calitatea çi – sclavul maturizarea forÆelor çi temelor care, cîteva decenii mai decenii cîteva care, temelor çi forÆelor maturizarea

rdctrli aiia, e pÆn n mgnr cu imaginar, în puÆin cel asimilat, – producåtorului bru în timpul cåreia structura politicå a cetåÆii permite cetåÆii a politicå structura cåreia timpul în bru

ijnÆa nttÆoaiaå ite uc cnrt a concretå munca dintre instituÆionalizatå DisjuncÆia explozia reformelor clisteniene, despre o clipå de echili- de clipå o despre clisteniene, reformelor explozia

ie se ce, etl e lcet n cat privinÆå. aceastå în elocvent de destul cred, este, tice bilå, a izvoarelor, ci çi despre un moment de rågaz dupå rågaz de moment un despre çi ci izvoarelor, a bilå,

clar recunoscut ca atare: exemplul constituÆiilor timocra- constituÆiilor exemplul atare: ca recunoscut clar este vorba doar despre o absenÆå, de altfel incontesta- altfel de absenÆå, o despre doar vorba este

construit din definiÆii generale care este din ce în ce mai ce în ce din este care generale definiÆii din construit secolului al V-lea se laså cu greu definit. Credem cå nu cå Credem definit. greu cu laså se V-lea al secolului

ae saueo scopltc isaraå n sistem un instaureazå socio-politice statutelor zarea gîndirii politice ateniene în timpul primului deceniu al deceniu primului timpul în ateniene politice gîndirii

cutumei“ – ca så-l citåm din nou pe L. Gernet –, focali- –, Gernet L. pe nou din citåm så-l ca – cutumei“ În aceastå diversitate de ritmuri çi de soluÆii, locul soluÆii, de çi ritmuri de diversitate aceastå În

reale. Alåturi de legislaÆie, çi chiar de acea „stilizare a „stilizare acea de chiar çi legislaÆie, de Alåturi reale. aparentul conservatorism al gîndirii sale politice sale gîndirii al conservatorism aparentul . .

26

mult prin virtualitåÆile sale decît prin determinårile sale determinårile prin decît sale virtualitåÆile prin mult dintre îndråzneala inovaÆiilor sale din filozofia naturii çi naturii filozofia din sale inovaÆiilor îndråzneala dintre

de indivizi çi de existenÆe concrete o claså definitå mai definitå claså o concrete existenÆe de çi indivizi de probleme de tip „solonian“, ceea ce explicå contrastul explicå ce ceea „solonian“, tip de probleme

abstracÆie çi de artificiu, care face dintr-un numår anumit numår dintr-un face care artificiu, de çi abstracÆie unde, tocmai în aceastå vreme, Heraclit se confrunta cu confrunta se Heraclit vreme, aceastå în tocmai unde,

mai bine în epoca legislatorilor, este un model cotidian de cotidian model un este legislatorilor, epoca în bine mai exemplu, pare så fi fost mai rapidå decît aceea a Efesului a aceea decît rapidå mai fost fi så pare exemplu,

însåçi de cetåÆean, aça cum se precizeazå ea din ce în ce în ce din ea precizeazå se cum aça cetåÆean, de însåçi în evoluÆia cetåÆilor ioniene: dezvoltarea Miletului, de Miletului, dezvoltarea ioniene: cetåÆilor evoluÆia în

care oferå mijloace de control asupra viitorului. NoÆiunea viitorului. asupra control de mijloace oferå care De altfel, nu putem regåsi un sincronism perfect nici chiar nici perfect sincronism un regåsi putem nu altfel, De

tice conçtiente de sine, çi o anumitå libertate de opÆiune de libertate anumitå o çi sine, de conçtiente tice dimpotrivå, så se afle cu un pas în urmå faÆå de Atena. de faÆå urmå în pas un cu afle se så dimpotrivå,

din secolul al VIII-lea, o primå variantå a creativitåÆii poli- creativitåÆii a variantå primå o VIII-lea, al secolul din Marele Rege çi vicarul såu, tiranul din cetate“ din tiranul såu, vicarul çi Rege Marele , pare, ,

25

plicit, încå plicit, im numai çi fie folosesc, urbane restructuråri a raportului constituÆional ca raport de vasalitate între vasalitate de raport ca constituÆional raportului a

modelelor: întemeieri coloniale, împårÆiri de påmînturi, de împårÆiri coloniale, întemeieri modelelor: formularea lui S. Mazzarino – „de interpretarea orientalå interpretarea „de – Mazzarino S. lui formularea

o anumitå prioritate în experimentarea artificiului çi a çi artificiului experimentarea în prioritate anumitå o tizårii – din cetåÆile asiatice, elaborare „sufocatå“ – dupå – „sufocatå“ elaborare asiatice, cetåÆile din – tizårii

Pînå la urmå, domeniul politicului are, prin el însuçi, el prin are, politicului domeniul urmå, la Pînå ticå – atît sub aspectul practic, cît çi sub acela al teore- al acela sub çi cît practic, aspectul sub atît – ticå

de exemplu, un autor ca Wilamowitz ca autor un exemplu, de måsurå –, „politizårii“ acestui sistem de reprezentåri. de sistem acestui „politizårii“ –, måsurå . Elaborarea poli- Elaborarea .

24

niera categoricå çi univocå pe care o mai putea adopta, putea mai o care pe univocå çi categoricå niera anumitå într-o puÆin cel – totuçi opune, se el comerÆului;

talå çi în special asupra Atenei nu poate fi puså în ma- în puså fi poate nu Atenei asupra special în çi talå rilor çi rilor meçteçugu experienÆele la de pornind elaborat tal,

ioniene asupra dezvoltårii cetåÆilor din Grecia continen- Grecia din cetåÆilor dezvoltårii asupra ioniene nu fi împiedicat difuziunea unui nou instrumentar men- instrumentar nou unui difuziunea împiedicat fi nu

AntichitåÆi la marginea cetåÆii marginea la AntichitåÆi exercitate de cåtre evoluÆia constituÆionalå a cetåÆilor a constituÆionalå evoluÆia cåtre de exercitate se poate într-adevår så într-adevår poate se

50

pentru a tråi de pe urma lor – råmîn de-a lungul întregii lungul de-a råmîn – lor urma pe de tråi a pentru Pe de altå parte, problema unei influenÆe decisive influenÆe unei problema parte, altå de Pe

Aristagoras tul cå activitåÆile urbane – precum çi cei care le exercitå le care cei çi precum – urbane activitåÆile cå tul . .

23

încå utilizate în vocabularul politic al contemporanilor lui contemporanilor al politic vocabularul în utilizate încå çi inovarea reprezentårilor çi a imaginarului politic? Fap- politic? imaginarului a çi reprezentårilor inovarea çi

liare atenienilor din vremea lui Pericle, dar care nu erau nu care dar Pericle, lui vremea din atenienilor liare punctul de joncÆiune între inovarea categoriilor mentale categoriilor inovarea între joncÆiune de punctul

pensée mythique“ este domeniul cetåÆii domeniul este mythique“ pensée rea, în însåçi contextura discursului, a unor noÆiuni fami- noÆiuni unor a discursului, contextura însåçi în rea, , unde så plasåm så unde ,

49

tal a ceea ce s-a numit atît de adecvat „l’éclatement de la de „l’éclatement adecvat de atît numit s-a ce ceea a tal prezintå anumite dificultåÆi, între care în special utiliza- special în care între dificultåÆi, anumite prezintå

doxa poleos doxa Darius cu privire la cea mai bunå formå de guvernare de formå bunå mai cea la privire cu Darius . Dacå modelul fundamen- modelul Dacå . despre Protagoras

22

polei primå versiune a dezbaterii dintre Otanes, Megabyzos çi Megabyzos Otanes, dintre dezbaterii a versiune primå al decretelor ateniene, pentru a ajunge la teoria lui teoria la ajunge a pentru ateniene, decretelor al

edoxe tei edoxe dokein to multe privinÆe ispititoare – de a atribui acestei epoci o epoci acestei atribui a de – ispititoare privinÆe multe începe cu acel acel cu începe lui a valorizare vårata

ZOE PETRE ZOE CETATEA GREACÅ – ÎNTRE REAL ÇI IMAGINAR ÇI REAL ÎNTRE – GREACÅ CETATEA

ZOE PETRE CETATEA GREACÅ – ÎNTRE REAL ÇI IMAGINAR

Leipzig, 1923; J. Kube, TECHNE und ARETE. Sophistisches Este evident cå un råspuns la aceste întrebåri este und platonisches Tugendwissen, Berlin, 1969, pp. 14, 30 cel puÆin dificil, çi sîntem mereu obligaÆi så råmînem în çi urm.; G. Cambiano, Platone e le tecniche, Torino, 1971, domeniul probabilului. Existå totuçi cîteva elemente p. 26. 4. Lilian H. Jeffery, Local Scripts of Archaic Greece, Oxford, care ne permit, dacå nu så o rezolvåm, cel puÆin så 1961, Milet nr. 23, datatå în 600-575. Aceeaçi formulå, ho punem problema. deina anetheke – ho deina epoiese, se regåseçte çi în alte Studiul deja citat, scris de P. Levêque çi P. Vidal-Naquet, trei inscripÆii din secolul al VI-lea: Lilian H. Jeffery, op. cit., scoate în evidenÆå, pe de-o parte, numårul çi difuziunea Locrida Opuntis nr. 8, Tarent nr. 4 çi Atica nr. 40; nu am luårilor de poziÆie teoretice cu privire la noua cetate în utilizat textele ulterioare sfîrçitului acestui secol pentru a a doua jumåtate a secolului al VI-lea: o asemenea ati- respecta principiul cronologic, deçi majoritatea sînt perti- nente pentru aceeaçi mentalitate, pe care tocmai am schi- tudine la Atena n-ar avea deci nimic insolit. Pe de altå Æat-o – cf. e.g. dedicaÆia Deinomenizilor, Lilian H. Jeffery, parte, acelaçi studiu subliniazå, convingåtor, voinÆa de op. cit., Siracuza nr. 6 çi 9. Semnåturile fårå numele inovare conÆinutå în reformå, ceea ce înseamnå så ne dedicantului, anterioare secolului al V-lea, sînt evident mai gîndim la o acÆiune pe deplin deliberatå, cel puÆin în ceea numeroase (cf. Atica nr. 24, Eubeea nr. 10 çi 22, Argos ce-l priveçte pe autorul ei. Dar ceilalÆi? S-ar putea spune nr. 3, Corint nr. 15, Ithaca nr. 2, Naxos (în Sicilia) nr. 3, foarte bine cå nu tot ce gîndeau Clistene çi unii dintre Siracuza nr. 3, Anaphe nr. 6, Milet nr. 27). Cf. çi Syll.4, 5, prietenii såi Æinea de domeniul public. Dar, pe de altå 15, 8 etc. Pentru semnificaÆia generalå a fenomenului vezi Lilian H. Jeffery, op. cit., p. 62 çi urm.; R. Bianchi Ban- parte, ne putem imagina foarte bine rapida convertire dinelli, „L’erma di Temistocle e l’invenzione del ritratto“, în politicå a versatilului çef al Alcmeonizilor, devenit destul idem, Storicità dell’arte classica2, Bari, 1973, p. 144 çi urm.; de brusc tou plethous proestekos8, puternica rezistenÆå Detienne, Maîtres, p. 108. a partizanilor lui Isagoras çi conflictul cu lacedemonienii, 5. Lilian H. Jeffery, op. cit., Siracuza nr. 3, cu bibliografie çi toate însoÆite de discursuri publice çi de aprige dezbateri discuÆie. în agora, denunÆînd egoismul unora çi erezia celorlalÆi çi 6. R. Martin, în J. Charbonneaux, R. Martin, F. Villard, La Grèce archaïque, Paris, 1969, p. 15 çi urm. provocînd solemne declaraÆii de principiu. Confruntat cu 7. Pentru problemele sculpturii atice am adoptat punctele de facÆiunea lui Isagoras, care incita hetairiile aristocra- vedere din remarcabilul studiu al lui R. Bianchi Bandinelli, tice9, Clistene ar fi izbutit, ne spune Herodot, så „alåture Storicità dell’arte classica, reluat în volumul omonim a demos-ul facÆiunii sale“, proshetairizetai ton demon10. În cårui a doua ediÆie a apårut la Bari în 1972 (pp. 43-107). aceastå întreprindere, simplul enunÆ al complicatului Cf. în acelaçi volum, çi studiul citat supra, nota 4, precum sistem al constituÆiei clisteniene nu ar fi fost în måsurå çi „Parrasio“, pp. 111-131. så suscite, în sine çi fårå justificåri acceptate de majo- 8. Despre contribuÆia – destul de greu de reconstituit – a lui 11 Antenor çi a lui Endoios, cf. R. Bianchi Bandinelli, ritate , o adeziune atît de rapidå çi de entuziastå încît „Storicita dell’arte classica“, în idem, Storicità dell’arte så poatå rezista, chiar în absenÆa conducåtorilor, la pre- classica, Bari, 1972, pp. 64, 76, 78. Pentru relaÆia operelor siunea conjugatå a lacedemonienilor çi a partizanilor lui lui Antenor cu atmosfera intelectualå a Atenei clisteniene, Isagoras12. Ideile esenÆiale ale reformei – mai ales ideile vezi Leveque/Vidal-Naquet, Clisthène. politice, pentru cå, chiar dacå un aspect economic, 9. Op. cit., p. 88. agrar, al reformei a putut exista13, el nu a fost reÆinut de 10. Idem, ibidem. tradiÆie, ceea ce subliniazå dominanta ei politicå çi con- 11. Polyclet., Vorsokr.7 fr. B 2 citat çi comentat de cåtre R. Bianchi-Bandinelli, op. cit., pp. 94, 101 çi urm.; cf. çi stituÆionalå – trebuie så fi fost explicitate, comentate, Plin., NH 34, 59, despre diligentia lui Pitagora în ceea ce chiar reduse la cîteva lozinci – în orice caz înÆelese – ceea priveçte detaliile. ce då putere ipotezei unei miçcåri de idei çi unor con-

100 109

111 98

mai vorbim despre aceea asupra ideilor. Încercarea – în – Încercarea ideilor. asupra aceea despre vorbim mai tehnice experienÆele legitimeazå nu ei, rîndul la absorbÆie,

epheuriskousin ameinon epheuriskousin ) politic. Dar aceastå Dar politic. ) ( binelui“ ceea ce nu uçureazå cercetarea asupra faptelor, ca så nu så ca faptelor, asupra cercetarea uçureazå nu ce ceea

a cetåÆenilor asupra instituÆiilor lor çi a „cåutårii mai „cåutårii a çi lor instituÆiilor asupra cetåÆenilor a ridiculizeazå çi minimalizeazå revolta cetåÆilor ioniene, cetåÆilor revolta minimalizeazå çi ridiculizeazå

presupoziÆie a unei acÆiuni posibile, raÆionale çi eficace çi raÆionale posibile, acÆiuni unei a presupoziÆie pentru cå Herodot, de data aceasta într-adevår „råutåcios“, într-adevår aceasta data de Herodot, cå pentru

sicå, care nu ar fi avut nici o legitimitate fårå aceastå fårå legitimitate o nici avut fi ar nu care sicå, prudenÆå, pe de-o parte din cauza izvoarelor lacunare – lacunare izvoarelor cauza din parte de-o pe prudenÆå,

polis în epoca cla- epoca în despre teoriilor a çi cît reformelor a asupra gîndirii ateniene trebuie så fie examinatå cu multå cu examinatå fie så trebuie ateniene gîndirii asupra

tårii în reflecÆia politicå este o componentå esenÆialå atît esenÆialå componentå o este politicå reflecÆia în tårii exercitate de cåtre curentele de idei din cetåÆile ioniene cetåÆile din idei de curentele cåtre de exercitate

tradictorii. Integrarea categoriilor mentale ale reprezen- ale mentale categoriilor Integrarea tradictorii. çi deloc lipsit de greutate. Totuçi, problema influenÆelor problema Totuçi, greutate. de lipsit deloc çi

tice a artificialului çi a construitului sînt destul de con- de destul sînt construitului a çi artificialului a tice Marelui Rege, acest argument era mai degrabå elementar degrabå mai era argument acest Rege, Marelui

Pe de altå parte, consecinÆele acestei valorizåri poli- valorizåri acestei consecinÆele parte, altå de Pe cetåÆi al cårei tiran, fugarul Hippias, tråia încå la curtea la încå tråia Hippias, fugarul tiran, cårei al cetåÆi

. politizarea acestor experienÆe acestor Asiei , ci çi spectrul tiraniei. Rostit în adunarea unei adunarea în Rostit tiraniei. spectrul çi ci ,

21

tuale ale vieÆii urbane – precum çi ceea ce am numit am ce ceea çi precum – urbane vieÆii ale tuale evocînd poate nu numai bogåÆia çi slåbiciunea militarå a militarå slåbiciunea çi bogåÆia numai nu poate evocînd

Greciei în secolul al VI-lea faÆå de experienÆele intelec- experienÆele de faÆå VI-lea al secolul în Greciei repede la Atena, unde Aristagoras „s-a înfåÆiçat poporului“ înfåÆiçat „s-a Aristagoras unde Atena, la repede

receptivitatea specialå a mentalitåÆii colective din cetåÆile din colective mentalitåÆii a specialå receptivitatea circumstanÆe au fost, fårå îndoialå, cunoscute destul de destul cunoscute îndoialå, fårå fost, au circumstanÆe

relaÆie de la cauzå la efect, ar putea explica mai bine çi bine mai explica putea ar efect, la cauzå la de relaÆie revoltei cetåÆilor ioniene cetåÆilor revoltei . Argumentele invocate în aceste în invocate Argumentele .

20

Aceastå comunitate de origine, mai curînd decît o decît curînd mai origine, de comunitate Aceastå mai mult, tirania nu va mai fi restauratå nici dupå eçecul dupå nici restauratå fi mai va nu tirania mult, mai

materie de economie urbanå, çi în materie de concepte. de materie în çi urbanå, economie de materie ce depindea de Marele Rege çi de a instaura isonomia instaura a de çi Rege Marele de depindea ce ;

19

practice aservirea generalizatå, este marea absentå çi în çi absentå marea este generalizatå, aservirea practice nesupunere al lui Aristagoras este de a råsturna tirania råsturna a de este Aristagoras lui al nesupunere

Sat, ae u îctt så încetat a nu care Sparta, . rdctr dependent producåtor mai ales de cauze politice cauze de ales mai , pentru cå primul gest de gest primul cå pentru ,

51

18

clivaj clar definit între cetåÆean, proprietar liber, çi sclav, çi liber, proprietar cetåÆean, între definit clar clivaj despre cetåÆile ioniene, a cåror revoltå este determinatå este revoltå cåror a ioniene, cetåÆile despre

virea generalizatå a Æåranilor çi pentru cå a instaurat un instaurat a cå pentru çi Æåranilor a generalizatå virea alte pårÆi ale lumii greceçti. Este vorba în primul rînd primul în vorba Este greceçti. lumii ale pårÆi alte

dezvolte o economie urbanå doar pentru cå a refuzat aser- refuzat a cå pentru doar urbanå economie o dezvolte unor încercåri de rezolvare a unor probleme similare în similare probleme unor a rezolvare de încercåri unor

reåi cvc ç ae tttli i Aea aus så ajuns a Atena ei: statutului ale çi civice prietåÆii ideologii democrate. Desigur, aceastå epocå este martora este epocå aceastå Desigur, democrate. ideologii

secolul al VI-lea, nu sînt decît soluÆii la problemele pro- problemele la soluÆii decît sînt nu VI-lea, al secolul intensitate egalå, cel puÆin nu la Atena, elaborarea unei elaborarea Atena, la nu puÆin cel egalå, intensitate

VIII-lea, cît çi dezvoltarea unei producÆii de mårfuri în mårfuri de producÆii unei dezvoltarea çi cît VIII-lea, neuu aeti eo n pr s cniu c o cu continue så pare nu secol acestui Începutul

agrare originare ale cetåÆii. Atît colonizarea, în secolul al secolul în colonizarea, Atît cetåÆii. ale originare agrare urmåtor.

nui i eoui priuaå aeoai structuri aceloraçi a particularå evoluÆia din însuçi îndråzneaÆå se aflå la originea gîndirii politice a secolului a politice gîndirii originea la aflå se îndråzneaÆå

råmîne un domeniu interstiÆial çi, în fond, derivat el derivat fond, în çi, interstiÆial domeniu un råmîne efervescent sfîrçit de secol a cårui mentalitate nouå çi nouå mentalitate cårui a secol de sfîrçit efervescent

urbanå economia Cåci urbane. economiei al interstiÆial niul jore ale viitoarelor dezbateri se contureazå acum, în acest în acum, contureazå se dezbateri viitoarelor ale jore

mod de deÆinere a påmîntului, mai curînd decît în dome- în decît curînd mai påmîntului, a deÆinere de mod lung pînå la cristalizarea sa definitivå, argumentele ma- argumentele definitivå, sa cristalizarea la pînå lung

unei societåÆi axate pe definirea politicå a unui anumit unui a politicå definirea pe axate societåÆi unei logia democratå avea încå de parcurs un drum destul de destul drum un parcurs de încå avea democratå logia

mice constitutive ale cetåÆii çi în structurile dinamice ale dinamice structurile în çi cetåÆii ale constitutive mice toate cå, asemenea democratizårii constituÆionale, ideo- constituÆionale, democratizårii asemenea cå, toate

edoxe toi demoi toi edoxe cåutat la acest nivel profund ale relaÆiilor socio-econo- relaÆiilor ale profund nivel acest la cåutat , poporul a gåsit cu cale cu gåsit a poporul , – majorå . Cu .

17

explorat decît un singur aspect –, aç propune ca el så fie så el ca propune aç –, aspect singur un decît explorat al cårui preambul ar putea cåpåta astfel o semnificaÆie o astfel cåpåta putea ar preambul cårui al

minant în aceastå revoluÆie intelectualå – din care nu am nu care din – intelectualå revoluÆie aceastå în minant contextul în care se poate data decretul de la Salamina, la de decretul data poate se care în contextul

Dacå trebuie så izolåm un factor care så fie deter- fie så care factor un izolåm så trebuie Dacå o teoretizare a acestei suveranitåÆi; poate acesta este acesta poate suveranitåÆi; acestei a teoretizare o

cadrelor mentale ale cetåÆii. ale mentale cadrelor în raport cu structura cetåÆii trebuie så fi fost însoÆitå de însoÆitå fost fi så trebuie cetåÆii structura cu raport în

o cauzå necesarå, dacå nu çi suficientå, a reelaborårii a suficientå, çi nu dacå necesarå, cauzå o imaginare. Afirmarea practicå a suveranitåÆii cetåÆenilor suveranitåÆii a practicå Afirmarea imaginare.

lizare“ a categoriilor socio-politice – par så fie într-adevår fie så par – socio-politice categoriilor a lizare“ numai de cadrele politice ale cetåÆii, ci çi de cadrele sale cadrele de çi ci cetåÆii, ale politice cadrele de numai

ZOE PETRE ZOE CETATEA GREACÅ – ÎNTRE REAL ÇI IMAGINAR ÇI REAL ÎNTRE – GREACÅ CETATEA

ZOE PETRE CETATEA GREACÅ – ÎNTRE REAL ÇI IMAGINAR fruntåri în dezbaterea publicå, însoÆind çi justificînd pe care le ia ca model: ca çi Platon, care creeazå mitul måsurile iniÆiate de Clistene. Dacå Maiandrios argu- Demiurgului izgonindu-i pe demiourgoi la marginea menta virtuÆile isegoriei într-un discurs public adresat cetåÆii52, cetatea clasicå sfîrçeçte prin a proclama valoa- samienilor, de ce så nu-l imaginåm çi pe Clistene ca rea tehnicilor politice, ingeniozitatea eficace a discursului autor de discursuri politice? çi a acÆiunii, dar le separå cu vigoare de valorile absolute În versiunea lor „filozoficå“, la un nivel remarcabil de ale adevårului çi moralei, în vreme ce faptul însuçi de a abstractizare, implicaÆiile reformei clisteniene au con- accepta ca legitimå priceperea, techne, politicå aruncå în stituit obiectul excelentei analize întreprinse de cåtre afara experienÆelor intelectuale ale lui zoon politikon P. Levêque çi P. Vidal-Naquet; în versiunea lor cea mai tehnicile particulare ale existenÆei sale concrete. Gîn- simplificatå – oricare ar fi fost formularea exactå a acestei direa clasicå exprimå clar, într-o ordonare dominatå de variante „populare“ – era vorba despre revendicarea egali- valorile politice, ceea ce implica reflecÆia arhaismului tåÆii politice a cetåÆenilor. Aceasta înseamnå cå deplasîn- tîrziu asupra problemelor reprezentårii. Dar, comparatå du-se din domeniul nediferenÆiat al revendicårilor egali- cu exuberanÆa secolului al VI-lea, ierarhia în care teh- tare de la începutul secolului14 în sfera, acum definitå, nicile puterii politice sînt diferenÆiate calitativ çi, în a politicului, çi abandonînd astfel idealul – desigur, utopic ultimå instanÆå, opuse tehnicilor cotidianului, a pierdut – al unei egalitåÆi între toÆi cetåÆenii sub toate aspectele, din vivacitate ceea ce a cîçtigat în rigoare: politizarea inclusiv, çi mai ales, sub acela al proprietåÆii – ideologia artificiului înseamnå çi domesticirea sa. Aceastå tehnicå democratå atenianå se defineçte nu numai în ceea ce aparte care este ståpînirea universului politic respinge îndemînarea manualå într-o preistorie imaginarå a priveçte conÆinutul såu, ci çi prin apartenenÆa sa. Pentru 53 cå demos-ul redus la såråcie din vremea lui Solon n-ar cetåÆii , çi ajunge så umbreascå orice înÆelegere – încå fi putut niciodatå uita revendicårile economice, cerînd doar posibilå, poate, în secolul al VI-lea – a valorii experien- o egalitate politicå distinctå de raporturile de proprietate. Æelor meçteçugåreçti çi a creativitåÆii lor. Printr-un fel de Dimpotrivå, la finele veacului VI ne gîndim mai curînd paradox, filozofia platonicianå este aceea care va recu- la o maså importantå de cetåÆeni – vechi çi noi deopotrivå – noaçte afinitatea de naturå çi de origine dintre tehnicile a cåror independenÆå economicå cerea o expresie în viaÆa artizanale çi tehnica politicå – pentru a le exila îm- preunå în lumea înçelåtoare çi incoerentå a aparenÆelor. cetåÆii – proprietari mici çi mijlocii salvaÆi de seisachteia sau care primiserå påmînturi în vremea tiranilor, dar poate încå de pe acum çi meçteçugari, navigatori, comer- Note cianÆi, a cåror activitate devenea din ce în ce mai impor- tantå pe temeiul acÆiunilor inaugurate de Solon15. 1. Vezi J.-P. Vernant, „Catégories de l’agent et de l’action en Grèce ancienne“, în Julia Kristeva et alii (ed.), Langue. Demos-ul urban era de altfel, cel puÆin în principiu, Discours. Société. Pour Émile Benveniste, Paris, 1975, cel mai în måsurå så fie interesat de o reformå care så p. 365 çi urm.; cf. çi idem, „Ébauches de la volonté dans elimine discriminårile arhaice, egalizînd astfel cetåÆenii la tragédie grecque“, în Vernant/Vidal-Naquet, Mythe et în ceea ce priveçte drepturile lor active fårå a le cere så tragédie, p. 41 çi urm. Despre implicaÆiile categoriilor aibå „o parte egalå din påmîntul gras al patriei“, çi care, mentale ale tehnicului, vezi M. Detienne çi J.-P. Vernant, în acelaçi timp, favoriza în mod evident demele urbane Les ruses de l’intelligence. La Métis des Grecs, Paris, 1974. 16 2. Cf. M.I. Finley, Les premiers temps de la Grèce, trad. fr., faÆå de celelalte zone ale Aticii . Paris, p. 189 çi urm. Anii dominaÆi de problematica reformelor clisteniene 3. A. Kleingünther, Protos heuretes.Untersuchungen zur sînt astfel un moment de prefacere çi de inovare dorit nu Geschichte einer Fragestellung [Philologus, Supplbd., 26],

110 99

101 108

pentru Clistene çi reformele sale. sale. reformele çi Clistene pentru p. 108 çi urm. çi 108 p.

Maîtres , Detienne, urm.; çi 169 p. 1962, Padova, Filosofia, cînd se pronunÆau împotriva lui Isagoras çi a oligarhilor, a çi Isagoras lui împotriva pronunÆau se cînd

eiizzoe d imagine ed Demitizzazione

Acii di Archivio , în EIDOLON“,

aceastå voinÆå novatoare în conçtiinÆa atenienilor atunci atenienilor conçtiinÆa în novatoare voinÆå aceastå

95 p. 9-9; . ééy, AAM, EIKON, „AGALMA, Kérényi, K. 297-298; pp. 1955,

eae rmn d dsua ct e rfn a påtruns a profund de cît discutat de råmîne cetate,

Von Homer zur Lyrik zur Homer Von mimesis

, München, , Treu, Max vezi

acceptåri explicite, explicitate chiar, a unui nou tip de tip nou unui a chiar, explicitate explicite, acceptåri

24. Despre relaÆia dintre imaginea artisticå, reflecÆia poeticå çi poeticå reflecÆia artisticå, imaginea dintre relaÆia Despre 24.

asumatå a structurilor cetåÆii. În ipoteza unei asemenea unei ipoteza În cetåÆii. structurilor a asumatå 23. Fr. 35. Fr. 23.

ideologicå care a însoÆit o inovare conçtientå çi deplin çi conçtientå inovare o însoÆit a care ideologicå Vorsokr. Vorsokr. 7 fr. 18. fr. 7 Xenoph., 22.

Denkens 2, München, 1962, p. 338 çi urm. çi 338 p. 1962, München, 2, ideilor politice erau implicite, sau despre o dezbatere o despre sau implicite, erau politice ideilor

Wege und Formen frühgriechischen Formen und Wege çi urm.; H. Fraenkel, Fraenkel, H. urm.; çi o reformå constituÆionalå, ale cårei consecinÆe în planul în consecinÆe cårei ale constituÆionalå, reformå o

RPh 30, 1956, p. 51 p. 1956, 30, Xenophane“, de 35 et 34 fragments

problema ar fi mai ales så çtim dacå a fost vorba despre vorba fost a dacå çtim så ales mai fi ar problema

Vorsokr. 21. Xenoph., Xenoph., 21. r 3-5 c. i . iir „u les „Sur Rivier, A. çi cf. 34-35; fr.

7 prefacerea instituÆiilor cetåÆii. Pentru studiul nostru, studiul Pentru cetåÆii. instituÆiilor prefacerea

NH , 36, 82. 36, ,

ideale – a cåror ierarhie este contestatå çi råsturnatå prin råsturnatå çi contestatå este ierarhie cåror a – ideale

Vorsokr. Symp 20. Thal., Thal., 20. . 2, 147 A; cf. Plin., cf. A; 147 2, . Plu., = 21 A fr.

7

complet –, ci çi ca o radicalå restructurare a valorilor a restructurare radicalå o ca çi ci –, supra

, nota 16. nota , 7

vdnå mlcÆie cso famne n tdu citat studiul în fragmente acestor implicaÆiile evidenÆå social cåtre alte grupuri – transfer råmas de altfel in- altfel de råmas transfer – grupuri alte cåtre social

Vorsokr. fr. A 20; cf. çi A 17; am încercat så scot în scot så încercat am 17; A çi cf. 20; A fr. 19. Thal., Thal., 19.

apare nu numai ca un transfer de putere de la un grup un la de putere de transfer un ca numai nu apare

7

faÆå de opera de excepÆie a acestui mare maestru. mare acestui a excepÆie de opera de faÆå

a unei mutaÆii politico-ideologice. Reforma clistenianå Reforma politico-ideologice. mutaÆii unei a

intelectualå pe care am contractat-o, deja de multå vreme, multå de deja contractat-o, am care pe intelectualå

bracå, în ultimii ani ai secolului al VI-lea, forma vizibilå forma VI-lea, al secolului ai ani ultimii în bracå,

din acest pasaj, încercînd så exprim, çi în acest fel, datoria fel, acest în çi exprim, så încercînd pasaj, acest din

aceastå laicizare a gîndirii çi a mentalitåÆii civice îm- civice mentalitåÆii a çi gîndirii a laicizare aceastå

Anthropologie , p. 247; am împrumutat titlul studiului meu studiului titlul împrumutat am 247; p. ,

oil rac î iepeil o oiieç dooie– ideologice çi politice lor expresiile çi cît arhaice sociale 18. Idem, „Droit et prédroit en Grèce ancienne“, în Gernet, în ancienne“, Grèce en prédroit et „Droit Idem, 18.

voltarea societåÆii greceçti care face desuete atît relaÆiile atît desuete face care greceçti societåÆii voltarea 1917, p. 432 çi urm. çi 432 p. 1917,

uiiu e mrl e Gèe Éue sémantique Étude Grèce. en morale et juridique Paris, , treptat – un dublu fenomen fåcut posibil de însåçi dez- însåçi de posibil fåcut fenomen dublu un –

6

Recherches sur le développement de la pensée la de développement le sur Recherches deja idem, idem, deja aceea a unui sistem de guvernare ce s-a desacralizat s-a ce guvernare de sistem unui a aceea

passim Anthropologie ; dar vezi dar ; çi 241-248 pp. cf. 247; p. ,

ill ni itz cr a eei clasicå devenit a care sinteze unei titlul dr i din çi dar ,

5

oit et prédroit en Grèce ancienne“, în Gernet, în ancienne“, Grèce en prédroit et oit „Dr Gernet, L. 17.

vom Mythos zum Logos zum Mythos vom , pentru a relua a pentru , greceçti gîndirii a

Analele Univ. Buc. – Istorie – Buc. Univ. Analele 27, 1978, p. 3 çi urm. çi 3 p. 1978, 27,

jeçte cetatea. Nåscutå dintr-o dublå evoluÆie, din aceea din evoluÆie, dublå dintr-o Nåscutå cetatea. jeçte „Politique et géométrie à la fin de l’âge archaïque grec“, archaïque l’âge de fin la à géométrie et „Politique

este subordonatå religiei, ci religia este aceea care slu- care aceea este religia ci religiei, subordonatå este Société, Annales (ESC), 1965, p. 425 çi urm.; Zoe Petre, Zoe urm.; çi 425 p. 1965, (ESC), Annales Société,

M. Detienne, „En Grèce archaïque: Géométrie, Politique et Politique Géométrie, archaïque: Grèce „En Detienne, M. totalitatea sa unor legi generale legi unor sa totalitatea , çi în care nu cetatea nu care în çi ,

4

origines de la pensée grecque pensée la de origines , Paris, 1962, pp. 118-139; pp. 1962, Paris, , expresia unei lumi concepute filozofic ca subordonatå în subordonatå ca filozofic concepute lumi unei expresia

Les cit. op. ; cf. çi J.-P. Vernant, Vernant, J.-P. çi cf. ; Levêque/Vidal-Naquet, 16.

eunomia

curînd mai este Ea . cu identifica mai o încå Solon

.19. p.

laså integratå în ierarhia religioaså tradiÆionalå, pe care pe tradiÆionalå, religioaså ierarhia în integratå laså

op. cit. op.

, Villard, F. Martin, R. idem, în Charbonneaux, J. 15.

proclama Protagoras proclama ; dar cetatea clistenianå nu se mai se nu clistenianå cetatea dar ;

o.cit. loc. 3

ca o structurå exclusiv umanå, aça cum, mai tîrziu, o va o tîrziu, mai cum, aça umanå, exclusiv structurå o ca Griechentums Mnhn 16, . 8; .. Finley, M.I. 380; p. 1962, München, ,

2

polis Dichtung und Philosophie des frühen des Philosophie und Dichtung definitå o de încå vorba este nu îndoialå, Fårå 14. Cf. çi H. Fraenkel, Fraenkel, H. çi Cf. 14.

op. cit. op. , p. 175 çi urm. çi 175 p. , Martin, R. 13. curînd la o revoluÆie a gîndirii politice çi religioase? çi politice gîndirii a revoluÆie o la curînd

Milano-Napoli, 1961, p. 46 çi urm. çi 46 p. 1961, Milano-Napoli, voinÆei Pithianului: så ne gîndim la o evoluÆie, sau mai sau evoluÆie, o la gîndim ne så Pithianului: voinÆei

rhooi e cultura e Archeologia , idem, în classica“, nell’antichità

ae uodn îteg ognzr a eåi spartiate cetåÆii a organizare întreaga subordona care

95 p 2 ç um; . inh Bniel, „L’artista Bandinelli, Bianchi R. urm.; çi 28 p. 1925,

Marea Rhetrå Marea , în exemplu, de odinioarå, manifestase se

N. Heidelb. Jb., NF. Jb., Heidelb. N. , Antike“, der in Künstlerischen des

aproba anumite aspecte ale reformei çi mentalitatea care mentalitatea çi reformei ale aspecte anumite aproba B. Schweizer, „Der bildende Künstler und der Begriff der und Künstler bildende „Der Schweizer, B.

ieeÆ d pouzm îte cat snÆue care sancÆiune aceastå între profunzime de diferenÆå 2 epe odÆa ritli n etltta niå vezi anticå, mentalitatea în artistului condiÆia Despre 12.

ZOE PETRE ZOE CETATEA GREACÅ – ÎNTRE REAL ÇI IMAGINAR ÇI REAL ÎNTRE – GREACÅ CETATEA

ZOE PETRE

47. G. Thomson, Studies in Ancient Greek Society, 2, Londra, 1962, p. 300, cf. pp. 297; 315. 48. Cf. mai ales consideraÆiile lui L. Gernet, „Droit et prédroit en Grèce ancienne“, în Gernet, Anthropologie, loc. cit., precum çi cele din idem, „Note sur la notion de délit privé en droit grec“, în Mélanges offerts à M. Lévy-Bruhl, Paris, 1959, p. 393-405. 49. J.-P. Vernant, Les origines de la pensée grecque, Paris, 1962, pp. 118-139. 50. Între numeroasele studii despre statutul social çi moral al meçteçugarilor trebuie citate A. Aymard, „L’idee de travail dans la Grèce archaïque“, Journ. Psych. 41, 1948, p. 29 CETATEA CLASICÅ çi urm.; idem, „Hiérarchie du travail et autarcie traditio- nelle dans la Grèce archaïque“, în idem, Études d’histoire ancienne, Paris, 1967, p. 316 çi urm.; Vernant, Mythe et pensée2, p. 316 çi urm.; M. Austin çi P. Vidal-Naquet, Économies et sociétés en Grèce ancienne, Paris, 1972, p. 22 çi urm.; A. Burford, Craftsmen in Greek and Roman Society, Londra, 1972; M.I. Finley, „Metals in the Ancient World“, Journ. of the Royal Society of Arts 118 (5170), 1970, pp. 597-607; idem, L’économie antique, trad. fr., Paris, 1975, pp. 165 çi urm.; cf. çi studiile lui B. Schweitzer çi R. Bianchi Bandinelli citate supra, nota 12. 51. Vezi Ed. Will, „La Grèce archaïque“, în Deuxième conférence internationale d’histoire économique, Aix-en Provence, 1962, p. 75 çi urm. M. Austin çi P. Vidal-Naquet, op. cit., pp. 76 çi urm., 89-91, 109-111; cf. çi L. Gernet, „Horoi hypothécaires“, în Gernet, Anthropologie, p. 360 çi urm.; M.I. Finley, „Between Slavery and Freedom“, CSSH 6, 1964, p. 233 çi urm.; idem, „La servitude pour dettes“, în RD 1965, p. 159 çi urm.; P. Vidal-Naquet, „Économie et société en Grèce ancienne: l’oeuvre de M. I. Finley“, Archives européennes de sociologie 1963, p. 23 çi urm. 52. Datorez conferinÆei lui P. Vidal-Naquet despre demiourgoi în Legile lui Platon, prezentatå în septembrie 1975 la Facultatea de Istorie din Bucureçti, cîteva importante sugestii cu privire la ambiguitåÆile statutului platonician al artizanilor; cf. çi G. Cambiano, loc. cit. – Despre cate- goriile mentale ale muncii meçteçugåreçti în polis, vezi M. Detienne çi P. Vidal-Naquet, loc. cit., Françoise Frontisi- Ducroux, Dédale: le mythes de l’artisan, Paris, 1975; Zoe Petre, „Trophonios ou l’architecte. À propos du statut des techniciens dans la cité grecque“, St.Cl. 18, 1979, pp. 23-37. 53. Cf. mitul lui Prometeu la Eschil, ca çi în discursul lui Protagoras, Pl., Prt. 316 b-328 d.

104

107 102

loc. cit. loc. Clisthène ratå aprobarea zeului din Delfi din zeului aprobarea ratå , dar existå o asemenea o existå dar , , , Vidal-Naquet,

2

op. cit. op. , p. 133; despre harta sa, Levêque/ sa, harta despre 133; p. , nant, Ver J.-P. cf. de cåtre zei. Desigur, pentru toate acestea a fost asigu- fost a acestea toate pentru Desigur, zei. cåtre de

prin deducÆie raÆionalå. Despre sfera lui Anaximandru, lui sfera Despre raÆionalå. deducÆie prin

la subordonarea directå a cetåÆii faÆå de lumea guvernatå lumea de faÆå cetåÆii a directå subordonarea la

bi- sau tridimensionale, ale unui univers reconstruit univers unui ale tridimensionale, sau bi-

spaÆiu/timp exclusiv politic, însemna practic renunÆarea practic însemna politic, exclusiv spaÆiu/timp

egrapsen ), precum çi sfera celestå sînt imagini, sînt celestå sfera çi precum ), ( desenat a

sacrate çi resimÆite religios, ale consanguinitåÆii, a unui a consanguinitåÆii, ale religios, resimÆite çi sacrate perimetron supra -ul påmîntului çi mårii pe care el le- el care pe mårii çi påmîntului -ul ; citat

mentalizeazå umbra, aça cum o fåcea toiagul lui Thales, lui toiagul fåcea o cum aça umbra, mentalizeazå mai degrabå, constituirea, în aval de vechile relaÆii, con- relaÆii, vechile de aval în constituirea, degrabå, mai

fapt el nu le-a inventat, ci l-a reglat pentru Grecia) instru- Grecia) pentru reglat l-a ci inventat, le-a nu el fapt

Delimitarea unui spaÆiu çi a unui timp „laicizate“ timp unui a çi spaÆiu unui Delimitarea , sau, ,

1

gnomon -ul (pe care de care (pe -ul – reprezentare de opere sînt LaerÆiu

specifice ale gîndirii politice ateniene din secolul urmåtor. secolul din ateniene politice gîndirii ale specifice

trei descoperiri ale lui Anaximandru citate aici de Diogene de aici citate Anaximandru lui ale descoperiri trei

tuÆionale a cetåÆii democratice, ci çi la aceea a direcÆiilor a aceea la çi ci democratice, cetåÆii a tuÆionale Vorsokr. , fr. A 1 (= D.L. 2, 1-2); de altfel, cele altfel, de 1-2); 2, D.L. (= 1 A fr. , 34. Anaximand., Anaximand., 34.

7

Maîtres cit. op. al VI-lea se aflå nu numai la originea dezvoltårii consti- dezvoltårii originea la numai nu aflå se VI-lea al , p. 106. p. , Detienne, 363; p. , Bowra, C.M. 33.

pp. 113-116; 151 çi urm. çi 151 113-116; pp. vers – inovaÆiile radicale aduse de ultimii ani ai secolului ai ani ultimii de aduse radicale inovaÆiile – vers

op. cit. op. , Villard, F. Martin, R. idem, în Charbonneaux, J. Cf. 32.

concepÆii arhaice asupra raportului dintre cetate çi uni- çi cetate dintre raportului asupra arhaice concepÆii

Storicità dell’arte classica dell’arte Storicità , Bari, 1973, p. 111 çi urm. çi 111 p. 1973, Bari, ,

2 rilor caracteristice ale noii constituÆii cu ansamblul de ansamblul cu constituÆii noii ale caracteristice rilor

Napoli, 1962, p. 153 çi urm.; cf. idem, „Parrasio“, în idem, în „Parrasio“, idem, cf. urm.; çi 153 p. 1962, Napoli,

demonstra cu uçurinÆå confruntînd semnificaÆia tråsåtu- semnificaÆia confruntînd uçurinÆå cu demonstra Archeologia e cultura e Archeologia , Milano- , idem, în Platone“, di Sofista

documentelor contemporane. Totuçi – çi aceasta se poate se aceasta çi – Totuçi contemporane. documentelor Bandinelli, „Osservazioni storico-artistiche a un passo del passo un a storico-artistiche „Osservazioni Bandinelli,

temps , Paris, 1952, p. 9 çi urm. çi mai ales R. Bianchi R. ales mai çi urm. çi 9 p. 1952, Paris, ,

åuaå eî ipii, a ae dn az absenÆei cauza din ales mai implicit, decît måsuratå

2

Platon et l’art de son de l’art et Platon utilizaÆi de Platon cf. P.-M. Schuhl, Schuhl, P.-M. cf. Platon de utilizaÆi

atenianå în momentul reformei clisteniene nu poate fi poate nu clisteniene reformei momentul în atenianå

eou a I-e ç dsr snu treio tehnici termenilor sensul despre çi IV-lea al secolul

rfnie mdfcrlr i mnaiae civicå mentalitatea din modificårilor Profunzimea

31. Despre raporturile acestui pasaj cu problemele picturii în picturii problemele cu pasaj acestui raporturile Despre 31.

chiar definitiv cristalizatå. cristalizatå. definitiv chiar R. 36 B-C. 36 Pl., 30.

mod destul de exploziv ca o entitate coerentå, dacå nu dacå coerentå, entitate o ca exploziv de destul mod p. 117. p.

Maîtres , Detienne, urm.; çi 307 p. 1965, Messina-FlorenÆa, råzleÆ çi fragmentar, pare acum så se degajeze într-un degajeze se så acum pare fragmentar, çi råzleÆ

arcaica greca Poesia Polinnia. , urm.; G. Perotta çi B. Gentili, Gentili, B. çi Perotta G. urm.;

a gînditorilor, a legislatorilor sau a poeÆilor, chiar dacå chiar poeÆilor, a sau legislatorilor a gînditorilor, a 2

Greek Lyric Poetry Lyric Greek 2, Londra, 1956, p. 326 çi 326 p. 1956, Londra, 2, idem, urm.; çi

se schiÆaserå deja de multå vreme în meditaÆia politicå meditaÆia în vreme multå de deja schiÆaserå se

CPh. 29, 1934, p. 230 p. 1934, 29, Scopas“, and „Simonide Bowra, C.M. 29.

greceçti. Idealul democratic, ale cårui diferite tråsåturi diferite cårui ale democratic, Idealul greceçti. wird nie bezahlt, sondern der Handwerker.“ der sondern bezahlt, nie wird

secinÆe pentru dezvoltarea ulterioarå a gîndirii politice gîndirii a ulterioarå dezvoltarea pentru secinÆe 1973, p. 121 – reiau tema muzei venale: „Auch der Künstler der „Auch venale: muzei tema reiau – 121 p. 1973,

Storicità dell’arte classica dell’arte Storicità dinelli, „Parrasio“, în idem, idem, în „Parrasio“, dinelli, , Bari, ,

a adus cu sine o restructurare ideologicå plinå de con- de plinå ideologicå restructurare o sine cu adus a

2

confruntatå cu adevårata artå de cåtre R. Bianchi Ban- Bianchi R. cåtre de artå adevårata cu confruntatå

secolului al VI-lea de cåtre gruparea conduså de Clistene de conduså gruparea cåtre de VI-lea al secolului

din 1779 – citatå în legåturå cu virtuozitatea artizanalå virtuozitatea cu legåturå în citatå – 1779 din

R

EVOLUæIA constituÆionalå realizatå la sfîrçitul la realizatå constituÆionalå EVOLUæIA

Niçte cuvinte ale lui Goethe dintr-o scrisoare cåtre Krafft, cåtre scrisoare dintr-o Goethe lui ale cuvinte Niçte

Maîtres , p. 105 çi urm. çi 105 p. , Detienne, vezi Simonide lui operei

Paris, 1963, p. 37 çi urm.; în ceea ce priveçte semnificaÆia priveçte ce ceea în urm.; çi 37 p. 1963, Paris,

Imaginer et réaliser et Imaginer , idem, în rétribué“, travail le et „Socrate

I. Schuhl, P.-M. urm.; çi 5 2, Pi., Page; 146/651 fr. Simon. Cf. 28.

27. Sol. fr. 1 D, 49-54. D, 1 fr. Sol. 27.

24 çi urm. çi 24

Formarea ideilor literare în antichitate în literare ideilor Formarea , Bucureçti, 1971, p. 1971, Bucureçti, ,

2

bru, aç vrea så reamintesc consideraÆiile lui D.M. Pippidi, D.M. lui consideraÆiile reamintesc så vrea aç bru,

printre foarte numeroasele comentarii la acest text cele- text acest la comentarii numeroasele foarte printre

între 510 çi 460 î.e.n. 460 çi 510 între

Vorsokr. Vorsokr. 26. Xenoph., Xenoph., 26. fr. 15. Cf. çi Anaxag., Anaxag., çi Cf. 15. fr. fr. A 102– A fr.

7 7

moralitate este asemånåtoare. este moralitate democratice ateniene democratice

Viespile , 1427-1431, a cårui a 1427-1431, , Aristofan, cåtre de evocat

Despre elaborarea gîndirii elaborarea Despre

25. Aesop., nr. 310 (Chambry); cf. çi sibaritul neîndemînatic sibaritul çi cf. (Chambry); 310 nr. Aesop., 25. ZOE PETRE ZOE

CETATEA GREACÅ – ÎNTRE REAL ÇI IMAGINAR

35. InovaÆia de gîndire care întemeiazå teatrul este evocatå foarte sugestiv în povestirea lui J.L. Borges, Cåutarea lui Averroes. 36. G.F. Else, The Origin and Early Form of Greek Tragedy, Cambridge, Mass., 1967, p. 57; pentru relaÆia dintre cetatea democraticå çi tragedie, vezi çi J.-P. Vernant, „Le moment historique de la tragédie“, în idem çi Vernant/ Vidal-Naquet, Mythe et tragédie, p. 13 çi urm. 37. Arist., Ath. 1314 a 39 çi urm. 38. Zoe Petre, „Le comportement tyrannique“, în Actes de la XIIe Conférence internationale d’études classiques „Eirene“. Cluj-Napoca, 2-7 octobre 1972, Bucureçti-Amsterdam, 1975, pp. 563-571. 39. Hdt. 1, 60; Arist., Ath. 14, 4; Plu., de Her. malign. 16; Polyaen. 1, 21, 2. 40. Thu. 1, 13, 1. 41. Anecdota relatatå de cåtre Diogene LaerÆiu, 1, 60, propune un alt sens pentru relaÆia dintre tragedie çi tiranie: la teatru ar fi învåÆat Pisistrate så mimeze puterea; afinitatea mimeticå subzistå în ciuda caracterului evident fantezist al remarcii lui Solon. Despre corespondenÆele care existå între eroul transgresor çi tiran, vezi deja L. Gernet, „Marriages de tyrans“, în Gernet, Anthropologie, p. 344 çi urm.; idem, Recherches sur le développement de la pensée juridique et morale en Grèce. Étude sémantique, Paris, 1917, p. 402 çi urm., precum çi J.-P. Vernant, „Ambiguité et renversement. Sur la structure énigmatique d’OEdipe-Roi“, în Vernant/ Vidal-Naquet, Mythe et tragédie, p. 124 çi urm. 42. Alc. fr. 69 Page; cf. D. Page, Sappho and Alcaeus, Oxford, 1955, p. 152 çi urm.; Ed. Will, Korinthiaka, Paris, 1955, p. 381 çi urm.; M. Detienne çi J.-P. Vernant, op. cit., p. 42 çi urm. 43. Am împrumutat acest termen de la M.I. Finley, Ancient Society to the Arab Conquest, Londra, p. 51. 44. Cf. Ed. Will, op. cit., p. 613; idem, Le monde grec et l’Orient, 1, Le Ve siècle, Paris, 1972, pp. 64 çi urm.; 422 çi urm. 45. Arist., Pol. 1256 b 28 - 1258 a 14. 46. De altfel nu må gîndesc, nici måcar pentru originea acestor mentalitåÆi, la o tradiÆie distinctå, aparÆinînd meçteçu- garilor, aça cum postula studiul, de altfel remarcabil, al lui H. Jeanmaire, „La naissance d’Athéna et la royauté ma- gique de Zeus“, RA 48, 1956, p. 12 çi urm., ci la o tradiÆie despre meçteçugari, care porneçte de la o înÆelegere de cåtre întreaga societate a sensului experienÆelor tehnice atestate prin faptele de limbå çi prin constituirea noilor categorii mentale.

103

113 128

de altå parte, dominaÆia persanå dovedindu-se incom- dovedindu-se persanå dominaÆia parte, altå de contemporan cu Lakiadul. cu contemporan

ini d oiiaå pr s poiå it-n elogiu dintr-un provinå så pare odinioarå“ „de nienii afecta mai ales aceastå parte a populaÆiei ateniene; pe ateniene; populaÆiei a parte aceastå ales mai afecta

neion apodeixas koinon. apodeixas neion ComparaÆia între Cimon çi ate- çi Cimon între ComparaÆia gîndim la faptul cå înaintarea perçilor în Egeea çi în Pont în çi Egeea în perçilor înaintarea cå faptul la gîndim

ho de ten men oikian tois politais pryta- politais tois oikian men ten de ho

61. Plu., Cim. 10, 7: 7: 10, Cim. Plu., 61.

demos -ului urban, trebuie totuçi så ne så totuçi trebuie urban, -ului al maturizare

1957, p. 246. 246. p. 1957,

rsortc. åå eaea n ii n e gau de gradul fel un nici în exagera a Fårå aristocratice.

Aeschylos und Athen und Aeschylos , trad. germ., Berlin, germ., trad. , Thomson, G. 60.

punct de vedere calitativ datele luptei dintre facÆiunile dintre luptei datele calitativ vedere de punct

portanÆa politicå a noului sanctuar devine çi mai evidentå. mai çi devine sanctuar noului a politicå portanÆa

demos -ului ca entitate politicå care modificå din modificå care politicå entitate ca -ului a formare op. cit. op. centrului , p. 13 sq.), im- sq.), 13 p. , ( cetåÆii a „civicå“ valoarea

utonomie în curs de curs în utonomie a o çi existå Clistene, dupå cå, çi tai li . eêu ç P VdlNqe c piie la privire cu Vidal-Naquet P. çi Levêque P. lui straÆia

en mesei tei polei tei mesei en Theseion ; dacå acceptåm demon- acceptåm dacå ; -ului torii din politica externå, confruntåri de politicå internå, politicå de confruntåri externå, politica din torii

Thes. 36, 3) asupra amplasårii asupra 3) 36, ( Plutarh lui observaÆia catå cå trebuie så fi existat, dincolo de orientårile contradic- orientårile de dincolo existat, fi så trebuie cå

loc. cit. loc. Clisthène ; meritå remar- meritå ; , Levêque/Vidal-Naquet, 59.

480 era acela al raporturilor cu Imperiul Persan Imperiul cu raporturilor al acela era 480 . Cred .

30

„democraÆiei“ lui Tezeu mai devreme de 421/420. de devreme mai Tezeu lui „democraÆiei“

domeniu al confruntårilor politice la Atena între 500 çi 500 între Atena la politice confruntårilor al domeniu

() 15, p 4848 n dtaå prÆa temei apariÆia dateazå nu 408-418, pp. 1958, 7(4),

VI-lea , nici la cea a lui C. Hignett, dupå care singurul care dupå Hignett, C. lui a cea la nici ,

Historia Clisthène 29 , p. 119. E. Ruschenbusch, Ruschenbusch, E. 119. p. , Vidal-Naquet,

a secolului al V-lea çi cea de la începutul celui de-al celui începutul la de cea çi V-lea al secolului a

AJA 15, p 2330 i Levêque/ çi 293-300 pp. 1951, , Kardana, Ch. Cf.

nici o diferenÆå între lupta politicå din prima jumåtate prima din politicå lupta între diferenÆå o nici reprezentårile de pe vase ni se pare un indiciu în acest sens. acest în indiciu un pare se ni vase pe de reprezentårile

recent formulate; nici la cea a lui R. Sealey, care nu vede nu care Sealey, R. lui a cea la nici formulate; recent 58. Suprapunerea temei lui Tezeu cu cea a tiranoctonilor pe tiranoctonilor a cea cu Tezeu lui temei Suprapunerea 58.

.531. p. Cu toate acestea, nu pot adera cu totul la unele teze unele la totul cu adera pot nu acestea, toate Cu

Historia , 1, 1950, 1, , Democracy“, of „Origins Ehrenberg, V. 57. individuale.

Tyrant-Slayers of Kritios and Nesiotes and Kritios of Tyrant-Slayers , Lund, 1955. Lund, ,

teren mult mai vast pentru faptele çi ambiÆiile unei glorii unei ambiÆiile çi faptele pentru vast mai mult teren

The opera distruså a lui Antenor – St. Brunnssäcker, Brunnssäcker, St. – Antenor lui a distruså opera

nu mai recunoçteau dominaÆia lor ca grup, ofereau un ofereau grup, ca lor dominaÆia recunoçteau mai nu

56. Acum este momentul în care Critios çi Nesiotes înlocuiesc Nesiotes çi Critios care în momentul este Acum 56.

se fi acomodat cu noile cadre ale cetåÆii care, chiar dacå chiar care, cetåÆii ale cadre noile cu acomodat fi se

Schol. Ar. Pl. Ar. Schol. Polygnotos 627. s.v.); Suid. = ( s.v.

lui Theognis. În aceste condiÆii, aristocraÆii atenieni par så par atenieni aristocraÆii condiÆii, aceste În Theognis. lui Thes. Cim. 6 3 Pu. , 7 2 Harp. 2; 17, 1, Paus. 3; 36, 5-7; 8, Plu., 55.

competitorilor, o ideologie care se dezagrega deja în vremea în deja dezagrega se care ideologie o competitorilor, Dindorf, 3, p. 446. p. 3, Dindorf,

Schol. Ael. Arist. Ael. Schol. Per. Cim. Ath. sfîrçitul secolului al VI-lea al secolului sfîrçitul çi care marcase mentalitatea marcase care çi 46, 2; 9, 10, Plu., 3; 27,

28

FHG FGrH , 1, 94); Arist., 94); 1, , ( 115 , 89, fr. Hist., Theopomp. 54. facÆiunilor nobiliare care fåcuse ravagii cel puÆin pînå la pînå puÆin cel ravagii fåcuse care nobiliare facÆiunilor

Cimon. împiedicau constituirea unei unitåÆi politice eficace: lupta eficace: politice unitåÆi unei constituirea împiedicau

Thasos ( = fr. 4) despre virtuÆile „peloponesiene“ ale lui ale „peloponesiene“ virtuÆile despre 4) fr. = ( Thasos

etltt cmn ec Dr xsa ç eeet care elemente çi existau Dar etc. comune mentalitate

ibid. , 4, 5 – Stesimbrotos din Stesimbrotos – 5 4, , numelor“; al „råzboi adevårat

amintirea unei dominaÆii aproape absolute, ideologie çi ideologie absolute, aproape dominaÆii unei amintirea

2 2 nml fieo li eitce; xså ii un aici existå Temistocle); lui fiicelor numele – 2 32,

ut çne e cntti frå pzÆe oiiå – politicå opoziÆie fermå o constitui a de çanse multe

Them. Cim. 16, 1, despre numele fiilor lui Cimon (cf. (cf. Cimon lui fiilor numele despre 1, 16, Plu., 53.

precedenÆi. De altfel, aristocraÆia avea, virtual, mult mai mult virtual, avea, aristocraÆia altfel, De precedenÆi. Cim. 5, 3. 5, Plu., Cimon, lui al simbolic gestul Cf. 52.

pentru a påstra unitatea de acÆiune çi de gîndire din anii din gîndire de çi acÆiune de unitatea påstra a pentru op. cit. op. Staatskunde , p. 175. p. , Hignett, 6; n. 888, p. ,

Gr. Ath. l oee rfra n ea nå uiin d dezvoltat de suficient încå era nu reforma, oferea le i 24, p. 1; Busolt-Swoboda, Busolt-Swoboda, 1; p. 24, Arist., çi cf. democrat;

ae e rsie å pr c ç cm r i ot n çef un fost fi ar cum çi ca aparå så Aristide pe face Demos Aristotel -ul, satisfåcut de posibilitåÆile pe care pe posibilitåÆile de satisfåcut -ul, .

27

a istoricilor din secolul al IV-lea çi a succesorilor lor de a-l de lor succesorilor a çi IV-lea al secolul din istoricilor a n rpr pltc saie î cua nomÆio lui informaÆiilor ciuda în stabile, politice grupåri în

51. Este vorba, dupå toate probabilitåÆile, despre o încercare o despre probabilitåÆile, toate dupå vorba, Este 51.

nu pare så se regåseascå divizatå în partide sau måcar sau partide în divizatå regåseascå se så pare nu

1, p. 124, n. 4. n. 124, p. 1,

Dupå depåçirea momentului crizei clisteniene, Atena clisteniene, crizei momentului depåçirea Dupå

Aristoteles und Athen und Aristoteles , Wilamowitz-Moellendorf, von U. Vezi 50.

gîndirii politice çi a instituÆiilor. a çi politice gîndirii

Arist. 22, 1. 22, Plu., 49.

ae å muå rgee oaie n democratizarea în notabile progrese impunå så care Temistocle.

epocå de început a secolului clasic nu are nici motive noi motive nici are nu clasic secolului a început de epocå p cit. op. p. 58, epe pzÆa aå de faÆå opoziÆia despre 85-88, pp. , Labarbe, J. 48.

ZOE PETRE ZOE CETATEA GREACÅ – ÎNTRE REAL ÇI IMAGINAR ÇI REAL ÎNTRE – GREACÅ CETATEA

ZOE PETRE CETATEA GREACÅ – ÎNTRE REAL ÇI IMAGINAR terul anarhic sau contestatar. Vechile tradiÆii ale revendi- din cei care i-au urmat, dupå ce a adoptat principalele cårilor egalitare suferiserå aceeaçi soartå: în momentul reforme radicale – eliminarea Areopagului ca factor poli- reformelor clisteniene ele s-au regåsit „domesticite“ într-o tic çi extinderea suveranitåÆii demos-ului85, retribuirea anumitå måsurå de reducerea lor la egalitatea politicå. funcÆiilor publice86, poate çi instituirea isegoriei87–, ceta- Controlate de stat, devenite instrumente de formare a tea cunoaçte un moment de echilibru. Aceastå stabi- conçtiinÆei de cetåÆean, aceste tradiÆii påstreazå un ecou litate rezulta în mod obiectiv din adaptarea structurii profund din cauza vechimii lor, dar îçi pierd virulenÆa, politice a cetåÆii la raportul real de forÆe sociale, dar çi caracterul lor strict popular care era în sine çi implicit în dintr-o serie de elemente Æinînd de o politicå voluntarå 43 opoziÆie faÆå de ordinea constituitå . çi conçtientå, care încerca så menÆinå un anumit echilibru Succesiunea evenimentelor din anii 489-483 exprimå în repartizarea proprietåÆii, între interesele diferitelor deci, dupå pårerea mea, un progres al mentalitåÆii demo- grupuri sociale. Acest ansamblu de factori determinå, în cratice; un progres al unei mentalitåÆi, dar nu al unui planul ideologiei politice, crearea unei imagini ideale a program politic, çi aceasta nu atît din cauza autoritåÆii, considerabilå fårå îndoialå, a oamenilor de stat aristo- unei cetåÆi situate deasupra conflictelor çi antagonis- craÆi. ExperienÆa lui Clistene demonstrase deja cå faptul melor, mediatoare suveranå simbolizatå prin atitudinea de a avea o clientelå nu mai era suficient çi cå trebuia olimpianå a celui care va întruchipa pentru totdeauna ton demon proshetairizetai. Absolutizarea rolului vechilor spiritul Atenei clasice. Prin vocea gînditorilor såi, a oame- familii çi al reprezentanÆilor lor riscå deci så deformeze nilor såi de acÆiune, a poeÆilor såi, cetatea va transmite imaginea dinamicå a societåÆii ateniene în aceeaçi måsurå posteritåÆii aceastå imagine seninå, încercînd så uite în care ar face-o ignorarea lui. Dar demos-ul nu avea încå lunga înçiruire de violenÆe çi de lupte sociale din care ea ponderea, în primul rînd economicå çi socialå, apoi mili- s-a nåscut çi så ignore germenii în curs de maturare ai tarå, care îi va permite dupå 478 så revendice radicali- noilor antagonisme88. zarea constituÆiei clisteniene. Este deci nepotrivit så vorbim despre Temistocle ca despre un „çef de partid democrat“44, dar reducerea Note semnificaÆiei politicii sale la o opinie cu privire la cea mai 1. Levêque/Vidal-Naquet, Clisthène. bunå strategie în conflictul cu perçii ar risca så simpli- 2. Arist., Ath. 21, 6. fice prea mult lucrurile. Fårå a îndråzni så facem presu- 3. IndependenÆa cetåÆii faÆå de zei în teoria dreptului, puneri asupra opiniilor intime ale învingåtorului de la exprimatå ca doxa poleos (Pl., Tht. 167 b çi urm.), este Salamina, trebuie så recunoaçtem cå politica sa, coerentå evidentå. 45 çi urmatå cu admirabilå tenacitate timp de mulÆi ani , 4. Levêque/Vidal-Naquet, Clisthène, p. 91 çi urm., asupra dovedeçte cel puÆin cå el era pe deplin conçtient de relaÆiilor dintre modelul reformei clisteniene cu teoriile capacitåÆile demos-ului celui mai umil, çi cå nu ezita så- filozofice ce-i erau contemporane. i încredinÆeze soarta cetåÆii într-un moment de a cårui 5. W. Nestle, Vom Mythos zum Logos, Stuttgart, 1940. gravitate extremå el era ultimul care så se îndoiascå. 6. N.D. Fustel de Coulanges, La cité antique, Paris 1888, Poate cå, dacå adåugåm la aceste observaÆii faptul cå p. 321 çi urm. acÆiunile sale în Pelopones dupå råzboi au încercat så 7. Vezi, de exemplu, C. Hignett, A History of the Athenian încurajeze facÆiuni democratice, precum çi acela cå tra- Constitution2, Oxford, 1960, pp. 156-158. diÆia literarå îçi va manifesta ostilitatea faÆå de Temis- 8. Arist., Ath., 21, 1. tocle pretinzînd fårå nici un temei cå fiul lui Neocles ar 9. Id., ibid. 20, 1.

116 125

127 114

o temå a meditaÆiei asupra structurii interne a cetåÆii. a interne structurii asupra meditaÆiei a temå o 1946, p. 325 çi urm. çi 325 p. 1946,

AJPh. 66, 1945, p. 243 çi urm. çi 67, çi urm. çi 243 p. 1945, 66, Jr., Robinson C.A. 47. nic nu-i lipseau legåturile, pentru a redeveni, dupå 478, dupå redeveni, a pentru legåturile, lipseau nu-i nic

Them. 1, 1. 1. 1, Plu., 46. tenÆei anti-persane, cu care, de altfel, idealului anti-tira- idealului altfel, de care, cu anti-persane, tenÆei

223 çi urm. çi 223

generalizatå apoi printr-o deplasare în domeniul rezis- domeniul în deplasare printr-o apoi generalizatå

Ost und West und Ost , Wien, 1935, pp. 114 çi urm., çi 114 pp. 1935, Wien, , Ehrenberg, V.

otds a eat imipouddctî lepri– pårÆi alte în decît profund mai çi departe mai duse fost

45. Probabil din 493/2; pentru arhontatul lui Temistocle vezi Temistocle lui arhontatul pentru 493/2; din Probabil 45.

chiar radicalizatå la Atena, unde aceste revendicåri au revendicåri aceste unde Atena, la radicalizatå chiar

Ath. 28, 2. 28, Arist., 44.

schiÆatå în domeniul revendicårilor isonomice – poate – isonomice revendicårilor domeniul în schiÆatå

Korinthiaka , Paris, 1955, p. 219 çi urm. çi 219 p. 1955, Paris, ,

ne-am putea gîndi la o dublå miçcare a ideii de libertate, de ideii a miçcare dublå o la gîndi putea ne-am 43. Vezi în acest sens interesantele sugestii ale lui Ed. Will, Ed. lui ale sugestii interesantele sens acest în Vezi 43.

anti-persan la acela al cetåÆii al acela la anti-persan . Dar nu vedem de ce nu ce de vedem nu Dar .

La cité grecque cité La , Paris, 1925, p. 249. p. 1925, Paris, , Id., 42. 36

un transfer tîrziu al noÆiunii de libertate din domeniul din libertate de noÆiunii al tîrziu transfer un sistematic al ostracizårilor între 488/7 çi 483/2. çi 488/7 între ostracizårilor al sistematic

Histoire grecque Histoire , 2, p. 53, sublinia caracterul sublinia 53, p. 2, , Glotz, G. 41. discutå cele douå pasaje citate, crede cå aici a avut loc avut a aici cå crede citate, pasaje douå cele discutå

loc. cit. loc.

40. C. Hignett, Hignett, C. 40. a ore trnli Thrasydaios tiranului moartea la M Phez care Pohlenz, M. .

35

p. 178 çi urm. çi 178 p.

adresatå de Pindar lui Tyche, fiica lui Zeus Eleutherios, Zeus lui fiica Tyche, lui Pindar de adresatå

a o nvl d Thémistocle de navale loi La Prs 1957, Paris, , Labarbe, J. 39.

Aceastå informaÆie ar putea fi coroboratå de invocaÆia de coroboratå fi putea ar informaÆie Aceastå

op. cit. op. , pp. 178-192. pp. , Hignett, C. 38.

Zeus Eleutherios çi cere sacerdoÆiul pe viaÆå al acestuia al viaÆå pe sacerdoÆiul cere çi Eleutherios Zeus .

34 favoarea unei datåri a legii în 488/7. 488/7. în legii a datåri unei favoarea

începe prin consacrarea simbolicå a unui altar dedicat lui dedicat altar unui a simbolicå consacrarea prin începe

p 1913 ud s al ç bbigai polmi în problemei) bibliografia çi aflå se unde 159-163, pp.

isonomia la Samos dupå cåderea lui Policrate: Maiandrios Policrate: lui cåderea dupå Samos la op. cit. op. , ( Hignett lui ale solide de destul argumentelor carea

privire la încercarea – eçuatå de altfel – de a instaura a de – altfel de eçuatå – încercarea la privire Beloch, Seeck, Carcopino, Busolt etc. Må limitez la evo- la limitez Må etc. Busolt Carcopino, Seeck, Beloch,

importantå dintre ele provine din relatarea lui Herodot cu Herodot lui relatarea din provine ele dintre importantå cismului, discuÆie ilustratå prin autoritatea unor autori ca autori unor autoritatea prin ilustratå discuÆie cismului,

37. Nu voi relua îndelungata discuÆie asupra datei legii ostra- legii datei asupra discuÆie îndelungata relua voi Nu 37. e ietta oiiå i e åee trnlr Ca mai Cea tiranilor. cåderea de çi politicå libertatea de

çi 23. 23. çi dupå 480, simbolul însuçi al victoriei împotriva perçilor, împotriva victoriei al însuçi simbolul 480, dupå

La liberté grecque liberté La

, trad. fr., Paris, 1956, pp. 17 pp. 1956, Paris, fr., trad. , Pohlenz, M. 36. informaÆii care leagå cultul lui Zeus Eleutherios, devenit, Eleutherios, Zeus lui cultul leagå care informaÆii

Pindaros , p. 305. p. ,

çind chiar sfîrçitul råzboaielor medice. Dar existå douå existå Dar medice. råzboaielor sfîrçitul chiar çind

O. 12, 1 çi urm.; vezi U. von Wilamowitz-Moellendorf, von U. vezi urm.; çi 1 12, Pind., 35.

nii cu stare) poate fi fructul unei lungi experienÆe, depå- experienÆe, lungi unei fructul fi poate stare) cu nii

34. Hdt. 3, 142. 3, Hdt. 34.

(poporul de rînd e cel ce duçmåneçte pe perçi, çi nu oame- nu çi perçi, pe duçmåneçte ce cel e rînd de (poporul

33. Hdt. 3, 82. 3, Hdt. 33.

men nyn, hoi Persesi kakon noeusi, houtoi chrasthon houtoi noeusi, kakon Persesi hoi nyn, men

Clisthène , p. 113, n. 2. n. 113, p. , Levêque/Vidal-Naquet, 32. 33

Demoi identificåri – atribuitå de Herodot lui Megabyzos – – Megabyzos lui Herodot de atribuitå – identificåri actelor politice ale Alcmeonidului dupå 508. dupå Alcmeonidului ale politice actelor

op. cit. op. opuså înaintårii perçilor. Expresia cea mai clarå a acestei a clarå mai cea Expresia perçilor. înaintårii opuså , p. 178, întemeiatå în primul rînd pe interpretarea pe rînd primul în întemeiatå 178, p. ,

Clistene însuçi, ceea ce slåbeçte argumentaÆia lui Hignett, lui argumentaÆia slåbeçte ce ceea însuçi, Clistene democraticå – sau cel puÆin anti-tiranicå – çi atitudinea çi – anti-tiranicå puÆin cel sau – democraticå

31. Aceasta se poate presupune independent de atitudinea lui atitudinea de independent presupune poate se Aceasta 31. lnl dio a cse spauei nr concepÆia între suprapuneri acestei a ideilor planul

op. cit. op.

, p. 177 çi urm. çi 177 p. , Hignett, C. 30. Existå poate unele indicii cu privire la formularea în formularea la privire cu indicii unele poate Existå

AC 33 2), 1964, p. 401 çi urm. çi 401 p. 1964, 2), 33 (

existenÆa unui sentiment popular anti-persan. popular sentiment unui existenÆa

loc. cit. loc. ; cf. observaÆiile fåcute de Claude Mossé, Claude de fåcute observaÆiile cf. ; Sealey, R. 29.

nienii au obÆinut-o demonstreazå, aça cum s-a observat s-a cum aça demonstreazå, obÆinut-o au nienii ,

32

Historia 9, 1960, p. 135 çi urm. çi 135 p. 1960, 9, Sealey, R. 28.

de la Marathon çi circumstanÆele particulare în care ate- care în particulare circumstanÆele çi Marathon la de

Ath. 28, 2-3. 28, Arist., 27.

Thesalia, cît çi dintre opozanÆii oligarhi din Argos. Victoria Argos. din oligarhi opozanÆii dintre çi cît Thesalia,

teoretice ale acesteia – au evoluat într-un ritm mai rapid. mai ritm într-un evoluat au – acesteia ale teoretice

la Atena, filo-persanii se recrutau atît dintre nobilii din nobilii dintre atît recrutau se filo-persanii Atena, la

depåçitå la Atena, unde societatea – deci çi problemele çi deci – societatea unde Atena, la depåçitå

concesiilor fåcute Imperiului Persan Imperiului fåcute concesiilor . În alte pårÆi decît pårÆi alte În .

dintr-o etapå a reflecÆiei asupra problemelor cetåÆii deja cetåÆii problemelor asupra reflecÆiei a etapå dintr-o 31

de pe urma democratizårii clisteniene så fie adversarii fie så clisteniene democratizårii urma pe de d’Ephèse Prs 12) c mi uîd a åîd parte fåcînd ca curînd mai ci 1925), Paris, ,

patibilå cu democraÆia, era firesc ca cei care profitaserå care cei ca firesc era democraÆia, cu patibilå La politique d’Héraclite politique La oligarhicå (cf. de exemplu P. Bise, Bise, P. exemplu de (cf. oligarhicå

ZOE PETRE ZOE CETATEA GREACÅ – ÎNTRE REAL ÇI IMAGINAR ÇI REAL ÎNTRE – GREACÅ CETATEA

ZOE PETRE CETATEA GREACÅ – ÎNTRE REAL ÇI IMAGINAR

10. Hdt. 5, 66 – essoumenos de ho Kleisthenes ton demon În sfîrçit, existå în istoria constituÆionalå çi politicå prosetairizetai. a Atenei dintre cele douå råzboaie cîteva elemente care 11. Vezi în acest sens D.M. Lewis, Historia 12 (1), p. 38. sugereazå o întårire a poziÆiei demos-ului, ce pot fi 12. Hdt. 6, 72 çi urm.; Arist. Ath., 20, 2. perfect incluse între consecinÆele unei victorii populare. 13. Cf. D.M. Lewis, loc. cit., care reaminteçte acÆiunile ateniene Începînd chiar cu procesul lui Miltiade, continuînd cu de la Salamina (Tod, GHI, nr. 11), Chalcis (Hdt. 5, 77, 2) aplicarea – dacå nu chiar cu iniÆiativa – legii ostracis- çi Lemnos (Hdt. 6, 140, 2). 37 38 14. Ed. Will, „La Grèce archaïque“, în IIe Conférence Inter- mului , urmatå imediat de reforma arhontatului , de- nationale d’Histoire Économique, Aix-en-Provence, 1962, mocratizarea vieÆii politice ateniene parcurge cîteva etape p. 73; ideea unei revendicåri egalitare încå indistincte, eco- destul de importante. La aceastå suitå, încununatå de nomicå çi politicå în acelaçi timp, mi se pare cu deosebire implicaÆiile legii navale a lui Temistocle, am putea corectå çi operantå. adåuga çi ajutorul acordat unei reforme democrate la 15. Sugestia lui Ed. Will, op. cit., p. 72, cu privire la importanÆa Chalcis, databilå în aceçti ani39. Chiar dacå fiecare pe care seisachteia solonianå a avut-o, pentru orientarea dintre aceste evenimente luat izolat poate fi interpretat cåtre activitatea meçteçugåreascå a unei pårÆi importante în diferite moduri – luptå între facÆiuni, consolidarea din populaÆia Aticii, mi se pare extrem de interesantå. poziÆiei strategilor ca elemente mai eficace în comparaÆie 16. D.M. Lewis, op. cit., p. 32 çi urm. cu polemarhul40 –, faptul însuçi cå ele constituie o suitå, 17. Tod, GHI, nr. 11; cf. Levêque/Vidal-Naquet, Clisthène, 41 p. 49. aproape neîntreruptå, nu se poate datora întîmplårii . 18. G. de Sanctis, „Aristagora di Mileto“, în Problemi di storia Ni se pare greu de negat tendinÆa democraticå a unui antica, Bari, 1932; S. Mazzarino, Fra Oriente e Occidente, deceniu care debuteazå încredinÆînd tragerii la sorÆi 1946, p. 243 çi urm. funcÆiile aristocratice prin excelenÆå de arhonte çi de 19. Hdt. 5, 37 çi urm. areopagit. ImplicaÆiile religioase ale tragerii la sorÆi, puse 20. Hdt. 5, 42 çi urm.; K.J. Beloch, Griechische Geschichte2, 2, în luminå de cåtre G. Glotz42, sînt la fel de importante ca 1, Berlin-Leipzig, 1927, p. 18, n. 1. semnificaÆia democraticå a alegerii prin klerosis; pentru 21. Hdt. 5, 97. cå aceasta nu este singura încercare de a reevalua – pe 22. Hdt. 3, 80-82. un plan superior, în cadrele çi în interesul cetåÆii demo- 23. Cf. mai ales argumentul iresponsabilitåÆii tiranului aneuthynos (3, 80, 10), ca çi concluzia discursului lui crate – tradiÆii uneori foarte vechi, care precedå struc- Otanes – to pollo eni ta panta (3, 80, 30) – care par prea tura politicå çi mentalå a cetåÆii aristocratice care le „moderne“ pentru începutul secolului al V-lea (vezi çi nega, çi care puteau astfel deveni elemente ale gîndirii Ph.-E. Legrand, Notice, în Hérodote, Histoires, vol. 3, democratice. Într-un alt plan, opera lui Eschil va încerca, [CUF], p. 107). Faptul cå aceste douå idei apar tocmai în mai tîrziu, så regîndeascå valori similare. Poate cå nu discursul lui Otanes face dificilå acceptarea ipotezei este inutil så menÆionåm cå, tocmai în epoca reformei enunÆate de cåtre Levêque/Vidal-Naquet, Clisthène, p. 28, arhontatului, în 486, se reorganizau la Atena festivalurile dupå care discursul ar fi un ecou al dezbaterilor cu privire Dionysiilor, fåcîndu-se din choregia reprezentaÆiilor de la tiranie, produs chiar în momentul în care aceasta era pe comedii o liturgie; aceasta semnificå din nou încorpo- cale så fie råsturnatå. rarea unui element de culturå popularå în suprastruc- 24. U. von Wilamowitz-Moellendorf, Abh. Preuss. Akad., 1909, p. 71; Der Glaube der Hellenen, 1, p. 85, n. 2. tura cetåÆii democratice pe cale de constituire. Existå 25. S. Mazzarino, op. cit., p. 233. aici mai mult decît un simplu transfer; prin însuçi faptul 26. Din aceastå perspectivå, opera filozofului din Efes regå- cå dobîndesc o valoare superioarå, civicå, aceste ele- seçte o mai bunå unitate çi gîndirea sa nu mai apare ca mente de cult sau de culturå popularå îçi pierd carac-

126 115

117 124

a depåçit momentul conflictelor violente din anul 462 çi 462 anul din violente conflictelor momentul depåçit a atare informaÆia lui Plutarh dupå care, încå în timpul în încå care, dupå Plutarh lui informaÆia atare

aspirînd la stabilitate çi temîndu-se de miçcare. Dupå ce Dupå miçcare. de temîndu-se çi stabilitate la aspirînd Fårå îndoialå, nu este vorba aici så acceptåm ca acceptåm så aici vorba este nu îndoialå, Fårå

polis o democraÆie întemeiatå pe sclavaj çi pe exploatare, deci exploatare, pe çi sclavaj pe întemeiatå democraÆie o . de conceptului

deci supuså unei transformåri aproape neîncetate – dar – neîncetate aproape transformåri unei supuså deci pregåtit måcar terenul pentru transformåri ulterioare ale ulterioare transformåri pentru terenul måcar pregåtit

iåi aeeeÆae etuc tn seodmcai – democraÆie o este Atena cå pentru esenÆiale: sale minårii Temistocle în planul spiritului, am convingerea cå ea a ea cå convingerea am spiritului, planul în Temistocle

interne a Atenei, contradicÆia insurmontabilå a deter- a insurmontabilå contradicÆia Atenei, a interne åua ot cneiÆl tcii îdånÆ a lui a îndråzneÆe tacticii consecinÆele toate måsura

pînå la urmå, ambiguitatea fundamentalå a structurii a fundamentalå ambiguitatea urmå, la pînå unl îc fmgne l Arpli Fr a putea a Fårå Acropolei. ale fumegînde încå ruinele

Pentru cå ambiguitatea concepÆiilor lui Eschil reflectå, Eschil lui concepÆiilor ambiguitatea cå Pentru Æenilor, chiar a celor mai umili – apårea triumfåtor din triumfåtor apårea – umili mai celor a chiar Æenilor,

va încerca så o impunå în cursul deceniilor urmåtoare. urmåtoare. deceniilor cursul în impunå o så încerca va identitatea cetåÆii cu voinÆa cetåÆenilor – a tuturor cetå- tuturor a – cetåÆenilor voinÆa cu cetåÆii identitatea

Æiale, imaginii ideale de sine pe care cetatea democraticå cetatea care pe sine de ideale imaginii Æiale, litåÆi; consacratå în mod strålucit prin victoria obÆinutå, victoria prin strålucit mod în consacratå litåÆi;

cetåÆenilor corespunde, cel puÆin în tråsåturile sale esen- sale tråsåturile în puÆin cel corespunde, cetåÆenilor avea çi semnificaÆia unei deplasåri de valori çi menta- çi valori de deplasåri unei semnificaÆia çi avea

kosmos politic întemeiat pe puterea legitimå a tuturor a legitimå puterea pe întemeiat politic råzboiului peloponesiac, rezistenÆa de la Salamina a putut a Salamina la de rezistenÆa peloponesiac, råzboiului

unuia dintre adversari dintre unuia ; dar imaginea durabilå a unui a durabilå imaginea dar ; çi gravele consecinÆe ale fenomenului similar din anii din similar fenomenului ale consecinÆe gravele çi

84

conflictelor çi concordia luptei, nu triumful absolut al absolut triumful nu luptei, concordia çi conflictelor porarå, a întregii cetåÆi. Fårå a avea proporÆiile, durata proporÆiile, avea a Fårå cetåÆi. întregii a porarå,

relor – çi provoca o dezrådåcinare, dureroaså deçi tem- deçi dureroaså dezrådåcinare, o provoca çi – relor contemporanilor såi, el ar fi preferat armonizarea preferat fi ar el såi, contemporanilor gîndirea

påmîntului atic, a mormintelor stråmoçilor, a sanctua- a stråmoçilor, mormintelor a atic, påmîntului babil cå, în cetatea idealå spre care încerca så îndrume så încerca care spre idealå cetatea în cå, babil

Æionale fundamentale – apårarea teritoriului cetåÆii, a cetåÆii, teritoriului apårarea – fundamentale Æionale sensul general al inovaÆiilor la care asistase. Este pro- Este asistase. care la inovaÆiilor al general sensul

tactica navalå adoptatå de atenieni nega valori tradi- valori nega atenieni de adoptatå navalå tactica Eschil, a cårui concluzie nu se îndepårta prea mult de mult prea îndepårta se nu concluzie cårui a Eschil,

oracole din Delfi nu erau suficiente. Aceasta pentru cå pentru Aceasta suficiente. erau nu Delfi din oracole pare så fi fost mai curînd o temå de meditaÆie pentru meditaÆie de temå o curînd mai fost fi så pare

crizå a conçtiinÆei civice, pentru atenuarea cåreia cîteva cåreia atenuarea pentru civice, conçtiinÆei a crizå uci drn uoiae)p aeioarbi otl– poetul atribuia i-o care pe autoritatea) nu (dar funcÆia

sfîrçit, aceste evenimente nu puteau så nu producå o producå nu så puteau nu evenimente aceste sfîrçit, Areopagului – care, aça cum s-a remarcat s-a cum aça care, – Areopagului , påstrase ,

83

Orestia opoziÆii interne opoziÆii , apoi împotriva duçmanului persan. În persan. duçmanului împotriva apoi , nu este o operå care så exalte trecutul. Reforma trecutul. exalte så care operå o este nu

48

care le-a fåcut så triumfe mai întîi împotriva unei ferme unei împotriva întîi mai triumfe så fåcut le-a care încredinÆeazå rolul de apåråtor al cetåÆii sale. Çi totuçi, Çi sale. cetåÆii al apåråtor de rolul încredinÆeazå

se fi reconstituit în jurul iniÆiativelor lui Temistocle, pe Temistocle, lui iniÆiativelor jurul în reconstituit fi se meierea miticå a unui Areopag cåruia însåçi Athena îi Athena însåçi cåruia Areopag unui a miticå meierea

în acelaçi timp, o puternicå unitate popularå trebuie så trebuie popularå unitate puternicå o timp, acelaçi în mai puÆin de patru ani dupå reforma lui Efialte, înte- Efialte, lui reforma dupå ani patru de puÆin mai

interesaÆi în påstrarea ca atare a constituÆiei clisteniene; constituÆiei a atare ca påstrarea în interesaÆi perceptibilå în mod special în aceastå trilogie, evocînd, la evocînd, trilogie, aceastå în special mod în perceptibilå

din punct de vedere social de hopliÆi, proprietari mijlocii proprietari hopliÆi, de social vedere de punct din putem decela la o parte dintre contemporanii såi este såi contemporanii dintre parte o la decela putem

flotå afirma capacitatea civicå a unui grup nou, diferit nou, grup unui a civicå capacitatea afirma flotå gîndirii lui Eschil în comparaÆie cu radicalismul pe care-l pe radicalismul cu comparaÆie în Eschil lui gîndirii

Orestiei atenian. Strålucita mårturie de superioritate oferitå de oferitå superioritate de mårturie Strålucita atenian. ampla dezvoltare a a dezvoltare ampla . Relativa ambiguitate a ambiguitate Relativa .

82

demos -ului a politice conçtiinÆei radicalizarea în portant vechile cutume cu noile legi, este evident mai ales în ales mai evident este legi, noile cu cutume vechile

evenimentele din anii 483/2-478 au jucat un rol foarte im- foarte rol un jucat au 483/2-478 anii din evenimentele univers de o luminoaså armonie, care ar putea concilia putea ar care armonie, luminoaså o de univers

Oricum ar sta lucrurile în privinÆa lui Temistocle, lui privinÆa în lucrurile sta ar Oricum e nioi taie hoiå i îgraå sr un spre sîngeroaså, çi haoticå tragice, antinomii de

structurilor politice ale cetåÆii. ale politice structurilor ume a nedreptåÆii, sfîçiatå nedreptåÆii, a ume l dintr-o ridicå se care cetåÆilor

exterior, ci çi de o constantå iniÆiativå în democratizarea în iniÆiativå constantå o de çi ci exterior, dureros al oamenilor çi al çi oamenilor al dureros drum Acest raÆional. çi drept

ua d gia etu rçee ptri tnee în ateniene puterii creçterea pentru grija de numai kosmos trilogiilor sale care se încheie cu instaurarea unui unui instaurarea cu încheie se care sale trilogiilor

am putea så reconstituim o carierå politicå dominatå nu dominatå politicå carierå o reconstituim så putea am omului cåtre civilizaÆie cåtre omului , sau chiar de sensul general al general sensul de chiar sau ,

81

care reforma arhontatului s-ar fi datorat iniÆiativei sale iniÆiativei datorat fi s-ar arhontatului reforma care ,

u Poee, ne se era aeoou du al drum anevoiosul recreat este unde Prometeu, lui 47

a politicii sale, în sfîrçit, dacå acceptåm ipoteza dupå ipoteza acceptåm dacå sfîrçit, în sale, politicii a în progres, cu credinÆa profundå doveditå în monologul în doveditå profundå credinÆa cu progres, în

homo novus homo , accentuînd astfel latura „plebee“ latura astfel accentuînd , un fost fi

såi cei mai progresiçti. Pentru cå, fårå îndoialå, el credea el îndoialå, fårå cå, Pentru progresiçti. mai cei såi 46

ZOE PETRE ZOE CETATEA GREACÅ – ÎNTRE REAL ÇI IMAGINAR ÇI REAL ÎNTRE – GREACÅ CETATEA

ZOE PETRE CETATEA GREACÅ – ÎNTRE REAL ÇI IMAGINAR chiar, a majoritåÆii istoricilor din secolul al IV-lea. Este poetul nu poate fi coborît la rangul de simplu versificator adevårat cå puÆinele informaÆii de care dispunem nu ne al unor idei primite de-a gata. permit aproape nici o concluzie cu privire la aspectul Aflatå în punctul maxim al generalizårii poetice, opera teoretic al revendicårilor democrate. Abia dacå putem lui Eschil este impregnatå de politic. Sensul universal al reconstitui imaginea unui tip nou de cetåÆean çi de ma- cåderii Perçilor nu tinde doar så exalte o victorie la care gistrat, incoruptibil çi responsabil în faÆa cetåÆii pentru poetul însuçi, alåturi de concetåÆenii såi, çi-a adus contri- toate acÆiunile sale63. Dar, chiar dacå nu mai reuçim så buÆia, ci çi så ofere o interpretare filozoficå a degradårii distingem vocile çi ideile partizanilor lui Efialte, existå cel imperiilor; poetul ajunge la o concepÆie superioarå a rela- puÆin unul dintre contemporanii lor al cårui cuvînt solemn Æiei dintre Asia çi Grecia, dintre perçi çi greci, concepÆie poate revela cîteva probleme fundamentale ale acestei care cîçtigå în semnificaÆie dacå o punem în legåturå cu generaÆii; cred cå putem identifica, în opera lui Eschil, cel ideile politice ale lui Temistocle çi cu conflictele din era puÆin ecoul dezbaterilor din vremea sa. „cimonianå“66. Întreprind aceastå investigaÆie cu conçtiinÆa deplinå Cele douå drame din anii urmåtori care au ajuns a caracterului delicat al problemei çi a tuturor dificul- pînå la noi – Cei çapte contra Tebei (467) çi Rugåtoarele tåÆilor sale; pentru cå nu este vorba despre analizarea (464/3?)67 – dezvoltå un conflict tragic axat pe problema unor texte de propagandå, ci despre o creaÆie poeticå responsabilitåÆii conducåtorului faÆå de cetate68. Tra- care are propriul såu univers, propriile sale mijloace de gedia tebanå conÆine unele detalii care stau mårturie investigare çi care depåçeçte detaliul într-un efort intens pentru concepÆiile poetului cu privire la valoarea idealå dramatic, menit så atingå însåçi esenÆa condiÆiei umane. a diferitelor grupuri sociale: atacul îndreptat împotriva Este deci evident cå interpretarea unui pasaj dintr-o orgoliului råzboinic aristocratic – orgoliu în care poetul tragedie – din opera lui Eschil mai ales, care oferå o hoplit recunoçtea o formå particularå de hybris – nu este multitudine uneori derutantå de interpretåri posibile – desigur lipsit de semnificaÆie69. presupune nu numai precauÆii elementare, ci çi efortul O examinare rapidå consacratå de cåtre G. Thomson continuu de a nu mutila un univers poetic coerent igno- trilogiei din care fåcea parte drama în discuÆie ajunge la rînd autonomia sa çi trivializîndu-l. Fårå a avea nici o concluzia cå este vorba aici despre o schiÆå a conflictelor iluzie cu privire la propria mea competenÆå sau abilitate, tragice provocate de progresul realizat de la genos la stat am scris rîndurile precedente mai ales pentru a justifica çi de la regalitate la polis, ciclul teban prefigurînd astfel caracterul ipotetic al încercårilor mele de analizå, apoi problematica Orestiei70. Nu se poate nega existenÆa unor pentru a sublinia adeziunea mea la o metodå de cer- asemenea conflicte; poate cå generaÆia lui Eschil çi el cetare care pare uneori abandonatå. Må gîndesc, de însuçi erau încå sensibili la aceastå opoziÆie de menta- exemplu, la exegezele lui J.A. Davison64 care, deçi pleacå litåÆi, pentru cå distrugerea genos-ului abia fusese con- de la o tezå foarte justå în sine – necesitatea de a consi- sacratå politic în vremea lui Clistene çi pentru cå poetul dera tragediile ca fiind opere angajate politic65 –, ajunge însuçi a fåcut din ea, într-o anumitå måsurå cel puÆin, så le reducå la statutul de manifeste politice ocazionale. o problemå centralå a trilogiei Atrizilor. Dar în textul de Fårå îndoialå, ele sînt opere angajate; dar angajate nu în care dispunem nu existå nici o dovadå formalå în spri- evenimentul imediat, ci într-un amplu proces de reela- jinul unei asemenea interpretåri, iar Orestia nu ne per- borare a conçtiinÆei civice, care se produce într-un plan mite så facem inferenÆe asupra trilogiei tebane, mai ales de generalizare cu mult superior celui identificat în cer- din cauza deznodåmîntului, diferit în cele douå cazuri. cetårile la care må refer. Niciodatå aflat în afara cetåÆii, Pentru cå, dupå ipoteza lui Thomson, cetatea este

120 121

123 118

logia propagandei cimoniene. Existå totuçi posibilitatea totuçi Existå cimoniene. propagandei logia multe privinÆe, de puncte de vedere ale contemporanilor ale vedere de puncte de privinÆe, multe

çi Archelaos, care ar fi putut cel puÆin sugera termino- sugera puÆin cel putut fi ar care Archelaos, çi Oricum ar sta lucrurile, Eschil pare så se apropie, în apropie, se så pare Eschil lucrurile, sta ar Oricum

Nu çtim practic nimic despre operele lui Melanthios lui operele despre nimic practic çtim Nu çi el de virtuoasa sa ignoranÆå. sa virtuoasa de el çi

planul propagandei politice. politice. propagandei planul Cimon „Koalemos“ (prostånacul) era îndeobçte mîndru îndeobçte era (prostånacul) „Koalemos“ Cimon

cimonian a trebuit så se manifeste destul de activ pe activ de destul manifeste se så trebuit a cimonian ostilitate politicå, çi nu stilisticå, de vreme ce nepotul lui nepotul ce vreme de stilisticå, nu çi politicå, ostilitate

o alianÆå din ce în ce mai strînså cu Sparta, partidul Sparta, cu strînså mai ce în ce din alianÆå o påstreazå amintirea unei ostilitåÆi a lui Cimon faÆå de el, de faÆå Cimon lui a ostilitåÆi unei amintirea påstreazå

cînd, în fine, så orienteze politica externå atenianå spre atenianå externå politica orienteze så fine, în cînd, deçi relatarea lui Plutarh despre concursul din 468 din concursul despre Plutarh lui relatarea deçi

80

o judecåm în funcÆie de evenimentele ulterioare, încer- ulterioare, evenimentele de funcÆie în judecåm o rbi åfeietfctc atzniatv iliEile– Efialte lui ai activi partizanii cu identificat fie så trebuie

sufoca evoluÆia democraticå a cetåÆii, dacå e så e dacå cetåÆii, a democraticå evoluÆia sufoca care dar . Poate cå el nu el cå Poate . pentru meditaÆia politicå a poetului a politicå meditaÆia pentru

79

utilizînd de asemenea Areopagul într-o manierå obscurå, manierå într-o Areopagul asemenea de utilizînd ani premergåtori reformei Areopagului, temå crucialå çi crucialå temå Areopagului, reformei premergåtori ani

bunå parte dintre theÆi, îndepårtîndu-i pe alÆii de Atena; de alÆii pe îndepårtîndu-i theÆi, dintre parte bunå tema crucialå în dezbaterea suscitatå de Efialte în aceçti în Efialte de suscitatå dezbaterea în crucialå tema

pentru cå ele aduceau fonduri çi dådeau de lucru la o la lucru de dådeau çi fonduri aduceau ele cå pentru Æinteçte direct spre tema magistratului responsabil – responsabil magistratului tema spre direct Æinteçte

le oferea çi mijloacele de a atenua fricÆiunile interne, fricÆiunile atenua a de mijloacele çi oferea le demos -ului, puterea politice, realitåÆi noi acestei sensul

expansiunea maritimå çi liga care, dincolo de prestigiu, de dincolo care, liga çi maritimå expansiunea etu mlae dzaei aein. rd nå cå înså Cred ateniene. dezbaterii amploarea pentru

raportul de forÆe generat de aceastå politicå. Utilizînd politicå. aceastå de generat forÆe de raportul lcet doorv pnr aiuie li shl çi Eschil lui atitudinea pentru deopotrivå elocvent,

timp så modifice în favoarea grupårilor conservatoare grupårilor favoarea în modifice så timp tuÆiilor Atenei. Acest fapt mi se pare chiar çi în sine în çi chiar pare se mi fapt Acest Atenei. tuÆiilor

acesteia –, Cimon çi partizanii lui încearcå în acelaçi în încearcå lui partizanii çi Cimon –, acesteia pentru a impune reforme radicale în funcÆionarea insti- funcÆionarea în radicale reforme impune a pentru

care rezulta din råzboi – mai mult, devenind promotorii devenind mult, mai – råzboi din rezulta care bularul tragic aproape în momentul în care Efialte lupta Efialte care în momentul în aproape tragic bularul

tînd de timpuriu de tînd politica maritimå çi expansionistå çi maritimå politica

demokratia apare în voca- în apare pentru perifrazå Aceastå 52

caÆii ale cuvîntului în accepÆiunea sa modernå). Accep- modernå). sa accepÆiunea în cuvîntului ale caÆii hopos plethynetai hopos cheir . ) |

78

despre înaltul grad de coeziune çi despre celelalte impli- celelalte despre çi coeziune de grad înaltul despre eo kratousa demou oouu a nåti mjrtta“ ( majoritatea?“ înfåptuit a poporului

despre un partid (se înÆelege de la sine cå nu este vorba este nu cå sine la de înÆelege (se partid un despre pet dcza ut, e e at mn ptriå a puternicå mîna parte ce de luatå, decizia opreçte

de organizatå çi de stabilå pentru ca så putem vorbi putem så ca pentru stabilå de çi organizatå de trebuie så vinå decizia, întreabå: „Spune-ne, la ce se ce la „Spune-ne, întreabå: decizia, vinå så trebuie

acÆiunea acestui grup politic este destul de consecventå, de destul este politic grup acestui acÆiunea o tensiune remarcabilå, corul, care a înÆeles de unde de înÆeles a care corul, remarcabilå, tensiune o

politicå la Atena. Cred cå începînd din acest moment, acest din începînd cå Cred Atena. la politicå În sfîrçit, la un moment în care acÆiunea ajunge la ajunge acÆiunea care în moment un la sfîrçit, În

Cimon, çi care face toate eforturile pentru a domina viaÆa domina a pentru eforturile toate face care çi Cimon, praxaim’ an praxaim’ tade demou ) | .

77

unei grupåri active de oligarhi, conduse çi încarnate de încarnate çi conduse oligarhi, de active grupåri unei u aneu ouk e, u ç ue fc nmc åå oo“ ( popor“ fårå nimic face putea aç nu mea,

mod aparent paradoxal, prin constituirea çi activitatea çi constituirea prin paradoxal, aparent mod lua o hotårîre. æi-am spus-o deja: oricare ar fi puterea fi ar oricare deja: spus-o æi-am hotårîre. o lua

este confirmatå în alt fel; ea devine perceptibilå, într-un perceptibilå, devine ea fel; alt în confirmatå este „Nu este uçor så iei hotårîri; nu te adresa mie pentru a pentru mie adresa te nu hotårîri; iei så uçor este „Nu

Gravitatea restructurårilor interne de dupå råzboi dupå de interne restructurårilor Gravitatea rului, vatrå comunå a Æårii“ a comunå vatrå rului, – definiÆie respinså de rege: de respinså definiÆie –

76

de-al doilea råzboi medic çi democratizarea Atenei democratizarea çi medic råzboi doilea de-al .

eçti cetatea, tu eçti sfatul; çef unic, tu eçti ståpînul alta- ståpînul eçti tu unic, çef sfatul; eçti tu cetatea, eçti 51

autorilor antici chiar exista o strînså legåturå între cel între legåturå strînså o exista chiar antici autorilor Corul îi opune o definiÆie personalå a Statului: „Tu Statului: a personalå definiÆie o opune îi Corul

utilizat decît pentru a aråta, încå o datå, cå în conçtiinÆa în cå datå, o încå aråta, a pentru decît utilizat comunica faptele tuturor argienilor.“ tuturor faptele comunica

75

sfera politicå a acelor ani acelor a politicå sfera , iar pasajul citat nu poate fi poate nu citat pasajul iar ,

despre mine, nu aç putea så-Æi promit ceva înainte de a de înainte ceva promit så-Æi putea aç nu mine, despre 50

afilierile conservatoare ale lui Aristide, cît çi cu atmo- cu çi cît Aristide, lui ale conservatoare afilierile a oou îte s îcre åi åeså ec Cît leac. gåseascå så-i încerce så întreg poporul ca

calism subit era deplasat atît în raport cu atitudinea çi atitudinea cu raport în atît deplasat era subit calism pîngårirea este pentru Argos, pentru întreaga cetate, fie cetate, întreaga pentru Argos, pentru este pîngårirea

dreptul de a fi aleçi în orice funcÆie orice în aleçi fi a de dreptul ; un asemenea radi- asemenea un ; el le explicå: „Voi nu sînteÆi açezate la vatra mea; dacå mea; vatra la açezate sînteÆi nu „Voi explicå: le el

49

ar fi propus un decret care så acorde tuturor cetåÆenilor tuturor acorde så care decret un propus fi ar însuçi dilema tragicå creatå de Rugåtoare. Într-adevår, Rugåtoare. de creatå tragicå dilema însuçi

råzboiului, Aristide (çi nu Temistocle, cum ar fi fost logic) fost fi ar cum Temistocle, nu (çi Aristide råzboiului, Æelor exprimate de cor, acesta nu poate så rezolve el rezolve så poate nu acesta cor, de exprimate Æelor

ZOE PETRE ZOE CETATEA GREACÅ – ÎNTRE REAL ÇI IMAGINAR ÇI REAL ÎNTRE – GREACÅ CETATEA

ZOE PETRE CETATEA GREACÅ – ÎNTRE REAL ÇI IMAGINAR

întemeiatå pe distrugerea genos-ului; or, aproape peste de a distinge cîteva teme: elogiul Spartei çi al virtuÆilor tot, Eschil se aflå în cåutarea unei cåi de integrare çi de particulare ale lacedemonienilor – încarnate çi în atitu- sintezå. Oricum ar sta lucrurile, singura dramå de care dinea lui Cimon53, în „nobleÆea“ çi „generozitatea“ Lakia- mai dispunem – Cei çapte contra Tebei – este o dramå a dului54, în restaurarea cultului lui Tezeu55, în grija de cetåÆii instaurate; existå aici nu atît un conflict, cît o a-i onora pe tiranoctoni56. S-ar putea oare evidenÆia vreo situaÆie tragicå dominatå de tema guvernårii respon- tråsåturå comunå a acestor acÆiuni diverse? Poate cå sabile a cetåÆii. Destinul eroului nu este acela al unui patrios politeia, cea despre care se credea cå a fost insti- solitar, iar pasiunea distructivå care-l împinge pe Eteocle tuitå de Tezeu – o pseudo-democraÆie care rezerva Eupa- spre moarte este, faÆå de polis, un sacrificiu „constructiv“ trizilor dominaÆia absolutå asupra cetåÆii – se identifica, çi un sentiment al datoriei civice dus pînå la ultimele în gîndirea cimonienilor, cu o isonomia cu sensul de sale limite. Istoria sfîrçitului, voluntar aproape, al unui „equality of peers“57, ai cårei eroi erau Harmodios çi neam damnat çi înnobilat prin civismul eroului, ale Aristogeiton58. Existå poate çi indicii cu privire la o pole- cårui decizii cruciale sînt punctate prin laitmotivul micå anti-clistenianå, pentru cå Tezeu era singurul erou „bunului cîrmaci“, solidar cu – çi responsabil pentru al cårui nume lipsea din lista clistenianå de eponimi59; destinul cetåÆii-corabie71. Problema tragicå cu care este pe de altå parte, megalophrosyne atribuitå lui Cimon ar confruntat ultimul dintre Labdacizi capåtå astfel, prin putea fi interpretatå nu numai ca o demagogie, ci çi ca inserarea ei în problematica actualå a cetåÆii, o dimen- o încercare de a face så renascå o munificenÆå tradiÆional 60 siune nouå. nobiliarå çi de a face så parå „propria caså ca fiind 61 Într-un foarte frumos studiu, pe care l-am citat deja, pritaneul comun al cetåÆenilor“ . Aceastå deplasare a intitulat Origins of Democracy, V. Ehrenberg atrågea centrului public al cetåÆii sub autoritatea unuia singur atenÆia asupra unui pasaj din Rugåtoarele (603 çi urm.) dintre cetåÆenii såi pare så se opunå spiritului reformelor interpretat ca fiind prima formulare, perifrasticå, a clisteniene çi så indice, încå o datå, o politicå oligarhicå conceptului de democraÆie. Noua datare, impuså de realizatå çi cu mijloace ideologice. didascalia despre care am vorbit deja72, apropie sensibil Dar, în timpul acestor ani, complexul proces de dez- data trilogiei Danaidelor de anii în care acÆiunea lui voltare a demos-ului – mai ales a demos-ului urban – este Efialte çi a partizanilor såi pregåtea reformele radicale stimulat, în plan economic, de consecinÆele hegemoniei din 462, ceea ce adaugå conflictului tragic din Rugå- maritime ateniene, în plan politico-ideologic de conse- toarele o dimensiune nouå, extrem de actualå. cinÆele inevitabile ale råzboiului62; el atinge deci un nivel Nu este vorba, dupå pårerea mea, despre un interes superior, cåruia cadrele clisteniene ale cetåÆii nu-i mai politic imediat73, ci despre probleme de concepere a erau suficiente. Conflictele care însoÆesc aceastå nouå dramei; pentru cå pasajul invocat de Ehrenberg nu este restructurare constituÆionalå sînt mai profunde din cauzå nici izolat, nici accidental în ansamblul tragediei. Nu cå partidul oligarhic cimonian trebuie så înfrunte o cred cå putem afirma, împreunå cu G. Thomson, cå toatå opoziÆie cristalizatå, çi ea, într-un partid democrat, a cårui trilogia ar fi o reflectare a unui conflict între vechiul çi activitate politicå poate fi urmåritå, aproape fårå întreru- noul drept familial74. Dar situaÆia tragicå din Rugåtoa- pere, pînå tîrziu în secolul al IV-lea. Istoria „pre-pericleeanå“ rele – bine delimitatå – este agravatå de conflictul dintre a acestui partid poate fi reconstituitå într-o manierå o veche concepÆie asupra Statului, care este aceea a destul de lacunarå, la care trebuie så fi contribuit atît ura Danaidelor, çi noul ideal, încarnat de „constituÆia argie- stîrnitå de Efialte çi de sfîrçitul såu tragic, cît çi prestigiul nilor“ la care se referå regele din Argos. Contrar speran- succesorului såu sau atitudinea moderatå, oligarhicå

122 119

129 144

chiar ziduri de incintå, ale cåror funcÆii utilitare pot så pot utilitare funcÆii cåror ale incintå, de ziduri chiar responsabil magistratul. responsabil

cetåÆii , faÆå de care era care de faÆå , a plenarå afirmarea de înainte scria Plutarh scria . Temple çi edificii publice, apeducte sau apeducte publice, edificii çi Temple .

32

constituite, ea putîndu-se doar cu mare dificultate pune dificultate mare cu doar putîndu-se ea constituite, minciuni, sînt monumentele ridicate de cåtre Pericle“, cåtre de ridicate monumentele sînt minciuni,

mi se pare de altfel a fi una specificå a democraÆiei deja democraÆiei a specificå una fi a altfel de pare se mi tradiÆionala ei putere çi antica sa prosperitate nu sînt nu prosperitate sa antica çi putere ei tradiÆionala

çtiinÆa mea, înainte de Eschil; problema responsabilitåÆii problema Eschil; de înainte mea, çtiinÆa

ea e osiue nc mrui pnr Gei cå Grecia pentru mårturie unica constituie ce ceea

79. ApariÆia acestei teme nu este atestatå cronologic, dupå cronologic, atestatå este nu teme acestei ApariÆia 79.

ceea ce a provocat cea mai mare surprindere stråinilor, surprindere mare mai cea provocat a ce ceea

Supp.

603 çi urm. çi 603 78.

a adus Atenei faimå çi frumuseÆe mai presus de toate, de presus mai frumuseÆe çi faimå Atenei adus a

ouk eukriton to krima: me m’hairou kriten m’hairou me krima: to eukriton ouk ). ( blemei

despre monumente ale epocii de aur ateniene. „Ceea ce „Ceea ateniene. aur de epocii ale monumente despre akritos din v. 371 stå marturie pentru importanÆa pro- importanÆa pentru marturie stå 371 v. din

cu privire la activitatea constructivå a tiranilor a constructivå activitatea la privire cu , fie ,

Supp. 395-399. Un råspuns atît de apåsat – v. 395 – la – 395 v. – apåsat de atît råspuns Un 395-399. 77. 31

izvoare în mod explicit, fie cå este vorba despre mårturii despre vorba este cå fie explicit, mod în izvoare Cim. 10, 7. 10, Plu., din pasajului a 50, p.

prytanis epoca arhaicå çi din cea clasicå este recunoscutå de recunoscutå este clasicå cea din çi arhaicå epoca -ul din v. 371 çi de interpretarea citatå mai sus, mai citatå interpretarea de çi 371 v. din -ul

91 p. 14. aau teue å i arpa de apropiat fie så trebuie Pasajul 21-43. pp. 1951, prestigiului politic pe care o au marile construcÆii din construcÆii marile au o care pe politic prestigiului

Cahiers internationaux de sociologie de internationaux Cahiers , Gernet, L. cf. ticå; bolice pentru puterea acesteia. Valoarea de semne ale semne de Valoarea acesteia. puterea pentru bolice

vorbeçte despre vatra comunå, deosebitå de vatra domes- vatra de deosebitå comunå, vatra despre vorbeçte ridicå sînt în acelaçi timp indispensabile cetåÆii çi sim- çi cetåÆii indispensabile timp acelaçi în sînt ridicå

Supp. 370-373. Meritå subliniatå insistenÆa cu care se care cu insistenÆa subliniatå Meritå 370-373. 76.

Pe bunå dreptate, pentru cå monumentele pe care le care pe monumentele cå pentru dreptate, bunå Pe

Supp. 365-369. 75.

dintre rarii tehnicieni recunoscuÆi de cetate. de recunoscuÆi tehnicieni rarii dintre

op. cit. op.

, pp. 320-325. pp. , Thomson, G. 74.

metis cu o coloraturå politicå aparte, arhitectul este unul este arhitectul aparte, politicå coloraturå o cu

Greek Tragedy Greek 3, 1961, p. 7. p. 1961, 3, Kitto, H.D.F.

munca sa çi eroizat de ingeniozitatea sa. Erou al unei al Erou sa. ingeniozitatea de eroizat çi sa munca 73. Nu este vorba despre relaÆiile dintre Atena çi Argos – vezi – Argos çi Atena dintre relaÆiile despre vorba este Nu 73.

miutÆl sauuu d mçeua, erdt de degradat meçteçugar, de statutului ambiguitåÆile supra , p. 51, n. 67. n. 51, p. , Vezi 72.

exercitå competenÆa, exprimå mai clar decît orice altceva orice decît clar mai exprimå competenÆa, exercitå 795 çi urm. çi 795

cu aceea, liberå prin excelenÆå, a cetåÆeanului care îçi care cetåÆeanului a excelenÆå, prin liberå aceea, cu 71. Metafora revine în versurile 62-64, 208-210, 652, 758-761, 652, 208-210, 62-64, versurile în revine Metafora 71.

op. cit. op. , pp. 328-333. pp. , Thomson, G. 70. care reuneçte condiÆia aservitå çi inferioarå a salariatului a inferioarå çi aservitå condiÆia reuneçte care

Th. 397-399; 519 çi urm. çi 519 397-399; A., 69. nician el se apropie de magistraÆi; statutul de arhitect, de statutul magistraÆi; de apropie se el nician

epeuthynos polei epeuthynos

. nu este cetåÆean în calitatea sa de tehnician, dar ca teh- ca dar tehnician, de sa calitatea în cetåÆean este nu

ao d paa ouch praxas de kakos Perçii – cf. v. 213 – (Xerxes) – – (Xerxes) – 213 v. cf. –

teptat pe arhitect de magistrat çi de funcÆionar; arhitectul funcÆionar; de çi magistrat de arhitect pe teptat

68. Problema îl preocupa deja în vremea în care compunea care în vremea în deja preocupa îl Problema 68.

polis , çi-l apropie în mod neaç- mod în apropie çi-l , pentru importantå este

fr. 3, 1 (dupå 468, poate 464/3). poate 468, (dupå 1 3, fr.

techne ) a arhitectului a ) ( practicå cunoaçterea particulari, ca

POxy. 2256, din didascalia de impuså datarea Acceptåm 67.

de cel al cizmarului, care sînt importante pentru cetåÆeni pentru importante sînt care cizmarului, al cel de

§ 4. §

çugurile legate de ceramicå, de meçteçugul Æesåtorului sau Æesåtorului meçteçugul de ceramicå, de legate çugurile Storia dei Greci dei Storia ..., 2, 5, 1960, cap. 3, cap. 1960, 5, 2, ..., Sanctis, de G. Vezi 66.

însåçi a calificårii sale tehnice. Spre deosebire de meçte- de deosebire Spre tehnice. sale calificårii a însåçi Ibidem , p. 96. p. , 65.

a fi într-un fel apropiat çi asimilat politicului prin natura prin politicului asimilat çi apropiat fel într-un fi a 1966, p. 95 çi urm. çi 95 p. 1966,

presented to Victor Ehrenberg on his 75th birthday 75th his on Ehrenberg Victor to presented , Oxford, , cetate, arhitectul se bucurå de privilegiul neobiçnuit de neobiçnuit privilegiul de bucurå se arhitectul cetate,

Ancient Societies and Institutions. Studies Institutions. and Societies Ancient 64. J.A. Davison, Davison, J.A. 64. care nu sînt niciodatå recunoscuÆi ca atare în çi de cåtre de çi în atare ca recunoscuÆi niciodatå sînt nu care

loc. cit. loc. Ath. , , Arist. AreopagiÆilor, împotriva îndreptate un meçteçugar, dar, spre deosebire de ceilalÆi tehnicieni, ceilalÆi de deosebire spre dar, meçteçugar, un

în sensul noii mentalitåÆi civice. De comparat cu acuzaÆiile cu comparat De civice. mentalitåÆi noii sensul în

prin însåçi natura sa politicul? Arhitectul este, desigur, este, Arhitectul politicul? sa natura însåçi prin

lui Aristotel ar putea fi o aluzie la un efort de propagandå de efort un la aluzie o fi putea ar Aristotel lui

a muncii sale, paradoxurile unei munci tehnice interesînd tehnice munci unei paradoxurile sale, muncii a

Dokon VH Cim. din textul din 39. 13, 9; 11, Ael., 8; 10, Plu., çi

niozitatea çi inteligenÆa artizanului çi finalitatea practicå finalitatea çi artizanului inteligenÆa çi niozitatea

dokon kai adorodoketos kai dikaios pros ten polin ten pros dikaios kai adorodoketos kai dokon ), precum ), ( 1

strucÆii, care adaugå la tensiunile originare dintre inge- dintre originare tensiunile la adaugå care strucÆii, Ath. 25, Arist., – Efialte lui corectitudinea çi såråcia Despre 63.

Cît de ambiguå este condiÆia acestor specialiçti în con- în specialiçti acestor condiÆia este ambiguå de Cît Pol. 1304 a, 17. a, 1304 Arist., Cf. 62.

ZOE PETRE ZOE CETATEA GREACÅ – ÎNTRE REAL ÇI IMAGINAR ÇI REAL ÎNTRE – GREACÅ CETATEA

ZOE PETRE CETATEA GREACÅ – ÎNTRE REAL ÇI IMAGINAR coordonatele, elementele distinctive çi personale ale Aceste acte reflectå dublul statut, de antreprenor çi acestei filozofii peri ten holen physin mi se pare foarte de cetåÆean calificat, al arhitectului. Cel mai des citat este greu de çtiut; divizarea tripartitå a påmînturilor cetåÆii – faptul cå arhitectul este salariat. În epoca clasicå, salariul påmînt sacru, public çi privat – ar putea sugera, dincolo såu nu-l depåçeçte pe acela al unui lucråtor calificat: în de obsesia cifrei trei, imaginea unui kosmos întemeiat pe 407/6, pentru executarea Erechteion-ului, arhitectul armonia divinului çi a individualului, obÆinutå prin inter- Archilocos primeçte o drahmå pe zi, asemenea unui dul- mediul cetåÆii, în timp ce teoria sa, tot triplå, asupra jude- gher, în timp ce Pyrgion, hypogrammateus al çantierului, 6 cåÆii, pare så exploreze, între existent çi non-existent, primeçte 5 oboli . domeniul posibilului çi al îndoielii. Cu toate acestea, arhitectul nu are acelaçi statut ca dulgherul: el este plåtit pe an çi nu la bucatå, aça cum Cum mi se pare imposibil så merg mai departe cu 7 aceste presupuneri çi så reconstitui legåturile – care se întîmplå çi cu grammateus , iar salariul såu, ca çi cel trebuie totuçi så fi existat – între ansamblul filozofiei çi al lui Pyrgion, este menÆionat separat, înainte de kepha- 8. În sfîrçit, cuantumul acestui salariu nu teoriile constituÆionale ale Milesianului, må voi limita la laion misthou este identic doar cu cel al unui lucråtor calificat, ci çi cu o reexaminare a ideilor sale politice. Textul rezumatului indemnizaÆia magistraÆilor cetåÆii: pritanii primesc, çi ei, lui Aristotel, bine cunoscut de altfel, menÆioneazå cîteva o drahmå pe zi ca misthos9. idei fundamentale ale lui Hippodamos despre cetatea Dacå vrem så utilizåm cuantumul relativ al salariu- idealå, çi anume: lui pentru a demonstra condiÆia inferioarå a arhitecÆilor, 1. – Limitarea numårului cetåÆenilor la zece mii9. riscåm så uitåm de existenÆa, într-o cetate ca aceea a 2. – ÎmpårÆirea cetåÆenilor în trei clase, în funcÆie de Atenei, a salariilor publice (misthoi) çi a cuantumurilor ocupaÆiile lor (meçteçugari, agricultori çi råz- lor relative. În ultimå instanÆå, pentru ca arhitectul så boinici). primeascå un salariu net superior celui dat lucråtorilor, 3. – Divizarea tripartitå a teritoriului cetåÆii: påmînt competenÆa çi calificarea lui superioarå ar trebui så fie sacru (hiera), påmînt public (demosia) çi påmînt recunoscute ca putînd fi retribuite; ceea ce nu se în- privat (idia)10. tîmplå întotdeauna în secolul al V-lea, çi nici chiar mai 4. – Guvernarea cetåÆii prin magistraÆi aleçi de cåtre tîrziu. Ideea cå o muncå trebuie så fie retribuitå nu în o adunare cuprinzînd membrii celor trei clase. raport cu efortul fizic depus, ci Æinînd seama de com- 5. – Divizarea tripartitå a speÆelor juridice (ultragiu, petenÆa celui care o executå, nu pare så transparå din pågubire, omucidere). reflecÆiile råuvoitoare la adresa sofiçtilor, care sînt çi ei 6. – Crearea unui tribunal suprem al båtrînilor – trei tehnicieni cu înaltå calificare. Mult mai tîrziu, Pausanias posibilitåÆi de råspuns ale juriului (în procesele relateazå de altfel cå regele Augias refuzase så-l plåteascå pe Heracle pentru curåÆarea faimoaselor grajduri „pentru judecate în primå instanÆå): vinovat, nevinovat, cå munca fusese fåcutå fårå greutate çi mai curînd prin parÆial vinovat. ingeniozitate“10. Deci faptul cå în secolul al V-lea, arhitec- Aristotel gåseçte acest sistem criticabil aproape sub tul primeçte un salariu egal cu cel al meçterilor pietrari toate aspectele, dar obiecÆiile Stagiritului nu må intereseazå nu pare så fie la fel de pertinent pentru statutul tehni- ca atare pentru cå nu îmi propun deloc så demonstrez cienilor, cît este pentru mentalitåÆile referitoare la muncå viabilitatea constituÆiei propuse de cåtre Hippodamos. în general. Fårå îndoialå era o utopie, deçi ea împrumuta unele trå- SituaÆia se schimbå în mod considerabil începînd din såturi din realitatea politicå care îi era contemporanå; secolul al IV-lea çi mai ales în epoca elenisticå, atunci

132 141

143

un dulgher, cu o drahmå pe zi pe drahmå o cu dulgher, un .

30

arhitectului Archilocos – acelaçi arhitect care era plåtit, ca plåtit, era care arhitect acelaçi – Archilocos arhitectului

purtau, în titlu, imediat dupå numele arhontelui, pe cel al cel pe arhontelui, numele dupå imediat titlu, în purtau,

edificiu; deconturile pentru construirea Erechteion-ului construirea pentru deconturile edificiu;

u mnmn su unui a sau monument nui u executarea de råspunde

traÆilor çi, alåturi de ei, ilustreazå cu numele såu çi såu numele cu ilustreazå ei, de alåturi çi,

29

rile , arhitectul îçi asumå uneori chiar funcÆiile magis- funcÆiile chiar uneori asumå îçi arhitectul ,

28

sau pentru chestiuni atît de importante ca exproprie- ca importante de atît chestiuni pentru sau

acorde modestelor mele cercetåri. mele modestelor acorde

magistraÆii aleçi la decizii cu privire la monumente la privire cu decizii la aleçi magistraÆii ,

utile, pentru atenÆia încurajatoare pe care a binevoit så o så binevoit a care pe încurajatoare atenÆia pentru utile, 27

prezent la toate operaÆiunile mai importante. Asociat cu Asociat importante. mai operaÆiunile toate la prezent sorului I. Nestor, ale cårui sfaturi mi-au fost în mod special mod în fost mi-au sfaturi cårui ale Nestor, I. sorului

magistraÆii cetåÆii, dovadå cå tehnicianul trebuia så fie så trebuia tehnicianul cå dovadå cetåÆii, magistraÆii binevoitoare. Trebuie de asemenea så mulÆumesc profe- mulÆumesc så asemenea de Trebuie binevoitoare.

architekton atît prin înalta sa competenÆå cît çi prin solicitudinea sa solicitudinea prin çi cît competenÆå sa înalta prin atît cu pe asociazå îl seamå de dårile sau tele

mi-a acordat constant un ajutor mai mult decît preÆios, decît mult mai ajutor un constant acordat mi-a

riale , despre recrutarea sau plata lucråtorilor plata sau recrutarea despre , , decre- ,

26 25

så-mi exprim gratitudinea profesorului D.M. Pippidi care Pippidi D.M. profesorului gratitudinea exprim så-mi vesc; fie cå este vorba despre aprovizionarea cu mate- cu aprovizionarea despre vorba este cå fie vesc;

colegilor care au luat parte la ea. Înainte de toate vreau toate de Înainte ea. la parte luat au care colegilor

ficå de altfel un numår important de referiri care-l pri- care-l referiri de important numår un altfel de ficå

uÆms ac pnr sgsi ttrr rfsrlr çi profesorilor tuturor sugestii pentru aici mulÆumesc

ResponsabilitåÆile financiare ale arhitectului justi- arhitectului ale financiare ResponsabilitåÆile

a FacultåÆii de Istorie din Bucureçti; fie-mi îngåduit så îngåduit fie-mi Bucureçti; din Istorie de FacultåÆii a

tocmai de aceea ea trebuie så fie scrupulos respectatå. scrupulos fie så trebuie ea aceea de tocmai

çedinÆå a membrilor catedrei de istorie veche çi arheologie çi veche istorie de catedrei membrilor a çedinÆå

monumentului çi a costului operaÆiunilor prevåzute, çi prevåzute, operaÆiunilor costului a çi monumentului

88. Într-o primå versiune, acest studiu a fost prezentat într-o prezentat fost a studiu acest versiune, primå Într-o 88.

mai curînd o descriere detaliatå a fazelor de execuÆie a execuÆie de fazelor a detaliatå descriere o curînd mai Ancient Society Ancient ..., p. 115 çi urm. çi 115 p. ..., în Griffith, G.T. 87.

prefigurare scriså a monumentului ca operå de artå, ci artå, de operå ca monumentului a scriså prefigurare evenimentele din 462/1. din evenimentele

Syngraphe Per. ahtcuu n et dc tca o tocmai deci este nu arhitectului a 9, 1-3. – dar ea a urmat probabil la puÆinå vreme dupå vreme puÆinå la probabil urmat a ea dar – 1-3. 9,

Ath. 24; Plu., 24; Arist., – Pericle cåtre de iniÆiatå este Reforma desemneazå foarte frecvent un contract scris. contract un frecvent foarte desemneazå

o. cit. loc. grecque Histoire

, 2, p. 141; Hignett, Hignett, 141; p. 2, , Glotz, G. 86. syngraphe inscripÆiile çi papirii din epoca elenisticå epoca din papirii çi inscripÆiile , ,

24

op. cit. op.

, p. 197 çi urm. çi 197 p. , Hignett, la

P d at pre cl ui l oratori la puÆin cel parte, altå de Pe . i în çi posibil

22 23

ho katothen nomos katothen ho ; Paus. 1, 29, 5. Bibliografie 5. 29, 1, Paus. ; s.v. Harp.

istoricului , care e Æinut så descrie o realitate cît mai fidel mai cît realitate o descrie så Æinut e care ,

21

15, 2-3; Per. 7, 8; 9, 3-5; D.S. 11, 77, 6; Philoch. fr. 64; fr. Philoch. 6; 77, 11, D.S. 3-5; 9, 8; 7, Per. 2-3; 15,

raor pi excelenÆå prin creatoare î seil etu opera pentru special în ,

20 Cim. Ath. Pol. 10, 8; 10, Plu., 2; 35, 1; 27, 25; 7; a, 1274 Arist., 85.

pentru scrierile în prozå, în contrast cu opera poeticå, opera cu contrast în prozå, în scrierile pentru

Eu. 347-369. civil, råzboiului asupra consideraÆiile Cf. 84.

syngrapheus syngraphe syngrapho , , , cuvintelor lizarea certitudine.

ideea de descriere detaliatå çi exactå çi detaliatå descriere de ideea – de unde specia- unde de –

hapanta perieileto ta epitheta ta perieileto hapanta – e greu de stabilit cu stabilit de greu e – – 2 19

taÆiile dominante ale cuvîntului par så fie, pe de-o parte, de-o pe fie, så par cuvîntului ale dominante taÆiile Ath. 25, Arist., çi Areopagului Eschil de atribuite funcÆiile

Histoire grecque Histoire , 2, p. 138; un raport direct între direct raport un 138; p. 2, , Glotz, G. 83. în legåturå cu proiectele de decrete çi de legi de çi decrete de proiectele cu legåturå în . Dar cono- Dar .

18

Mythe et pensée et Mythe , p. 128 çi urm. çi 128 p. , Vernant, çi 17 p. syngrapho este folosit çi folosit este cå pentru ales mai moderne, siile

Comm. Oresteia Comm.

, 1, , Thomson, G. lui comentariile çi etc. tare care se apropie de semnificaÆia termenului în expre- în termenului semnificaÆia de apropie se care tare

Ch. Ag. 668 çi urm., 888 urm., çi 668 1661; 363, 360, Clitemnestrei:

sensul general de „proiect“ poate orienta spre o interpre- o spre orienta poate „proiect“ de general sensul

tenÆei sînt întoarse pe dos – cf., de exemplu, virilitatea exemplu, de cf., – dos pe întoarse sînt tenÆei

evocå deloc o activitate creatoare. La o primå examinare, primå o La creatoare. activitate o deloc evocå

unde dreptatea este dublå, deci nulå, unde valorile exis- valorile unde nulå, deci dublå, este dreptatea unde

syngrapho syngraphe , nu , , realiza, a-l de acÆiunea sau

nidele se opune clar haosului din primele douå tragedii douå primele din haosului clar opune se

În sfîrçit, însuçi termenul care desemneazå proiectul desemneazå care termenul însuçi sfîrçit, În Eume- 82. Armonia instauratå prin modul în care se încheie încheie se care în modul prin instauratå Armonia 82.

acelaçi context cu dispoziÆiile de platå de dispoziÆiile cu context acelaçi este elocventå. este

Pr. 441-506. A., 81.

17

syngraphe se eÆoaå în menÆionatå este aceastå care cu venÆa Marm. Par. Marm. Cim. 56. cf. 7-9; 8, Plu., 80.

ZOE PETRE ZOE CETATEA GREACÅ – ÎNTRE REAL ÇI IMAGINAR ÇI REAL ÎNTRE – GREACÅ CETATEA

ZOE PETRE cînd aspectele tehnice ale funcÆiilor cetåÆii sînt din ce în Hippodamos din Milet ce mai importante, fie cå este vorba despre finanÆe, despre çi problemele cetåÆii democratice råzboi sau despre construcÆii: atît diferenÆierile dintre salariile lucråtorilor çi cele ale arhitecÆilor11, cît çi statu- tele, diferite pentru arhitecÆii oficiali çi salariaÆi faÆå de meçterii cårora li se încredinÆeazå, ocazional, executarea unui proiect mai ambiÆios12, dovedesc o evoluÆie percep- tibilå a mentalitåÆilor în ceea ce-i priveçte pe tehnicieni. Aceçtia nu mai sînt consideraÆi în bloc, doar ca lucråtori mai iscusiÆi, çi se recunosc spontan grade diferite de calificare, îndemînare çi talent celor mai înzestraÆi dintre P ERSONAJ dintre cele mai interesante ale Atenei constructori. pericleene, Hippodamos din Milet a suscitat din plin atît atenÆia autorilor antici, cît çi pe cea a cercetåtorilor Totuçi este vorba despre o evoluÆie într-un fel secun- moderni1. Deçi, ca urmare a afirmaÆiilor categorice ale lui darå, çi care, dupå pårerea mea, nu acÆioneazå în mod Aristotel, el trebuie så fie situat între teoreticienii politici decisiv asupra statutului çi prestigiului arhitectului în ai secolului al V-lea ca un reprezentant tipic pentru cetate. De-o parte existenÆa, pe care am semnalat-o deja, Aufklärung atenianå2, tezele sale fac de obicei obiectul a similitudinilor dintre indemnizaÆia magistraÆilor çi unei examinåri mai degrabå rapide, iar renumele såu de misthos-ul arhitectului, de cealaltå frecvenÆa çi contextele arhitect çi de urbanist îl depåçeçte sensibil pe acela de particulare ale menÆiunilor cu privire la aceçti specialiçti filozof3. Çi totuçi astfel încerca el så se defineascå pe sine, în documente, dovedesc, cel puÆin începînd din secolul al pentru cå se voia logios...peri ten holen physin4. Problema V-lea, cå statutul moral al arhitectului era superior nu nu este atît de a çti dacå el a trasat planul Pireului apli- numai celui al lucråtorilor, ci çi, probabil, celui al celor- cîndu-çi propriile teorii5, sau dacå experienÆa sa de arhitect lalÆi artiçti – pictori, sculptori –, çi asta independent de este cea care i-a sugerat proiectul de constituÆie idealå6, ci 13 orice ierarhie a retribuÆiilor . mai curînd de a examina formarea gîndirii sale considerînd Arhitectul este deseori menÆionat în legåturå cu unitatea cetåÆii (polis) ca realitate materialå çi ca noÆiune7, executarea operaÆiunilor celor mai delicate: turnarea fårå a opera distincÆii care nu par så fi fost prea clare în 14 plumbului, fixarea dalelor, egalizarea blocurilor . Pe de acea epocå8. altå parte, obligativitatea executårii proiectului arhitec- Este adevårat cå izvoarele, la originea cårora se gå- tului este foarte des proclamatå, iar formulele de tipul seçte pasajul deja citat din Politica, ne transmit o ima- kathoti an keleuei ho architekton sînt destul de des gine foarte sumarå a excentricului çi frigurosului prieten repetate pentru ca så transmitå o impresie inevitabilå de al lui Pericle. Dar este adevårat çi cå, avînd în vedere autoritate specialå conferitå arhitecÆilor15. scopul lui Aristotel – de a-i trece în revistå pe înaintaçii Nimic mai adevårat, doar cå aceastå autoritate çi såi –, rezumatul teoriilor juridice çi constituÆionale ale obligativitatea executårii fidele a proiectului nu dovedesc Milesianului ne permite så încercåm o interpretare mai neapårat recunoaçterea calitåÆilor intelectuale sau crea- aprofundatå a gîndirii sale. toare ale muncii arhitecÆilor, a cåror syngraphe este evo- De la început este evident cå Hippodamos, ca çi pre- catå mai ales ca documentaÆie strict tehnicå, referitoare decesorii çi contemporanii såi, considera filozofia politicå la etapele precise ale construcÆiei16, sau ca deviz: frec- ca fiind corolarul unei teorii a naturii. Care puteau fi

142 131

133 140

polul puterii politice så fie acordat exclusiv hopliÆilor, çi hopliÆilor, exclusiv acordat fie så politice puterii polul cetåÆilor.

drept condiÆie fundamentalå a proiectelor sale, ca mono- ca sale, proiectelor a fundamentalå condiÆie drept çi titlul såu – sau, cel puÆin, cu calificarea sa – în actele în – sa calificarea cu puÆin, cel sau, – såu titlul çi

månåtoare; cu alte cuvinte, dacå Hippodamos ar fi cerut, fi ar Hippodamos dacå cuvinte, alte cu månåtoare; petent al acesteia, este frecvent desemnat, cu numele cu desemnat, frecvent este acesteia, al petent

identicå în însåçi esenÆa sa çi formulatå în condiÆii ase- condiÆii în formulatå çi sa esenÆa însåçi în identicå acelaçi timp arhitectul, salariat al cetåÆii çi delegat com- delegat çi cetåÆii al salariat arhitectul, timp acelaçi

dacå în ambele cazuri ar fi vorba despre o revendicare o despre vorba fi ar cazuri ambele în dacå asupra executårii lucrårilor çi gestionårii fondurilor. În fondurilor. gestionårii çi lucrårilor executårii asupra

între cele douå. Teza lui Gernet ar putea fi adevåratå fi putea ar Gernet lui Teza douå. cele între puse votului adunårii, care exercitå un control periodic control un exercitå care adunårii, votului puse

xsåodsaÆ eclpÆnognrÆe–ç nrzo – råzboi un çi – generaÆie o puÆin cel de distanÆå o existå arhitecÆilor; atît persoana, cît çi proiectele lor sînt su- sînt lor proiectele çi cît persoana, atît arhitecÆilor;

în aceeaçi direcÆie ca aceastå teorie, mai ales atunci cînd atunci ales mai teorie, aceastå ca direcÆie aceeaçi în de decizie çi de control are deseori ca obiect activitatea obiect ca deseori are control de çi decizie de

teorii constituÆionale nu este în mod obligatoriu orientat obligatoriu mod în este nu constituÆionale teorii strucÆii – cel puÆin pînå în epoca elenisticå –, puterea sa puterea –, elenisticå epoca în pînå puÆin cel – strucÆii

adevårat în sine, pentru cå punctul de plecare al unei al plecare de punctul cå pentru sine, în adevårat

fiind singurul comanditar al marilor proiecte de con- de proiecte marilor al comanditar singurul fiind

ui dmcaie Aet ur n ae eprt fi a neapårat are nu lucru Acest democratice. puÆin

Statul publice – decrete, inventare, dåri de seamå etc. seamå de dåri inventare, decrete, – publice

5

acestor teze asupra rolului „råzboinicilor“, erau la fel de fel la erau „råzboinicilor“, rolului asupra teze acestor

Pausanias, exemplele abundå –, cît çi în documentele în çi cît –, abundå exemplele Pausanias,

de aici cå teoriile hippodamiene, punct de plecare al plecare de punct hippodamiene, teoriile cå aici de

dfcio p cr l dsru ç, e a eoo la Herodot la de çi, – descriu le care pe edificiilor

secolului al V-lea, ca çi în opera lui Platon lui opera în çi ca V-lea, al secolului ; el deduce el ;

16

ae eÆoez fevn nml constructorului numele frecvent menÆioneazå care

în proiectele constituÆionale ale oligarhilor de la sfîrçitul la de oligarhilor ale constituÆionale proiectele în

amintiÆi în izvoarele literare çi epigrafice, atît în textele în atît epigrafice, çi literare izvoarele în amintiÆi

rolul atribuit hopliÆilor atribuit rolul , aristocraÆie nouå de fel un ,

15 14

Arhitectul este unul dintre tehnicienii cel mai des mai cel tehnicienii dintre unul este Arhitectul

Argumentele lui L. Gernet se sprijineau mai ales pe ales mai sprijineau se Gernet L. lui Argumentele

mînarea tehnicå çi la muncå în Antichitate. în muncå la çi tehnicå mînarea

. cetåÆeni

13

temele dominante ale mentalitåÆilor cu privire la înde- la privire cu mentalitåÆilor ale dominante temele

hopla parechomenoi hopla celorlalÆi pe opuneau care V-lea al

a smiiai c ct ea cir n cse condiÆii, aceste în chiar reia, cît cu semnificativ mai

prefigurînd încercårile oligarhice de la sfîrçitul secolului sfîrçitul la de oligarhice încercårile prefigurînd

atipic pînå la un anume punct, el se poate dovedi cu atît cu dovedi poate se el punct, anume un la pînå atipic

teoria hippodamianå era conservatoare, reacÆionarå chiar, reacÆionarå conservatoare, era hippodamianå teoria

statutul arhitecÆilor poate fi considerat un caz limitå; caz un considerat fi poate arhitecÆilor statutul

Concluziile sale asupra acestei probleme sînt categorice: sînt probleme acestei asupra sale Concluziile

este aceea a meçteçugarilor. Sub acest ultim aspect, ultim acest Sub meçteçugarilor. a aceea este

pårerea sa – l-a inspirat pe autorul capitolului amintit. capitolului autorul pe inspirat l-a – sa pårerea

timp ingenioaså çi umilå, creatoare çi subordonatå, care subordonatå, çi creatoare umilå, çi ingenioaså timp så discute sensul teoriilor lui Hippodamos, cel care – dupå – care cel Hippodamos, lui teoriilor sensul discute så

situeazå la limita superioarå a acestei lumi în acelaçi în lumi acestei a superioarå limita la situeazå secolului al IV-lea, interpolat în textul lui Aristotel, ajunge Aristotel, lui textul în interpolat IV-lea, al secolului

de la mit. Existå, în sfîrçit, faptul evident cå arhitecÆii se arhitecÆii cå evident faptul sfîrçit, în Existå, mit. la de tuÆional de la sfîrçitul secolului al V-lea sau de la începutul la de sau V-lea al secolului sfîrçitul la de tuÆional

verificåri mai detaliate ale concluziilor formulate plecînd formulate concluziilor ale detaliate mai verificåri la cei 10 arhonÆi din 581, se ascundea un proiect consti- proiect un ascundea se 581, din arhonÆi 10 cei la

suoitrc c piie a rieÆ, ae permite care arhitecÆi, la privire cu pseudo-istorice ConstituÆiei ateniene ConstituÆiei cu privire cu capitolul în cå monstreze

lîngå aceasta, un ansamblu de naraÆiuni folclorice sau folclorice naraÆiuni de ansamblu un aceasta, lîngå care, încercînd så de- så încercînd care, rînd la un studiu al lui L. Gernet L. lui al studiu un la rînd

12

Eit, pe Existå, . osrci, neîd i eoa clasicå epoca din începînd construcÆii,

Nu se întîmplå întotdeauna aça; må gîndesc în primul în gîndesc må aça; întotdeauna întîmplå se Nu 4

arheologicå, cu privire la tehnicile çi tehnicienii din tehnicienii çi tehnicile la privire cu arheologicå, . în cea a epocii sale epocii a cea în

11

uetÆe etl e ml, a ae eirfc çi epigraficå ales mai amplå, de destul cumentaÆie cu Pericle, gîndirea sa nu este aproape niciodatå integratå niciodatå aproape este nu sa gîndirea Pericle, cu

verificare fructuoaså. Dispunem, într-adevår, de o do- o de într-adevår, Dispunem, fructuoaså. verificare afarå de cîteva constatåri de principiu asupra relaÆiilor lui relaÆiilor asupra principiu de constatåri cîteva de afarå

liçtii calificaÆi în construcÆii pot oferi o posibilitate de posibilitate o oferi pot construcÆii în calificaÆi liçtii Hippodamos, în fapt îl izoleazå de contemporanii såi; în såi; contemporanii de izoleazå îl fapt în Hippodamos,

Din acest punct de vedere, mi s-a pårut cå specia- cå pårut s-a mi vedere, de punct acest Din semnaleazå eventual ecourile posterioare ale gîndirii lui gîndirii ale posterioare ecourile eventual semnaleazå

sociale çi morale nu trebuie confundate. trebuie nu morale çi sociale tului milesian. Or, majoritatea autorilor moderni, deçi moderni, autorilor majoritatea Or, milesian. tului

demiourgoi , statutele lor statutele , niçte amîndoi sînt sculptorul çi se afla la originea proiectelor constituÆionale ale arhitec- ale constituÆionale proiectelor originea la afla se

de a fi identice. Este evident, din start, cå dacå cizmarul dacå cå start, din evident, Este identice. fi a de sensul såu în raport cu acele realitåÆi, ce atitudine politicå atitudine ce realitåÆi, acele cu raport în såu sensul

cåror importanÆå practicå, statut çi prestigiu sînt departe sînt prestigiu çi statut practicå, importanÆå cåror igr polm cr s pn et d a t cr era care çti a de este pune se care problemå singura

ZOE PETRE ZOE CETATEA GREACÅ – ÎNTRE REAL ÇI IMAGINAR ÇI REAL ÎNTRE – GREACÅ CETATEA

ZOE PETRE CETATEA GREACÅ – ÎNTRE REAL ÇI IMAGINAR funcÆiune. Pentru cå, dacå teoria hippodamianå nu voia modul foarte apåsat în care subliniazå ideea sa ne face så så instaureze monopolul hopliÆilor, çi dacå ea încerca så credem cå exprimå o opinie foarte personalå. råstoarne unul dintre argumentele – la drept vorbind 9. Arist., Pol. 1267 b 31 çi urm. Vezi observaÆiile lui R. Martin, dintre cele mai eficace – ale adversarilor democraÆiei, L’Urbanisme dans le monde grec, Paris, 1956, p. 121 çi rezultå în mod necesar cå Hippodamos era el însuçi un urm., asupra aplicårii practice a acestei teze în traseul democrat, çi cå participarea sa la edificarea noii Atene nu incintelor. 10. R. Martin, op. cit., p. 99 çi urm., subliniazå cå tråsåtura s-a exercitat doar în planul concretului. În ciuda incon- esenÆialå a acestei divizåri în plan urbanistic este secvenÆelor sale, imaginea idealå a cetåÆii hippodamiene preponderenÆa absolutå a funcÆiilor publice ale cetåÆii în voia så råspundå, prin toate tråsåturile sale, nevoilor raport cu aspectele private ale vieÆii oraçelor. democraÆiei: filozoful, arhitectul colaborator al lui Temis- 11. Hippodamos mi se pare cå a fost, mai mult decît unii dintre tocle, urbanistul de la Thourioi, prietenul lui Pericle, se contemporanii såi, victima unei metode de gîndire, ce-i regåsesc astfel pentru noi în imaginea unitarå a unei drept foarte råspînditå, care reduce atmosfera intelectualå personalitåÆi coerente, interesantå în cel mai înalt grad çi dezbaterea politicå a unei epoci la o juxtapunere de pentru istoria ideologicå a pentekontaetiei. „Clasicå“ çi puncte de vedere izolate çi neinterpretate; amintesc doar, înfloritoare, aceastå etapå decisivå în evoluÆia gîndirii ca exemplu, T.A. Sinclair, History of the Greek Political democratice din Grecia nu ne este, totuçi, cunoscutå în Thought, Routledge & Kegan, [1959], p. 63 çi urm. Or mi se toate detaliile sale, astfel încît posibilitatea de a reconstitui pare evident cå interesul unei cercetåri de acest fel se aflå, cel puÆin unul dintre aspectele dezbaterii teoretice cu mai ales în aceastå etapå a cunoçtinÆelor noastre, nu privire la democraÆia în acÆiune mi se pare demnå de într-un inventar de opinii, deja alcåtuit de mai multe ori, ci într-un efort de a circumscrie problematica unei epoci atenÆia cercetåtorilor. istorice, ca çi atitudinile contemporanilor faÆå de ea. 12. L. Gernet, „Les dix archontes de 581“, RPh., 1938, p. 216 Note çi urm. 13. Id., ibid., p. 226 çi urm. Gernet scrie (p. 226): „Este inutil 1. Izvoarele în Vorsokr.7 1, 39 (27) (Arist., Pol. 2, 7, 1266 a 36; så subliniem cå în aceastå concepÆie (aceea a lui Hippo- 1267 b 20; 1267 b 22; Str. 14, 654; D.S. 13, 75; Schol. ad. damos) existå o poziÆie reacÆionarå; dar politicul este Ar., Eq. 327). Bibliografie modernå la Fabricius, s. v. reacÆionar prin vocaÆie.“ Hippodamos (3), RE, 8, col. 1731-1734 çi mai recent la 14. U. v. Wilamowitz-Moellendorf, Aristoteles und Athen, 2, R. Martin, Recherches sur l’Agora grecque, Paris, 1951 çi p. 217 çi urm. mai ales L’Urbanisme dans le monde grec, Paris, 1956. 15. L. Gernet, op. cit., p. 227. 2. A. Lesky, Geschichte der griechischen Literatur2, 1963, 16. Mai ales în Critias (L. Gernet, op. cit., p. 226), ca çi în cea p. 488. de-a 4-a carte a Republicii (W. Nestle, Vom Mythos zum 3. Vezi Fabricius, loc. cit.; cf. totuçi judicioasele observaÆii ale Logos, Stuttgart, 1940, p. 492). lui P. Levêque çi P. Vidal-Naquet, Clisthène, p. 124. 17. Ni se pare cå trecerea de la rezumat la criticå este destul de 4. Arist., Pol. 2, 5, 1267 b 28 çi urm. marcatå în text: (Iatå care sînt majoritatea çi cele mai 5. F. Hirschfeld, Berichte des Sächs. Ges., 1878; K. demne de atenÆie dintre opiniile lui Hippodamos. Dar avem Milchhöfer, în Curtius çi Kaupert, Karten von Attica, 1, îndoieli, în primul rînd în ceea ce priveçte divizarea masei p. 29. de cetåÆeni. Pentru cå meçteçugarii... etc.) 6. Fabricius, loc. cit. 18. Arist., loc. cit. (Ei participå cu toÆii la guvernare în mod egal, 7. Vezi P. Levêque çi P. Vidal-Naquet, loc. laud. deçi agricultorii nu au arme, iar meçteçugarii nici påmînt, 8. Thu. 1, 10, 1-2, insistå pentru a face distincÆia dintre nici arme, ceea ce-i face aproape sclavii celor care au arme. aspectul exterior al unei polis çi forÆa sa politicå realå; Lor le este deci [în fapt] imposibil så participe la toate

136 137

139 134

nesc, în interiorul acestui grup, domenii specializate, ale specializate, domenii grup, acestui interiorul în nesc, cetåÆi greceçti, o constituÆie care nu numai så plece de la de plece så numai nu care constituÆie o greceçti, cetåÆi

craÆie tot atît de completå se instaura la Atena çi în multe în çi Atena la instaura se completå de atît tot craÆie tatea anticå; cu toate acestea, elemente particulare defi- particulare elemente acestea, toate cu anticå; tatea

ce så fi preconizat, chiar în momentul în care o demo- o care în momentul în chiar preconizat, fi så ce meçteçugari çi un statut general al tehnicienilor în socie- în tehnicienilor al general statut un çi meçteçugari

Dar, dacå este aça, de ce så fi complicat lucrurile, de lucrurile, complicat fi så ce de aça, este dacå Dar, cetåÆii. Pentru cå existå, în mod evident, o categorie de categorie o evident, mod în existå, cå Pentru cetåÆii.

codificînd specializarea celor care participå la guvernare. la participå care celor specializarea codificînd teçugarilor care muncesc în beneficiul direct çi explicit al explicit çi direct beneficiul în muncesc care teçugarilor

voia så creeze o democraÆie completå respectînd înså çi înså respectînd completå democraÆie o creeze så voia de statutul meçteçugarului în general, ci de acela al meç- al acela de ci general, în meçteçugarului statutul de

sesizase nici una dintre dificultåÆile ridicate de Aristotel, de ridicate dificultåÆile dintre una nici sesizase în viaÆa cetåÆilor, în ce måsurå este ea responsabilå nu responsabilå ea este måsurå ce în cetåÆilor, viaÆa în

ppodamianå, al cårei autor nu autor cårei al ppodamianå, hi constituÆia mea, pårerea limite, o mentalitate generalå astfel schiÆatå se manifestå se schiÆatå astfel generalå mentalitate o limite,

Pi umr, dupå urmare, Prin . rll i lgra magistraÆilor alegerea çi trolul

Mai trebuie înså så vedem în ce condiÆii, çi între ce între çi condiÆii, ce în vedem så înså trebuie Mai 18

çugarilor çi agricultorilor la magistraturi sau chiar la con- la chiar sau magistraturi la agricultorilor çi çugarilor fie o concluzie cîçtigatå a cercetårii. cercetårii. a cîçtigatå concluzie o fie

aceastå ipotezå în ceea ce priveçte participarea meçte- participarea priveçte ce ceea în ipotezå aceastå pentru un grup socio-politic al meçteçugarilor al socio-politic grup un pentru , pare så pare ,

3

este acela care vede dificultåÆile pe care le-ar produce le-ar care pe dificultåÆile vede care acela este respunzînd unei structuri a realului în care nu existå loc existå nu care în realului a structuri unei respunzînd

ton archonton katastaseos archonton ton ). Aristotel, nu Hippodamos, nu Aristotel, ). nar al tehnicienilor, co- tehnicienilor, al nar imagi statutului a fundamentalå

kyrious einai tes einai kyrious

drept suveran în numirea magistraÆilor ( magistraÆilor numirea în suveran drept

„eroul secret al istoriei greceçti“ istoriei al secret „eroul . Aceastå ambiguitate Aceastå .

2

hopla echontes koinonousi tes politeias pantes politeias tes koinonousi echontes hopla ) çi au un au çi ) så fie numit, aça cum s-a fåcut, cu o formulå remarcabilå, formulå o cu fåcut, s-a cum aça numit, fie så

hoi te gar technitai kai hoi georgoi kai hoi ta hoi kai georgoi hoi kai technitai gar te hoi

la guvernare“ ( guvernare“ la umil lucråtor manual çi un rege al ingeniozitåÆii, meritînd ingeniozitåÆii, al rege un çi manual lucråtor umil

„meçteçugarii, agricultorii çi råzboinicii participå cu toÆii cu participå råzboinicii çi agricultorii „meçteçugarii, perspectiva mitului, el se aratå a fi, în acelaçi timp, un timp, acelaçi în fi, a aratå se el mitului, perspectiva

rpzÆe nÆaå euau dcrni hippodamiene: doctrinei rezumatul iniÆialå propoziÆie

politic çi moral al meçteçugarului; în primul rînd, din rînd, primul în meçteçugarului; al moral çi politic

hopla parechontes hopla . DemonstraÆia lui Aristotel are drept are Aristotel lui DemonstraÆia .

sînt consacrate mai ales relevårii ambiguitåÆilor statutului ambiguitåÆilor relevårii ales mai consacrate sînt

în fapt în la dominaÆia exercitatå de exercitatå dominaÆia la ajungea hippodamianå

måsurå cu contribuÆia sa contribuÆia cu måsurå . Cercetårile cele mai recente mai cele Cercetårile .

1

ocpt î md da c o eorÆe constituÆia democraÆie, o ca ideal mod în conceputå

tolerat într-o cetate a cårei imagine este creatå în mare în creatå este imagine cårei a cetate într-o tolerat

nizatå de cåtre arhitect; Aristotel vrea så spunå cå, deçi cå, spunå så vrea Aristotel arhitect; cåtre de nizatå

siderat al unei opere admirate, çi cå el este cel mult cel este el cå çi admirate, opere unei al siderat

trei clase hippodamiene çi diviziunea specializatå preco- specializatå diviziunea çi hippodamiene clase trei

meçteçugarul, ca lucråtor manual, este autorul descon- autorul este manual, lucråtor ca meçteçugarul,

egalitatea politicå ale celor ale politicå între incompatibilitatea este

prin rezultatele lor. Desigur, se çtia de multå vreme cå vreme multå de çtia se Desigur, lor. rezultatele prin

. Cea mai importantå dintre acestea dintre importantå mai Cea . contradicÆiile lor contradicÆiile

17

cluzii importante atît prin metodele de cercetare cît çi cît cercetare de metodele prin atît importante cluzii

åi poetlr ieinli soîd n evidenÆå în scoÆînd Milesianului, proiectelor a cåri

crescînd de studii care schiÆeazå, încå de pe acum, con- acum, pe de încå schiÆeazå, care studii de crescînd

consecinÆele logice çi verosimile ale unei eventuale apli- eventuale unei ale verosimile çi logice consecinÆele

greacå fac, mai ales în ultimii anii, obiectul unui numår unui obiectul anii, ultimii în ales mai fac, greacå

critica o: rsoe et cl ae eue dificultåÆile, deduce care cel este Aristotel lor:

P

RDXRL odÆe atznl î cetatea în artizanale condiÆiei ARADOXURILE

conÆin continuarea expunerii teoriilor hippodamiene, ci hippodamiene, teoriilor expunerii continuarea conÆin

Politicii . Numai cå aceste capitole nu capitole aceste cå Numai . a 2-a a cartea din

aceastå concluzie pornind de la capitolele 5-8 (1268 a-b) (1268 5-8 capitolele la de pornind concluzie aceastå

ope d ctÆne eiu d hpii e aug la ajunge el hopliÆi; de deÆinut cetåÆenie de complet

crede totuçi cå aveau sensul unui monopol al dreptului al monopol unui sensul aveau cå totuçi crede

În ceea ce priveçte proiectele hippodamiene, Gernet hippodamiene, proiectele priveçte ce ceea În

tualå, de a opune pe hopliÆi cetåÆenilor mai såraci. mai cetåÆenilor hopliÆi pe opune a de tualå,

social, ar fi existat la Atena vreo posibilitate, chiar vir- chiar posibilitate, vreo Atena la existat fi ar social,

de råzboi, în timpul anilor politicii pericleene de echilibru de pericleene politicii anilor timpul în råzboi, de în cetatea greacå cetatea în

din urmå aspect, nu cred cå, înainte de criza provocatå criza de înainte cå, cred nu aspect, urmå din

Despre statutul tehnicienilor statutul Despre

parechomenoi celorlalÆi cetåÆeni. În ceea ce priveçte acest priveçte ce ceea În cetåÆeni. celorlalÆi

Trophonios sau arhitectul. sau Trophonios

hopla aceasta într-un cadru social care så-i fi opus pe pe opus fi så-i care social cadru într-un aceasta ZOE PETRE ZOE

ZOE PETRE CETATEA GREACÅ – ÎNTRE REAL ÇI IMAGINAR

magistraturile... Dar, fårå så participe la guvernare, cum ar principiile egalitåÆii politice între cetåÆeni, ci çi de la o putea ei så fie binevoitori faÆå de constituÆie? Este atunci diviziune pe meserii a acestora? Obsesia tripartitå a gîn- necesar ca cei care au arme så fie mai puternici decît dirii hippodamiene så fie oare suficientå pentru a explica celelalte clase. Acest lucru nu este deloc uçor dacå nu sînt aceastå încercare? Mi se pare greu de crezut. Dar dacå numeroçi. Dar dacå se întîmplå aça, de ce ar trebui consideråm ca problemå centralå a doctrinei hippoda- ceilalÆi så participe la guvernare çi så aibå un control suveran asupra alegerii magistraÆilor?) P. Levêque çi miene posibilitatea coexistenÆei unei diferenÆieri rezultate P. Vidal-Naquet observå pe drept, dar fårå a argumenta din calificårile profesionale cu egalitatea politicå, sensul prea mult, cå „nu reiese cå una dintre aceste clase s-ar proiectului såu constituÆional se clarificå çi este mai bine bucura de vreo preeminenÆå oarecare...“ (op. laud., situat în ansamblul dezbaterilor politice ale epocii sale. p. 125). Vezi çi T.A. Sinclair, op. cit., p. 64. Într-un sens Se pare, într-adevår, cå dupå instaurarea democraÆiei foarte aproape de gîndul nostru J.P. Vernant, „Espace et complete, una dintre obiecÆiile teoretice cel mai des invo- organisation politique en Grèce ancienne“, în Vernant, cate împotriva „noului regim“ era absenÆa capacitåÆilor 2 Mythe et pensée , pp. 159-181, mai ales p. 177 çi urm. Îi egale la cei pe care democraÆia îi fåcea egali din punct de mulÆumesc lui Pierre Vidal-Naquet pentru cå mi-a vedere politic. Egalitatea absolutå a cetåÆenilor în ceea ce semnalat acest pasaj decisiv. 19. Pl., Prt. 319 d; cf. X., Mem. 3, 7, 5 çi urm. priveçte drepturile lor politice era contrastatå cu inega- 20. Pl., Prt. 322 c-d. litatea capacitåÆilor lor individuale, mai ales plecîndu-se 21. Dacå am accepta datarea timpurie pentru Dissoi logoi, de la specializarea lor profesionalå din ce în ce mai mar- datare recent propuså de cåtre S. Mazzarino, Il pensiero catå. Så ni-l reamintim pe Socrate, care întreba de ce doar storico classico, 1, Bari, 1966, pp. 288-294, s-ar putea arta de a guverna cetatea nu recunoçtea existenÆa unui adåuga o a treia mårturie cu privire la aceeaçi manierå de specialist, çi de ce „arhitectul çi fierarul, cizmarul, negus- a pune problemele, çi aproximativ pentru aceeaçi epocå. torul çi marinarul, bogat sau sårac, nobil sau om de rînd, Într-adevår, autorul lui Dissoi logoi discutå în aceiaçi ...fårå a fi învåÆat nimic prin ei înçiçi, fårå så fi avut termeni de specializare a meçteçugurilor problema tragerii vreodatå un învåÆåtor, se amestecå totuçi în sfat“19. Çi mi la sorÆi a magistraÆilor; deçi nu reia discuÆia la care par- ticipau Protagoras sau Hippodamos, el foloseçte acelaçi tip se pare cå meritå subliniat faptul cå tocmai Protagoras de argumente. este cel care, în dialogul platonician, este adversarul punctului de vedere citat: Protagoras, contemporan al lui Hippodamos. Sofistul råspundea la aceeaçi obiecÆie anti- democraticå, çi asta într-o manierå nu mult diferitå de cea a lui Hippodamos: în timp ce acesta din urmå încerca så imagineze o democraÆie completå întemeiatå pe diversi- tatea calificårilor cetåÆenilor ei, Abderitul anula aceeaçi contradicÆie separînd în mod explicit planul capacitåÆilor individuale – în mod necesar inegale – de cel al „senti- mentelor politice“, aidos çi dike, egal repartizate20 çi per- fectibile prin educaÆie. Printr-o astfel de înglobare în dezbaterea care îi era contemporanå21, gîndirea Milesianului cîçtigå mai ales în ceea ce priveçte înÆelegerea atitudinii sale faÆå de proble- mele politice cele mai actuale provocate de democraÆia în

135

145 160

dolos -ului. a rectå prezicerile sale. prezicerile

pistis , încrederea în încrederea , înapoi dea så-i ea ca pentru Athena aceasta se întîmplå doar pe calea întortocheatå çi indi- çi întortocheatå calea pe doar întîmplå se aceasta

eo. 7 Caby aeai aåe arfc pentru sacrificå pasåre aceeaçi Chambry: 171 Aesop. 87. cieze puterii cåreia îi construieçte emblemele, numai cå numai emblemele, construieçte îi cåreia puterii cieze

Korone gar esti etis kekragyia oinon ouk echei ouk oinon kekragyia etis esti gar Korone

). ( lor mul gramå, fie printr-un alt vicleçug. El reuçeçte så se aso- se så reuçeçte El vicleçug. alt printr-un fie gramå,

treacå drept o pasåre profeticå, dar cålåtorii îçi våd de dru- de våd îçi cålåtorii dar profeticå, pasåre o drept treacå

nci nml su e ouet i pit- cripto- printr-o fie monument pe såu numele înscrie

86. Aesop. 170 Chambry: cioara, invidiind corbul, încearcå så încearcå corbul, invidiind cioara, Chambry: 170 Aesop. 86.

cel care pierde. Dar, detaliu semnificativ, el reuçeçte så reuçeçte el semnificativ, detaliu Dar, pierde. care cel

ibidem

, 39, 4. 39, , Idem, 85.

ment; la sfîrçit, arhitectul este acela care cîçtigå çi regele çi cîçtigå care acela este arhitectul sfîrçit, la ment;

84. Paus. 9, 40, 1. 40, 9, Paus. 84.

competiÆie cu Puterea pentru paternitatea unui monu- unui paternitatea pentru Puterea cu competiÆie o.cit. loc. ).

n ee oå ncoe d fp, rietl nr în intrå arhitectul fapt, de anecdote, douå cele În apli ae åe oaou påiui u ir (Paus., miere cu pråjituri oracolul påzea care çarpelui

Zeilor Salvatori, pentru cei care se aflå în voia valurilor».“ voia în aflå se care cei pentru Salvatori, Zeilor (Paus. 9, 39 çi urm.), iar consultantul trebuia så-i ofere så-i trebuia consultantul iar urm.), çi 39 9, (Paus.

oracolului lui Trophonios a fost revelatå de un roi de albine de roi un de revelatå fost a Trophonios lui oracolului inscripÆie: «Sostratos din Cnidos, fiul lui Dexiphanes, lui fiul Cnidos, din «Sostratos inscripÆie:

op. cit. op. , p. 188, n. 66. Amplasarea 66. n. 188, p. , Frontisi-Ducroux, oise ç literele pe care le purta, çi a fost descoperitå urmåtoarea descoperitå fost a çi purta, le care pe literele

hyron , stup, cf. Fran- cf. stup, , la de Hyrieus lui etimologia Pentru 83. numele regelui... Dupå cîÆiva ani, ipsosul a cåzut, cu cåzut, a ipsosul ani, cîÆiva Dupå regelui... numele

rele din zona Trophonieion-ului. zona din rele

piatrå çi l-a acoperit cu un strat de ipsos pe care a scris a care pe ipsos de strat un cu acoperit l-a çi piatrå

Herkyna. Cf. Paus., 9, 39, 2-3 pentru topografia çi sanctua- çi topografia pentru 2-3 39, 9, Paus., Cf. Herkyna.

farul, arhitectul Sostratos a gravat numele såu adînc în adînc såu numele gravat a Sostratos arhitectul farul,

2 rpois se u î lgtr mi ls u izvorul cu ales mai legåturå în pus este Trophonios 82.

construirea farului din Alexandria din farului construirea : „Dupå ce a construit a ce „Dupå :

35

fratele lui Trophonios, este un erou al cîmpiei eleusine. cîmpiei al erou un este Trophonios, lui fratele

nelor . Çi iatå ce povesteçte Lucian din Samosata despre Samosata din Lucian povesteçte ce iatå Çi .

op. cit. op. , p. 307); în sfîrçit, Kerkyon, sfîrçit, în 307); p. , Brelich, (A. Eleusis la de 34

opera sculptînd o çopîrlå çi o broascå pe baza coloa- baza pe broascå o çi çopîrlå o sculptînd opera Æiile alimentare care le sînt impuse amintesc de tabuurile de amintesc impuse sînt le care alimentare Æiile

semnat totuçi semnat çi-au ei lucru, acest obÆine a fårå tului, „doicå a lui Trophonios“ (Paus. 9, 39, 4), în timp ce interdic- ce timp în 4), 39, 9, (Paus. Trophonios“ lui a „doicå

monumen- dedicaÆia în numiÆi fie så cerut au ce dupå a oaou teua s sciie i eeri Europe, Demetrei çi sacrifice så trebuiau oracolul tau

trepho trophe ; pe de altå parte, cei care consul- care cei parte, altå de pe ; , cf. hranå, de çi Batrakos (Broascå), constructori ai Porticului Octaviei; Porticului ai constructori (Broascå), Batrakos çi

81. Numele însuçi al lui Trophonios se leagå de glia dåtåtoare glia de leagå se Trophonios lui al însuçi Numele 81. despre arhitecÆii lacedemonieni pe nume Sauras (Çopîrlå) Sauras nume pe lacedemonieni arhitecÆii despre

RE Trophonios 7, 1, col. 678. col. 1, 7, , s.v. Radke, G. 80. Istorie naturalå Istorie , vorbeçte , sa a în Pliniu cåtre de relatatå

Trophoniou ; cf. 7, 3077, 3080, 3083. 3080, 3077, 7, cf. ;

aiez aeså tiur cnrdcoi. Prima, contradictorie. atribuire aceastå matizeazå

insi utahli kt crso Dios chresmon kata | eustraphyloi Dionysoi 2098 – – 2098

tecÆi“, a cåror veracitate nu are importanÆå, reiau çi dra- çi reiau importanÆå, are nu veracitate cåror a tecÆi“,

Hippon Epinikan Nikiao | Dii Trephonioi Dii | Nikiao Epinikan Hippon IG ; 7, ; – 3090 7, 79.

Într-o manierå anecdoticå, douå „poveçti cu arhi- cu „poveçti douå anecdoticå, manierå Într-o

oferit lui Agamedes. lui oferit

indirect la valoarea ei superioarå de simbol al puterii. al simbol de superioarå ei valoarea la indirect

pentru valabilitatea consultårii oracolului este berbecul este oracolului consultårii valabilitatea pentru

rietl se sca oee, a n priiå decît participå nu dar operei, asociat este Arhitectul as 9 3, , oetçe å arfcu dcsv oferit decisiv sacrificiul cå povesteçte 4, 39, 9, Paus. 78.

a aet mnmne ît ee rdct d Pericle“. de „ridicate cele sînt monumente aceste iar pentru un viol, fie pentru cå a furat turme çi coråbii. çi turme furat a cå pentru fie viol, un pentru

cetåÆii, deplin pe atribuitå este Atenei a democratice cetåÆii Paus. 9, 20, 4, povesteçte istoria lui Triton, decapitat fie decapitat Triton, lui istoria povesteçte 4, 20, 9, Paus.

Molos, care a fost gåsit fårå cap dupå ce a violat o femeie; o violat a ce dupå cap fårå gåsit fost a care Molos, Koroibos, iniÆiativa operei ca monument emblematic al emblematic monument ca operei iniÆiativa Koroibos,

def. or. def. 417 E, descrie o statuie acefalå a eroului a acefalå statuie o descrie E, 417 Plu., 77. Acropolei fuseserå Ictinos çi Callicrates, Metagenes çi Metagenes Callicrates, çi Ictinos fuseserå Acropolei

loc. cit. loc. 76. Paus. 9, 37, 7; Charax, Charax, 7; 37, 9, Paus. 76. ei ot lma icui Puah çi c arhitecÆii cå çtia Plutarh, inclusiv lumea, toatå deçi

h. Merc. h. , 305 çi urm. çi 305 , 75.

Acestea fiind spuse, nu este mai puÆin adevårat cå, adevårat puÆin mai este nu spuse, fiind Acestea

74. Hdt. 2, 126. 2, Hdt. 74.

participå din plin. din participå

loc. cit. loc. 73. Paus. Paus. 73.

techne ) arhitectului ) ( priceperea care la autoritate de çi

loc. cit. loc. Nub. Ar. in Schol. ap.

508, 508, Charax, 72.

cepÆie colectivå asupra spaÆiului çi o voinÆå de afirmare de voinÆå o çi spaÆiului asupra colectivå cepÆie

anthropois .

primå solidaritatea cetåÆii, puterea sa suveranå, o con- o suveranå, sa puterea cetåÆii, solidaritatea primå

deinous theois te hiera kataskeuasasthai kai basileia kai kataskeuasasthai hiera te theois deinous erau erau

– ex- – întotdeauna sînt nu dar – predominante parå

Paus. 9, 37, 5, reaminteçte cå Trophonios çi fratele såu fratele çi Trophonios cå reaminteçte 5, 37, 9, Paus. 71. 33

ZOE PETRE ZOE CETATEA GREACÅ – ÎNTRE REAL ÇI IMAGINAR ÇI REAL ÎNTRE – GREACÅ CETATEA

ZOE PETRE CETATEA GREACÅ – ÎNTRE REAL ÇI IMAGINAR deraÆii generale, ar fi så çtim de ce un anumit tip de 29. Syll3, 725 a, din Rhodos; Syll3, 566, din Milet; Syll3, 483, transgresiune – furtul çi fratricidul – este atribuit unui din amficÆionia etolianå, îl fac pe arhitect responsabil, erou arhitect çi care este relaÆia dintre aceastå trans- singur sau împreunå cu magistraÆi – teichopoioi la Milet, gresiune çi calificarea oracularå a lui Trophonios cel grammateus ton hieromnemonon în alte pårÆi –, de execu- înghiÆit de påmînt. tarea inscripÆiilor care publicå actul; încå çi mai caracte- risticå, expresia din contractul pentru prostoon-ul de la Pentru aceasta, o analizå independentå a secven- 3 Æelor mitului poate så ne aducå cîteva sugestii: Eleusis, Syll , 971, r. 26-28: kai apostesei to ae|i paronti ton epistaton e to demosi|oi e toi architektoni. 1. Genealogia çi naçterea eroului. 30. IG 12, 374, r. 1-4. Cf. çi IG 22, 1666 A (lege pentru con- Se pot realiza mai multe stemmata ale eroului: struirea Telesterion-ului de la Eleusis, din 356/3), unde pentru a nu încårca prea mult textul, am preferat så le arhitectul Philargos este asociat cu epistatai ai Eleusis- prezint într-o manierå schematicå, indicînd izvoarele. ului; Syll3, 969, r. 1 çi urm. – lege pentru construirea arsenalurilor Pireului din 347/6 – poate totuçi så fie o Pausanias43 excepÆie, datoratå celebritåÆii arhitectului, amintit de ERGINOS ? APOLLON numeroçi autori: Cic., de orat. 1, 14, 62; Val. Max. 8, 12, var. ERSINOS44 2; Str. 9, 395; Vitr. 7, 8; Plin., NH 7, 125; Plu., Sull. 14, cf. IG 22, 463, r. 35. AGAMEDES TROPHONIOS 31. Cf. deja Archil. fr. 15 Lassère-Bonnard; Hdt. 3, 39; 3, 60; Pi., P. 12, 2; Th. 2, 15, 5; D.S. 9, 25, 1 çi urm.; 26, 7; 13, Charax45 AGAMEDES EPICASTE ? 82, 1 çi urm.; Paus. 1, 14, 1. Vezi J. Labarbe, AC 40, 1971, pp. 471-504; Zoe Petre, „Le comportement tyrannique“, în Actes de la XIIe Conférence internationale d’études KERKYON TROPHONIOS classiques „Eirene“. Cluj-Napoca, 2-7 octobre 1972, Bucu- reçti-Amsterdam, 1975, p. 567 çi urm. 46 Anonimi 32. Plu., Per. 12. AGAMEDES EPICASTE APOLLON 33. Y. Garlan, Fortifications et histoire grecque, în Vernant (ed), var. IOCASTE var. ZEUS Guerre, pp. 245-260; Ed. Will, RH, 158 (3), 1975, p. 3 çi urm. KERKYON TROPHONIOS 34. Plin., NH 36, 4, 28. 35. Luc., Hist. conscr. 63. Cf. çi Jul., Caes. 20, în legåturå cu Cicero47 construcÆiile finanÆate de cåtre cetate çi ridicate de lucråtori APOLLON CORONIS ISCHYS doar pentru ca un magistrat så-çi înscrie pe ele numele. var. VALENS 36. Paus., 9, 37, 3 çi urm., çi menÆionårile mai sumare din 9, 11, 1 çi 8, 10, 2. TROPHONIOS 37. Schol. in Ar. Nub. 508, în Scholia Graeca in Aristophanem, ed. Fr. Dübner, Paris, 1883; vezi çi Suid., s.v. eis Tropho- Elementul pe care aceastå serie genealogicå îl aduce niou memanteutai. Vezi G. Radke, s.v. Trophonios, RE 8, 1, în discuÆie se raporteazå la o polaritate a cuplului de col. 678 çi urm. eroi-arhitecÆi: asociat fie fratelui såu, fie soÆului mamei 38. Pi., fr. 26 Snell. sale, Trophonios se distinge în raport cu aceçtia ca des- 39. Cic., nat. deor. 3, 56; Tusc. 1, 47. cendent, mai mult sau mai puÆin direct, al lui Apollon; 40. Plu., cons. ad Apoll. 109 A. Cf. çi [Pl.], Ax. 367 c. regåsim astfel un cuplu tipic legendar de eroi a cårui 41. Pi., loc. cit., [Pl.], Ax. 367 c; Cic., Tusc. 1, 47; Plu., cons. afinitate de substanÆå se alåturå unei opoziÆii de carac- ad Apoll. loc. cit. Asemånarea cu povestea lui Cleobis çi

148 157

159 146

cu fratele såu (sau cu tatål çi fratele såu) numeroase såu) fratele çi tatål cu (sau såu fratele cu 70. Paus. 9, 11, 1. 11, 9, Paus. 70.

Anthropologie , pp. 92-137. pp. , Gernet, personaj aproape anecdotic: dupå ce a ridicat, împreunå ridicat, a ce dupå anecdotic: aproape personaj

, în Grèce“ en valeur la de mythique notion „La Gernet, L. 69. puÆin în ceea ce priveçte sfîrçitul, face din Trophonios un Trophonios din face sfîrçitul, priveçte ce ceea în puÆin

Op. cit. Op. , pp. 171-182. 171-182. pp. , 68. . Cealaltå, destul de diferitå, cel diferitå, de destul Cealaltå, . dormeau în sanctuar în dormeau

41

repertoriului povestirilor despre uzurpare. despre povestirilor repertoriului schimb, din partea zeului, o moarte blîndå în timp ce timp în blîndå moarte o zeului, partea din schimb,

çi Zethos çi a conflictului lor cu Lynkeus, care aparÆine care Lynkeus, cu lor conflictului a çi Zethos çi epu li plo Ptinl a ef, u rmt în primit au Delfi, la Pythianul Apollon lui templul

Adicå excluzînd, de exemplu, istoria copilåriilor lui Amphion lui copilåriilor istoria exemplu, de excluzînd, Adicå 67. Agamedes, cei doi fraÆi arhitecÆi, dupå ce au construit au ce dupå arhitecÆi, fraÆi doi cei Agamedes,

1972, pp. 29-76. pp. 1972, principale: una, mai simplå, povesteçte cå Trophonios çi Trophonios cå povesteçte simplå, mai una, principale:

RHR

, souveraineté“, de mythes les et „Métis Vernant, J.-P. 66. . Existå în aceste povestiri douå tradiÆii douå povestiri aceste în Existå . Plutarh la çi

40

quaest. gr. quaest.

37, 299 C-D. 299 37, Plu., 65.

secundarå ale altor autori antici, de la Pindar la de antici, autori altor ale secundarå , la Cicero la ,

39 38

64. Paus. 9, 20, 1. 20, 9, Paus. 64. pletate în mod fragmentar cu menÆionåri de importanÆå de menÆionåri cu fragmentar mod în pletate

ce så surprindå. så ce

, sînt com- sînt , tradiÆie påstratå mai ales de cåtre Charax cåtre de ales mai påstratå tradiÆie

37

restaurare a unor vechi interdicÆii rituale nu ar avea de avea ar nu rituale interdicÆii vechi unor a restaurare

çi de scholiastul lui Aristofan, care reia o reia care Aristofan, lui scholiastul de çi Pausanias

36

la ruinele vechiului templu; în acea epocå de erudiÆi, o erudiÆi, de epocå acea în templu; vechiului ruinele la

sanctuarul såu; cinci sau çase versiuni, transmise de transmise versiuni, çase sau cinci såu; sanctuarul

lui Trophonios, a numit inspectori pentru a interzice accesul interzice a pentru inspectori numit a Trophonios, lui

Istoria lui Trophonios este mai puÆin cunoscutå decît cunoscutå puÆin mai este Trophonios lui Istoria

dînd construirea unui nou sanctuar alåturi de cel atribuit cel de alåturi sanctuar nou unui construirea dînd

pretabile, cel puÆin cu titlu de ipotezå. de titlu cu puÆin cel pretabile,

loc. cit. loc. , reaminteçte cå Hadrian, coman- Hadrian, cå reaminteçte , Pausanias, 679.

nizeazå într-un mod relativ coerent, ceea ce le face inter- face le ce ceea coerent, relativ mod într-un nizeazå

Trophonios , RE 7, 1, col. 1, 7, RE , s.v. Radke, G. Cf. 3. 10, 8, Paus. 63.

relaÆii genealogice çi de paralele legendare care se orga- se care legendare paralele de çi genealogice relaÆii

62. Paus. 8, 10, 2. 10, 8, Paus. 62.

În sfîrçit, istoria lui Trophonios se înscrie într-o reÆea de reÆea într-o înscrie se Trophonios lui istoria sfîrçit, În

61. Paus. 9, 37, 5; 10, 5, 5. 5, 10, 5; 37, 9, Paus. 61.

obscurå. deloc profeticå divinitate o iscusit constructor

op. cit. op. , p. 81 çi nota 84. nota çi 81 p. , Frontisi-Ducroux, oise Fran Cf. 60. ç

faptul însuçi al uimitoarei aventuri care face dintr-un face care aventuri uimitoarei al însuçi faptul

e’s mylona katabalein. mylona e’s

Trophonios nu este decît arhitect. Existå apoi, desigur, apoi, Existå arhitect. decît este nu Trophonios

apodosein tini | petrous mochleuein petrous | tini apodosein Cyc. 239 çi urm. – – urm. çi 239 E., 59.

metalului çi pietrei; înainte de a deveni un erou oracular, erou un deveni a de înainte pietrei; çi metalului

Bgk. Bgk.

i enc, neis n ot mçeuuie lemnului, meçteçugurile toate în ingenios tehnici, çi

loc. cit. loc.

; Paus. 9, 5, 6; Pi. fr. 42 fr. Pi. 6; 5, 9, Paus. ; Plin., Cf. 18. 20, 6, Paus. 58.

polytechnos , un inventator de unelte de inventator un , un Dedal, ca este,

57. A.R. 1, 738 çi urm. çi 738 1, A.R. 57.

tului. Aceasta în primul rînd pentru cå Trophonios nu Trophonios cå pentru rînd primul în Aceasta tului.

56. E. fr. 178 çi urm. N; cf. Ath. 8, 351 b. 351 8, Ath. cf. N; urm. çi 178 fr. E. 56.

numi – nu fårå puÆinå exagerare – o mitologie a arhitec- a mitologie o – exagerare puÆinå fårå nu – numi

passim RHR . çi 89 p. 1956, 1,

încercare de a reconstitui ceea ce la rigoare am putea am rigoare la ce ceea reconstitui a de încercare

ine dn ue ail d lgne germaniques“, légendes de famille une dans tionnel

constitui, cred, un punct de plecare acceptabil pentru o pentru acceptabil plecare de punct un cred, constitui,

interpretare a lui L. Gerschel, „Sur un schème trifonc- schème un „Sur Gerschel, L. lui a interpretare

Eroul eponim al acestui studiu, Trophonios, poate Trophonios, studiu, acestui al eponim Eroul

Met. Ep. 6, 178. Vezi çi interesanta çi Vezi 178. 6, Ov., urm.; çi 394 3, 2,

recunoscut arhitecÆilor de cåtre mentalitatea anticå. mentalitatea cåtre de arhitecÆilor recunoscut

Ph. 823 çi urm., cf. 144 çi urm.; Hor., urm.; çi 144 cf. urm., çi 823 N; urm. çi 226 fr. E.

ignoratå; ea ne permite så delimitåm mai precis statutul precis mai delimitåm så permite ne ea ignoratå; instrumentului este foarte råspîndit. Vezi Hes. fr. 60 Rz.; 60 fr. Hes. Vezi råspîndit. foarte este instrumentului

arhitectului çi autoritatea politicå nu poate totuçi så fie så totuçi poate nu politicå autoritatea çi arhitectului infra . Episodul zidurilor construite prin magia prin construite zidurilor Episodul . cf. Hermes

techne a între singulare çi caracteristice relaÆii unei a modificå în mod esenÆial datele legendei; pentru rolul lui rolul pentru legendei; datele esenÆial mod în modificå

constantå PrezenÆa realului. datele punct, cu punct reflectå, at ivae obs dsr Hre, a aesa nu aceasta dar Hermes, despre vorbesc izvoare lalte

minat de statutul såu mitic, dupå cum nici acesta nu acesta nici cum dupå mitic, såu statutul de minat NH 7, 20, 11, îi atribuie inventarea instrumentului; cele- instrumentului; inventarea atribuie îi 11, 20, 7,

la cealaltå; statutul arhitectului în cetate nu este deter- este nu cetate în arhitectului statutul cealaltå; la Apollon însuçi i-a dat lira lui Amphion, în timp ce Pliniu, ce timp în Amphion, lui lira dat i-a însuçi Apollon

pondenÆele nu sînt absolute çi nici perfect reductibile una reductibile perfect nici çi absolute sînt nu pondenÆele fab. 9, care povestesc cå povestesc care 9, Hygin., çi 6 5, 9, 4; 6, 2, Paus. 55.

de la acestea la mit, aça cum vom vedea curînd, cores- curînd, vedea vom cum aça mit, la acestea la de RE 3, col. 1 944 çi urm. çi 944 1 col. 3,

Desigur, de la realitatea instituÆionalå la anecdote, çi anecdote, la instituÆionalå realitatea la de Desigur, Amphion , s.v. Wernicke, vezi Kock; 327 fr. Ar. cf. N; 182 fr. E. 54.

ZOE PETRE ZOE CETATEA GREACÅ – ÎNTRE REAL ÇI IMAGINAR ÇI REAL ÎNTRE – GREACÅ CETATEA

ZOE PETRE CETATEA GREACÅ – ÎNTRE REAL ÇI IMAGINAR

Biton, cei doi fraÆi argieni despre care Solon îi vorbeçte lui monumente, între care templul lui Apollon din Delfi, Cresus (Hdt. 1, 31), este evidentå, iar autorii antici au uti- Trophonios ajunge så construiascå tezaurul unui rege, lizat cele douå povestiri ca topoi în consolationes; tema din Hyrieus sau Augias. Amenajînd o ieçire secretå, cei doi dialogul pseudo-platonician, ca çi cele din Cicero çi din fraÆi s-au apucat så fure, încetul cu încetul, aurul regelui, Plutarh, care relateazå cele douå povestiri, pare så urce în care pînå la urmå îçi då seama çi pune o capcanå. Fratele timp cel puÆin pînå la tratatul Peri penthous al lui Crantor lui Trophonios cade în ea çi îi cere eroului så-i taie capul (J. Souilhé, „Introduction“ la Platon, OEuvres complètes, 13, pentru ca så nu fie recunoscut. Ceea ce el çi face înainte 3. Dialogues apocryphes [coll. Budé], Paris, 1930, p. 130. 42. Gernet, Anthropologie, p. 354; A. Brelich, Gli eroi greci. Un de a fugi, dar la Lebadeia îçi gåseçte çi el sfîrçitul, pentru problema storico-religioso, Roma, 1958; P. Vidal-Naquet, cå påmîntul îl înghite, çi devine un erou oracular. s.v. Grèce, Encyclopaedia Universalis, loc. cit.; J.-P. Vernant, Cum este uçor de observat, aceastå naraÆiune este în Vernant/Vidal-Naquet, Mythe et tragédie, pp. 101-131. alcåtuitå din patru secvenÆe principale: naçterea çi 43. Paus., 9, 37, 3-5; cf. Schol. in Ar. Nu. 508, ed. Dübner, genealogia lui Trophonios, monumentele ridicate înainte p. 105, r. 44. de episodul tezaurului, anecdota tezaurului, sfîrçitul 44. Suid., s.v. Trophoniou kata ges paignia. eroului çi cultul såu. Fiecare dintre aceste episoade, în 45. Schol. in Ar. Nu. 508, ed. Dübner, p. 105, r. 24 çi urm. sine, prezintå elemente interesante sau ciudate, dar 46. I-am numit aça pe antigraphoi ai scholiastului, loc. cit., semnificaÆia de ansamblu a legendei poate fi sugeratå r. 41 çi urm. mai ales de cåtre sintaxa ei ca întreg: aparent nu existå 47. Cic., nat. deor., loc. cit. Aceastå identificare a lui nici un motiv pentru ca un meçter lithoxoos så fie în Trophonios cu Asclepios nu este izolatå çi se regåseçte mai acelaçi timp hoÆ çi profet, dar, dacå respingem ideea cå ales în topografia sanctuarului de la Lebadeia. Cf. Paus. 9, naraÆiunile se aglutineazå fårå nici o justificare, la voia 39, 2 çi urm. Paginile urmåtoare nu vor exploata aceastå apropiere, a cårei relaÆie cu tema constructorului – cu unei fantezii gratuite a povestitorilor, trebuie så existe o excepÆia originii apolinice a celor douå tehnici – nu o logicå interioarå a aventurilor arhitectului, nu numai în întrezåresc. povestirea moralizatoare çi epuratå din „Tratatele despre 48. A. Brelich, op. cit., pp. 274-276, subliniazå polaritatea de lamentåri“, unde Trophonios este un erou al pietåÆii atribute çi de calitåÆi ale acestor cupluri, în interiorul recompensate de cåtre zeu, ci çi în folclorul meçterului- cårora limbajul mitic utilizeazå rudenia de sînge pentru a hoÆ devenit profet. Existå, evident, çi problema de a çti face manifestå „la loro sostanziale affinita“. cum s-a putut trece de la unul la celålalt, dar ea nu poate 49. Paus. 1, 14, 3, citîndu-l pe Choirilos; cf. çi Schol. in Eur. Ph. fi examinatå decît în funcÆie de interpretarea datå po- 150, sprijinindu-se pe Antimachos. Episodul dramatic în vestirii aça cum apare ea la Charax çi la Pausanias. care Alope, fiica lui Kerkyon, este seduså de Poseidon (Ar., În mare, Trophonios este un erou calificat ca atare Av. 559 çi schol., Hellanikos çi Euripide ap. Harp., s.v. Alope) de o dublå transgresiune – furtul çi fratricidul; puså în çi uciså de cåtre tatål ei (Hygin., fab., 187) invocå din nou aceçti termeni, problema nu are nimic surprinzåtor, raporturile lui Kerkyon cu Poseidon. Cf. totuçi Kerkyoneus pentru cå astfel Trophonios se integreazå în morfologia – epiclezå a lui Apollon (Adler, s.v., RE 11, col. 315). 50. Paus. 9, 36, 2, relateazå cå Klymenos, cåruia Erginos îi era generalå a categoriei eroului, definit prin caracterul fiu, a fost ucis în timpul sårbåtorilor dedicate lui Poseidon excesiv al capacitåÆilor sale care-l situeazå fie dincoace, Onchestos. fie dincolo de muritorii de rînd, çi care este calificat în 51. Il. 7, 452 çi urm.; vezi Wernicke, s.v. Apollon, RE 2, col. egalå måsurå prin binefacerile sale ieçite din comun çi 26 çi urm., pentru celelalte izvoare. prin faptul cå transgreseazå legile pe care oamenii 52. Cf. Serv., Aen. 1, 550; Hygin., fab. 89; cf. Il. 21, 435 çi urm. obiçnuiÆi se sfiesc så le încalce42. Ceea ce poate clarifica 53. Tz., ad Lyc. 34. problema care ne preocupå, dincolo de aceste consi-

158 147

149 156

Ciclopilor care îngråmådiserå blocuri imense pentru a pentru imense blocuri îngråmådiserå care Ciclopilor urm.).

tantå, de vreme ce se stabileçte o limitå de vîrstå (r. 11 çi 11 (r. vîrstå de limitå o stabileçte se ce vreme de tantå, ae elsaå aee rae e tnå asemenea stîncå, de uriaçe masele deplaseazå care

arhitectul cetåÆii, pe polemarhi çi o comisie foarte impor- foarte comisie o çi polemarhi pe cetåÆii, arhitectul forÆei concrete çi muncii epuizante a constructorului a epuizante muncii çi concrete forÆei

Syll , 1185 îi asociazå într-un mod foarte semnificativ pe semnificativ foarte mod într-un asociazå îi 1185 , 28. 28.

ce va fi monumentul, se opune efortului fizic copleçitor, fizic efortului opune se monumentul, fi va ce 3

IG Syll 91; 91; , 284, r. 11-15; 587. 11-15; r. 284, , 51-55; r. 373, ,

le lega una de alta ca prin farmec, de a prevedea ceea prevedea a de farmec, prin ca alta de una lega le

7 3

Syll supra Syll IG , cf. 17) n. , (vezi urm. çi 10 83, , = 76 , 1 27.

arhitectului, care are darul de a asambla pietrele, de a de pietrele, asambla a de darul are care arhitectului,

3 3 2

IG 1 architekt]oni; , 88, r. 16-19. 16-19. r. 88, ,

laturii intelectuale, teoretice çi armonizatoare a operei a armonizatoare çi teoretice intelectuale, laturii 2

kai opoiois hier perien? IG [ | ] [ – urm. çi 16 r. 336, , 1 26.

i se opune deci lucråtorul manual grosolan; manual lucråtorul deci opune se i muzical

2

58

Inscr. Délos Inscr. IG , 461 A b, r. 52-54. r. b, A 461 , 77; , 1 25.

e pta åîd lcrl d piatrå de blocurile cårînd spetea se Magicianului .

2

57

POxy. syngraphe , 1034, 6. 1034, , ); s.v. struise incinta tebanå prin magia lirei, în timp ce Zethos ce timp în lirei, magia prin tebanå incinta struise

PEnteux. PCair.Zen.

5, (p LSJ (ap. 3 54, , 5; 265, çi cf. 6; r. ; dupå Apollonios din Rhodos, Amphion con- Amphion Rhodos, din Apollonios dupå ; tunist

56

SEG Inscr.Délos IG

, 2, 294, 2, , 15; r. A, 502 , 76; r. B, 67 (7), , 1 24.

filozof çi muzician, un Zethos vînåtor, violent çi opor- çi violent vînåtor, Zethos un muzician, çi filozof 2

17; And. 4, 17. 4, And. 17; tibilå la Euripide, care îi opune lui Amphion, care era care Amphion, lui opune îi care Euripide, la tibilå

23. D. 18, 182; 32, 1, 5; 34, 6; 35, 1; 35, 27; 56, 11; Lys. 30, Lys. 11; 56, 27; 35, 1; 35, 6; 34, 5; 1, 32, 182; 18, D. 23. Antiopei, dar polaritatea Amphion–Zethos este percep- este Amphion–Zethos polaritatea dar Antiopei,

Herod.

4. Luc., pictate portretele pentru Cf. 22. xså n e smti c Aoln n eed fiilor legenda în Apollon cu simetric zeu un existå

Th. HG

5. D.H., 1; 2, 7, X., cf. 1; 1, Th. 21.

. Nu . care-i permite så ridice, prin farmec, incinta Tebei incinta farmec, prin ridice, så permite care-i

55

Comp.

1. D.H., 25.; 15, 8, 9, 3; 1,

), instrumentul minunat instrumentul ), numele sugereazå dualitatea sugereazå numele

54

Phdr. Lg. Eq 235 c, 278 e; Isoc. e; 278 c, 235 id., a; 205 Pl., 1; 1, . X., Cf. 20.

alt constructor legendar, Amphion (pentru care însuçi care (pentru Amphion legendar, constructor alt

Cyr. syngrapho 8, 4, 16. 4, 8, X., 25; 10, 14; 6, cf. :

Apollon, zeu normator çi geometru, cel care i-a dat unui dat i-a care cel geometru, çi normator zeu Apollon,

io hkin i ce kmls ou kamelos echei ti hokoion eidos Cf. Hdt., 3, 103: 103: 3, Hdt., Cf. 19.

avînd o dublå naturå; pe de-o parte ea se raporteazå la raporteazå se ea parte de-o pe naturå; dublå o avînd

Grg. HG Ath. 451 b. 451 Pl., 12; 7, 1, , X., 1; 30, 2; 29, Arist.,

Mitul se referå deci la activitatea constructivå ca constructivå activitatea la deci referå se Mitul

tade hoi xyngraphes xynegraphan xyngraphes hoi tade IG ; – 46 r. 3; r. 76, , 1 Cf. 18.

2

cuplul fraÆilor constructori Trophonios çi Agamedes. çi Trophonios constructori fraÆilor cuplul

r. 10. r.

se dovedeçte deci la fel de „polarizat“ ca echivalentul såu, echivalentul ca „polarizat“ de fel la deci dovedeçte se

IG Syll 1 17. , 24, r. 16 çi urm.; 44, r. 1 çi urm.; cf. 76 (= (= 76 cf. urm.; çi 1 r. 44, urm.; çi 16 r. 24, , , 83), ,

3 2

. Cuplul divin Apollon – Poseidon – Apollon divin Cuplul . neglijîndu-l pe Poseidon pe neglijîndu-l

53

Syll 7, 3073, r. 52 çi urm. Cf. Cf. urm. çi 52 r. 3073, 7, , 969, r. 92-96. r. 969, ,

3

pedepsit pentru cå i-a adus sacrificii doar lui Apollon, lui doar sacrificii adus i-a cå pentru pedepsit

IG Syll IG chsyngraphsei Kallikrates

, 86, r. 14-17. 14-17. r. 86, , = 81 , 1 .

3 2

såu , de vreme ce s-a putut povesti cå Laomedon a fost a Laomedon cå povesti putut s-a ce vreme de ,

52

IG o irn hrsi aht an kathoti thyrosai hieron to 1 16. , 24, r. 7 çi urm.: urm.: çi 7 r. 24, ,

2

pentru a-l pedepsi pe rege, cei doi zei le fac fiecare în felul în fiecare fac le zei doi cei rege, pe pedepsi a-l pentru

IG , 3075, r. 9 çi urm. çi 9 r. 3075, , 15. 15.

7

AoiÆ aî pnr a osri nit, î çi cît incinta, construi a pentru atît AsociaÆi . Troiei

51

ibidem , r. 180 çi urm. çi 180 r. , çi Cf. sarcinilor. a Æire

Iliada , în legenda despre Laomedon çi zidurile çi Laomedon despre legenda în , cu chiar

IG

, 3073, r. 51-55; r. 159-162, cu o foarte preciså împår- preciså foarte o cu 159-162, r. 51-55; r. 3073, ,

7

Aceastå asociere este de altfel direct atestatå, începînd atestatå, direct altfel de este asociere Aceastå

IG

, 1666 A, r. 21-23; cf. 1666 B, r. 66-68; 1678 a A 6; A a 1678 66-68; r. B, 1666 cf. 21-23; r. A, 1666 , 2 14.

2

în manierå proprie, asupra activitåÆilor constructorilor. activitåÆilor asupra proprie, manierå în

rior epistaÆilor, care sînt desemnaÆi de cåtre triburi. triburi. cåtre de desemnaÆi sînt care epistaÆilor, rior

Agamedes, o dualitate Apollon – Poseidon, fiecare veghind, fiecare Poseidon, – Apollon dualitate o Agamedes,

tectul, fiind ales de cåtre întreg poporul, este chiar supe- chiar este poporul, întreg cåtre de ales fiind tectul,

rf eid dniia,î ptl ulliTohno – Trophonios cuplului spatele în identificat, de deci fi Ar

C. Ctesiph. C.

, 27 D 102, pare så implice cå arhi- cå implice så pare 102, D 27 , Aeschin., 13.

. tatål lui Agamedes lui tatål

loc. cit. loc. 12. A. Orlandos, Orlandos, A. 12. 50

lui Erginos, din care Pausanias, dupå alÆi autori, fåcea autori, alÆi dupå Pausanias, care din Erginos, lui

çi verosimile pentru acea vreme. acea pentru verosimile çi

Æionat, într-o manierå mai puÆin directå, în genealogia în directå, puÆin mai manierå într-o Æionat,

dacå diferenÆele sînt exagerate, ele sînt totuçi recunoscute totuçi sînt ele exagerate, sînt diferenÆele dacå

, care mai este men- este mai care , fac din Kerkyon fiul acestui zeu acestui fiul Kerkyon din fac

lucrare, arhitectul cere pentru acelaçi lucru 10 000; chiar 000; 10 lucru acelaçi pentru cere arhitectul lucrare, 49

lui Poseidon. Într-adevår, çi alÆi mitografi decît Charax decît mitografi alÆi çi Într-adevår, Poseidon. lui tekton ) primeçte 5-600 de drahme pentru o pentru drahme de 5-600 primeçte ) ( lucråtor un

så aparÆinå, mai mult sau mai puÆin direct, descendenÆei direct, puÆin mai sau mult mai aparÆinå, så Anterast. 135, pretinde cå dacå cå pretinde 135, [Plat.], tîrziu, Mai 20. doar

cel mai des de Apollon, în timp ce partenerul såu pare såu partenerul ce timp în Apollon, de des mai cel rului primesc 60 de drahme pe lunå, iar sub-arhitecÆii iar lunå, pe drahme de 60 primesc rului

. Trophonios se leagå se Trophonios . acÆiune de modalitåÆi de sau tere

ad loc. ad : arhitecÆii oficiali ai sanctua- ai oficiali arhitecÆii : Dittenberger W. lui 48

ZOE PETRE ZOE CETATEA GREACÅ – ÎNTRE REAL ÇI IMAGINAR ÇI REAL ÎNTRE – GREACÅ CETATEA

ZOE PETRE CETATEA GREACÅ – ÎNTRE REAL ÇI IMAGINAR nu pot fi desfåcute de mînå de om73. Versiunea egip- În grota unde a fost trimis de bunåvoinÆa lui Apollon, teanå (sau pseudo-egipteanå, nu are importanÆå) a lui Trophonios se integreazå într-o reÆea de relaÆii care-l Herodot nu este mai raÆionalå pentru cå ea se încheie, apropie, rînd pe rînd, de Demetra dåtåtoare de hranå81, ca orice poveste adevåratå, prin cåsåtoria hoÆului cu de Kore çi de nimfele ei82, de albine çi stupul al cårui fiica regelui74. nume este poate prefigurat de Hyrieus83. Dar el råmîne Aceste nuanÆe folclorice, care fac din arhitect o fiinÆå un erou al lui Apollon, care-i acordå puterea profeticå çi care poate intra într-un spaÆiu închis ermetic, aduc aminte care dezvåluie tebanilor amplasamentul oracolului såu84. de personajul care trece înaintea tuturor prin zid, regele Detaliu unic care-l reaminteçte pe arhitect în sanctuarul divin al hoÆilor, Hermes însuçi care, pentru a-l înçela pe oracular, incinta subpåmînteanå a lui Trophonios nu Apollon care-l urmårea, se strecoarå fårå zgomot în este o „pråpastie naturalå, ci una construitå cu grijå, cu palatul închis çi adormit75. „Trucul“ lui Trophonios este iscusinÆå çi cu simÆul arhitecturii“85. Aceastå abilitate un fel de dublu uman çi raÆionalizat al facultåÆilor unui de a ordona materia, capacitatea de prevedere a meçte- zeu cu care va fi repede identificat. çugarului au devenit daruri profetice. Dar aventura se sfîrçeçte prost, dacå nu pentru Tro- Nu existå oare o sugestie a celor douå grade de capa- phonios, cel puÆin pentru fratele såu Agamedes, pe care citate predictivå în fabula unei påsåri care poartå tocmai arhitectul l-a decapitat ca så nu fie recunoscut76. Acest numele celei care a fost, dupå Cicero, Coronis, mama lui detaliu, pe cît de straniu, pe atît de constant în povestire, Trophonios? În culegerea esopicå, cioara – coronis - este råmîne destul de inexplicabil, în ciuda interpretårilor un fals prezicåtor, care vrea så treacå drept o pasåre 86 87 antice cu privire la identificarea hoÆului, care au într-ade- prevestitoare çi care aspirå så fie aça ceva cu adevårat . vår aerul unei raÆionalizåri ulterioare a episodului. Fabula despre Coronis, cioara, mamå a lui Trophonios, Între pedepsele greceçti, decapitarea este – dacå nu mamå çi a lui Asclepios, celålalt tehnician care, dupå må înçel – foarte rarå; dimpotrivå, poveçti cu eroi deca- moartea lui, a cîçtigat adevårata putere de a da sånåtate, pitaÆi sau acefali s-au transmis, çi ele conÆin mereu o poate dovedi, în aceastå manierå destul de îndepårtatå, relaÆie, fie cu furtul, fie cu acea altå manierå de a fura trebuie så o spunem, existenÆa unei ierarhii a capacitå- care este violul77. Viclenia arhitectului nu este doar Æilor de a prevedea pe care oamenii nu le posedå niciodatå ingeniozitate triumfåtoare: unui Dedal învingåtor i se pe deplin, çi pe care doar zeul le poate acorda. opune un Agamedes decapitat. Ambiguitatea dolos-ului Dar Trophonios se apropie mai ales, pe de-o parte, de se alåturå ambiguitåÆii statutului moral al meçteçu- Hermes – de aceastå datå nu atît ca hoÆ çi trickster prin garului, precum çi duplicitåÆii cuplului de arhitecÆi, unul excelenÆå88, ci ca zeu psihopomp, divinitate a cåilor de decapitat, celålalt eroizat. Dacå este acceptatå interpre- acces cåtre lumea de dincolo89 – çi pe de altå parte de tarea pe care am propus-o pentru originea apolinicå a Zeus, divinitate a suveranitåÆii, al acelei basileia în apro- lui Trophonios în raport cu legåturile „poseidoniace“ ale pierea cåreia se aflase în timpul vieÆii. Povestea lui colaboratorului såu, este semnificativ cå partenerul Trophonios este, într-un fel, cea a lui Sostrates, cel care poseidoniac, cåråuçul de pietre, este cel pedepsit çi cå a participat la regalitate prin viclenie çi dupå moarte. În venerarea lui Trophonios în Lebadeia nu påstreazå decît ce måsurå va fi participat imaginea acestor iscusite succe- o amintire foarte discretå a fratelui lui78; fiul lui Apollon danee de prezicåtori la tradiÆia care, dupå ce a fåcut din este cel care culege întreaga glorie a ispråvilor cuplului chresmologi ca Amphylitos sau Onomakritos sfåtuitori ai de arhitecÆi; înghiÆit de påmînt, devine un erou çi un tiranilor, sau din profetul Damon prietenul lui Pericle, profet, Zeus Trophonios79 sau Hermes Katachtonios80. vorbeçte despre Hippodamos, auxiliar al lui Temistocle,

152 153

155 150

k palaiou ek Syll ç consacratå çi “ „ascunså mare piatrå o cu cf. Pentru Delfi, Delfi, Pentru cf. , 214, 244, 245, 248 çi comentariul çi 248 245, 244, 214, ,

3

p cit. op. cit. loc. p 27 i urm.; çi 217 p. , Glotz, G. ; Foucart, P. 11. Furios, Poimandros a vrut så-l ucidå aruncîndu-i în cap în aruncîndu-i ucidå så-l vrut a Poimandros Furios,

10. Paus. 5, 1, 10. 1, 5, Paus. 10. båtîndu-çi joc de rege, a sårit peste zidul abia construit. abia zidul peste sårit a rege, de joc båtîndu-çi

op. cit. op. Ath.

, p. 199. p. , Glotz, G. 2; 62, Arist., 9.

struitå incinta regelui Poimandros regelui incinta struitå Polykrithos, arhitectul ,

64

IG , 374, r. 260. r. 374, , 1 8.

2 Plutarh, povestirea relateazå cå, atunci cînd a fost con- fost a cînd atunci cå, relateazå povestirea Plutarh,

.301. p.

datå arhitectul este transgresorul. Transmiså de cåtre de Transmiså transgresorul. este arhitectul datå

op. cit. op. cit. loc. , Vidal-Naquet, P. çi Austin M. , Glotz, G. 7.

opune de asemenea un rege çi un arhitect, dar de aceastå de dar arhitect, un çi rege un asemenea de opune

op. cit. op. , 1, p. 27. p. 1, , Orlandos, A. 217; p.

dar existå çi altele, çi printre acestea, unul, cel puÆin, cel unul, acestea, printre çi altele, çi existå dar

La cité grecque cité La BCH , Paris, 1936, Paris, , Glotz, G. 214; p. 1884, 8,

cel mai celebru råmîne cel legat de întemeierea Romei; întemeierea de legat cel råmîne celebru mai cel un dulgher nu primeçte decît 5 oboli de zi. Vezi P. Foucart, P. Vezi zi. de oboli 5 decît primeçte nu dulgher un

sacru se regåseçte în alte incidente similare, dintre care dintre similare, incidente alte în regåseçte se sacru ibidem IG , r. 121-123, unde 121-123, r. , cf. dar – urm. çi 256 r. 374, , 1 6.

2

Acest dispreÆ pentru limitele interzise ale unui spaÆiu unui ale interzise limitele pentru dispreÆ Acest L.D. Caskey, pp. 227-422) este cel mai complet. mai cel este 227-422) pp. Caskey, L.D.

d .. ao, 97 c isrpil eiae e cåtre de editate inscripÆiile cu 1927, Paton, J.M. ed. apårute în mod miraculos pentru a-l orbi. a-l pentru miraculos mod în apårute

h Erechtheum The , ( Erechteion-ului consacrat volumul aceastå limitå, så fie pedepsit cu valuri de apå marinå, apå de valuri cu pedepsit fie så limitå, aceastå

ouet i dcmneo eirfc lgt d el, de legate epigrafice documentelor a çi monument întîmplat ca Aipytos, fiul lui Hippothous, transgresînd Hippothous, lui fiul Aipytos, ca întîmplat

se xasiå Pnr pbiae mngaiå unui a monograficå publicarea Pentru exhaustivå. este

cu un fir de lînå – incintå magicå, poate ritualå poate magicå, incintå – lînå de fir un cu . Or, s-a Or, .

63

ale izvoarelor istorice çi epigrafice, cartea lui A. Orlandos A. lui cartea epigrafice, çi istorice izvoarelor ale

çantier înconjurînd amplasamentul viitorului sanctuar viitorului amplasamentul înconjurînd çantier

Griechische Bauinschriften Griechische

, 1908. Pentru aspectele tehnice aspectele Pentru 1908. ,

într-adevår, cå cei doi arhitecÆi interziseserå accesul pe accesul interziseserå arhitecÆi doi cei cå într-adevår,

phiques sur l’architecture grecque l’architecture sur phiques , 1894; H. Lattermann, H. 1894; ,

legendare pot så fie sugestive: Pausanias povesteçte, Pausanias sugestive: fie så pot legendare tds épigra- Etudes epigraphicae tationes , 1881; A. Choisy, Choisy, A. 1881; ,

Acest episod conÆine çi un incident ale cårui paralele cårui ale incident un çi conÆine episod Acest e rhtcua rea commen- Graeca architectura De subiect, E. Fabricius, Fabricius, E. subiect,

la Mantineia la .

rnr lcåie i ueeie neeat pnr acest pentru interesante culegerile çi lucrårile printre 62

DA Architectus cît çi aceea a primului templu al lui Poseidon Hippios de Hippios Poseidon lui al templu primului a aceea çi cît p. 374 çi urm., citeazå, urm., çi 374 p. , s.v. Lucas, Ch. 5.

architecturale des anciens Grecs anciens des architecturale , 2 vol., Paris, 1966. Paris, vol., 2 , celui de-al patrulea sanctuar al lui Apollon de la Delfi la de Apollon lui al sanctuar patrulea de-al celui ,

61

Les matériaux de construction et la technique la et construction de matériaux Les Orlandos, Orlandos, medes, cårora posteritatea le atribuia atît construirea atît atribuia le posteritatea cårora medes,

.Bbigai ç ivnau polmlr eeae a A. la generale problemelor inventarul çi Bibliografia 4. cariera de arhitect a celor doi eroi, Trophonios çi Aga- çi Trophonios eroi, doi celor a arhitect de cariera

Society , Londra, 1972. Londra, ,

Complementaritatea Apollon–Poseidon revine çi în çi revine Apollon–Poseidon Complementaritatea

rfse i Gek n Roman and Greek in Craftsmen pp. 9-15; A. Burford, Burford, A. 9-15; pp.

timp din efort brut çi din inteligenÆå prevåzåtoare. inteligenÆå din çi brut efort din timp

op. cit. op. Préface

, Frontisi-Ducroux, F. la Vidal-Naquet, P.

exprima duplicitatea unei tehnici alcåtuite în acelaçi în alcåtuite tehnici unei duplicitatea exprima

nomie antique nomie (trad. fr.), Paris, 1975, pp. 49-53; 94-108; 49-53; pp. 1975, Paris, fr.), (trad.

Zethos sau Trophonios – Agamedes este un mod de a de mod un este Agamedes – Trophonios sau Zethos

L’éco- Grèce ancienne Grèce , Paris, 1972, pp. 120-128; M. Finley, Finley, M. 120-128; pp. 1972, Paris, ,

2

îtli oaiae plo oedn ha mho – Amphion chiar Poseidon, – Apollon Polaritatea mîntului. Économies et sociétés en sociétés et Économies 3. M. Austin çi P. Vidal-Naquet, Vidal-Naquet, P. çi Austin M. 3.

excesive, ascunse çi de necontrolat din måruntaiele på- måruntaiele din necontrolat de çi ascunse excesive, Paris, 1975. Paris,

Mythologie de l’artisan en Grèce ancienne Grèce en l’artisan de Mythologie sînt fiii lui Poseidon Cutremuråtorul, suveran al forÆelor al suveran Cutremuråtorul, Poseidon lui fiii sînt , Dédale. croux,

La métis des Grecs des métis La oise Frontisi-Du- oise Fran 1974; Paris, , ç Dar – dacå mai este nevoie så o reamintim – Ciclopii – reamintim o så nevoie este mai dacå – Dar

Les ruses de l’intelligence. de ruses Les ales M. Detienne çi J.-P. Vernant, Vernant, J.-P. çi Detienne M. ales va fi învins prin vicleçug çi ingeniozitate. çi vicleçug prin învins fi va

p. 1 017. Pentru concluziile recente ale cercetårii vezi mai vezi cercetårii ale recente concluziile Pentru 017. 1 p. metis ) lui Ulise, Polifem Ulise, lui ) ( iscusinÆa cu tocmai Confruntat

Encyclopaedia Universalis Encyclopaedia Grèce 7, , s.v. Vidal-Naquet, P. 2.

neiaee osrci dfnie i eoa clasicå. epoca din defensive construcÆii ingenioasele

Le travail en Grèce et à Rome à et Grèce en travail Le , Paris, 1966. Paris, , Mossé, Claude

arhaice, prost cioplite, care contrastau prin masa lor cu lor masa prin contrastau care cioplite, prost arhaice,

Le travail dans la Grèce ancienne Grèce la dans travail Le , Paris, 1920, Paris, , Glotz, G.

teascå“ uietr çi rudimentare incintele atribuiau se li ,

60 59

DA Artificium p 41 i urm. çi 441 p. , , s.v. Caillemer, E. Vezi 1.

or å mt perl su å aå or s s ro- se så moara facå så sau pietrele „mute så doar

construi zidurile ce le erau atribuite; Ciclopilor, în stare în Ciclopilor, atribuite; erau le ce zidurile construi Note

ZOE PETRE ZOE CETATEA GREACÅ – ÎNTRE REAL ÇI IMAGINAR ÇI REAL ÎNTRE – GREACÅ CETATEA

ZOE PETRE CETATEA GREACÅ – ÎNTRE REAL ÇI IMAGINAR despre Deinocrates, colaborator apropiat al lui Alexandru, ritual; dar cel care a primit lovitura a fost Leucip, fiul care-l apropie pe Apollodor de Traian sau îl opune lui regelui, care a murit pe loc65. Hadrian? Sårmanul Vitruviu, care se adresa lui Augustus InterdicÆii regale çi arhitecÆi rebeli se regåsesc çi în citînd precedente atît de ilustre90 çi care, evocînd ucenicia episodul final al povestirilor despre Trophonios; povestea arhitectului perfect, o subordona cu totul artelor lui tezaurului regal al lui Hyrieus (sau Augias) pune pro- Apollon91! Meditînd asupra gloriei artiçtilor, el scria cå de blema raportului dintre constructor çi rege: care este, departe cei mai iluçtri dintre ei „au devenit celebri pentru din punctul de vedere al legendei, statutul arhitectului cå au realizat lucråri pentru marile cetåÆi, pentru regi sau faÆå de deÆinåtorii de suveranitate? pentru cetåÆeni de renume. Dar cei care, cu la fel de multå Privitå din aceastå perspectivå, legenda lui Tropho- çtiinÆå çi geniu ca artiçtii celebri, au executat lucråri nu nios se subsumeazå uneia dintre temele centrale din mai puÆin desåvîrçite, dar pentru cetåÆeni neînsemnaÆi, ciclul despre Metis66 çi trebuie så fie legatå de tradiÆiile nu au cucerit titluri de glorie, nu pentru cå le-ar fi lipsit care pun în scenå confruntarea între constructor – ca talentul, sau iscusinÆa..., ci doar norocul.“92 atare67 – çi rege. Problema a fost deja puså în discuÆie de Un ecou surprinzåtor al acestui prestigiu condiÆio- cåtre Françoise Frontisi-Ducroux68 în legåturå cu Dedal; nat se regåseçte foarte tîrziu, într-un text al lui Cassiodor, acceptînd ansamblul concluziilor ei, ar fi de subliniat care, în numele lui Theodoric, îi scrie lui Aloisius din cîteva nuanÆe particulare. Ravenna93, exaltînd misiunea arhitectului care trebuie Constructor al unor fortificaÆii inexpugnabile çi al „så dea o existenÆå sensibilå“ proiectelor monarhului, çi tezaurului regal din palatul lui Kokalos, Dedal, sfetnic care, asemeni unui general, conduce o armatå de tehni- de tainå al regilor, se regåseçte, în fiecare etapå a aven- cieni çi de lucråtori. El este apropiat în mod ostentativ turilor sale, în raport cu tezaurul emblematic al regelui de regalitate: „Voi mergeÆi imediat înaintea persoanei sau cu descendenÆa sa. Trophonios este, çi el, un noastre... cu bagheta de aur în mînå, prerogativå care, constructor de tezaure, iar raportul dintre aurul regelui apropiindu-vå atît de mult de noi, anunÆå cå vouå v-am çi puterea regalå a fost îndeajuns pus în luminå de cåtre încredinÆat executarea palatului nostru.“ Louis Gernet69 pentru ca episodul så fie semnificativ. Reflex al gloriei imperiale, renumele arhitectului va fi Tezaurul este de altfel complementar în raport cu ca- nemuritor „dacå josnica låcomie nu vå va face vreodatå mera de culcare, thalamos, al regelui din Teba, al cårui så-i lipsiÆi pe lucråtori de o parte din darurile noastre“. arhitect este tot Trophonios70. Chiar dacå nu-i este Tehnician cu calificare înaltå, consilier çi colaborator al atribuitå nici o fortificaÆie – çi acest lucru ar putea så fie regelui, hoÆ tradiÆional, arhitectul råmîne singurul meç- semnificativ –, Trophonios este totuçi paznicul aurului teçugar care se apropie atît de mult de o suveranitate regelui, ca çi al descendenÆei sale71. la care totuçi nu poate participa pe de-a-ntregul. Zeus Dacå çiretlicurile Atenianului la curtea lui Minos fusese în stare så o înghitå pe Metis; regele nu poate pun în pericol, ca så spunem aça, thalamos-ul regelui, decît så-l bånuiascå pe lithoxoos. Unic ståpîn al unei teh- Trophonios atacå tezaurul ca un hoÆ de rînd, dar çi ca nici indispensabile exercitårii puterii, dar pe care regele un „om care trece prin zid“ din poveste. Pentru cå, dîn- nu o poate nici controla, nici deÆine el însuçi; legat în du-çi seama de diminuarea comorilor sale, regele nu acelaçi timp de munca manualå degradantå çi de o inge- poate ghici cauza fårå ajutorul unui alt maestru al niozitate neliniçtitoare ce nu poate fi nici måsuratå, nici înçelåtoriei – în acest caz Dedal însuçi72 – sau cel puÆin anexatå, arhitectul råmîne auxiliarul ambiguu al unei cu acela al unui laÆ sau al unei capcane, instrumente puteri mereu bånuitoare94. tipice pentru metis çi obiecte magice ele însele pentru cå

154 151

Graecia, Taranto, 1967 Taranto, Graecia, , Napoli, 1968. Napoli, ,

Atti del VII del Atti Convegno di Studi sulla Magna sulla Studi di Convegno publicate în în publicate cårui ajutor amical mi-a fost, ca întotdeauna, preÆios. întotdeauna, ca fost, mi-a amical ajutor cårui

mo

Terre p. 39, rcm i nabu rapoartelor ansamblul çi precum 83-95, pp. , zitate munca mea, precum çi lui Pierre Vidal-Naquet, al Vidal-Naquet, Pierre lui çi precum mea, munca zitate

coloniale d’Occident (Mégara Hyblaea)“, în Finley (ed.), Finley în Hyblaea)“, (Mégara d’Occident coloniale miri profesorului D.M. Pippidi, care a încurajat cu genero- cu încurajat a care Pippidi, D.M. profesorului miri

49. Vezi G. Vallet, „Espace privé et espace public dans une cité une dans public espace et privé „Espace Vallet, G. Vezi 49. gratitudinii mele. Datorez de asemenea cele mai vii mulÆu- vii mai cele asemenea de Datorez mele. gratitudinii

1974, pp. 137-168. pp. 1974, Geneva; acest studiu nu poate fi decît o modestå mårturie a mårturie modestå o decît fi poate nu studiu acest Geneva;

Faire de l’histoire de Faire , 3, Paris, 3, , (ed.), Nora P. çi Goff Le J. în a putut fi adunatå graÆie ospitalitåÆii FundaÆiei Hardt din Hardt FundaÆiei ospitalitåÆii graÆie adunatå fi putut a

pp. 176-183, çi „Les jeunes. Le cru, l’enfant grec et le cuit“, le et grec l’enfant cru, Le jeunes. „Les çi 176-183, pp. 94. O parte considerabilå a documentårii pentru cercetarea mea cercetarea pentru documentårii a considerabilå parte O 94.

tutrlse t Marxisme et Structuralisme Var. Prs 1970, Paris, , în classique“, 7, 5. 7, Cassiod., 93.

praef. ibidem itie U cs u eepe l Sat acaqe et archaique Sparte la exemple: un cas, Un histoire. , 6. , 3, , Idem, 92.

ibidem duå „plcto e lmts u tutrlse en structuralisme du limites et „Application adåugåm , 1, 1, 20 çi urm. çi 20 1, 1, , Idem, 91.

supra praef. Arch. de , notele 10 çi 36; lor trebuie så le så trebuie lor 36; çi 10 notele , citate lucrårile , 2, 2, , Vitr. 90.

Hermeçii oe cnrsi s gsçe a . ia-aut în Vidal-Naquet P. la gåseçte se contrastiv model Un 48. . denumiÆi Lebadeia din båieÆi tineri unor ajutorul

Tragédies [coll. Folio], Paris, 1973, pp. 9-37. pp. 1973, Paris, Folio], [coll. 89. Cf. Paus. 9, 39, 4 – baia ritualå a consultantului se face cu face se consultantului a ritualå baia – 4 39, 9, Paus. Cf. 89.

op. cit. op. f P VdlNqe, Odp à tèe“ î Sophocle, în Athènes“, à „OEdipe Vidal-Naquet, P. Cf. 47. , p. 357 çi urm. çi 357 p. , Brelich, A. 88.

ZOE PETRE ZOE CETATEA GREACÅ – ÎNTRE REAL ÇI IMAGINAR ÇI REAL ÎNTRE – GREACÅ CETATEA

ZOE PETRE CETATEA GREACÅ – ÎNTRE REAL ÇI IMAGINAR adevårat, o structurå arhaicå patriarhalå), cît mai curînd de l’oraison funèbre. Enjeu et signification du Ménexène“, pentru o ideologie, care este aceea a cetåÆii ateniene çi care AC 63, 1974, pp. 172-211; „HEBE et ANDREIA. Deux ver- dezvoltå în toate registrele contrastul dintre universul sions de la mort du combattant athénien“, AncSoc 6, 1975, public al bårbatului çi cel, privat prin excelenÆå, al pp. 1-31; „La belle mort spartiate“, Ktéma 2, 1977, pp. 105- femeilor. Pentru cå, pornind de la o aceeaçi mentalitate 120; „Mourir devant Troie, tomber pour Athènes. De la patriarhalå, cetatea lacedemonianå construieçte un alt gloire du héros à l’idée de la cité“, Information sur les tip de ceremonii de integrare, care oculteazå în întregime, sciences sociale 17(6), 1978, pp. 801-817; „L’autochtonie: une topique athénienne. Le mythe dans l’espace civique“, sau aproape, tot ceea ce este privat într-o naçtere, pentru Annales (ESC), 1979, 1, pp. 3-26) sînt indispensabile stu- a nu povesti decît rolul comunitåÆii de hetairoi în admi- diului reprezentårilor funerare în Grecia anticå. Sînt întru terea tînårului spartiat în comunitatea civicå: acesta nu totul de acord cu Nicole Loraux atunci cînd ea subliniazå se naçte cu adevårat decît atunci cînd este acceptat de în acelaçi timp continuitatea çi rupturile imaginarului 8 cåtre båtrînii judecåtori sau, mai tîrziu, de cåtre mem- morÆii „politice“ ateniene în raport cu idealul eroic (cf. mai brii sisitiei9. Însuçi faptul cå tot ceea ce are legåturå cu ales „Mourir devant Troie, tomber pour Athenes. De la gloire naçterea unui copil, ca eveniment privat, este obliterat, du héros à l’idée de la cité“, Information sur les sciences cel puÆin în texte – care, pe de altå parte, se complac în sociales 17(6), 1978, pp. 801-817); dacå am ales så subliniez a relata detaliat etapele integrårii atît de anevoioase a în primul rînd opoziÆia dintre ele, aceasta se întîmplå doar acestui copil în comunitatea masculinå a spartiaÆilor –, pentru cå argumentaÆia mea se situeazå într-un plan diferit corespunde în ultimå analizå faptului fundamental cå la de cel al analizelor ei. Sparta acest copil nu este un moçtenitor, de vreme ce 16. Vezi infra, nota 24. kleros-ul nu este transmisibil, çi corespunde deci ima- 17. Cf. Nicole Loraux, „Sur la race des femmes et quelques- unes de ses tribus“, 11, 1978, pp. 1-2. ginii pe care cetatea de homoioi vrea så o aibå despre sine Arethusa 18. Vezi demonstraÆia aceleiaçi autoare, „Socrate contrepoison mai curînd decît unei mentalitåÆi cu privire la naçtere çi 10 de l’oraison funebre. Enjeu et signification du Ménexène“, la implicaÆiile sale . AC 63, 1974, pp. 172-211. Nici måcar moartea nu este egalå, nici în timp, nici în 19. Eadem, „La belle mort spartiate“, Ktéma 2, 1977, pp. 105-120. spaÆiu. Chiar dacå ceea ce este mai important în credin- 20. Vezi sinteza – comodå deçi destul de sumarå – scriså de Æele çi mentalitåÆile eshatologice apare în Grecia cel mai Donna C. Kurtz çi J. Boardman, Greek Burial Customs, tîrziu începînd din ultimele secole ale epocii „obscure“, Ithaca, N.Y., 1971, p. 181. variaÆii importante nuanÆeazå acest fond tradiÆional în 21. Plu., Lyc. 27, 2. funcÆie de progresele ideologiei cetåÆii: politizarea funcÆiei 22. Idem, ibidem, 27, 3; contrastul în raport cu Atena este råzboinice – „revoluÆia hopliticå“ – duce la dispariÆia rapidå subliniat de cåtre Nicole Loraux, „Mourir devant Troie, a mormintelor de råzboinici, iar armele nu-i mai însoÆesc tomber pour Athenes. De la gloire du héros à l’idée de la pe defuncÆi pentru cå ele nu mai sînt semnul unui pri- cité“, Information sur les sciences sociales 17(6), 1978, vilegiu11. LegislaÆiile sumptuare continuå, în secolele p. 811 çi urm. urmåtoare, aceastå miçcare nivelatoare, limitînd cu 23. Vezi J.-P. Vernant, „Introduction“, în Vernant (ed.), Guerre, 12 p. 15 (= Mythe et Société en Grèce ancienne, Paris, 1974, severitate fastul ceremoniilor funerare . p. 38); detaliile acestor corespondenÆe – çi asimetria lor Prin aceste practici se întrevede moartea interpretatå caracteristicå – au fost analizate într-un excelent studiu al de cåtre cetate ca eveniment privat prin excelenÆå, pentru lui Pauline Schmitt („Athéna Apatouria: les aspects fémi- cå legile sumptuare se înverçuneazå mai ales împotriva nins des Apatouries a Athènes“, Annales (ESC) 1977, 6, aspectului public al ceremoniilor – expunerea în aer liber, pp. 1059-1073).

164 173

175 162

Mythe et tragédie et Mythe derivate, aceste reflecÆii subiective ale istoriei adevårate. istoriei ale subiective reflecÆii aceste derivate, , 1972, pp. 34-36. pp. 1972, ,

tés dans la tragédie grecque“, în Vernant/Vidal-Naquet, în grecque“, tragédie la dans tés gu ï în opoziÆie cu „istoriile culturale“ tradiÆionale – aceste – tradiÆionale culturale“ „istoriile cu opoziÆie în

nant, „Tensions et ambi- et „Tensions nant, Ver J.-P. çi Cf. 905-912. versurile mentalitåÆilor le situeazå nu numai în altå parte, ci chiar ci parte, altå în numai nu situeazå le mentalitåÆilor

pietate familialå/generare pietate reiese clar din clar reiese alternativa moarte; u lse e ue d saa aeså eiii a definiÆie aceastå seama, da putem ne lesne cum

Ant. 568-576; 891-928 etc. – pentru tema nunÆii prin nunÆii tema pentru – etc. 891-928 568-576; S., Vezi 46.

Aça çi marinarul de pe caravelele sale au în comun.“ în au sale caravelele pe de marinarul çi

2

Suid. , s.v. ,

cel Sfînt çi Æåranul de pe domeniile lui, Cristofor Columb Cristofor lui, domeniile pe de Æåranul çi Sfînt cel

Nu. Tr. P. Il. 530. Cf. çi Cf. 530. Ar., 1219; S., 34; 3, Pi., 514; 2, 45.

ceea ce Cezar çi ultimul soldat din legiunile lui, Ludovic lui, legiunile din soldat ultimul çi Cezar ce ceea

patrios nomos patrios

. acest din deliberatå construcÆie de tea

fiindcå este revelator pentru conÆinutul gîndirii lor, este lor, gîndirii conÆinutul pentru revelator este fiindcå

Haga, 1976, care marcheazå, pe bunå dreptate cred, par- cred, dreptate bunå pe marcheazå, care 1976, Haga,

se ea e cp sbeÆlr niiul a istoriei ai individuali subiecÆilor scapå ce ceea este

cité classique cité la dans funèbre l’oraison de Histoire “, Paris- “, „

mentalitåÆilor este cel al cotidianului çi al automatului, al çi cotidianului al cel este mentalitåÆilor ènes. d’Ath L’invention 44. Cf. chiar titlul cårÆii lui Nicole Loraux, Loraux, Nicole lui cårÆii titlul chiar Cf. 44.

obiect al istoriei, Jacques le Goff scria: „Nivelul istoriei „Nivelul scria: Goff le Jacques istoriei, al obiect loc. cit. loc. cu celelalte, la masa comunå; cf. Hdt., Hdt., cf. comunå; masa la celelalte, cu

În studiul såu de sintezå despre mentalitåÆi ca nou ca mentalitåÆi despre sintezå de såu studiul În douå e.g. porÆii, egale porÆii, rezerva se li a de obiceiul în , regåsitå,

domeniul Greciei antice poate oferi, cred, cîteva sugestii. cîteva cred, oferi, poate antice Greciei domeniul 43. Amprenta politicului asupra prerogativelor regale poate fi poate regale prerogativelor asupra politicului Amprenta 43.

Mythe et pensée et Mythe , p. 128. p. , p. 169 çi urm.; Vernant, Vernant, urm.; çi 169 p.

soluÆionarea lor, dacå nu chiar pentru a ajunge la ea, la ajunge a pentru chiar nu dacå lor, soluÆionarea 2

tizzazione e imagine e tizzazione [Archivio di Filosofia], Padova, 1962, Padova, Filosofia], di [Archivio ue eia n cs sai; etu îana spre înainta a pentru stadiu; acest în evita putem

Demi- 42. Cf. K. Kérenyi, „AGALMA, EIKON, EIDOLON“, în în EIDOLON“, EIKON, „AGALMA, Kérenyi, K. Cf. 42. primå? Iatå tot atîtea întrebåri liminare pe care nu le nu care pe liminare întrebåri atîtea tot Iatå primå?

Faire de l’histoire de Faire , 2, Paris, 1974. Paris, 2, , (ed.),

mentalitåÆile ca reziduuri de ideologie sau ca materia lor materia ca sau ideologie de reziduuri ca mentalitåÆile

41. Vezi M. Detienne, „Orphée au miel“, în J. Le Goff çi P. Nora P. çi Goff Le J. în miel“, au „Orphée Detienne, M. Vezi 41.

ce conceptul este faÆå de tråit? Trebuie oare så definim så oare Trebuie tråit? de faÆå este conceptul ce

sale opt vase din bronz pline cu miere. cu pline bronz din vase opt sale

echivalente, sau ideologia este faÆå de mentalitåÆi ceea mentalitåÆi de faÆå este ideologia sau echivalente,

heroon

-ul cenotaf de la Paestum, cu ale cu Paestum, la de cenotaf -ul este arheologice

mentale, mentalitåÆi, ideologie – sînt oare aceste cuvinte aceste oare sînt – ideologie mentalitåÆi, mentale,

schol ua ite ee a ipeinne mårturii impresionante mai cele dintre una ; cu

O primå problemå este cea terminologicå: atitudini terminologicå: cea este problemå primå O

Lys. e.g. 599 çi urm., çi 599 Ar., , vezi, mierii, a funerarå funcÆia

de definiÆie a obiectului såu molipsindu-i metodele. molipsindu-i såu obiectului a definiÆie de op. cit. op. , p. 189 çi urm.; pentru urm.; çi 189 p. , Boardman, J. çi Kurtz Donna 40.

termenii cu cît riscå, la fiecare cotiturå, så vadå lipsa vadå så cotiturå, fiecare la riscå, cît cu termenii Roma se leagå de altfel de ea, cel puÆin într-un anumit fel. anumit într-un puÆin cel ea, de altfel de leagå se Roma

este cu atît mai mult obligat så-çi defineascå så-çi obligat mult mai atît cu este l’histoire“

spartan; istoria comparatå a „portretului“ în Grecia çi la çi Grecia în „portretului“ a comparatå istoria spartan; 1

semiile, fåcînd så vorbeascå tåcerile, acest „au-delà de „au-delà acest tåcerile, vorbeascå så fåcînd semiile, artisticå, obiect de artå, este sugestivå çi pentru arhaismul pentru çi sugestivå este artå, de obiect artisticå,

ca mascå çi ca obiect sacru çi imagine, în mod esenÆial mod în imagine, çi sacru obiect ca çi mascå ca drept vocaÆie studiul categoriilor vagi, privilegiind poli- privilegiind vagi, categoriilor studiul vocaÆie drept

eidolon cit loc. .). OpoziÆia dintre dintre OpoziÆia .). D., (cf. limitatå sever era adaugå, de bunå seamå, incertitudini constitutive: avînd constitutive: incertitudini seamå, bunå de adaugå,

pentru funeraliile private, expunerea publicå a defunctului a publicå expunerea private, funeraliile pentru i nu l ectri itra ttdnlr etl le mentale atitudinilor istoria cercetårii, al nou niu

çi moartea „idee“ de la Atena, reamintind cå aici, chiar aici, cå reamintind Atena, la de „idee“ moartea çi

I NCERTITUDINILOR trecåtoare proprii unui dome- unui proprii trecåtoare NCERTITUDINILOR

loc. cit. loc. , contrastul dintre moartea „spectacol“ de la Sparta la de „spectacol“ moartea dintre contrastul ,

ibidem . Så remarcåm, împreunå cu Nicole Loraux, Nicole cu împreunå remarcåm, Så . Idem, 39.

katamiainesthai, andra te kai gynaika kai te andra katamiainesthai, .

ananke ex oikies hekastes eleutherous dyo eleutherous hekastes oikies ex ananke cit. loc. : : Hdt. 38.

mation sur les sciences sociales sciences les sur mation 17(6), 1978, p. 811 çi urm. çi 811 p. 1978, 17(6),

Infor- Athènes. De la gloire du héros à l’idée de la cité“, cité“, la de l’idée à héros du gloire la De Athènes.

z Ncl Lru, Mui dvn Toe tme pour tomber Troie, devant „Mourir Loraux, Nicole ezi V 37.

threnos -ului prescris la Sparta. la prescris -ului

Sol. , nedci aein asupra atenianå interdicÆia 6, Plu., çi Cf. 51-53.

socialå: domeniul grec domeniul socialå:

Le génie grec dans la religion la dans grec génie Le , Paris, 1936, pp. 1936, Paris, , Boulanger,

MentalitåÆi, ideologii çi istorie çi ideologii MentalitåÆi,

bårbaÆi-femei în practicile religioase vezi L. Gernet çi A. çi Gernet L. vezi religioase practicile în bårbaÆi-femei CETATEA GREACÅ – ÎNTRE REAL ÇI IMAGINAR ÇI REAL ÎNTRE – GREACÅ CETATEA

ZOE PETRE CETATEA GREACÅ – ÎNTRE REAL ÇI IMAGINAR

24. Pericle (Th. 2, 45, 2) adaugå chiar cå femeile, dacå ar avea FaÆå de aceçti doi poli, unde så plasåm istoria ideolo- o conduitå idealå, ar trebui så se facå uitate cu totul; vezi giilor – înÆelese ca sisteme imaginare ale unei societåÆi3? N. Loraux, loc. cit. Cred cå deosebirea este mai curînd de obiect çi de 25. D., in Macart. 62. mijloace decît de naturå: dacå atitudinile mentale cu- 26. Amplasarea cartierului Kerameikos dincolo de porÆile prind ansamblul „conÆinuturilor impersonale ale gîn- cetåÆii este pe cît de cunoscutå, pe atît de caracteristicå – cf. Paus. 1, 29, 2. De altfel, în secolul al V-lea, primele mo- dirii“, ideologia – sau, mai bine, ansamblul ideologiilor numente funerare se ridicå dincolo de zidul lui Temistocle: este sistemul de reprezentåri pe care o societate îl pune vezi Donna C. Kurtz çi J. Boardman, op. cit., pp. 108 çi în joc faÆå de sine. Caracterul impersonal çi „statistic“ urm. çi 356. Despre opoziÆia complementarå polis-Kera- este, mai mult sau mai puÆin, acelaçi pentru ideologii çi meikos vezi Nicole Loraux, loc. cit. pentru mentalitåÆi – dar nu întotdeauna çi gradul lor de 27. Cf., e.g., alternanÆa tesmoforiilor; mai trebuie oare så implicit, pentru cå ideologia poate uneori så transgreseze remarcåm cå aceasta este o sårbåtoare a femeilor? pragul conceptualului: de la comportamente çi atitudini 28. Plb. 8, 30, 2. la structurile recurente ale mitului, de la categoriile 29. Cf., , A., 804; S., 1200; E., 360; 808; Ar., e.g. Pr. Ant. Alc. HF mentale la noÆiuni çi la teorii, un acelaçi nod de coerenÆe Pl. 727; Pl., Cra. 403 A; Luc., Tim. 21. 30. F.G. Lo Porto, „Topografia antica di Taranto“, în Taranto se laså descoperit în imaginea pe care o societate çi-o nella civiltà della Magna Grecia. Ati del X convegno di studi face despre sine çi care este ideologia sa. Dacå înså sulla Magna Grecia. Taranto, 4-11 oct. 1970, Napoli, 1971, cîmpul mentalitåÆilor este mai vast decît cel al ideologiei, pp. 343-383 (pentru necropolå çi pentru „interpretarea“ sa registrul de expresie al acesteia din urmå este mai vezi p. 379 çi urm., cu referinÆe la P. Wuilleumier, Tarente amplu çi mai divers – de asemenea, ritmurile lor de des origines à la conqête romaine, Paris, 1939, p. 250; evoluÆie sînt uneori diferite. N. Degrassi, s.v., Enc. Arch. Ant. 7, p. 608 çi urm. O asemenea distincÆie mi se pare cå se impune, cel 31. Th. 3, 104. puÆin pornind de la studiul civilizaÆiei greceçti antice, 32. Plu., Lyc. 27, 1. Meritå så remarcåm: 1. insistenÆa pe neoi: unde deseori ideologia modeleazå mentalitåÆile, çi „morÆii frumoçi“ spartiaÆi sînt – asemenea eroilor homerici – în mod invariabil tineri (cf. Nicole Loraux, „HEBE et aceasta pînå çi în domeniile pe care le-am putea crede ANDREIA. Deux versions de la mort du combattant athé- inviolabile: naçterea çi moartea. Pentru cå, la Atena, de nien“, AncSoc 6, 1975, p. 14); 2. familiaritatea cu soma, pildå, existå pe de-o parte evenimentul, privat prin exce- care corespunde conservårii corpurilor, cel puÆin pentru lenÆå, al naçterii, cu cortegiul såu de ceremonii domes- regi (cf. infra, nota 39). tice çi lustrale de care se ocupå în primul rînd femeile4. 33. Hdt. 6, 58 çi urm. De cealaltå parte existå înså publicitatea reiteratå a 34. Pentru statutul particular pe care-l au hippeis la Sparta, naçterii, care revine tatålui: el este cel care trebuie så vezi dosarul alcåtuit de M. Detienne, op. cit., p. 134 çi urm. anunÆe nu numai venirea pe lume a unui copil, ci çi 35. Hdt. 6, 58; cf. Tyrt. fr. 5 (D), care marcheazå cu multå sexul lui, fixînd pe poarta casei o ramurå de måslin dacå putere ideea de supunere pe care o implicå aceastå este un båiat, çuviÆe de lînå dacå este o fatå5; el este cel îndatorire. care îçi prezintå fiul sau fiica fratriei sale6, iar dacå 36. Hdt. loc. cit., summiga teisi gynaixi; menÆionarea spartiaÆilor aici este fårå îndoialå interpolatå. Despre „contiguitatea“ copilul este båiat, tot tatål îl va prezenta apoi membrilor femeilor cu hiloÆii la Sparta vezi P. Vidal-Naquet, „Esclavage demului, care vor face din el un cetåÆean recunoscîndu-i 7 et gynécocratie dans la tradition, le mythe, l’utopie“, în legitimitatea . Toate aceste ceremonii sînt ritmate, cum Recherches sur les structures sociales dans l’Antiquité se poate vedea cu uçurinÆå, de o opoziÆie constitutivå, nu classique, Paris, 1970, pp. 63-80; despre opoziÆia „normalå“ atît pentru mentalitåÆile greceçti (care moçtenesc, este

174 163

165 172

REA Æii spartiate se constituie într-o manierå divergentå. În divergentå. manierå într-o constituie se spartiate Æii oison contrep „Socrate 13-42; pp. 1973, (1-2), 75 logique“,

15. Studiile lui Nicole Loraux („Marathon ou l’histoire idéo- l’histoire ou („Marathon Loraux Nicole lui Studiile 15. FaÆå de aceste opoziÆii tipic ateniene, imaginea mor- imaginea ateniene, tipic opoziÆii aceste de FaÆå

Paris, 1980. Paris, inversul vieÆii, ci çi al „morÆii politice“. „morÆii al çi ci vieÆii, inversul

itonie e mythologies des Dictionnaire mort la de grecs Mythes

, , cåtre Aspasia, dovedind astfel cå femininul nu este doar este nu femininul cå astfel dovedind Aspasia, cåtre

evocatå de Nicole Loraux çi Laurence Kahn-Lyotard, s.v. Kahn-Lyotard, Laurence çi Loraux Nicole de evocatå

epitaphios

bru compus çi rostit de rostit çi compus un scenå în pune el ,

18

ezi, în alt plan, çi imaginea morÆii feminine çi seducåtoare çi feminine morÆii imaginea çi plan, alt în ezi, V 14.

formå particularå de mitologie care este discursul fune- discursul este care mitologie de particularå formå

Sol. 21, 5; 21, 7. 21, 5; 21, Plu., 13.

. Atunci cînd Platon vrea så demonteze aceastå demonteze så vrea Platon cînd Atunci . femeile

17 de Leg. de 2, 26. 2, Cic.

u s pae neea eae iaiaå excluzînd imaginarå cetatea întemeia poate se cum

in Macart. in 62; D., çi Cf. (Delfi). 1882 nr. 2, çi (Gambreion) 2

aceastå ceremonie reia mitul autohtoniei, care povesteçte care autohtoniei, mitul reia ceremonie aceastå Rec. inscr. gr. inscr. Rec. , 1, nr. 1, , Dareste-Haussoulier-Reinach, (Keos);

u pae lmn complet elimina poate o nu î dsusl funebru, discursul în ;

Syll. 3, 1218 3, vezi inoveze: så par nu lor, epoca în care, dar 16

rînd politicå –, ea oculteazå prezenÆa femeilor, chiar dacå chiar femeilor, prezenÆa oculteazå ea –, politicå rînd asemånåtoare sînt aduse de inscripÆii – cu mult mai tîrzii, mai mult cu – inscripÆii de aduse sînt asemånåtoare

Sol. Lyc. bårbaÆilor în cel mai înalt grad – pentru cå este în primul în este cå pentru – grad înalt mai cel în bårbaÆilor 21-22), mårturii 21-22), (Plu., Atena la de çi 27) (Plu.,

12. Pe lîngå informaÆiile despre legile sumptuare de la Sparta la de sumptuare legile despre informaÆiile lîngå Pe 12. Crmne a Ceremonie . ed dlbrt cietl individual accidentul deliberat cende

15

Guerre , pp. 119-142. pp. , samblul ei, colectivitate anonimå çi eroicå care trans- care eroicå çi anonimå colectivitate ei, samblul

phalange: problèmes et controverses“, în Vernant (ed.), Vernant în controverses“, et problèmes phalange: pentru a zåbovi îndelung asupra elogiului cetåÆii în an- în cetåÆii elogiului asupra îndelung zåbovi a pentru

and Archaic Ages Archaic and , Londra, 1972, p. 103; M. Detienne, „La Detienne, M. 103; p. 1972, Londra, ,

tanÆilor – aliniaÆi, ca pentru luptå, pe unitåÆi çi triburi – triburi çi unitåÆi pe luptå, pentru ca aliniaÆi, – tanÆilor

Early Greece: the Bronze the Greece: Early 1965, pp. 110-122; M.I. Finley, Finley, M.I. 110-122; pp. 1965,

foarte caracteristicå peste faptul însuçi al morÆii comba- morÆii al însuçi faptul peste caracteristicå foarte

JHS 85, History“, and Reform Hoplite „The Snodgrass, A.M. 11.

cea mai importantå a ceremoniei, alunecå cu o rezervå o cu alunecå ceremoniei, a importantå mai cea

Grèce ancienne Grèce 2, Paris, 1972, p. 98. p. 1972, Paris, 2,

politicå prin excelenÆå: discursul funebru, care este piesa este care funebru, discursul excelenÆå: prin politicå

Économies et sociétés en sociétés et Économies vezi M. Austin çi P. Vidal-Naquet, Vidal-Naquet, P. çi Austin M. vezi

al V-lea, pentru aceastå circumstanÆå este o ceremonie o este circumstanÆå aceastå pentru V-lea, al în sistemul de educaÆie, în cåsåtorie çi în viaÆa cuplului; viaÆa în çi cåsåtorie în educaÆie, de sistemul în

råzboi. Ceremonia pe care cetatea o inventeazå, în secolul în inventeazå, o cetatea care pe Ceremonia råzboi. 10. Aceeaçi devalorizare a vieÆii de familie se observå, de altfel, de observå, se familie de vieÆii a devalorizare Aceeaçi 10.

funeraliile publice care îi onoreazå pe cetåÆenii cåzuÆi în cåzuÆi cetåÆenii pe onoreazå îi care publice funeraliile ca çi demele ateniene. demele çi ca

pendente faÆå de relaÆiile de rudenie (Ath. 4, 141 çi urm.) çi 141 4, (Ath. rudenie de relaÆiile de faÆå pendente femininå – îçi gåseçte totuçi replica, chiar la Atena, în Atena, la chiar replica, totuçi gåseçte îçi –

14

ciuda caracterului lor arhaic, sisitiile sînt la fel de inde- de fel la sînt sisitiile arhaic, lor caracterului ciuda Aceastå moarte privatå – aceastå moarte cu vocaÆie cu moarte aceastå – privatå moarte Aceastå

Lac. ibidem 3, 5. Meritå remarcat cå în cå remarcat Meritå 5. 3, X., cf. 12; , Idem, 9.

gynaikodai . , efeminaÆi , çi virilitate, de totul cu lipsiÆi

13

Lyc.

16. Plu., 8.

anandroi

, fi ar cå pentru aça numiÆi femei“, de veghetorii

maçilor de sex masculin. sex de maçilor

gynaikonomoi , „supra- , cåtre de pedepsiÆi sînt respectå le

ranta decît legitimitatea viitorilor cetåÆeni, açadar a ur- a açadar cetåÆeni, viitorilor legitimitatea decît ranta

familiare, çi care sînt în esenÆå similare, cå aceia care nu care aceia cå similare, esenÆå în sînt care çi familiare,

prezenta toÆi copiii legitimi, båieÆi sau fete, demul nu ga- nu demul fete, sau båieÆi legitimi, copiii toÆi prezenta

gloseazå chiar, în legåturå cu obiceiuri care nu-i sînt nu-i care obiceiuri cu legåturå în chiar, gloseazå feminin-privat ; spre deosebire de fratrie, cåreia tatål îçi tatål cåreia fratrie, de deosebire spre ;

e ue fmi ae laå nro ååoi. Biograful cålåtorie. într-o pleacå care femei unei nea masculin-public/ sensul prevalenÆei politicului, opoziÆiile opoziÆiile politicului, prevalenÆei sensul

chimatia Ath. , aseme- , trei de mult mai mormînt în lua poate 42, 1: aceastå inovaÆie clistenianå dezvoltå, în dezvoltå, clistenianå inovaÆie aceastå 1: 42, Arist., 7.

Per. 37. Plu., Cf. 6. parte, se adreseazå nu familiei, ci femeilor; defunctul nu defunctul femeilor; ci familiei, nu adreseazå se parte,

Stephanon ekpherein Stephanon . s.v. Hsch., 5. çi cele care se referå la funeralii – çi care, în cea mai mare mai cea în care, çi – funeralii la referå se care cele çi

Anthropologie , pp. 382-402. pp. ,

relateazå în bloc restricÆiile cu privire la cålåtoria femeilor cålåtoria la privire cu restricÆiile bloc în relateazå

„Sur le symbolisme politique: le Foyer Commun“, în Gernet, în Commun“, Foyer le politique: symbolisme le „Sur

la morÆi la normele impuse conduitei feminine. Plutarh feminine. conduitei impuse normele la morÆi la

mestice, ca simbol al politicului dominant? Cf. çi L. Gernet, L. çi Cf. dominant? politicului al simbol ca mestice,

necå“ fårå nici o dificultate de la regulamentele cu privire cu regulamentele la de dificultate o nici fårå necå“

peste vetrele do- vetrele peste impus, fi s-ar cetåÆii a comunå vatra care

cå, într-un mod foarte caracteristic, aceste måsuri „alu- måsuri aceste caracteristic, foarte mod într-un cå,

unei istorii reale în reale istorii unei urma sau structuri unei istoricizarea

ficiile funerare ieçite din comun. De asemenea, çi pentru çi asemenea, De comun. din ieçite funerare ficiile oiat fmnn: r rbi ae å dniiå aici identificåm så oare trebui ar femininå: dominantå

cortegiul, bocitoarele profesioniste, monumentele çi sacri- çi monumentele profesioniste, bocitoarele cortegiul, år tt ç c mi îzu a dvnt crmne cu ceremonie o devenit a ea tîrziu mai cå çi tatå cåtre

ZOE PETRE ZOE CETATEA GREACÅ – ÎNTRE REAL ÇI IMAGINAR ÇI REAL ÎNTRE – GREACÅ CETATEA

ZOE PETRE CETATEA GREACÅ – ÎNTRE REAL ÇI IMAGINAR deconcertau pe Herodot în asemenea måsurå încît isto- spartani este anterioarå cetåÆii; nu este mai puÆin ade- ricul ajunge så spunå cå „lacedemonienii au, pentru moar- vårat cå çi cetatea se acomodeazå cu ea, chiar dacå tea regilor lor, aceleaçi obiceiuri cu barbarii din Asia“33. opereazå ajuståri parÆiale43, în timp ce la Atena politicul Moarte publicå prin excelenÆå – este ceea ce exprimå inoveazå deseori în mod deliberat çi reduce astfel impor- doliul colectiv çi spectaculos anunÆat de galopul cava- tanÆa enclavelor arhaice – pînå la a inventa, în sensul lerilor (hippeis)34 çi de fuga neînfrînatå çi zgomotoaså a deplin al cuvîntului, ceremonii funerare care exprimå femeilor, de lamentaÆiile miilor de supuçi despre care imaginea pe care cetatea vrea så çi-o facå despre sine44. vorbeçte Herodot – moartea regilor Spartei evocå, prin Ideologia cetåÆii celor asemenea (homoioi) exaltå ritualul såu, „spectrul continuu“ de statute familiar reziduurile arhaice, în timp ce ideologia democraticå se istoricilor societåÆii spartiate. Fiecare oikos este repre- stråduieçte så le anuleze, înlocuind moartea singularå çi zentat aici, spartiaÆii sînt separaÆi de ceilalÆi locuitori ai eroizantå cu o eroizare „secundå“, civicå çi colectivå. Laconiei, iar periecii çi hiloÆii participå çi ei35, dar laolaltå LamentaÆiilor rituale ale femeilor spartiate le corespunde cu femeile çi cu cortegiul lor36. Trebuie oare så reamintim discursul politic – deci masculin prin definiÆie – al atenie- cå la Atena ceremoniile funerare separau clar bårbaÆii nilor. A muri la Sparta nu este acelaçi lucru cu a muri la de femei37, în timp ce la Sparta, cuplurilor – bårbat çi Atena çi, în aceastå opoziÆie, mentalitåÆile se adapteazå deseori la ideologie. femeie – care reprezintå fiecare gospodårie le corespunde Desigur, aceastå miçcare nu are niciodatå un sens confuzia dintre femei, perieci çi hiloÆi, asociaÆi în acelaçi unic, çi rezistenÆa mentalitåÆilor la ideologie este deseori ritual funerar38? perceptibilå. Încålcåri frecvente ale legilor sumptuare, Existå, pe de altå parte, çi insistenÆa cu totul aparte referirea la agraphos nomos, la cutuma familialå indife- asupra conservårii corpului, sau cel puÆin a chipului rentå la exigenÆele politicului, care, în cazul Antigonei, regelui defunct: tot Herodot este cel care ne informeazå genereazå conflictul tragic, mårturii ale acestei vîscozitåÆi cå pentru regii morÆi în råzboi, pe patul funerar era a mentalitåÆilor çi ale refuzului unei imagini integral 39 expus cel puÆin un simulacru, un eidolon , iar tradiÆia politizate a morÆii nu lipsesc la Atena. Aça cum se cuvine atribuie un fel de mumificare miticå chiar çi regilor Age- într-o logicå a opoziÆiilor complementare pe care am silaos çi Agesipolis, corpurile lor fiind scufundate, unul regåsit-o peste tot în aceastå expunere, acest refuz devine în miere, celålalt în cearå, asemenea copilului Glaucos destinul unei femei, sau, mai exact, al unei parthenos, al care devine nemuritor într-un vas cu miere40. unei femei care nu a nåscut niciodatå45 çi duce în mod Sugestiile acestor anecdote sînt numeroase, trimiÆînd fatal la o întrerupere brutalå a ciclului generaÆiilor: Anti- în acelaçi timp înspre mitologia mierii, hranå ale cårei gona nu va naçte niciodatå, Creon nu va mai avea nici- afinitåÆi cu lumea subpåmînteanå sînt multiple41, spre odatå un moçtenitor46. Construit la interferenÆa tragicå tema conservårii cadavrelor, care se alåturå complexului a mentalitåÆilor tradiÆionale cu ideologia politicului homeric exprimat prin prothesis çi prin „moartea fru- triumfåtor47, universul lui Sofocle evidenÆiazå tensiuni moaså“ a eroului, în sfîrçit, înspre imaginea simulacru, sublimate ale atitudinilor mentale ateniene din epoca eidolon, çi conotaÆiile acesteia42. clasicå. Nu este vorba aici despre decodarea acestui complex Un inventar detaliat al faptelor care, la nivelul repre- în ansamblul såu. Vreau doar så remarc cå el se situeazå zentårilor abia evocate, så reia date ale istoriei sociale la confluenÆa mai multor „cîmpuri“ mitice care evocå un greceçti ar fi, cred, excesiv aici. Constatåm cå polaritatea trecut pre-politic. Fårå îndoialå, time conferitå regilor reprezentårilor legate de naçtere çi de moarte la Sparta

168 169

171 166

devin neclare, pentru cå doar aici çi la Tarent funeraliile Tarent la çi aici doar cå pentru neclare, devin lîngå vatra domesticå, cum cå fusese altådatå fåcutå de fåcutå altådatå fusese cå cum domesticå, vatra lîngå

phion hemar phion , care crede cå çtie despre prezentarea copilului prezentarea despre çtie cå crede care , aceeaçi rupturå aceeaçi . La Sparta, dimpotrivå, aceste distincÆii aceste dimpotrivå, Sparta, La .

27

Dromiam- ritual de femei, cu excepÆia lui Hesychios, s.v. s.v. Hesychios, lui excepÆia cu femei, de ritual cît çi în sintaxa sårbåtorilor, care marcheazå limpede marcheazå care sårbåtorilor, sintaxa în çi cît

Schol. ad. Ar., Lys. Ar., ad. Schol. schol. Tht.

757) leagå acest leagå 757) ; çi E 160 (Pl.,

situeazå zonele funerare la marginea teritoriului locuit teritoriului marginea la funerare zonele situeazå ,

26

de circumambulare a vetrei. Cele mai multe dintre texte dintre multe mai Cele vetrei. a circumambulare de

perceptibilå la Atena atît în sintaxa spaÆiului public, care public, spaÆiului sintaxa în atît Atena la perceptibilå

doilea aspect al acestor ceremonii domestice este ritualul este domestice ceremonii acestor al aspect doilea

ore îte ue ve i e a eucio – este – defuncÆilor a cea çi vie lumea între – moarte

Amphidromia Suid Tht. Pl. . Un al Un . s.v. . çi Harpocr. b, 122

Aceastå opoziÆie puternic marcatå între naçtere çi naçtere între marcatå puternic opoziÆie Aceastå

Schol. ad Schol. 4. Pentru ceremoniile lustrale legate de naçtere vezi vezi naçtere de legate lustrale ceremoniile Pentru 4.

au dreptul de a participa la ceremoniile funerare ceremoniile la participa a de dreptul au .

Æiilor sale cu natura. cu sale Æiilor 25

excepÆia rudelor apropiate, femeile sub çaizeci de ani nu ani de çaizeci sub femeile apropiate, rudelor excepÆia în sensul unei reprezentåri a universului uman çi a rela- a çi uman universului a reprezentåri unei sensul în

naçte sînt în mod strict îndepårtate de doliile private: cu private: doliile de îndepårtate strict mod în sînt naçte ansamblul såu, o asemenea definiÆie, propun precizarea ei precizarea propun definiÆie, asemenea o såu, ansamblul

o itrc n arl ni oitÆ dt“ Acpîd în Acceptînd, date“. societåÆi unei cadrul în istoric rol Tot la Atena, de altfel, femeile aflate la vîrsta cînd pot cînd vîrsta la aflate femeile altfel, de Atena, la Tot

idei sau concepte dupå caz) înzestrat cu o existenÆå çi un çi existenÆå o cu înzestrat caz) dupå concepte sau idei çi de sec încît aceasta echivaleazå aproape cu o tåcere o cu aproape echivaleazå aceasta încît sec de çi .

24

logicå çi rigoare proprii) de reprezentåri (imagini, mituri, (imagini, reprezentåri de proprii) rigoare çi logicå bravilor cetåÆeni morÆi pentru patrie – dar atît de gråbit de atît dar – patrie pentru morÆi cetåÆeni bravilor

lui Louis Althusser, dupå care ideologia este „un sistem (cu sistem „un este ideologia care dupå Althusser, Louis lui

discursurile funebre tocmai în calitatea lor de mame ale mame de lor calitatea în tocmai funebre discursurile

ibidem , 1, pp. 147-168, citînd (p. 149) definiÆia 149) (p. citînd 147-168, pp. 1, , sociétés“,

a tn, nraeå, eel sn mnint în menÆionate sînt femeile într-adevår, Atena, La

3. Cf. mai ales G. Duby, „Histoire sociale et idéologie des idéologie et sociale „Histoire Duby, G. ales mai Cf. 3.

la Atena. la

ibidem

, p. 90. p. , Idem, 2.

public/privat , aça cum se întîmplå se cum aça , cuplul cu coincid mai

1974, p. 76. p. 1974,

alte pårÆi alte – dar acÆioneazå diferit la Sparta, unde nu unde Sparta, la diferit acÆioneazå dar –

Faire de l’histoire de Faire , 3, Paris, 3, , (ed.), Nora P. çi Goff Le J. în

23

råzboi/naçtere sînt prezente atît la Sparta, cît çi în çi cît Sparta, la atît prezente sînt tatea lui Jacques Le Goff, „Les mentalités: une histoire ambigüe“, histoire une mentalités: „Les Goff, Le Jacques lui

masculin/feminin , precum çi complementari- çi precum , OpoziÆia de ambiguitate a istoriei atitudinilor mentale – îi aparÆine îi – mentale atitudinilor istoriei a ambiguitate de

dar çi ale femeilor care au murit în timpul naçterii timpul în murit au care femeilor ale çi dar . 1. Aceastå sintagmå – precum çi, de altfel, problema vocaÆiei problema altfel, de çi, precum – sintagmå Aceastå 1.

22

de la anonimat – sînt cele ale bårbaÆilor morÆi în råzboi în morÆi bårbaÆilor ale cele sînt – anonimat la de

Note

faptul cå mormintele „de interes public“ – cele exceptate cele – public“ interes „de mormintele cå faptul

morÆi pentru patrie – deci în råzboi – i se opune la Sparta la opune se i – råzboi în deci – patrie pentru morÆi

oiaiåi msuie i oetv a atenienilor a colective çi masculine SolidaritåÆii istoriei sociale asupra evoluÆiei atitudinilor mentale? atitudinilor evoluÆiei asupra sociale istoriei

reprezentåri care îi sînt proprii. sînt îi care reprezentåri talitåÆi çi ideologii putem înÆelege cel mai bine impactul bine mai cel înÆelege putem ideologii çi talitåÆi

i aeså rm, pra e itne ttç, prin totuçi, distinge, se Sparta vreme, aceastå din putea oare spune, în sfîrçit, cå prin distanÆa dintre men- dintre distanÆa prin cå sfîrçit, în spune, oare putea

unei ideologii sumptuare comune pentru cetåÆile greceçti cetåÆile pentru comune sumptuare ideologii unei tor categorii mentale çi a relaÆiilor dintre ele. Nu s-ar Nu ele. dintre relaÆiilor a çi mentale categorii tor

boluri ale virtuÆii çi ale perenitåÆii ale çi virtuÆii ale boluri –, pare så fie apogeul fie så pare –,

privilegiate a polului politic, masculin çi public, al aces- al public, çi masculin politic, polului a privilegiate 21

Æia veçmîntului purpuriu çi a frunzelor de måslin, sim- måslin, de frunzelor a çi purpuriu veçmîntului Æia lor este mai degrabå ocultatå în favoarea unei valorizåri unei favoarea în ocultatå degrabå mai este lor

care impun absenÆa oricårui inventar funerar – cu excep- cu – funerar inventar oricårui absenÆa impun care în mentalitåÆile greceçti, în timp ce complementaritatea ce timp în greceçti, mentalitåÆile în

matå în fond de rezultatele cercetårilor arheologice cercetårilor rezultatele de fond în matå ), Fiindcå opoziÆia dintre cei doi termeni este clar marcatå clar este termeni doi cei dintre opoziÆia Fiindcå

20

Dacå austeritatea legilor atribuite lui Licurg (confir- Licurg lui atribuite legilor austeritatea Dacå rdÆoae l mnauu clci d cte istorie. cåtre de colectiv mentalului ale tradiÆionale

feminin-privat suprema faptå eroicå individualå eroicå faptå suprema . , reprezintå o investire a acestor polaritåÆi acestor a investire o reprezintå ,

19

masculin-public dante ale unei tradiÆii eroice în care moartea apare ca apare moartea care în eroice tradiÆii unei ale dante çi serii, douå celor a sistematicå denÆa

ideologiei hoplitice, ea påstreazå totuçi urmele discor- urmele totuçi påstreazå ea hoplitice, ideologiei originile cu mult înainte de epoca cetåÆilor, corespon- cetåÆilor, epoca de înainte mult cu originile

lt:itgaå–drît-nmdcua eeiat– ezitant de ciudat mod într-un dar – integratå blatå: vocaÆia domesticå a spaÆiului feminin, trebuie så-çi aibå så-çi trebuie feminin, spaÆiului a domesticå vocaÆia

Loraux, „la belle mort“ are, la Sparta, o semnificaÆie dedu- semnificaÆie o Sparta, la are, mort“ belle „la Loraux, acÆiunilor colective çi publice, rezervate bårbaÆilor, çi bårbaÆilor, rezervate publice, çi colective acÆiunilor

primul rînd, aça cum a demonstrat-o strålucit Nicole strålucit demonstrat-o a cum aça rînd, primul parte, complementaritatea dintre spaÆiul exterior, cel al cel exterior, spaÆiul dintre complementaritatea parte,

ZOE PETRE ZOE CETATEA GREACÅ – ÎNTRE REAL ÇI IMAGINAR ÇI REAL ÎNTRE – GREACÅ CETATEA

ZOE PETRE CETATEA GREACÅ – ÎNTRE REAL ÇI IMAGINAR faÆå de Atena traduce prin comportamente çi atitudini, au loc chiar în interiorul spaÆiului politic. ExplicaÆia an- prin ritualuri çi imagini, o opoziÆie realå între cele douå ticå pentru aceastå ciudåÆenie – formulatå pentru cazul modele divergente ale structurårii socio-economice a Tarentului – era mai degrabå neutrå: într-adevår, se celor douå poleis; dacå Sparta reuneçte în obiceiurile povestea cå un oracol prezisese tarentinilor prosperi- funerare ceea ce Atena separå – privatul çi publicul, tatea „dacå ei se hotårau så tråiascå împreunå cu cei bårbaÆii çi femeile, cetåÆenii çi cei ce nu aveau acest mai numeroçi“28, implicînd astfel asocierile obiçnuite statut –, aceasta se întîmplå, în ultimå instanÆå, pentru dintre bogåÆie çi lumea subteranå29. De altfel, explicaÆia cå la Sparta definiÆia corpului civic nu a avut niciodatå modernå este çi ea neutralizantå, pentru cå invocå claritatea clivajelor sociale ateniene48. Fiindcå relaÆia dezvoltarea topograficå a oraçului care çi-ar fi gåsit o spartiaÆi-hiloÆi nu este comparabilå cu cea dintre explicaÆie post factum într-o legendå30 – uitîndu-se cå în cetåÆeni çi acei non-cetåÆeni în exces care sînt sclavii (în alte pårÆi din Grecia aceeaçi situaÆie îçi putea gåsi soluÆii acelaçi registru cu faptele examinate anterior, se poate diferite, mergînd de la uitarea, pur çi simplu, a faptului reaminti cå hilotismul aparÆine domeniului public, în cå o zonå ulterior construitå fusese iniÆial afectatå unui timp ce sclavii sînt, prin excelenÆå, o proprietate privatå), scop funerar, pînå la ceremoniile de purificare: tocmai ansamblul structurilor socio-politice este orientat atenienii sînt cei care au curåÆit çi „resacralizat“ spaÆiul 31 divergent. funerar al insulei Delos . Pe de altå parte – sau, dacå vrem, la un nivel încå çi La Sparta, motivaÆiile foarte elaborate pe care Plutarh mai profund – reprezentårile legate de moarte graviteazå le atribuie acestei prime legi a lui Licurg cu privire la morÆi în ambele cazuri în jurul opoziÆiei complementare dintre trådeazå o perplexitate vizibilå tocmai în abundenÆa preci- domeniul privat çi cel public, chiar dacå, plecînd de la zårilor pe care eruditul biograf le înregistreazå: legislatorul aceastå definiÆie primarå, structurile lor se organizeazå ar fi vrut så elimine orice teamå superstiÆioaså (deisidai- diferit. Or, aceastå polaritate a imaginarului se regåseçte, monia) de moarte çi de impuritatea (miasma) „care ar peste tot în lumea greacå, nu numai în atitudinile men- urma dupå atingerea unui corp mort sau dupå trecerea tale, ci çi în faptele istoriei: se poate spune, ca så dåm printre morminte“32, pentru a-i obiçnui pe tineri cu veci- numai un exemplu, cå însåçi existenÆa cetåÆii este nåtatea morÆii çi pentru a face syntrophoi, comeseni, din atestatå arheologic prin definirea complementarå a spa- morÆi çi din vii. Aceastå familiaritate – în sensul propriu Æiului public çi a spaÆiului privat49. Mentalul regåseçte al cuvîntului, sau aproape, çi care aminteçte prin etimolo- astfel esenÆa dintr-o structurå socialå determinatå de gia sa comensalitatea atît de tipicå la Sparta –, aceastå relaÆia dintre fundamentele çi garanÆiile publice ale drep- contiguitate cu moartea pare så fie o moçtenire arhaicå tului de proprietate asupra påmîntului, constitutiv pentru (întemeierea Tarentului trebuie så fie consideratå un cetate, çi exercitarea, privatå în esenÆa sa, a acestui drept. terminus ante quem pentru aceste obiceiuri), dar o moç- CetåÆeni în calitatea lor de proprietari individuali de oikoi, tenire integratå sistemului de comportamente çi de dar çi proprietari în calitatea lor de cetåÆeni, grecii nu ar reprezentåri proprii cetåÆii celor asemenea (homoioi). Nu fi putut så-çi gîndeascå universul independent de aceçti este mai puÆin adevårat cå rezultatul acestei politizåri termeni complementari çi de aceste tensiuni esenÆiale, a mentalitåÆilor de cåtre ideologie pune în joc un ima- între domeniul comun, public prin excelenÆå, çi individua- ginar al morÆii care se opune, în multe privinÆe, atitu- litatea lor socio-economicå – çi, prin urmare, spiritualå. dinilor mentale comune din Grecia. Pînå la urmå, dacå polaritatea masculin/feminin Aceastå singularitate spartanå devine mai vizibilå ca pare constitutivå deja în arta paleoliticå; dacå, pe de altå oricînd în ritualurile funerare ale regilor Spartei, care-l

170 167

177 192

excelenÆå este cetatea-stat. este excelenÆå e mgnr d aedtc, ha d pvse a de sau poveste de chiar anecdoticå, de imaginar, de

poetul îi opune libertatea grecilor, a cårei expresie prin expresie cårei a grecilor, libertatea opune îi poetul instituÆiile atestate çi de faptele zise „istorice“, çi cea faÆå cea çi „istorice“, zise faptele de çi atestate instituÆiile

dependenÆå în care zac supuçii imperiali çi monarhici, çi imperiali supuçii zac care în dependenÆå e ît- dbå uodnr: e fÆ d tåt de tråit, de faÆå cea subordonare: dublå într-o meu

andropletheia (235 çi urm.). CondiÆiei de CondiÆiei urm.). çi (235 de lipsa prin Aceastå delimitare situeazå de la început subiectul început la de situeazå delimitare Aceastå

polycheir tocmai marcatå Grecie o stå (82), braÆe, de mii cu iatå problema pe care textul meu ar vrea så o analizeze. o så vrea ar meu textul care pe problema iatå

armate de dimensiuni monstruoase (73-75), un dragon un (73-75), monstruoase dimensiuni de armate devianÆa aflatå la pîndå çi cu transgresiunea posibilå – posibilå transgresiunea cu çi pîndå la aflatå devianÆa

polyandros ales 790-794) ales çi a unei a çi imperiului împotriva ;

sau cel puÆin ambigue, cu o alteritate a interiorului, cu interiorului, a alteritate o cu ambigue, puÆin cel sau 6

168; 250 etc.) este contrastatå cu såråcia grecilor (cf. mai (cf. grecilor såråcia cu contrastatå este etc.) 250 168; o într-un fel în imaginar, investind-o cu valori negative, valori cu investind-o imaginar, în fel într-un o

ul råzboinicului „politic“ råzboinicului ul . BogåÆia perçilor (9-11; 21-64; (9-11; perçilor BogåÆia .

tarea ei. Faptul cå ele se debaraseazå de ea proiectînd- ea de debaraseazå se ele cå Faptul ei. tarea 5

perceput ca un instrument perfid, incompatibil cu ethos- cu incompatibil perfid, instrument un ca perceput cît se poate de realå, iar cetåÆilor reale le revine înfrun- revine le reale cetåÆilor iar realå, de poate se cît

diametral opuse råzboiului „efeminat“, în care arcul e arcul care în „efeminat“, råzboiului opuse diametral totul în afara cetåÆii reale; dimpotrivå, diformitatea este diformitatea dimpotrivå, reale; cetåÆii afara în totul

, întrupînd valori întrupînd , al luptei civice deschise çi disciplinate çi deschise civice luptei al

radicale, situatå prin definiÆie nu doar împotriva, ci çi cu çi ci împotriva, doar nu definiÆie prin situatå radicale, 4

pentru cå lancea este – cel puÆin pentru greci – un simbol un – greci pentru puÆin cel – este lancea cå pentru spaÆiu imaginar, este prin excelenÆå marca unei alteritåÆi unei marca excelenÆå prin este imaginar, spaÆiu

par excellence par , sau o armå diferitå de lance, de diferitå armå o sau , iranianå urmå, populînd cu creaturi teriomorfe çi fantastice un fantastice çi teriomorfe creaturi cu populînd urmå,

aåa des: ru pra n et da o armå o doar este nu persan arcul adverså: tabåra diform çi/sau infirm çi monstruos, pentru cå acesta din acesta cå pentru monstruos, çi infirm çi/sau diform

combatante îçi are, într-adevår, opusul complementar în complementar opusul într-adevår, are, îçi combatante rbi, e lmnei s fcm itnÆa între distincÆia facem så altminteri, de Trebuie,

Orice element care caracterizeazå una dintre forÆele dintre una caracterizeazå care element Orice ment constitutiv al imaginii de sine a cetåÆeanului. a sine de imaginii al constitutiv ment

gere, ci çi asupra sensului adînc al victoriei grecilor. victoriei al adînc sensului asupra çi ci gere, integritåÆii – chiar a frumuseÆii fizice – ca semn çi ele- çi semn ca – fizice frumuseÆii a chiar – integritåÆii

nu doar asupra cauzelor care i-au dus pe perçi la înfrîn- la perçi pe dus i-au care cauzelor asupra doar nu al epocii cetåÆilor au contribuit la afirmarea pregnantå a pregnantå afirmarea la contribuit au cetåÆilor epocii al

majorå a contrariilor, care capåtå valoarea unei reflecÆii unei valoarea capåtå care contrariilor, a majorå cît çi definirea obsesivå a identitåÆii în imaginarul politic imaginarul în identitåÆii a obsesivå definirea çi cît

celor douå forÆe în conflict ascunde de fapt o simetrie o fapt de ascunde conflict în forÆe douå celor Dark Age Dark , ierarhiilor råzboinice ale Greciei „epice“ çi din din çi „epice“ Greciei ale råzboinice ierarhiilor

1

de apogeu a victoriei. Aparenta asimetrie în prezentarea în asimetrie Aparenta victoriei. a apogeu de vdnå eî î at pri aî taii fat ve a vie foarte tradiÆia atît pårÆi: alte în decît evidentå

clipa în imortalizate Grecii unei a esenÆiale imaginii opuså aça, departe de a fi absentå sau ocultatå, este chiar mai chiar este ocultatå, sau absentå fi a de departe aça,

gradual de cor, de mesager, de fantoma lui Darius – este – Darius lui fantoma de mesager, de cor, de gradual tendinÆå universalå spre discriminare, ca så spunem så ca discriminare, spre universalå tendinÆå

victorioçi; îndelungata istorie a imperiului – reconstituitå – imperiului a istorie îndelungata victorioçi; çi/sau straniu. În imaginarul cetåÆii greceçti, aceastå greceçti, cetåÆii imaginarul În straniu. çi/sau

spre catastrofå este opuså fulgurantei apariÆii a grecilor a apariÆii fulgurantei opuså este catastrofå spre torul ei este diferit, el este socotit ca fiind altfel, stråin altfel, fiind ca socotit este el diferit, este ei torul

. Înaintarea înceatå, somptuoaså, a perçilor a somptuoaså, înceatå, Înaintarea . antinomie

naçtere sau cåpåtatå, ca pe un semn. Deoarece purtå- Deoarece semn. un pe ca cåpåtatå, sau naçtere 3

în care sensurile dramei sînt exprimate prin contrast çi contrast prin exprimate sînt dramei sensurile care în iiå ifriae mtlr, iomtt – i e din ea fie – diformitate mutilare, infirmitate, – fizicå

O aparte modul din parte fac sfårîmå, care-l dorian, „peplos“ IEsceae rdÆoaå ecp anomalia percepe tradiÆionalå societate RICE

esn, ae cet jgl ç fmi îbåaå în îmbråcatå femeia çi jugul, acceptå care persanå,

greacå, opoziÆia absolutå din visul Atossei, dintre femeia dintre Atossei, visul din absolutå opoziÆia greacå,

nioi ieutbl dnr acl esn i lancea çi persan arcul dintre ireductibilå antinomia

grecilor, care apar exclusiv în sinecdocå sau în efigie: în sau sinecdocå în exclusiv apar care grecilor,

copleçitoare a perçilor råspunde unei absenÆe notabile a notabile absenÆe unei råspunde perçilor a copleçitoare

lm d sbtnå Î taei li shl prezenÆa Eschil, lui tragedia În substanÆå. de blemå

o problemå tehnicå a dramei; el a reuçit så rezolve o pro- o rezolve så reuçit a el dramei; a tehnicå problemå o

acestei formule, Eschil a fåcut mai mult decît så rezolve så decît mult mai fåcut a Eschil formule, acestei

în cetatea greacå cetatea în

era, într-adevår, singura soluÆie. Dar, prin adoptarea prin Dar, soluÆie. singura într-adevår, era,

Imaginarul infirmitåÆii Imaginarul

persane pentru a transmite imaginea duçmanului învins, duçmanului imaginea transmite a pentru persane ZOE PETRE ZOE

ZOE PETRE consacrå... silindu-i så tråiascå stînd jos çi la umbrå, uneori chiar så-çi petreacå întreaga zi lîngå foc. Corpu- rile devin astfel inerte, sufletele devin la rîndul lor mai puÆin robuste (Oec. 4, 2 çi urm.).“ Este fårå îndoialå evi- dent, çi deseori textele o spun în mod explicit, cå aceastå interzicere politicå a infirmitåÆii are ca punct de plecare importanÆa funcÆiei råzboinice a cetåÆeanului çi persis- tenta ecuaÆie care face så decurgå capacitatea sa politicå din capacitatea sa hopliticå. Acest lucru este la fel de adevårat la Sparta, la Atena çi oriunde în altå parte, dar CETATEA TRAGICÅ nu este mai puÆin adevårat cå, pe aceastå cale, neliniç- tea originarå a oricårei colectivitåÆi arhaice cu privire la propria-i supravieÆuire este nu numai întåritå, ci çi politizatå; aça cum se întîmplå atunci cînd ne apropiem de orice fapt de civilizaÆie din Grecia, observåm cå el este turnat în tiparul politicului. Cetatea funcÆioneazå astfel ca un mecanism care eliminå lipsa de asemånare: dacå la Atena nou-nåscuÆii infirmi nu sînt aruncaÆi în mod colectiv çi oficial într-o pråpastie – ceea ce înseamnå, de fapt, cå li se laså taÆilor lor grija de a face acest lucru –, existå totuçi un echiva- lent mai puÆin dramatic, dar care, în esenÆå, vorbeçte despre aceeaçi înståpînire a politicului asupra corpurilor. E vorba de dokimasia efebilor, examinarea corpurilor adolescente cu scopul de a asigura cetatea în ceea ce priveçte integritatea fizicå a noilor recruÆi çi a viitorilor cetåÆeni. Desigur, raÆiunile practice ale acestei examinåri nu pot fi negate; orice recrutare este precedatå de un control medical. Dar partea spectaculoaså çi colectivå a dokimasiei depåçeçte orice funcÆionalitate a acestei expu- neri çi dezvåluie latura ei ceremonialå: expunerea publicå a nuditåÆii corpurilor adolescente, examinarea de cåtre bårbaÆii adulÆi ai cetåÆii, în colectiv, a integritåÆii lor cor- porale, inclusiv nuanÆa eroticå a comentariilor, accen- tueazå caracterul iniÆiatic al operaÆiei çi dovedeçte cå este vorba, de fapt, despre un mod politizat de înståpînire asupra corpurilor viitorilor cetåÆeni, asumatå de cetate în întregul såu.11

180

191 178

controlului instituÆiilor politice asupra folosirii påmîntu- folosirii asupra politice instituÆiilor controlului råzboiului medic, înfåÆiçînd cîntul de jale al femeilor al jale de cîntul înfåÆiçînd medic, råzboiului

gerousia asupra trupurilor viitorilor cetåÆeni råspunde cetåÆeni viitorilor trupurilor asupra indirect în scenå evenimente care avuseserå loc în timpul în loc avuseserå care evenimente scenå în indirect

private: din acest punct de vedere, controlul exercitat de exercitat controlul vedere, de punct acest din private: xeinu igno a li hyihs cr aducea care Phrynichos, lui al ingenios Expedientul

meniu care, în alte pårÆi, aparÆine familiei çi autoritåÆii çi familiei aparÆine pårÆi, alte în care, meniu în sine incompatibilå cu însåçi esenÆa genului tragic. genului esenÆa însåçi cu incompatibilå sine în

sociale de la Sparta – în care cetatea invadeazå un do- un invadeazå cetatea care în – Sparta la de sociale Este destul de evident cå reprezentarea victoriei era victoriei reprezentarea cå evident de destul Este

faÆa unei situaÆii – solidarå cu ansamblul instituÆiilor ansamblul cu solidarå – situaÆii unei faÆa hybris, persane. nemåsurii, asupra taÆie

çi acest lucru a fost subliniat adesea subliniat fost a lucru acest çi , cå ne aflåm în aflåm ne cå ,

opÆiunea lui Eschil mult mai mult decît o simplå medi- simplå o decît mult mai mult Eschil lui opÆiunea 4

de fapte care ridicå probleme. Pe de-o parte, este evident, este parte, de-o Pe probleme. ridicå care fapte de consideratå la valoarea ei nominalå, pentru cå existå în existå cå pentru nominalå, ei valoarea la consideratå

legåturå cu aceasta trebuie så relevåm mai multe serii multe mai relevåm så trebuie aceasta cu legåturå Dar aceastå particularitate a intrigii nu trebuie så fie så trebuie nu intrigii a particularitate aceastå Dar

oii o-åcÆ cnieai nim su debili sau infirmi consideraÆi nou-nåscuÆi copiii În .

despre greci çi mult mai mult despre perçi çi despre zei despre çi perçi despre mult mai mult çi greci despre .

3

2

faimosul obicei spartiat de a arunca într-o pråpastie într-o arunca a de spartiat obicei faimosul S-a scris cå aceastå tragedie vorbeçte foarte puÆin foarte vorbeçte tragedie aceastå cå scris S-a

materialitate mai degrabå împovåråtoare – începînd cu începînd – împovåråtoare degrabå mai materialitate mîndriei învingåtorului. mîndriei

xså oui at p dpi cnimt ç d o de çi confirmate deplin pe fapte totuçi Existå Perçii u se or vrin înblt a înnobilatå versiune o doar este nu din nilor

sînt mai puÆin reale pentru analiza sa. analiza pentru reale puÆin mai sînt , arhitectura complicatå a imagi- a complicatå arhitectura , din vremea lui Cimon lui vremea din

1

toate aceste fapte, care, deçi riscå så fie imaginare, nu imaginare, fie så riscå deçi care, fapte, aceste toate atmosferå saturatå de comemoråri, aça cum era acea era cum aça comemoråri, de saturatå atmosferå

Oricum ar sta lucrurile, istoricul trebuie så dea seama de seama dea så trebuie istoricul lucrurile, sta ar Oricum reclama – deçi, în felul ei, ea aparÆine acestui gen. Într-o gen. acestui aparÆine ea ei, felul în deçi, – reclama

adevår, de posibil çi de inventat, istoria lui Cypselos. lui istoria inventat, de çi posibil de adevår, e ipå e î gnl soioptitc r putea-o ar istorico-patriotic genul cît pe simplå de

tiranului remodelînd, într-un amalgam inextricabil de inextricabil amalgam într-un remodelînd, tiranului Perçii nu este o tragedie atît de directå çi directå de atît tragedie o este nu totuçi, Çi

tradiÆia care povestea miraculoasa ascensiune socialå a socialå ascensiune miraculoasa povestea care tradiÆia pentru o eventualå cercetare modernå. cercetare eventualå o pentru

orice alt adevår parÆial – a fost absorbit çi reelaborat de reelaborat çi absorbit fost a – parÆial adevår alt orice rprinl u neeu p cr daa -r suscita l-ar drama care pe interesul cu proporÆional

fragment indeterminabil de realitate – o mezalianÆå sau mezalianÆå o – realitate de indeterminabil fragment

ar putea implica un anumit nivel de conformism, invers conformism, de nivel anumit un implica putea ar

genos fe î sîçt c un cå sfîrçit, în fie, ; de stråin bårbat unui al

tebane, exaltarea unei victorii atît de apropiate în timp în apropiate de atît victorii unei exaltarea tebane,

bastardå a tiranului Corintului, fiu al unei Bacchiade çi Bacchiade unei al fiu Corintului, tiranului a bastardå

Orestia sau de interpretarea dificilå a tragediei a dificilå interpretarea de sau din ticatå

a posteriori a , pentru a explica marginalitatea explica a pentru , inventatå

asemenea operå. Spre deosebire de construcÆia sofis- construcÆia de deosebire Spre operå. asemenea

dupå rînduielile familiei sale; fie infirmitatea sa a fost a sa infirmitatea fie sale; familiei rînduielile dupå

ce cum ne spune o spune ne nu çi este realå problemå singura

Labda era într-adevår çchioapå, çi deci greu de måritat de greu deci çi çchioapå, într-adevår era Labda

morative este oricum un dat anterior çi inteligibil, çi cå çi inteligibil, çi anterior dat un oricum este morative

bile cu privire la aceastå tradiÆie: fie ea este adevåratå, este ea fie tradiÆie: aceastå la privire cu bile

datora presupunerii cå semnificaÆia unei lucråri come- lucråri unei semnificaÆia cå presupunerii datora

printr-o infirmitate din naçtere. Existå trei ipoteze posi- ipoteze trei Existå naçtere. din infirmitate printr-o

lui Eschil decît de alte piese ale sale. Aceasta s-ar putea s-ar Aceasta sale. ale piese alte de decît Eschil lui

familiei Bacchiade, care practica exclusiv endogamia – endogamia exclusiv practica care Bacchiade, familiei

interesatå de cea mai veche dintre tragediile påstrate ale påstrate tragediile dintre veche mai cea de interesatå

Çchioapa – çi prin aceasta chiar çi cåsåtoria sa în afara în sa cåsåtoria çi chiar aceasta prin çi –

C 2

ERCETAREA contemporanå a fost mult mai puÆin mai mult fost a contemporanå ERCETAREA

rdÆa niå se nnm î a xlc nml ei, numele explica a în unanimå este anticå tradiÆia

Cypselos: lui mama Labdei, cazul exemplu ca luåm Så

demersul istoricului? demersul

faptul istoriei imaginare o opÆiune pertinentå pentru pertinentå opÆiune o imaginare istoriei faptul

este oare aceastå alegere între faptul istoric palpabil çi palpabil istoric faptul între alegere aceastå oare este

sau atribute imaginare ale unui statut marginal? Dar çi: Dar marginal? statut unui ale imaginare atribute sau

Cypselos, bîlbîiala lui Battos sînt ele oare fapte atestate fapte oare ele sînt Battos lui bîlbîiala Cypselos,

bine inextricabila lor solidaritate: çchiopåtatul mamei lui mamei çchiopåtatul solidaritate: lor inextricabila bine

Perçii în Aurul

legendele despre „celålalt“, parcå pentru a exprima mai exprima a pentru parcå „celålalt“, despre legendele ZOE PETRE ZOE

CETATEA GREACÅ – ÎNTRE REAL ÇI IMAGINAR

rilor çi a celor care le cultivå, asupra cåsåtoriei ca çi asupra educaÆiei copiilor5, asupra naçterii ca çi asupra morÆii6. Trebuie så ne întrebåm çi în ce måsurå aceastå înståpînire publicå asupra corpului a marcat, a modificat chiar, perceperea diferenÆei dintre corpul „normal“ çi corpul diminuat sau infirm. Este destul de evident cå, la Sparta mai mult decît în restul Greciei chiar, grija de a modela cetåÆenii trece în primul rînd prin corp: nu trebuie decît så ne reamintim toatå literatura de elogiu (çi de blam) cu privire la exerciÆiile gimnice feminine de la Sparta, a cåror mizå declaratå este corpul cetåÆenilor ce se vor naçte în viitor7. Putem så mergem mai departe çi så construim un ansamblu de reprezentåri în care valoa- rea civicå a rånilor care marcheazå corpul råzboinicului8 este consonantå cu destinul aparte al cetåÆeanului cåzut în luptå, al cårui mormînt, asemenea unui heroon, este plasat în centrul cetåÆii pe care corpul såu continuå så o apere chiar dupå moarte9, precum çi cu obiceiul care cere ca trupurile regilor defuncÆi ai Spartei så-çi påstreze chipul10, în contrast cu reprezentårile, curente în alte pårÆi ale Greciei, care anuleazå cu insistenÆå tocmai corporalitatea çi individualitatea singularå a råzboinicilor – çi, prin extensie, a tuturor cetåÆenilor. Înståpînirea cetåÆii lacedemoniene asupra corpului cetåÆenilor ei începe cu mult înainte de naçtere çi merge dincolo de pragul morÆii lor; acesta este cadrul în care trebuie så situåm imaginea infirmitåÆilor interzise, çi se poate spune, la limitå, cå la Sparta diformitatea este îngrijoråtoare çi subversivå într- o manierå mai pronunÆatå decît oriunde în altå parte. Mai pronunÆatå, dar nu radical diferitå: atunci cînd Simonide proclamå cå „este greu så modelezi bårbatul adevåratei arete, clådit drept în braÆele, picioarele çi în spiritul såu“ (fr. 37 e 4 D), el nu face altceva decît så afirme valoarea civicå a corpului çi a integritåÆii sale. Subtextul acestei afirmaÆii devine explicit atunci cînd Socratele lui Xenofon justificå excluderea meçteçugarilor de la exercitarea drepturilor politice prin vicierea cor- purilor lor cocîrjate çi diforme: „meçteçugurile pe care le numim banausikai... îi distrug fizic pe cei care li se

179

181

bunåvoinÆa zeilor – care pot oricînd så se hotårascå så-i hotårascå se så oricînd pot care – zeilor bunåvoinÆa

pentru supravieÆuirea ei, neliniçtea surdå cu privire la privire cu surdå neliniçtea ei, supravieÆuirea pentru

tea care adunå laolaltå temerile unei comunitåÆi sårace comunitåÆi unei temerile laolaltå adunå care tea

ei nemiloaså ei ; totuçi, ea ne reaminteçte astfel anxieta- astfel reaminteçte ne ea totuçi, ;

16

infirmi çocheazå atît prin vulgaritate, cît çi prin duritatea prin çi cît vulgaritate, prin atît çocheazå infirmi

acsiå mnaiåi clcie geio fÆ de faÆå grecilor a colective mentalitåÆii a sarcasticå

te fereçti sau, cel puÆin, så-Æi baÆi joc de ei. Agresivitatea ei. de joc baÆi så-Æi puÆin, cel sau, fereçti te

praomeneçti , în viaÆa curentå pare cu totul normal så normal totul cu pare curentå viaÆa în ,

15

ei au în acelaçi timp un rol negativ çi ingeniozitåÆi su- ingeniozitåÆi çi negativ rol un timp acelaçi în au ei

Vernant , ei sînt stråinii dinåuntru, çi dacå în legendå în dacå çi dinåuntru, stråinii sînt ei ,

14

etu rla ill tduu srlct l u J.-P. lui al strålucit studiului titlul relua a pentru 58. Hdt. 5, 92. 5, Hdt. 58.

op. cit. op. 57. Cf. J.-P. Vernant, Vernant, J.-P. Cf. 57. oi i irr, îctç sbesv ç „iai çchiopi“, „tirani çi subversivi cîrcotaçi fierari, çi tori

Tirésias , Paris, 1989, pp. 108-123. pp. 1989, Paris, , faÆa Troiei sau cu Hefaistos în afara Olimpului afara în Hefaistos cu sau Troiei faÆa . Vråji- .

13

Blessures de virilité. Les expériences de expériences Les virilité. de Blessures 56. Cf. Nicole Loraux, Loraux, Nicole Cf. 56. ginea corpului politic, aça cum se întîmplå cu Tersit în Tersit cu întîmplå se cum aça politic, corpului ginea

Heur et malheur du guerrier du malheur et Heur , Paris, 1973. Paris, , Dumézil, G. 55.

întortocheat çi neliniçtitor –, trebuie så råmînå la mar- la råmînå så trebuie –, neliniçtitor çi întortocheat

54. [Callisthenes], Romanul lui Alexandru. lui Romanul [Callisthenes], 54.

cocoçaÆi – fiinÆe al cåror corp strîmb indicå un spirit un indicå strîmb corp cåror al fiinÆe – cocoçaÆi

Psychanalyse 25, 1987, pp. 219-230. pp. 1987, 25,

vizibilå a membrelor (membrilor) sale/såi. Çchiopi sau Çchiopi sale/såi. (membrilor) membrelor a vizibilå

Nouvelle revue de revue Nouvelle 53. Cf. Nicole Loraux, „Voir dans le noir“, noir“, le dans „Voir Loraux, Nicole Cf. 53.

dincolo de frontierele sale, orice diformitate corporalå diformitate orice sale, frontierele de dincolo

Smp. Smp. 215-222. Pl., 52.

i epne dsoi n esl rpi a cuvîntului, al propriu sensul în deseori respinge, çi Universalis .

în imaginea corpurilor „cu braÆe çi cu picioare drepte“ picioare cu çi braÆe „cu corpurilor imaginea în Encyclopaedia Civilisation Grèce: , în în , s.v. Vidal-Naquet, P. 51.

nårie de eliminat diferenÆele eliminat de nårie . Ea nu se recunoaçte decît recunoaçte se nu Ea . 1981.

12

Lions, héros, masques héros, Lions, , Paris, , Schnapp-Gourbeillon, Annie 50. parafraza pe Pierre Vidal-Naquet, cetatea este o maçi- o este cetatea Vidal-Naquet, Pierre pe parafraza

supra , nota 36. nota , Vezi 49. Trebuie deci så ajungem la concluzia cå, pentru a-l pentru cå, concluzia la ajungem så deci Trebuie

48. Hes. fr. 181. fr. Hes. 48.

decît pe cel de a çoca prin singularitatea concepÆiilor sale. concepÆiilor singularitatea prin çoca a de cel pe decît

lykou dekas lykou . s.v. Suid. 47.

spune mai bine ceea ce toatå lumea gîndeçte, mai curînd mai gîndeçte, lumea toatå ce ceea bine mai spune

LSJ , s.v. , 46.

vorbeçte este Aristotel, care are întotdeauna geniul de a de geniul întotdeauna are care Aristotel, este vorbeçte

p cit. op. 45. J.-P. Vernant, Vernant, J.-P. 45.

cetatea idealå; aceasta cu atît mai mult cu cît cel care cel cît cu mult mai atît cu aceasta idealå; cetatea

tisan en Grèce en tisan ancienne, Paris, 1975. Paris, ancienne,

habeas corpus habeas

în pentru înguste foarte limite unor tenÆa Dédale: mythologie de l’ar- de mythologie Dédale: oise Frontisi-Ducroux, Frontisi-Ducroux, oise Fran 44. ç

faÆå de sentimentul privat, trebuie så recunoaçtem exis- recunoaçtem så trebuie privat, sentimentul de faÆå loc. cit. loc. 43. M. Detienne çi J.-P. Vernant, Vernant, J.-P. çi Detienne M. 43.

cronic de repulsie pentru aceastå suveranå indiferenÆå suveranå aceastå pentru repulsie de cronic Anthropologie , p. 321. p. , Gernet, 42.

supra , n. 13. n. , Vezi 41. Pol. 1334 b 29-33). Chiar cenzurînd orice sentiment ana- sentiment orice cenzurînd Chiar 29-33). b 1334 (

Ibid. 40. 40. çi cum un cuplu trebuie så aibå raporturi conjugale...“ raporturi aibå så trebuie cuplu un cum çi

op. cit. op.

, p. 240-242. p. , Brelich, A. 39. cupe în primul rînd de împreunåri çi så stabileascå cînd stabileascå så çi împreunåri de rînd primul în cupe

38. Hdt. 4, 161. 4, Hdt. 38.

copiilor så devinå excelente, acesta trebuie så se preo- se så trebuie acesta excelente, devinå så copiilor

37. D.S. 8, 17. 8, D.S. 37.

torului så vegheze, de la începuturi, pentru ca trupurile ca pentru începuturi, la de vegheze, så torului

HN

11, 185. 11,

pe Aristotel: „În måsura în care Æine de datoria legisla- datoria de Æine care în måsura „În Aristotel: pe

36. Heracle: Ion Trag. fr. 30, Nauck 30, fr. Trag. Ion Heracle: 36. , p. 732; Aristomene: Plin., Aristomene: 732; p. ,

2

legitimå çi necesarå pentru binele comun. Så-l recitim Så-l comun. binele pentru necesarå çi legitimå

op. cit. op. , p. 249. p. , Brelich, A. 35.

a corporalitåÆii cetåÆeanului este gînditå în general ca general în gînditå este cetåÆeanului corporalitåÆii a 34). Iphyklos: Pherecyd. fr. 33 Jac.; Apollod. 1, 101. 1, Apollod. Jac.; 33 fr. Pherecyd. Iphyklos: 34).

La modul ideal cel puÆin, aceastå luare în ståpînire în luare aceastå puÆin, cel ideal modul La Th. 287 çi urm.; urm.; çi 287 Hes., Gerioneu: 33.

ZOE PETRE ZOE CETATEA GREACÅ – ÎNTRE REAL ÇI IMAGINAR ÇI REAL ÎNTRE – GREACÅ CETATEA

ZOE PETRE CETATEA GREACÅ – ÎNTRE REAL ÇI IMAGINAR

Acestea fiind spuse, trebuie så observåm, împreunå direct de doctrina pe care el o întemeiazå52. cu Brelich, cå numårul de eroi care çchioapåtå este excep- Acest statut paradoxal al diformitåÆii fizice într-o Æional, çi cå acest defect fizic – atît de råspîndit încît se civilizaÆie care respinge, deseori cu violenÆå, infirmitatea substituie chiar în vocabular altor infirmitåÆi ale mem- çi corpul „marcat“, pe cît de stråin pe atît de straniu, este brelor pînå devine semnul categoriei generale a infir- poate mai evident, mai uçor de decodat, atunci cînd este mitåÆii – pare så joace çi în legendå un rol de echivalent vorba despre infirmitåÆi ale vederii; înzestrat, în loc de general46. Este ca çi cum infirmitatea picioarelor ar fi vedere, cu o viziune mai profundå, mai adevåratå decît semnul prin excelenÆå al bizareriei constitutive a eroului: jocul vizibil al aparenÆelor, orbul – fie cå este vorba despre cålcîiul lui Ahile, aceastå diformitate aproape impercep- un poet ca Homer sau despre un profet ca Tiresias, fie cå tibilå care îl separå pe fiul lui Peleu de muritorii de rînd, este orb din naçtere, fie cå a orbit pentru cå a våzut prea care-l separå de asemenea pe fiul lui Thetis de nemu- mult – este creditat în mod explicit cu o capacitate de a rirea pe care zeiÆa a încercat în zadar så i-o asigure... vedea esenÆele care lipseçte muritorilor de rînd53. Existå çi alte infirmitåÆi care pun în evidenÆå violenÆa Faptul cå poeÆii çi prezicåtorii au acest semn comun çi excesul personajului eroic, înrudindu-l cu lumea al viziunilor lor devine astfel logic. Ce se întîmplå înså cu sålbaticå a naturii: cei doi fraÆi duçmani din povestea regii? Dacå Filip al Macedoniei çi-a pierdut efectiv ochiul aticå, Lykos çi Aigeus (Lupul çi æapul)47, Arkas-ursul, fiul în luptå, aça cum s-a întîmplat çi cu Antigonos Chiorul, ursoaicei Kallisto48, Tityos cel acoperit cu pår sau Aristo- poate cå nu este o simplå întîmplare cå porecla diado- mene cel cu inima acoperitå de blanå49 exprimå, fiecare hului a reÆinut tocmai acest accident pentru a-l desemna, în felul såu, legåturile lumii eroilor cu natura sålbaticå, dupå cum nu este întîmplåtor cå tradiÆia atribuie fiului pe care nu ar fi putut så o înfrunte fårå aceastå compli- lui Filip cel Chior o privire în acelaçi timp celestå çi citate neomeneascå50. Ca çi cum nimeni nu ar fi în stare nocturnå, care sugereazå cu certitudine douå perechi de så înlocuiascå forÆa haoticå a naturii cu ordinea cetåÆii ce ochi, o dedublare a privirii care-i multiplicå forÆa54. Çi, tocmai a fost întemeiatå fårå a participa el însuçi la dacå este aproape inevitabil så-i amintim, în legåturå cu ambele în acelaçi timp: sfîçiat între aceste douå lumi, cea aceçti regi cu un singur ochi, pe råzboinicii chiori din a naturii neîmblînzite çi cea a vieÆii ordonate de normå, tradiÆiile indo-europene, Cocles sau Wotan, a cåror pri- eroul fondator exprimå chiar prin corpul såu dubla sa vire fascinantå de ciclop era evocatå de Dumézil55, nu esenÆå, care-l situeazå deopotrivå în centrul çi în margi- trebuie oare så regåsim, în spatele cuplului constituit nea cetåÆii. Nu este vorba despre o metaforå: heroa se aflå dintr-un tatå chior çi un fiu cu ochi ce nu se aseamånå, cu adevårat fie în centrul cetåÆii, fie la porÆile sale51. çi vreo urmå a altor contraste, aça cum este, de exemplu, Ca o punte între lumea sålbaticå çi cetatea pe care cel dintre vulnerabilitatea lui Ares çi invulnerabilitatea o întemeiazå în drepturile sale, eroul-fondator este deci Athenei56? Pentru cå cea mai glorioaså dintre diformi- frecvent marcat chiar în corporalitatea sa de o anomalie, tåÆile fizice ale lui Alexandru, acea oblicitate a capului çi de o diformitate care semnificå în mod vizibil natura sa a privirii, devenitå celebrå prin arta lui Lisip, exprimå în aparte çi dubla sa apartenenÆå – la un timp primordial felul såu complicitatea regelui cu o lume de sus, spre pe care-l distruge, ca çi la un prezent ale cårui limite, de care privirea sa råmîne mereu întoarså. Confruntarea cåtre el însuçi impuse, nu înceteazå så le depåçeascå. monoftalmiei lui Filip cu privirea dublå çi atît de pateticå Ceea ce înseamnå, pînå la urmå, cå infirmitatea eroului a fiului såu aratå cå trupul råzboinicului vorbeçte deopo- este semnul mutaÆiei ontologice la care el participå, tot trivå despre învålmåçeala oarbå çi despre privirea vizio- aça cum în Banchetul, urîÆenia lui Socrate este legatå narå a comandantului victorios, cå el exprimå în acelaçi

184 185

187 182

def. or. def. sonaj så fie cînd gigantic, cînd de o talie anormal de micå de anormal talie o de cînd gigantic, cînd fie så sonaj 417 e. 417 Plu., cf. 17; 3, Apollod. 79; 5, D.S. Molos: 32.

ad. loc. ad. 31. Lyc. 1244, cu comentariul lui Tzetzes Tzetzes lui comentariul cu 1244, Lyc. 31. existå eroi pitici, dar se întîmplå chiar ca acelaçi per- acelaçi ca chiar întîmplå se dar pitici, eroi existå

loc. cit. loc. 30. Eust. Eust. 30. såu complementar, nanismul, pentru cå nu numai cå numai nu cå pentru nanismul, complementar, såu

Il.

5, 800; cf. Eust. 2, 511. 2, Eust. cf. 800; 5, 29. ca så nu le citåm decît pe cele mai celebre; dar çi opusul çi dar celebre; mai cele pe decît citåm le nu så ca

p. 235, interpretînd Paus. 8, 31, 3; 5, 7, 6 çi 5, 8, 3-4. 8, 5, çi 6 7, 5, 3; 31, 8, Paus. interpretînd 235, p.

de la Ahile la de , la Pelops la , Oreste la de çi , Tezeu la sau

27 26 25 24

op. cit. op. , Brelich, A. lui a demonstraÆie convingåtoarea Vezi 28.

mîntåtoare: gigantismul, pentru care exemplele abundå, exemplele care pentru gigantismul, mîntåtoare:

Thes.

36, 2. 36, Plu., 27.

sura unor diformitåÆi fizice neliniçtitoare, chiar înspåi- chiar neliniçtitoare, fizice diformitåÆi unor sura

26. Paus. 5, 13, 5. 13, 5, Paus. 26.

monçtri. Creaturi a cåror violenÆå excesivå este pe må- pe este excesivå violenÆå cåror a Creaturi monçtri. 25. Hdt. 1, 68. 1, Hdt. 25.

sînt deseori prezentate de tradiÆia cea mai veche ca niçte ca veche mai cea tradiÆia de prezentate deseori sînt 24. Lyc. 860. Lyc. 24.

lului de frumuseÆe clasicå çi sublimului – aceste fiinÆe aceste – sublimului çi clasicå frumuseÆe de lului Pol. 1332 b. 1332 Arist., 23.

Gli eroi greci eroi Gli mai mult încå în imaginarul ulterior, sînt asimilate idea- asimilate sînt ulterior, imaginarul în încå mult mai , Roma, 1958, p. 225 çi urm. çi 225 p. 1958, Roma, , Brelich, A. 22.

Invention . . Loraux, 21. fiinÆe care, în iconografia tîrzie, elenisticå çi romanå, çi romanå, çi elenisticå tîrzie, iconografia în care, fiinÆe

Eq.

565-581. Ar., 20. kata psychen kata physin kata , cît çi çi cît , atît muritorilor , aceste ,

23

19. Archil. fr. D. fr. Archil. 19. despre care Aristotel putea spune cå sînt superioare sînt cå spune putea Aristotel care despre

R. 7, 535 d. 535 7, Pl., 18.

doxul prin excelenÆå al condiÆiei eroice condiÆiei al excelenÆå prin doxul : aceste fiinÆe, aceste :

22

fiques dans l’Antiquité Classique l’Antiquité dans fiques , Paris, 1938. Paris, ,

tanÆa a ceea ce Angelo Brelich semnala ca fiind para- fiind ca semnala Brelich Angelo ce ceea a tanÆa

Stérilités mystérieuses et naissances malé- naissances et mystérieuses Stérilités

arie Delcourt, Delcourt, arie M 17.

Aceasta ne permite så înÆelegem mai bine impor- bine mai înÆelegem så permite ne Aceasta

la infirmitåÆi. la

nu înceteazå så o atribuie eroilor civici eroilor atribuie o så înceteazå nu .

Anthologia Graeca Anthologia cu privire cu din epigramele ales mai Vezi 16. 21

cît çi în frumuseÆea abstractå pe care discursul funebru discursul care pe abstractå frumuseÆea în çi cît Métis des Grecs des Métis passim . çi 257-260 pp. 1978, Paris, ,

2

la fel de bine în corpurile armonioase ale Parthenon-ului, ale armonioase corpurile în bine de fel la Les ruses de l’intelligence. La l’intelligence. de ruses Les 15. M. Detienne çi J.-P. Vernant, Vernant, J.-P. çi Detienne M. 15.

ancienne Æialul imaginii de sine a cetåÆeanului, care se recunoaçte se care cetåÆeanului, a sine de imaginii Æialul , 2, Paris, 1986, pp. 45-69. pp. 1986, Paris, 2, ,

Mythe et tragédie en Grèce en tragédie et Mythe în idem çi P. Vidal Naquet, Naquet, Vidal P. çi idem în acest conflict este superficial, çi cå el nu angajeazå esen- angajeazå nu el cå çi superficial, este conflict acest

14. J.-P. Vernant, „Le tyran boiteux: d’OOEdipe à Périandre“, à d’OOEdipe boiteux: tyran „Le Vernant, J.-P. 14. dar nu neapårat frumos; este la fel de evident, totuçi, cå totuçi, evident, de fel la este frumos; neapårat nu dar

1970, pp. 597-606. pp. 1970, imaginea cetåÆeanului de toatå nådejdea, brav çi viguros, çi brav nådejdea, toatå de cetåÆeanului imaginea

Society for the Encouragement of Arts of Encouragement the for Society 98, nr. 5 170, sept. 170, 5 nr. 98,

conflict între idealul aristocratic al frumuseÆii fizice çi fizice frumuseÆii al aristocratic idealul între conflict

Journal of the Royal the of Journal

idem, „Metals in the Ancient World“, World“, Ancient the in „Metals idem,

lor excesivå lor . Este evident cå a existat întotdeauna un întotdeauna existat a cå evident Este .

20 d’Ulysse

(trad. fr.), Paris, 1965, p. 113; despre Hefaistos, despre 113; p. 1965, Paris, fr.), (trad.

îngåduinÆa concetåÆenilor faÆå de graÆia çi frumuseÆea çi graÆia de faÆå concetåÆenilor îngåduinÆa

Le monde Le Pentru infirmitatea lui Tersit, vezi M.I. Finley, Finley, M.I. vezi Tersit, lui infirmitatea Pentru 13.

Aristofan, care cer, drept råsplatå pentru curajul lor civic, lor curajul pentru råsplatå drept cer, care Aristofan, ancienne , 2, Paris, 1986, p. 66. p. 1986, Paris, 2, ,

hippeis

Æeni atenieni din comedia omonimå a lui a omonimå comedia din atenieni la ,

Mythe et tragédie en Grèce en tragédie et Mythe J.-P. Vernant çi P. Vidal-Naquet, Vidal-Naquet, P. çi Vernant J.-P. 19

care nu aratå grozav, dar este cel mai bun dintre cetå- dintre bun mai cel este dar grozav, aratå nu care 12. Cf. P. Vidal-Naquet, „Eschyle, le passé et le présent“, în présent“, le et passé le „Eschyle, Vidal-Naquet, P. Cf. 12.

Ancient Greek World Greek Ancient înfruntåri chiar: de la råzboinicul curajos al lui Archiloc lui al curajos råzboinicul la de chiar: înfruntåri , Princeton, 1990, pp. 171-210. pp. 1990, Princeton, ,

eult. h Cntuto o Eoi Eprec i the in Experience Erotic of Construction The Sexuality. idealå a cetåÆeanului perfect. Existå, desigur, nuanÆe, desigur, Existå, perfect. cetåÆeanului a idealå

Before Halperin, J.J. Winkler çi Froma I. Zeitlin (ed.), (ed.), Zeitlin I. Froma çi Winkler J.J. Halperin, ao k’agathos kalos imaginea , la ajunge a pentru infirm

e’ Sxa Bhvor n lsia Ahn“ î D.M. în Athens“, Classical in Behaviour Sexual Men’s ticå çi esteticå, care porneçte de la marginalul pocit çi pocit marginalul la de porneçte care esteticå, çi ticå

1 .. ike, Lyn Dw te a: h Oesgt of Oversight The Law: the Down „Laying Winkler, J.J. 11.

casme nemiloase atestå o ierarhie, în acelaçi timp poli- timp acelaçi în ierarhie, o atestå nemiloase casme

Ibid. 10. 10.

O întreagå literaturå plinå de ironie grea çi de sar- de çi grea ironie de plinå literaturå întreagå O

op. cit. op. 9. Zoe Petre, Petre, Zoe 9.

este semnul vizibil al unei diformitåÆi globale a fiinÆei a globale diformitåÆi unei al vizibil semnul este .

18 1989, pp. 108-123. pp. 1989,

prejudecata tenace dupå care o diformitate a corpului a diformitate o care dupå tenace prejudecata

Blessures de virilité. Les expériences de Tirésias de expériences Les virilité. de Blessures , Paris, ,

– çi – monstruoase naçteri prin muritori pe pedepseascå

.Tr. r 9 dsr cru rnt vz Ncl Loraux, Nicole vezi rånit, corpul despre 9; fr. Tyrt. 8. 17 17

ZOE PETRE ZOE CETATEA GREACÅ – ÎNTRE REAL ÇI IMAGINAR ÇI REAL ÎNTRE – GREACÅ CETATEA

ZOE PETRE CETATEA GREACÅ – ÎNTRE REAL ÇI IMAGINAR timp moartea violentå care-l pîndeçte în fiece clipå çi (pînå çi despre Heracle existå o asemenea tradiÆie28), dar nemurirea eroicå a triumfului råzboinic. pentru a corobora acest personaj straniu al eroului-pri- Încå cîteva cuvinte: legenda evocå deseori, aça cum chindel îi putem cita la fel de bine pe Tideu29, pe am våzut, nu numai eroii solitari în singularitatea unui Minyas30 sau chiar pe Ulise31. corp marcat de o infirmitate semnificativå, ci çi – ci mai Eroi acefali32, eroi dubli sau „siamezi“33, eroi impo- ales? – neamuri de transgresori ale cåror diformitåÆi îçi tenÆi ori castraÆi34 sau, dimpotrivå, atinçi de priapism35, råspund una alteia: Filip cel Chior çi Alexandru cel cu eroi cu inima acoperitå cu blanå sau cu trei rînduri de privirea dublå, dar çi OEdip cel cu picioarele umflate, fiu dinÆi36; eroi cocoçaÆi precum Myskellos37, bîlbîiÆi ca al lui Laios stîngaciul sau „deviantul“ çi nepot al lui Battos38, androgini39, acoperiÆi cu pår40, çchiopi sau 57 Labdakos çchiopul ; infirmitåÆile Battiazilor, Cypselos, orbi – o adevåratå curte a miracolelor pare så sfideze fiu al Bacchiadei çchioape çi întemeietor al unui neam idealul exprimat de kalokagathia printr-o tradiÆie care se care se va stinge cu cei doi nepoÆi ai såi, dintre care unul referå tocmai la personajele despre care s-ar putea crede 58 nu are memorie în timp ce celålalt are prea multå ... cå-l reprezintå în cel mai înalt grad. InfirmitåÆilor vizibile le corespund întotdeauna singula- Pentru cå eroul nu este un zeu diminuat: Olimpienii – ritåÆi ascunse, dupå un cod pe care trebuie desigur så- cu excepÆia lui Hefaistos, al cårui çchiopåtat este, de l descifråm, dar care dovedeçte cå diferenÆa, alteritatea, altfel, semnificativ tocmai în acest context41 – sînt cei ce devianÆa reprezintå întotdeauna un semnificant, aseme- încarneazå într-o manierå superlativå perfecÆiunea nea chipului ascuns al unei civilizaÆii care stå mereu la corporalå çi frumuseÆea absolutå; eroii, dimpotrivå, au pîndå – aproape, dar niciodatå dincolo de hotarul iden- drept calitate esenÆialå nu perfecÆiunea, ci transgre- titåÆii ei. siunea42. Diformitatea fiinÆei eroice nu este altceva decît semnul vizibil, uneori prevestitor, al acÆiunii sale care Note sfideazå, în bine sau în råu, limitele omenescului. Existå oare un cod al acestor transgresiuni corpo- 1. Idealul perfecÆiunii fizice este prezent în nenumårate rale, o logicå a raportului dintre o anumitå infirmitate pasaje din epopei, gåsindu-çi expresia în epitetul concretå çi un anumit tip de acÆiune eroicå çi de ? theoeidos, asemenea zeilor; despre importanÆa corpului în hybris imaginea eroului, vezi J.-P. Vernant, „Mortels et immortels: Marcel Detienne a demonstrat cît de strîns este raportul le corps divin“, Le Temps de la Reflexion 7, 1986, pp. 19-45. dintre mersul circular al fiinÆelor întemeietoare ale me- Despre continuitatea unei anumite imagini a corporalitåÆii talurgiei çi abilitatea lor artizanalå supraomeneascå43: eroice, vezi Loraux, Invention, pp. 389-395. pentru a supune materia e nevoie de iscusinÆå çi de cåi 2. Hdt. 5, 92. ocolite, çi, de la mersul „de crab“ al Telchinilor la faux-pas 3. Plu., Lyc. 16. ai lui Dedal44, scurtåturile pe care umblå metis pås- 7 4. H.-I. Marrou, Histoire de l’éducation dans l’Antiquité, 1 , treazå urmele tuturor acestor paçi oblici. Analiza consa- Paris, 1975, pp. 46-49; cf. Zoe Petre, „Mentalités, idéologie cratå de Jean-Pierre Vernant infirmitåÆilor comunicårii et historire sociale: le domaine grec“, RÉSEE 18, 1980, pp. 617-625. a stabilit coerenÆa acestei categorii de diformitåÆi în care 5. P. Vidal-Naquet, Le chasseur noir2, Paris, 1983, p. 164. çchiopåtatul (comunicare viciatå în spaÆiu), bîlbîiala 6. Nicole Loraux, „Le lit, la guerre“, L’Homme 21 (1), 1980, (comunicare verbalå defectuoaså) çi uzurparea (comu- pp. 37-67. nicare viciatå între generaÆii) se asociazå dupå o sintaxå 7. Plu., Lyc. 14. care poate fi descifratå45.

186 183

193 208

victoriei de la Marathon în înlånÆuirea episoadelor dramei, episoadelor înlånÆuirea în Marathon la de victoriei repetat ca un atribut distinct al fiecåreia dintre cele trei cele dintre fiecåreia al distinct atribut un ca repetat

metalul preÆios çi monarhia perseidå monarhia çi preÆios metalul . Apårînd în mod în Apårînd . „cimonienilor“; pornindu-se, mai ales, de la rolul çters al çters rolul la de ales, mai pornindu-se, „cimonienilor“;

11

ulnaå eåua eirc ç idsrciiå dintre indestructibilå çi reciprocå legåtura subliniazå cu conflictul dintre politica lui Temistocle çi agresivitatea çi Temistocle lui politica dintre conflictul cu

puterea regalå este identificatå cu aurul: corul, ca çi Atossa, çi ca corul, aurul: cu identificatå este regalå puterea cu evenimentele politice ale Atenei victorioase, în special în victorioase, Atenei ale politice evenimentele cu

polycheir (82). Însåçi (82). dragon un este ameninÆåtoare, çi S-a încercat så se punå tragedia lui Eschil în legåturå în Eschil lui tragedia punå se så încercat S-a

excesive. Armata persanå cu armura de aur, magnificå aur, de armura cu persanå Armata excesive. Perçilor lui Eschil. lui al poran,

dros undenÆe ab aceleiaçi ale faÆete douå ca aratå 73) (33, interpretare a epigramei A este textul, practic contem- practic textul, este A epigramei a interpretare

polyan- polychrysos çi çi imperiului: a monstruoase mulÆimii Un izvor care susÆine, dupå pårerea mea, aceastå mea, pårerea dupå susÆine, care izvor Un

Cel mai apropiat corelat al temei aurului este motivul este aurului temei al corelat apropiat mai Cel privind cetatea. privind

pe duçmanii grecilor. duçmanii pe e cmlxtt dfrt, nabu reprezentårilor ansamblul diferitå, complexitate o de

într-o serie complexå de imagini coerente, care-i evocå care-i coerente, imagini de complexå serie într-o pînå la urmå, politic, dar care angajeazå, într-o manierå într-o angajeazå, care dar politic, urmå, la pînå

polychrysos i oiu arli esn intrå persan aurului motivul çi epitetul se înscrie astfel într-o dezbatere al cårei rezultat va fi, va rezultat cårei al dezbatere într-o astfel înscrie se

-i ire eo vlae smoiå i ornamentalå, çi simbolicå valoarea deloc pierde a-çi kleos arete , çi , çi plin din acordå le A Epigrama civice.

. Fårå . çi cå nu putea lipsi dintre atributele ahemenide atributele dintre lipsi putea nu cå çi

valorii lor råzboinice çi råzboinice lor recunoaçterea întîi mai ci ticå, 10

aurul persan a fost o temå folcloricå pentru multå vreme multå pentru folcloricå temå o fost a persan aurul dicat direct o cotå mai bunå de participare la viaÆa poli- viaÆa la participare de bunå mai cotå o direct dicat

Acharnienii , am realiza cu uçurinÆå cå uçurinÆå cu realiza am , såi în renÆios

råzboinici în sensul deplin al cuvîntului, nu au reven- au nu cuvîntului, al deplin sensul în råzboinici 9

munÆii de aur pe care Aristofan îi evocå atît de ireve- de atît evocå îi Aristofan care pe aur de munÆii

du z dp Slmn, uttri lti acum flotei, luptåtorii Salamina, dupå zi doua A

puterii Marelui Rege. Dacå ne-am reaminti fie çi numai çi fie reaminti ne-am Dacå Rege. Marelui puterii

mele nu s-au pus imediat ca probleme pur politice. pur probleme ca imediat pus s-au nu mele

pop cntîç s- eoå c p u smo al simbol un pe ca evocåm så-l constrînçi aproape

numai probleme politice – sau, mai curînd, cå proble- cå curînd, mai sau, – politice probleme numai

apare atît de frecvent în tradiÆia greacå încît ne simÆim ne încît greacå tradiÆia în frecvent de atît apare

care nu au nici censul, nici statutul hoplitic, nu a pus a nu hoplitic, statutul nici censul, nici au nu care

Aça cum bine se çtie, aurul persan este o temå care temå o este persan aurul çtie, se bine cum Aça

evident cå extinderea privilegiului råzboinic la cetåÆenii la råzboinic privilegiului extinderea cå evident

urm.), este încarnarea divinå a acestui metal preÆios. metal acestui a divinå încarnarea este urm.),

bårilor ridicate de dezvoltarea flotei. Pentru cå mi se pare se mi cå Pentru flotei. dezvoltarea de ridicate bårilor

cel care se nåscuse din ploaia de aur a lui Zeus (79 çi (79 Zeus lui a aur de ploaia din nåscuse se care cel

cît çi falangelor. Astfel, epigrama råspunde direct între- direct råspunde epigrama Astfel, falangelor. çi cît

chrysogonos , descendent din Perseu, din descendent , aur, de vlåstarul

salvat Atena çi întreaga Grecie så aparÆinå atît coråbiilor, atît aparÆinå så Grecie întreaga çi Atena salvat

Sardes çi Babilon (53) – cetåÆile de aur; Xerxes însuçi, Xerxes aur; de cetåÆile – (53) Babilon çi

45

înfåÆiçatå, victoria de Salamina cere ca onoarea de a fi a de onoarea ca cere Salamina de victoria înfåÆiçatå,

polychrysos

l rnio prai (9), persani prinÆilor al alaiul (3), regilor

pe påmînt çi pe mare pe çi påmînt pe ; astfel ; unic, efort printr-un cerite,

polychrysoi edranoi polychrysoi , ale , aur, de palatele descrie corul

torilor de la Salamina evocînd imaginea unei victorii cu- victorii unei imaginea evocînd Salamina la de torilor

piesei, începutul la de Chiar . este de departe pe primul loc primul pe departe de este

8

arete

råzboinicå a luptå- a råzboinicå acea omagiazå A Epigrama

Perçii metale preÆioase în tragediile lui Eschil aratå cå cå aratå Eschil lui tragediile în preÆioase metale

victoria de la Salamina. la de victoria O analizå statisticå a cuvintelor care desemneazå care cuvintelor a statisticå analizå O

anunÆase, ca un simbol al vitalitåÆii unei cetåÆi solidare, cetåÆi unei vitalitåÆii al simbol un ca anunÆase, mentar al calitåÆii relevate în descripÆia adversarului. descripÆia în relevate calitåÆii al mentar

oe î zu ieit råor icniri cetåÆii incendierii urmåtoare imediat ziua în polei ,

unui binom, în care grecilor så le revinå opusul comple- opusul revinå le så grecilor care în binom, unui 17

Acelaçi måslin, renåscînd miraculos din cenuça Acro- cenuça din miraculos renåscînd måslin, Acelaçi fiecare dintre atributele perçilor nu este doar jumåtatea doar este nu perçilor atributele dintre fiecare

Menexenos pseudo-discursul patriotic din dialogul dialogul din patriotic pseudo-discursul .

Pornind de aici, ne-am putea întreba dacå nu cumva nu dacå întreba putea ne-am aici, de Pornind

16

isonomoi isogonoi , încheie , deci , lor; cetåÆii påmîntul însuçi între greci çi perçi. çi greci între

Æenilor, råsåriÆi, precum arborele sacru al Athenei, din Athenei, al sacru arborele precum råsåriÆi, Æenilor, antitetice sugereazå o opoziÆie constantå çi absolutå çi constantå opoziÆie o sugereazå antitetice

rializare a ceea ce Platon numea naçterea „egalå“ a cetå- a „egalå“ naçterea numea Platon ce ceea a rializare ; utilizarea acestei scheme acestei utilizarea ; nitate, råzboi çi abundenÆå çi råzboi nitate,

7

ale Atenei ale , care evocå miturile måslinului sacru, mate- sacru, måslinului miturile evocå care ,

Æionalå a societåÆilor indo-europene, anume suvera- anume indo-europene, societåÆilor a Æionalå 15

comemorative amintite deja, fie despre efigiile monetare efigiile despre fie deja, amintite comemorative fapt cele trei funcÆii fundamentale din ideologia tradi- ideologia din fundamentale funcÆii trei cele fapt

despre solidaritate, fie cå este vorba despre ceremoniile despre vorba este cå fie solidaritate, despre O examinare atentå a acestor antiteze epuizeazå în epuizeazå antiteze acestor a atentå examinare O

ZOE PETRE ZOE CETATEA GREACÅ – ÎNTRE REAL ÇI IMAGINAR ÇI REAL ÎNTRE – GREACÅ CETATEA

ZOE PETRE CETATEA GREACÅ – ÎNTRE REAL ÇI IMAGINAR al vîrstelor, aurul reprezintå o epocå de regalitate dreaptå; lentul contemporan al ispråvilor eroice din trecutul oamenii såi se transformå în daimoni epichthonioi, påzi- legendar al Atenei. tori ai dreptåÆii; aceastå epocå de aur este contrastatå Unanimitate, desigur – dar care nu este totuçi înso- cu vîrsta de argint a unei regalitåÆi excesive ai cårei Æitå de o interpretare unitarå a evenimentelor: råzboiul descendenÆi, demoni ai lumii subpåmîntene, vor pieri în comemorat nu are întotdeauna aceiaçi eroi çi nici ace- neant13. O sugestie hypochtonianå este detectabilå înså leaçi victorii. De fapt, datoråm interpretårii documen- çi în textul lui Eschil, atunci cînd evocå thesauros chthonos telor epigrafice focalizarea atenÆiei asupra acestor varia- de argint çi localizeazå Atena la marginea Æinutului de bile ale discursului istoric, precum çi punerea în relaÆie vest, acolo unde geografia miticå situeazå una dintre a acestor divergenÆe cu conflictele politice ale perioadei porÆile cåtre „lumea de dincolo“, cåtre lumea morÆilor. de dupå råzboi. Tragedia lui Eschil se dezvoltå, açadar, pornind de Într-adevår, în legåturå cu epigramele numite „de la la schemå iniÆialå tradiÆionalå care opune aur – luminå – Marathon“, Pierre Amandry a evocat, într-un articol din zi – påmîntesc – viaÆå unor antonime echivalente ca ar- anul 1960, propaganda cimonianå, care utiliza într-o gint – întuneric – lume subpåmînteanå – moarte; acestea manierå foarte caracteristicå amintirile despre victorie: ar corespunde aparent antitezei Persia-Atena. Dar, aråtînd cå doar a doua epigramå, gravatå cam la cinci- începînd de la acest punct, poetul realizeazå o inversare sprezece ani dupå prima, çi într-un spirit de rivalitate cu completå a atributelor, subliniind afinitatea dintre impe- aceasta, glorifica victoria de la Marathon, în timp ce riul polychrysos, moarte çi disoluÆia în neant. Lumina primul text, epigrama A, era dedicat celui de-al doilea zilei este fatalå pentru perçi çi doar întunericul mormîn- råzboi medic, Pierre Amandry data înainte de 465 tului lui Dareios mai dåinuie din strålucirea ce se stinge începutul unei polemici care opunea Marathonul Sala- a regatului persan. Chiar în tirada reginei (176-214), minei çi „lupta stråmoçeascå“ hopliticå råzboiului naval ambivalenÆa luminå/întuneric sugereazå întunecatele çi luptåtorilor såi3. premoniÆii ale sfîrçitului armatei persane; atît pasajul În secolul al IV-lea, Isocrate va låuda politeia strå- despre chremata anandra, cît çi secvenÆa sacrificiului moçilor care întemeia „hegemonia terestrå pe ordinea neterminat nu sugereazå o opoziÆie între noapte çi zi; perfectå de luptå (eutaxia), pe sophrosyne çi pe disciplina dimpotrivå, ele evocå un fel de afinitate nenorocitå çi (peitharchia)“ luptåtorilor, în timp ce puterea (dynamis) pe nenaturalå între ele. Visul, mult prea evident, enarges mare, care „nu crede în aceste virtuÆi, ci doar în tehnicile (179), leagå în mod paradoxal întunericul de luminå, de navigaÆie“, çi care este contrarå autarhiei, i se va pårea evocînd ideea unei råsturnåri a valorilor naturale, a unei mult inferioarå4; în ce-l priveçte pe Platon, acesta va viziuni mai reale decît aparenta realitate çi a unui denunÆa „ruçinea Salaminei“ çi imoralitatea unui råzboi întuneric mai „transparent“ decît lumina. naval care te învaÆå „så fugi cu acele fugi despre care se Aceastå råsturnare devine foarte evidentå în scena pretinde cå sînt lipsite de dezonoare“5. Dincolo de acest centralå a piesei: cei „plecaÆi så devasteze Æinutul ionian“, discurs despre valoarea eticå a luptei, este destul de uçor Iaonon gen ichetai persai thelon (178), sînt acum „floarea så recunoaçtem ostilitatea faÆå de un råzboi „egalitar“, aça perçilor doborîÆi çi nimiciÆi“, to Person d’anthos oichetai cum este cel naval, instrument recunoscut çi raÆiune de peson (252)14. Chiar din primele versuri rostite de me- a fi pentru puterea politicå pe care o are nautikos ochlos sager, nu råmîne nici o îndoialå cå alternativa fatalå la Atena. pentru imperiu, exprimatå în ambiguitåÆile iniÆiale ale Or, epigrama B, dedicatå maratonomahilor, inaugu- întunericului çi luminii, apare ca victorioaså în pieså. reazå aceastå instrumentalizare a etosului hoplitic çi a

196 205

207 194

apeleze mai întîi la zei, apoi la påmînt çi la morÆi, çi så-l çi morÆi, la çi påmînt la apoi zei, la întîi mai apeleze civicå folositå de cetate imediat dupå råzboi vorbeçte råzboi dupå imediat cetate de folositå civicå

e lfl o at fat iprat dn imageria din importantå foarte parte o altfel, De întunericului çi a nopÆii. Corul o sfåtuieçte pe Atossa så Atossa pe sfåtuieçte o Corul nopÆii. a çi întunericului

. cåtre Herodot cåtre beascå ceea ce este diurn çi pozitiv de lumea nefastå a nefastå lumea de pozitiv çi diurn este ce ceea beascå

14

contureazå deja în relatarea preliminariilor råzboiului de råzboiului preliminariilor relatarea în deja contureazå corecteze evenimente în curs de desfåçurare çi så deose- så çi desfåçurare de curs în evenimente corecteze

– se – evocate, çi pe bunå dreptate, în secolul al IV-lea al secolul în dreptate, bunå pe çi evocate,

arfcuu fr sce fc ou s îcre ac så parcå încerce så corul fac succes fårå sacrificiului 13

frecvent de atît – confrunta se patria care cu colului visului ei nocturn çi ale çi nocturn ei visului ale augur råu de Prevestirile

aÆa peri- aÆa f în concordie de mårturii Aceste ameninÆatå. pollois men aiei nykterois oneirasin/xyneim’ nykterois aiei men pollois (176-178).

corespunde rechemarea tuturor ostracizaÆilor în cetatea în ostracizaÆilor tuturor rechemarea corespunde nocturne i uslaeuaiitra etm – timp de interval aceluiaçi cursul din ei temerile

celui care propunea acceptarea dominaÆiei persane – îi – persane dominaÆiei acceptarea propunea care celui chryseostolmoi domoi chryseostolmoi (159) povestind despre povestind (159) reaminteçte

lui de a se supune – care ar fi dus, se spune, la lapidarea la spune, se dus, fi ar care – supune se a de lui trecut de la începutul expediÆiei, în timp ce regina însåçi regina ce timp în expediÆiei, începutul la de trecut

vind conflictul din 480; unanimitåÆii legendare a refuzu- a legendare unanimitåÆii 480; din conflictul vind zilele tulburi care au care tulburi descrie a prin çi aur de palatele

trebuie så o recunoaçtem, dominantå în mårturiile pri- mårturiile în dominantå recunoaçtem, o så trebuie å cmlmnai crl nee rn vri despre vorbi a prin începe corul complementari: såi

Tema cetåÆii ateniene solidare în faÆa råzboiului este, råzboiului faÆa în solidare ateniene cetåÆii Tema parodos phaos mois -ului în termenii în -ului schema rezumå ),

arete

råzboinicå çi civicå. civicå. çi råzboinicå o grad

theon ison ophtal- ison theon revarså din ochii zeilor“ (150 çi urm.: urm.: çi (150 zeilor“ ochii din revarså

adevåraÆii cetåÆeni-soldaÆi, hopliÆii, deÆin în cel mai înalt mai cel în deÆin hopliÆii, cetåÆeni-soldaÆi, adevåraÆii

e o c cvnee „uiå smna ee cr se care celei asemenea „luminå cuvintele: cu cor de

çi restrictivå a unui råzboi – çi a unei cetåÆi – unde doar unde – cetåÆi unei a çi – råzboi unui a restrictivå çi

mohorît întunecat ; intrarea reginei în scenå, întîmpinatå scenå, în reginei intrarea ; ,

se va opune, cîÆiva ani mai tîrziu, versiunea cimonianå versiunea tîrziu, mai ani cîÆiva opune, va se

luminii aur

çi epitete ca epitete çi al echivalent ca dintre mentare

a unei victorii care dovedeçte vitejia tuturor cetåÆenilor i cetåÆenilor tuturor vitejia dovedeçte care victorii unei a

Avem, astfel, o primå secvenÆå de opoziÆii comple- opoziÆii de secvenÆå primå o astfel, Avem,

biile iuÆi. Cred cå acestei imagini a råzboiului solidar çi solidar råzboiului a imagini acestei cå Cred iuÆi. biile

chrysos . . din

pezoi , cît çi luptåtorilor de pe corå- pe de luptåtorilor çi cît , luptat au care Æilor

çi urm.) accentueazå valoarea vizualå a epitetelor derivate epitetelor a vizualå valoarea accentueazå urm.) çi

date în mod egal tuturor råzboinicilor cetåÆii, atît hopli- atît cetåÆii, råzboinicilor tuturor egal mod în date

phylakes phren melagiton (144 båtrînii pe tulburå care-i ,

despre care vorbeçte primul vers al textului, sînt acor- sînt textului, al vers primul vorbeçte care despre

polychrysoi çi „gîndurile negre“, „gîndurile çi palatele aur, în înzåuatå

kleos arete , çi polemicå: intenÆie o tot indicå ea cå çi pare,

1519. e e lå at, otatl ite armata dintre contrastul parte, altå de Pe (165-169).

fost compuså epigrama A nu este atît de neutru pe cît pe neutru de atît este nu A epigrama compuså fost

lampein , niciodatå pe måsura puterii sale puterii måsura pe niciodatå , stråluceçte,

numai atît? În ce må priveçte, cred cå spiritul în care a care în spiritul cå cred priveçte, må ce În atît? numai

Æiei luminoase atunci cînd spune cå un om fårå avere nu avere fårå om un cå spune cînd atunci luminoase Æiei

într-adevår un fapt real al råzboiului – dar este ea oare ea este dar – råzboiului al real fapt un într-adevår

într-un discurs foarte elaborat, regina rezumå tema bogå- tema rezumå regina elaborat, foarte discurs într-un

unitate lpe p pmn ç mr este mare çi påmînt pe luptei a Aceastå

elemente ale acestei descrieri. Dînd glas anxietåÆilor sale anxietåÆilor glas Dînd descrieri. acestei ale elemente

. . Grecie så vadå ziua servituÆii“ ziua vadå så Grecie

12

luminozitatea metalului preÆios sînt cele mai frapante mai cele sînt preÆios metalului luminozitatea pezoi te kai okyporon epi neon epi okyporon kai te pezoi , au împiedicat întreaga împiedicat au ,

termenilor înrudiÆi cu el o valoare similarå: strålucirea çi strålucirea similarå: valoare o el cu înrudiÆi termenilor medic – „luptåtorii care, pe jos, dar çi pe coråbiile iuÆi, coråbiile pe çi dar jos, pe care, „luptåtorii – medic

polychrysos opsin

çi epitetului implicit mod în conferå )

în bloc în al doilea råzboi doilea al glorificå epigramå aceastå , alÆii

11

phoberan idein men phoberoi parodos ; 48, 48, ; 22, (cf. în cum bine au observat atît Amandry, cît çi Hammond çi Hammond çi cît Amandry, atît observat au bine cum

Caracterul preponderent vizual al imaginilor evocate imaginilor al vizual preponderent Caracterul examinåm îndeaproape epigrama A, nu s-ar spune; aça spune; s-ar nu A, epigrama îndeaproape examinåm

catastrofalei înfrîngeri suferite de cåtre perçi. cåtre de suferite înfrîngeri catastrofalei pentru a se face din ea o luptå navalå exemplarå? Dacå exemplarå? navalå luptå o ea din face se a pentru

tieras phalaron piphauskon phalaron tieras (661) este expresia exactå a exactå expresia este (661) zarea Marathonului, victoria de la Salamina a fost izolatå fost a Salamina la de victoria Marathonului, zarea

basileion imperiale a aurului strålucind în tiara regalå – – regalå tiara în strålucind aurului a imperiale proclamat chiar în acea vreme, çi cå, înainte de ideali- de înainte cå, çi vreme, acea în chiar proclamat

mr a u Dris fr utm iaie splendorii a imagine ultima oferå Dareios lui a umbrå putea oare, totuçi, så ne gîndim cå acest primat a fost a primat acest cå gîndim ne så totuçi, oare, putea

puterii persane. Faptul cå la sfîrçitul piesei maiestuoasa piesei sfîrçitul la cå Faptul persane. puterii întîietatea råzboiului naval faÆå de lupta terestrå; am terestrå; lupta de faÆå naval råzboiului întîietatea

aurul este esenÆa imperiului ahemenid, simbolul însuçi al însuçi simbolul ahemenid, imperiului esenÆa este aurul Victoriile din 480 çi din anii urmåtori au dus, în fapt, la fapt, în dus, au urmåtori anii din çi 480 din Victoriile

funcÆii fundamentale – suveranitate, råzboi çi bogåÆie –, bogåÆie çi råzboi suveranitate, – fundamentale funcÆii Dar la ce anume este opus exemplul Marathonului? exemplul opus este anume ce la Dar

ZOE PETRE ZOE CETATEA GREACÅ – ÎNTRE REAL ÇI IMAGINAR ÇI REAL ÎNTRE – GREACÅ CETATEA

ZOE PETRE CETATEA GREACÅ – ÎNTRE REAL ÇI IMAGINAR modelului såu, båtålia din 490; virtuÆile pe care ea le roage pe Darius så aducå la lumina zilei – ges enerthen es glorificå – inima neînduplecatå, coeziunea çi ordinea de phaos – doar evenimente favorabile, esthla, çi så le påstreze båtaie impecabilå, apårarea eroicå a citadelei (astu) – pe cele rele în întunericul lumii subpåmîntene, gaiai... sînt chiar cele care, de la Tirteu6 la Isocrate sau la skotoi (221-223). Platon, contureazå imaginea idealå a unei polis a O analizå a primelor 225 de versuri ale tragediei per- soldaÆilor-cetåÆeni çi a unui råzboi rezervat unei elite de mite astfel identificarea a douå serii de noÆiuni care apar hopliÆi-proprietari, al cåror privilegiu militar – çi, prin repetat într-o opoziÆie complementarå: atribute ca aur – acesta, privilegiu politic – este justificat în ideologia luminå – zi – evenimente la lumina zilei – viaÆå sînt con- cimonianå. Aceastå primå versiune, deja conservatoare, fruntate cu întuneric – noapte – lume subpåmînteanå – a idealului unei republici dominate de hopla parecho- moarte. Putem recunoaçte în aceastå structurå o schemå 7 menoi, dominå elogiile çi chiar relatårile istorice ale de corespondenÆe pe care mai multe studii, în special cele båtåliei de la Marathon, çi face din ea, chiar din primii ale lui Vernant çi Detienne, le-au aråtat a fi caracteristice ani de dupå råzboi, o temå de propagandå politicå: pentru configuraÆia organizårii logice din miturile exaltarea Marathon-ului în dauna Salaminei este în greceçti12. epoca lui Cimon, dupå cum va fi çi în vremea lui Platon, Este foarte semnificativ, dupå pårerea mea, cå tocmai dacå nu un mod de a fi de-a dreptul anti-democrat, cel în acest punct al discursului dramatic, stichomythia îi puÆin unul de a nu fi democrat, çi de a refuza egalitatea desemneazå pentru prima oarå pe duçmanii imperiului, pe deplinå, politicå çi råzboinicå, a tuturor cetåÆenilor. atenieni (Eschil ne spune textual în acest pasaj cå scopul Astfel trebuie înÆeles spiritul celei de-a doua epigrame de råzboiului era cucerirea Atenei, în timp ce imaginea „låncii la Marathon – la fel, de altfel, ca çi cel al întregului doriene“ de la Plateea este o evocare mult mai palidå decît capitol din istoria Atenei care ar putea foarte bine så fie menÆionarea recurentå a cetåÆii-stat protejate de Pallas). numit „cimonian“. Mai mult decît o revançå în numele lui Miltiade çi Din råspunsurile corului aflåm cå Atena se aflå într-un fel decît o modalitate de a adåuga la gloria învingåtorului de de Far West, tele pros dysmais anaktos Heliou phthinas- la Eurimedon pe aceea de a fi fiul eroului din 490, mathon (232), tocmai acolo unde apune prinÆul Helios, çi insistenÆa propagandei pe tema victoriei de la Marathon cå ea are o armatå puternicå – chiar dacå nu pletoricå – trebuie explicatå prin implicaÆiile politice ale acestei (235 çi urm.) în timp ce toatå bogåÆia sa constå dintr-un teme. Comemorarea acestei båtålii hoplitice în stare izvor de argint, argyron pegen, un thesauros chtonos (238). purå8 alcåtuieçte, într-o anumitå måsurå, un diptic cu Evident, menÆionarea argintului atenian era un topos „tezeomania“9 anilor 470-460, dupå cum sugereazå felul imperativ, tot aça cum era evocarea aurului cînd era în care este decoratå Stoa Poikile10. Jocul paralel al vorba de perçi; în plus, ea reamintea o realitate cu care identificårilor reuneçte aceste teme fundamentale ale atît Eschil cît çi auditoriul såu erau familiari, mai ales „mitologiei politice“ într-o aceeaçi miçcare în care atunci cînd era vorba despre lauda unei victorii care imaginea stilizatå a unui Marathon exemplar suscitå atît depinsese într-o måsurå covîrçitoare de argintul de la exaltarea virtuÆilor hoplitice cît çi idealul aristocratic al Laurion. Totuçi, nu trebuie så uitåm conotaÆiile tradi- kouros-ului eroic çi eroizat, o patrios politeia într-un Æionale ale perechii de metale preÆioase, aur çi argint; aça ciudat aliaj cu o ideologie paritarå çi cu cel mai pur cum am încercat så dovedesc pînå acum, aurul, simbo- orgoliu nobiliar – çi care, oricum, se acomodeazå cel lizînd imperiul, era circumscris unui sistem de asocieri mult cu o versiune foarte restrictivå a unei isonomii çi antiteze comun pentru gîndirea miticå, în care opoziÆia tradiÆionale. complementarå aur-argint existå efectiv. În mitul hesiodic

206 195

197 204

negative ale vîrstei de argint. de vîrstei ale negative fondårii Atenei, este cea a råzboaielor medice, echiva- medice, råzboaielor a cea este Atenei, fondårii

ale cetåÆenilor; a doua temå obligatorie, dupå miturile dupå obligatorie, temå doua a cetåÆenilor; ale , çi la rîndul såu, aurul persan capåtå atributele capåtå persan aurul såu, rîndul la çi , urm.)

17

Barys Euthynos Barys în jurul unei duble evocåri a virtuÆilor trecute çi prezente çi trecute virtuÆilor a evocåri duble unei jurul în (827 çi (827 Zeus devine suveranitåÆii, torul

ouch hypeuthyn ouch funebre din ceremoniile funerare private, se organizeazå se private, funerare ceremoniile din funebre os (213); Zeus Basileus, protec- Basileus, Zeus (213); os ponsabil,

prin cuvîntul public, çi replica explicitå a gesticulaÆiei a explicitå replica çi public, cuvîntul prin vîrsta de argint, Xerxes îçi exercitå puterea în mod ires- mod în puterea exercitå îçi Xerxes argint, de vîrsta

patrios nomos patrios inovat acestui al central punctul funebru, rea unei reflecÆii cu privire la cauze. Asemenea regilor din regilor Asemenea cauze. la privire cu reflecÆii unei rea

taphia re-elaborarea . Discursul . , pune în joc toate simbolurile ateniene simbolurile toate joc în pune , lor în tragedie, capåtå astfel valoa- astfel capåtå tragedie, în lor exact mai

2

epi- tradiÆia eroizantå a jocurilor funerare, o ceremonie, ceremonie, o funerare, jocurilor a eroizantå tradiÆia imperiului. Utilizarea specificå a schemelor tradiÆionale, schemelor a specificå Utilizarea imperiului.

formare a victoriei în mit civic; reluînd pe seama cetåÆii seama pe reluînd civic; mit în victoriei a formare narhiei Ahemenizilor au dus, dupå Eschil, la cåderea la Eschil, dupå dus, au Ahemenizilor narhiei

, exemplificå în cel mai înalt grad aceastå trans- aceastå grad înalt mai cel în exemplificå , medice dike çi excesele mo- excesele çi de lipsa dimpotrivå, drepte; ranitåÆii

1

pe cîmpul de luptå, imediat dupå sfîrçitul råzboaielor sfîrçitul dupå imediat luptå, de cîmpul pe nianå a dinastiei regale de aur reprezenta corolarul suve- corolarul reprezenta aur de regale dinastiei a nianå

Instituirea funeraliilor publice pentru luptåtorii morÆi luptåtorii pentru publice funeraliilor Instituirea mitul hesiodic al vîrstelor, persistenÆa luminoaså, epichto- luminoaså, persistenÆa vîrstelor, al hesiodic mitul

epopeii. întuneric-noapte-moarte . În . complementarå çi opuså lor

unanimitåÆii care amplificå prezentul la dimensiunile la prezentul amplificå care unanimitåÆii aur-luminå-viaÆå în seria în seria din imaginilor inversarea

åå neae soi rcnå ctÆi sn dvz ale dovezi sînt cetåÆii, a recentå istoria încetare fårå Catastrofa armatei persane este astfel redatå prin redatå astfel este persane armatei Catastrofa

monumente, discursuri çi ceremonii, care comemoreazå care ceremonii, çi discursuri monumente, sale sclipitoare de çofran (658-662). çofran de sclipitoare sale

tårile acestei valorizåri ideale a victoriei se înmulÆesc: se victoriei a ideale valorizåri acestei tårile toma marelui rege purtîndu-çi tiara de aur çi sandalele çi aur de tiara purtîndu-çi rege marelui toma

Mai ales la Atena, çi din raÆiuni evidente, manifes- evidente, raÆiuni din çi Atena, la ales Mai ampelou...ganos sînt asociate cu fan- cu asociate sînt (615) scînteietor,

16

pamphaes leukon...gala elenitåÆii. , çi de vin de çi , miere, de (615), citor,

phos greceçti, cît çi cel mai durabil dintre miturile politice ale politice miturile dintre durabil mai cel çi cît greceçti, (630), spiritul lui Dareios: libaÆii de lapte alb, strålu- alb, lapte de libaÆii Dareios: lui spiritul (630),

enerthen...ek din aceste råzboaie atît un moment crucial al istoriei al crucial moment un atît råzboaie aceste din pe zei, ci cheamå din adîncuri, la luminå, luminå, la adîncuri, din cheamå ci zei, pe

måsurå, ordinea realului çi cea a imaginarului au fåcut au imaginarului a cea çi realului ordinea måsurå, ce a aflat proporÆiile catastrofei, regina nu-i mai invocå mai nu-i regina catastrofei, proporÆiile aflat a ce

choas gei kai phthitois kai gei choas (215-220). Dupå (215-220). morÆilor, çi tului ofrt eee atlr ar smoiå î egalå în simbolicå; aurå o faptelor repede conferit

de prostropais hiknoumene prostropais de , apoi så ofere libaÆii påmîn- libaÆii ofere så apoi , Amazonomahie, çi triumful libertåÆii asupra sclaviei au sclaviei asupra libertåÆii triumful çi Amazonomahie,

theous polis o îndeamnå pe reginå så-i implore mai întîi pe zei, zei, pe întîi mai implore så-i reginå pe îndeamnå o în aceastå nouå aceastå în de obÆinutå victoria elenå, lancea

aceea a trecutului çi a morÆii. La începutul tragediei corul tragediei începutul La morÆii. a çi trecutului a aceea politic; înfruntarea emblematicå dintre arcul persan çi persan arcul dintre emblematicå înfruntarea politic;

solar al aurului. Singura luminå care mai licåreçte este licåreçte mai care luminå Singura aurului. al solar oçina rclr n ipu vnmn mltr sau militar eveniment simplu un grecilor conçtiinÆa

fiecare datå înfrîngerea armatei sclipitoare çi a imperiului a çi sclipitoare armatei înfrîngerea datå fiecare medice nu au fost niciodatå – sau au fost prea puÆin – în – puÆin prea fost au sau – niciodatå fost au nu medice

D prn sltr, npi, or etu auÆ de anunÆa a pentru doar nopÆii, a salutarå, aparent P u s çi d mlå rm, råzboaiele vreme, multå de çtie se cum UPÅ

apele Strymon-ului (504), contrasteazå cu întunecimea, cu contrasteazå (504), Strymon-ului apele

lampros , al soarelui care aprinde care soarelui al , sclipitor, discul çi (386)

leukopolos hemera leukopolos , telegarii luminoçi ai zilei, zilei, ai luminoçi telegarii , Salamina

15

explozia de luminå atunci cînd soarele s-a urcat pe cer la cer pe urcat s-a soarele cînd atunci luminå de explozia

brusc cå ziua çi lumina se dovediserå fatale pentru perçi: pentru fatale dovediserå se lumina çi ziua cå brusc

nyktos melanchimou nyktos “ (299-301). Dar realizåm Dar (299-301). “ necoaså,

leukon hemar leukon , dupå o noapte întu- noapte o dupå , strålucitoare, ziua

phaos mega phaos , în casa mea, çi mea, casa în , luminå, mare o aduce spui

de la Marathon* la de

zei kai blepei phaos blepei kai zei , regina exclamå: „ceea ce-mi „ceea exclamå: regina , mina,

Eschil, Salamina çi epigramele çi Salamina Eschil,

Aflînd de la mesager cå Xerxes este viu çi vede lu- vede çi viu este Xerxes cå mesager la de Aflînd CETATEA GREACÅ – ÎNTRE REAL ÇI IMAGINAR ÇI REAL ÎNTRE – GREACÅ CETATEA

ZOE PETRE CETATEA GREACÅ – ÎNTRE REAL ÇI IMAGINAR generale ale universului politic al cetåÆii çi de elaborarea valorilor în opusul lor complementar. Dar el reorganizeazå conceptelor fundamentale ale ideologiei politice ateniene întreaga ierarhie a noÆiunilor tradiÆionale, fåcînd astfel din în decada care a urmat celui de-al doilea råzboi medic. Un cetatea isonomicå piatra unghiularå a întregului sistem27. prim element ce meritå så fie remarcat este, dupå pårerea Evident, nu aç merge atît de departe încît så spun cå el a mea, explicarea politicå a victoriei atenienilor asupra per- reconsiderat în mod deliberat un sistem de referinÆå, pe çilor: cetatea liberå, isonomicå, s-a dovedit a fi depozitara care poate cå nici nu l-ar fi putut percepe ca atare; dar dreptåÆii, deci a suveranitåÆii autentice çi triumfåtoare, în mecanismul pe care el efectiv îl foloseçte pentru a-çi con- timp ce hybris, pedepsitå de zei, reprezenta dorinÆa lui strui tragedia, afinitåÆile çi contrastele pe care le utilizeazå Xerxes de a „înjuga“ cetatea, prin definiÆie liberå; supu- pentru a exprima a sa Perserdämmerung, decåderea impe- nerea mårii cu un „jug de vase“ nu este altceva decît ima- riului de aur ahemenid înfrînt de fapta colectivå a cetåÆii, ginea concretå, hiperbolicå, a jugului sclaviei cu care råmîn semnificative pentru modul în care percepea el uni- Imperiul Persan îi ameninÆa pe greci22. Chiar termenii în versul çi valorile politice. Eschil este un martor-cheie care problema este puså de cåtre Eschil dovedesc rever- pentru dimensiunile pe care reevaluarea criticå a catego- sibilitatea acestui raÆionament: dacå cetatea guvernatå în riilor mentale arhaice confruntate cu gama inovatoare de sistemul bazat pe isonomia meritå victoria, victoria, la probleme puse de cetatea democraticå le atinge în çi prin rîndul ei, consacrå excelenÆa çi dreptatea în polis. Echi- tragedie. valenÆa dike-polis este ratificatå de cåtre zei prin suprema sancÆiune, cea a råzboiului victorios. Identitatea acestor concluzii cu judecata lui Herodot asupra relaÆiei dintre Note 23 isegoria çi victoriile militare ateniene – çi prioritatea lor – 1. P. Amandry, „Sur les épigrammes de Marathon“, în mi se par foarte sugestive. Festschrift K. Schuchardt, Baden-Baden, 1960, p. 4 çi Un al doilea aspect ar fi calitåÆile distinctive ale cetåÆii urm.; P. Vidal-Naquet, „Une énigme à Delphes. À propos victorioase: aça cum sînt ele accentuate de cåtre Eschil, de la base de Marathon (Pausanias X, 10, 1-2)“, RH 287 ele se înscriu perfect în dezbaterea politicå atenianå din (4), 1967, p. 281 çi urm.; Nicole Loraux, „Marathon ou anii 478-46024; aça cum doulosyne este o stare l’histoire idéologique“, REA 75 (1-2), 1973, p. 13 çi urm. caracteristicå sub un monarh ouch hypeuthynos, 2. Jacqueline de Romilly, La tragédie grecque, Paris, 1970, eleutheria îçi are corelatul politic obligatoriu în euthynia, pp. 55-58. Ea scria: „Avec les Perses on aurait dû avoir, responsabilitatea politicå. Euthynia este înså çi un normalement, une pièce de circonstance ou, comme on termen-cheie în confruntarea dintre gruparea lui Efialte dirait aujourd’hui, une pièce engagée. Or, ce que nous çi cimonieni25. Chiar çi alternativa glorie indivi- avons est tout le contraire“ (p. 55). Ideea centralå a stu- dualå–glorie colectivå are o rezonanÆå specificå acelei diului meu este cå în Perçii avem o „pièce engagée“ (chiar epoci: tocmai în acei ani, se va povesti mai tîrziu, Cimon dacå ea nu este o „pièce de circonstance“). 3. Cf. tratarea acestei probleme de cåtre O. Hiltbrunner, primise dreptul de a comemora victoriile sale tracice, cu Wiederholungs-und Motivtechnik bei Aischylos, Berna, condiÆia, scrie Eschine, ca „el så nu graveze numele såu 1950, pp. 41-49. sau cele ale altor strategi pe piatrå, ci så facå epigrama 4. În , arcul este acela care semnificå - 26 Mahabharata kosmos ca çi cum ar fi aparÆinut întregului demos“ . ul unei armate organizate: cf. G. Dumézil, Mythe et épopée, Punctul de plecare al imaginilor lui Eschil este 1, Paris, 1968, p. 64, cu comentariul scurt dar interesant sistemul tradiÆional de reprezentåri, comun în gîndirea al lui J. Le Goff çi P. Vidal-Naquet, „Lévi-Strauss en miticå, çi poetul opereazå chiar cu instrumentele Brocéliande. Esquisse pour une analyse d’un roman caracteristice pentru logica arhaicå, anume inversarea courtois“, în R. Bellour çi Cathérine Clément (ed.), Claude

200 201

198

. Acest „catalog persan“ îçi persan“ „catalog Acest . deschide çi închide tragedia închide çi deschide

21

Hystaichmas, Pelagon, Agdabatas, Lilaios çi mulÆi alÆii, mulÆi çi Lilaios Agdabatas, Pelagon, Hystaichmas,

iluçtri çefi persani: Pharandakos çi Susas, Artembares çi Artembares Susas, çi Pharandakos persani: çefi iluçtri

Perçii , o lungå çi sonorå înçiruire de nume ale unor ale nume de înçiruire sonorå çi lungå o , În

nonymoi . , nenumiÆi çi necunoscuÆi de cåtre urmaçi cåtre de necunoscuÆi çi nenumiÆi ,

20

aÆi u Aolno dn hds e e s n moarå nu så tem se Rhodos din Apollonios lui nauÆii

o nemurire veçnicå, este opuså uitårii anonime – argo- – anonime uitårii opuså este veçnicå, nemurire o

a eroilor cîntaÆi de cåtre poet, ale cåror nume au parte de parte au nume cåror ale poet, cåtre de cîntaÆi eroilor a

în Æinuturile subpåmîntene ale morÆii. Gloria individualå Gloria morÆii. ale subpåmîntene Æinuturile în

apare sub forma anonimatului çi a dispariÆiei complete dispariÆiei a çi anonimatului forma sub apare

asociatå cu temele aurului çi luminii, în timp ce uitarea ce timp în luminii, çi aurului temele cu asociatå

memoria glorioaså este echivalentul nemuririi, constant nemuririi, echivalentul este glorioaså memoria

uitare amintire , în care în , / perechea în corespondentul are

moarte viaÆå îçi / antinomia reprezentåri, de tradiÆional

O ultimå sugestie în aceastå direcÆie: în sistemul în direcÆie: aceastå în sugestie ultimå O

este implicit atribuitå argintului atenian. argintului atribuitå implicit este

ale vîrstei de argint, întreaga valoare a suveranitåÆii drepte suveranitåÆii a valoare întreaga argint, de vîrstei ale

dacå aurul persan este înzestrat cu toate valorile negative valorile toate cu înzestrat este persan aurul dacå

transformarea inversatå a aurului în argint este completå: este argint în aurului a inversatå transformarea

hypochthonioi direct în stadiul larvar de demoni demoni de larvar stadiul în direct . Astfel .

19

hebe ), sortiÆi apoi så treacå så apoi sortiÆi ), ( pubertate la senili brusc

paides nepioi paides pentru a deveni a pentru ca secol lung un de timp

care ne spune cum oamenii vîrstei de argint vegetau argint de vîrstei oamenii cum spune ne care

senilitate iresponsabilå copilårie se gåseçte la Hesiod, la gåseçte se /

nesåbuirii copilåreçti a lui Xerxes lui a copilåreçti nesåbuirii . Aceeaçi pereche: Aceeaçi .

18

sfîrçitul ei, båtrîni epuizaÆi care deplîng consecinÆele deplîng care epuizaÆi båtrîni ei, sfîrçitul

gédie , p. 135 çi urm. çi 135 p. ,

derau ardoarea juvenilå a lui Xerxes, devin acum, la acum, devin Xerxes, lui a juvenilå ardoarea derau

Mythe et tra- et Mythe d’Eschyle“, acum în Vernant/Vidal-Naquet, Vernant/Vidal-Naquet, în acum d’Eschyle“,

începutul piesei, påreau så fie båtrîni înÆelepÆi care mo- care înÆelepÆi båtrîni fie så påreau piesei, începutul

aut n l å „hse t arfc dn l’Orestie dans sacrifice et „Chasse såu al în Naquet

vîrsta neputinÆei çi de lipsa de autoritate. Cei care, la care, Cei autoritate. de lipsa de çi neputinÆei vîrsta Orestia , Pierre Vidal- Pierre , pentru ajuns, a concluzie aceeaçi La 27.

makrobiotos aion makrobiotos (263 çi urm.), de urm.), çi (263 lungå, prea viaÆå o au „The Eion Epigram“, CR 1948, pp. 5-7. pp. 1948, CR Epigram“, Eion „The

Cim. monarhii abuzive çi ai unor palate fårå rege, se plîng cå plîng se rege, fårå palate unor ai çi abuzive monarhii Gomme, W. A. Vezi 4-7. 7, Plu., cf. 183-185; 3, Aeschin. 26.

St.Cl. 11, 1969, p. 41. p. 1969, 11, Athènes“, phylakes (1; 444) ai unei ai 444) (1; persani, nobili Båtrînii drepte.

concernant le développement de la pensée démocratique à démocratique pensée la de développement le concernant phylakes i regalitåÆii ai erau aur de vîrstei ai tonieni

Ath. 25; cf. Zoe Petre, „Quelques problèmes „Quelques Petre, Zoe cf. 25; Arist., Vezi 25.

Conform aceleiaçi tradiÆii hesiodice, demonii epich- demonii hesiodice, tradiÆii aceleiaçi Conform

24. Vezi nota 1. nota Vezi 24.

basileia . adevåratei ale çi aurului ale

23. Hdt. 5, 78. 5, Hdt. 23.

conferind argintului atenian virtuÆile perene çi pozitive çi perene virtuÆile atenian argintului conferind

op. cit. op. , p. 44. p. , Hiltbrunner, O. 22.

care este esenÆa cetåÆii-stat, este sancÆionat de victorie, de sancÆionat este cetåÆii-stat, esenÆa este care

op. cit. op. , p. 40. p. , Ingram,

dike . Însuçi tipul de suveranitate fårå sclavie, fårå suveranitate de tipul Însuçi . cu egal este Aeschylus“, SO 45, 1970, pp. 5-23 çi R.P. Winnington- R.P. çi 5-23 pp. 1970, 45, SO Aeschylus“,

Pe de altå parte, refuzul de a te supune dominaÆiei supune te a de refuzul parte, altå de Pe 21. Cf. E.B. Holtsmark, „Ring-composition and the Persae of Persae the and „Ring-composition Holtsmark, E.B. Cf. 21.

ZOE PETRE ZOE CETATEA GREACÅ – ÎNTRE REAL ÇI IMAGINAR ÇI REAL ÎNTRE – GREACÅ CETATEA

ZOE PETRE CETATEA GREACÅ – ÎNTRE REAL ÇI IMAGINAR

Lévi-Strauss. Textes de et sur Claude Lévi-Strauss, Paris, are corespondent în tabåra greacå numai în nume de zei, 1979, p. 275. de båtålii çi de cetåÆi; victoria grecilor este o realizare 5. P. Vidal-Naquet, „Le chasseur noir et l’origine de l’éphébie perfect anonimå çi colectivå. Enumerarea solemnå a athénienne“, Annales (ESC) 23, 1968, p. 103 çi urm.; idem, prinÆilor persani nu este decît o listå de umbre, în timp „La tradition de l’hoplite athénien“, în Vernant (ed.), ce lauda poetului conferå nemurire realå Atenei, Sala- Guerre, pp. 164-166. minei çi faptei comune a cetåÆenilor lor. 6. O. Hiltbrunner, op. cit., p. 42 çi urm. Astfel, din tragedie apare o imagine en creux a cetåÆii- 7. Sper cå am argumentat acest punct de vedere într-o notå: stat greceçti victorioase, înzestratå cu toate atributele „Sur un schéma trifonctionnel dans les «Perses» d’Eschyle“, pozitive care, aparent, ar putea aparÆine Imperiului Persan: RRH 18(2), 1979, pp. 353-358. 8. P.G. Maxwell-Stuart, „Gilded Euripides“, PP 26, 1971, p. 5 adevåratå bogåÆie, eroism matur opus atît nemåsurii, çi urm., care subliniazå „abuzul“ intenÆionat de referiri la hybris, infantile a lui Xerxes, cît çi decrepitudinii con- aur în Perçii (p. 7). silierilor såi, autoritate çi eroism colectiv întemeiate pe 9. Ar., Ach. 81 çi urm. euthynia çi pe libertate. În contrast cu ireversibila curgere 10. Cf. çi epigrama Diehl, 2, 88 a. a timpului care copleçeçte înfrîngerea perçilor, fapta 11. O. Hiltbrunner, op. cit., p. 43 çi urm. atenienilor existå doar într-un timp ideal çi incoruptibil, 12. J.-P. Vernant, „Le mythe hésiodique des races. Essai acea zi unicå, mia hemera (431), a victoriei. Formå nece- d’analyse structurale“, în Vernant, Mythe et pensée, sarå a voinÆei lui Zeus Basileus, lipsitå de orice determinare pp. 27-29; Detienne, Maîtres, pp. 21-27; 71-73; 134-135. contingentå, victoria greacå apare ca o expresie esenÆialå Cf. çi L. Gernet, „La notion mythique de la valeur en contrastatå cu imaginea multiformå çi perisabilå a puterii Grèce“, în Gernet, Anthropologie, pp. 119-125 çi „La cité persane. În opoziÆie cu armata aflatå în marçul ei înspåi- future et le pays des morts“, ibidem, pp. 139-152. mîntåtor cåtre dezastru, fapta helenicå iese din domeniul 13. Hes., Op. 118-123; cf. Pi., O. 1, 1 çi urm.; Pl., R. 413. devenirii çi råmîne turnatå în tiparul etern al victoriei. 14. O. Hiltbrunner, op. cit., p. 49. În ciuda tuturor aparenÆelor, cercetarea mea nu a 15. Cf. çi argumentele mele din RRH 17(2), 1978, p. 329 çi fost construitå ca o investigaÆie în istoria literarå, ci ca o urm. reconstruire a unei imagini a cetåÆii çi a unei proto- 16. Pentru conotaÆiile strålucitoare ale lui ganos vezi E., Ba. reflecÆii politice, ca så spun aça, în teatrul lui Eschil. 261; 283 çi H. Jeanmaire, Dionysos. Recherches sur le culte Cred cå aceastå abordare a fost impuså de natura , Paris, 1950, p. 27 çi urm. de Bacchos particularå çi de limbajul specific al tragediei, a cåror 17. Vezi importantele concluzii ale articolului lui R.P. semnificaÆie pentru evoluÆia gîndirii asupra cetåÆii – çi Winnington-Ingram, „Zeus in the Persae“, JHS 93, 1973, pp. 210-219; argumentele autorului nu evidenÆiazå relaÆia asupra antonimelor sale – nu poate fi înÆeleaså din cîteva dintre iresponsabilitatea monarhiei lui Xerxes çi epitetul aluzii trecåtoare çi îndoielnice la evenimentele politice euthynos aplicat lui Zeus. curente, ci doar din decodarea contribuÆiei lui Eschil la 18. O. Hiltbrunner, op. cit., p. 46, observå antiteza originarå restructurarea universului mental tradiÆional în termenii dintre tînårul Xerxes çi båtrînii consilieri înÆelepÆi, dar nu înçiçi ai experienÆei politice a Atenei secolului al V-lea. inversarea ei. Generalizarea prin mit, aça cum este fåcutå de tragedie, 19. Hes., Op. 130-133; cf. Th. 234-236 despre båtrîneÆe fårå impune în mod firesc decodarea structurilor mitice cu- sophrosyne. prinse în text, çi aceasta este ceea ce am încercat så fac. 20. A.R. 4, 1306 – cf. 2, 829 çi urm.; vezi M. Detienne, op. cit., Încheind aceastå analizå, am så spun cîteva lucruri p. 21. despre modul specific în care Perçii se leagå de problemele

202 199

209 224

suveranitate iresponsabilå confruntat cu cetatea çi cu çi cetatea cu confruntat iresponsabilå suveranitate care revelå, într-o înlånÆuire caracteristicå, implacabila caracteristicå, înlånÆuire într-o revelå, care

al victoriei elene este tocmai pråbuçirea principiului de principiului pråbuçirea tocmai este elene victoriei al samblu organizatå în jurul acestei triple înfrîngeri, çi înfrîngeri, triple acestei jurul în organizatå samblu

al învingåtorilor. Ceea ce marcheazå caracterul absolut caracterul marcheazå ce Ceea învingåtorilor. al diei scoate în evidenÆå, într-adevår, o structurå de an- de structurå o într-adevår, evidenÆå, în scoate diei

funcÆiilor unei societåÆi – implicå un triumf la fel de total de fel la triumf un implicå – societåÆi unei funcÆiilor Un studiu sistematic al temelor recurente ale trage- ale recurente temelor al sistematic studiu Un

ea este manifestå la cele trei niveluri fundamentale ale fundamentale niveluri trei cele la manifestå este ea participå astfel în egalå måsurå la dezastrul persan. dezastrul la måsurå egalå în astfel participå

Aceastå descriere a unei înfrîngeri – totale, pentru cå pentru totale, – înfrîngeri unei a descriere Aceastå ; coråbiile, lånciile çi zeii çi lånciile coråbiile, ; anunÆatå de umbra lui Darius lui umbra de anunÆatå

23

a Ahemenizilor (v. 661 çi urm.). çi 661 (v. Ahemenizilor a , cît çi de victoria hopliticå de la Plateea, solemn Plateea, la de hopliticå victoria de çi cît , pului

22

ronînd umbra unei fantome, mai stråluceçte tiara regalå tiara stråluceçte mai fantome, unei umbra ronînd aoron , în afara tim- afara în , iarnå o de îngheÆat este Strymon-ul

(v. 590). Doar în lumea de dincolo de mormînt, înco- mormînt, de dincolo de lumea în Doar 590). (v. într-un crescendo tragic, atît de ciudatul episod în care în episod ciudatul de atît tragic, crescendo într-un

gar diololen ischys diololen gar basileia | neputincioaså: regalitate o singurul, deoarece aceastå primå catastrofå e urmatå, e catastrofå primå aceastå deoarece singurul,

cå au tråit prea mult prea tråit au cå – acest imperiu fårå bårbaÆi este bårbaÆi fårå imperiu acest –

mina este un moment culminant al tragediei, el nu este nu el tragediei, al culminant moment un este mina 37

reginå fårå suitå fårå reginå , un cor de båtrîni nåuciÆi care se plîng se care nåuciÆi båtrîni de cor un ,

Pînå la urmå, dacå este adevårat cå båtålia de la Sala- la de båtålia cå adevårat este dacå urmå, la Pînå 36

çi urm.). Un rege tremurînd çi infantil, în zdrenÆe în infantil, çi tremurînd rege Un urm.). çi , o ,

regalitåÆii çi justiÆiei. çi regalitåÆii 35

care „obligå så i se dea seama în mod cumplit“ (v. 827 (v. cumplit“ mod în seama dea se i så „obligå care

çi cele ale unei viziuni tragice asupra problemelor puterii, problemelor asupra tragice viziuni unei ale cele çi

Euthynos Barys Euthynos , zeul SuveranitåÆii, zeul , Zeus de pedepsit

care nu putea satisface în acelaçi timp exigenÆele istoriei exigenÆele timp acelaçi în satisface putea nu care

u hypeuthynos ouk et d fp u iresponsabil, un fapt de este ) ( sale

decatå partizanå, ci prin raÆiunile interne ale unei drame unei ale interne raÆiunile prin ci partizanå, decatå

care nu trebuise niciodatå så dea seama pentru acÆiunile pentru seama dea så niciodatå trebuise nu care

medic. Aceastå alegere nu se justificå printr-o preju- printr-o justificå se nu alegere Aceastå medic.

pais basileus , un copil care bate cîmpii bate care copil un , un este ; acest acest ;

34

Eschil a ales så nu insiste asupra primului råzboi primului asupra insiste nu så ales a Eschil cauzå

Regele mai tråieçte, dar regalitatea a pierit: Xerxes pierit: a regalitatea dar tråieçte, mai Regele

fiului såu este un resort decisiv al dramei, çi din aceastå din çi dramei, al decisiv resort un este såu fiului

pierit în luptå. în pierit

hybris sophrosyne a çi Darius lui a dintre înfruntarea

precum çi litania prinÆilor cu nume somptuoase care au care somptuoase nume cu prinÆilor litania çi precum

înÆelepciunea Båtrînului Rege nebuniei tînårului Xerxes; tînårului nebuniei Rege Båtrînului înÆelepciunea

Xerxes nu aduce înapoi decît o tolbå, cîteva sågeÆi cîteva tolbå, o decît înapoi aduce nu Xerxes –

33

nu Eschil. Poetul nu opune Marathonului Salamina, ci Salamina, Marathonului opune nu Poetul Eschil. nu

se iiiå Dn ot amt s îzut î aur, în înzåuatå sa armata toatå Din nimicitå. este

, dar , Atenei – s-ar fi putut numåra, la limitå, Herodot limitå, la numåra, putut fi s-ar – Atenei

21 hebe anthos ekkenoumena

) , ( sa floarea iar 550), (v. ) ( ,

32

e lgee nîctt a cse vcoi smoie a simbolice victorii acestei a neîncetatå elogierea de

l årnlr euicoi Ai et glt d bårbaÆi de golitå este Asia neputincioçi, båtrînilor al

recunoçteau cå sînt exasperaÆi sînt cå recunoçteau asemenea lui Teopomp lui asemenea

monozygoi 20 ) ( soÆ fårå femeilor al Æinut sterilitåÆii: tema çi

31

gloriei Marathonului – puÆin numeroçi, ce-i drept, dar care, dar drept, ce-i numeroçi, puÆin – Marathonului gloriei

stasimon de argint de este dominat de dominat este doilea de-al Cel .

30

auditoriul såu så creadå acest lucru. Printre detractorii Printre lucru. acest creadå så såu auditoriul

såu a împrumutat valorile negative ale neamului çi vîrstei çi neamului ale negative valorile împrumutat a såu

nu a fost important – sau, çi mai råu, fiindcå vrea ca vrea fiindcå råu, mai çi sau, – important fost a nu excesivå a imperiului s-a dovedit periculoaså, iar aurul iar periculoaså, dovedit s-a imperiului a excesivå

aceasta se întîmplå nu pentru cå ar crede cå Marathonul cå crede ar cå pentru nu întîmplå se aceasta armata barbarå a pierit în întregime (v. 255). BogåÆia 255). (v. întregime în pierit a barbarå armata

suferitå zece ani mai devreme de cåtre Datis çi Artaferne, çi Datis cåtre de devreme mai ani zece suferitå

olbos ), care a doborît çi distrus floarea Persiei“ (v. 252) (v. Persiei“ floarea distrus çi doborît a care ), ( :

29

include, în relatarea dezastrului de la Xerxes, înfrîngerea Xerxes, la de dezastrului relatarea în include, ploutos ) infinitå (v. 250), dezastrul care a nimicit fericirea nimicit a care dezastrul 250), (v. infinitå ) (

maratonomah nu mai nu cel ce va alege så se numeascå numeascå se så alege va ce cel

cuvinte anunÆå „Æinuturilor Persiei, adåpost de o bogåÆie o de adåpost Persiei, „Æinuturilor anunÆå cuvinte 19

pagandei cimoniene, mi se pare foarte evident cå, dacå cå, evident foarte pare se mi cimoniene, pagandei dc sn rpia xcå sioiii Piee sale Primele stihomitiei. a exactå replica sînt aduce

zintå un punct de vedere cu totul contrar celui al pro- al celui contrar totul cu vedere de punct un zintå dialogul pe care l-am analizat – çi veçtile pe care el le el care pe veçtile çi – analizat l-am care pe dialogul

diferite de cele pe care le-am evocat –, cå Eschil repre- Eschil cå –, evocat le-am care pe cele de diferite Sosirea mesagerului – care urmeazå imediat dupå imediat urmeazå care – mesagerului Sosirea

Fiind de acord, în principiu – dar din motive foarte motive din dar – principiu în acord, de Fiind neliniçte la teribila amintire a victoriilor lor (v. 245). (v. lor victoriilor a amintire teribila la neliniçte

. favorabil lui Temistocle lui favorabil putea ei så reziste“ (v. 243) çi se gîndeçte cu nedumeritå cu gîndeçte se çi 243) (v. reziste“ så ei putea

18

nea måsurå încît regina nu reuçeçte så înÆeleagå „cum ar „cum înÆeleagå så reuçeçte nu regina încît måsurå nea s-a încercat înÆelegerea ei ca un text ostil lui Cimon çi Cimon lui ostil text un ca ei înÆelegerea încercat s-a

ZOE PETRE ZOE CETATEA GREACÅ – ÎNTRE REAL ÇI IMAGINAR ÇI REAL ÎNTRE – GREACÅ CETATEA

ZOE PETRE CETATEA GREACÅ – ÎNTRE REAL ÇI IMAGINAR soarelui, pe aripa dreaptå – aripa privilegiatå a luptei Principiul suveranitåÆii supreme încarnate de mo- hopliÆilor40 – nu surprinde duçmanul prin viclenie, ci narhii isotheoi ai perçilor este o temå recurentå a tragediei: printr-o ordine perfectå la care acesta nu se açtepta atît simbolurile regale – de la palatele de aur evocate în deloc41. Peanul solemn care deschide lupta, paian... primele versuri de cåtre båtrînii din cor3, la tiara lui semnon (v. 394), anunÆå cå elenii se pregåtesc curajos, Darius care se iveçte din întunericul mormîntului4 – cît eupsychoi thrasei (v. 395), så angajeze o mache ordonatå çi puterea supraomeneascå a Marelui Rege, megas de un kosmos impecabil42. Spiritul de disciplinå – basileus5, „asemenea zeilor“6, descendent al dinastiei di- peitharchoi phreni (v. 374) – în care grecii se pregåtesc de vine a Perseizilor7, ale cårui fapte de seamå sînt reamin- luptå, çi care face ca pînå çi noaptea care precede lupta tite solemn de umbra megauches a Ahemenidului8, så împrumute virtuÆile „diurne“ ale unui råzboi hoplitic43, contureazå imaginea unei puteri imperiale nelimitate ordonarea perfectå a unei flote unde „fiecare pluteçte în care supune întreaga Asie jugului såu9 çi în faÆa cåreia rîndul såu“, pleousi d’hos hekastos en tetagmenos (v. 381), toÆi se prosterneazå10. VeneraÆia impuså de aceastå fårå a încerca nici un atac furiç, kryphaion ekploun, sînt suveranitate absolutå, ouch hypeuthynos11, a unui rege cauza însåçi a strålucitei victorii a elenilor care, la ståpîn al supuçilor/sclavilor såi este opuså în mod lumina zilei, råspîndesc panica çi deruta în rîndurile explicit principiilor suveranitåÆii greceçti, incompatibilå perçilor, obligaÆi så fugå în dezordine44 çi så piarå ruçi- cu servitutea: fårå rege-påstor, poimanor12, fårå ståpîn, nos de cea mai dezonorantå moarte45. despotes, elenii nu sînt nici douloi, nici hypekooi faÆå de Valorile contrastante ale unei lupte hoplitice se re- nimeni13, iar visul Atossei, dominat de contrastul celor cunosc cu uçurinÆå; de o parte disciplina, peitharchia, douå încarnåri ale Asiei çi Greciei14, subliniazå aceastå ordinea, kosmos, taxis, vitejia, eupsychia46, care obÆin opoziÆie fundamentalå dintre cei doi adversari la nivelul victoria çi care salveazå „patria, sanctuarele zeilor çi imaginilor suveranitåÆii. mormintele stråmoçilor“47, fåcînd astfel manifestå rela- Råzboiul perçilor este, de asemenea, în contrast ab- Æia privilegiatå care, chiar çi pe mare, îi uneçte aceçti solut cu råzboiul grecilor. Armata pedestraçilor persani15 luptåtori cu påmîntul cetåÆii lor48; de cealaltå, phobos, se opune trierelor greceçti; marea este în asemenea må- panica49, fuga în dezordine, akosmos... phyge50, ruçi- surå domeniul elen prin excelenÆå, încît acelaçi jug cu nea çi dezonoarea51. care Xerxes vrea så înlånÆuie Grecia supune, într-o nele- Este foarte adevårat cå la începuturile sale strategia giuitå orbire, strîmtoarea Helle16. Într-un mod încå çi mai navalå çi-ar fi putut împrumuta mijloacele – çi vocabu- metaforic, imaginilor somptuoase care evocå armata lui larul – din fondul tradiÆional al luptei hoplitice. Dar Xerxes cu zale de aur li se opune abstracÆia unei forÆe Eschil nu se mårgineçte la detaliile tehnice çi la fapte; el elene care se înfåÆiçeazå doar prin acÆiunile çi prin victo- conferå ethos-ul çi gloria luptei tradiÆionale unei victorii ria sa. Dar contrastul explicit çi constant care defineçte care le egaleazå, în ochii såi, atît pe cea de la Marathon, cele douå armate este cel dintre lance çi arc. La început, cît çi pe cea de la Plateea. Coråbiile de la Salamina apårå comandanÆii (tagoi) perçilor..., arcaçi triumfåtori – toxo- påmîntul Atenei cu acelaçi curaj cu care, zece ani mai damantes17, çi prinÆii mysieni, „nicovale ale lancei“, care devreme, o fåcuserå hopliÆii lui Miltiade. Este semni- vor så încåtuçeze Grecia în jugul sclaviei18, sînt cei care ficativ cå, dacå în versurile epigramei B, consacratå evocå opoziÆia dintre arcul persan çi lancea hopliÆilor. gloriei maratonomahilor, sînt subliniate virtuÆile celor Aceeaçi opoziÆie este clar exprimatå de cåtre cor, care-l care, cu o inimå statornicå, au apårat porÆile cetåÆii – evocå, împotriva „eroilor iluçtri ai lancei“, pe Ares toxo- contrar luptei de la Salamina, care nu a putut cruÆa damnon19, întrebîndu-se cu îngrijorare dacå „arcul, arma

212 221

223 210

pop nc u rl peu vret, se adevårat, este vorbeçte, poetul rol: un nici aproape – reprezintå contrarul perçilor, într-o aseme- într-o perçilor, contrarul reprezintå – råzboiului

28

este fårå urmåri pentru interpretarea pe care Eschil o då o Eschil care pe interpretarea pentru urmåri fårå este u Eci, ilna i bltta neåor n joacå nu înçelåtoare abilitatea çi viclenia Eschil, lui

Eladei, aici ca çi în alte pårÆi ale tragediei, ceea ce nu ce ceea tragediei, ale pårÆi alte în çi ca aici Eladei, Or, este foarte semnificativ, cred, cå în interpretarea în cå cred, semnificativ, foarte este Or,

La toate nivelurile, armata atenianå – sinecdocå a sinecdocå – atenianå armata nivelurile, toate La ofensiva .

31

nimeni“ (v. 242). (v. nimeni“ ingeniozitate, obligå coråbiile din Peloponez så accepte så Peloponez din coråbiile obligå ingeniozitate,

hypekooi douloi ) faÆå de faÆå ) ( supuçi nici çi ), ( sclavi sînt nu adversarul såu este gata så fugå, ceea ce, cu aceeaçi cu ce, ceea fugå, så gata este såu adversarul

armatei?“ (v. 241), corul råspunde cu replica celebrå: „ei celebrå: replica cu råspunde corul 241), (v. armatei?“ doloi doloi sfîrçeçte prin a-l convinge pe Xerxes cå Xerxes pe convinge a-l prin sfîrçeçte de arsenal

kapidespozei epesti ) ( ståpînul este care çi ) ( dominå Temistocle: un trådåtor fals, manevre false, un întreg un false, manevre fals, trådåtor un Temistocle:

poimanor , regele care regele , este le „Cine Atossei: întrebarea duçmanul este înçelat de vicleçugurile ingenioase ale lui ale ingenioase vicleçugurile de înçelat este duçmanul

În sfîrçit, dialogul atinge „funcÆia de suveranitate“; la suveranitate“; de „funcÆia atinge dialogul sfîrçit, În flotei aliate. În relatarea lui Herodot, dupå cum se çtie, se cum dupå Herodot, lui relatarea În aliate. flotei

care este, pînå la urmå, arcul. urmå, la pînå este, care de fåcut decît så urmåreascå o retragere dezordonatå a dezordonatå retragere o urmåreascå så decît fåcut de

mache

, celålalt la distanÆå, folosind aceastå armå a laçilor a armå aceastå folosind distanÆå, la celålalt , atacul grecilor atunci cînd ei credeau cå nu aveau altceva aveau nu cå credeau ei cînd atunci grecilor atacul

moduri de a purta råzboiul, unul direct çi faÆå în faÆå – faÆå în faÆå çi direct unul råzboiul, purta a de moduri guratå mai ales pentru cå perçii au fost surprinçi de surprinçi fost au perçii cå pentru ales mai guratå

îi deosebeçte pe greci, ci spada), cît stilul çi etica celor douå celor etica çi stilul cît spada), ci greci, pe deosebeçte îi

Pentru Eschil, ca çi pentru Herodot, victoria a fost asi- fost a victoria Herodot, pentru çi ca Eschil, Pentru

realia militare (aici nu lancea nu (aici militare atît nu subliniazå contrastul

propriu-ziså în termenii tradiÆionali ai luptei hoplitice. luptei ai tradiÆionali termenii în propriu-ziså

dlc,c pd etulpacr acr isuui (240); scuturi“ çi corp la corp lupta pentru spade ci (deloc),

nantå: pentru cå relatarea mesagerului descrie båtålia descrie mesagerului relatarea cå pentru nantå:

oudamos aichme toxoulkas ), çi råspunsul este negativ: „ negativ: este råspunsul çi ), (

aça, a episodului, se desprinde totuçi o altå temå domi- temå altå o totuçi desprinde se episodului, a aça,

ee n înl aeinlr sgaa ae nid arcul“ întinde care „sågeata atenienilor mîinile în vede

Pe fondul acestei orchestråri marine, ca så spunem så ca marine, orchestråri acestei fondul Pe

asemenea clar exprimate: regina întreabå corul dacå se dacå corul întreabå regina exprimate: clar asemenea

împreunå cu resturi de vîsle“ de resturi cu împreunå .

30

aoie ps ae oeili åbili ît de sînt råzboiului domeniului ale opuse Valorile

imagine a perçilor uciçi „ca tonii ... vårsaÆi din plaså, din vårsaÆi ... tonii „ca uciçi perçilor a imagine

al celei de-a treia funcÆii. treia de-a celei al

metaforelor pescuitului maritim, culminînd cu celebra cu culminînd maritim, pescuitului metaforelor

denÆelor care-i opune pe greci çi pe perçi la dublul nivel dublul la perçi pe çi greci pe opune care-i denÆelor

insulei çi cel al lui Ajax, eroul acesteia eroul Ajax, lui al cel çi insulei , se adaugå se ,

29

moment, trebuie så reÆinem aceastå confruntare a abun- a confruntare aceastå reÆinem så trebuie moment,

în 170 de versuri (de la 302 la 472), precum çi numele çi precum 472), la 302 la (de versuri de 170 în

decodare coerentå a ansamblurilor de imagini. Pentru imagini. de ansamblurilor a coerentå decodare

apariÆii ale cuvîntului propriu-zis çi ale derivatelor sale derivatelor ale çi propriu-zis cuvîntului ale apariÆii

a unui mitem constitutiv ale cårui recurenÆe permit o permit recurenÆe cårui ale constitutiv mitem unui a

naus c pse 0 de 30 peste cu , cuvîntului a fatidicå repetarea

gatå în argint capåtå în tragedie semnificaÆia autonomå semnificaÆia tragedie în capåtå argint în gatå

Fundalul, ca så spunem aça, este cel evocat de mare: de evocat cel este aça, spunem så ca Fundalul,

polychrysos confruntat cu Atena bo- Atena cu confruntat imperiului a temå

etu dsre cat z goiaå etu Elada. pentru glorioaså zi aceastå descrie a pentru

. De altfel, aceastå altfel, De . împodobiÆi atît de abundent perçii abundent de atît împodobiÆi

27

surprinçi de faptul cå douå serii de imagini se suprapun se imagini de serii douå cå faptul de surprinçi deja Hesiod, o valoare opuså aurului regal cu care sînt care cu regal aurului opuså valoare o Hesiod, deja

Dar, recitind relatarea båtåliei de la Salamina, sîntem Salamina, la de båtåliei relatarea recitind Dar, reprezintå, în codul mitologic pentru care stå mårturie stå care pentru mitologic codul în reprezintå,

ouch hypeuthynos ouch al Imperiului. al

Un råspuns negativ, fårå îndoialå, pentru cå argintul cå pentru îndoialå, fårå negativ, råspuns Un 28

o impune ståpînului impune o geri, cea pe care Zeus Euthynos Zeus care pe cea geri,

påmîntul“ (v. 238). (v. påmîntul“ 27

coråbiile cît çi lancea sînt instrumentele aceleiaçi înfrîn- aceleiaçi instrumentele sînt lancea çi cît coråbiile ryo pege argyrou tzu p cr l- påstreazå li-l care pe tezaur , – argint

. Atît . Strymon-ului apele în armatå imensa aruncå çi

aot u eçi crl pn c „i u n zo de izvor un au „ei cå spune corul perçii: cu raport 26

Salamina , stråluceçte asupra victoriei de la Plateea la de victoriei asupra stråluceçte ,

exarkes domois exarkes

(v. 237); çi aici replica este negativå în negativå este replica aici çi 237); (v.

24 25

mia hemera mia de la de unice“, „zilei a luminå aceeaçi fatalå, ploutos bare a reginei se referå la bogåÆia atenienilor – – atenienilor bogåÆia la referå se reginei a bare

çi cåderea puterii iresponsabile a lui Xerxes; de trei ori trei de Xerxes; lui a iresponsabile puterii cåderea çi numårul, subliniazå calitatea lor. Cea de-a doua între- doua de-a Cea lor. calitatea subliniazå numårul,

zeilor, face necesarå çi comprehensibilå victoria elenilor victoria comprehensibilå çi necesarå face zeilor, armatå a fåcut mult råu mezilor“ – çi, refuzînd grecilor refuzînd çi, – mezilor“ råu mult fåcut a armatå

în prezent, precum çi în ordinea imuabilå a timpului a imuabilå ordinea în çi precum prezent, în rului este destul de ambiguu – „aça cum este ea, aceastå ea, este cum „aça – ambiguu de destul este rului

andropletheia stratou andropletheia succesiune de dezastre care, atît pe mare cît çi pe uscat, pe çi cît mare pe atît care, dezastre de succesiune (v. 235); råspunsul co- råspunsul 235); (v. – bårbaÆi“

ZOE PETRE ZOE CETATEA GREACÅ – ÎNTRE REAL ÇI IMAGINAR ÇI REAL ÎNTRE – GREACÅ CETATEA

ZOE PETRE CETATEA GREACÅ – ÎNTRE REAL ÇI IMAGINAR care loveçte de la distanÆå, e cel care triumfå, sau forÆa despre coråbiile greceçti care ouk aphrasmonos | kykloi lancei este cea care a învins?“20. perix etheinon32, dar aici se opreçte orice sugerare a Or, cum prea bine se çtie, în mentalitatea greacå ingeniozitåÆii în descrierea båtåliei. Orice s-ar spune, arcaçul nu este doar un råzboinic diferit de hoplit a cårui daimon-ul alastor care i-a învins pe perçi nu este un lance, s-ar putea spune, este emblema sa: el este chiar Temistocle deghizat çi înçelåtor, ci o forÆå de dincolo care antonimul pedestraçului grec, pentru cå ethos-ul såu tulburå spiritul Regelui. Victoria nu este aduså atît de råzboinic este diametral opus comportamentului hoplitic. stratagema evocatå în versul 355, cît de valorile opuse Viclenia evazivå a arcaçului este contrarå luptei deschise dolos-ului, de virtuÆile proprii unei mache, lupta loialå çi în care se afirmå virtutea bårbatå (arete) a hoplitului, curajoaså a hopliÆilor. În orice interpretare tradiÆionalå, îndemînarea celui care mînuieçte arcul se opune erois- opoziÆia celor douå domenii – cel al luptei faÆå în faÆå çi mului disciplinat çi deliberat al falangei. Råzboiul hoplitic cel al stratagemei – este un element constitutiv al ideo- întrupeazå virtuÆile virile ale cetåÆeanului, iar toxoda- logiei råzboinice, dupå cum se vede încå din povestea 21 mantes nu sînt decît råzboinici barbari sau efeminaÆi : lupului Dolon, replicå secretå, înçelåtoare – çi învinså – cum spunea atît de bine Aristotel, cele douå noÆiuni sînt – 33 22 a vitejiei eroilor „din plinå zi“ , precum çi în antiteza sau nu lipseçte mult pentru a fi – echivalente , iar echiva- dintre vicleçugurile efebice çi lupta loialå a adultului, lentul mitologic al înfrîngerii perçilor în arta monumentalå care reia pe seama cetåÆii çi a falangei polaritåÆile vechilor din vremea lui Eschil este adesea Amazonomachia, victoria scenarii iniÆiatice34. De altfel, cele douå embleme care se lui Tezeu asupra fecioarelor råzboinice. înfruntå chiar în textul Perçilor; arcul iranian çi lancea Cea de-a treia funcÆie – bogåÆia çi abundenÆa – apare elenå35, nu sînt decît o versiune particularå a acestei în forme la fel de contrastante la cei doi adversari. Impe- opoziÆii, fiindcå lancea este arma hopliticå prin exce- riul polychrysos, armata „înmuiatå în aur“23 a perçilor, lenÆå36, în timp ce arcul este instrumentul unui råzboi cu suveranul ei, nåscut din neamul de aur, chryso- înçelåtor çi efeminat37. gonou | geneas isotheos phos (v. 79 çi urm.), este un La Platon, ca çi la Isocrate, råzboiul maritim este o Æinut în care ploutos çi olbos se întîlnesc24. AbundenÆa de bårbaÆi completeazå aceastå bogåÆie fårå måsurå: tehnicå ce pune în valoare abilitatea ingenioaså (metis) alternativ, armata persanå este numitå polychrysos (v. 9, a luptåtorului: acesta este de altfel argumentul principal 45, 53) çi polyandros25, iar mulÆimea (plethos) råzboi- al unei condamnåri morale care opune manevrelor corå- biilor – la periplous çi diekplous ale unui råzboi care este nicilor care se supun Marelui Rege face ca acesta så parå 38 un dragon polycheir çi polynautas, cu mii de braÆe çi cu o artå savantå çi întortocheatå , care evocå imaginile mii de coråbii, påstor divin al unei monstruoase turme în spaÆiu ale unei circularitåÆi aparÆinînd vicleçugului, 39 umane26. dolos – frontalitatea çi puritatea linearå, ca så spunem Existå un contrast absolut între acest Eldorado al aça, ale unei conduite hoplitice fåcute pe de-a-ntregul abundenÆei çi påmîntul grecesc, atît de sårac încît nu din spirit de dreptate, din ordine, din disciplinå, çi care poate hråni decît puÆini oameni (v. 790-797). Acest realizeazå pe cîmpul de luptå un fel de aliniere stoichedon sistem de opoziÆii este oarecum recapitulat sintetic în care se regåseçte în toate reprezentårile arhaice ale stihomitia din versurile 235-245, unde succesiunea cetåÆii celor asemenea (homoioi). întrebårilor puse de reginå realizeazå un adevårat cres- Salamina, victoria-model a råzboiului naval, este cendo trifuncÆional, dacå pot spune aça: Atossa întreabå totuçi descriså de cåtre Eschil în termenii proprii unei mai întîi dacå Atena dispune de o armatå „bogatå în mache hoplitice: aceastå luptå care începe, la råsåritul

222 211

213 220

valorilor sale fundamentale; ele conferå atît pedestraçilor, atît conferå ele fundamentale; sale valorilor a acÆiunilor reprezentate. acÆiunilor a

litate constantå de structurare, atît a imaginilor, cît çi cît imaginilor, a atît structurare, de constantå litate meiatå pe devotamentul faÆå de patrie çi pe respectul pe çi patrie de faÆå devotamentul pe meiatå

între perçi çi greci este absolutå çi reprezintå o moda- o reprezintå çi absolutå este greci çi perçi între manifestårile aceleiaçi conduite råzboinice çi civice, înte- civice, çi råzboinice conduite aceleiaçi manifestårile

boiul çi abundenÆa. La toate aceste niveluri, antinomia niveluri, aceste toate La abundenÆa. çi boiul sophrosyne i icpia sînt disciplina çi cetåÆenilor, solidaritatea

logiei tradiÆionale indo-europene – suveranitatea, råz- suveranitatea, – indo-europene tradiÆionale logiei ethos- Perçii ului propriu navigaÆiei propriu ului zarea , în çi ca aici, Çi .

55

nu sînt altceva decît cele trei funcÆii esenÆiale ale ideo- ale esenÆiale funcÆii trei cele decît altceva sînt nu dramei, çi care marcheazå, într-o altå manierå, valori- manierå, altå într-o marcheazå, care çi dramei,

se organizeazå în jurul a trei teme fundamentale, care fundamentale, teme trei a jurul în organizeazå se

este cheia de boltå, sau aproape, a întregii arhitecturi a arhitecturi întregii a aproape, sau boltå, de cheia este

fapt, acest contrast este cu atît mai sistematic cu cît el cît cu sistematic mai atît cu este contrast acest fapt,

cetåÆii-corabie Tebei contra Çapte

, care , motivului jurul în

Grecia cea såracå atît în bogåÆii, cît çi în oameni în çi cît bogåÆii, în atît såracå cea Grecia . De .

2

Cei zitiv çi civic, construind imaginea cetåÆii drepte din din drepte cetåÆii imaginea construind civic, çi zitiv

çi Grecia: Asia bogatå çi foarte populatå este învinså de învinså este populatå foarte çi bogatå Asia Grecia: çi

Eschil va relua, de altfel, tema råzboiului naval po- naval råzboiului tema altfel, de relua, va Eschil

opoziÆie constantå între atributele imperiului lui Xerxes lui imperiului atributele între constantå opoziÆie

mul çi devotamentul civic. devotamentul çi mul

Perçii

o în regåsea Hiltbrunner Otto Eschil, lui tragediile

egalitåÆi perfecte a cetåÆenilor în ceea ce priveçte erois- priveçte ce ceea în cetåÆenilor a perfecte egalitåÆi

absenÆå? Într-un studiu sistematic al leitmotivelor din leitmotivelor al sistematic studiu Într-un absenÆå?

o aceeaçi imagine a råzboiului ca dovadå supremå a unei a supremå dovadå ca råzboiului a imagine aceeaçi o

Pînå la urmå, este oare vorba aici despre o adevåratå o despre aici vorba oare este urmå, la Pînå

douå texte, epigrama A çi tragedia lui Eschil, contureazå Eschil, lui tragedia çi A epigrama texte, douå

învinçilor.

vitatea simbolurilor çi miturilor cetåÆii victorioase, cele victorioase, cetåÆii miturilor çi simbolurilor vitatea

aåae ea hyihs s pn î seå soarta scenå în punå så – Phrynichos deja aråtase o

naval tehnic çi amoral, çi care vroia så-çi aroge exclusi- aroge så-çi vroia care çi amoral, çi tehnic naval

dominatå de triumful învingåtorilor çi trebuia – aça cum aça – trebuia çi învingåtorilor triumful de dominatå

tuÆile tradiÆionale ale hopliÆilor dezonoarei unui råzboi unui dezonoarei hopliÆilor ale tradiÆionale tuÆile

tragedie oscaå åbili u ue s fie så putea nu råzboiului consacratå o cå

Confruntate cu o propagandå politicå care opunea vir- opunea care politicå propagandå o cu Confruntate

venÆie dramaticå decurgînd din faptul destul de evident de destul faptul din decurgînd dramaticå venÆie

psa a armelor al epistat vîslei al meçter , cît çi fiecårui fiecårui çi cît , .

caÆia profundå a acestei absenÆe, dincolo chiar de o con- o de chiar dincolo absenÆe, acestei a profundå caÆia 54

punde foarte exact elogiul fåcut de Eschil atît fiecårui atît Eschil de fåcut elogiul exact foarte punde

un nume grecesc; råmîne înså de demonstrat semnifi- demonstrat de înså råmîne grecesc; nume un

pezoi te kai okyporon epi neon epi okyporon kai te pezoi

le cores- le luptåtorilor A loagelor sonore de prinÆi iranieni nu le corespunde nici corespunde le nu iranieni prinÆi de sonore loagelor

gloriei arete ExcelenÆei

recunoscute de epigrama de recunoscute )çi ( punct, contestabilå, pentru cå, aça cum bine çtim, cata- çtim, bine cum aça cå, pentru contestabilå, punct,

arete,

specifice soldatului-cetåÆean. specifice excelenÆa, Aceastå asimetrie nu este, cel puÆin pînå la un anumit un la pînå puÆin cel este, nu asimetrie Aceastå

naval sînt adevåraÆi hopliÆi, fiindcå au starea de spirit çi spirit de starea au fiindcå hopliÆi, adevåraÆi sînt naval

Perses et les dieux“ les et Perses .

1

valoarea acestor epitete –, aceçti luptåtori dintr-un råzboi dintr-un luptåtori aceçti –, epitete acestor valoarea „Seuls remplissent la tragédie les Perses – ou plutôt les plutôt ou – Perses les tragédie la remplissent „Seuls

atks ochlos nautikos l u Aitfn etu înÆelege a pentru Aristofan lui al cu „oamenii zilei“ la Atena sau în Grecia nu erau amintite: erau nu Grecia în sau Atena la zilei“ „oamenii

nautikos leos leos nautikos al lui Eschil lui al comparåm så ajuns de este çi Perçii lui Eschil, numele celor pe care ea îi numea îi ea care pe celor numele Eschil, lui în

dintr-o datå prin formule ce îi asimileazå eroilor epici – epici eroilor asimileazå îi ce formule prin datå dintr-o diei greceçti, Jacqueline de Romilly scria, constatînd cå, constatînd scria, Romilly de Jacqueline greceçti, diei

Î naon anaktes naon leos nautikos , astfel înnobilaÆi astfel , aceçti , Acest N remarcabila sintezå pe care a consacrat-o trage- consacrat-o a care pe sintezå remarcabila N

aceleaçi virtuÆi råzboinice ca orice altå luptå hopliticå. luptå altå orice ca råzboinice virtuÆi aceleaçi

pelagia hals pelagia marinå , çi care pune în joc aceleaçi valori, aceleaçi joc în pune care çi , ,

cîmpia mache care se desfåçoarå pe pe desfåçoarå se care o este Salamina

oamenii are cel mai sigur zid de apårare de zid sigur mai cel are oamenii (v. 349) (v. .

53

cetatea care îçi påstreazå îçi care cetatea cu adevårat „temistocleanå“, „temistocleanå“, adevårat cu

rethetos polis? rethetos , la care acesta råspunde, într-o manierå într-o råspunde, acesta care la ,

apo- neatinså açadar, este, Atena , , 348): (v. mesagerului

aluzie la invazia Aticii este întrebarea puså de reginå de puså întrebarea este Aticii invazia la aluzie

lui Eschil lui Perçii

ca çi cum Atena n-ar fi fost niciodatå distruså: singura distruså: niciodatå fost fi n-ar Atena cum çi ca

Despre o schemå trifuncÆionalå din trifuncÆionalå schemå o Despre –, Eschil descrie, dimpotrivå, båtålia de la 480 la de båtålia dimpotrivå, descrie, Eschil –, oraçul

52 CETATEA GREACÅ – ÎNTRE REAL ÇI IMAGINAR ÇI REAL ÎNTRE – GREACÅ CETATEA

ZOE PETRE CETATEA GREACÅ – ÎNTRE REAL ÇI IMAGINAR

Theseion-ul „a fost întemeiat dupå båtålia de la Marathon Persiani di Eschilo, Roma, 1973, episodul de la Plateea este (sublinierea îmi aparÆine), atunci cînd Cimon, fiul lui punctul culminant al tragediei. Miltiade, a devastat Scyros“ (1, 17, 6; cf. D.S. 4, 62, 4; 24. Pers. 429; opoziÆia luminå/tenebre çi zi/noapte joacå un Harp. çi Suid, s.v. Polygnotos; Schol. Ar. Pl. 627. rol foarte important în sistemul de imagini al tragediei: 10. Paus. 1, 15, 1-3; Aeschin. 3, 186; Schol. in Ar. 3, p. 566 lumina vesteçte, de fiecare datå, înfrîngerea perçilor – Dindorf; cf. H. Herter, „Theseus der Athener“, RhM 88, cf. pentru Salamina, 386 çi urm. 1939, pp. 290-292 çi passim; L. Shoe Meritt, „The Stoa 25. Cf. Pers. 805-820. Poikile“, Hesperia 39, 1970, pp. 233-264. 26. Pers. 501-506. 11. P. Amandry, op. cit.; N.G.L. Hammond, op. cit., p. 23 çi 27. Pers. 827 çi urm. – Zeus toi kolastes ton hyperkompon urm. agan | phrouematon epestin, euthynos barys – Vezi 12. Epigrama A. R.P. Winnington-Ingram, op. cit. 13. Cf. tema solidaritåÆii civice la Isocrate, Areopag., passim; 28. Pers. 212 çi urm. – praxas men eu thaumastos an genoit’ reluatå çi de Aristotel, Ath. 23, 4. aner, | kakos de praxas ouch hypeuthynos polei. 14. Hdt. 7, 79. 29. Pentru frecvenÆa cuvîntului naus çi a derivatelor sale cf. çi 15. Cf. G. Starr, Athenian Coinage 480-449 BC, Oxford, 1970. A.J. Podlecki, op. cit., p. 12 çi urm.; menÆionarea Salaminei 16. Pl., Mx. 239 a. çi a lui Ajax – cf. 284, 302 çi urm., 307, 368, 596 – este 17. Hdt. 8, 55. Pentru semnificaÆiile mitului vezi M. Detienne, cu atît mai semnificativå cu cît la Delfi, baza dedicatå Marathonului îl omitea intenÆionat pe eroul de la Salamina L’Olivier: un mythe politico-religieux, în Finley (ed.), Terre, pp. 293-306. din lista cimonianå a eponimilor Atenei: vezi P. Vidal-Naquet, loc. cit. 18. A.J. Podlecki, The Political Background of Aeschylean 30. Pers. 424-426; cf. 576-578. Tragedy, Ann Arbor, 1966, pp. 9-25 (cf. p. 12: „Aeschylus 31. Hdt. 8, 75. is helping Themistocles in a contest of mythological pro- 32. Pers. 418 çi urm. paganda“), reluînd concluziile lui R. Lattimore, „Aeschylus 33. Cf. Il. 10, 334; E., Rh. 208 çi urm. çi strålucita demon- on the Defeat of Xerxes“, în Studies presented to W.A. straÆie a lui L. Gernet, „Dolon le loup“, în Gernet, Anthro- , Urbana, 1943, p. 79 çi urm. Aceastå opinie nu Oldfather pologie, pp. 154-171; chiar dacå existenÆa realå a unor este ineditå – cf. M. Croiset, Eschyle. Études sur l’invention confrerii de oameni-lupi greci ar fi contestabilå, temele dramatique dans son théâtre, Paris, 1928, p. 78 çi urm.; opuse ale luptei nocturne çi viclene çi ale eroului de P. Mazon, „Notice“, în Eschyle, Tragédies [CUF], p. 55 çi luminå, precum çi valoarea de rit de trecere a înfruntårii urm.; G.J. de Vries, „Le thème des Perses“, Mnemosyne. lor, mi se par asigurate de aceastå interpretare. ser. 3, 12 (2), 1944, p. 317 çi urm. – dar ea a fost destul de 34. Vezi mai ales P. Vidal-Naquet, „Le Chasseur Noir et des contestatå – cf. W. Jaeger, Paideia, 3, New York, 1944, l’éphébie“, Annales (ESC) 23, 1968, p. 103 çi urm.; idem, 3 p. 239 çi urm.; H.D.F. Kitto, Greek Tragedy , p. 36; Jacque- în Structuralisme et marxisme, Paris, 1970, pp. 176-183. line de Romilly, La tragédie grecque, Paris, 1970, p. 56. 35. Pers. 146-148 – poteron toxou | rhyma to nikon, e 19. Vita A. 10 – alken d’eudokimon Marathonion alsos an eipoi dorykranou | lonches ischys kekrateken. Cf. 51, 816, | kai bathychaiteis Medos epistamenos. 1020-1022. 20. Theopomp. Hist., FGrH, 115 F 153. 36. Pentru valoarea emblematicå a låncii, vezi mårturiile citate 21. Cf. Plu., De malign. Her. de cåtre J.-P. Vernant, „Le mythe hésiodique des races“, în 22. A., Pers. 495 çi urm.; cf. interpretarea lui H.D.F. Kitto, Vernant, Mythe et pensée, pp. 31-36. op. cit., p. 40. 37. Cf. e.g. E., HF 153-164; comentariul lui R. Goosens, 23. Pers. 815-820, cf. 807 çi 818 çi urm.; pentru R.P. Euripide et Athènes, Bruxelles, 1956; P. Vidal-Naquet, „La Winnington-Ingram, „Zeus in the Persae“, JHS 93, 1973, tradition de l’hoplite athénien“, în Vernant (ed.), Guerre, pp. 210-219, ca çi pentru R. Di Virgilio, Il vero volto dei p. 164 çi urm.; cf. de asemenea, pentru mitologia arcului,

216 217

214

JHS 64, 1944, pp. 37-66; P. Vidal-Naquet, P. 37-66; pp. 1944, 64, Kerameikos“, the

Nomos, State Burial in Athens and the Public Cemetery in Cemetery Public the and Athens in Burial State Nomos,

epitaphia ei . aoy „Patrios Jacoby, F. vezi au o care pe ficaÆia

BCH 1971, pp. 602-605 (nr. 8). Pentru semni- Pentru 8). (nr. 602-605 pp. 1971, I“, poulos,

24, 1969, pp. 1-5; P. Amandry, „Collection Paul Canello- Paul „Collection Amandry, P. 1-5; pp. 1969, 24,

AD Göttingen, 1966; E. Vanderpool, „Three prize-vases“, prize-vases“, „Three Vanderpool, E. 1966; Göttingen,

Erlebniss und Darstellung der Perserkrieger der Darstellung und Erlebniss , Kierdorf, W.

primelor ceremonii funerare de acest fel vezi, mai recent, mai vezi, fel acest de funerare ceremonii primelor

1. D.S. 11, 33, 3; D.H. 5, 17, 4; Paus. 1, 29, 4; pentru datarea pentru 4; 29, 1, Paus. 4; 17, 5, D.H. 3; 33, 11, D.S. 1.

Pauline Schmitt, pentru preÆioasele lor sugestii. lor preÆioasele pentru Schmitt, Pauline

Tyrants , Londra, 1962, pp. 34-36. pp. 1962, Londra, ,

4 Pouilloux çi Anthony Podlecki, precum çi prietenei mele prietenei çi precum Podlecki, Anthony çi Pouilloux

The Greek The b 12 çi urm. çi interpretarea lui A. Andrewes, Andrewes, A. lui interpretarea çi urm. çi 12 b

mesc celor care au luat parte la ea, mai ales domnilor Jean domnilor ales mai ea, la parte luat au care celor mesc

Pol demos . 4, 10, 1297 10, 4, . Aristotel, la termenului sensul Cf. 57.

ConstanÆa, în septembrie 1977; fie-mi permis så le mulÆu- le så permis fie-mi 1977; septembrie în ConstanÆa,

Mx V. . 240 b çi 241 b. 241 çi b 240 . Pl., cf. 1087; Ar., 56.

comunicåri la Congresul InternaÆional de Epigrafie de la de Epigrafie de InternaÆional Congresul la comunicåri

St.Cl.

, 13, 1971, pp. 15-28. pp. 1971, 13, , Petre, Zoe Vezi 55.

* O versiune rezumatå a acestui studiu a fåcut obiectul unei obiectul fåcut a studiu acestui a rezumatå versiune O *

Pers . 379 çi urm. çi 379 . 54.

53. Cf. Hdt. 8, 59-60. 8, Hdt. Cf. 53. Note

cf. Herodot, pasajele citate în nota 7. 7. nota în citate pasajele Herodot, cf.

i myriasin tia an pylon prosthe stesam’ aichmen hot’ ]; [ |

en stethesi thymos stethesi en mas ada tois ara en

] ] [ 1-3: B, Epigrama 52. demos -ul çi cetatea tuturor cetåÆenilor. cetåÆenilor. tuturor cetatea çi -ul , proprietari

57

din lupta de la Termopile la Herodot. la Termopile la de lupta din

demos

de hopliÆi- de unui elitei Cimon, lui a çi Eschil lui

supravieÆuitorilor, sau povestea spartiatului care a scåpat a care spartiatului povestea sau supravieÆuitorilor,

Salamina“, într-o dezbatere care opune, încå din epoca din încå opune, care dezbatere într-o Salamina“,

Cf. Tyrt. fr. 9 D, unde dezonoarea aparÆine fugarilor çi fugarilor aparÆine dezonoarea unde D, 9 fr. Tyrt. Cf. 51.

contra çi Salamina“ este råspunsul pentru „Marathon „Marathon pentru råspunsul este Salamina“

pp. 124, 135 çi urm. çi 135 124, pp.

expresie unitarå a virtuÆilor tuturor cetåÆenilor. „Marathon cetåÆenilor. tuturor virtuÆilor a unitarå expresie op. cit. op. cit op. , Detienne, M. lui ale çi . Brelich, A. lui riile

irezistibil – a acestei imagini globale a råzboiului civic ca civic råzboiului a globale imagini acestei a – irezistibil boiului pentru Thyreatida la Herodot, 1, 82, cu comenta- cu 82, 1, Herodot, la Thyreatida pentru boiului

3, 14, 10), obiceiul trofeului de råzboi, sau istoria råz- istoria sau råzboi, de trofeului obiceiul 10), 14, 3, urmå, decît så reia o versiune folcloricå – çi de un umor un de çi – folcloricå versiune o reia så decît urmå,

lupta hopliticå; cf. lupta mimatå a tinerilor spartiaÆi (Paus. spartiaÆi tinerilor a mimatå lupta cf. hopliticå; lupta uciçi, ca niçte toni, cu lovituri de vîslå – nu fac, pînå la pînå fac, nu – vîslå de lovituri cu toni, niçte ca uciçi,

Fuga în dezordine este semnul eminent al înfrîngerii în înfrîngerii al eminent semnul este dezordine în Fuga 50. Salamina çi – citîndu-l aproape pe Eschil – pe perçii pe – Eschil pe aproape citîndu-l – çi Salamina

ibidem , pp. 124 çi urm. urm. çi 124 pp. , çi

hn nrl e åei e a empl, unÆ d la de bufniÆa Termopile, la de sågeÆi de norul thon,

op. cit. op.

, p. 125, nota 29; vezi 29; nota 125, p. , Detienne, M. de citatå urm., çi

xyn dori xyn aspidi xyn dori xyn a hopliÆilor de la Mara- la de hopliÆilor a lupta suflare,

Histoire et raison chez Thucydide chez raison et Histoire , Paris, 1956, 106 1956, Paris, , Romilly,

, evocînd, în aceeaçi în evocînd, , de-a valma amintirile din råzboi din amintirile valma de-a

n eaae rzouu l Tcdd: ei aqeie de Jacqueline vezi Tucidide: la råzboiului relatarea în 56

Viespile lui Aristofan, care îçi deapånå îçi care Aristofan, lui din Båtrînii glorie. mitic la råzboiul hoplitic, este destul de evidentå, chiar çi chiar evidentå, de destul este hoplitic, råzboiul la mitic

arete demos çi astfel obÆine care , întregului ale – råzboi manifestå a conduitelor terifiante, care merge de la råzboiul la de merge care terifiante, conduitelor a manifestå

Phobos , RE, col. 309 çi urm.; moçtenirea urm.; çi 309 col. RE, , s.v. Bernert, E. Cf. 49. zarea egalitarå çi solidarizantå a unei cetåÆi – çi a unui a çi – cetåÆi unei a solidarizantå çi egalitarå zarea

loc. cit. loc. 48. Cf. M. Detienne, Detienne, M. Cf. 48. cåror virtuÆi sînt exprimate numai de hopliÆi, cu valori- cu hopliÆi, de numai exprimate sînt virtuÆi cåror

Pers . 401 çi urm. çi 401 . 47.

idealul conservator al unui råzboi – çi al unei cetåÆi – ale – cetåÆi unei al çi – råzboi unui al conservator idealul

Guerre , pp. 121-124. pp. , (ed.), Vernant

Marathon çi Salamina, se înfruntå pentru prima oarå prima pentru înfruntå se Salamina, çi Marathon

eine „a hlne polms t otoess, în controverses“, et problèmes phalange: „La Detienne,

În jurul celor douå imagini ale råzboiului medic, råzboiului ale imagini douå celor jurul În

Guerre, agoni e culti nella Grecia arcaica Grecia nella culti e agoni Guerre, , Bonn, 1966; M. 1966; Bonn, ,

otic. otic. patri råzboiului a çi solidare cetåÆii a unicå imagine Despre valoarea comportamentului hoplitic, vezi A. Brelich, A. vezi hoplitic, comportamentului valoarea Despre

arete civicå, egalizîndu-i într-o egalizîndu-i civicå, aceeaçi navigatorilor çi cît RE Phalanx , col. 162 çi urm. çi 162 col. , , s.v. Lammert, F. tehnic, vedere

ZOE PETRE ZOE CETATEA GREACÅ – ÎNTRE REAL ÇI IMAGINAR ÇI REAL ÎNTRE – GREACÅ CETATEA

ZOE PETRE CETATEA GREACÅ – ÎNTRE REAL ÇI IMAGINAR

idem, „Philoctète et l’éphébie“, în Vernant/Vidal-Naquet, „La tradition de l’hoplite athénien“, în Vernant (ed.), Mythe et tragédie, p. 158 çi urm. Cf. çi G. Glotz, „Sur Guerre, p. 165 çi urm.; Nicole Loraux, „Marathon ou l’his- l’interdiction des armes déloyales“, REG 29, 1916, p. 109 toire idéologique“, REA 75 (1-2), 1973, pp. 13-42. çi urm. 2. P. Vidal-Naquet, loc. cit. 38. Cf. deja Th. 1, 71; 142; Pl., Lg 707 a-b; cf. R. 374 a-d. 3. P. Amandry, „Sur les épigrammes de Marathon“, în 39. Pentru raportul dintre circularitate, cerc çi dolos, vezi M. THEORIA, Festschrift... K. Schuchardt, Baden-Baden, Detienne çi J.-P. Vernant, Les ruses de l’intelligence: La 1960, p. 4 çi urm.; vezi de asemenea P. Vidal-Naquet, métis des Grecs, Paris, 1975, pp. 32-57; analiza lui Fran- op. cit.; idem, „Une énigme à Delphes. A propos de la base çoise Frontisi-Ducroux, Dédale: mythologie de l’artisan en de Marathon (Pausanias X, 10, 1 - 2)“, RH 287 (4), 1967, Grèce ancienne, Paris, 1975, pp. 64-82, evidenÆiazå valorile pp. 281-302; N.G.L. Hammond, „The Campaign and the opuse ale dreptei çi curbei în structurile arhaice ale Battle of Marathon“, JHS 88, 1968, p. 27 çi urm. Textul miturilor meçteçugarului. restituit al epigramelor a fost publicat de cåtre B.D. Meritt, 40. Vezi P. Levêque çi P. Vidal-Naquet, „Epaminondas „Epigrams from the Battle of Marathon“, în The Aegean pythagoricien et le problème tactique de la droite et de la and the Near East, 1956, p. 273 çi urm. gauche“, Historia, 1960, pp. 294-308. 4. Isoc. 12, 115-166. 41. Pers. 374. 5. Pl., Lg. 706 b-707 b; cf. La. 190 e; Smp. 221 a-b. Vezi P. 42. Cf. la v. 422 çi 470 fuga akosmos a perçilor. Pentru Vidal-Naquet, „La tradition de l’hoplite athénien“, în valoarea militarå çi eticå a cuvîntului, vezi B. Gladigow, Vernant (ed.), Guerre, pp. 174-176. Sophia und Kosmos [Spudasmata, 1], Hildesheim, 1966. 6. Tyrt. fr. 9, 15 D; cf. B. Snell, „Zur Soziologie des archais- Despre valoarea peanului care ritmeazå lupta, Plu., loc. chen Griechentums“, Gymnasium 65, 1958, pp. 48-58. cit., 22, 4-5, precum çi documentaÆia citatå de cåtre 7. Deja la Herodot, contrastul implicit dintre cele douå H. Lorimer, „The Hoplite Phalanx with Special Reference to råzboaie medice – 6, 101 çi urm.; 8, 41, 3; 8, 51-53 – çi the Poems of Archilocus and Tyrtaeus“, ABSA 42, 1947, elogiul maratonomahilor, puÆin numeroçi, dar curajoçi, p. 81 çi urm. care au învins miriadele persane – Hdt. 6, 109; 112; cf. 6, 43. Este semnificativ, dupå pårerea mea, cå, dacå la Herodot 95, 4 – atestå o primå reelaborare a faptelor istorice. Vezi (8, 75 çi urm.) noaptea care precede Salamina este un de asemenea concluziile lui P. Vidal-Naquet, op. cit., p. 168 domeniu al vicleniei, la Eschil, ea este imaginea fidelå a çi analiza fåcutå de Nicole Loraux, op. cit., „imaginarului“ unei mache disciplinate care se pregåteçte; poetul mizeazå båtåliei de la Marathon. astfel pe contrastul dintre eleni, pentru care noaptea este 8. P. Vidal-Naquet, op. cit., p. 169. asemenea zilei, çi perçi, pentru care noaptea este timpul 9. Termenul îi aparÆine lui P. de la Coste-Messelière, Fouilles speranÆelor deçarte (dar çi al viselor profetice, cf. 176-210, de Delphes, 4, 4, p. 261, citat de P. Vidal-Naquet, „Une visul Atossei), în timp ce lumina strålucitoare a soarelui le énigme à Delphes. A propos de la base de Marathon aduce dezastrul, atît la Salamina, cît çi pe malurile Stry- (Pausanias X, 10, 1 - 2)“, RH 287 (4), 1967, p. 284. Biblio- mon-ului. Dacå ne gîndim cå Imperiul Perseizilor este grafiei citate de P. Amandry, op. cit., çi de P. Vidal-Naquet, polychrysos çi, prin aceasta chiar, un påmînt de luminå çi i se pot adåuga J.-P. Barron, „New Light on Old Walls: the de aur strålucitor, inversarea sensurilor arhaice ale Murals of the Theseion“, JHS 92, 1972, pp. 20-45; cuplului zi/noapte devine cu atît mai semnificativå. S. Woodford, „More Light on Old Walls: the Theseus of 44. Pers. 422 çi 470 akosmoi...phygei. the Centauromachy in the Theseion“, JHS 94, 1974, 45. tethnasin aischros dyskleestatoi moroi. pp. 158-164. RelaÆia constantå stabilitå de izvoarele 46. Asupra valorii pe care o au taxis çi disciplina, cf. Hdt. 1, 82; noastre între cultul lui Tezeu çi victoria de la Marathon nu 6, 111 çi urm.; 7, 104; 9, 31; Th. 5, 65 çi urm.; 70; Plb. 18, se limiteazå la relatarea epifaniei eroului (Plu., Thes. 35, 31; cf. 3; Plu., Lyc. 22, 4-5; Paus. 3, 14, 10. Cf. din punct de 8; cf. Paus. 1, 15, 4), fiindcå Pausanias ne spune cå

218 215

225 240

simetrie profundå, care se întrevede dincolo de asimetria de dincolo întrevede se care profundå, simetrie çeçte cu mult atît spaÆiul, cît çi scopul acestui articol. acestui scopul çi cît spaÆiul, atît mult cu çeçte

lui Zeus la Eschil, pentru cå este o problemå care depå- care problemå o este cå pentru Eschil, la Zeus lui un rol important, fårå a fi totuçi unicå – evidenÆiazå o evidenÆiazå – unicå totuçi fi a fårå important, rol un

nu este vorba aici despre o punere în discuÆie a „theodiceii“ a discuÆie în punere o despre aici vorba este nu tutive ale dramei – între care schema trifuncÆionalå joacå trifuncÆionalå schema care între – dramei ale tutive

tatålui Olimpienilor dominå incontestabil drama. Evident, drama. incontestabil dominå Olimpienilor tatålui

doar aparente? Mi se pare cå analiza temelor consti- temelor analiza cå pare se Mi aparente? doar

Æional; pronunÆat de mai mult de cincizeci de ori, numele ori, de cincizeci de mult mai de pronunÆat Æional;

curînd decît pe victorie çi pe eroii såi, sînt ele reale sau reale ele sînt såi, eroii pe çi victorie pe decît curînd

Locul lui Zeus în drama Danaidelor este cu totul excep- totul cu este Danaidelor drama în Zeus lui Locul 35.

ni rm cnrt p îfîgr ç p vcie mai victime pe çi înfrîngere pe centrate drame unei

34. 12-14. 34.

neuu aeti tdu asna lnlr asimetria elenilor, absenÆa studiu: acestui începutul pleon . Cf. Th. 2, 45, 2. 45, 2, Th. Cf. .

În primul rînd, în ceea ce priveçte întrebarea puså la puså întrebarea priveçte ce ceea în rînd, primul În to sophronein timosa tou biou tou timosa sophronein to 197-206; 973-979; 1013 – – 1013 973-979; 197-206; 33.

fi judecatå pentru cå a încålcat voinÆa tatålui såu. tatålui voinÆa încålcat a cå pentru judecatå fi cu privire la Eschil çi la opera sa. opera la çi Eschil la privire cu

fiicele sale îi vor ucide pe Aigyptiazi, iar Hipermnestra va Hipermnestra iar Aigyptiazi, pe ucide vor îi sale fiicele pe care am propus-o mi se pare cå implicå çi concluzii çi implicå cå pare se mi propus-o am care pe

32. 12-14; 204-206; 971-974. De altfel, supunîndu-se lui Danaos lui supunîndu-se altfel, De 971-974. 204-206; 12-14; 32.

totuçi, nu trebuie så fie ignorat, schema interpretativå schema ignorat, fie så trebuie nu totuçi,

keintai ; cf. 210-226; 630-709; 966-979; 1019-1034. 966-979; 630-709; 210-226; cf. ;

eî î at zn ae re id-uoee dr care, dar indo-europene, ariei ale zone alte în decît

ldie e d kt nmu ahkoo / aphiktoron nomous kata de men Kladoige

41-242 – – 41-242 2 31.

zentåri tradiÆionale, care joacå aici un rol mai discret mai rol un aici joacå care tradiÆionale, zentåri

de cåtre fiii lui Aigyptos. lui fiii cåtre de

asupra persistenÆei în Grecia a unui sistem de repre- de sistem unui a Grecia în persistenÆei asupra atunci cînd „soluÆiile de arbitraj“ (935-936) au fost respinse fost au (935-936) arbitraj“ de „soluÆiile cînd atunci

icl d mrui – etl e ipd ce – cred limpede de destul – mårturia de Dincolo euxymbolous ) – tratat“ prin „stabilite satisfacÆii Ares... pe

polis . de încarnat colectivå suveranitate de superior Danaidelor (stråinilor så li se ofere, înainte de a-l înarma a-l de înainte ofere, se li så (stråinilor Danaidelor

maches apleston maches , dar çi rugåmintea çi dar , numit este Aigyptos doar pentru cå ei erau liberi, supunîndu-se principiului supunîndu-se liberi, erau ei cå pentru doar

3-3; f p d o at 7970 ud nau lui neamul unde 739-740, parte o de pe cf. 934-937; 30. în ciuda aparentei lor inferioritåÆi, aceasta s-a întîmplat s-a aceasta inferioritåÆi, lor aparentei ciuda în

tous amphi Neilon daimonas sebizomai) daimonas Neilon amphi tous . ( 922 çi

propria sa regalitate. Dimpotrivå, dacå grecii au triumfat au grecii dacå Dimpotrivå, regalitate. sa propria

Theoisin eipon tous theous ouden sebei ouden theous tous eipon Theoisin ) ( 921 ales mai Cf. 29.

distruge imperiul, bogåÆiile sale, armatele sale – çi chiar çi – sale armatele sale, bogåÆiile imperiul, distruge

gar xenoumai tous theon sylektoras theon tous xenoumai gar ).

çeascå frontierele legitime ale monarhiei sale, Xerxes sale, monarhiei ale legitime frontierele çeascå

ou philoxenon oudamos toupos Ekousa ) – çi 926 – ( – 926 çi – ) ( 925 Cf. 28.

(v. 762-764). Lipsit de pietate pentru cå a vrut så depå- så vrut a cå pentru pietate de Lipsit 762-764). (v. Cambridge-Berkeley-Los Angeles, 1970, pp. 162-171. pp. 1970, Angeles, Cambridge-Berkeley-Los

hrånitoare de oi, avînd în mînå sceptrul care conduce“ care sceptrul mînå în avînd oi, de hrånitoare its Meaning and Functions in Ancient and Other Cultures Other and Ancient in Functions and Meaning its ,

Myth, cit. op. ; cf. çi G.S. Kirk, Kirk, G.S. çi cf. ; Vidal-Naquet, P. vezi sålbatic: unui singur om privilegiul de a comanda întregii Asii întregii comanda a de privilegiul om singur unui

Od. 9, 275-276 çi întregul episod al Ciclopului, omul Ciclopului, al episod întregul çi 275-276 9, Cf. 27. anax este cel care odinioarå a „acordat a odinioarå care cel este Zeus limpede:

sacrå de a respecta dreptul de azil. de dreptul respecta a de sacrå

acelaçi timp nelegitim çi neputincios. Darius o spune o Darius neputincios. çi nelegitim timp acelaçi

93, 1973, pp. 74-103, asupra mårturiilor despre obligaÆia despre mårturiilor asupra 74-103, pp. 1973, 93,

hybris face din Xerxes un monarh în monarh un Xerxes din face cå pentru ståpîn“,

JRS nelegiuite cf. consideraÆiile lui J.P. Gould, „Hiketeia“, „Hiketeia“, Gould, J.P. lui consideraÆiile cf. nelegiuite

polyandros polychrysos s-a regåsit „fårå regåsit s-a çi Persia ; tåÆii

38 zilor; pentru a måsura gravitatea unei asemenea conduite asemenea unei gravitatea måsura a pentru zilor;

a provocat råzbunarea lui Zeus Basileus, zeul suverani- zeul Basileus, Zeus lui råzbunarea provocat a cei care fac apel la el, manifestat de råzboinicii Aigyptia- råzboinicii de manifestat el, la apel fac care cei

de monarhul såu era o formå excesivå de regalitate, care regalitate, de excesivå formå o era såu monarhul de manierå dramaticå dispreÆul faÆå de dreptul de azil çi de çi azil de dreptul de faÆå dispreÆul dramaticå manierå

dovedit inutilå, pentru cå dominaÆia absolutå exercitatå absolutå dominaÆia cå pentru inutilå, dovedit 6 ei a ae sea 3-5, ae erznå într-o reprezintå care 836-953, scena ales mai Vezi 26.

stabilit çi tradus de P. Mazon [CUF], Paris, 1931, p. 21. p. 1931, Paris, [CUF], Mazon P. de tradus çi stabilit Superioritatea bogåÆiilor çi forÆelor imperiului s-a imperiului forÆelor çi bogåÆiilor Superioritatea

Eschyle , vol. 1, text 1, vol. , în 228, v. la Mazon P. lui nota Cf. 25. liber (v. 585-596). (v. liber

24. 107; 228-229; 762-763; 820-821. 762-763; 228-229; 107; 24.

laos eleuthe

-ul vorbeçte -ul çi “ desfåcut, s-a forÆei „jugul

23. Cf. 30; 426; 818-820; cf. 950-953. cf. 818-820; 426; 30; Cf. 23.

perçi, gata cu prosternårile în faÆa regelui lor“, pentru cå pentru lor“, regelui faÆa în prosternårile cu gata perçi,

Terre , pp. 269-292. pp. , (ed.), Finley

cai. ou polm: gt c spnra aå de faÆå supunerea cu „gata proclamå: Corul sclavia.

et mythiques de la terre et du sacrifice dans l’Odysée“, în l’Odysée“, dans sacrifice du et terre la de mythiques et

de Atena çi de faptul cå ea este cetatea care a refuzat a care cetatea este ea cå faptul de çi Atena de Odiseea, vezi P. Vidal-Naquet, „Valeurs religieuses „Valeurs Vidal-Naquet, P. vezi pentru

eleutheria , simbolizate, så nu uitåm, nu så simbolizate, , de exprimate valorile ibidem , pp. 177-194; pp. , Hésiode“, chez prométhéen mythe „Le

ZOE PETRE ZOE CETATEA GREACÅ – ÎNTRE REAL ÇI IMAGINAR ÇI REAL ÎNTRE – GREACÅ CETATEA

ZOE PETRE CETATEA GREACÅ – ÎNTRE REAL ÇI IMAGINAR

20. 146-148. Dimpotrivå, în tradiÆia indo-iranianå arcaçul tatea refuzatå çi sexualitatea anarhicå; reunind oikos-ul este, în opoziÆie cu råzboinicul „gol“, simbolul unui råzboi cu colectivitatea, atribuindu-le femeilor un loc apropriat, organizat; cf. G. Dumézil, Mythe et epopée, 1, Paris, 1968, cetatea democraticå a pelasgilor, mediatoare prin exce- p. 64. lenÆå a contradicÆiilor din universul tragic al lui Eschil63, 21. ReferinÆe çi comentarii la P. Vidal-Naquet, „La tradition de triumfa, fårå doar çi poate, la sfîrçitul Danaidelor. l’hoplite athénien“, în Vernant (ed.), Guerre, pp. 164-166. 22. Cf. Arist., Pol. 1252 b 5-9. Danaide Polis Aigyptiazi 23. 9. 24. Cf. 163 çi urm., 250-252, 755 çi urm.; vezi çi Hiltbrunner, Pietate „lacunarå“ ?Thesmoforii? Impietate op. cit., p. 43. Autoritate Autoritate Anarhie/tiranie 25. 33, 73; cf. 20, 40, 89, 244, 803, 899. paternå/monarhie colectivå/democraÆie 26. 83, resp. 74 çi urm. Refuz 27. Aurul este bogåÆia persanå prin excelenÆå; cf. e.g. epi- Statut de suplicantå Azil/tratate grama funerarå 88 a, Diehl 22 – sau chiar utilizarea al ospitalitåÆii/råzboi ireverenÆioaså a acestui topos de cåtre Aristofan, Ach. 81 Sexualitate Castitate absolutå Cåsåtorie legitimå çi urm. Despre valorile opuse ale aurului çi argintului, vezi nereglementatå mai ales J.-P. Vernant, „Le mythe hésiodique des races“, în Vernant, Mythe et pensée, p. 28 çi urm. Fecioare CetåÆeni Masculi 28. Într-adevår, cred cå menÆionarea numai a atenienilor în acest moment crucial al tragediei indicå o alunecare vo- Se credea cå fiicele lui Danaos au introdus în Grecia luntarå a imaginii victoriei de partea Atenei. Aceastå pre- sårbåtoarea Thesmoforiilor64, care consacra valoarea, supunere este, de altfel, susÆinutå çi de faptul cå atenienii civicå çi religioaså deopotrivå, a cåsåtoriei legitime65. Nu sînt singurii menÆionaÆi direct, cu numele lor, cu numele ne vom opri aici asupra paradoxului constitutiv al unui cetåÆii lor çi cu cele ale divinitåÆilor lor protectoare; nici mit prin care semnificaÆiile cåsåtoriei sînt asumate de „femeia dorianå“ din visul Atossei, çi nici „lancea dorianå“ eroinele care la început au refuzat-o, iar apoi au însîn- de la Plateea nu au aceeaçi intensitate de evocare. gerat-o. Dar aceastå transformare a Danaidelor în soÆii 29. O. Hiltbrunner, op. cit., p. 49, remarca jocul de cuvinte care reflectå inversarea tragicå a destinului persan: pri- thesmofore este foarte semnificativå pentru integrarea în mului vers, tade men Person ton oichomenon... ktl., reluat universul cetåÆii a acestor fecioare pe care mitul le leagå în versul 12 çi urm. çi mai ales în versul 178 – Iaonon gen de Æîçnirea proaspåtå çi dåtåtoare de viaÆå a izvoarelor. oichetai Persai thelon, îi råspunde exclamaÆia din versul Reluînd o ipotezå a lui D.S. Robertson, George Thomson 252: to Person d’anthos oichetai peson. s-a hazardat chiar så presupunå cå Eschil încheia tri- 30. Aurul, înscris în mod tradiÆional într-o echivalenÆå luminå- logia prin inaugurarea solemnå a sårbåtorii civice a aur-memorie, devine pentru perçi, dupå înfrîngere, un Thesmoforiilor – tot aça cum, la sfîrçitul Orestiei, fåcuse simbol al morÆii. Am încercat så demonstrez aceastå så stråluceascå în noapte torÆele procesiunii Eumeni- ipotezå în studiul, „Gold in the Persae“, Analele Univ. Buc. – delor66. Fårå a-l urma atît de departe, se pot totuçi remarca Istorie 28, 1979, pp. 61-69= în prezentul volum. afinitåÆile dintre itinerariile lui Io çi ale descendentelor 31. 139: leipetai monozyx. Ar trebui oare så apropiem acest sale cu urcarea spre luminå, , a Persephonei – cuvînt de zygon, el fiind astfel oarecum reversul lui? anodos 32. Cf. 60, 262, 512, 542 çi urm., 923, 925. Core; putem sugera o apropiere între castitatea sålbaticå 33. 1020-1023. a Danaidelor, „domesticitå“ în sfîrçit prin cåsåtorie, çi 34. La versul 13, Xerxes este numit neos aner, dar deja în abstinenÆa ritualå a Thesmoforelor, preludiu la bucuriile versul 177 Atossa îl numeçte pais hemos, çi va fi numit legitime oferite de Demeter Kalligeneia.

228 237

239 226

société en Grèce ancienne Grèce en société anax Xerxes basileus Xerxes anax megalon , Paris, 1974, pp. 141-176; idem, 141-176; pp. 1974, Paris, , . – 5 çi cf. –

Mythe et Mythe pp. 5-15; idem, „Entre bêtes et dieux“, în idem, idem, în dieux“, et bêtes „Entre idem, 5-15; pp. hypochoi basileos basiles Person, tagoi | | – urm. çi 24 5.

yh e pensée et Mythe , 2, 2, Vernant, în technique“, fonction basileiou tieras phalaron piphauskon phalaron tieras basileiou . – urm. çi 661 4.

Mythe et pensée et Mythe 2, 1, pp. 13-79; idem, „Prométhée et la et „Prométhée idem, 13-79; pp. 1, 2, Pers. 3 çi urm.; cf. çi 159 çi urm. çi 159 çi cf. urm.; çi 3 A., 3.

J.-P. Vernant, „Le mythe hésiodique des races“, în Vernant, în races“, des hésiodique mythe „Le Vernant, J.-P. Aischylos , Berna, 1950, pp. 41-49. pp. 1950, Berna, ,

2 ei a ae aaiee iuio hsoie aoae lui datorate hesiodice miturilor analizele ales mai Vezi 22. idroug-n Mtvehi bei Motivtechnik Wiederholungs-und 2. O. Hiltbrunner, Hiltbrunner, O. 2.

(ESC)

1979, 1, pp. 3-26. pp. 1, 1979, pp. 55-58; citatul este de la pagina 55. pagina la de este citatul 55-58; pp.

Annales

pique athénienne. Le mythe dans l’espace civique“, civique“, l’espace dans mythe Le athénienne. pique

La tragédie grecque tragédie La , Paris, 1970, Paris, , Romilly, de Jacqueline 1.

(1-2), 1978, p. 52; vezi çi eadem, „L’autochtonie: une to- une „L’autochtonie: eadem, çi vezi 52; p. 1978, (1-2),

mi-a confirmat integral analiza. integral confirmat mi-a

Arethusa 11 tribus“, ses de quelques-unes et femmes des

mi-o trimitå ca råspuns la textul acestui mic studiu, el studiu, mic acestui textul la råspuns ca trimitå mi-o

pentru miturile greceçti de cåtre Nicole Loraux, „Sur la race la „Sur Loraux, Nicole cåtre de greceçti miturile pentru

scrisoare pe care Georges Dumézil a avut amabilitatea så amabilitatea avut a Dumézil Georges care pe scrisoare

thropologie structurale thropologie , Paris, 1958, p. 239, citat çi dezvoltat çi citat 239, p. 1958, Paris, ,

de romaines Idées Prs 16)– Într-o 1969).– (Paris, çi urm.) çi 1968

An- 21. Cf. Lévi-Strauss, „La structure des mythes“, în idem, în mythes“, des structure „La Lévi-Strauss, Cf. 21.

Mythe et épopée et Mythe Européens (Paris, la pînå çi 1951) (Paris,

astoxenos

. s.v. LSJ, Cf. 20.

Les dieux des Indo- des dieux Les Mitra-Varuna çi çi cu începînd Dumézil,

eie d’anaton pragma tout’astoxenon pragma d’anaton eie . 356: 19.

care i-l dau cercetårile – fundamentale – ale lui Georges lui ale – fundamentale – cercetårile dau i-l care

18. Cf. 16-18; 41-56; 274-276 etc. 274-276 41-56; 16-18; Cf. 18.

schemå trifuncÆionalå schemå în sensul pe sensul în de noÆiunea Folosesc *

17. 284-285, resp. 287. resp. 284-285, 17.

16. Cf. 128-129; 154-155; 234-241; 277-290. 234-241; 154-155; 128-129; Cf. 16. Note

15. 630-697. 15.

14. 584-591. 14.

13. 558-561. 13.

. dramei atice dramei

40

12. Cf. 546-555. Cf. 12.

nale, o restructurare care constituie substanÆa însåçi a însåçi substanÆa constituie care restructurare o nale,

11. 553 çi urm. çi 553 11.

restructuråri profunde a categoriilor mentale tradiÆio- mentale categoriilor a profunde restructuråri

10. 560 çi urm.; cf. 1019-1030. cf. urm.; çi 560 10.

în tragedie indicå atît dimensiunile cît çi cåile acestei cåile çi cît dimensiunile atît indicå tragedie în Eschil).

DistanÆa care desparte schema arhaicå de depåçirea ei depåçirea de arhaicå schema desparte care DistanÆa Rugåtoarele lui desemna vor tragedie la privire cu indicaÆie

. cå este negatå în numele valorilor absolute ale cetåÆii ale absolute valorilor numele în negatå este cå Supp. 7-8 (neîd u cat nt, irl fårå cifrele notå, aceastå cu (începînd 779-784 9.

39

Supp. 24; 1019. 24; çi Cf. aceasta se întîmplå pentru cå ea devine relativå çi pentru çi relativå devine ea cå pentru întîmplå se aceasta

Amymone (F 130-133 Mette). 130-133 (F satiricå drama de ales mai element de explicare cauzalå în universul lui Eschil, lui universul în cauzalå explicare de element

8. Aceastå abundenÆå a izvoarelor trebuie så fi fost evocatå fost fi så trebuie izvoarelor a abundenÆå Aceastå 8.

eio lbr: aå eaha rfnÆoaå eie un devine trifuncÆionalå ierarhia dacå liberi: Æenilor

Dionysos mis à mort à mis Dionysos , Paris, 1977, p. 38 çi urm. çi 38 p. 1977, Paris, ,

basileia a cetå- a adevårata de depinde totul unde cetåÆii,

7. Cf. schiÆa rapidå, dar foarte sugestivå a lui M. Detienne, M. lui a sugestivå foarte dar rapidå, schiÆa Cf. 7.

valoreazå nimic atunci cînd este confruntatå cu lumea cu confruntatå este cînd atunci nimic valoreazå

nr. 317, oct. 1973, pp. 908-925. pp. 1973, oct. 317, nr.

olbos -ul çi dominarea necontestatå a Asiei – dar care nu care dar – Asiei a necontestatå dominarea çi -ul Critique pp. 9-37; Nicole Loraux, „L’interfèrence tragique“, tragique“, „L’interfèrence Loraux, Nicole 9-37; pp.

superioritate la trei niveluri care le asigurå, la origine, la asigurå, le care niveluri trei la superioritate e al ao, oe e eé agme, ai, 1973, Paris, Langumier, René de note Mazon, Paul de

Sophocle, Tragédies Sophocle, , prefaÆå de P. Vidal-Naquet, traducere Vidal-Naquet, P. de prefaÆå , cina csea fc s epoee Pri dÆn o deÆin Perçii explodeze. så face o acesteia acÆiunea

tragédie , pp. 19-40; P. Vidal-Naquet, „OEdipe à Athènes“, în Athènes“, à „OEdipe Vidal-Naquet, P. 19-40; pp. , nalå este un punct de plecare în construcÆia dramei, dar dramei, construcÆia în plecare de punct un este nalå

yh et Mythe tragédie grecque“, în Vernant/Vidal-Naquet, Vernant/Vidal-Naquet, în grecque“, tragédie

caracteristic, pe atît de semnificativ: schema trifuncÆio- schema semnificativ: de atît pe caracteristic,

ensions et ambiguités dans la dans ambiguités et ensions „T nant, Ver J.-P. vezi tragic

sistemele arhaice de reprezentare este, cred, pe cît de cît pe cred, este, reprezentare de arhaice sistemele

.Dsr polml gnrl ae eulri discursului dedublårii ale generale problemele Despre 6.

e e lå at, ou î cr Eci utilizeazå Eschil care în modul parte, altå de Pe

tiparele limbajului cotidian. limbajului tiparele

ci douå principii antinomice ale suveranitåÆii. ale antinomice principii douå ci påtrunderile masive ale unui vocabular politic modelat pe modelat politic vocabular unui ale masive påtrunderile

aparentå, çi care confruntå nu imperiul cu destinul såu, destinul cu imperiul nu confruntå care çi aparentå, imagini poetice al corurilor – uneori chiar al replicilor – çi – replicilor al chiar uneori – corurilor al poetice imagini

ZOE PETRE ZOE CETATEA GREACÅ – ÎNTRE REAL ÇI IMAGINAR ÇI REAL ÎNTRE – GREACÅ CETATEA

ZOE PETRE CETATEA GREACÅ – ÎNTRE REAL ÇI IMAGINAR

Aceste isomorfisme schiÆeazå un scenariu de „non-co- 6. Calitatea divinå a dinaçtilor iranieni este iniÆial atribuitå municare“ anulat de o sårbåtoare de integrare care lui Xerxes (80), apoi reginei (157), çi în cele din urmå lui recreeazå ordinea67 çi o consacrå; ele nu pot fi atribuite Darius, Person theos (157); aça cum remarca deja Hilt- fårå dovezi textului lui Eschil, dar ar putea totuçi pune brunner, op. cit., p. 43, doar fiinÆa divinå a regelui defunct în luminå punctul de plecare al reflecÆiei sale – çi, din a supravieÆuit dezastrului – cf. 620, 633, 642, 654, 711, aceastå perspectivå, ar sublinia atît afinitåÆile cît çi 856. 7. 80. distanÆele care separå legenda de dramå çi mitul de 8. 762-781. cetate. Pentru cå tocmai în cetate trebuie circumscris 9. Tema jugului (zygon), introduså de cåtre cor (50), este statutul eroinelor dramei. Într-o cetate imaginarå, fårå dezvoltatå în visul Atossei (181-199) çi reluatå de cor în îndoialå, dar care nu ar putea exista decît într-un dialog momentul în care el måsoarå consecinÆele dezastrului – niciodatå întrerupt cu cetatea istoricå, care, timp de mai 594: hos elythe zygon alkas; cf. întreg pasajul 584-594. bine de un secol, a încercat så elaboreze un drept al Jugul cu o mie de cuie (polygomphos), care înlånÆuie familiei çi så gåseascå formele unei reglementåri politice Bosforul (71 çi urm.; cf. 722, 745 – doulon os desmo- a cåsåtoriei çi a raporturilor dintre oikos çi polis68; o masin | elpise schesen – nu este altceva decît forma palpa- cetate pentru care definiÆia din ce în ce mai exactå – din bilå a acelui doulion zygon pe care Xerxes vrea så-l impunå ce în ce mai limitativå – a grupului civic privilegiat este grecilor (cf. çi Hiltbrunner, op. cit., p. 48). Så remarcåm în o componentå constitutivå çi cumva un corelat necesar treacåt paralela polychrysos-polyandros-polygomphos care al democratizårii sale69. Este atunci oare necesar så coroboreazå observaÆia pe care tocmai am reamintit-o, urmåm calea identificårii – atît de artificialå çi de precum çi o serie de imagini contradictorii în jurul temei mårii – al nesigurå – a aluziilor cu privire la soarta lui Temistocle amachon kyma thalasses, valul marin nebiruit 70 oçtirii persane (90), cårora totuçi luptele pe mare le sînt fugar çi suplicant pentru a înÆelege de ce Eschil înfåÆi- interzise (852-907), care au încercat så încåtuçeze marea, çeazå atenienilor mitul care evocå soarta fiicelor lui çi care, învinçi tot pe mare, au pierit ca niçte peçti uciçi cu Danaos la Argos çi a femeilor în polis? bîta în plaså (424-428; cf. çi 272-279; 476 çi urm. etc.). 10. prospitno – 152: es gan prospitnontes | arxontai – 588 çi urm.; cf. çi 694-696. Note 11. 213 – Atossa crede cå fiul ei nu are så dea seamå în faÆa 1. V. Ehrenberg, „Origins“. nimånui, chiar dacå eçueazå – ouch hypeuthynos polei – çi 2. Noua datare (464?), impuså de didascalia POxy. 20, cå el va råmîne ståpîn peste påmînturile sale; dezastrul Londra, 1952, 2256, 3, pentru Rugåtoarele nu modificå înså îi va dezminÆi în întregime speranÆele. prioritatea textului lui Eschil faÆå de democraÆie – çi, cu atît 12. 241. SemnificaÆiile regale ale acestei imagini de påstor al mai puÆin, semnificaÆia sa generalå; cf. V. Ehrenberg, popoarelor sînt limpede subliniate de cåtre E. Benveniste, Sophocles and Pericles, Oxford, 1954, p. 3, n. 3. Le vocabulaire des institutions indo-européennes, 1, Paris, 3. Vezi versurile citate de V. Ehrenberg, „Origins“, pp. 266- 1968. 271; cf. mai ales v. 370-375, 397-399 çi întregul pasaj 13. 241-242. 600-630 din Rugåtoarele. 14. 181-199. 4. Ehrenberg, „Origins“, p. 267. 15. 852-907. 5. Acelaçi procedeu se regåseçte atît în Cei Çapte (cf., e.g., 16. Cf. supra, nota 9. 395; 574-575; 785-787 etc.), cît çi în Eumenidele (v. 443- 17. 21. 449; 471-473; 509; 674-675 etc.); el se bazeazå pe con- 18. 49-52. trastul, foarte eschileean, între limbajul încårcat de 19. 85 çi urm.

238 227

236

prin în cetate, loc median plasat între sexuali- între plasat median loc cetate, çi deplin

etu å nttÆa ååoii e eiiez pe legitimeazå se cåsåtoriei instituÆia cå Pentru

cetatea o instituie o cetatea .

62

ajung în sfîrçit så accepte cåsåtoria çi ordinea pe care pe ordinea çi cåsåtoria accepte så sfîrçit în ajung

dintre fecunditatea aduså Argos-ului de fecioarele care fecioarele de Argos-ului aduså fecunditatea dintre

ue dn o î eieÆ cniinra reciprocå condiÆionarea evidenÆå în nou din punea

ue å iau tioii eu aeså ciaeÆ çi echivalenÆå aceastå relua trilogiei finalul cå pune

suveranitatea poporului. Se poate într-adevår presu- într-adevår poate Se poporului. suveranitatea

unei cetåÆi este reluat aici într-un context marcat de marcat context într-un aici reluat este cetåÆi unei

arhaicå între dreptatea politicå çi prosperitatea fertilå a fertilå prosperitatea çi politicå dreptatea între arhaicå

timai neatinse . Raportul constant stabilit de gîndirea de stabilit constant Raportul .

61

polis demion “, îçi va påstra va îçi “, în suveran este „care poporul ,

to fecundå au ca replicå politicå stabilitatea instituÆiilor: instituÆiilor: stabilitatea politicå replicå ca au fecundå

civile ; pietatea çi abundenÆa çi pietatea ; guvernatå bine fi va çi

60 59

venereazå pe Zeus Xenios nu va mai cunoaçte råzboaie cunoaçte mai va nu Xenios Zeus pe venereazå

politicå: bogatå în oameni tineri çi båtrîni, cetatea care-l cetatea båtrîni, çi tineri oameni în bogatå politicå:

între fecunditatea pe care ele o cer zeilor çi „bunåstarea“ çi zeilor cer o ele care pe fecunditatea între

le-a ajutat laså så se întrevadå o relaÆie semnificativå relaÆie o întrevadå se så laså ajutat le-a

Mythe et tragédie. et Mythe 40. Cf. Vernant/Vidal-Naquet, Vernant/Vidal-Naquet, Cf. 40.

urårile pe care le rostesc Danaidele pentru cetatea care cetatea pentru Danaidele rostesc le care pe urårile pentru lectura istoricå a tragediei. a istoricå lectura pentru

homaimos . Mai mult, Mai . atribuit de Danaide cuvîntului cuvîntului Danaide de atribuit

care deschide perspective de o importanÆå remarcabilå importanÆå o de perspective deschide care 58

civic , definiÆie care se opune sensului exclusiv familial, exclusiv sensului opune se care definiÆie , Mythe et tragédie et Mythe

, pp. 135-138) pp. , Vernant/Vidal-Naquet, în 57

PP 129, 1969, p. 401 çi urm., reluat urm., çi 401 p. 1969, 129, d’Eschyle“, l’Orestie exemplu, o definiÆie „politicå“ a consanguinitåÆii grupului consanguinitåÆii a „politicå“ definiÆie o exemplu,

Orestia („Chasse et sacrifice dans sacrifice et („Chasse din temelor analiza la gilor schiÆeazå, în momentul crucial al reflecÆiei sale, de sale, reflecÆiei al crucial momentul în schiÆeazå, gilor

aici au fost formulate de cåtre P. Vidal-Naquet, pornind de pornind Vidal-Naquet, P. cåtre de formulate fost au aici regåsesc încå din prima tragedie a ciclului: regele pelas- regele ciclului: a tragedie prima din încå regåsesc

Concluzii foarte apropiate de cele pe care le-am enunÆat le-am care pe cele de apropiate foarte Concluzii 39.

cetatea. De altfel, cele cîteva sugestii în acest sens se sens acest în sugestii cîteva cele altfel, De cetatea.

Euthynos . Zeus lui acÆiunea çi Rege Marelui atribuitå

familiilor, ci çi în aceastå sumå de gospodårii care este care gospodårii de sumå aceastå în çi ci familiilor,

ouch hypeuthynos ouch dupå mine decisivå, între calitatea de de calitatea între decisivå, mine dupå

oikoi lr çi -lor interiorul în numai nu ordinea consacra

93, 1973, p. 210 çi urm., care nu subliniazå înså relaÆia, înså subliniazå nu care urm., çi 210 p. 1973, 93,

dåmîntul dramei fåcea så intervinå autoritatea cetåÆii çi cetåÆii autoritatea intervinå så fåcea dramei dåmîntul

JHS ziile lui R.P. Winnington-Ingram, „Zeus in the Persae“, Persae“, the in „Zeus Winnington-Ingram, R.P. lui ziile

trilogiei, pare destul de legitim så ne gîndim cå dezno- cå gîndim ne så legitim de destul pare trilogiei, nematon epestin euthynos barys. euthynos epestin nematon Sînt de acord cu conclu- cu acord de Sînt

nici o urmå a rolului jucat de cetatea pelasgilor în finalul în pelasgilor cetatea de jucat rolului a urmå o nici es o klse tn yekmo aa | phro- | agan hyperkompon ton kolastes toi Zeus urm., urm.,

mente din ultimele douå tragedii, în care nu se påstreazå se nu care în tragedii, douå ultimele din mente Zeus anax Zeus Zeus basileus Zeus ; 827 çi 827 ; 762, ; 740, ; 532, Cf. 38.

supra , notele 27 çi 30. çi 27 notele , cf. Hesiod, la argint de a femeilor la culturå. Deçi nu avem decît cîteva frag- cîteva decît avem nu Deçi culturå. la femeilor a

de la copilårie la senilitate este caracteristicå pentru vîrsta pentru caracteristicå este senilitate la copilårie la de toria, singura formå reglementatå politic de participare de politic reglementatå formå singura toria,

37. 262-265. Reamintesc, de altfel, cå aceastå bruscå trecere bruscå aceastå cå altfel, de Reamintesc, 262-265. 37. fundamentalå, atît publicå, cît çi privatå, care este cåså- este care privatå, çi cît publicå, atît fundamentalå,

36. Cf. 607 çi urm. çi 607 Cf. 36.

cetåÆii democratice çi så scurtcircuitezi aceastå instituÆie aceastå scurtcircuitezi så çi democratice cetåÆii

35. Cf. 847 çi urm., 1030. urm., çi 847 Cf. 35.

se poate în acelaçi timp så ceri azil lumii civilizate a civilizate lumii azil ceri så timp acelaçi în poate se

ouch hypeuthynos ouch . de

Ele vor învåÆa deci, pe propria lor cheltuialå, cå nu cå cheltuialå, lor propria pe deci, învåÆa vor Ele

asociazå acest nume cu calitatea – de råu augur de fapt – fapt de augur råu de – calitatea cu nume acest asociazå

kratos renega rugînd zeii så le acorde puterea – – puterea acorde le så zeii rugînd renega .

751, 773, 782, 834, 847, 850. La versurile 211-213, regina 211-213, versurile La 850. 847, 834, 782, 773, 751, 56

, pe care vor sfîrçi prin a le a prin sfîrçi vor care pe , cooperare“ de „valorilor

astfel de încå 13 ori – 189, 197, 211, 476, 529, 739, 743, 739, 529, 476, 211, 197, 189, – ori 13 încå de astfel 55

ZOE PETRE ZOE CETATEA GREACÅ – ÎNTRE REAL ÇI IMAGINAR ÇI REAL ÎNTRE – GREACÅ CETATEA

ZOE PETRE CETATEA GREACÅ – ÎNTRE REAL ÇI IMAGINAR stråin de politic – çi de Grecia – decît aceste femei al cåror aceçti stråini care nu acceptå så renunÆe la alteritatea chip închis la culoare, limbaj straniu çi veçminte barbare16 lor ostilå29 poartå cu ei seminÆele råzboiului30. evocå, pentru Pelasgos, Æinuturile exotice ale Libiei sau Desigur, feminitatea Danaidelor se opune acestei ale Ciprului, indiencele nomade cålårind cåmile sau „masculinitåÆi“ brutale, dar ele nu sînt definite de o simplå chiar neamul Amazoanelor, „fecioare hrånindu-se cu corespondenÆå în doi termeni; pentru cå statutul lor se carne crudå“17. Femei barbare – femei sålbatice – Danai- precizeazå prin raportarea atît la agresorii lor, cît çi la dele sînt, aparent, imaginea însåçi a Celuilalt în raport cetatea care le primeçte. Fiicele lui Danaos sînt mult mai cu lumea politizatå a cetåÆii Argos-ului. Dar prin obîrçia apropiate de cetate decît verii lor, çi este interesant så lor, aceste descendente ale lui Io îçi proclamå deschis remarcåm cå în nici un moment fiii lui Aigyptos (de fapt apartenenÆa la cetatea pelasgå18. Paradox viu, Danaidele mesagerul lor) nu invocå legåturile ascendenÆei comune sînt în acelaçi timp diferite çi apropiate, stråine çi conce- la care ar avea, în principiu, aceleaçi drepturi ca çi tåÆene: astoxenoi cum spune Pelasgos19. Creat, dupå toate Danaidele. Acestea, în schimb, nu numai cå îçi proclamå probabilitåÆile, de cåtre Eschil20, acest cuvînt exprimå consanguinitatea cu cetåÆenii din Argos, ci recunosc într-adevår, printr-un oxymoron unic, statutul ambiguu atît legile sacre çi ritualul de suplicare31, cît çi obligaÆiile al femeilor, în acelaçi timp dincolo çi în interiorul lumii lor sociale: supunere faÆå de tatå32, modestie çi pudoare politice. Versiune nouå a vechii probleme a identicului în comportament33, respectarea convenÆiilor ospitalitåÆii care se naçte din diferit21, aceastå marginalitate aparte a oferite çi primite. IniÆiativa lor se limiteazå, în fapt, la a „neamului femeilor“, pe cît de indispensabil cetåÆii pe atît urma întocmai sfaturilor tatålui lor; relaÆiile dintre de stråin acesteia, reia pe seama democraÆiei contradic- pietatea lor filialå çi domeniul autoritåÆii politice sînt Æiile profunde ale statutului feminin în gîndirea greacå. evidente, atît pentru cå termenii pe care ele îi folosesc În gîndirea miticå, „fabricarea“ femeii çi cåsåtoria pentru a-l desemna pe Danaos sînt termeni proprii lumii marcau, împreunå cu instituirea sacrificiului çi munca cetåÆii – boularchos/ kai stasiarchos34 –, cît çi pentru cå påmîntului, pragul care separå pentru totdeauna oamenii ele nu înceteazå så-l invoce pe Zeus Hykesios, zeul atît de animale, cît çi de zei22. Cum se organizeazå oare, suplicanÆilor, tatå al zeilor çi zeu al autoritåÆii politice35. în jurul dilemelor argiene, umanitatea evocatå de Eschil? La drept vorbind, ca orice tinere fete, Danaidele nu Opuçi Danaidelor fugare, cei ce le håituiesc: frecvenÆa participå la cetate decît prin intermediul neamului lor çi cu care fiii lui Aigyptos sînt numiÆi masculi, arsenoi23 nu prin oikos-ului tatålui lor; din aceastå cauzå, imaginea este un rezultat al întîmplårii, pentru cå, depåçind chiar pe care o au asupra cetåÆii este o imagine de regalitate. cuplul antinomic bårbat/femeie, acest termen corespunde Su de polis, tu eçti cetatea, îi spun ele lui Pelasgos36; atitudinii urmåritorilor, pe care-i face mai apropiaÆi de pentru a le explica care este diferenÆa dintre monarhia pe animale decît de andres, de bårbaÆii cetåÆii. Sexualitatea care o evocå çi democraÆia din Argos, regele (archegetes) abuzivå care le este atribuitå24 ar putea, la rigoare, så care proclamå cå n-ar putea guverna aneu demou37 exprime o exagerare a Danaidelor25, înså dispreÆul faÆå descrie instituÆii destul de apropiate de cele de la Atena. de sanctuare, faÆå de ospitalitate çi de dreptul de azil26, Afinitatea între autoritatea tatålui asupra descen- reamintind excesele lui Polifem din Odiseea27, îi pla- denÆei sale çi cea a regelui asupra supuçilor såi este seazå pe fiii lui Aigyptos dincoace de cetate, de partea sål- explicit afirmatå de cåtre Aristotel: „Autoritatea tatålui båticiei çi a fiarelor. Comportamentul lor atestå o stare asupra copiilor såi... este regalå (arche basilike); tatål îçi de anomie, în care legile ospitalitåÆii nu se pot aplica: exercitå autoritatea întemeindu-se pe philia çi pe supe- xenia le este deci refuzatå de cåtre Pelasgos28, pentru cå rioritatea sa în ceea ce priveçte vîrsta (presbeia) – ceea

232 233

235 230

. Rugåtoare, ele se adresaserå milei çi milei adresaserå se ele Rugåtoare, . o instanÆå, ultimå în marcheazå, care çi , pentru Eschil pentru tecÆia cetåÆenilor tecÆia

54 5

identic cu ea) este un procedeu stilistic caracteristic stilistic procedeu un este ea) cu identic tul convingåtor al lui Pelasgos a cucerit pentru ele pro- ele pentru cucerit a Pelasgos lui al convingåtor tul

logia instituÆionalå atenianå, fårå înså a fi întru totul întru fi a înså fårå atenianå, instituÆionalå logia politicå a cetåÆii democratice, unde nu puterea, ci cuvîn- ci puterea, nu unde democratice, cetåÆii a politicå

vreau så spun care urmeazå foarte îndeaproape frazeo- îndeaproape foarte urmeazå care spun så vreau , ci çi de lumea de çi ci , rale ale fecunditåÆii çi ale abundenÆei ale çi fecunditåÆii ale rale

53

a unui vocabular politic (sau mai curînd „politicoid“, curînd mai (sau politic vocabular unui a se îndepårteazå prin aceasta nu numai de forÆele natu- forÆele de numai nu aceasta prin îndepårteazå se

mai ales, mai deliberatå decît pare: utilizarea frecventå utilizarea pare: decît deliberatå mai ales, mai , ele , Afroditei, „aliata Herei“, faÆå de Pothos çi de Peitho de çi Pothos de faÆå Herei“, „aliata Afroditei,

52

politic al cetåÆii mi se pare, totuçi, mai complicatå – çi, – complicatå mai totuçi, pare, se mi cetåÆii al politic . DispreÆuitoare faÆå de puterea de faÆå DispreÆuitoare . urmå, niçte sålbatice niçte urmå,

51

Aceastå alunecare de la trecutul mitic la prezentul la mitic trecutul la de alunecare Aceastå umanitåÆii civilizate a muritorilor; ele sînt deci, pînå la pînå deci, sînt ele muritorilor; a civilizate umanitåÆii

democracy in the light of their own daily experience daily own their of light the in democracy .

telos -ul femeii çi semnul culturii çi culturii semnul çi femeii -ul este sociale, Æiilor 4

ial, o pe ad uine lk, o e mythical see to alike, audience and poet for vitable, oikos , Danaidele refuzå cåsåtoria care, la nivelul rela- nivelul la care, cåsåtoria refuzå Danaidele ,

it would be only natural, or it might be ine- be might it or natural, only be would it pentru cå: cå: pentru indienelor care cålåresc cåmile – pentru cå ele nu mai au mai nu ele cå pentru – cåmile cålåresc care indienelor

ro-l eaglr n emn cr î ea apropiaÆi erau îi care termeni în pelasgilor Argos-ul care se hrånesc cu carne crudå. Nomade – asemenea – Nomade crudå. carne cu hrånesc se care

å ç et; l jne a ocui c Eci descria Eschil cå concluzia la ajunge el este; aça cå kreoboroi anandroi , fecioarele , çi Amazoanele de aproape

publice ale cetåÆii sale. Victor Ehrenberg pare så creadå så pare Ehrenberg Victor sale. cetåÆii ale publice timidå modestie, ele sînt, în ultimå instanÆå, destul de destul instanÆå, ultimå în sînt, ele modestie, timidå

i, ibjl otmoa ç fmla a instituÆiilor al familiar çi contemporan limbajul Æie,

aparÆinå unei lumii non-violente, fåcutå din blîndeÆe çi blîndeÆe din fåcutå non-violente, lumii unei aparÆinå

aventura Danaidelor, Eschil adoptå, cumva din neaten- din cumva adoptå, Eschil Danaidelor, aventura

, Danaidele par så par Danaidele , asemenea unor porumbei speriaÆi porumbei unor asemenea

50

despre un anacronism autentic, çi dacå, pentru a evoca a pentru dacå, çi autentic, anacronism un despre

statutului conjugal se regåsesc în replicile corului. Deçi, corului. replicile în regåsesc se conjugal statutului

Ar mai trebui så çtim dacå este vorba într-adevår vorba este dacå çtim så trebui mai Ar

tae cse une l aeeai eåi a negåri aceleiaçi ale nuanÆe aceste toate – tiranic

49

. Æilor çi chiar frazeologia proprie decretelor ateniene decretelor proprie frazeologia chiar çi Æilor

3 rile din gospodåria lor gospodåria din rile , teamå de a fi aservite de un soÆ un de aservite fi a de teamå ,

48

mocratice: votul majoritar, responsabilitatea magistra- responsabilitatea majoritar, votul mocratice:

oikos oikos

çi de bunu- de çi de faÆå ataçament , este çi el excesiv el çi este

47

cizie elementele tehnice ale funcÆionårii instituÆiilor de- instituÆiilor funcÆionårii ale tehnice elementele cizie

, supunere excesivå faÆå de un tatå care tatå un de faÆå excesivå supunere , perpetuare

46

cå abuza de vocabularul politic atenian çi evoca cu pre- cu evoca çi atenian politic vocabularul de abuza cå

çi de çi motivaÆii simple çi univoce: oroare de sexualitate de oroare univoce: çi simple motivaÆii

45

demokratia oape apr care context într-un aceasta çi , nului

Oricum ar sta lucrurile, Rugåtoarele nu se supun unei supun se nu Rugåtoarele lucrurile, sta ar Oricum

tele de care dispunem azi – o formå perifrasticå a terme- a perifrasticå formå o – azi dispunem care de tele

este exact cea pe care o capåtå cuvîntul – çi viceversa. çi – cuvîntul capåtå o care pe cea exact este

pentru prima oarå prima pentru – cel puÆin luînd în considerare tex- considerare în luînd puÆin cel –

2

cåtre Eschil, este evident cå semnificaÆia atribuitå dramei atribuitå semnificaÆia cå evident este Eschil, cåtre

Rugåtoarele lui Eschil: aici era atestatå era aici Eschil: lui din pasaj unui

hapax destul de obscur, inventat de inventat obscur, de destul un despre vorba

pentru formularea conceptelor democraÆiei ateniene a ateniene democraÆiei conceptelor formularea pentru

în manuscrisul din codicele Mediceus. Dar cum este cum Dar Mediceus. codicele din manuscrisul în

craÆiei Vco Erneg ulna motna aparte importanÆa sublinia Ehrenberg Victor ,

1

phylaxanora

restituitå de cåtre editori pornind de la un un la de pornind editori cåtre de restituitå

Î 44 originile demo- originile

N studiul såu fundamental despre despre fundamental såu studiul N

noria , care pare så însemne „urå, refuz al autoritåÆii“ – autoritåÆii“ al refuz „urå, însemne så pare care ,

phyxa- Cuvîntul-cheie al „contestårii“ Danaidelor este este Danaidelor „contestårii“ al Cuvîntul-cheie

comun al cetåÆii pelasgilor. cetåÆii al comun

hiketides , „açezate“, adicå prosternate, la altarul la prosternate, adicå „açezate“, , niçte

opresc oarecum la mijlocul drumului firesc. Ele råmîn Ele firesc. drumului mijlocul la oarecum opresc

oikos , se , alt într-un tråiascå så accepta a fårå lor tatålui

. Danaidele, care påråsesc casa påråsesc care Danaidele, . luatå de mîna dreaptå“ mîna de luatå

43

hiketis ; de aceea ea este conduså de lîngå vatrå, fiind vatrå, lîngå de conduså este ea aceea de ;

în cetatea lui Eschil lui cetatea în

persecuÆi propria soÆie, „pentru cå ea este o suplicantå, o este ea cå „pentru soÆie, propria persecuÆi

Astoxenoi. Despre statutul femeilor statutul Despre Astoxenoi.

Nu este drept – aflåm dintr-un text pitagoreic – så-Æi – pitagoreic text dintr-un aflåm – drept este Nu CETATEA GREACÅ – ÎNTRE REAL ÇI IMAGINAR ÇI REAL ÎNTRE – GREACÅ CETATEA

ZOE PETRE CETATEA GREACÅ – ÎNTRE REAL ÇI IMAGINAR ce este tocmai forma proprie autoritåÆii regale“, va scrie manierå proprie de dedublare a discursului tragic în Stagiritul, citînd invocaÆia homericå cåtre Zeus – pårinte permanenta confruntare dintre mit çi cetate6. al oamenilor çi al zeilor38. Obiçnuite så se supunå Consideratå sub acest aspect, evocarea democraÆiei tatålui lor, dominate oarecum de philia pe care el le-o mitice a pelasgilor în termenii proprii democraÆiei isto- inspirå, Rugåtoarele au în mod firesc tendinÆa så iden- rice a atenienilor nu este un accident pe drumul Danai- tifice orice formå de autoritate legitimå cu monarhia çi delor, ci o componentå a versiunii eschileene a istoriei nu pot sesiza dintr-o datå cum funcÆioneazå regalitatea lor; oricare ar fi semnificaÆia pe care Eschil voia så o ouk aneu demou a lui Pelasgos. acorde råtåcirilor lor, ea este de la început confruntatå Existå, pe de altå parte, relaÆii persistente în tradiÆia cu lumea foarte politizatå a instituÆiilor democratice. greacå între elementul feminin çi autoritatea unui mo- Reelaboratå de cåtre Eschil, istoria fiicelor lui Danaos narh akritos39, la limitå chiar tiranic; puterea femeilor – påstreazå, cel puÆin în filigran, complexitatea sa miticå7: la care Danaidele vor ajunge så spere40 – se înrudeçte cu Danaidele evocå deseori – chiar invocå uneori – creçterea tirania çi, la rîndul ei, o autoritate iresponsabilå nu se apelor subterane, izvoarele care Æîçnesc8, apele pure ale poate exercita asupra unor oameni adevåraÆi, ci mai ploii çi ale munÆilor înalÆi9, precum çi apele fecunde ale curînd asupra unor femei sau asupra unor supuçi Nilului10 çi fluviile niciodatå secate ale Asiei11. Oroarea efeminaÆi. Egist, leu laç çi råzboinic de gineceu, este un lor faÆå de cåsåtorie are drept complement un leitmotiv tiran care, dominat de masculina Clitemnestra, ilus- al abundenÆei acvatice, care se alåturå în felul såu treazå cele douå componente ale acestei teme. Tot acest datelor originare ale mitului: fugind de cåsåtorie çi refu- complex de reprezentåri låmureçte çi dilatå, în ultimå zînd maternitatea, ele cîntå totuçi fårå încetare aventura instanÆå, dialogul politic din Rugåtoarele, care apare într- lui Io, cea care traverseazå munÆii Asiei pentru a gåsi adevår ca un element constitutiv în structura dramei. „Pamfilia cu fluvii nesecate...“, påmîntul månos al Afro- Philia supraevaluatå çi fidelitatea faÆå de oikos-ul ditei12 çi, în sfîrçit, „påmîntul sacru al lui Zeus unde se patern se leagå, pe de altå parte, de tema virginitåÆii nasc toate fructele, cîmpia cu rodul bogat adus de nin- feminine çi de refuzul cåsåtoriei. Ca så nu le mai rea- sori... çi apele Nilului, niciodatå atinse de boalå“13, unde mintim pe cele douå „fiice ale lui Zeus“, Artemis, fecioara se va naçte Epaphos, „izvor al vieÆii“ çi stråmoç al neamului vînåtoare çi sålbaticå, çi Athena Parthenos, este sufi- lor14. Castitatea sålbaticå çi fecunditatea atotputernicå cient så evocåm eroinele lui Sofocle – Antigona, încre- merg mînå în mînå, se pare, în istoria Danaidelor. Urårile menitå în philia sa, Electra – ateknos çi anympheutos, lor pentru cetatea care le-a ocrotit sînt uråri de fertilitate „stearpå çi nenuntitå“41 påzitoare fårå cusur a vetrei çi de abundenÆå a generårii: la adåpost de incendiile lui blestemate a Atrizilor. Ele atestå, cu siguranÆå, o con- Ares çi de molime, påmîntul roditor al Argos-ului, cu çtientizare a tensiunilor care dominå statutul femeii, turmele sale fecunde, va fi çi un påmînt bogat în oameni, sfîçiatå – cel puÆin în tragedie – între datoria faÆå de un loc unde totul înfloreçte sub privirea binevoitoare a propriul ei neam çi telos-ul cåsåtoriei care trebuie så o zeilor çi unde noile naçteri, vegheate de Artemis-Hecate, integreze într-un oikos altul decît al tatålui såu42. Nu sporesc neîncetat numårul „eforilor“15. Aceste fecioare este ea oare, într-un fel, o astoxenos chiar în propriul poartå deci, chiar împotriva voinÆei lor, promisiunile unei såu cåmin, aceastå femeie care, dupå ce a fost un mem- fecunditåÆi a påmînturilor çi a oamenilor fårå de care bru provizoriu al oikos-ului tatålui ei, unde se naçte cetatea nu ar putea supravieÆui. pentru a-l påråsi, devine soÆie, nici cu totul stråinå, nici Cum se definesc deci aceste eroine contradictorii în complet integratå gospodåriei soÆului ei? raport cu lumea cetåÆii? La prima vedere, nimic mai

234 231

241

hybris, hybris, a eroinelor: el protejeazå vetrele celor vetrele protejeazå el eroinelor: a nemåsurii,

teleios , çi el este, fårå ca ele så çtie, un justiÆiar al justiÆiar un çtie, så ele ca fårå este, el çi , Zeus

dele (v. 27) atestå çi el acest ataçament, deçi, asemenea lui asemenea deçi, ataçament, acest el çi atestå 27) (v. dele

oikophylax pe care-l invocå Danai- invocå care-l pe Zeus 23. p. 1973, Paris,

ragédies T Sophocle, , în Athènes“, à „OEdipe Vidal-Naquet, P.

Mythe et pensée et Mythe le Grecs, în Vernant, Vernant, în Grecs, le , 1, pp. 124-170; pp. 1, ,

2

l’expression religieuse de l’espace et du mouvement chez mouvement du et l’espace de religieuse l’expression

42. Vezi comentariile lui J.-P. Vernant, „Hestia-Hermès. Sur „Hestia-Hermès. Vernant, J.-P. lui comentariile Vezi 42.

El. 164-165. S., 41.

infra , nota 43. nota , Cf. 40.

RRH 18 (2), 1979, pp. 353-358. pp. 1979, (2), 18 d’Eschyle“, Perses

servaÆiile mele din „Sur un schéma trifonctionnel dans les dans trifonctionnel schéma un „Sur din mele servaÆiile

Pers. 211 çi ob- çi 211 cf. monarhului iresponsabilitatea Pentru

iidt jdct c. . hebr, Oiis, . 268. p. „Origins“, Ehrenberg, V. cf. – judecat niciodatå

prytanis akritos prytanis , pritan , oximoronul foloseçte corul 371, v. La 39.

supra pater , nota 35. nota , cf. Danaidelor; invocaÆiile în Zeus lui

Pol. 1259 b 11-15; reamintesc funcÆia dominantå a dominantå funcÆia reamintesc 11-15; b 1259 Arist., 38.

37. 398. 37.

Ehrenberg, „Origins“. Ehrenberg,

7; f îte daou 3535 u oetrie u V. lui comentariile cu 365-375 dialogul întreg cf. 370; 36.

al cåilor impervizibile ale dreptåÆii. ale impervizibile cåilor al

mårturisirea unei veneraÆii profunde, ci un presentiment un ci profunde, veneraÆii unei mårturisirea

opsin abysson opsin )“ – nu este doar este nu – )“ ( mele privirile pentru abis

phrena Dian phrena ), ( Zeus lui gîndul contemplat am cå pretind gului demos, ridicate într-un vot unanim. vot într-un ridicate demos, gului

relor care aproape încheie tragedia – „Aç putea oare så oare putea „Aç – tragedia încheie aproape care relor Supp . 607 çi urm.: eterul a fremåtat de braÆele între- braÆele de fremåtat a eterul urm.: çi 607 . A., 39.

cer îndurarea lui Zeus Teleios. Deci exclamaÆia Rugåtoa- exclamaÆia Deci Teleios. Zeus lui îndurarea cer op. cit. op. , pp. 25-33. pp. , Hansen, M.A. Vezi 38.

atelesta pentru care pentru fapte såvîrçesc Danaidele cåsåtorie, on-Paris, 1973, p. 21 çi urm. çi 21 p. 1973, on-Paris, Besan ç

Paris, 1977, pp. 84-85. Asemenea Atalantei care fugea de fugea care Atalantei Asemenea 84-85. pp. 1977, Paris, lshn l’Athénien Clisthène , Vidal-Naquet, P. çi Léveque P.

inss i à mort à mis Dionysos , idem, 218-219; pp. 1972, Paris, cse elci a c pnt e lcr p cl ae lui ale cele pe plecare de punct ca au reflecÆii Aceste 37.

Jardins d’Adonis. La mythologie des aromates en Grèce en aromates des mythologie La d’Adonis. Jardins , passim . çi 134-137 pp. 1982, 19],

Psyche Les , 1 , Rohde, E. vezi 1294; , p. 327; M. Detienne, Detienne, M. 327; p. , The Pnyx in Models in Pnyx The [Hesperia, Suppl. [Hesperia, Thompson, H.A. Vezi 36.

2

Od. Eu. SEG 20, 74; Thgn. 1289; Thgn. 74; 20, 835; çi cf. 1051-1052; cf. 10, 4, r. 26). 26). r. 4, 10, = 3+4

gamos gynaikon telos IG IG SEG – cåsåtoria, este cå pentru tåiç, dublu 1 1 (cf. acestuia sfîrçitul la fie 1), r. 1, 10, = 1 , ,

2 2

teleiotatos e.g. demoi – (519, cf. 19). Aceastå invocare are înså un înså are invocare Aceastå 19). cf. (519, – , care putea så aparå fie la începutul textului ( textului începutul la fie aparå så putea care ,

anax edochse toi edochse (524), este cel care înfåptuieçte, care cel este (524), 647), (cf. invincibile înlocuieçte, tot la începutul decretului, vechiul vechiul decretului, începutul la tot înlocuieçte,

pankrates IG SEG (816) al puterii suverane çi suverane puterii al (816) Zeus Acest 651. 1 çi 450) 10, 18 (anterior lui 445) – care – 445) lui (anterior 18 10, = 26 ,

2

IG Meiggs/Lewis tiÆie çi de atotputernicie ale zeului: cf. 306; 403; 437; 646; 437; 403; 306; cf. zeului: ale atotputernicie de çi tiÆie 1 sînt 6 nota , nr. 31 (469- 31 nr. , (475-450?); 5, ,

2

op. cit. op. ruga lor alunecå cåtre atributele de suveranitate, de jus- de suveranitate, de atributele cåtre alunecå lor ruga , p. 64, p. , Rhodes, P.J. cåtre de citate exemple, primele

xenios edochsen tei bolei kai toi demoi toi kai bolei tei edochsen 2;6061 – 670-671) 627; – 653; 641; 479; 385; cf. 616; 346; – formulei apariÆia este

Hikesios Aphiktor – 1; – ( suplicanÆilor al Zeus ca bineînÆeles, care devine stereotip dupå circa 470; elementul decisiv elementul 470; circa dupå stereotip devine care

167-175; 295; 300; 302; 312; 313; 524-537; 595-596), çi, 595-596), 524-537; 313; 312; 302; 300; 295; 167-175; mai caracteristic exemplu råmîne cel al preambulului, al cel råmîne exemplu caracteristic mai

destul de des ca stråmoç al neamului lor (cf. 162-163; (cf. lor neamului al stråmoç ca des de destul pp. 531-553. În ceea ce priveçte stabilizarea formulelor, cel formulelor, stabilizarea priveçte ce ceea În 531-553. pp.

(ed. revåzutå de R. Meiggs çi A. Andrewes), Oxford, 1951, Oxford, Andrewes), A. çi Meiggs R. de revåzutå (ed. Trebuie totuçi så observåm cå, dacå Danaidele îl invocå îl Danaidele dacå cå, observåm så totuçi Trebuie

ZOE PETRE ZOE CETATEA GREACÅ – ÎNTRE REAL ÇI IMAGINAR ÇI REAL ÎNTRE – GREACÅ CETATEA

ZOE PETRE CETATEA GREACÅ – ÎNTRE REAL ÇI IMAGINAR

63. Cf. rolul instituÆiilor politice în deznodåmîntul trilogiei 6. IG 12, 114, r. 17; cf. V. Ehrenberg, L’état grec (trad. fr.), atride, dupå excelenta demonstraÆie a lui P. Vidal-Naquet, Paris, 1976, p. 114; P.J. Rhodes, The Athenian Boule, „Chasse et sacrifice dans l’«Orestie» d’Eschyle“, în Londra, 1972, pp. 196-197. Vernant/Vidal-Naquet, Mythe et tragédie, pp. 133-158. 7. V. Ehrenberg, „Origins“, p. 270, citînd IG 12, 1 (=SEG 10, 64. Call. Lav. Pall. 47; Plin., NH 4, 5; cf. çi Hdt. 2, 171; Str. 1, 1), r. 1 (vezi de asemenea infra, p. 29 çi nota 27); cf. H. Friis 23; 7, 371; Plu., de Isid. et Os. 367. Dupå Apollod. 2, 1, 3 Johansen çi E.W. Whittle (ed.), Aeschylus, The Suppliants, (cf. Hdt 2, 59; 156; D.S. 1, 13, 5; 25, 1; 95, 5), Io ar fi Copenhaga, 1980, 2, comm. ad 605. În recentul studiu dedicat o statuie a Demetrei; despre identificarea Io-Isis çi consacrat de Benedetto Bravo vocabularului referitor la Demeter-Isis cf. Hdt. loc. cit.; D.S. loc. cit. çi 1, 24, 8; Luc., confiscåri çi represalii („Sulân, Represailles et justice DDeor. 3; Clem. Al., Strom. 1, 21; 106. Cf. çi Waser, s.v. contre des étrangers dans les cités grecques“, ASNP, ser. a Danaides, RE 4, col. 2087-2091; idem, s.v. Danaos, III-a, 10(3), 1980, pp. 675-988), textul Rugåtoarelor este ibidem, col. 2094-2098. analizat în mai multe rînduri (cf. infra, nota 8); punctul de 65. Despre semnificaÆia Thesmoforiilor (izvoare la E. Cahen, vedere al autorului pare, la prima impresie, întru totul s.v. Thesmophoria, DA, p. 239 çi urm.) vezi mai ales ana- contrar celui exprimat de mine: „Limbajul acestor versuri – liza lui M. Detienne, Les Jardins d’Adonis. La mythologie scrie el la pagina 748 a studiului såu – este foarte diferit des aromates en Grèce, Paris, 1972, p. 152 çi urm. çi de limbajul documentelor, cu toate cå face aluzie la acesta passim. din urmå.“ De fapt, punctul de plecare al autorului, nu 66. G. Thomson, Aischylos und Athen, Berlin, 1957, pp. 324-325. concluzia sa, este invers faÆå de cel al studiului meu, çi are 67. Pentru o interpretare a mitului Demetrei vezi interesantele dreptate så considere cå textul lui Eschil n-ar putea observaÆii ale lui Paolo Scarpi, Letture sulla religione classica. modifica interpretarea unui text oficial; dimpotrivå, L’inno omerico a Demeter. Elementi per una tipologia del demersul opus este legitim – çi legitimat destul de frecvent mito, FlorenÆa, 1976, pp. 151-159 çi passim, cu numeroase în chiar studiul lui B. Bravo. sugestii cu privire la sårbåtorile Demetrei, fie de la Eleusis, 8. Cele douåzeci de unitåÆi de sens din versurile 609-614 pot fi fie de la Atena. clasate dupå cum urmeazå: 1. instituÆionale (i.e. atestate 68. Vezi Molly Broadbent, Studies in Greek Genealogy, Leida, în vocabularul oficial de la Atena cu sensul pe care-l au în 1968, pp. 113-170. textul lui Eschil; cifrele trimit la inscripÆiile din IG 12: 69. Pentru relaÆia dintre democraÆie çi limitarea corpului civic deoarece nu este vorba decît despre lecÆiuni certe, nu am vezi M.I. Finley, Les anciens Grecs, trad. fr., Paris, 1971, încårcat referinÆele cu corespondenÆele cu SEG sau alte cu pp. 73-74; M. Austin çi P. Vidal Naquet, Economies et so- culegeri): metoikein tesde ges: 6, r. 37; arrysiastous: cf. B. ciétés en Grèce ancienne2, Paris, 1973, pp. 76-77; 111-115. Bravo, op. cit., p. 727 çi urm.; 792-808. xyn asyliai: 58, r. 70. Cf. W.G. Forrest, „Themistokles and Argos“, CQ, NS 10, 14 (asylei kai aspondei); dar cf. B. Bravo, op. cit., p. 748, 1960, pp. 221-241; A. J. Podlecky, The Political Back- 807 çi passim; agein: 68.1 (pherousi kai agosi), 115, r. 37 ground of Aeschylus, Ann Arbor, 1962, pp. 53-58; idem, (pheronta e agonta); cf. B. Bravo, op. cit., pp. 792-808; ean „Politics in Aeschylus’ Supplices“, CF 26, 1972, pp. 64-71. de: e.g. 10, r. 5; 28a, r. 7 etc.; ton me boethesanta: e.g. 45, r. 14 (boethein); 86, r. 8 (boethein Argeious Athenaze), ibidem, r. 22 (eis ten polin ten epangeilesan boethein) etc.; atimon einai: 45, r. 23 (atimon einai); 22, r. 29 çi urm.; 39, r. 33; 63, r. 32 (atimos esto); xyn phygen: 10, r. 29; 39, r. 7 (phygei zemioso); 101, r. 7 (phygen); cf. And. 1, 68, Lys. 3, 42 etc. 2. cvasi-instituÆionale: a) tonde gamoron: gamoroi-ii sînt bine cunoscuÆi în afara Atenei; geomoroi-ii atenieni sînt atestaÆi la Pl., Lg. 737 çi Arist., Ath. fr. 2, într-un context aparÆinînd mai degrabå teoriei politice din

253

255 242

Danaidele History between the Persian and the Peloponnesian War Peloponnesian the and Persian the between History , fr. 125 Mette. 125 fr. , în Afroditei replica Cf. 53.

thesmos Sources for Greek for Sources SEG u noa avruie1035-1044. versurile la invocat -ul Cf. 52. 10, 1-35 çi a lucrårii lui G.F. Hill, Hill, G.F. lui lucrårii a çi 1-35 10,

IG pîniÆi. , 1-39, , 1 a consultare simpla prin constatat fi poate

2

milieu“ civilizat al cetåÆii ca çi verii lor violenÆi çi nestå- çi violenÆi lor verii çi ca cetåÆii al civilizat milieu“ 27. Progresul cantitativ al textelor gravate în anii 460-450 anii în gravate textelor al cantitativ Progresul 27.

astfel, blîndele Danaide sînt la fel de departe de „le juste „le de departe de fel la sînt Danaide blîndele astfel, ganda antiareopagiticå a lui Efialte. lui a antiareopagiticå ganda

„le végétarien est aussi inhumain que le cannibale“. Tot cannibale“. le que inhumain aussi est végétarien „le foarte plauzibil cå la originea acestui pasaj se aflå propa- aflå se pasaj acestui originea la cå plauzibil foarte

Terre , p. 280), p. , (ed.), Finley în l’Odysée“, dans sacrifice du et op. cit. op. Ath , p. 202, sugereazå 202, p. , Rhodes, P.J. 1-2; 25, . Arist., 26.

am urmat-o („Valeurs religieuses et mythiques de la terre la de mythiques et religieuses („Valeurs urmat-o am în textul lui Eschil un ecou direct al acestei formule. acestei al direct ecou un Eschil lui textul în

scrie, atît de bine, P. Vidal-Naquet, a cårui demonstraÆie cårui a Vidal-Naquet, P. bine, de atît scrie, op. cit op. ., pp. 194-199. Ar fi tentant så gåsim så tentant fi Ar 194-199. pp. ., Rhodes, P.J. cf.

„sålbatici“ sau, cel puÆin, nu mai puÆin inumani; aça cum aça inumani; puÆin mai nu puÆin, cel sau, „sålbatici“ se poate foarte bine så fi fost adoptate în epoca lui Efialte, lui epoca în adoptate fost fi så bine foarte poate se

berat al lui Eschil (fr. 329 Mette), care nu sînt mai puÆin mai sînt nu care Mette), 329 (fr. Eschil lui al Æilor, care limiteazå acÆiunea Consiliului celor 500, çi care çi 500, celor Consiliului acÆiunea limiteazå care Æilor,

Prometeu eli- Prometeu Iliada 13, 5-6 çi din din çi 5-6 13, din Ciclopi“ „bunii Cf. 51. este vorba despre o serie de clauze ale juråmîntului buleu- juråmîntului ale clauze de serie o despre vorba este

50. 224. 50. Meiggs/Lewis IG Supp , nr. 52, r. 9-10: r. 52, nr. , 18; r. 114, , 1 cf. . A., 25.

2

månå pînå la confuzie cu cea a sclavelor fugite; 905-906). fugite; sclavelor a cea cu confuzie la pînå månå pp. 201-223. pp.

unde soarta pe care mesagerul o rezervå Danaidelor sea- Danaidelor rezervå o mesagerul care pe soarta unde op. cit. op. l’Orient , Rhodes, P.J. 145-147; pp. 1972, Paris, 1, ,

me genomai dmois Aigypton genei Aigypton dmois genomai me (cf. de altfel 836-842, altfel de (cf. – 334 49. Le monde grec et grec monde Le Oxford, 1960, p. 197 çi urm.; Ed. Will, Will, Ed. urm.; çi 197 p. 1960, Oxford,

48. Cf. 336-338. Cf. 48.

A History of the Athenian Constitution Athenian the of History A , 24. Vezi C. Hignett, Hignett, C. Vezi 24.

2

supra

, nota 33. 33. nota , Vezi 47. Folio], Paris, 1973, p. 17. p. 1973, Paris, Folio],

46. 1032-1033. 46. Tragédies Athènes à OEdipe [coll. Sophocle, la prefaÆå , 23.

gamos

. cåsåtoriei, preferå le Danaidele totuçi Eu . 885-887. . A., Cf. 22.

mormînt, limitå extremå a infamiei çi a nenorocirii, pe care pe nenorocirii, a çi infamiei a extremå limitå mormînt, .45. p.

privinÆe, atinge paroxismul o datå cu evocarea morÆii fårå morÆii evocarea cu datå o paroxismul atinge privinÆe, Mythe et tragédie et Mythe , Vidal-Naquet, Vernant/ în grecque“,

oi feh wud melt would flesh/ solid . Psjl rmrai î multe în remarcabil Pasajul, ... 21. Cf. J.-P. Vernant, „Ébauches de la volonté dans la tragédie la dans volonté la de „Ébauches Vernant, J.-P. Cf. 21.

Oh, that this too, too too, this that Oh, Am putea crede cå-l auzim pe Hamlet, Hamlet, pe auzim cå-l crede putea Am Supp . 380. . A., 20.

moarte. çi disoluÆie cåtre aspiraÆie devine sexe dintre unirea Background of Aeschylean Tragedy Aeschylean of Background , Ann Arbor, 1966. Arbor, Ann ,

torul – çi admirabilul – cor (776-807) unde oroarea faÆå de faÆå oroarea unde (776-807) cor – admirabilul çi – torul The Political The Cf. titlul – çi demersul – cårÆii lui A.J. Podlecki, Podlecki, A.J. lui cårÆii – demersul çi – titlul Cf. 19.

thallei ); 1032-1033 – cårora trebuie så le adåugåm uimi- adåugåm le så trebuie cårora – 1032-1033 ); peitho d’epoito kai tyche prakterois tyche kai d’epoito peitho . 523: v. Cf. 18.

tema apelor fertilizante ale Nilului, cît çi cea a înfloririi, a cea çi cît Nilului, ale fertilizante apelor tema Supp . 1043-1044. . A., 17.

Cf. 9; 38-40; 854-857 (unde sînt reluate, inversat, atît inversat, reluate, sînt (unde 854-857 38-40; 9; Cf. 45. unexpected way to the Danaids’ invitation“ (1022-1023). invitation“ Danaids’ the to way unexpected

Traverses 5-6, 1976, pp. 75-81. pp. 1976, 5-6, seule“, engendrer comment ei le atribuie unor „Archive Guards“, care råspund „in an „in råspund care Guards“, „Archive unor atribuie le ei

partenogeneze vezi M. Detienne, „Potagéries de femmes ou femmes de „Potagéries Detienne, M. vezi partenogeneze ad. loc ad. cit op. ., 3, ., Whittle, E.W. çi Johansen Friis H. pe

90 p. 38 (u ilorfe i icÆe; pentru discuÆie); çi bibliografie (cu 63-80 pp. 1970, dar D. Page preferå så nu fie trançant; în ceea ce-i priveçte ce-i ceea în trançant; fie nu så preferå Page D. dar

sur les structures sociales dans l’Antiquité classique l’Antiquité dans sociales structures les sur , Paris, , e.g. , P. Mazon în Collection des Universités de France), de Universités des Collection în Mazon P. , nea,

Recherches cratie dans la tradition, le mythe, l’utopie“, în în l’utopie“, mythe, le tradition, la dans cratie dar de slujitoare (dupå ipoteza lui Kirchhoff, vezi de aseme- de vezi Kirchhoff, lui ipoteza (dupå slujitoare de dar

tåri“ feminine vezi P. Vidal-Naquet, „Esclavage et gynéco- et „Esclavage Vidal-Naquet, P. vezi feminine tåri“ atribuit; cei mai mulÆi editori se gîndesc la un cor secun- cor un la gîndesc se editori mulÆi mai cei atribuit;

hat“. Despre semnificaÆia de ansamblu a acestei „contes- acestei a ansamblu de semnificaÆia Despre hat“. Supp . 1038-1041. Versurile 1034-1042 sînt greu de greu sînt 1034-1042 Versurile 1038-1041. . A., 16.

cå în aventura danaidå nu se întrevede nici un „matriar- un nici întrevede se nu danaidå aventura în cå Supp . 954-955. . A., Cf. 15.

cuvîntul prin „horreur de ...l’homme“. Se înÆelege de la sine la de înÆelege Se ...l’homme“. de „horreur prin cuvîntul çi scrisul secret, pe care l-am semnalat mai sus. sus. mai semnalat l-am care pe secret, scrisul çi

o. cit. loc. phyxanoria traduce , Mazon, Paul – s.v. LSJ, 44. 275 c-d, pe de altå parte, contrastul dintre cuvîntul public cuvîntul dintre contrastul parte, altå de pe c-d, 275

aph’hestias agomenen hos hekista dein diokein. dein hekista hos agomenen aph’hestias Phdr . Pl. Socrate, lui ale cuvinte celebrele citînd scris, cel

Vorsokr. hosper hiketin kai hiketin hosper gynaika ibid. 43. 43. ) ) ( 5 C cf. 4; C 58 , niazå, pe de o parte, claritatea mesajului oral în raport cu raport în oral mesajului claritatea parte, o de pe niazå,

7

invocat de autoritatea politicå a lui Pelasgos. lui a politicå autoritatea de invocat inalterabilå a deciziei; pentru pasajul 946-949, ei subli- ei 946-949, pasajul pentru deciziei; a inalterabilå

ktesios andres hosioi , adicå familiilor; cf. çi Zeus Zeus çi cf. familiilor; adicå , sînt care înclinaÆi så vadå în aceasta mai curînd o aluzie la fixitatea la aluzie o curînd mai aceasta în vadå så înclinaÆi

ZOE PETRE ZOE CETATEA GREACÅ – ÎNTRE REAL ÇI IMAGINAR ÇI REAL ÎNTRE – GREACÅ CETATEA

ZOE PETRE CETATEA GREACÅ – ÎNTRE REAL ÇI IMAGINAR

secolul al IV-lea decît istoriei instituÆiilor, ceea ce ar putea 54. Cf. 605-624 çi mai ales 623 çi urm. – Demagorous reduce conotaÆiile tehnice ale cuvîntului la Eschil; b) cu- d’ekousen eipitheis strophas demos – poporul pelasgilor a vinte compuse eschileene: demelato (cf. demelasia: A., cedat în faÆa argumentelor convingåtoare ale unui discurs Supp. 6, çi mai ales demos). 3. neutre: hemas, kai, iscusit. met’enoikon, met’epelydon, tina, prostithei; 4. poetice: 55. Cf. interpretarea lui J.P. Gould, op. cit., pp. 94-100 asupra broton, to karteron. Slaba încårcåturå de cuvinte poetice valorii comportamentelor legate de suplicare. corespunde concentrårii de termeni instituÆionali, care, 56. Aceastå temå apare mai întîi în termeni moderaÆi (cf. 645 completaÆi de aproximaÆii cvasi-formulare, fac din acest eris gynaikon), dar devine la sfîrçitul dramei rugåciune text o parafrazå a prozei oficiale. Cf. çi analiza lui M. pentru puterea femeilor – 1069-1070 – kratos nemoi Ostwald, Nomos and Beginnings of the Athenian Demo- gynaixin. cracy, Oxford, 1969, pp. 58-59, pentru v. 387-391 din 57. Chiar în momentul care urmeazå deciziei luate de el asu- Rugåtoarele, çi concluziile sale, pp. 121-130, cu privire la pra acÆiunilor sale viitoare, Pelasgos måsoarå gravitatea relaÆia acestei tragedii cu progresul instituÆiilor ateniene. alegerii pe care a fåcut-o, fårå så spere prea mult cå va 2 9 IG 1 , 28a = SEG 10, 23. putea cruÆa sîngele concetåÆenilor såi, pe care-i numeçte 2 10. În IG 1 , 27 = SEG 10, 19, clauza privind protecÆia este homaimoi. înscriså la sfîrçitul decretului (r. 10-17) pentru care 58. Cf. 234 – echthron homaimon kai miainonon genos; cf. çi restituirea lui R. Meiggs, CR 63, 1949, p. 11, mi se pare 402. cea mai conformå cu tradiÆia acestui tip de document: kai 59. Cf. 679-681. an t[is apokteinei t]in auton en [ton poleon hoson A]thenaio[i 60. 670 – tos polis eu nemoito. kratosin, timorian] enai [kathaper Athenaio apotha]no[ntos]; 61. 698-700 – 2 phylassoi t’atremaia timas/ to damion, to ptolin cf çi IG 1 , 56; =SEG 10, 55 (decret pentru Leonidas din kratynei/ tromathis eukoinometis archa. Interpretarea Halicarnas, circa 430 î.e.n.), r. 13-17: Leoniden| ean tis acestui pasaj nu este dintre cele mai lesnicioase: cf. apoktenei en ton pol|eon hon Athenaioi kratosi, te|n V. Ehrenberg, „Origins“, p. 271 çi nota 1 (çi deja U. von timorian enai kathaper ean| tis Athenaion apothanei. Wilamowitz-Moellendorf, Aischylos-Interpretationen, 1, ProtecÆia bunurilor nu pare så fie frecventå în decretele Berlin, 1914, p. 39 çi urm.); sensul cuvîntului atremaia ateniene din prima jumåtate a secolului al V-lea; analiza (asphalia cod.) este låmurit de cåtre scholiast, care versurilor 609 çi urm. din fåcutå de B. Bravo Rugåtoarele gloseazå ametakinetoi eien autois hai timai – çi, chiar dacå ( , pp. 722-733) mi se pare cå demonstreazå, totuçi, op. cit. aceste timai nu au un sens foarte precis (prerogative, cå utilizarea curentå a unor termeni ca çi rhysiazo asylia magistraturi, onoruri datorate atît oamenilor cît çi zeilor?), este de presupus, cîtå vreme Eschil îi foloseçte mai expresia to damion to ptolin kratynei asigurå în mod degrabå la modul figurat. suficient semnificaÆia de ansamblu a pasajului. 11. Cf. A., Supp. 523, 941; cf. 1039-1043. 12. Vezi 371; cf. V. Ehrenberg, „Origins“, p. 268. 62. S-ar putea oare presupune o simetrie inverså (Anne Lebeck 13. E., Supp. 349-351. a demonstrat-o pentru primul stasimon din Coeforele, 14. A., Supp. 946-949: taut’ou pinaxin estin engegramena | comparat cu temele din Agamemnon – vezi „The First oud’en ptychais byblon katesphragismena | saphe Stasimon of Aeschylus’ Choephori: Myth and Mirror d’akoueis ex eleutherostomou | glosses. H. Friis Johansen Image“, CPh. 57, 1967, pp. 182-185) care så lege Rugå- çi E. W. Whittle, op. cit., 3, comm. ad 944-945, citeazå toarele de Danaide? În prima pieså, tinerele fete cereau ipoteza lui E.G. Turner, Athenian Books in the Fifth and pentru cetate fecunditatea din care va izvorî perenitatea Fourth Centuries B.C., Londra, 1952, p. 9, cu privire la instituÆiilor sale; în ultima, cetatea ar fi fost aceea care a gomphos, care ar putea sugera un decret båtut în cuie pe instituit ordinea civicå a cåsåtoriei legitime, care va ga- un zid, în sensul literal al cuvîntului; dar, menÆionînd cå ranta „buna“ fecunditate a soÆiilor: acestea nu sînt, uzanÆa atenianå obiçnuitå este inscripÆia pe o stelå, ei sînt desigur, decît simple ipoteze.

254 243

245 252

cetatea çi cu instituÆiile sale. instituÆiile cu çi cetatea Copenhaga, 1983, pp. 104-107. pp. 1983, Copenhaga,

The Athenian Ecclesia Athenian The cit. loc. , Hansen, M.A. ; Ehrenberg, V. 5. uie i enfcÆa icruu tai î rpr cu raport în tragic discursului semnificaÆia çi tutive

19 (2-3), 1980, pp. 173-181. pp. 1980, (2-3), 19 Eschil, pentru a discerne mai bine mecanismele consti- mecanismele bine mai discerne a pentru Eschil,

RRH

propos du statut des femmes dans la cité d’Eschyle“, d’Eschyle“, cité la dans femmes des statut du propos referitoare la funcÆionarea adunårii ateniene în epoca lui epoca în ateniene adunårii funcÆionarea la referitoare

St.Cl. 11, 1969, pp. 39 - 55; eadem, „Astoxenoi. À „Astoxenoi. eadem, 55; - 39 pp. 1969, 11, è.“, n.

r c sbet dnra i Ags c documentele cu Argos, din adunarea subiect ca are

de la pensée démocratique athénienne entre 510 et 460 av. 460 et 510 entre athénienne démocratique pensée la de

Danaos, din versurile 600-624 ale dramei, relatare care relatare dramei, ale 600-624 versurile din Danaos,

4. Zoe Petre, „Quelques problèmes concernant l’élaboration concernant problèmes „Quelques Petre, Zoe 4.

scop foarte limitat, acela de a confrunta relatarea lui relatarea confrunta a de acela limitat, foarte scop

„Origins“, pp. 267 - 271. - 267 pp. „Origins“,

asupra lui în paginile ce urmeazå, care n-au decît un decît n-au care urmeazå, ce paginile în lui asupra

Supp. 7, 366, 369, 398, 419, 491; cf. V. Ehrenberg, V. cf. 491; 419, 398, 369, 366, 7, A., 3.

deloc pretenÆia cå am epuizat subiectul, nu voi reveni voi nu subiectul, epuizat am cå pretenÆia deloc epoca lui Efialte. lui epoca

a „regalitåÆii democratice“ a lui Pelasgos; fårå a avea a fårå Pelasgos; lui a democratice“ „regalitåÆii a priveçte, må gîndesc, aça cum face acum toatå lumea, la lumea, toatå acum face cum aça gîndesc, må priveçte,

så fie funcÆia dramaticå – çi, prin urmare, ideologicå – ideologicå urmare, prin çi, – dramaticå funcÆia fie så rd gr. Mnhn 15, . nt 2; n e må ce în 2); nota 4 p. 1956, München, germ., trad.

Sophokles und Perikles und Sophokles Am încercat în altå parte altå în încercat Am så sugerez care ar fi putut fi ar care sugerez så , idem, (cf. Clistene lui reformelor

4

Ehrenberg, care lega drama de consecinÆele directe ale directe consecinÆele de drama lega care Ehrenberg, tragicå provocatå de ruga fiicelor lui Danaos. lui fiicelor ruga de provocatå tragicå

92 n. 263 et pseiaå tduu li V. lui studiului posterioarå este 2256.3, nr. 1952, chiar în momentul în care ea se confrunta cu dilema cu confrunta se ea care în momentul în chiar

POxy Rugåtoarelor 2, Londra, 20, . , didascaliei Publicarea 2. unei democraÆii care se afirma într-o manierå explicitå manierå într-o afirma se care democraÆii unei

297.

imagine construitå deliberat de cåtre Eschil – aceea a aceea – Eschil cåtre de deliberat construitå imagine

Polis und Imperium und Polis uihSutat 95 p 264- pp. 1965, Zurich-Stuttgart, , idem,

era vorba despre un anacronism accidental, ci despre o despre ci accidental, anacronism un despre vorba era

1. Studiul lui Ehrenberg este „The Origins of Democracy“, în Democracy“, of Origins „The este Ehrenberg lui Studiul 1.

atenian în ansamblul dramei ansamblul în atenian dovedea într-adevår cå nu cå într-adevår dovedea

3

Note Inventarul termenilor aparÆinînd vocabularului politic vocabularului aparÆinînd termenilor Inventarul

demokratia . cuvîntului a – perifrasticå drept, ce-i – atestare

de dupå reforma clistenianå reforma dupå de , çi, în primul rînd, prima rînd, primul în çi, ,

2

cadru ideal. cadru

Ehrenberg, regåsea aici ecourile vieÆii politice ateniene politice vieÆii ecourile aici regåsea Ehrenberg,

cetåÆenilor din Argos poate într-adevår avea în Pnyx un Pnyx în avea într-adevår poate Argos din cetåÆenilor

rnå cm a bn d 3 d ai e år Victor cåtre de ani de 30 de bine mai acum prinså

przn aither ephrizen dexionymous chersi

| | unanimitatea :

A

39

Rugåtoarele

între- , din pasaje unor NALIZA

1 Pandemiai gar Pandemiai perfecÆionarea instituÆiilor democratice. democratice. instituÆiilor perfecÆionarea

cheirotoniai , este în directå legåturå cu legåturå directå în este , exprimate prin prin exprimate

38

la confluenÆa izvoarelor. confluenÆa la

quorum legal de 6 000 de cetåÆeni çi de estimarea voturilor estimarea de çi cetåÆeni de 000 6 de legal

lui trebuie så se situeze întotdeauna situeze se så trebuie lui

nouå construcÆie, conceputå deliberat în funcÆie de un de funcÆie în deliberat conceputå construcÆie, nouå

care m-a învåÆat cå reflecÆia istoricu- reflecÆia cå învåÆat m-a care

agora maså domina în mod simbolic vechea vechea simbolic mod în domina maså . Aceastå .

37 profesorului meu, Dionisie M. Pippidi, M. Dionisie meu, profesorului

fi putut-o exercita asupra cetåÆii colina lui Ares, a cårei a Ares, lui colina cetåÆii asupra exercita putut-o fi

Fie-mi îngåduit så dedic aceste pagini aceste dedic så îngåduit Fie-mi

un spaÆiu de deliberare în afara influenÆei pe care ar mai ar care pe influenÆei afara în deliberare de spaÆiu un

, naja acel loc privilegiat al democraÆiei în acÆiune, Pnyx acÆiune, în democraÆiei al privilegiat loc acel naja

36

Danaidele , la Atena se ame- se Atena la , scenå în punea Eschil care

demos -ului“. Aproape în aceeaçi perioadå în perioadå aceeaçi în Aproape -ului“. al puternic

Între discurs çi decret existå, pînå la urmå, „braÆul urmå, la pînå existå, decret çi discurs Între

scria, cum çi de ce se scria în cetatea democraticå. democraticå. cetatea în scria se ce de çi cum scria,

pornind de la care va trebui så precizåm într-o zi ce se ce zi într-o precizåm så trebui va care la de pornind

lui Eschil lui

corpus- ul documentelor ul în incluså trebuie , oral çi scris çi oral

35

Rugåtoarele din Decretul

secolului al V-lea, çi tragedia, ea însåçi la limita dintre limita la însåçi ea tragedia, çi V-lea, al secolului ZOE PETRE ZOE

ZOE PETRE CETATEA GREACÅ – ÎNTRE REAL ÇI IMAGINAR

çi public/scris ascuns (cf. katesphragismena), primul – decizia majoritarå pe care o antreneazå, tot aça cum nodul inclusiv psephisma care este corolarul såu – aparÆinînd sîngerînd al råzbunårilor atride se va rezolva durabil prin lumii politice çi ordonate a cetåÆii Argos, cel de-al doilea – instaurarea instituÆiilor cetåÆii, vegheatå de Athena çi de legat de violenÆa çi excesul Aigyptiazilor. Peitho22: cetatea, aceastå „maçinårie anti-tragicå“, dupå Corul final din Rugåtoarele reia çi dintr-o altå pers- cum scria atît de bine Pierre Vidal-Naquet23, îçi recunoaçte pectivå aceastå opoziÆie între cuvîntul convingåtor çi aici virtuÆile çi limitele. Dar chiar acest tip de reflecÆie violenÆå: refuzul darurilor Afroditei aruncå Danaidele politicå are drept condiÆie necesarå însåçi afirmarea într-un univers periculos, de care cetatea încearcå så se cetåÆii democratice, dezbaterea asupra instituÆiilor aces- apere15, fiindcå Cypris este asistatå de DorinÆå çi de teia çi asupra funcÆionårii lor, care este esenÆa însåçi a Peitho, „Persuasiunea încîntåtoare...; çi Armonia care îçi ceea ce aç numi vremea lui Efialte. are çi ea partea“16, de forÆa blîndå a convingerii çi a armo- Ne putem oare hazarda dincolo de aceastå perspec- nizårii contrariilor. Or, în fuga lor de cåsåtorie, rugå- tivå destul de generalå asupra faptelor? Fårå a uita toarele declançeazå tocmai „crudele dureri çi råzboaiele caracterul în mod fatal ipotetic al oricårei presupuneri cu sîngeroase“, kaka t’alge | polemous th’aimatoentas17 pe privire la un episod care ne este cu adevårat cunoscut care ar fi vrut så le evite, dar care izbucnesc negreçit doar în liniile sale generale, cred totuçi cå se pot avansa acolo unde persuasiunea eçueazå. La Atena, situat între cîteva sugestii, plecînd tocmai de la corespondenÆele Acropolå çi Agora, sanctuarul Afroditei Pandemos çi al dintre temele dramei eschileene çi epigrafia aticå din lui Peitho reaminteçte funcÆia politicå a acestei forÆe de prima jumåtate a secolului al V-lea. Putem så credem cå, coeziune, întruchipatå de cuvîntul magic çi persuasiv. în spatele problemei centrale a Areopagului, adevårata Peitho l-a asistat într-adevår pe Pelasgos, atunci cînd mizå a luptelor politice ale epocii este problema generalå acesta s-a adresat poporului din cetatea sa18, dar, gonitå a responsabilitåÆii conducåtorilor politici faÆå de cetate24, de lipsa de måsurå a Danaidelor, ea va ceda din nou iar insistenÆa cu care Eschil opune oximoronului prytanis locul såu violenÆei (bia). akritos, proclamat de Danaide, imaginea unui rege care Analiza pe care am întreprins-o mai sus circumscrie, nu poate decide aneu demou25 çi votului individual, vreau så cred, problema vocabularului instituÆional din monopsepha neumata, votul adunårii, psephos poleos, Rugåtoarele, atît ca element de structurå a dramei, cît çi råspunde exact acestei problematici a responsabilitåÆii ca element component al infrastructurii acesteia. politice a magistraÆilor faÆå de demos în întregul såu. Atmosfera politicå a anilor 460 la Atena, efervescenÆa, Or, tocmai aceastå temå a responsabilitåÆii magis- violenÆa chiar a conflictelor pe care le putem måcar intui, traÆilor este dominatå, dar poate nu çi epuizatå de dacå nu reconstitui în adevåratul sens al cuvîntului, nu reforma lui Efialte care lipseçte Areopagul de atribuÆiile este doar un simplu background19, un fundal pentru sale epitheta26 – transferul de competenÆe, care este acÆiunea tragicå. Cetatea, confruntatå cu responsabili- esenÆa însåçi a acestor reforme, trebuind, la urma ur- tåÆile çi cu limitele ei, este însåçi substanÆa universului melor, så ducå la o definire mai riguroaså a atribuÆiilor tragic, iar Argos cetatea Rugåtoarelor, dar çi cetatea lui çi a funcÆionårii instituÆiilor democratice. Progresul can- Agamemnon în altå trilogie, este un loc privilegiat pentru titativ, çi mai ales calitativ, al textelor oficiale gravate çi acest tip de reflecÆie în opera lui Eschil. Dilema regelui, publicate la Atena în anii 460-450 este notabil27, iar drasai te me drasai te kai tychen helein20, care este di- formalizarea din ce în ce mai strictå, stereotipia chiar, lema tragicå prin excelenÆå21, se rezolvå provizoriu în a documentelor epigrafice, aratå fårå îndoialå o familia- acÆiunea politicå, adicå prin discursul persuasiv çi prin ritate crescutå cu redactarea acestor texte, un anume

248 249

251 246

Aceastå protecÆie a persoanei beneficiarului în cetåÆile în beneficiarului persoanei a protecÆie Aceastå tendinÆe care se schiÆeazå cu mult înainte de sfîrçitul de înainte mult cu schiÆeazå se care tendinÆe

mårturii pentru prestigiul scrisului. Dar existå anumite existå Dar scrisului. prestigiul pentru mårturii printr-o clauzå specialå, în cetåÆile dominate de Atena de dominate cetåÆile în specialå, clauzå printr-o .

10

îg reiåi flu eirfc i iae, o atîtea tot citarea, çi epigrafic falsul reeditåri, lîngå ci de proxen çi everget, cåruia i se asigurå protecÆia, asigurå se i cåruia everget, çi proxen de ci

timp ea însåçi din abundenÆå, fåcînd så înfloreascå, pe înfloreascå, så fåcînd abundenÆå, din însåçi ea timp fiindcå aceasta se obÆine prin înscriere çi nu prin decret, prin nu çi înscriere prin obÆine se aceasta fiindcå

IV-lea, se va sprijini pe texte, producîndu-le în acelaçi în producîndu-le texte, pe sprijini va se IV-lea, conferå acestui personaj calitatea – evident, nu de metec, de nu evident, – calitatea personaj acestui conferå

democraÆia restauratå care, din primii ani ai secolului al secolului ai ani primii din care, restauratå democraÆia tul în onoarea lui Acheloios lui onoarea în tul , anterior anului 445, care-i 445, anului anterior ,

9

çi de çi departe de „cetatea grefierilor“ a lui Aristofan lui a grefierilor“ „cetatea de departe convinge, nu trebuie decît så recitim, de exemplu, decre- exemplu, de recitim, så decît trebuie nu convinge,

34

puteau ignora aceastå distanÆå; desigur, sîntem încå sîntem desigur, distanÆå; aceastå ignora puteau 614, care are o rezonanÆå riguros tehnicå. Pentru a ne a Pentru tehnicå. riguros rezonanÆå o are care 614,

e face-à-face le nu l eorÆe ateniene democraÆiei al bine, de atimon einai atimon din versul din infracÆiune, orice pentru sele

33

Tensiunile dintre oral çi scris în ceea ce a fost numit, atît numit, fost a ce ceea în scris çi oral dintre Tensiunile gaÆiile pe care cetatea e dispuså så çi le asume çi pedep- çi asume le çi så dispuså e cetatea care pe gaÆiile

Tucidide, cît çi în proza oratoricå a unui Demostene. unui a oratoricå proza în çi cît Tucidide, ean de ean , care precizeazå obli- precizeazå care , prin introduså frazå, doua

regåseçte, la un alt nivel, atît în proza istoricå a unui a istoricå proza în atît nivel, alt un la regåseçte, definiÆia generalå a calitåÆii acordate, urmatå de o a o de urmatå acordate, calitåÆii a generalå definiÆia

inutil så o evaluåm; aceasta cu atît mai mult cu cît ea se ea cît cu mult mai atît cu aceasta evaluåm; o så inutil formularul decretelor contemporane, avînd la început la avînd contemporane, decretelor formularul

discursurilor publice, råmîne o distanÆå pe care nu este nu care pe distanÆå o råmîne publice, discursurilor Mai mult, sintaxa acestui pasaj este calchiatå pe calchiatå este pasaj acestui sintaxa mult, Mai

epurat al textelor publicate çi „iscusitele figuri de stil“ ale stil“ de figuri „iscusitele çi publicate textelor al epurat atenian al secolului al V-lea al secolului al atenian . .

8

ci î vaa ulc aein, ne îte enunÆul între unde, atenianå, publicå viaÆa în scris tate sînt în relaÆie directå cu vocabularul instituÆional vocabularul cu directå relaÆie în sînt tate

cadru pentru o reflecÆie asupra raportului între oral çi oral între raportului asupra reflecÆie o pentru cadru unitåÆi semantice din versurile 609-614, aproape jumå- aproape 609-614, versurile din semantice unitåÆi

deciziei propriu-zise. Acest contrast poate servi drept servi poate contrast Acest propriu-zise. deciziei metec çi protecÆia cetåÆii Argos. Dintre cele douåzeci de douåzeci cele Dintre Argos. cetåÆii protecÆia çi metec

ae otataå uenc u enctta ec a seacå tehnicitatea cu puternic contrasteazå care efectiv ca un decret care conferå Danaidelor dreptul de dreptul Danaidelor conferå care decret un ca efectiv

tivelor, çi aceasta într-un limbaj foarte bogat în imagini, în bogat foarte limbaj într-un aceasta çi tivelor, dx ti demoi toi edoxe ir esrl 6964 ît compuse sînt 609-614 versurile iar ,

7

Discursul regelui este cel care îçi asumå expunerea mo- expunerea asumå îçi care cel este regelui Discursul care reiau formula introductivå a oricårui decret atenian, decret oricårui a introductivå formula reiau care

epeide nu çi-ar gåsi locul aici. locul gåsi çi-ar nu prin introduså frazå o edoxen Argeiois edoxen , cuvintele cu începe (605) urmåtor Versul

exerciÆiu facil, în ambele sensuri ale cuvîntului, dar nici dar cuvîntului, ale sensuri ambele în facil, exerciÆiu plethynomai , care se referå la adunarea legal constituitå legal adunarea la referå se care , .

6

motivaÆie; a-l transcrie în proza oficialå a Atenei ar fi un fi ar Atenei a oficialå proza în transcrie a-l motivaÆie; dpae oiåu at normativ act oricårui adoptarea ct i rn verbul prin çi cît ,

5

La urma urmelor, decretul „argienilor“ nu conÆine o conÆine nu „argienilor“ decretul urmelor, urma La ridicarea mîinilor, care este procedura normalå pentru normalå procedura este care mîinilor, ridicarea

instituÆionale care va duce la legea lui Pericle. lui legea la duce va care instituÆionale dpae uu dce, tt rn lza a ou prin votul la aluzia prin atît decret, unui a adoptare

pune în legåturå cu acest aspect constitutiv al evoluÆiei al constitutiv aspect acest cu legåturå în pune plethynetai , trimite foarte precis la mecanismele reale de reale mecanismele la precis foarte trimite ,

nului o problemå centralå a dezbaterii tragice, fapt ce le ce fapt tragice, dezbaterii a centralå problemå o nului demou kratousa cheir hopei cheir kratousa demou demokratia în versul 604, 604, versul în

toarele fac din cåsåtorie ca instituÆie çi din definirea stråi- definirea din çi instituÆie ca cåsåtorie din fac aminte de proza decretelor ateniene. Perifraza cuvîntului Perifraza ateniene. decretelor proza de aminte

Rugå- „spiritul legilor“ sugerat în decretele de proxenie. proxenie. de decretele în sugerat legilor“ „spiritul psephismata , formulele folosite de Eschil aduc foarte bine foarte aduc Eschil de folosite formulele ,

Rugåtoarele de din atmosfera leagå – atenian unui fiica cu eo ddka pantelei dedoktai demou Începînd cu versul 601, 601, versul cu Începînd

recunoscutå doar dacå un cetåÆean atenian se cåsåtoreçte se atenian cetåÆean un dacå doar recunoscutå erau Danaidele, un statut „normalizat“, acela de meteci. de acela „normalizat“, statut un Danaidele, erau

neeetl ei i 5/ rvn ååoi eiiå– legitimå cåsåtoria privind 451/0 din legii antecedentele astoxenoi care acelor dînd cetate, çi descendenÆå dintre

, care se aflå printre aflå se care , mai clarå, între cetåÆeni çi stråini çi cetåÆeni între clarå, mai

decisiv al dramei, care duce pînå la capåt confruntarea capåt la pînå duce care dramei, al decisiv 32

tatea civicå unor indivizi, aceeaçi distincÆie, din ce în ce în ce din distincÆie, aceeaçi indivizi, unor civicå tatea merarea lor în tirada lui Danaos face din ea un nod un ea din face Danaos lui tirada în lor merarea

neîncredere faÆå de drepturile acordate de cåtre comuni- cåtre de acordate drepturile de faÆå neîncredere semnificaÆii recurente pe tot parcursul textului, aglo- textului, parcursul tot pe recurente semnificaÆii

onorifice, cel puÆin în cursul secolului al V-lea. Aceeaçi V-lea. al secolului cursul în puÆin cel onorifice, esr; aå sfl e emn rpeit o ee de reÆea o reprezintå termeni de astfel dacå versuri;

cat mtvÆe se aatrsiå ua decretelor numai caracteristicå este motivaÆie aceastå termeni tehnici – sau cvasi-tehnici – în aceste cîteva aceste în – cvasi-tehnici sau – tehnici termeni

ç cå çi , Atenei cetatea cåtre de stråini unor acordate

Primul element care se impune este concentrarea de concentrarea este impune se care element Primul 31

ZOE PETRE ZOE CETATEA GREACÅ – ÎNTRE REAL ÇI IMAGINAR ÇI REAL ÎNTRE – GREACÅ CETATEA

ZOE PETRE CETATEA GREACÅ – ÎNTRE REAL ÇI IMAGINAR profesionalism, precum çi o mai mare exigenÆå în ceea ligii serveçte fårå îndoialå drept model pentru Eschil în ce priveçte înregistrarea circumstanÆelor, a respon- elaborarea clauzei din „decretul Argienilor“ care acordå sabilitåÆilor çi a consecinÆelor unei decizii colective a Danaidelor protecÆia cetåÆii; este evident cå „dreptul de demos-ului atenian. Aceastå maturitate politicå a insti- rezidenÆå“ pe care Eschil îl inventeazå pentru a legaliza tuÆiilor çi a expresiei scrise a acÆiunii acestora nu poate statutul fiicelor lui Danaos îçi påstreazå legåturile cu fi separatå de reformele lui Efialte: într-o epocå în care practica instituÆionalå a cetåÆii. a da seamå de acÆiunile publice în faÆa demos-ului este Dacå prima parte a tiradei lui Danaos are ca referent un slogan politic înainte de a deveni o obligaÆie impe- textul decretelor ateniene, cea de-a doua parte este cen- rativå a magistraÆilor, rigoarea crescutå în înregistrarea tratå pe discursul politic: imaginile impresionante pe care responsabilitåÆilor, precum çi cristalizarea unui voca- le suscitå Pelasgos – dublul stigmat, monstrul atotpu- bular çi a unei frazeologii oficiale, au o semnificaÆie ce ternic al mîniei divine – sînt identificate într-o manierå depåçeçte simpla difuziune a cîtorva stereotipuri. explicitå ca fiind tot atîtea iscusite figuri de stil ale unei Çtiu foarte bine, de exemplu, cå pentru introducerea arte a persuasiunii care biruie voinÆa comunå a adu- procedurii de graphe paranomon nu dispunem decît de nårii: demegorous d’ekousen eupeithes strophas| demos un terminus ante quem în 41528; aç fi totuçi tentatå så Pelasgon (v. 623-624). Aceastå referire explicitå la arta accept datarea sa în vremea reformelor lui Efialte sau în oratoricå meritå într-adevår evidenÆiatå, cu atît mai mult imediata lor succesiune29, nu numai pentru cå ea le cu cît ea råspunde temei persuasiunii, reluatå în mai corespunde prin spiritul såu, ci çi pentru cå dreptul de multe rînduri de cåtre Pelasgos11. În structura de ansam- supraveghere a legalitåÆii deciziilor, exercitat de cåtre blu a dramei, aceastå temå se opune atît forÆei brutale cetåÆeni, drept instaurat de aceastå normå, poate foarte a bårbaÆilor Aigyptiazi, cît çi imaginii monarhice a prita- bine så fi avut drept consecinÆå logicå publicarea mai nului akritos, care nu poate fi tras la råspundere12, ima- frecventå, mai bine redactatå çi mai riguroaså a decre- gine pe care o invocå Danaidele. telor adunårii poporului, astfel încît fiecare cetåÆean så- Un alt rege democratic al cetåÆii tragice, Tezeu din çi dea seama pe cont propriu de legalitatea acestora. Rugåtoarele lui Euripide, va explica cu un fel de cinism Caracterul cvasi-tehnic al vocabularului folosit de Eschil nobil acea funcÆie pe care peitho o are în polis, aceea de pentru aceste instituÆii „argiene“ din drama Rugåtoarele a suscita, pe lîngå obedienÆå, entuziasmul13. În Rugå- se potriveçte bine cu o astfel de atmosferå. toarele lui Eschil, elocvenÆa publicå nu este atît de candid Existå, pe de altå parte, o altå apropiere ce poate fi demagogicå, iar logos-ul se opune forÆei, bia, aça cum propuså din perspectiva tipului de decizie ce trebuie luatå ordinea se opune violenÆei. Este totuçi interesant de ob- în tragedie. În scena care-l opune corului Danaidelor, servat în aceastå privinÆå cå, într-o replicå a lui Pelasgos Pelasgos, ezitînd asupra conduitei pe care trebuie så o adresatå mesagerului Aigyptiazilor, opoziÆia discurs/text adopte, îçi exprimå astfel temerile: „fie ca niciodatå po- scris capåtå o dimensiune politicå, deoarece regele spune: porul så nu-mi spunå, dacå o asemenea nenorocire s-ar „Nu este deloc vorba despre ce este scris pe tåbliÆe sau ivi, «Pentru a onora niçte stråini, Æi-ai dus cetatea la sigilat în rulourile de papirus: tu auzi aici vorbirea lim- pieire»“30. Am citat mai sus, ca paralelå epigraficå la decre- pede a unei guri libere“14. Ansamblul imaginilor legate de tul argienilor reprodus de cåtre Danaos, cîteva decrete normele votate de cetate este integrat în spaÆiul pozitiv çi pentru proxeni atenieni din anii 460-450; or, este destul liber al oralitåÆii: textul nu pune în discuÆie opoziÆia normå de interesant cå tocmai în aceastå serie de documente scriså/normå agraphos, atît de obiçnuitå la Sofocle sau la apar, în aceeaçi epocå, motivaÆiile, elogiile çi privilegiile Euripide, ci se organizeazå în jurul polaritåÆii discurs liber

250 247

257 272

a ’la sigo d’alla ta „o tca fidå n o ies s-a imens bou un fiindcå tåcea, „voi , în scenå tocmai disoluÆia lor în universul tragic. universul în lor disoluÆia tocmai scenå în

vieÆii publice: så ne gîndim la expresia celebrå a strajei, a celebrå expresia la gîndim ne så publice: vieÆii renÆa celorlalte configuraÆii ale morÆii în cetate çi punînd çi cetate în morÆii ale configuraÆii celorlalte renÆa

tem så vorbeascå, semnaleazå o disfuncÆie izbitoare a izbitoare disfuncÆie o semnaleazå vorbeascå, så tem interfe- la tragice, orÆii m lamentaÆia denumi putea-o

icå a obiectelor, în opoziÆie cu tåcerea oamenilor care se care oamenilor tåcerea cu opoziÆie în obiectelor, a icå threnos inventå o categorie pe care cred cå am cå cred care pe categorie o inventå Acest

phatis , çi cuvîntul victoriei cuvîntul çi , . Aceastå capacitate emfat- capacitate Aceastå .

publicå a morÆii civice, care interzice orice exces patetic. exces orice interzice care civice, morÆii a publicå

6

symbolon , al fåcliei lucind în zare care va aduce vestea, aduce va care zare în lucind fåcliei al ,

virtuÆile defunctului, cum se îndepårteazå çi de imaginea de çi îndepårteazå se cum defunctului, virtuÆile

to întoarcerea oçtirii de la Troia urmåreçte un semn, semn, un urmåreçte Troia la de oçtirii întoarcerea

tradiÆionalå, care e prin excelenÆå privatå çi care exaltå care çi privatå excelenÆå prin e care tradiÆionalå,

aoai icpet ç ltnå Srj cr açteaptå care Straja latentå. çi incipientå anomalie o

Cei Çapte Cei se deosebeçte astfel çi de lamentaÆia de çi astfel deosebeçte se din lui

aluzia çi semnele sînt cele care vorbesc pentru a marca a pentru vorbesc care cele sînt semnele çi aluzia

expune faÆa hidoaså çi sîngerîndå a morÆii. Bocetul coru- Bocetul morÆii. a sîngerîndå çi hidoaså faÆa expune

våluirea unei lumi în care nu cuvîntul liber, ci zvonul, ci liber, cuvîntul nu care în lumi unei våluirea

frumuseÆea eroicå a defunctului, în vreme ce tragedia ce vreme în defunctului, a eroicå frumuseÆea

esue daaiå e ntlaå d fp, rn dez- prin fapt, de instaleazå, se dramaticå tensiunea

prothesis, prothesis,

este cea care face vizibilå face care cea este expunerea, epopee, în

Agamemnon tiei , din prologului începutul la de Chiar .

: ratå pornind de la imaginile „frumoasei morÆi“ eroice morÆi“ „frumoasei imaginile la de pornind ratå

Ores- portant, în organizarea tematicå de ansamblu a a ansamblu de tematicå organizarea în portant, 46

prothesis prothesis pervertitå de inversarea ope- inversarea de pervertitå printr-o çi precum ansamblu joacå un rol subiacent, dar nu mai puÆin im- puÆin mai nu dar subiacent, rol un joacå ansamblu

, tema centralå a unui elogiu funebru normal, funebru elogiu unui a centralå tema , Æeanului

tåri privind funcÆia cuvîntului în viaÆa oamenilor viaÆa în cuvîntului funcÆia privind tåri . Acest .

45

5

care o instituie faÆå de abstracÆia morÆii glorioase a cetå- a glorioase morÆii abstracÆia de faÆå instituie o care lat al animalului, trimite la un ansamblu de reprezen- de ansamblu un la trimite animalului, al lat

Cei Çapte Cei devine astfel semnificativ chiar prin distanÆa pe distanÆa prin chiar semnificativ astfel devine dintre cuvînt çi strigåt, dintre cuvînt çi sunetul nearticu- sunetul çi cuvînt dintre strigåt, çi cuvînt dintre

datå corul în infantilism çi animalitate; deoarece opoziÆia deoarece animalitate; çi infantilism în corul datå Threnos -ul din -ul . intonat de femei ca parte a unui bocet unui a parte ca femei de intonat

44

nepioi auc dintr-o aruncå , nearticulate, strigåte Aceste incest, ca çi pentru cå acest elogiu funebru corupt este corupt funebru elogiu acest cå pentru çi ca incest,

piois hylagmasin piois

. , vei fi înlånÆuit çi forÆa te va domestici“ va te forÆa çi înlånÆuit fi vei ,

formulele normale ale elogiului adåugîndu-le aluzii la aluzii adåugîndu-le elogiului ale normale formulele 4

ne- tu, pentru cå ne-ai provocat prin urlete nearticulate, nearticulate, urlete prin provocat ne-ai cå pentru tu, elogiu funebru, dublare derizorie, pentru cå inverseazå cå pentru derizorie, dublare funebru, elogiu

Orfeu: el, prin accentele sale, înlånÆuia natura fermecatå; natura înlånÆuia sale, accentele prin el, Orfeu: threnos -ului cu un simulacru de simulacru un cu -ului ale violente gesturile

îl insultå: „Glasul tåu – spune el – este opusul vocii lui vocii opusul este – el spune – tåu „Glasul insultå: îl punct cîntecului corului. Acesta amestecå incantaÆiile çi incantaÆiile amestecå Acesta corului. cîntecului punct

movat ameninÆå cu jugul nesupunerea corului nesupunerea jugul cu ameninÆå movat pe care pe

înfrumuseÆate de nici o podoabå, råspunde punct cu punct råspunde podoabå, o nici de înfrumuseÆate 3

Tiranul proaspåt pro- proaspåt Tiranul neçti så-Æi ridici astfel glasul?“ astfel ridici så-Æi neçti

sîngerînde, pe care nimeni nu le-a spålat çi care nu sînt nu care çi spålat le-a nu nimeni care pe sîngerînde, 2

uzurpatorul – cel care, din ultimul rînd de vîslaçi, îndråz- vîslaçi, de rînd ultimul din care, cel – uzurpatorul

prothesis care este expunerea cadavrelor expunerea este care anti- aceastå

au de ales. Egist le impune tåcerea: „Tu eçti – întreabå – eçti „Tu tåcerea: impune le Egist ales. de au

eo Çapte Celor aet dsici sn auae iar anulate sînt distincÆii aceste , textul

, båtrînii aflå cå nu mai nu cå aflå båtrînii , så acÆioneze sau så delibereze så sau acÆioneze så

mascînd cît de bine posibil oroarea çi pîngårirea. Or, în Or, pîngårirea. çi oroarea posibil bine de cît mascînd 1

regelui, înainte chiar de a se putea hotårî dacå trebuie dacå hotårî putea se a de chiar înainte regelui,

prothesis tinde så o înfrumuseÆeze o så tinde orice care pe sa, çarea

mai tremurå încå dupå ce a auzit strigåtul de agonie al agonie de strigåtul auzit a ce dupå încå tremurå mai

este vorba despre gloria defunctului sau despre înfåÆi- despre sau defunctului gloria despre vorba este

C

Agamemnon , atunci cînd corul cînd atunci , lui sfîrçitul la hiar

mai curînd o proiecÆie decît o realitate palpabilå, fie cå fie palpabilå, realitate o decît proiecÆie o curînd mai

Cu toate acestea, în ambele registre moartea este moartea registre ambele în acestea, toate Cu

threnos -ului. -ului. a çi femeilor partea de lamentaÆiile çi rinÆa

tele pozitive çi evocarea excelenÆei de partea elogiului, sufe- elogiului, partea de excelenÆei evocarea çi pozitive tele

. Pe de altå parte, aceastå schemå împarte ac- împarte schemå aceastå parte, altå de Pe . politicului

43

çi femeie care se laså uçor cititå pornind de la categoriile la de pornind cititå uçor laså se care femeie çi

începînd cu epopeea, pune în joc o distincÆie între bårbat între distincÆie o joc în pune epopeea, cu începînd

Orestia în sa funcÆia

cum erau ele practicate sau descrise în Grecia, cel puÆin cel Grecia, în descrise sau practicate ele erau cum

„The Rest is Silence“. Discursul çi Discursul Silence“. is Rest „The

funebru este rezervat bårbaÆilor; schema funeraliilor aça funeraliilor schema bårbaÆilor; rezervat este funebru ZOE PETRE ZOE

ZOE PETRE CETATEA GREACÅ – ÎNTRE REAL ÇI IMAGINAR o figurå mutå çi fårå viaÆå, ca un desen (hos en graphais pentru a fi descris çi, totodatå, batjocorit: acÆiunea dramei prosenneipein thelousa18), revine pentru a marca cores- se dedubleazå26, asemenea dublei naturi a protagonis- pondenÆa dintre cele douå tinere sortite morÆii: Ifigenia tului, fiu al lui Zeus çi victimå a uzurpårii27, asemenea vrea så vorbeascå çi nu poate, Casandra nu vrea så çi imnului-threnos pe care corul i-l dedicå28. „Apele vorbeascå, dar delirul profetic pune ståpînire pe ea. curate ale rîului Dirce vor fi påtate de sînge“29, dar nu Pe de altå parte, Casandra personificå, prin mutis- de sîngele duçman, iar ororii crimei anunÆate îi rås- mul såu, însuçi refuzul faÆå de minciunå çi de o Peitho punde masacrul copiilor nevinovaÆi, vizibil çi povestit în coruptå pe care Clitemnestra vroia så i-o impunå. Casan- acelaçi timp. Ekkyklema înfåÆiçeazå violenÆa eroului care dra tace, sau cîntå threnos-ul, invocå, Æipå, delireazå, îçi sfîrtecå propriii copii, çi tocmai aici apar, en phanero, geme ca o privighetoare – sau, cum va spune mai tîrziu rånile oribile çi sîngele vårsat, nu numai vizibile pe regina, ca o lebådå, acea pasåre a lui Apolo, zeul cåruia scenå, ci çi povestite în detaliu, aråtate cu o ostentaÆie Casandra îi era, din nefericire pentru ea, consacratå. nemiloaså30. Crezîndu-çi copiii în pragul morÆii ca ur- Asemenea zeului, Casandra nu spune: ea semnificå. mare a hotårîrii tiranului, Megara a schiÆat un bocet Dincolo de discursurile corupte çi mincinoase, strigåtul funebru care folosea teme pe care le regåsim pînå la Casandrei dezvåluie adevårul: „acum oracolul nu se va saÆietate în poezia funerarå a anticilor: contrastul între mai aråta printr-un vål, ca o tînårå mireaså. Strålu- nunta açteptatå çi „cåsåtoria cu moartea“, în care Keres citor, el va trimite suflul såu cåtre soarele ce se ridicå sînt viitoarele mirese, aberaÆia morÆii premature care çi va face så se rostogoleascå spre lumina acestuia face fårå rost durerile unei mame, suferinÆa insupor- valul unei nenorociri încå çi mai teribile. Atunci am så 31 19 tabilå a adulÆilor în faÆa unui destin curmat prematur . vå învåÆ fårå enigme, ouket’ ex ainigmaton“ . Printr-o Dar adevårata moarte a copiilor, uciçi de tatål lor în delir, råsturnare izbitoare, prorociÆa cåreia îi era interziså orice suscitå cuvinte cu totul diferite, brutale çi sålbatice, capacitate de convingere, çi care refuza ea însåçi seduc- unde nimic stereotip – deci securizant – nu mai subzistå. Æia discursului, sfîrçeçte prin a convinge. Fiindcå spu- Textul spune, iar punerea în scenå înfåÆiçeazå cadavrele sele sale sinistre, thespesiai kakorrhemonai, ecou al cîntecului Eriniilor ce vesteçte nenorocirea, al acestui sîngerînde ale copiilor, obligînd la milå çi groazå, alåturi cor discordant cu care au în comun o sinistrå clari- de tatål lor doborît de delir. tate20, sînt una dintre înfåÆiçårile acelei talaina Peitho, Expunerea trupurilor însîngerate concentreazå într-o ale acelei retorici a distrugerii care dominå universul singurå imagine oroarea crimei deja înfåptuite çi rås- cuvîntului corupt çi interzis. punde astfel, în registrul vizibil, desfåçurårii textului care Aceastå lume va fi purificatå, la finalul trilogiei, prin detaliazå, care acumuleazå episoadele succesive ale crimei, discursul liber çi argumentativ al procesului exemplar comentate imagine cu imagine. În frazele care spun moar- pus în scenå de Athena. Cuvîntul trebuie înså så înceapå tea, vocabularul sacrificial çi scenariul crimei imaginate 32 a se insinua în aceastå lume coruptå a tiranilor, împru- ca un anti-sacrificiu constituie codul dominant, care mutînd mai întîi de la ea tertipurile çi vicleçugurile face så treacå din subtext în text o formidabilå încår- petru a o putea învinge mai bine în materialitatea ei cåturå de violenÆå, în acelaçi timp mediatå çi imediat brutalå. Înaintea oricårei izbåviri judiciare, este nece- perceptibilå. Actio çi narratio se întîlnesc pentru a da sar ca esenÆa råului çi a violenÆei så fie abolitå prin naçtere imaginii globale a morÆii reprezentate. moarte çi prin violenÆå. Pentru a învinge, tînårul erou, Desigur, Euripide este cel mai puÆin „clasic“ dintre Oreste, începe prin a-çi deghiza vocea: în asemenea cei trei clasici ai genului, çi ne-am putea foarte bine måsurå, încît anunÆå corul cå va imita un grai stråin. gîndi cå faptul de a fi explorat aproape în întregime „Amîndoi – este vorba despre el însuçi çi despre Pilade, registrul pathos-ului – de la furia sålbaticå çi demonicå

260 269

271 258

rnii rzraå femeilor rezervatå principiu dp cm rc elogiu orice cum dupå , sfîrçitul dramei, o datå cu întronarea tiranului Egist. tiranului întronarea cu datå o dramei, sfîrçitul

42

insinuîndu-se încetul cu încetul în cetate, va izbucni la izbucni va cetate, în încetul cu încetul insinuîndu-se aatrsiå Oie aetÆe uer et din este funebrå lamentaÆie Orice caracteristicå.

bltt î aeså em d cvnu aeåa care, adevårat cuvîntul de teamå aceastå în abilitate threnos -ul ocupå o poziÆie cu totul cu poziÆie o ocupå -ul – lor interferenÆele

. Dar el are partea sa de respons- de sa partea are el Dar . a vocii poporului“ vocii a

masculin/feminin cetate/familie – çi în çi – , polaritåÆilor riorul

14

, dupå cum declarå çi cå se teme de „marea putere „marea de teme se cå çi declarå cum dupå , zei

constituie substanÆa însåçi a trilogiei tebane trilogiei a însåçi substanÆa constituie . În inte- În .

13 41

aici a tot ceea ce este important cu privire la cetate çi la çi cetate la privire cu important este ce ceea tot a aici morÆii råspund jocului dublelor determinåri tragice care tragice determinåri dublelor jocului råspund morÆii

ovcra dnri eåeio ç dsr dezbaterea despre çi cetåÆenilor adunårii convocarea genos -ului stins pentru totdeauna, cele douå imagini ale imagini douå cele totdeauna, pentru stins -ului

al cuvîntului interzis. El vorbeçte, este adevårat, despre adevårat, este vorbeçte, El interzis. cuvîntului al

care spun, care cîntå carnea mutilatå çi sîngerîndå a sîngerîndå çi mutilatå carnea cîntå care spun, care

Agamemnon este açadar complicele acestui univers acestui complicele açadar este Agamemnon

nu, o reia pe seama lui Eteocle – çi femeile care aratå, care femeile çi – Eteocle lui seama pe reia o nu,

lume întreagå råmîne de construit. de råmîne întreagå lume

fraÆi – abstracÆie pe care finalul tragediei, autentic sau autentic tragediei, finalul care pe abstracÆie – fraÆi

, o , al justiÆiei ascultarea ambelor pårÆi într-un proces într-un pårÆi ambelor ascultarea justiÆiei al

12 numele cetåÆii faptul însuçi al morÆii „politice“ a celor doi celor a „politice“ morÆii al însuçi faptul cetåÆii numele

Eumenidele , unde zeiÆa stabileçte ca principiu esenÆial principiu ca stabileçte zeiÆa unde ,

sfl måÆt îte eaeu cr auÆ în anunÆå care mesagerul între împårÆite Astfel

theoi

. Între acest proces mut çi discursul Athenei din Athenei discursul çi mut proces acest Între .

11

zeiÆei Ate“, Blestemul råzbunåtor. Blestemul Ate“, zeiÆei

dikos ouk apo glosses apo ouk dikos nu au permis pledarea cauzei„, cauzei„, pledarea permis au nu

sînge, spre care aratå corul, oferå din plin privirii „trofeul privirii plin din oferå corul, aratå care spre sînge, tru a descrie nimicirea nemiloaså a Troiei, el spune „zeii spune el Troiei, a nemiloaså nimicirea descrie a tru

nimic abstract çi teoretic, iar cadavrele lor mînjite de mînjite lor cadavrele iar teoretic, çi abstract nimic imaginea complementarå a unui alt discurs interzis: pen- interzis: discurs alt unui a complementarå imaginea

çi însîngeratå corporalitate, într-o moarte care nu mai are mai nu care moarte într-o corporalitate, însîngeratå çi De altfel, regele evocå, cu o complezenÆå detestabilå, complezenÆå o cu evocå, regele altfel, De

deznodåmîntul conflictului sînt confundate într-o unicå într-o confundate sînt conflictului deznodåmîntul este cea dintîi ipostazå a aceastei tåceri. aceastei a ipostazå dintîi cea este

oå ue ae ru tol ç Plnc îane de înainte Polinice çi Eteocle erau care nume douå biai chalinon t’anaudoi chalinon biai , cåluçului“, a mutå „Brutalitatea

materialå a sîngelui fratern sîngelui a materialå : cele douå imagini, cele imagini, douå cele : toare a acestei complicitåÆi a regelui cu tåcerea silnicå. tåcerea cu regelui a complicitåÆi acestei a toare

40

finalå reia tema morÆii reciproce detaliind întreaga oroare întreaga detaliind reciproce morÆii tema reia finalå , este o mårturie izbi- mårturie o este , victoriei, peanul lui Agamemnon lui peanul victoriei,

10

ea u ceç gr c cr îane noa cîntecul intona înainte care cu gurå aceeaçi cu tema mai preciså, çi aceasta cu atît mai mult cu cît lamentaÆia cît cu mult mai atît cu aceasta çi preciså, mai

porunca tatålui såu, pentru ca ea så nu-l poatå bles- poatå nu-l så ea ca pentru såu, tatålui porunca ucis , aceastå absenÆå ar putea cåpåta o semnificaÆie o cåpåta putea ar absenÆå aceastå ,

39

fecioarei sacrificate, Ifigenia, cåreia i s-a pus cåluç din cåluç pus s-a i cåreia Ifigenia, sacrificate, fecioarei înfåÆiçeze privirii momentul însuçi în care cineva este cineva care în însuçi momentul privirii înfåÆiçeze

nui se n gn a aeti pein: imaginea opresiuni: acestei al agent un este însuçi încredere unei tradiÆii dupå care Eschil ar fi evitat så evitat fi ar Eschil care dupå tradiÆii unei încredere

este de fapt mult mai complicatå, fiindcå Agamemnon fiindcå complicatå, mai mult fapt de este e f eps p dpi. aå crå ttç ceva totuçi acordåm Dacå deplin. pe expuså fi a de

voce tare tåcerea despoticå. Cu toate acestea, povestea acestea, toate Cu despoticå. tåcerea tare voce atît de eficace, care laså moartea så se ghiceascå înainte ghiceascå se så moartea laså care eficace, de atît

torului care, dupå moartea lui Agamemnon, va impune cu impune va Agamemnon, lui moartea dupå care, torului

Orestia

? – procedeul dramatic procedeul – ? cu datå o poate – tîrziu mai

io.. hrao blabes pharmakon sigon... peaez trna uzurpa- tirania prefaÆeazå )

Este foarte posibil ca Eschil så nu fi inventat decît inventat fi nu så Eschil ca posibil foarte Este

to

eaua, ne a åe et snuu la sgr ( sigur“ leac singurul este tåcea „a unde denaturat,

adevårat . .

38

Cel puÆin în aparenÆå, acest univers al discursului al univers acest aparenÆå, în puÆin Cel

rcaå ore clr o fai åå o eci cu descrie o a fårå fraÆi doi celor moartea proclamå

. blestemul poporului trebuie plåtitå“ trebuie poporului blestemul

9 dacidå, textul trece direct la anunÆul mesagerului, care mesagerului, anunÆul la direct trece textul dacidå,

Æ arg mna ni åi nrg, a dtra aå de faÆå datoria iar întregi, Æåri unei mînia atrage îÆi

stasimon -ul care rememoreazå funesta tradiÆie lab- tradiÆie funesta rememoreazå care -ul la

bareia... phatis bareia... , care , faima, este „apåsåtoare cå Pentru

este, cel puÆin iniÆial, în întregime de partea naraÆiei; de naraÆiei; partea de întregime în iniÆial, puÆin cel este,

. rbi s fe n icr sce, n tiå înåbuçit strigåt un secret, discurs un fie sä trebuie

8

început este faptul cå moartea reciprocå a celor doi fraÆi doi celor a reciprocå moartea cå faptul este început aceleaçi motive: elogiul råzboinicului mort în faÆa Troiei faÆa în mort råzboinicului elogiul motive: aceleaçi

Cei çapte contra Tebei contra çapte Cei , ceea ce frapeazå de la de frapeazå ce ceea , În alta. parodos crl reia corul , în departe, mai versuri Cîteva

diferå într-o manierå semnificativå de la o tragedie la tragedie o la de semnificativå manierå într-o diferå beascå, çi ar vrea så audå cuvîntul obiectelor mute. obiectelor cuvîntul audå så vrea ar çi beascå,

seen and unseen and seen , ca så reluåm termenii lui A.M. Dale, A.M. lui termenii reluåm så ca , de ahsa’ n lexeien an saphestat’ Ou s tm s vor- så teme se Omul . ferm, ferm,

7

lui Eschil care pun în scenå moartea eroilor, distribuirea eroilor, moartea scenå în pun care Eschil lui lui ar putea vorbi, ele ar spune totul în modul cel mai cel modul în totul spune ar ele vorbi, putea ar lui

açezat pe limba mea“. Dimpotrivå, dacå zidurile palatu- zidurile dacå Dimpotrivå, mea“. limba pe açezat privire la moartea eroilor tragici. În cele trei drame ale drame trei cele În tragici. eroilor moartea la privire

ZOE PETRE ZOE CETATEA GREACÅ – ÎNTRE REAL ÇI IMAGINAR ÇI REAL ÎNTRE – GREACÅ CETATEA

ZOE PETRE CETATEA GREACÅ – ÎNTRE REAL ÇI IMAGINAR a unei Medee ucigîndu-çi, nu fårå tandreÆe, fiii33, la În aceastå cetate unde, în cele din urmå, biciul va fi bucuria senzualå a Agavei, mîngîind buclele moi ale singurul care va vorbi pentru a convinge, adevåratul çi fiului ei, Penteu, pe care ea însåçi l-a sfîçiat în bucåÆi, de falsul, aparenÆa çi realitatea îçi inverseazå rolurile. Acolo la violenÆa dezlånÆuitå a Hecubei la violenÆa fantasma- unde bårbaÆii nu mai au dreptul de a vorbi, femeilor le ticå çi jocul mortal din Elena34 – cå, açadar, aceastå revine cuvîntul: Clitemnestra îl convinge pe rege så meargå neobositå explorare a pathos-ului ar putea så Æinå mai spre propria-i pieire, Casandra dezvåluie cu o claritate curînd de personalitatea lui Euripide çi de încercarea sa sinistrå destinul oribil al casei Atrizilor. Sinistra puterea de convingere a reginei, neîncetatå de a inova, decît de tråsåturile comune în- talaina Peitho, aceastå umbrå distructivå pe care corul a evo- tregii drame atice. Acestei obiecÆii i se poate råspunde cat-o încå de la primul stasimon referindu-se la Elena, dintr-un punct de vedere teoretic, adicå reamintind cå domneçte în duelul verbal dintre Clitemnestra çi soÆul nu existå gen tragic constituit în afara tragediilor, inclusiv såu destinat morÆii. Primele cuvinte ale lui Agamemnon cele ale lui Euripide, care ajunge, de altfel, så-i dilateze cåtre soÆia sa sînt Ledas genethlon, „fiicå a Ledei“; ele norma implicitå, dar nu så o facå så explodeze; se poate aduc brusc în luminå apartenenÆa reginei la acelaçi neam råspunde çi – este ceea ce am så încerc pe scurt så fac – de femei înzestrate cu o seducÆie ucigåtoare (helenas, verificînd dacå punerea în scenå similarå a morÆii vio- helandros, heleptolis spusese deja corul jucîndu-se cu lente se regåseçte la predecesorii såi, çi dacå, în aceastå numele celeilalte fiice a Ledei, Elena15). æesåtura de min- eventualitate, ea poate fi interpretatå în acelaçi fel. ciuni prin care aceastå femeie iubitoare, cum pretinde Desigur, nu este vorba aici despre o analizå completå Clitemnestra cå este, îl convinge pe rege så calce pe a ceea ce s-ar putea constitui ca un corpus al „morÆii Æesåtura purpurie ce îl va conduce cåtre moarte – cap- tragice“: moartea reciprocå a lui Eteocle çi Polinice în Cei tiv în plasa fatalå care-l va da pe mîna asasinilor såi – çapte, uciderea lui Agamemnon, a Clitemnestrei çi a lui marcheazå triumful minciunii asupra adevårului çi al Egist, nu numai în Orestia, ci çi în Electra lui Sofocle çi cuvintelor femeii asupra luptåtorului çi asupra bårbat- în cea a lui Euripide; moartea „ascunså“ a Antigonei çi ului; marcheazå deci instalarea unei lumi de haos çi moartea expuså a lui Haemon35; disoluÆia trupului în dezordine, care îçi va gåsi expresia deplinå în tiranie. morÆile misterioase: cea a lui OEdip36, dar çi, în alt fel, cea În aceastå lume întunecatå de folosirea negativå a a lui Heracle – aceasta din urmå, asemånåtoare cu, çi cuvîntului, delirul Casandrei îçi gåseçte un loc special. De cinci ori Casandrei îi este adresat acelaçi îndemn – diferitå de hidoasa topire descriså pe îndelete de cåtre 16 mesagerul Medeii, care povesteçte moartea lui Iolke, cea laså-te convinså! ; la care ea råspunde printr-o tåcere încårcatå de tensiune. Aceastå tåcere este mai întîi atri- cu carnea albå devoratå de otravå – morÆi reale sau legen- buitå ignoranÆei: prizoniera nu vorbeçte decît ca rîndu- dare, imaginate sau dorite, ameninÆåtoare sau benefice. nelele, chelidonos diken, o limbå de neînÆeles çi asemeni Constituirea unui asemenea corpus, analiza structurilor ciripitului påsårilor, agnota phonen barbaron17. Aceastå çi tipologiei sale, a mijloacelor de expresie çi a recuren- primå ipotezå, ezitînd încå între om çi animal, este ur- Æelor, a raporturilor cu ansamblul domeniului tragic pe matå de o alta, care afirmå clar: Casandra nu aparÆine de-o parte, cu ansamblul imaginarului morÆii pe de alta – umanitåÆii, „asemenea unui animal sålbatic ce tocmai a toate acestea depåçesc cu mult spaÆiul acestui studiu, fost prins, ea este incapabilå så vorbeascå„; ea nu poate care este, într-un fel, liminar37. råspunde nici måcar cu un gest barbar, karbano cheri, În acest cadru limitat în mod deliberat, så reluåm acest substitut minor al vorbirii. Ea delireazå, mainetai, pentru moment problema raportului dintre ceea ce este crede Clitemnestra, fiindcå nu este în stare så suporte înfåÆiçat vederii çi ceea ce se face auzit în secvenÆele cu zåbala, chalinon. Aceeaçi zåbalå care fåcuse din Ifigenia

270 259

261 268

manului nu va mai reapårea, aça cum era de açteptat, de era cum aça reapårea, mai va nu manului ziceri a dialogului îi corespundea, în urna sîngerîndå, urna în corespundea, îi dialogului a ziceri

ouk epi glosses epi ouk Ud, e lfl aeti inter- acestei altfel, de Unde, ? cuvînt, acest spectacol acest , dar aici firul se rupe, iar cadavrul duç- cadavrul iar rupe, se firul aici dar ,

25

Agamemnon ud auau n ae detl la dreptul avea nu acuzatul unde , din phitryon intrase în interiorul palatului pentru a savura a pentru palatului interiorul în intrase phitryon

nedrept çi viciat procesul cu proces acest confruntåm nu ; Am- ; care låsa så se ghiceascå împlinirea råzbunårii împlinirea ghiceascå se så låsa care

24

. Cum så Cum . ci cînd cele douå pårÆi au terminat de vorbit de terminat au pårÆi douå cele cînd ci

prin anunÆarea morÆii anunÆarea prin , urmatå de strigåtul de agonie de strigåtul de urmatå ,

25 23

a-çi pleda fiecare cauza, iar votul nu va fi dat decît atun- decît dat fi va nu votul iar cauza, fiecare pleda a-çi „nucleare“ a lui Lykos. Ea începea, aça cum se cuvine, se cum aça începea, Ea Lykos. lui a „nucleare“

cåtre Athena, se instaureazå dreptul ambelor pårÆi de pårÆi ambelor dreptul instaureazå se Athena, cåtre pe de altå parte, decît reluarea multiplicatå a asasinårii a multiplicatå reluarea decît parte, altå de pe

uaå c pi cvn – i aa u et peci de prescris este cum aça çi, – cuvînt prin ci sumarå, Aceastå arie de bravurå a operei euripidiene nu este, nu euripidiene operei a bravurå de arie Aceastå

horkos

pit- fruå aiå çi magicå formulå printr-o , printr-un staleazå invadeazå scena cu o violenÆå fårå rågaz. fårå violenÆå o cu scena invadeazå

spun , nu aratå. JustiÆia nu se in- se nu JustiÆia aratå. nu , såi Martorii acÆiunii.

pare så se repete la infinit, iar oroarea, sîngele çi moartea çi sîngele oroarea, iar infinit, la repete se så pare

iaå nÆue asrcå e aentt, finalitåÆile paternitate, de abstractå noÆiunea citatå,

cea a faptei imaginate çi descrise, crima eroului în delir în eroului crima descrise, çi imaginate faptei a cea

ternitatea biologicå; Oreste le opune semnificaÆia expli- semnificaÆia opune le Oreste biologicå; ternitatea

derii în cel al discursului mediator, din zona vizibilului în vizibilului zona din mediator, discursului al cel în derii

brutalå çi mutå sau nearticulatå – sîngele vårsat, ma- vårsat, sîngele – nearticulatå sau mutå çi brutalå

încetare din registrul imediat a ceea ce este înfåÆiçat ve- înfåÆiçat este ce ceea a imediat registrul din încetare

explicaÆie, motivaÆie a acÆiunii. Eriniile aratå o realitate o aratå Eriniile acÆiunii. a motivaÆie explicaÆie,

sfîrçit, a treia oarå, prin privirea lui Tezeu lui privirea prin oarå, treia a sfîrçit, . Reluatå fårå Reluatå .

22

ordinea abstractå a cuvîntului. Cuvînt oracular, dar çi dar oracular, Cuvînt cuvîntului. a abstractå ordinea

îçi recîçtigå, încetul cu încetul, conçtiinÆa realului conçtiinÆa încetul, cu încetul recîçtigå, îçi , în ,

tekmeria 21 oribil de concrete ale Eriniilor, Oreste opune Oreste Eriniilor, ale concrete de oribil La

bilele ei efecte a doua oarå prin privirea lui Heracle care Heracle lui privirea prin oarå doua a efecte ei bilele

specific, aceastå justiÆie aparÆine, de fapt, discursului. fapt, de aparÆine, justiÆie aceastå specific,

toatå grozåvia sa sîngeroaså sa grozåvia toatå , iar publicul revede teri- revede publicul iar ,

eeaå ntuae jsiii Î ce c ae a mai ea are ce ceea În justiÆiei. instaurarea necesarå 20

însuçi i-a ucis i-a însuçi ; Amphitryon çi corul deplîng crima în crima deplîng corul çi Amphitryon ;

cat ibvr a icruu ae rp condiÆie drept are discursului a izbåvire Aceastå 19

doborît al eroului adormit çi cadavrele fiilor pe care el care pe fiilor cadavrele çi adormit eroului al doborît emphanes logos emphanes .

ekkyklemei purtînd corpul purtînd prezentarea prin vizibilå deplin stare pentru a cuceri ordinea clarå a cuvîntului liber: cuvîntului a clarå ordinea cuceri a pentru stare

gerul o povesteçte în detaliu în povesteçte o gerul înainte ca ea så devinå pe devinå så ea ca înainte

esbr d Csnr, oui e v iç dn aceastå din ieçi va el totuçi, Casandra, de deosebire 18

marcheazå momentul precis al morÆii copiilor morÆii al precis momentul marcheazå ; mesa- ; ; spre ; altfel, Oreste va fi çi el copleçit de viziune çi delir çi viziune de copleçit el çi fi va Oreste altfel,

17

24

Choephorele de , În opoziÆii. çi grade çi dar raporturi, i ofraå e tiåee u Apiro care Amphitryon lui strigåtele de confirmatå çi cor

16

animal sau ca un barbar, apoi delirantå – se stabilesc se – delirantå apoi barbar, un ca sau animal este la început preziså de Lyssa de preziså început la este , apoi presimÆitå de cåtre de presimÆitå apoi ,

15

ilca – i uiml aade, eriuaå a un ca nearticulatå Casandrei, mutismul çi – dialectal componentele schemei pe care am propus-o deja: crima deja: propus-o am care pe schemei componentele

cucerire a cuvîntului – care foloseçte viclenia çi graiul çi viclenia foloseçte care – cuvîntului a cucerire însuçi. Scena culminantå a dramei pare så multiplice så pare dramei a culminantå Scena însuçi.

Eumenidele . Între aceastå Între . din procesul în råsunå care sînt povestite, vizualizate çi în sfîrçit înÆelese de cåtre erou cåtre de înÆelese sfîrçit în çi vizualizate povestite, sînt

Choephorele

, pînå la cuvîntul clar de adult de clar cuvîntul la pînå , din înçelåtor

pråbuçeascå palatul pråbuçeascå , çi ale cårei efecte devastatoare efecte cårei ale çi ,

14

emnet dia teîd rn icru vcen çi viclean discursul prin trecînd doica, reaminteçte

destructivå , pentru ca apoi så o manifeste fåcînd så se så fåcînd manifeste o så apoi ca pentru ,

13

nepios p cr le care pe , bebeluçului, Æipetele la de vorbirii,

vizibilå în acelaçi timp acelaçi în vizibilå , declarîndu-çi ea însåçi forÆa sa forÆa însåçi ea declarîndu-çi ,

12

este evocat într-o biografie care parcurge toate treptele toate parcurge care biografie într-o evocat este

trupul înainte de a cuprinde sufletul eroului, descriså çi descriså eroului, sufletul cuprinde a de înainte trupul

transformå, ca så spunem aça, sub ochii noçtri, Oreste noçtri, ochii sub aça, spunem så ca transformå,

ha prnee o; a Lsa dlrl ae cuprinde care delirul Lyssa, sau lor; pårintele chiar

ae vlez; a î vee e ru li ool se Sofocle lui eroul ce vreme în dar evolueazå; care

confere o prea oribilå realitate uciderii copiilor de cåtre de copiilor uciderii realitate oribilå prea o confere

Filoctet

, un personaj un , al lui Sofocle lui al în Neoptolem cum

23

moment pnr c mi îzu clai oob så podoabe aceleaçi tîrziu mai ca pentru ,

11 . Oreste este, pre- este, Oreste . çiretlicuri pentru a-çi atinge scopul atinge a-çi pentru çiretlicuri

22 anulatå de întoarcerea regelui, dar numai pentru un pentru numai dar regelui, întoarcerea de anulatå

rse se fbl ae ot ç teue å foloseascå så trebuie çi poate care efebul este Oreste

apoi vizibile apoi , par mai întîi så o confirme – o moarte o – confirme o så întîi mai par ,

icruu l crsud cnii îsç a eroului: a însåçi condiÆia corespunde le discursului 10

, fiilor såi, pe care podoabele funebre, la început invocate început la funebre, podoabele care pe såi, fiilor

. Acestor viclenii ale viclenii Acestor . imitînd chiar vorbirea din Focida“ din vorbirea chiar imitînd

9

21

cåtre ai såi ai cåtre , dar çi aceea a aceea çi dar , erou cåtre de chiar doritå ,

ae eoli aîdi vm ooi ib dn Parnas, din limba folosi vom amîndoi, – eroului tatea 8 7

, deplînså de cor çi de çi cor de deplînså , Lykos cåtre de anunÆatå Heracle, ampho

ueez l fl e ie duplici- bine de fel la sugereazå cuvîntul dar 6

ZOE PETRE ZOE CETATEA GREACÅ – ÎNTRE REAL ÇI IMAGINAR ÇI REAL ÎNTRE – GREACÅ CETATEA

ZOE PETRE 13. Ag. 844-850. Reprezentarea morÆii 14. Ag. 938. 15. Ag. 914 - cf. 689 çi urm. în tragedia greacå 16. Ag. 1935 çi urm. 17. Ag. 1050 çi urm. 18. Ag. 238. 19. Ag. 1179-1183. 20. Ag. 1186 çi urm. 21. Ch. 563-564 22. P. Vidal-Naquet, „Les flambeaux des Eumnides“, în Vernant/ Vidal-Naquet, Mythe et tragdie, p. 199. 1. Ne pueros coram populo Medea trucidet 23. Ibid. (Hor., AP 185) 24. Ch. 1061. 25. Eu. 675. examinare oricît de rapidå a corpus-ului trage- 26. Ag. 815. O 27. Ag. 941, cf. 942. diilor atice påstrate nu ar putea pune sub semnul 28. Eu. 972-975. îndoielii faptul – ridicat la rangul de principiu de HoraÆiu, pe urmele unui predecesor care ar fi putut så fie Neoptolem sau un altul – cå, în afara cîtorva excepÆii, spectatorii atenieni din secolul al V-lea nu erau puçi în situaÆia de a asista la momentul precis al morÆii unui personaj tragic. Aiax, este adevårat, se arunca în spada sa în faÆa publicului, dupå cum çi Evadne se arunca din înaltul unei stînci1; dar Agamemnon sau Egist mureau în culise, Heracle în delir îçi ucidea copiii în interiorul palatului, Iocasta, Deianira sau Fedra se sinucideau departe de public; în fine, moartea protagoniçtilor sau aceea a personajelor secundare, cea a eroilor murind de fierul råzbunåtor sau cea a femeilor care-çi pun capåt zilelor, aceea a criminalilor odioçi sau aceea a copiilor inocenÆi face de obicei obiectul unei relatåri: narret facundia praesens. De ce aceastå opÆiune? De ce Eschil, care nu avea totuçi obiceiul de a menaja sensibilitatea unui public pe care, dimpotrivå, îl înspåimînta fårå nici o ezitare, fåcîndu-l så vadå fantoma regelui persan çi haita sînge- roaså a Eriniilor2, ar fi avut asemenea pudori subite çi ar fi alungat3 spectacolul însuçi al morÆii în culisele spectacolului tragic? De ce, pe o scenå pe care, la drept vorbind, cadavrele abundå, aceastå absenÆå a momen- tului, a gestului care ucide?

265

267 262

simetrie dintre aparenÆa çi realitatea morÆii: moartea lui moartea morÆii: realitatea çi aparenÆa dintre simetrie åa ovn, e f o pltc a mt su barbar, sau mut, sau politic om fi a de convins, låsa

toarele u Erpd, rpu d a ovne i e te a de çi convinge a de dreptul Euripide, lui structuri: ne va fi suficient aici så reamintim savanta reamintim så aici suficient fi va ne structuri:

Rugå- tåcea a de sau vorbi , cum va spune Tezeu în în Tezeu spune va cum , cåtre Pisoni cåtre . Nu este vorba despre analizarea întregii analizarea despre vorba este Nu .

a agathon eris agathon . În orice justiÆie, dreptul de de dreptul justiÆie, orice În . neficå“ – – neficå“

Scrisoarea narratio actio , pentru a relua termenii din din termenii relua a pentru , çi

28

Agoraios: „a învins pentru eternitate, violenÆa mea be- mea violenÆa eternitate, pentru învins „a Agoraios: al construcÆiei, mai ales din acela al alternanÆei între alternanÆei al acela din ales mai construcÆiei, al

tea rcaå oainui e eto i e Zeus pe çi Peitho pe omagiindu-i proclamå, Athena gedie dintre cele mai complicate din punctul de vedere de punctul din complicate mai cele dintre gedie

– i ee u Aaenn å e euoså învins recunoascå se så Agamemnon lui cere îi

Heracle al lui Euripide, o tra- o Euripide, lui al exemplu, ca luåm, Så

27

capodoperei sale de persuasiune funestå, Clitemnestra funestå, persuasiune de sale capodoperei

acelaçi timp recurenÆa çi abaterile. çi recurenÆa timp acelaçi

çi faÆå de anarhie. Fiindcå, så nu uitåm, dacå la sfîrçitul la dacå uitåm, nu så Fiindcå, anarhie. de faÆå çi

maxim al unei asemenea structuri, pentru a-i verifica în verifica a-i pentru structuri, asemenea unei al maxim

så se distanÆeze corect nu numai faÆå de despotism, ci despotism, de faÆå numai nu corect distanÆeze se så

eil, a cr pae i e pÆn otlt c grad ca postulatå puÆin cel fi poate care dar gediile,

ouden pros bian pros ouden , desigur – dar Peitho trebuie Peitho dar – desigur , violenÆa:

teoreticå, çi care nu se regåseçte în detaliu în toate tra- toate în detaliu în regåseçte se nu care çi teoreticå,

e icr, a aet flsçe tt euÆie ct çi cît seducÆiile, atît foloseçte acesta dar discurs, de

Este vorba, fårå îndoialå, despre o schemå mai curînd mai schemå o despre îndoialå, fårå vorba, Este

icrl ue rgein. oÆ buaå se dominatå este brutalå ForÆa regresiuni. unei riscurile

sune limpede cuvintele care aratå cåtre oroarea expuså. oroarea cåtre aratå care cuvintele limpede sune

oÆn î e îsç pora a cr d vlr, a çi dar valori, de scarå sa propria însåçi ea în conÆine

printr-o naraÆiune çi prin lamentårile corului, care fac så fac care corului, lamentårile prin çi naraÆiune printr-o e lfl ea e a pn Aittl, cat ierarhie aceastå Aristotel), spune va ce ceea altfel de

ekkyklema dr i comentatå çi dar , pe purtate sîngerînde convingåtor ce aparÆine omului, animalului politic (este politic animalului omului, aparÆine ce convingåtor

tacolul morÆii såvîrçite, vizibilå prin expunerea cadavrelor expunerea prin vizibilå såvîrçite, morÆii tacolul nearticulat çi prin gest, çi ajunge la cuvîntul luminos çi luminos cuvîntul la ajunge çi gest, prin çi nearticulat

din culise çi a comentariilor îngrozite ale corului; spec- corului; ale îngrozite comentariilor a çi culise din nicårii, care merge de la semnul mut, trece prin strigåtul prin trece mut, semnul la de merge care nicårii,

spectrum care se ghiceçte în alternanÆa strigåtelor de agonie venind agonie de strigåtelor alternanÆa în ghiceçte se care al comu- al Acest convins. laså se care cel çi vinge

masculine, çi nu afecteazå opoziÆia dintre cel care con- care cel dintre opoziÆia afecteazå nu çi masculine, mentul însuçi al morÆii, care de obicei nu se vede, dar vede, se nu obicei de care morÆii, al însuçi mentul

Athenei partea de este Peitho public. cuvîntului ierarhiile tacol, prin agitaÆia corului, çi discurs sau cîntec; mo- cîntec; sau discurs çi corului, agitaÆia prin tacol,

eioee eatuu; roiez, åå aua înså anula a fårå armonizeazå, dezastrului; pericolele temerea cu privire la soarta eroului, în acelaçi timp spec- timp acelaçi în eroului, soarta la privire cu temerea

ntuet l oiaiåi, a emnet totuçi reaminteçte ea solidaritåÆii, al Instrument Pattern -ul acestor secvenÆe comportå trei elemente: trei comportå secvenÆe acestor -ul

instaurat. toate componentele spectacolului tragic. spectacolului componentele toate

serveçte justiÆia, çi dacå desåvîrçeçte ceea ce justiÆia a justiÆia ce ceea desåvîrçeçte dacå çi justiÆia, serveçte aproape intolerabile, focalizînd în jurul acestei eclipse acestei jurul în focalizînd intolerabile, aproape

absolutå a persuasiunii – este o incantaÆie beneficå dacå beneficå incantaÆie o este – persuasiunii a absolutå

euåae usiue ae cmlaå tensiuni acumuleazå care substitute nenumårate

Peitho fårå atribut pe care o invocå Athena – noÆiunea – Athena invocå o care pe atribut fårå Peitho

en creux en gestul morÆii Æîçneçte în Æîçneçte morÆii gestul semnificå care absenÆa

ae utÆa u - ptt neln snuå Aceastå singurå. îndeplini putut l-a nu justiÆia care

vizibil, ceea ce se laså ghicit, ceea ce se explicå – çi unde çi – explicå se ce ceea ghicit, laså se ce ceea vizibil,

locul argumentului riguros, çi såvîrçeçte miracolul pe miracolul såvîrçeçte çi riguros, argumentului locul

çi naraÆiunea, tiradele çi cîntecele corale, ceea ce este ce ceea corale, cîntecele çi tiradele naraÆiunea, çi

neeeo. uå d; lceÆ peore Ahni ia Athenei pledoariei elocvenÆa da; Dupå, întemeietor.

epicentrul unei structuri care face så alterneze acÆiunea alterneze så face care structuri unei epicentrul

seducÆiile cuvîntului nu-çi aveau locul în acest proces acest în locul aveau nu-çi cuvîntului seducÆiile

seama de faptul cå momentul însuçi al catastrofei este catastrofei al însuçi momentul cå faptul de seama

ex silentio ex , dar este ca çi cum çi ca este dar , argument orice valoreazå

Labdacizilor sau triumful delirant al Agavei –, ne dåm ne –, Agavei al delirant triumful sau Labdacizilor peithomai aet ruet aoez aî cît atît valoreazå argument acest ; lui sfera

gmmo su e a oilr u Hrce duelul Heracle, lui copiilor a cea sau Agamemnon vat cå în scena procesului nu existå nici un cuvînt din cuvînt un nici existå nu procesului scena în cå vat

violenÆa tragicå atinge paroxismul – moartea lui moartea – paroxismul atinge tragicå violenÆa care substanÆå acea Peitho a Athenei. Trebuie totuçi obser- totuçi Trebuie Athenei. a Peitho acea substanÆå

o dispariÆie misterioaså. Dacå examinåm scenele în scenele examinåm Dacå misterioaså. dispariÆie o çi nearticulare: în aceastå justiÆie îçi gåseçte adevårata gåseçte îçi justiÆie aceastå în nearticulare: çi

este aråtatå în spectacol, cît çi cele în care moartea este moartea care în cele çi cît spectacol, în aråtatå este cerne, discurs clar ce nu mai laså loc pentru rumoare pentru loc laså mai nu ce clar discurs cerne,

çi pe OEdip la Colonos – atît situaÆiile în care moartea care în situaÆiile atît – Colonos la OEdip pe çi Libertatea cuvîntului, libertatea judecåÆii care dis- care judecåÆii libertatea cuvîntului, Libertatea

bunalului exemplar. bunalului Så låsåm deoparte pentru moment atît pe Aiax, cît Aiax, pe atît moment pentru deoparte låsåm Så

din procesul lui Oreste îi corespunde votul divizat al tri- al divizat votul corespunde îi Oreste lui procesul din AP 179) (Hor.,

, în vreme ce cuvîntului egal împårÆit egal cuvîntului ce vreme în , unanim vot un Aut agitur res in scaenis aut acta refertur acta aut scaenis in res agitur Aut

` 2. 26

ZOE PETRE ZOE CETATEA GREACÅ – ÎNTRE REAL ÇI IMAGINAR ÇI REAL ÎNTRE – GREACÅ CETATEA

ZOE PETRE CETATEA GREACÅ – ÎNTRE REAL ÇI IMAGINAR

Nici o legåturå, må tem, cu dignitas a lui HoraÆiu. Un sau femeie, exprimå cel mai bine aceastå eris care este teatru care inventeazå ekkyklema4 pentru a face vizibile ordinea în cetate. cadavrele sîngerînde nu ar trebui så fie judecat în funcÆie de criteriile unui public rafinat de intelectuali de tradiÆie alexandrinå (ceea ce, de altfel, poetul latin çtia * el însuçi), criterii prea puÆin adecvate pentru a explica La capåtul acestei schiÆe de analizå, istoricul mai are acea explozie de violenÆå ucigaçå, în act ca çi în verb, încå datoria så-çi punå întrebåri. Întrebåri care poate care era tragedia aticå. nu-çi vor gåsi råspunsul: cum a putut acest atenian, La fel de puÆin adecvatå, pe de altå parte, ideea care a tråit explozia democraÆiei, så treacå prin expe- verosimilitåÆii, în numele cåreia „Cadmos nu ar putea så rienÆa, cel puÆin imaginarå, a efectelor corupte ale cuvîn- se transforme în çarpe“, acolo unde Oceanidele puteau tului înlånÆuit? Întrebåri, de asemenea, care îçi gåsesc foarte bine så zboare în voie. Fårå îndoialå, iluzia teatralå poate råspunsul în ele însele: care este raportul între a morÆii neaçteptate nu este uçor de creat; dar îmi este experienÆa acestui cetåÆean al Atenei, care a våzut isego- greu så cred cå ceea ce era posibil nu numai pentru ria instaurîndu-se, martor al actelor politice care fun- Shakespeare, ci çi pentru mulÆi predecesori minori ai damentau responsabilitatea conducåtorilor faÆå de cei pe care îi conduceau – martor totodatå al crimei politice acestuia, ar fi depåçit mijloacele acelor extraordinari care avea så sancÆioneze acest progres, asasinarea lui oameni de teatru care au fost cei Trei Mari. Eschil a Efialte – cum açadar acest atenian care era Eschil judeca inventat, de fapt, spectacolul, pariind în mii de feluri pe cetatea sa, cetatea, justiÆia çi violenÆa, crima çi discursul? reacÆia publicului såu, pe capacitatea teatrului de a Aceste întrebåri sînt poate banale, dar cred cå ele trebuie suscita, dincolo de ceea ce se vedea, o abundenÆå de puse pornind de la un text atît de bogat ca acela al Ores- imagini alcåtuite din frînturi care erau aråtate çi din tiei. Pentru cå, dacå la sfîrçitul unei alte drame, dintr-o nenumårate elemente sugerate: de ce aceastå elipså a altå vreme, ni se spune cå restul este tåcere, trilogia lui corpului care cade, a spadei care stråpunge, a måciucii Eschil pare så spunå, dimpotrivå, cå restul este logos. care loveçte? Nu este vorba oare mai curînd despre o relaÆie diferitå Note între act çi cuvînt decît cea care dominå, så spunem, teatrul „modern“? Întrebare retoricå, fårå îndoialå, dar 1. Ag. 1353, 1359. violenÆa tragicå este mediatå, nu exsangvå. Echilibrul, 2. Ag.1621-1624 care se reface în fiecare moment çi care råmîne mereu de 3. Ag. 1639 çi urm. refåcut, între act çi pathos, între opsis çi relatare, nu 4. Ag. 1629-1632. exclude deloc, çi Aristotel o çtia bine5, vederea sîngelui çi 5. Vezi Detienne, Maîtres, p. 40. a suferinÆelor, a rånilor çi a cadavrelor; de ce exclude înså 6. Ag. 8-10. atît de frecvent gestul care aduce moartea? Scurtcircuitat 7. Ag. 36-38. 8. 445. en phanero, acest gest se råsfrînge asupra discursului pe Ag. 9. Ag. 456 çi urm. care-l investeçte cu greutatea enormå a violenÆei, dar a 10. Ag. 224-247. spune cå arta tragicå este o formå privilegiatå de medi- 11. Ag. 813. taÆie nu rezolvå toate problemele. 12. Eu. 428-433.

266 263

273 288

çocantå, çi pe care regina însåçi încearcå så o instru- o så încearcå însåçi regina care pe çi çocantå, calului çi, mai exact, a calului încålecat de un råzboinic, un de încålecat calului a exact, mai çi, calului

evocå sîngele negru çi pieptul însîngerat? Dubla naturå a naturå Dubla însîngerat? pieptul çi negru sîngele evocå corporalitate care încarcå aluziile la adulter cu o precizie o cu adulter la aluziile încarcå care corporalitate

208, a lui Anytes, pentru un cal de råzboi cåruia ea îi ea cåruia råzboi de cal un pentru Anytes, lui a 208,

– aceastå – drept, se va pråbuçi la rîndul ei la påmînt“ la ei rîndul la pråbuçi va se drept,

54

AP AP 7, ele la adåugåm så oare trebui Ar 383). 7, ( anonim

manierå brutal carnalå: „cu gîtul pe tåiçul såbiei, lovitå pe lovitå såbiei, tåiçul pe gîtul „cu carnalå: brutal manierå

el însuçi o a treia, în acelaçi stil „decadent“, pentru un pentru „decadent“, stil acelaçi în treia, a o însuçi el

de invadatoare înainte de moartea sa – anticipatå într-o anticipatå – sa moartea de înainte invadatoare de

Coroana lui Filip din Tesalonic, care scrie care Tesalonic, din Filip lui în incluse erau

într-o capcanå mortalå. Corporalitatea Clitemnestrei, atît Clitemnestrei, Corporalitatea mortalå. capcanå într-o AP 7, 380 çi 401, çi 380 7, Crinagoras, lui ale epigrame douå Cele 91.

rinsese pe Agamemnon pe rinsese p îl odinioarå, care, însîngerat Tr. 1188-1191. E., 90.

în moarte, chiar çi lacrimile. çi chiar moarte, în prezente, ci înspre originile sale, cu mårturia vålului mårturia cu sale, originile înspre ci prezente,

numele cetåÆii îndepårteazå tot ceea ce ar putea fi personal fi putea ar ce ceea tot îndepårteazå cetåÆii numele timp – nu focalizeazå tensiunea dramaticå în jurul crimei jurul în dramaticå tensiunea focalizeazå nu – timp

(a lui Dioscoride), despre curajul unei mame de erou, unde erou, de mame unei curajul despre Dioscoride), lui (a

de cadavrele expuse, textul – gest çi cuvînt în acelaçi în cuvînt çi gest – textul expuse, cadavrele de

autorii colecÆiei, 433, pe care tocmai am amintit-o, çi 434 çi amintit-o, am tocmai care pe 433, colecÆiei, autorii

sa så fie auzitå, acestea se întîmplå pentru cå, dincolo cå, pentru întîmplå se acestea auzitå, fie så sa

a cl du eirm, ea ue n eai d cåtre de relaÆie în puse deja epigrame, douå cele sau

opune lui Oreste, Clitemnestra moare fårå ca lamentaÆia ca fårå moare Clitemnestra Oreste, lui opune

433 (a lui Tymnes) çi 531 (a lui Antipater din Tesalonic) – Tesalonic) din Antipater lui (a 531 çi Tymnes) lui (a 433

; dacå, dupå stihomitia care o care stihomitia dupå dacå, ; „Egist nu mai existå“ mai nu „Egist

e.g. 226-234; 242-259) cu 242-259) 226-234; – råzboinici pentru epitafurilor 53

Aigysthos ouket’estin Aigysthos , slujitorul, imediat spune va cum AP 7, 426; 430-432; 435-437 (çi ansamblul (çi 435-437 430-432; 426; 7, epigramele Cf. 89.

88. Th. 1, 113; cf. Paus. 1, 29, 14. 29, 1, Paus. cf. 113; 1, Th. 88. otototoi al tiranului çi, aça çi, tiranului al un – stråfulgerare într-o ieçte

CQ 1938, pp. 80-88. pp. 1938, Coroneea“, of Fallen Coeforele , asasinarea lui Egist se înfåptu- se Egist lui asasinarea , în Dacå,

ansamblul acestui text, çi C.M. Bowra, „The Epigram of the of Epigram „The Bowra, C.M. çi text, acestui ansamblul

pentru såmînÆa din mugur“ din såmînÆa pentru .

52

Griechische Grabinschriften Griechische , nr. 10, 1, 1. Cf., pentru Cf., 1. 1, 10, nr. , Peek, 87.

uc pnr iia e c ru ca uå li Zeus lui a bunå cea roua ca mea inima pentru dulci

JHS 53, 1933, p. 81 cu notele aferente. notele cu 81 p. 1933, 53,

care l-a stråpuns må inundå cu stropii såi negri, la fel de fel la negri, såi stropii cu inundå må stråpuns l-a care

Epigrams and Epitaphs. A Study of the Kimonian Age“, Kimonian the of Study A Epitaphs. and Epigrams

sufletul, iar sîngele pe care-l aruncå cu violenÆå sub fierul sub violenÆå cu aruncå care-l pe sîngele iar sufletul, nsla; ei a ae HT Wd-ey „Classical Wade-Gery, H.T. ales mai vezi Mnasalkas;

ae onçe u påmînt sub domneçte care Zcn, l ç scuipå îçi el Zåcînd, .

vorbea despre un exerciÆiu imitativ al unui erudit, poate erudit, unui al imitativ exerciÆiu un despre vorbea 51

epigrammatis Simonideis epigrammatis turå, ofrandå votivå pentru Zeus Mîntuitor al morÆilor, al Mîntuitor Zeus pentru votivå ofrandå turå, , Groningen, 1905, p. 213, care 213, p. 1905, Groningen, ,

De lui Simonide era deja contestatå de cåtre M. Boas, Boas, M. cåtre de contestatå deja era Simonide lui laså braÆele så cadå; çi, cînd este jos, îi dau a treia lovi- treia a dau îi jos, este cînd çi, cadå; så braÆele laså

Ag. AP 1390, 1543); atribuirea acestui text acestui atribuirea 1543); 1390, A., (cf. 443 7, 86. de douå ori – çi fårå nici un gest, cu douå gemete, el îçi el gemete, douå cu gest, un nici fårå çi – ori douå de

AP 7, 255. 7, 85.

ae aîsç oetçeî ot rae i Ç oec– lovesc „Çi ei: oroarea toatå în povesteçte o însåçi ea sale,

1967, pp. 55-74. pp. 1967,

teribilå o revendicå pe de-a-ntregul. Unic martor al faptei al martor Unic de-a-ntregul. pe revendicå o teribilå

Languages & Silence. Essays, 1958-1966 Essays, Silence. & Languages

, Londra, , idem, în

toare, în picioare, lîngå cele douå cadavre a cåror glorie cåror a cadavre douå cele lîngå picioare, în toare,

loc. cit. loc. , cf. G. Steiner, „Silence and the Poet“, the and „Silence Steiner, G. cf. , Durand, J.-L. 84.

triumfå- Clitemnestrei a scenå în apariÆia pregåteçte

83. Cf. 474-534, 562. 474-534, Cf. 83. 50

unui cor care ezitå între acÆiune çi deliberare prudentå deliberare çi acÆiune între ezitå care cor unui

all’eleutheros thano. all’eleutheros 49

care opune acest horcåit cuvintelor zadarnice ale zadarnice cuvintelor horcåit acest opune care violent me treseis miasmatos/ toumou metaschein, toumou miasmatos/ treseis me 82. Cf. 558-559: 558-559: Cf. 82.

Heracl. 551. E., 81. a kiin lgn eso plegen kairian mai tiå Atridul strigå Contrastul .

48

Tragédies [Folio], Paris, 1982, p. 27. p. 1982, Paris, [Folio], Eschyle, Omoi, pepleg- Omoi, concretå, a rånii care sfîçie carnea regelui: regelui: carnea sfîçie care rånii a concretå,

dlNqe, Ecye l psé t e rsn“ în présent“, le et passé le „Eschyle, idal-Naquet, V P. 80.

face så aparå crima instantanee, brutalitatea imediatå, brutalitatea instantanee, crima aparå så face

neck-amphora e.g. de la Cumae (pictorul lui Ixion). lui (pictorul Cumae la de , Cf., 79.

råsunå strigåtul lui Agamemnon lovit de moarte de lovit Agamemnon lui strigåtul råsunå , care ,

47

op. cit op. cit. op. ., 413/1). ., (=Brommer, 3 fig. çi 138 p. ,

capåtå o realitate bruscå çi înspåimîntåtoare atunci cînd atunci înspåimîntåtoare çi bruscå realitate o capåtå

ezi amfora citatå çi reproduså de cåtre J.-L. Durand, J.-L. cåtre de reproduså çi citatå amfora ezi V 78.

neliniçtitor al enigmelor proferate de prinÆesa captivå, prinÆesa de proferate enigmelor al neliniçtitor

sparagmos al lui Penteu). lui al (

crescendo u dn e n e mai ce în ce din -ul prin pregåtite îndelung Ba. El. 1122-1147 Egist); lui (moartea 839-843 otravå);

Agamemnon , moartea regelui çi cea a Casandrei, a cea çi regelui moartea , În Med. e.g. 1167-1121 (Iolke çi tatål såu descompuçi de descompuçi såu tatål çi (Iolke 1167-1121 , Cf., 77.

ZOE PETRE ZOE CETATEA GREACÅ – ÎNTRE REAL ÇI IMAGINAR ÇI REAL ÎNTRE – GREACÅ CETATEA

ZOE PETRE CETATEA GREACÅ – ÎNTRE REAL ÇI IMAGINAR unui univers „out of joint“. MeditaÆia tragicå este astfel audibil. Cf. J. Denniston, Euripides. Electra. Edited with an de sens contrar faÆå de cea operatå de reprezentårile Introduction and Commentary, Oxford, 1939 (1979) ad 747, funerare – epigrame, stele, discursuri; coerenÆa lumii çi Lupaç-Petre, Comm., pp. 41-42. tragice ca model al haosului ameninÆåtor la porÆile 48. Ag. 1343. 49. Cf. 1353 çi întreg pasajul 1348-1371. cetåÆii nu este niciodatå mai evidentå. În Rugåtoarele lui 64 50. Vezi supra, nota 4, despre data posibilå a primelor utilizåri Euripide, aça cum bine observa Nicole Loraux , Tezeu ale ekkyklemei; convingerea mea este, mårturisesc, cå face så înceteze threnos-ul corului, instituind în locul Eschil va fi inventat aceastå maçinårie scenicå, chiar dacå såu elogiul funebru: gest ordonator, care integreazå în ea nu a existat înainte de 458, pentru reprezentarea Ores- lumea acestei cetåÆi ideale care este Atena miticå o tiei, care este greu de imaginat fårå spectacolul foarte vizibil moarte purificatå çi care, cåpåtînd sens pentru polis, ale celor douå crime duble care îi scandeazå progresia. devine beneficå çi tolerabilå chiar çi pentru genos. 51. Exemplu perfect de sacrificiu corupt, cf. supra, nota 32. Singularitatea imaginii tragice a morÆii în ansamblul 52. Ag. 1384-1392 reprezentårilor ateniene din epoca clasicå apare çi mai 53. Ch. 869 çi 877. evidentå dacå o comparåm cu iconografia vaselor atice 54. 883-884. despre care se crede cå „ilustreazå“ scene de tragedie65. 55. 896-898. 56. 1048-1050 çi 1057-1058. Or, este frapant så vedem cå tocmai aceste vase nu ilus- 57. Fr. Hölderlin, „Anmerkungen zur Antigone“, în Sämtliche treazå nici textul, nici spectacolul tragic, ci, situîndu-se Werke und Briefe, 4, Berlin-Weimar, 1970, 4, pp. 453-454; dincolo de registrul teatral, aratå ceea ce tragedia doar cf. P. Friedländer, Die griechische Tragödie und das sugereazå. Dacå grupul, foarte bine reprezentat, de ima- Tragische. Studien zur antiken Literatur und Kunst, Berlin, gini care trateazå teatrul ca artificiu – actori în timp ce 1969, p. 118 çi urm. Datorez prieteniei lui Petru CreÆia se costumeazå sau privindu-çi masca66 – demonteazå faptul cå am aflat despre eseul lui Friedländer; astfel am iluzia scenicå, înfåÆiçînd cealaltå faÆå a teatrului, spec- putut så ajung pînå la categoriile utilizate de Hölderlin. tacolul ca reprezentare, dacå utilizeazå astfel categoriile 58. Plutarh, într-una dintre quaestiones (Q. Conu. 5, 1, 2, text dublului, ale travestiului çi ale måçtii67, seria opuså, de pe care Manuela Tecuçan a avut amabilitatea så mi-l semnaleze), instituie, dimpotrivå, opoziÆia dintre spectacol vase cu subiect dramatic, asumå integral iluzia teatralå: ca realitate çi arta figuratå ca mimesis, pentru a ajunge la nu se våd niciodatå actori în timp ce îçi joacå rolurile, concluzia cå spectacolul morÆii este hidos, în timp ce „un 68 ci Io transformatå în vacå , Tecmessa acoperind cada- Filoctet desenat sau o Iocastå sculptatå... ne plac çi ne vrul lui Aiax69, Iason pe jumåtate înghiÆit de monstru70. încîntå“. Costumul personajelor sugereazå teatrul, elemente de 59. Gisela M.A. Richter, The Archaic Gravestones of Attica, arhitecturå sugereazå decorul, dar niciodatå nu apare Londra, 1961, pp. 52-55 çi passim. o mascå tragicå pentru a trimite la mitul reprezentat: 60. K. Friis Johansen, The Attic Grave-Reliefs of the Classical iconografia traverseazå spectacolul pentru a regåsi Period: an Essay in Interpretation, Londra, 1961; cf. çi sensul însuçi al tragediei. Richter, loc. cit. În aceastå serie se gåsesc scene pictate pe vase care 61. Loraux, Invention, loc. cit.; eadem, „Mourir devant Troie, tomber pour Athènes. De la gloire du héros à l’idée de la înfåÆiçeazå tocmai ceea ce spectacolul nu pune aproape cité“, Information sur les sciences sociales 17(6), 1978, niciodatå în scenå: momentul însuçi în care eroul ucide pp. 801-817. sau este ucis. Reluînd o tradiÆie arhaicå foarte bine 62. În afarå de studiile lui J.-P. Vernant citate supra, nota 46, reprezentatå, atît în ceramicå çi în micile bronzuri, cît çi vezi Ch. P. Segal, The Theme of the Mutilation of the Corpse în sculptura monumentalå71, pictorii atici stilizeazå, in the Illiad, Leida, 1971; Nicole Loraux, „Blessures de

276 285

287 274

ul mdee l det obn, eaee compoziÆia deoarece vorbind, drept la mediere, Dublå Paris, 1979, pp. 136-139. pp. 1979, Paris,

La cuisine du sacrifice en pays grec pays en sacrifice du cuisine La , (ed.), Vernant J.-P. unei medieri apropiate de cea pe care o instituie tragedia. instituie o care pe cea de apropiate medieri unei

oooiu ds op à agr, n . eine çi Detienne M. în manger“, à corps des topologique imaginea sa, a morÆii cu expresiile sale stilizate, în cîmpul în stilizate, sale expresiile cu morÆii a sa, imaginea

6 .L Drn, Bts rcus Pooiin pu une pour Propositions grecques. „Bêtes Durand, J.-L. 76. poate într-adevår så fie citit la interferenÆa corpului cu corpului interferenÆa la citit fie så într-adevår poate

ibidem , p. 34 çi urm., fig. 121-122 a-c. 121-122 fig. urm., çi 34 p. , Eadem, 75.

epoca clasicå. Frontonul vestic de la Olimpia, de exemplu, de Olimpia, la de vestic Frontonul clasicå. epoca

op. cit. op. , p. 34, fig. 120. fig. 34, p. , Bieber, 74.

punde fårå îndoialå çi altor reprezentåri ale violenÆei din violenÆei ale reprezentåri altor çi îndoialå fårå punde

båtålie.

Mord aus Worten aus Mord epe ae oba ödri, cores- Hölderlin, vorbea care despre

boinic mort pe care unul dintre tovaråçii såi îl aduce din aduce îl såi tovaråçii dintre unul care pe mort boinic

das wirkliche das cuvînt care ucide punînd ståpînire pe corp, corp, pe ståpînire punînd ucide care cuvînt

destul de apropiate de imagini care înfåÆiçeazå un råz- un înfåÆiçeazå care imagini de apropiate de destul

Dar este vorba într-adevår doar despre esteticå? Acest esteticå? despre doar într-adevår vorba este Dar

temps de la réflexion la de temps 2, 1981, pp. 286-288, asupra seriei asupra 286-288, pp. 1981, 2,

faktisch

. , weil der Leib, den es ergreifet, wirklich tötet“ wirklich ergreifet, es den Leib, der weil ,

Le Schnapp, „Imagerie des Grecs ou Grece des imagiers“, imagiers“, des Grece ou Grecs des „Imagerie Schnapp, 57

Das griechischtragische Wort ist tödlich- ist Wort griechischtragische Das Hölderlin scria: „ scria: Hölderlin ois Lissarague çi de Alain de çi Lissarague ois Fran de fåcute observaÆiile Cf. 73. ç

esteticii romantice de la începuturile sale, atunci cînd atunci sale, începuturile la de romantice esteticii så fie prima imagine a morÆii lui Agamemnon. lui morÆii a imagine prima fie så

op. cit. op. ), craterul din Muzeul din Boston pare Boston din Muzeul din craterul ), Davies, M.I. termenii retoricii alexandrine, ci mai curînd în aceia ai aceia în curînd mai ci alexandrine, retoricii termenii

convingåtoare, mai timpurie cam cu douåzeci de ani dupå ani de douåzeci cu cam timpurie mai convingåtoare, suscitarea acestor confluenÆe nu s-ar putea traduce în traduce putea s-ar nu confluenÆe acestor suscitarea

uå 5, uå .. ae åe agmne i e par se mi argumente cårei ale E.V., dupå 458, dupå excepÆionalå pe care o capåtå discursul tragediei prin tragediei discursul capåtå o care pe excepÆionalå

op. cit. op. ; oricare ar fi datarea sa (puÆin sa datarea fi ar oricare ; Vermeule, Emily 72.

povestire, prin acÆiune çi prin spectacol. Încårcåtura spectacol. prin çi acÆiune prin povestire,

momentului morÆii. momentului

multiplu care spune oroarea morÆii în acelaçi timp prin timp acelaçi în morÆii oroarea spune care multiplu

de moartea lui Egist, ci çi la ansamblul iconografic al temei al iconografic ansamblul la çi ci Egist, lui moartea de

interferenÆa dintre gest çi cuvînt, instituie un limbaj un instituie cuvînt, çi gest dintre interferenÆa

numai la monumentele figurate ale cåror subiecte se leagå se subiecte cåror ale figurate monumentele la numai

mai degrabå elementarå. Pentru cå meditaÆia tragicå, la tragicå, meditaÆia cå Pentru elementarå. degrabå mai

AJA 70(1), 1966, pp. 1-22, pl. 1-8, se referå nu referå se 1-8, pl. 1-22, pp. 1966, 70(1), Krater“,

substanÆå, nu tragediei i se poate aplica aceastå normå aceastå aplica poate se i tragediei nu substanÆå, Oresteia Boston „The Vermeule, Emily lui Studiul miceniene).

aå nlzl p cr l-m rzna a ceva au prezentat le-am care pe analizele Dacå (identificare mai degrabå dificilå pentru imaginile creto- imaginile pentru dificilå degrabå mai (identificare

AP 180) (Hor., rioare anilor 460-450 care au ca subiect moartea lui „Egist“ lui moartea subiect ca au care 460-450 anilor rioare

BCH 93(1), 1969, pp. 214-260, reia reprezentårile ante- reprezentårile reia 214-260, pp. 1969, 93(1), Segnius inritant animos demissa per aurem per demissa animos inritant Segnius 3. 3.

71. DiscuÆia lui M.I. Davies, „The Oresteia before Aeschylus“, before Oresteia „The Davies, M.I. lui DiscuÆia 71.

op. cit op. ., p. 14, fig. 40. fig. 14, p. ., Bieber, M. Douris: lui a Cupå 70.

devine amprenta în negativ a violenÆei çi a morÆii. a çi violenÆei a negativ în amprenta devine

AJA 77, 1973, p. 211. p. 1973, 77, Collection“, Bareiss the in Painter

care îl animå, iar absenÆa gestului însuçi care ucide care însuçi gestului absenÆa iar animå, îl care

69. Cf. M.I. Davies, „Ajax and Tekmessa. A Cup by the Brygos- the by Cup A Tekmessa. and „Ajax Davies, M.I. Cf. 69.

textului tragic sînt tot atît de gråitoare ca çi cuvintele çi ca gråitoare de atît tot sînt tragic textului pelike cit. op. aticå, anii 460-450. anii aticå, – 12 AV , Webster, 68.

tåcerii çi a strigåtului, a faptei çi a discursului. Elipsele discursului. a çi faptei a strigåtului, a çi tåcerii société en Grèce ancienne Grèce en société , Lausanne-Paris, 1983. Lausanne-Paris, ,

cîmpul acÆiunii reciproce a vizibilului çi a invizibilului, a invizibilului, a çi vizibilului a reciproce acÆiunii cîmpul La cité des images. Religion et Religion images. des cité La de pe ceramica aticå vezi vezi aticå ceramica pe de

ficialå. Despre Dionysos asociat cu måçti în reprezentårile în måçti cu asociat Dionysos Despre ficialå. ae e å ç dioi cr s giec delimiteazå ghicesc se care daimonii çi våd se care

el însuçi a suscitat-o çi ca împodobire funebrå çi sacri- çi funebrå împodobire ca çi suscitat-o a însuçi el nici un cuvînt, nici un gest nu o poate descrie, obiectele descrie, poate o nu gest un nici cuvînt, un nici

vestiul lui Penteu în acelaçi timp ca nebunie dulce pe care pe dulce nebunie ca timp acelaçi în Penteu lui vestiul De o parte çi de alta a matricidului a cårui oroare cårui a matricidului a alta de çi parte o De

citez doar v. 848-861, unde Dionysos interpreteazå tra- interpreteazå Dionysos unde 848-861, v. doar citez

. diul cuvintelor pe care el le foloseçte pentru a le descrie le a pentru foloseçte le el care pe cuvintelor diul

56

Bacchantele : din episod fiecare la trimitem så trebui ar

doar pentru Oreste, capåtå o realitate oribilå prin interme- prin oribilå realitate o capåtå Oreste, pentru doar

dintre tragedie çi sacru, dintre jocul de måçti çi travestiuri, çi måçti de jocul dintre sacru, çi tragedie dintre

aratå ostentativ, apoi asupra Eriniilor care, deçi vizibile deçi care, Eriniilor asupra apoi ostentativ, aratå

dramelor; epigrama ca text). Pentru cealaltå faÆå, la limita la faÆå, cealaltå Pentru text). ca epigrama dramelor;

ferat – mai întîi asupra plasei omorului, pe care Oreste o Oreste care pe omorului, plasei asupra întîi mai – ferat care este elogiat; masca femininå care evocå personajele evocå care femininå masca elogiat; este care

, pare så disparå sau, mai curînd, så se fi trans- fi se så curînd, mai sau, disparå så pare , maternå

satirul – sau mai curînd statuia sa – care vorbeçte; poetul vorbeçte; care – sa statuia curînd mai sau – satirul 55

mentalizeze, expunînd cu un gest emfatic nuditatea sa nuditatea emfatic gest un cu expunînd mentalizeze, ud s pt eea rd mlil ae reprezentårii: ale multiple grade decela pot se (unde

ZOE PETRE ZOE CETATEA GREACÅ – ÎNTRE REAL ÇI IMAGINAR ÇI REAL ÎNTRE – GREACÅ CETATEA

ZOE PETRE CETATEA GREACÅ – ÎNTRE REAL ÇI IMAGINAR

virilité“, Le genre humain 10, 1984, pp. 39-56. Din påcate frontonului sculptat este secundå, ca så spunem aça, faÆå nu am putut consulta cartea lui Emily Vermeule, Aspects de reprezentarea statuarå a luptei, tot aça cum threnos- of Death in Early Greek Art and Poetry, Berkeley-Los ul tragic este, în raport cu threnos-ul funerar, ceea ce Angeles-Londra, 1979. acesta din urmå este, la rîndul såu, faÆå de goos, faÆå de 63. Cf. P. CreÆia, „ComparaÆiile Iliadei“, în idem, Epos çi logos, lamentaÆia ritualå funebrå58. Bucureçti, 1981, pp. 7-16. 64. Loraux, Invention, pp. 47-48, comentînd E., Supp. 838- Nu-i mai puÆin adevårat, totuçi, cå printr-o astfel de 917; cf. çi C. Collard, „The Funeral Oration in Euripides’ etalare a rånilor, a sîngelui vårsat çi a oribilei profanåri «Supplices »“, BICS 19, 1972, pp. 39-53. Cf. çi, în Feni- a trupurilor pe care moartea violentå o provoacå, moar- cienele, 1583-1584, intervenÆia lui Creon care se instituie tea tragicå se poate într-adevår situa la aceeaçi distanÆå ca autoritate politicå çi care face så înceteze orice lamen- faÆå de real ca çi marea sculpturå, fårå a spune acelaçi taÆie chiar în numele acestei autoritåÆi. lucru. Ceea ce Æine de violenÆa morÆii nu este reprezentat 65. Vezi deja S. Reinach, Répertoire des vases peints, Paris, decît în tragedie, sau prin ceea ce este înrudit cu ea. 1903; L. Séchan, Étude sur la tragédie grecque dans ses Dacå, într-adevår, mesajul implicit al ceremoniilor rapports avec la céramique, Paris, 1926; o examinare funerare private la Atena – aça reprimat cum este el de destul de detaliatå la Margarete Bieber, The History of the legile sumptuare ale cetåÆii – tinde så reducå moartea la Greek and Roman Theatre, Princeton, 1961; catalogul lui T. B.L. Webster, op. cit., are ca obiect mai ales documen- o separare, desigur dureroaså, dar care impune o mode- taÆia asupra spectacolului; cf. çi idem, Greek Theatre Pro- raÆie sfîrçind prin a stiliza orice suferinÆå (existå într-ade- duction2, Londra, 1970; pentru subiectele eroice, vezi vår o rupturå între imaginile strålucitoare de Kouroi F. Brommer, Vasenlisten zur griechischen Heldensage3, înfloritori sau de sirene seducåtoare de pe monumentele München, 1977. funerare ale aristocraÆiei în epoca arhaicå59 çi calmul 66. Întreaga iconografie la Emily Vermeule, „The Boston senin sau melancolic al stelelor funerare clasice60, dar Oresteia Krater“, AJA 70 (1), 1966, pp. 1-22 çi pl. 1-8; cf. aceastå rupturå nu conduce în sensul unei mai pro- M.I. Davies, „The Oresteia before Aeschylus“, BCH 93 (1), funde aprehendåri a violenÆei; mai degrabå dimpotrivå); 1969, pp. 214-260. dacå, pe de altå parte, imaginea morÆii cetåÆeanului, aça 67. Aceastå iconografie apare de la începutul secolului al V-lea cum este ea cultivatå de discursul funebru61, tinde spre (T.B.L. Webster, op. cit. – AV 6 çi 7 = Pickard-Cambridge, Dithyramb2, nr. 90-91 – choreuÆi travestiÆi în satiri). AV 8 – abstracÆiune çi alunecå fårå emoÆie peste momentul o pelike a „pictorului lui Pan“ de la muzeul din München morÆii, care, desubstanÆiatå, devine încercarea supremå (470-460), avîndu-l drept subiect pe Perseu cu masca a excelenÆei, cum så le comparåm cu moartea tragicå? Gorgonei, se poate situa la limita dintre cele douå serii, dar La drept vorbind, doar epopeea ar putea oferi un an- AV 10-11, 14-15, 17-18 (470-450), cu corurile costumate, samblu comparabil; dar aici, ideologia „morÆii frumoase“ cu choreuÆi travestiÆi în femei sau în menade etc., face pereche în discurs cu vulnerabilitatea sfîçietoare a marcheazå bine aceastå imagerie „a culiselor“. Fragmen- eroului62, tot aça cum, în ritual, prothesis capåtå o tele atice înregistrate în catalogul lui Webster la nr. 25-29 funcÆie purificatoare çi compensatorie faÆå de realitatea (cea de-a doua jumåtate a secolului al V-lea) îmi par cu atît brutalå a morÆii. Pe de altå parte, chiar în text, eroul mai semnificative cu cît ele reprezintå choreuÆi mascaÆi al cåror nume este scris în cîmp: Eunikos, Charias, Euagon, muribund este dedublat çi parcå absolvit de moarte prin Callias etc. – ceea ce aratå mai bine decît orice alt detaliu imaginea copacului care cade, a florii smulse din rådå- 63 dubla naturå a personajelor reprezentate. Aceeaçi con- cini sau a fînului cosit . Dimpotrivå, moartea tragicå çtientizare a spectacolului ca artificiu este perceptibilå în face så explodeze acest imaginar neutralizant çi înfå- cîteva epigrame funerare, e.g. AP 7, 37, pentru Sofocle Æiçeazå un chip teribil al morÆii ca element component al

286 275

277 284

iconograficå, cea a scenelor de sacrificiu, unde, aça cum aça unde, sacrificiu, de scenelor a cea iconograficå, corul, în timp ce strigåtul lui Agamemnon era, evident, era, Agamemnon lui strigåtul ce timp în corul,

presupune cå publicul çi auzea zgomotele pe care le descrie le care pe zgomotele auzea çi publicul cå presupune mentaritate a absenÆelor çi ceea ce ne aratå o altå serie altå o aratå ne ce ceea çi absenÆelor a mentaritate

a cårui ameninÆare se poate ghici cu uçurinÆå; se poate se uçurinÆå; cu ghici poate se ameninÆare cårui a S-ar putea sugera o apropiere între aceastå comple- aceastå între apropiere o sugera putea S-ar

o produce un zgomot a cårui cauzå efectivå nu se vede, dar vede, se nu efectivå cauzå cårui a zgomot un produce o

discursul tragic pare så se întrerupå. se så pare tragic discursul

Th. 89-103; 151-165; Eschil folosise deja spaima pe care pe spaima deja folosise Eschil 151-165; 89-103; A., 47.

aducåtor de moarte se insereazå în punctul precis în care în precis punctul în insereazå se moarte de aducåtor

pp. 105-120. pp.

este, pe vasele din secolul al V-lea, reprezentarea gestului reprezentarea V-lea, al secolul din vasele pe este,

Ktéma 2, 1977, 2, spartiate“, mort belle „La eadem, 1-31; pp.

intriga tragediilor, concentratul epurat çi esenÆial care esenÆial çi epurat concentratul tragediilor, intriga

AncSoc andreia Hebe 6, 1975, 6, “, et „ Loraux, Nicole vezi

picturå care relateazå, cu destulå naivitate, trebuie spus, trebuie naivitate, destulå cu relateazå, care picturå pp. 285-291. Pentru relaÆia moarte eroicå/ moarte civicå, moarte eroicå/ moarte relaÆia Pentru 285-291. pp.

pentru a o salva pe eroinå pe salva o a pentru . Spre deosebire de aceastå de deosebire Spre .

The Anthropology and Archaeology of Death of Archaeology and Anthropology The , Londra, 1981, Londra, , 75

expuse ale lui Iason çi alor såi, Egeu care se apropie se care Egeu såi, alor çi Iason lui ale expuse Mortality and Immortality. and Mortality Humphreys çi Helen King (ed.), (ed.), King Helen çi Humphreys

tos , 1981, pp. 16-22; „Death with Two Faces“, în Sally C. Sally în Faces“, Two with „Death 16-22; pp. 1981, , i nl ite i, n ip e eåat ue cadavrele fuge, celålalt ce timp în fii, dintre unul çi

3

Hephais- „Der griechische Tod. Tod mit zwei Gesichtern“, Gesichtern“, zwei mit Tod Tod. griechische „Der Euripide – unde se våd în acelaçi timp regina ucigîndu- regina timp acelaçi în våd se unde – Euripide

Journal Psychol. Journal , 1980, pp. 209-241; pp. 1980, , outragé“, cadavre le Medee – diferitå, dar apropiatå de cea a lui a cea de apropiatå dar diferitå, – o München,

ANSP , ser. 3, 9, 1979, pp. 1 365-1 374; „La belle mort et mort belle „La 374; 365-1 1 pp. 1979, 9, 3, ser. ,

Sau, pe un alt vas din sudul Italiei, ce se aflå aståzi la aståzi aflå se ce Italiei, sudul din vas alt un pe Sau,

Panta kala Panta , d’Homère à Simonide“, à d’Homère , „ esenÆiale: sînt eroicå

Zethos se pregåtesc så-l ucidå pe Kykos îngenuncheat Kykos pe ucidå så-l pregåtesc se Zethos .

74

ulte articole ale lui J.-P. Vernant despre moartea despre Vernant J.-P. lui ale articole ulte m Mai 46.

tea Dircei cålcatå de taur, în timp ce alåturi, Amphion çi Amphion alåturi, ce timp în taur, de cålcatå Dircei tea

Invention , pp. 44-50. pp. , Loraux, 45.

astfel, pe un crater de la Polazzuolo, e reprezentatå moar- reprezentatå e Polazzuolo, la de crater un pe astfel,

Pers. Th. 236; Hdt. 7, 5, 2. 5, 7, Hdt. 236; çi 922-931 A., 44.

un rezumat al acÆiunii, componentele scenariului tragic: scenariului componentele acÆiunii, al rezumat un .623). p.

hypothesis , o numim så tentaÆi fi am ce ceea în reunesc, masculin/feminin în funeraliile regilor Spartei, regilor funeraliile în confuzia

cea a tragediilor, imagini cu mai multe personaje, care personaje, multe mai cu imagini tragediilor, a cea domaine grec“, RÉSÉE 18 (4), 1980, pp. 617-630 (despre 617-630 pp. 1980, (4), 18 RÉSÉE grec“, domaine

çi Zoe Petre, „Mentalités, idéologie et histoire sociale: le sociale: histoire et idéologie „Mentalités, Petre, Zoe çi italiotå, se regåsesc scene a cåror sintaxå o aminteçte pe aminteçte o sintaxå cåror a scene regåsesc se italiotå,

globalå dintre imaginarul morÆii çi structurile cetåÆii, vezi cetåÆii, structurile çi morÆii imaginarul dintre globalå urmeazå. Doar în secolul al IV-lea, mai ales în ceramica în ales mai IV-lea, al secolul în Doar urmeazå.

L’Homme

21, 1981, pp. 37-57; despre relaÆia despre 37-57; pp. 1981, 21, guerre“, la tt ea e rcd ç auÆ cia ct i ea ce-i ceea çi cît criza, anunÆå çi precedå ce ceea atît

sciences sociales sciences 17(6), 1978, pp. 801-817; eadem, „Le lit, „Le eadem, 801-817; pp. 1978, 17(6),

în timp ce tragedia face så se îndrepte spre aceastå elipså aceastå spre îndrepte se så face tragedia ce timp în

Information sur les sur Information De la gloire du héros à l’idée de la cité“, cité“, la de l’idée à héros du gloire la De

orÆii, m momentului asupra direct imaginaÆia concentreazå

43. Nicole Loraux, „Mourir devant Troie, tomber pour Athènes. pour tomber Troie, devant „Mourir Loraux, Nicole 43.

pare în acelaçi timp opuså çi complementarå: desenul complementarå: çi opuså timp acelaçi în pare

1938.

pe de-o parte de tragedie, de cealaltå de iconografia aticå, iconografia de cealaltå de tragedie, de parte de-o pe Beiträge zur Altertumswissenschaft 30], Stuttgart-Berlin, 30], Altertumswissenschaft zur Beiträge

zeazå în alt mod. Ci mai curînd pentru cå alegerea fåcutå, alegerea cå pentru curînd mai Ci mod. alt în zeazå Die rituelle Totenklage der Griechen der Totenklage rituelle Die [Tübinger Reiner, E. 42.

exemplarå crimei reprezentate crimei exemplarå , ceea ce tragedia reali- tragedia ce ceea ,

1982. 73

Seven against Thebes against Seven Aeschylus’ and Semiotics decît un mijloc propriu pictorului de a conferi o valoare o conferi a de pictorului propriu mijloc un decît “, Roma, “, „

Under the Sign of the Shield. the of Sign the Under pp. 95-118. çi Froma I. Zeitlin, Zeitlin, I. Froma çi 95-118. pp. este perfect comparabilå, iar eleganÆa imaginii nu este nu imaginii eleganÆa iar comparabilå, perfect este

Annali del Seminario di Studi del Mondo Classico Mondo del Studi di Seminario del Annali 1, 1979, 1, urmå, distanÆa dintre ambele coduri çi planul „realului“ planul çi coduri ambele dintre distanÆa urmå,

Cf. mai ales P. Vidal-Naquet, „Les boucliers des héros“, des boucliers „Les Vidal-Naquet, P. ales mai Cf. 41. s-ar opune brutalitåÆii textului tragic, pentru cå, pînå la pînå cå, pentru tragic, textului brutalitåÆii opune s-ar

loc.

complexå decît pare. Nu atît deoarece caligrafia pictorilor caligrafia deoarece atît Nu pare. decît complexå

Comm., ad Comm., Th. 887, 895, 911, 938-940 çi Lupaç-Petre, Lupaç-Petre, çi 938-940 911, 895, 887, Cf. 40.

RelaÆia acestei imagerii cu teatrul tragic este mai este tragic teatrul cu imagerii acestei RelaÆia

supra

, nota 3. nota , Vezi 39.

funestå .

Th. 72 720-791 çi 792-821. çi 720-791 A., 38.

Clitemnestrei ucigîndu-l pe Agamemnon captiv în plasa în captiv Agamemnon pe ucigîndu-l Clitemnestrei endeuillée , Paris, 1999. Paris, ,

lui Oreste care-l stråpunge cu spada pe Egist, cel al cel Egist, pe spada cu stråpunge care-l Oreste lui a voix La deuil en mères Les , Paris, 1990, çi eadem, eadem, çi 1990, Paris, ,

într-un fel de balet grafic care rupe subtil simetria, gestul simetria, subtil rupe care grafic balet de fel într-un morÆii feminine morÆii . Vezi Nicole Loraux, Nicole Vezi . studii cîteva consacrat

ZOE PETRE ZOE CETATEA GREACÅ – ÎNTRE REAL ÇI IMAGINAR ÇI REAL ÎNTRE – GREACÅ CETATEA

ZOE PETRE CETATEA GREACÅ – ÎNTRE REAL ÇI IMAGINAR al vocabularului specific al tragediei pe care l-am putut blestemat, OEdip, cel care fusese alungat din Teba, poartå repera în epigramele secolului al V-lea – fiind stabilit cå în carnea sa stigmatele sîngeroase ale destinului såu psakas a lui Pseudo-Simonide nu este decît un citat tragic; moartea sa, care-l integreazå în cetate, este o alexandrin86 – este cuvîntul tlemones din primul rînd al dematerializare plinå de mister. Dimpotrivå, atunci cînd epitafului colectiv pentru atenienii cåzuÆi la Coroneea87; cetatea regåseçte, pentru a ostraciza un tiran virtual, or, este vorba tocmai despre un episod „tragic“ în sensul modelul stilizat al expulzårilor rituale çi încårcåtura tehnic al cuvîntului, aç spune, pentru cå textul însuçi ne sacralizantå a absenÆei discursului chiar în interiorul aratå cå aceçti nefericiÆi luptåtori nu au fost victimele domeniului privilegiat al cuvîntului politic93, sau chiar bravilor lor adversari – aça cum se întîmplå în råzboi –, atunci cînd, pentru a descuraja orice stasis, ea anuleazå ci ale unui zeu – aça cum se întîmplå la teatru. În sfîrçit, printr-un decret orice miasma a tiranoctonului – hosios dacå este vorba într-adevår despre båtålia din anul 445, esto94 –, avem într-adevår impresia cå spaÆiul politic se Tucidide reaminteçte un oracol care ar fi prezis dezas- deschide pentru o clipå cåtre teritoriul periculos çi trul88, ceea ce situeazå în mod decisiv episodul de partea violent al morÆii tragice. tragediei. În mod similar, dintre epigramele care-i elogiazå pe Note morÆii eroici ai Spartei, çi care utilizeazå topoi ce neu- tralizeazå çi exaltå totodatå moartea glorioaså, doar 1. Vezi observaÆiile succinte ale lui R.G. Tebstall, „Violence on douå se detaçeazå prin violenÆa lor: este vorba despre the Greek Stage“, Euphrosyne 1, 1957, pp. 213-216. douå epigrame care evocå moartea ruçinoaså a unui 2. Vit. Aesch. singur spartiat – Demetrios –, cel pe care propria sa mamå 3. Philostr., VA 6, 11, 9 (Eschil): to hypo skenes apothneskein îl omorîse „scrîçnind din dinÆi çi ridicînd ameninÆåtor epenoesen hos me en phaneroi sphattoi. fierul plin de sînge, ca o lupoaicå“89. Între moartea seninå 4. Data la care a fost inventatå ekkyklema, ca çi precizarea din epigramå çi violenÆa morÆii tragice nici o relaÆie nu este modului în care funcÆiona au fåcut obiectul unor nume- roase discuÆii: vezi deja U. von Wilamowitz-Moellendorf, posibilå. Hecuba o çtie bine: ea se întreabå, lîngå trupul Aischylos. Interpretationen, Berlin, 1914, p. 175 çi rezu- însîngerat al lui Astyanax, ti kai pote/ grapseien an se matul lor la A. Lesky, Die tragische Dichtung der Hellenen3, mousopoios en taphoi; „ce ar putea grava un fåcåtor de Göttingen, 1972, p. 117 çi H.C. Baldry, Le théâtre tragique versuri pe mormîntul lui? Este un copil pe care grecii l-au des Grecs (trad. fr.), Paris, 1975, pp. 68-73 (excelentå ucis pentru cå se temeau de el? Ce ruçine pentru Grecia vedere de ansamblu asupra problemei iluziei scenice). ar fi o asemenea inscripÆie!“90 Dacå vasul „pictorului de la Leningrad“ (A.J. Beazley, „The Çi dacå din corpus-ul Antologiei se detaçeazå – printr-o Leningrad Painter“, Hesperia 24, 1955, p. 305, pl. 45) se inversiune sistematicå a temelor funerare, prin insolita lor leagå de reprezentarea Perçilor lui Eschil (cf. T.B.L. complacenÆå cu putridul morÆii – douå epigrame ale lui Webster, Monuments Illustrating Tragedy and Satyr Play, Crinagoras, este oare o simplå întîmplare cå amîndouå Londra, 1962, p. 3 çi catalog AV 13), inventarea ekkykle- aceste texte se referå la moartea unui tiran91? mei ar fi contemporanå cu dezvoltarea teatrului lui Eschil, ceea ce pare de altfel foarte probabil. Vezi çi A.M. Dale, Pe craterul „pictorului Dokimasiei“, Oreste reface, de „Seen und Unseen on the Greek Stage“, WS 69 altfel, gestul tiranoctonilor; în mod ideal, violenÆa se (Festschrift... Lesky), 1956, pp. 96-106. concentreazå la marginea cetåÆii, çi Herodot nu ne spune 5. Arist., Pol. 11, 1452 b 10-13; cf. çi 14, 1453 b 1 çi urm., cu altceva atunci cînd evocå succesiv abstracÆiunea glo- comentariile lui A. Rostagni çi Rh., 2, 8, 1386 a 29 - b 4. rioaså a morÆii pe cîmpul de onoare, dar çi sfîrçitul prin În articolul pe care l-a consacrat acestor probleme, R. Sri crucificare al lui Policrate92. Tiran exilat çi paricid Pathamantan („Death in Greek Tragedy“, G & R, seria a

280 281

283 278

L’Invention d’Athènes L’Invention maticå sigurå a soluÆiei „în contrapunct“ adoptatå de adoptatå contrapunct“ „în soluÆiei a sigurå maticå , Paris, 1981, Nicole Loraux a Loraux Nicole 1981, Paris, , sale

continuarea „morÆii politice“, care face obiectul cårÆii obiectul face care politice“, „morÆii continuarea În 37. gestul care aduce moartea. Dincolo de eficacitatea dra- eficacitatea de Dincolo moartea. aduce care gestul

1974, pp. 225-231. pp. 1974, de plecare, anume de ce spectacolul tragic nu aratå direct aratå nu tragic spectacolul ce de anume plecare, de

PP 29, Colonno“, a dell’OEdipo atto „L’ultimo Albini, U. 36. råspuns simplu la întrebarea care a constituit punctul ei punctul constituit a care întrebarea la simplu råspuns

pp. 179-188). pp.

Se pare cå la sfîrçitul investigaÆiei mele nu existå un existå nu mele investigaÆiei sfîrçitul la cå pare Se

pretation of Sophocles of pretation , Cambridge, Mass.- Londra, 1981, Londra, Mass.- Cambridge, ,

le pune în scenå? în pune le

Tragedy and Civilization. An Inter- An Civilization. and Tragedy analiza lui Ch. Segal, Segal, Ch. lui analiza

dezvålui ambivalenÆa esenÆialå a reprezentårilor pe care pe reprezentårilor a esenÆialå ambivalenÆa dezvålui

u tttl å d Preoå rgc (etu ae vezi care (pentru tragicå Persefonå de såu statutul cu

exprimat de omor, face så interfereze codurile pentru a pentru codurile interfereze så face omor, de exprimat

eroicå sau tragicå, a trupului ei este într-un acord perfect acord într-un este ei trupului a tragicå, sau eroicå

neeaå e arfcu ç sail åbtc i haotic çi sålbatic spaÆiul çi sacrificiu, de întemeiatå

de întoarcere în moarte, iar absenÆa oricårei expuneri, oricårei absenÆa iar moarte, în întoarcere de

punctul de joncÆiune çi de rupturå dintre lumea cetåÆii, lumea dintre rupturå de çi joncÆiune de punctul catabasis , o coborîre fårå speranÆå fårå coborîre o , o deveni a prin sfîrçeçte

urmå, cå discursul tragic, înfåÆiçînd un univers situat în situat univers un înfåÆiçînd tragic, discursul cå urmå, Ant. 97) (S., Antigona aspirå care la frumoaså Moartea 35.

Iolaos så renascå? Nu înseamnå oare aceasta, pînå la pînå aceasta, oare înseamnå Nu renascå? så Iolaos Nouv. Rev. Psychan. Rev. Nouv. 1984, 1, pp. 11-31. pp. 1, 1984, sexualité“,

så fie descrise, ci la povestirea miracolului care-l face pe face care-l miracolului povestirea la ci descrise, fie så 92 p. 9-1; ioe oax „e ate e la de fantme „Le Loraux, Nicole 293-311; pp. 1972,

Cf. Ch. Segal, „Les deux mondes de l’Hélène“, REG 85, REG l’Hélène“, de mondes deux „Les Segal, Ch. Cf. 34. tragedia nu duce la expunerea unui trup ale cårui råni cårui ale trup unui expunerea la duce nu tragedia

CPh . 58, 1973, pp. 1-24. pp. 1973, 58, . Revenge“, of , exprimå în vocabularul tehnic al sacrificiului sîngeros sacrificiului al tehnic vocabularul în exprimå

83

1958, pp. 43-72, çi Anne Burnett, „Medea and the Tragedy the and „Medea Burnett, Anne çi 43-72, pp. 1958, în acest caz, fårå a travesti violenÆa unui act care se care act unui violenÆa travesti a fårå caz, acest în

Euripide. Euripide. [Entretiens... Hardt 6], Hardt [Entretiens... în 428“, jusqu’en pide

miasma çi cå, çi moare în mod liber, nu este aducåtor de de aducåtor este nu liber, mod în moare

82

33. Vezi mai ales A. Rivier, „L’élément démonique chez Euri- chez démonique „L’élément Rivier, A. ales mai Vezi 33.

hekousa

, care , sacrificiul acceptat de cåtre o victimå victimå o cåtre de acceptat sacrificiul

81

1982, p. 27. p. 1982,

Heraclizii

de exemplu, de în cå, observåm nu så cum Çi

Tragédies [Folio], Paris, [Folio], Eschyle, în présent“, le et passé

. tragic, unde acest act esenÆial este întotdeauna corupt întotdeauna este esenÆial act acest unde tragic,

80 et tragédie et

, pp. 133-158; cf. P. Vidal-Naquet, „Eschyle, le „Eschyle, Vidal-Naquet, P. cf. 133-158; pp. ,

existå nici un exemplu de sacrificiu normal în universul în normal sacrificiu de exemplu un nici existå

Mythe sacrifice dans l’Orestie“, în Vernant/Vidal-Naquet, Vernant/Vidal-Naquet, în l’Orestie“, dans sacrifice

sacrificiale au influenÆat, fårå îndoialå, tragedia, dar nu dar tragedia, îndoialå, fårå influenÆat, au sacrificiale 96, 1965, pp. 463-508, çi de P. Vidal-Naquet, „Chasse et „Chasse Vidal-Naquet, P. de çi 463-508, pp. 1965, 96,

Ce se poate spune despre aceste polifonii? Practicile polifonii? aceste despre spune poate se Ce TAPhA of the Corrupted Sacrifice in Aeschylus’s Oresteia“, Oresteia“, Aeschylus’s in Sacrifice Corrupted the of

drama. 32. Vezi analizele decisive fåcute de Froma I. Zeitlin, „The Motif „The Zeitlin, I. Froma de fåcute decisive analizele Vezi 32.

în trei timpi (1/0/1), similarå cu cea care structureazå care cea cu similarå (1/0/1), timpi trei în Epitaphs , Urbana, pp. 180-194. pp. Urbana, ,

hms n re ad Latin and Greek in Themes etc. Vezi çi R. Lattimore, Lattimore, R. çi Vezi etc. iconografia sacrificiului se organizeazå într-o succesiune într-o organizeazå se sacrificiului iconografia

copiii); 466-468 (mamå în doliu çi contrast naçtere/moarte contrast çi doliu în (mamå 466-468 copiii); codurile picturii çi ale spectacolului sînt complementare, sînt spectacolului ale çi picturii codurile

(Hymen = Hades); 187; 261; 361 (pårinÆi care-çi îngroapå care-çi (pårinÆi 361 261; 187; Hades); = (Hymen

erznåie n otauc ae eedi î care în legendei, ale contrapunct în reprezentårile

AP AP Grabinschriften, Griechische 7, 182-186; 188 182-186; 7, 85; 80, nr.

vase, dar nu sîngele boului de jug. Spre deosebire de deosebire Spre jug. de boului sîngele nu dar vase,

e.g.

Peek, , çi, 451-495 Megarei, tirada ales mai Cf. 31.

tragedia nu-l aratå decît închegat, poate så Æîçneascå pe Æîçneascå så poate închegat, decît aratå nu-l tragedia

30. Cf. mai ales 1031-1034; 1053-1054; 1173-1176. 1053-1054; 1031-1034; ales mai Cf. 30.

, pe care pe , Medeii copiilor al cel sau Sîngele Polixenei Sîngele

29. 572-573. 29. 79 78

mentul însuçi al morÆii råmîne întotdeauna o elipså. o întotdeauna råmîne morÆii al însuçi mentul eit’Amphitryonos inin hymnesai... inin eit’Amphitryonos

paid’eite Dios nin eipo nin Dios paid’eite ecir qaimdcl ae u Euripide lui ale quasi-medicale descrieri dr mo- dar , / 353-355, ales mai cf. 348-358; 28.

77

Heracle va fi anexat de Atena ca erou civilizator. erou ca Atena de anexat fi va Heracle fism minuÆios care nu este departe de a reaminti anumite reaminti a de departe este nu care minuÆios fism

presupus ca atare, victimå a uzurpårii din Teba, tocmai Teba, din uzurpårii a victimå atare, ca presupus de a fi absentå, se exprimå, dimpotrivå, printr-un gra- printr-un dimpotrivå, exprimå, se absentå, fi a de

1972, pp. 345-375; trebuie observat cå, muritor sau doar sau muritor cå, observat trebuie 345-375; pp. 1972,

dipitic cu cea a împårÆirii cårnii, iar violenÆa lor, departe lor, violenÆa iar cårnii, împårÆirii a cea cu dipitic

Euripide et Athènes et Euripide , Bruxelles, , Goosens, R. vezi ateniene,

etra rgtrlr etu arfcu låuet un alcåtuieçte sacrificiu pentru pregåtirilor zentarea

7 epe „eoui“ a ea i epe ooail sale conotaÆiile despre çi Teba la „revoluÆie“ o Despre 27.

victima este uciså este eludat în mod sistematic. Repre- sistematic. mod în eludat este uciså este victima

de aspectul formal, nu-i cautå sensul. cautå nu-i formal, aspectul de

, momentul însuçi în care în însuçi momentul , Durand J.-L. dovedit-o a

Heracles Furens Heracles ), dar, dincolo dar, ), Wilamowitz, origine, la (cf. 76

ZOE PETRE ZOE CETATEA GREACÅ – ÎNTRE REAL ÇI IMAGINAR ÇI REAL ÎNTRE – GREACÅ CETATEA

ZOE PETRE CETATEA GREACÅ – ÎNTRE REAL ÇI IMAGINAR

doua, 12 (1), 1965, pp. 2-14) pleacå tocmai de la aceste drama aticå, çi care, dupå pårerea mea, departe de a texte ale lui Aristotel pentru a demonstra cå moartea neutraliza, dimpotrivå, då strålucire culorilor violente ale putea foarte bine så fie reprezentatå, cå ea a fost de fapt morÆii reprezentate, alegerea fåcutå de teatrul clasic reprezentatå în unele dintre dramele aståzi pierdute çi cå, ajunge la constituirea unei categorii a morÆii tragice în de altfel, absenÆa spectacolului morÆii din dramele påstrate care tensiunea dintre discurs çi tåcere depåçeçte orizon- nu are o singurå cauzå, ci se justificå de fiecare datå prin alte considerente care Æin de logica proprie intrigii piesei. tul mediator al artei çi deschide spre semnificat. Pentru Punctul de vedere din paginile care urmeazå inverseazå cå, spre deosebire de orice reprezentare funerarå, al cårei aceçti termeni, pornind de la ideea cå, de fiecare datå cînd scop esenÆial este de a normaliza moartea, discursul tragic moartea este aråtatå, este vorba despre un caz particular pune în joc aberaÆia çi rupturile unui univers în care care se poate justifica prin raÆiuni interne, aparÆinînd moartea nu este decît un semnificant subordonat. Pro- dramei în chestiune, codul tragediei presupunînd înså, în iecÆie çi act în acelaçi timp, moartea tragicå se situeazå principiu, o reprezentare mediatå a morÆii al cårei sens în punctul extrem al traiectoriei unei lumi ambivalente, trebuie circumscris. çi îi poartå, s-ar putea spune, stigmatele în ceea ce are ea 6. E., HF 140-150. în mod esenÆial dedublat – violenÆa, dar violenÆå repre- 7. 348-358. zentatå, cod în acelaçi timp apropiat çi diametral opus 8. 1301-1310. 9. 329-330; 333-335 (Megara cere favoarea de a-çi împodobi celor care spun moartea în alt fel – çi în acea tåcere care copiii pentru moarte çi Lykos i-o acordå). este totodatå un strigåt de agonie çi un mister. 10. 443-445: corul vede tousde phthimenon | endyt’echontas; Elipsa aleaså de tragedie pentru a exprima moartea cf. 525-526, Heracle îçi vede fiii, stolmoisi nekron kratas nu este o lacunå, ea este un mijloc privilegiat – singurul exestemmena. poate – pentru a spune transcendentul. AbsenÆa gestului, 11. 562-563. absenÆa cuvîntului, deschizînd spre delir, ca în Coe- 12. 815-821. forele, spre haos çi spre moarte, spre vid, ca în Antigona, 13. 859-874. uneori spre iluminare, aça cum se întîmplå în OEdip la 14. 905-909: corul anunÆå dezastrul, dar ne putem întreba Colonos, nu este altceva decît acea armå a sirenelor – dacå el era realizat în spectacol çi printr-o modificare a despre care vorbea Kafka –, o armå mai fatalå decît panoului pictat care reprezenta faÆada palatului. 15. 859-866. cîntecul lor: tåcerea lor. Vom spune oare, aça cum s-a 16. 875-889. fåcut pentru sacrificiu, çi cå momentul teribil în care 17. 889, 890, 900 – råspunzînd strigåtului de agonie al lui omorul are loc în secret aparÆine în tragedie zeului, cel Lykos, 749-756: boai | phonou phroimion stenazon anax puÆin în aceeaçi måsurå, dacå nu çi mai mult decît (753) cînta corul atunci. oamenilor?84 18. 922-1002. Så revenim pentru încå un moment la imaginarul 19. 1030-1033. „normal“ al morÆii. Din toatå cartea a VII-a a Antologiei 20. 1030-1088. Palatine, violenÆa morÆii este, aça cum observam mai sus, 21. 1110-1145. aproape cu totul absentå; dacå putem avea încredere în 22. 1163 çi urm. atribuirile tradiÆionale, Eschil însuçi, cel care çtia totuçi 23. 565-573. 24. 749-756. atît de bine så condenseze în cîteva cuvinte forÆele teribile 25. 731-734. ale sîngelui vårsat, ar fi ales tonul solemn al elogiului 85 26. Monika Schwinge, Die Funktion der zweiteilige Komposition eroizator pentru a spune moartea luptåtorilor tesalieni – im „Herakles“ des Euripides, Diss., Tübingen, 1972, subli- sau chiar pe aceea a maratonomahului care era el însuçi: niazå unitatea simetricå a celor douå episoade ale dramei nu se moare la fel în råzboi çi în tragedii. Singurul ecoul

282 279

304

textul lui Platon çi încå cîteva, care, într-un fel sau altul, sau fel într-un care, cîteva, încå çi Platon lui textul

naleze, dacå nu chiar så o rezolve: existå, pe de-o parte, de-o pe existå, rezolve: o så chiar nu dacå naleze,

tutive ale aporiei pe care studiul meu ar vrea så o sem- o så vrea ar meu studiul care pe aporiei ale tutive

Iatå deci, sudate în aceeaçi frazå, elementele consti- elementele frazå, aceeaçi în sudate deci, Iatå

banii bordelurilor întemeiate de acelaçi Solon. acelaçi de întemeiate bordelurilor banii

demos, ci çi precizeazå cå acest cult a fost instituit cu instituit fost a cult acest cå precizeazå çi ci demos,

atribuie lui Solon întemeierea cultului Afroditei Pan- Afroditei cultului întemeierea Solon lui atribuie

din opera lui Nicandru din Colofon, care nu numai cå îi cå numai nu care Colofon, din Nicandru lui opera din

gul såu“ gul . El adaugå totuçi la acest pasaj un altul, citat altul, un pasaj acest la totuçi adaugå El .

7

pandemon pankoinon semnificå comunitatea în între- în comunitatea semnificå „ ,

esti de to pandemon to de esti trage de aici urmåtoarea concluzie: concluzie: urmåtoarea aici de trage

Apollodor, din pasaj acest citeazå care Harpocration,

se reunea la adunare“ la reunea se .

6

„pentru cå acolo era locul în care, odinioarå, tot poporul tot odinioarå, care, în locul era acolo cå „pentru

o dmn yaeta t plin n as ekklesiais tais en palaion to synagesthai demon ton ,

dia to entautha panton entautha to dia Pandemos din apropiere de agora agora de apropiere din Pandemos

Peri Theon Peri , Apollodor din Atena explica cultul zeiÆei cultul explica Atena din Apollodor , såu

Hesperia

21, 1952, p. 355, nr. 5, r. 11. r. 5, nr. 355, p. 1952, 21,

egagen apo ton demon polin demon ton apo egagen . În acelaçi sens, în tratatul în sens, acelaçi În .

94. Decret-lege al lui Eucrates, Atena, 337/6, B.D. Meritt, B.D. 337/6, Atena, Eucrates, lui al Decret-lege 94.

eis mian eis

atenienii din toate demele într-o singurå cetate“ singurå într-o demele toate din atenienii , ,

de la réflexion la de 2, 1981, pp. 235-256. pp. 1981, 2, 5

ar fi fost întemeiat de Tezeu „atunci cînd acesta a adunat a acesta cînd „atunci Tezeu de întemeiat fost fi ar Le temps Le pp. 217-231, çi J.-P. Vernant, „Le tyran boiteux“, boiteux“, tyran „Le Vernant, J.-P. çi 217-231, pp.

templul Afroditei Pandemos çi al lui Peitho al cåror cult cåror al Peitho lui al çi Pandemos Afroditei templul Les marginaux et les exclus dans l’histoire dans exclus les et marginaux Les , Paris, 1979, Paris, , în

agora du tyran ou comment la cité grecque construit ses marges“, ses construit grecque cité la comment ou tyran du a Atenei, el menÆioneazå el Atenei, a vechea descrie cînd atunci

nalitatea tiranului, vezi Pauline Schmitt-Pantel, „Histoire Schmitt-Pantel, Pauline vezi tiranului, nalitatea ateniene o semnificaÆie de aceastå datå strict politicå: strict datå aceastå de semnificaÆie o ateniene

tiranno ed il suo pubblico suo il ed tiranno , Torino, 1977. Despre margi- Despre 1977. Torino, , De altfel, acelaçi Pausanias atribuie zeiÆei Pandemos zeiÆei atribuie Pausanias acelaçi altfel, De

Il apropierile dintre tiran çi eroul tragic, vezi D. Lanza, Lanza, D. vezi tragic, eroul çi tiran dintre apropierile

termeni care nu ar avea nimic de-a face cu un cult poliad. cult un cu face de-a nimic avea ar nu care termeni

yh e tragédie et Mythe Despre . Vernant/Vidal-Naquet, în

palladia ale Cadmeion-ului în Cadmeion-ului ale trei cele concepe a de tatea

renversement. Sur la structure énigmatique d’OEdipe-Roi“, énigmatique structure la Sur renversement.

din ea, trebuie så remarcåm de la bun început dificul- început bun la de remarcåm så trebuie ea, din

ostracizat/erou tragic – pentru care vezi „Ambiguité et „Ambiguité vezi care pentru – tragic ostracizat/erou

logul lui Platon le atribuia acelui Eros care se nåscuse se care Eros acelui atribuia le Platon lui logul

pharmakos / – termeni trei cu raport un dezvoltat a

atribuie zeiÆei defectele pe care omonimul såu din dia- din såu omonimul care pe defectele zeiÆei atribuie Étude sémantique Étude , Paris, 1917, pp. 402-416; J.-P. Vernant J.-P. 402-416; pp. 1917, Paris, ,

Dincolo de alunecarea facilå prin care perieghetul care prin facilå alunecarea de Dincolo ehrhs u l pné jrdqe t oae n Grèce. en morale et juridique pensée la sur Recherches

pildå, celei a Fedrei pentru Hippolit pentru Fedrei a celei pildå, . pharmakos – ostracism, vezi L. Gernet, L. vezi ostracism, – paralela Pentru 93.

4

stasis la Herodot. la este drumul dezastruos al pasiunilor excesive, asemenea, de asemenea, excesive, pasiunilor al dezastruos drumul

p. 42, despre opoziÆia dintre gloria luptei çi oroarea care oroarea çi luptei gloria dintre opoziÆia despre 42, p. trophia, cea care-i face pe muritori så se întoarcå de pe de întoarcå se så muritori pe face care-i cea trophia,

Le genre humain genre Le 10, 1984, 10, virilité“, de „Blessures Loraux, pure, Pandemos, protectoare a iubirii carnale, çi Apos- çi carnale, iubirii a protectoare Pandemos, pure,

apegesios çi apoi îl crucificå; vezi çi observaÆia lui Nicole lui observaÆia çi vezi crucificå; îl apoi çi

imagini ale Afroditei – Ourania, zeiÆå a iubirii elevate çi elevate iubirii a zeiÆå Ourania, – Afroditei ale imagini

ouk axios ouk Policrate, pe care Oroites îl omoarå într-un mod mod într-un omoarå îl Oroites care pe Policrate,

de regina Harmonia pe acropola cetåÆii, întruchipînd trei întruchipînd cetåÆii, acropola pe Harmonia regina de

92. Hdt. 3, 124; prevestiri de moarte çi vise; 125 – moartea lui moartea – 125 vise; çi moarte de prevestiri 124; 3, Hdt. 92.

chiar în lemnul coråbiei lui Cadmos fuseserå consacrate fuseserå Cadmos lui coråbiei lemnul în chiar

Antologia Palatinå Antologia

. în abundå care

xoana sculptate trei el, spune unde, – Teba la regåsim

versuri graÆioasele epitafuri pentru påsårele sau greieri sau påsårele pentru epitafuri graÆioasele versuri

. Pausanias Perieghetul ne face så o så face ne Perieghetul Pausanias . bizantini cografii

este dincolo de orice îndoialå, çi putem compara cu aceste cu compara putem çi îndoialå, orice de dincolo este 3

ZOE PETRE ZOE CETATEA GREACÅ – ÎNTRE REAL ÇI IMAGINAR ÇI REAL ÎNTRE – GREACÅ CETATEA

CETATEA GREACÅ – ÎNTRE REAL ÇI IMAGINAR

10. Cf. demonstraÆia lui J.V. Andreiev, „Volk und Adel bei Homer“, Klio 57, 1975, pp. 281-291. 11. Vezi mai ales concluziile lui J.-P. Vernant, Les origines de la pensée grecque, Paris, 1961, asupra miçcårii de divul- gare în cetatea pe cale de a se forma, çi idem, „La guerre des cités“, acum în idem, Mythe et société en Grèce ancienne, Paris, 1974, pp. 31-56, despre politizarea råzboiului. 12. Cf. F. Bourriot, Recherches sur l’origine et le developpment des „genè“ athéniennes, Paris-Lille, 1979. 13. Cf. Cl. Bérard, Eretria 3, Berna, 1970 (totuçi cu obser- vaÆiile lui Cl. Rolley, RA 1974, 2, pp. 307-311 çi Cahiers du Centre J. Bérard 2, Napoli, 1975), çi comentariul lui M. Austin çi P. Vidal-Naquet, Economic and Social History of Ancient Greece: An Introduction, London, 1977, p. 71. 14. Cf. M. Detienne, op. cit. çi idem, „Les loups au festin ou la Cité impossible“, QS 9, 1979, pp. 3-31; am încercat o demonstrare mai amplå a acestui punct în studiul meu „Structures du réel et structures de l’imaginaire à l’époque des premières colonies grecques“, RRH 20 (4), 1981, pp. 599-604. 15. J.-P. Vernant, „Le mariage“, în idem, Mythe et société en Grèce ancienne, Paris, 1974, pp. 57-81. 16. Vezi O. Murray, op. cit. 17. Este ceea ce pare så sugereze un månunchi de indicii destul de mårunte ca atare, dar care s-ar putea sprijini reciproc: cf. e.g. tradiÆia despre meçteçugarii mitici ai metalului studiaÆi de cåtre M. Detienne, „Le phoque, le crabe et le forgeron“, în Hommages à Marie Delcourt, Bruxelles, 1970, pp. 219-233 çi Denise Fourgous, „L’inven- tion des armes en Grèce ancienne“, ASNP, ser. 3, 6(4), 1976, pp. 1 123-1 164. 18. Må gîndesc mai ales la implicaÆiile textului lui Hesiod; cf. M. Detienne, Crise agraire et attitude religieuse chez Hésiode, Bruxelles, 1963. 19. Vezi L. Gernet, „Fêtes de paysans“, în L. Gernet çi A. Boulanger, Le génie grec dans la religion, Paris, 1970 [1932], pp. 35-67. 20. Gernet, Anthropologie, pp. 63-90; J.-P. Vernant, Mythe et société en Grèce ancienne, Paris, 1974, pp. 103-120; P. Vidal-Naquet, „Introduction“, în J. Chadwick, Le déchi- ffrement du linéaire B, trad. fr., Paris, 1976, p. 33. Pentru o demonstrare complexå a acestei complementaritåÆi struc- turale, trebuie bineînÆeles så ne referim la M. Detienne,

301

303

Enneadele Etiopicele lui Plotin çi la lexi- la çi Plotin lui la Heliodor lui

AntichitåÆii, de la Teocrit la Antologia Palatinå çi de la de çi Palatinå Antologia la Teocrit la de AntichitåÆii,

dubla Afroditå circulå apoi în toatå tradiÆia literarå a literarå tradiÆia toatå în apoi circulå Afroditå dubla

, iar , dialogul omonim al lui Xenofon reia aceeaçi opoziÆie aceeaçi reia Xenofon lui al omonim dialogul

2

Banchetului u Platon, lui nu sau Posterior superioare.

Ourania , care ar fi fost cel al iubirilor al cel fost fi ar care , Celeste, Afroditei

mercenare chiar, al cårei cult ar fi fost opus celui al celui opus fost fi ar cult cårei al chiar, mercenare

demos ca fiind epicleza unei Afrodite a iubirilor vulgare, iubirilor a Afrodite unei epicleza fiind ca

Pan- literatura, atît anticå cît çi modernå, considerå considerå modernå, çi cît anticå atît literatura,

Pornind de la acest text, o parte considerabilå din considerabilå parte o text, acest la de Pornind

la partea femininå cît çi la cea masculinå.“ cea la çi cît femininå partea la

1

mai tînårå decît cealaltå, participå, prin originea sa, atît sa, originea prin participå, cealaltå, decît tînårå mai

e me e ... Aceastå dragoste vine de la zeiÆa care fiind mult fiind care zeiÆa la de vine dragoste Aceastå ...

amelountes de tou kalos tou de amelountes fårå så se îngrijeascå de stilul lui, lui, stilul de îngrijeascå se så fårå

anoetaton , pentru cå nu le paså decît de actul în sine, în actul de decît paså le nu cå pentru ,

u î ibs p ci a pot p cr- pt gåsi, pot care-i pe proçti mai cei pe iubesc îi cum

båieÆi, çi ei iubesc mai mult corpul decît sufletul, dupå sufletul, decît corpul mult mai iubesc ei çi båieÆi,

fiinÆe nu se îndreaptå mai puÆin cåtre femei decît cåtre decît femei cåtre puÆin mai îndreaptå se nu fiinÆe

hoi phauloi hoi . Iubirea acestor Iubirea . rînd, de oamenii plac care-l

demos esti, demos çi are loc la întîmplare; acesta este Eros-ul pe Eros-ul este acesta întîmplare; la loc are çi

alethos pan- alethos din ea „este el însuçi cu adevårat vulgar, vulgar, adevårat cu însuçi el „este ea din

Pandemos “; Eros-ul care se naçte se care Eros-ul “; numim o care pe cea

cealaltå, mai tînårå, este fiica lui Zeus çi a Dionei, çi este çi Dionei, a çi Zeus lui fiica este tînårå, mai cealaltå,

Ourania ; Celesta, numim o ea pe Cerului; fiica fiind mamå,

chiar, çi incompatibile: „Una este mai veche çi nu are nu çi veche mai este „Una incompatibile: çi chiar,

care le face så derive de la douå Afrodite diferite, opuse diferite, Afrodite douå la de derive så face le care

douå forme de Eros, una elevatå çi cealaltå vulgarå, pe vulgarå, cealaltå çi elevatå una Eros, de forme douå

întemeiazå elogiul iubirii pederastice pe distincÆia între distincÆia pe pederastice iubirii elogiul întemeiazå

Banchetul lui Platon, acela în care Pausanias care în acela Platon, lui din pasaj

I NVESTIGAæIA mea pleacå de la cel mai celebru mai cel la de pleacå mea NVESTIGAæIA Aphrodite Pandemos* Aphrodite

ZOE PETRE

Dionysos mis à mort, Paris, 1977; vezi çi idem, s.v. Dionysos, Dictionnaire des Mythologies, Paris, 1981. 21. Cultul dionisiac este fårå îndoialå mai vechi decît Dark Age (cf. J. Chadwick, op. cit., p. 243), dar pare totuçi så treacå printr-o perioadå de latenÆå pînå la înscrierea sa, în vremea tiranilor, în cadrele cetåÆii; acest fapt se alåturå, în viaÆa religioaså a Greciei arhaice, opoziÆiei structurale manifestate de dionisism faÆå de cultele poliade. 22. Ed. Will, Korinthiaka, Paris, 1955, pp. 218-219. 23. Vezi mai ales R. Bianchi Bandinelli, Archeologia e cultura, Milano-Napoli, 1961, pp. 234-258, 360-444; idem, „Arte plebea“, DArch 1 (1), 1967, pp. 7-19; cf. çi Studi Miscellanei TRAGEDIILE CETÅæII [Seminario di Archeologia e Storia dell’Arte Greca e Romana, Univ. Roma, 10], Roma, 1980. 24. Gernet, Anthropologie, pp. 333-343; cf. ansamblul con- cluziilor lui Nicole Loraux, L’invention d’Athènes, Paris- Haga, 1980. 25. Am schiÆat o dezvoltare a acestui punct de vedere în studiul meu „Un âge de la representation. Artifice et image dans la pensée grecque du VIe siècle av. n. è.“, RRH 18(2), 1979, pp. 245-257. 26. Cf. J. Peirka, „The Crisis of the Athenian Polis in the IVth Century B.C.“, Eirene 10, 1967, pp. 21-41.

293 300

çi de complementaritåÆi care dau identitate discursului identitate dau care complementaritåÆi de çi München, 1977. München,

Kampfwirklichkeit in der Ilias, bei Kallinos und Tyrtaios und Kallinos bei Ilias, der in Kampfwirklichkeit , nizeazå, çi care regåsesc foarte firesc reÆeaua de opoziÆii de reÆeaua firesc foarte regåsesc care çi nizeazå,

apprns, apdrtlug und Kampfdarstellung Kampfparänese, 9. Cf. J. Latacz, Latacz, J. Cf. 9. distinge imediat trama categoriilor mentale care-l orga- care-l mentale categoriilor trama imediat distinge

201-206. a cs gn e nrbr. nraeå, ii e poate se aici Într-adevår, întrebåri. de gen acest la

société en Grèce ancienne Grèce en société 2, Paris, 1984, pp. 161-163 çi 161-163 pp. 1984, Paris, 2,

care este atît de simplu încît poate så parå elementar – elementar parå så poate încît simplu de atît este care

Le chasseur noir. Formes de pensée et formes de formes et pensée de Formes noir. chasseur Le în idem, idem, în

Or, textul pe care l-am citat råspunde – în felul såu, felul în – råspunde citat l-am care pe textul Or,

de l’éphebie athénienne“ çi „Le cru, l’enfant grec et le cuit“, le et grec l’enfant cru, „Le çi athénienne“ l’éphebie de

çi cum, instrumentele unei analize diferenÆiale? analize unei instrumentele cum, çi

çi cele ale lui P. Vidal-Naquet, „Le chasseur noir et l’origine et noir chasseur „Le Vidal-Naquet, P. lui ale cele çi

structureazå çi unificå gîndirea anticå, unde så inseråm, så unde anticå, gîndirea unificå çi structureazå and Abuse of History of Abuse and , Londra, 1975, pp. 161-177, precum 161-177, pp. 1975, Londra, ,

la Hesiod la Hyginus, aceleaçi opoziÆii complementare opoziÆii aceleaçi Hyginus, la Hesiod la Use Guerre , reluate în în reluate , (ed.), Vernant în Sparta“, „Ancient

dintr-o perspectivå de antropologie culturalå: dacå, de dacå, culturalå: antropologie de perspectivå dintr-o agoge ale lui M.I. Finley, M.I. lui ale la privire cu concluziile ales mai

Couroi et Courètes et Couroi , Paris-Lille, 1939, trebuie så reamintim så trebuie 1939, Paris-Lille, , pare så interzicå orice abordare a dinamicilor sociale dinamicilor a abordare orice interzicå så pare

REG 26, 1913, pp. 121-150, çi 121-150, pp. 1913, 26, Cryptie“, „La Jeanmaire, este vorba – întemeiazå o unitate a acestui discurs care discurs acestui a unitate o întemeiazå – vorba este

.Pnr cite dp suil fnaetl ae u H. lui ale fundamentale studiile dupå criptie, Pentru 8. dialogului cultural – grec sau nu, dar aici despre cel grec cel despre aici dar nu, sau grec – cultural dialogului

Guerre , pp. 119-142. pp. ,

rilor care organizeazå categoriile mentale esenÆiale ale esenÆiale mentale categoriile organizeazå care rilor

phalange: problèmes et controverses“, în Vernant (ed.), Vernant în controverses“, et problèmes phalange:

structurale în acest domeniu: jocul recurent al raportu- al recurent jocul domeniu: acest în structurale

.Dmntai a ot åuå e år M Dten, „La Detienne, M. cåtre de fåcutå fost a DemonstraÆia 7.

carea implicitå ce vine din partea progreselor analizei progreselor partea din vine ce implicitå carea

avea locul. avea

evident cå o asemenea reflecÆie nu ar putea ocoli provo- ocoli putea ar nu reflecÆie asemenea o cå evident jabil, dar cere o discuÆie metodologicå care aici nu çi-ar nu aici care metodologicå discuÆie o cere dar jabil,

polarizare socialå în dezvoltarea culturii greceçti. Este greceçti. culturii dezvoltarea în socialå polarizare sociale exploatate în Antichitate este departe de a fi negli- fi a de departe este Antichitate în exploatate sociale

bine decît un altul, o reflecÆie cu privire la fenomenele de fenomenele la privire cu reflecÆie o altul, un decît bine un orizont autonom de acÆiune çi de gîndire al categoriilor al gîndire de çi acÆiune de autonom orizont un

in the Ancient Greek World Greek Ancient the in , Londra, 1981, pentru a restitui a pentru 1981, Londra, , Megara poate så introducå la fel de bine, dacå nu mai nu dacå bine, de fel la introducå så poate Megara

Class Struggle Class întreprinse de cåtre G.E.M. de Sainte-Croix, Sainte-Croix, de G.E.M. cåtre de întreprinse Elegiile poetului din poetului din pasaj cunoscut bine Acest

Athenian Metic Athenian , Cambridge, 1977. Eforturile considerabile Eforturile 1977. Cambridge, , devenit oameni de nimic. de oameni devenit

The Ideology of the of Ideology The 1984, pp. 284-294, çi D. Whitehead, Whitehead, D. çi 284-294, pp. 1984,

aei d saå omni e ie e låaå au altådatå de bine de oamenii seamå; de oamenii

de pensée et formes de société en Grèce ancienne Grèce en société de formes et pensée de 2, Paris, 2,

çi så pascå în afara zidurilor ca niçte cerbi, ei sînt acum sînt ei cerbi, niçte ca zidurilor afara în pascå så çi

Le chasseur noir. Formes noir. chasseur Le étaient-ils une classe?“, în idem, idem, în classe?“, une étaient-ils

drept, nici lege, numai buni så se îmbrace cu piei de caprå de piei cu îmbrace se så buni numai lege, nici drept,

6. Cf. observaÆiile lui P. Vidal-Naquet, „Les esclaves grecs esclaves „Les Vidal-Naquet, P. lui observaÆiile Cf. 6.

Cei care altå datå nu cunoçteau nici cunoçteau nu datå altå care Cei . . såu discipol çi iubit çi discipol såu

urm. råmîne decisivå. råmîne urm. 1

apåråtor îndîrjit al vechilor virtuÆi nobiliare, tînårului nobiliare, virtuÆi vechilor al îndîrjit apåråtor Korinthiaka , Paris, 1955, p. 285 çi 285 p. 1955, Paris, , Will, Ed. de dezvoltatå

locuitorii såi s-au schimbat schimbat s-au såi locuitorii sra hons acel Theognis, scria – Fra Oriente e Occidente e Oriente Fra , FlorenÆa, 1946, çi 1946, FlorenÆa, , Mazzarino, S.

C YRNOS, acest oraç mai este încå un oraç, dar oraç, un încå este mai oraç acest YRNOS, .Dsui aur aeti uic, nuuaå e cåtre de inauguratå subiect, acestui asupra DiscuÆia 5.

Tradition and Innovation and Tradition , Stockholm, 1983, pp. 195-200. pp. 1983, Stockholm, ,

h Gek easac o te ihh etr B.C.: Century Eighth the of Renaissance Greek The

„The Symposion as social organisation“, în R. Hägg (ed.), Hägg R. în organisation“, social as Symposion „The

tul de vedere sociologic çi istoric exprimat de cåtre O. Murray, O. cåtre de exprimat istoric çi sociologic vedere de tul

monde grec, du VII du grec, monde au IV au s. , Roma, 1982, cît çi din punc- din çi cît 1982, Roma, ,

e e

e oi d bnut océ as e rceOin e le et Proche-Orient le dans couché banquet du motif Le

iconografiei, cåreia îi este consacratå teza lui J.M. Dentzer, J.M. lui teza consacratå este îi cåreia iconografiei,

nou evidenÆiatå, cu multå pregnanÆå, atît din perspectiva din atît pregnanÆå, multå cu evidenÆiatå, nou

Anthropologie , pp. 21-62, a fost din fost a 21-62, pp. , Gernet, în antiques“,

politicå în cultura greacå cultura în politicå

rsorÆlr sbiit d cte . ent „Frairies Gernet, L. cåtre de subliniatå aristocraÆilor,

Polarizare socialå çi integrare çi socialå Polarizare

4. ImportanÆa banchetelor în viaÆa cotidianå çi în ideologia în çi cotidianå viaÆa în banchetelor ImportanÆa 4. ZOE PETRE ZOE

ZOE PETRE CETATEA GREACÅ – ÎNTRE REAL ÇI IMAGINAR unui fascicul de presiuni sociale, de violenÆe çi de la cetate. Divulgare a practicilor rituale çi trecere de la fracturi care recuzå orice teleologie, fie ea socio-politicå cultul familiilor aristocratice (gene)12 la cultul eroic çi sau culturalå. poliad – deci politic – al cetåÆilor arhaice13; generalizare Iatå, de pildå, cazul a ceea ce se numeçte, pe bunå a atitudinilor paritare, altådatå rezervate elitelor de råz- dreptate, „revoluÆia hopliticå“, aceastå inovaÆie tehnicå boinici profesioniçti14. Aceastå vastå miçcare care då un care, în secolul al VII-lea, modificå nu numai realitåÆile sens politic çi o dimensiune comunitarå instituÆiilor çi reprezentårile råzboinice ale cetåÆii arhaice, ci çi an- precivice – practici legate de cåsåtorie15, forme arhaice samblul raporturilor politice çi interumane din colecti- de solidaritate nobiliarå, triburi sau gene, fratrii sau vitåÆile acestei epoci. Desigur, este vorba despre un fapt Männerbunde16, confrerii religioase sau tehnice, ale de civilizaÆie, pentru cå el angajeazå în acelaçi timp o meçterilor fåurari sau ale meçterilor în ale råzboiului17 – nouå culturå a trupului, o nouå formå a obiectelor, un aceastå miçcare care înseamnå, în ultimå instanÆå, chiar ansamblu de norme etico-politice çi de mentalitåÆi civice inventarea cetåÆii, constå într-o integrare a practicilor, a cårora nu li se poate nega statutul cultural. atitudinilor çi a normelor aristocratice într-o realitate Cercetårile asupra originii falangei hoplitice au care le depåçeçte. Pentru cå, dincolo de divulgare çi de demonstrat cu claritate cå în esenÆå este vorba despre o voinÆa de a instrui, se întrevede deseori presiunea so- divulgare a practicilor çi comportamentelor råzboinice ale cialå a demos-ului care suscitå çi impune lårgirea ca- unei elite – cei 300 de hippeis de la Sparta nu sînt decît drelor comunitare. Pînå çi miçcarea colonizatoare, care un exemplu7 – care asociazå masa viitorilor hopliÆi este în asemenea måsurå coextensivå çi solidarå cu acestor noi tehnici ale råzboiului. Prin antrenamente apariÆia cetåÆilor încît pare din ce în ce mai consub- intense, elita råzboinicå tradiÆionalå transformå o maså stanÆialå cu ea, poate fi descifratå în acelaçi timp ca de Æårani într-o castå militarå capabilå de acÆiuni con- întreprindere nobiliarå ce Æine de oikistai çi ca råspuns certate çi de o eficacitate fårå egal. Desigur, este vorba la exigenÆele unui demos ameninÆat în statutul såu de despre instruirea într-un anumit mod de a lupta, dar proprietar-cetåÆean pe cale de a fi dobîndit – poate chiar care este însoÆit de o educare integralå a luptåtorului: cucerit în cetåÆile pe cale de a se cristaliza18. ceea ce este în mod deliberat didactic în reforma spar- Corelatul acestei integråri a reprezentårilor aristo- tiatå, de la agoge la elegiile lui Tirteu, provine, de bunå cratice în universul mental al cetåÆii este politizarea seamå, din aceastå acÆiune de modelare fizicå çi eticå a formelor de culturå popularå, de la eranos19 la fabulå, pedestraçilor greu înarmaÆi, care devin dintr-o maså la serbare, la komos. Desigur, fenomenele legate, de pildå, haoticå o elitå råzboinicå, politicå çi, în felul ei, culturalå. de religia dionisiacå sînt, din punctul de vedere al struc- Pentru cå agoge este, în esenÆa ei, o divulgare politizatå turii antropologiei religioase a Greciei, complementare a ritualurilor de iniÆiere a tinerilor råzboinici8 – çi dacå i faÆå de religia poliadå20; de cînd descifrarea tabletelor s-a putut da lui Tirteu o lecturå homericå9, este pentru miceniene a dovedit cå Dionysos figureazå în panteonul cå el spune din nou pentru toÆi, çi pentru cetate în an- civilizaÆiei aheene, nu se mai poate susÆine cå acest zeu samblul ei, ceea ce sugera descrierea acelui Volksadel10, ar fi fost împrumutat din orizonturi stråine Greciei abia laos-ul din epopee. în secolele VII çi VI. Ceva se întîmplå totuçi în aceastå Divulgare çi politizare11: aceste douå componente epocå, prin ceea ce aç numi resurgenÆa dionisismului, constitutive ale episodului hoplitic se regåsesc în an- care devine o componentå vizibilå çi importantå a religio- samblul procesului care duce de la „Lumea lui Odiseu“ zitåÆii cetåÆilor, pe care o relativizeazå printr-un ansamblu

296 297

299 294

esthloi , au propus au , celor a valori de ierarhia cu ConfruntaÆi deosebesc de cele ale oamenilor liberi. oamenilor ale cele de deosebesc

noeÆ slvlr tnei l crr emne u se nu veçminte cåror ale atenieni sclavilor insolenÆa ae uooe i nioie n eae li Theognis? lui cetatea în antinomice çi autonome rale

Ath. 1, 10-12) stîrnitå de stîrnitå 10-12) 1, ([X.], Oligarh“ „Båtrînului iritarea Acestea fiind spuse, existå oare douå universuri cultu- universuri douå oare existå spuse, fiind Acestea

privire la îmbråcåmintea hiloÆilor (Ath. 271 d çi 657 d) sau d) 657 çi d 271 (Ath. hiloÆilor îmbråcåmintea la privire nitate în numele cåreia vrea el så vorbeascå. så el vrea cåreia numele în nitate

d loc. ad cu , Carrère, J. cåtre de citate observaÆiile, Cf. 3.

ce anuleazå orice progres anterior al fracÆiunii de uma- de fracÆiunii al anterior progres orice anuleazå ce

2. Idem, 58-68. Idem, 2.

ceea ce el percepe çi descrie ca fiind o catastrofå socialå catastrofå o fiind ca descrie çi percepe el ce ceea

1. Thgn. 1, 53. 1, Thgn. 1.

este cel al unui aristocrat frustrat çi ostil faÆå de faÆå ostil çi frustrat aristocrat unui al cel este mesajul

oricårui text grecesc, de la Homer la Pseudo-Apollodor; la Homer la de grecesc, text oricårui Note

mgnlr e ae e tlzaå hons se cl al acela este Theognis utilizeazå le care pe imaginilor

structurile de ansamblu ale categoriilor discursului. discursului. categoriilor ale ansamblu de structurile Codul

comun ajunge så exprime mesaje tot mai puÆin convergente. puÆin mai tot mesaje exprime så ajunge comun nale – nu devine pe deplin inteligibil decît pornind de la de pornind decît inteligibil deplin pe devine nu – nale

polaritate a formelor de civilizaÆie, în care codul cultural codul care în civilizaÆie, de formelor a polaritate elogiu, în acelaçi timp activ çi îngust, al valorilor tradiÆio- valorilor al îngust, çi activ timp acelaçi în elogiu,

sale se dizolvå astfel într-o polarizare socialå, dar çi într-o çi dar socialå, polarizare într-o astfel dizolvå se sale e ågra arli ii, a ae åpne printr-un råspunde care la civic, cadrului lårgirea de

Solidaritatea culturalå fundamentalå a cetåÆii la originile la cetåÆii a fundamentalå culturalå Solidaritatea uzurpat privilegiile tradiÆionale, violenÆa reacÆiei sale faÆå sale reacÆiei violenÆa tradiÆionale, privilegiile uzurpat

procesiunilor închinate unor zei tot mai puÆin olimpieni. puÆin mai tot zei unor închinate procesiunilor discursul lui Theognis – ura sa împotriva celor care au care celor împotriva sa ura – Theognis lui discursul

tale la folclorul urban al spectacolelor de mimå sau al sau mimå de spectacolelor al urban folclorul la tale lmnaiae lr ce c et crceitc pentru caracteristic este ce ceea lor; plementaritatea

contrastante, de la savanta culturå aulicå a marilor capi- marilor a aulicå culturå savanta la de contrastante, InterferenÆa acestor douå analize pune în evidenÆå com- evidenÆå în pune analize douå acestor InterferenÆa

timå ca lectura sociologicå pe care textul însuçi o impune. o însuçi textul care pe sociologicå lectura ca timå Alexandru; va deveni deopotrivå çi un loc al culturilor al loc un çi deopotrivå deveni va Alexandru;

este la fel de elementarå çi, de bunå seamå, la fel de legi- de fel la seamå, bunå de çi, elementarå de fel la este în contrast cu tradiÆiile locale ale universului cucerit de cucerit universului ale locale tradiÆiile cu contrast în

Aceastå lecturå structuralistå a textului lui Theognis lui textului a structuralistå lecturå Aceastå festarea prin excelenÆå a unei culturi a elitelor elenofone, elitelor a culturi unei a excelenÆå prin festarea

cumstanÆele concrete în care el îçi desåvîrçeçte ucenicia. desåvîrçeçte îçi el care în concrete cumstanÆele pe care cetatea elenisticå va deveni în întregul ei mani- ei întregul în deveni va elenisticå cetatea care pe

pentru statutul juvenil al lui Cyrnos ca çi pentru cir- pentru çi ca Cyrnos lui al juvenil statutul pentru . Se deschide astfel un drum nou, drum un astfel deschide Se . ce în ce mai explicite mai ce în ce

26

comportamentul efebic prin excelenÆå, la fel de potrivitå de fel la excelenÆå, prin efebic comportamentul difice paritatea corpului civic substituindu-i ierarhii din ierarhii substituindu-i civic corpului paritatea difice

tînårul Cyrnos poate så ajungå la statutul de adult, este adult, de statutul la ajungå så poate Cyrnos tînårul ralå, isomorfå cu polarizarea socialå care începe så mo- så începe care socialå polarizarea cu isomorfå ralå,

acestor aparenÆe înçelåtoare. Vicleçugul, calea prin care prin calea Vicleçugul, înçelåtoare. aparenÆe acestor marcheazå progresele acestei miçcåri de polarizare cultu- polarizare de miçcåri acestei progresele marcheazå

rn ilne snua ae ot dsae încîlceala desface poate care singura viclenie, prin scandalul Hermocopizilor sau la condamnarea lui Socrate, lui condamnarea la sau Hermocopizilor scandalul

– decît – punde – este ceea ce spun versurile ce urmeazå ce versurile spun ce ceea este – punde

puÆin izolate, care merg de la suspiciunea faÆå de sofiçti la sofiçti de faÆå suspiciunea la de merg care izolate, puÆin 2

civilizat. De altfel, la aceastå catastrofå nu se poate rås- poate se nu catastrofå aceastå la altfel, De civilizat.

pînd de la sfîrçitul secolului al V-lea, fapte din ce în ce mai ce în ce din fapte V-lea, al secolului sfîrçitul la de pînd

esthloi , aflîndu-se în centrul spaÆiului centrul în aflîndu-se , sînt margini la de

trebuie så se inventeze, ca så spun aça. La Atena, înce- Atena, La aça. spun så ca inventeze, se så trebuie

nyn , aceste animale aceste , acum, ordonat; univers un întemeia

cs dao îctaå tni îd eae n mai nu cetatea cînd atunci înceteazå dialog Acest

elaphoi , animale, înçiçi ei fi a la pînå sålbåticiÆi caprå,

civilizaÆie aristocraticå pe care le reia pe cont propriu. cont pe reia le care pe aristocraticå civilizaÆie

dintre oamenii de bine çi marginalii îmbråcaÆi în piei de piei în îmbråcaÆi marginalii çi bine de oamenii dintre

ofr o iaiae u sn mi eea freo de formelor general mai sens un vitalitate, o conferå

altådatå distincÆia inverså: este textului miçcarea cetate,

cate“ ale culturii aristocratice, cultura popularå a cetåÆii a popularå cultura aristocratice, culturii ale cate“

viaÆa pastoralå, çi de aici la umanitatea civilizatå çi la çi civilizatå umanitatea la aici de çi pastoralå, viaÆa

socio-culturale. Departe de a fi receptacolul „temelor deli- „temelor receptacolul fi a de Departe socio-culturale.

Æie antropologicå, care merge de la natura sålbaticå la sålbaticå natura la de merge care antropologicå, Æie

udmnaå i fcu uiiao a aeti dinamici acestei al unificator efectul çi fundamentalå al cetåÆii. În raport cu progresia, implicitå în orice reflec- orice în implicitå progresia, cu raport În cetåÆii. al

aici atenÆia noastrå, dincolo de decalaje, este unitatea este decalaje, de dincolo noastrå, atenÆia aici råsturnate, în care sålbaticii au invadat spaÆiul civilizat spaÆiul invadat au sålbaticii care în råsturnate,

. Dar ceea ce trebuie så reÆinå så trebuie ce ceea Dar . abstract çi mai deliberat mai çi abstract

culturå naturå , textul proiecteazå o imagine a unei lumi unei a imagine o proiecteazå textul , / 25

turat çi utilizat la un cu totul alt nivel – mai general, mai general, mai – nivel alt totul cu un la utilizat çi turat exterior interior , care traduce contrastul fundamental contrastul traduce care , /

cultural grec în ansamblul såu. Pornind de la opoziÆia la de Pornind såu. ansamblul în grec cultural modificare a modelului originar, pe care-l regåsim restruc- regåsim care-l pe originar, modelului a modificare

ZOE PETRE ZOE CETATEA GREACÅ – ÎNTRE REAL ÇI IMAGINAR ÇI REAL ÎNTRE – GREACÅ CETATEA

ZOE PETRE CETATEA GREACÅ – ÎNTRE REAL ÇI IMAGINAR de reprezentåri a cåror naturå este fundamental contes- oare oamenii din eschatie o alta? Desigur, modul lor de tatarå21. Or, aceastå redimensionare a cultelor civice, viaÆå, mentalitatea lor, portul lor chiar3 nu sînt cele ale prin care, alåturi de structurile de ordonare pe care reli- unor nobili; cultura nobilå a banchetelor, symposia4, a gia olimpianå le întrupeazå, este absorbit în imaginarul concursurilor sportive, rafinamentul nobil, habrosyne, sînt politic çi cultul neliniçtitor al nebuniei dionisiace, energic çi explicit contestate chiar de cåtre miçcarea care råspunde pe plan religios unei dilatåri a spectrului social echivaleazå cu criza arhaismului, iar exigenÆa normativå a pe care cetatea îl absoarbe în aceastå epocå. Pe de altå cetåÆii isonomice, ale cårei legi sumptuare nu sînt decît o parte, politizarea extazului este, aça cum remarca cu componentå printre atîtea altele, traduce o ostilitate evi- 5 atîta dreptate Ed. Will22, çi un mod de a-l domestici. Unui dentå faÆå de comportamentul aristocratic tradiÆional . Dionysos-efeb, neliniçtitor çi ciudat, i se opune un Existå totuçi un punct cu totul esenÆial în care aceste Dionysos cu barbå, replicå a acelui zeu al universului douå universuri se întîlnesc: este cel al dominantei celor ordonat çi adult al cetåÆii care este Zeus, çi iconografia douå ierarhii, care este politicå. Cetatea çi valorile sale – ceramicii atice nu face altceva decît så traducå în imagini dreptul, legile – sînt revendicate atît de cåtre Theognis, aceastå anexare politicå a alteritåÆii care este cultul civic cît çi de cåtre cei pe care acesta îi dispreÆuieçte, çi acest al lui Dionysos. fapt esenÆial restabileçte, dincolo de orice opoziÆie între çi , între mentalitåÆile, stilurile çi mani- Aceastå opoziÆie nu traduce, de altfel, un clivaj ex- aristoi demos festårile lor culturale, o unitate care nu mai este aceea clusiv social; este neîndoios înså cå ea implicå çi un atare a codului, ci, în felul såu, aceea a mesajului. clivaj, pentru cå, în alte contexte, refuzul lui Penteu din Este evident cå acest tip de polaritate culturalå co- Bacchantele lui Euripide va lua forma unui senatus con- respunde unei polaritåÆi sociale caracteristice pentru sultum de Bacchanalibus. Dar tocmai la Roma, polaritatea societåÆile greceçti, în care diversitatea concretå a dis- culturalå este diferitå; ea nu are a fi deduså, ci poate fi tribuÆiei concomitente a bogåÆiei çi a puterii îçi gåseçte regåsitå explicit în fapte istorice – în narativitatea acelei principiul såu unificator în însåçi esenÆa statutului de arte plebea pe care a interpretat-o magistral R. Bianchi 23 proprietar funciar, care întemeiazå similitudinea obiec- Bandinelli sau, dimpotrivå, în elenizarea profundå a tivå a diverselor categorii ce alcåtuiesc corpul civic – elitei politice romane – çi aceasta pentru cå elementul adicå, în fond, cei ce ståpînesc ogoarele; se poate chiar integrator al politicului nu mai joacå acelaçi rol pe care spune cå aceastå unitate, oarecum abstractå, dar chiar îl avea în lumea greacå. Fårå îndoialå, cetatea nu a prin aceasta fundamentalå, are ca efect o pulverizare integrat niciodatå totul, çi, dacå formele particulare ale socialå çi ideologicå a categoriilor extra-politice (stråini, unei culturi aristocratice stricto sensu – de la habrosyne sclavi6) cårora nu le îngåduie nici o umbrå de auto- våditå de arta orientalizantå pînå la versurile lui Theognis nomie, nici în planul realului, nici în cel al imaginarului sau ale lui Pindar – sînt mai uçor sesizabile decît mani- – dar aceastå problemå cere o discuÆie aparte, pe care festårile unei culturi populare într-un sens tot atît de sper så o pot întreprinde altå datå. Pe de altå parte, este restrîns, aceasta Æine în parte de existenÆa unor legi la fel de evident çi cå aceastå unitate fundamentalå, fie proprii de latenÆå ale culturii populare. Dar çi – în ceea la nivelul existenÆei, fie la cel al conçtiinÆei, nu apare ce cred cå este esenÆial – de faptul cå structurile cetåÆii decît în evoluÆia diacronicå a lumii cetåÆilor, în ceea ce au unificat cultura greacå clasicå pornind de la modelul se considerå a fi progresul cetåÆii antice. Or, acest aristocratic pe care cetatea în întregul ei çi-l însuçeçte24. progres nu este rezultatul unei evoluÆii graduale çi line Fårå îndoialå, aceastå apropriere este prin ea însåçi o a realului – sau måcar a imaginarului –, ci rezultanta

298 295

305 320

sanias este o pastiçå dupå declamaÆiile sofiçtilor declamaÆiile dupå pastiçå o este sanias oeahl rzdn cmmrra o tt ç cum aça tot lor comemorarea prezidînd polemarhul . Platon .

11

fåcut pe bunå dreptate observaÆia cå discursul lui Pau- lui discursul cå observaÆia dreptate bunå pe fåcut cîmpul de luptå, înfruntînd un duçman stråin de cetate, de stråin duçman un înfruntînd luptå, de cîmpul

Banchetul . S-a . din textul la clipå o pentru revenim Så råzboinice, ca çi cînd tiranoctonii ar fi cåzut eroic pe eroic cåzut fi ar tiranoctonii cînd çi ca råzboinice,

nimic pentru a încerca så explice aceastå situaÆie. aceastå explice så încerca a pentru nimic a lui Aristogeiton este, astfel, asimilatå unei excelenÆe unei asimilatå astfel, este, Aristogeiton lui a

adevår cå cele douå tradiÆii sînt ireconciliabile, ele nu fac nu ele ireconciliabile, sînt tradiÆii douå cele cå adevår lui lipsitå de orice ambiguitate. Fapta lui Harmodios çi Harmodios lui Fapta ambiguitate. orice de lipsitå lui

uu. r dc aet du aiuii oeec într- dovedesc atitudini douå aceste dacå Or, tului. niÆie, spre domeniul råzboiului propriu-zis çi spre gloria spre çi propriu-zis råzboiului domeniul spre niÆie,

care ne asigurå cu privire la conÆinutul politic al cul- al politic conÆinutul la privire cu asigurå ne care råzboiului civil, cåreia tiranicidul îi aparÆine prin defi- prin aparÆine îi tiranicidul cåreia civil, råzboiului

în timp ce arheologii se limiteazå la evocarea textelor evocarea la limiteazå se arheologii ce timp în Or, acest fapt indicå o alunecare deliberatå din sfera din deliberatå alunecare o indicå fapt acest Or,

doar textele „platonizante“ despre Pandemos cea vulgarå, cea Pandemos despre „platonizante“ textele doar cel care prezideazå comemorarea publicå a celor doi eroi. doi celor a publicå comemorarea prezideazå care cel

de cele mai multe ori, comentatorii lui Platon citeazå Platon lui comentatorii ori, multe mai cele de dintre toÆi magistraÆii atenieni, tocmai polemarhul este polemarhul tocmai atenieni, magistraÆii toÆi dintre

puÆinii savanÆi care recunosc însåçi existenÆa problemei: existenÆa însåçi recunosc care savanÆi puÆinii esenÆiale a cultului civic al tiranicidului este faptul cå, faptul este tiranicidului al civic cultului a esenÆiale

Trebuie spus totuçi cå Walter Burkert se aflå printre aflå se Burkert Walter cå totuçi spus Trebuie prim element care atrage atenÆia asupra ambiguitåÆii asupra atenÆia atrage care element prim

ficau atît pentru Pandemos, cît çi pentru Ourania pentru çi cît Pandemos, pentru atît ficau . Lucrurile nu sînt, totuçi, atît de simple pe cît par. Un par. cît pe simple de atît totuçi, sînt, nu Lucrurile

10

isonomia care, pentru a se asigura împotriva imprevizibilului, sacri- imprevizibilului, împotriva asigura se a pentru care, cetate, cetate, .

11

dentå aduce aminte de prudenÆa curtezanelor lui Lucian lui curtezanelor prudenÆa de aminte aduce dentå narea tiranului poate deveni actul fondator al ordinii în ordinii al fondator actul deveni poate tiranului narea

un stat nu ar putea supravieÆui.“ Aceastå interpretare pru- interpretare Aceastå supravieÆui.“ putea ar nu stat un Æilor lor, tiranoctonii par a fi martorii faptului cå asasi- cå faptului martorii fi a par tiranoctonii lor, Æilor

unifica întreg poporul, semn al simpatiei fårå de care nici care de fårå simpatiei al semn poporul, întreg unifica Pritaneu în mensalitatea oferitå perpetuu descenden- perpetuu oferitå

10

cianå a cerurilor, în timp ce Pandemos era zeiÆa care zeiÆa era Pandemos ce timp în cerurilor, a cianå co- la pînå cetåÆii polemarhul de prezidat cultul la de çi

o cu totul altå semnificaÆie: zeiÆa celestå era regina feni- regina era celestå zeiÆa semnificaÆie: altå totul cu o Agora în efigia perpetueazå le care statuia la de morare,

epicleze sînt vechi epitete de cult care, la origine, aveau origine, la care, cult de epitete vechi sînt epicleze come- de civice excelenÆå prin forme cu OnoraÆi sine.

sexualå de nivel inferior çi mai ales prostituÆia. Cele douå Cele prostituÆia. ales mai çi inferior nivel de sexualå de sacrificiul prin legitimate civice violenÆei paradigma

mos, cea a întregului popor, cåreia îi corespunde viaÆa corespunde îi cåreia popor, întregului a cea mos, atenienilor oferå Aristogeiton çi Harmodios cetåÆii, raÆiei

rilor superioare çi celeste; cealaltå este Afrodita Pande- Afrodita este cealaltå celeste; çi superioare rilor vene- al obiect aporie: aceastå ignora a pare Pisistratid,

Afroditå scindatå: una este Afrodita Ourania, zeiÆa iubi- zeiÆa Ourania, Afrodita este una scindatå: Afroditå ultimului alungarea dupå tîrziu, mai secol un Atena la

productiv. Iatå ce scrie el: „În secolul al IV-lea întîlnim o întîlnim IV-lea al secolul „În el: scrie ce Iatå productiv. tot instaurat tiranoctonilor, cultul vedere, prima La

o cetate mai dreaptå prin opera politicå a lui Solon lui a politicå opera prin dreaptå mai cetate o Walter Burkert Walter , nu pare nici foarte logic, nici cu adevårat cu nici logic, foarte nici pare nu , .

9 9

astfel înnoite de Epimenide, purificatorul, se poate edifica poate se purificatorul, Epimenide, de înnoite astfel involuÆie – a cultului zeiÆei Pandemos, aça cum o face o cum aça Pandemos, zeiÆei cultului a – involuÆie

nocton al descendenÆilor lui Megacles. Abia pe temeliile pe Abia Megacles. lui descendenÆilor al nocton çi ideea de a introduce o evoluÆie – care ar fi de fapt o fapt de fi ar care – evoluÆie o introduce a de ideea çi

sociale este condamnarea la exil a întregului neam tira- neam întregului a exil la condamnarea este sociale distinct, dacå nu chiar opus, este de negîndit. Dupå cum Dupå negîndit. de este opus, chiar nu dacå distinct,

çi gestul reparator care inaugureazå restaurarea påcii restaurarea inaugureazå care reparator gestul çi politicå sub aceeaçi epiclezå, dar cu un cult cu totul cu cult un cu dar epiclezå, aceeaçi sub politicå

Realencyklopädie nizilor. InfecÆia devine evidentå cînd izbucneçte o molimå, o izbucneçte cînd evidentå devine InfecÆia nizilor. , o Afroditå a prostituatelor çi o alta o çi prostituatelor a Afroditå o ,

8

minatå în adîncul ei de crima nepedepsitå a Alcmeo- a nepedepsitå crima de ei adîncul în minatå pretåri? Mi se pare cå nu, çi cå a clasifica, aça cum o face o cum aça clasifica, a cå çi nu, cå pare se Mi pretåri?

viaÆa cetåÆii nu a reintrat decît aparent în normal, fiind normal, în aparent decît reintrat a nu cetåÆii viaÆa Putem oare accepta în acelaçi timp ambele inter- ambele timp acelaçi în accepta oare Putem

tentå susÆine cå, dupå uciderea partizanilor lui Cylon, lui partizanilor uciderea dupå cå, susÆine tentå daritatea cetåÆenilor. daritatea

remarcabilå pregnanÆå. Într-adevår, o tradiÆie persis- tradiÆie o Într-adevår, pregnanÆå. remarcabilå Æinut nu numai respectabil, ci çi politic, celebrînd soli- celebrînd politic, çi ci respectabil, numai nu Æinut

polis et daaiaå u o cu dramatizatå este , în ordinii reinstaurarea atît la Atena cît çi în alte pårÆi, acest cult avea un con- un avea cult acest pårÆi, alte în çi cît Atena la atît

lenÆå politicå menitå så punå capåt tiraniei çi scopul ei, scopul çi tiraniei capåt punå så menitå politicå lenÆå alte texte çi indicii în favoarea interpretårii dupå care, dupå interpretårii favoarea în indicii çi texte alte

de Alcmeonizi – incompatibilitatea între necesarå vio- necesarå între incompatibilitatea – Alcmeonizi de çi cultului Afroditei Pandemos; de cealaltå parte, existå parte, cealaltå de Pandemos; Afroditei cultului çi

instaureze tirania la Atena çi fuseserå învinçi, apoi uciçi apoi învinçi, fuseserå çi Atena la tirania instaureze atribuie un sens peiorativ sau måcar uçuratic epiclezei uçuratic måcar sau peiorativ sens un atribuie

ZOE PETRE ZOE CETATEA GREACÅ – ÎNTRE REAL ÇI IMAGINAR ÇI REAL ÎNTRE – GREACÅ CETATEA

ZOE PETRE CETATEA GREACÅ – ÎNTRE REAL ÇI IMAGINAR

Bucurîndu-se de un asemenea prestigiu intelectual, acest 41. Ar., Eq. 732, cf. 733-735; 1341-1342. sens deturnat este, el singur, la originea interpretårilor, 42. Th. 2, 43; cf. J. Taillardat, Les images d’Aristophane, Paris, atît antice cît çi moderne, care marcheazå opoziÆia dintre 1956, p. 401. 43. Ar., Ach. 144. cultul solemn al Afroditei Ourania, forÆå cosmicå çi 3 primordialå, çi un cult public al iubirilor vulgare care 44. IG 1 , 37, r. 46-48, cu comentariul lui R. Meiggs în Meiggs- Lewis, app. 16, 5. ar fi cel al zeiÆei Pandemos. Epicleza Pandemos nu are 45. J. Harrison, The Maculated Muse, Londra, 1968. decît un singur înÆeles real, cel de pankoinos, aça cum çtia Harpocration, çi desemneazå o ipostazå a Afroditei ca zeiÆå a solidaritåÆii demos-ului. Sensul de „vulgarå“ este o invenÆie polemicå, fårå nici un efect pentru cultul real al Afroditei la Atena sau în altå parte. Aceastå interpretatio Platonica nu are altå realitate decît cea a discursului lui Platon. Cel puÆin într-un caz, putem reconstitui jocul de prestigii culturale çi de erudiÆie care a întemeiat iluzia unei valori documentare a „mårturiei“ lui Pausanias din Banchetul. Lexicul celor zece oratori al lui Harpocration utiliza, aça cum am våzut, douå izvoare discordante: tratatul lui Apollodor Despre zei, care dådea înÆelesul real epiclezei, çi un text al lui Nicandru din Colofon, rezumat la Harpocration, care-i atribuia lui Solon întemeierea cultului la Atena, dar care adåuga informaÆia despre veniturile bordelurilor, aceastå altå „întemeiere“ atribuitå lui Solon. Textul lui Nicandru este evocat de cåtre Athe- naios în cartea a XV-a din Deipnosophistai împreunå cu propriul såu izvor, un fragment din comedia Adelphoi a lui Philemon, autor atenian contemporan cu Platon25. Philemon îl invoca aici pe Solon, tatål întemeietor al cetåÆii: „Tu, Solon, eçti acela care ai descoperit totul în beneficiul oamenilor, tu, se spune, eçti cel care ai våzut primul acest lucru – cît de democratic, o Zeus, çi cît de salvator! Nu este decît foarte potrivit ca så-Æi spun, Solon: våzînd cetatea plinå de tineri, våzînd çi cå, posedaÆi de necesitatea pe care o impune natura, ei råtåceau pe cåråri nepotrivite, tu ai stabilit femei cumpårate de tine în locuri diferite, femei comune pentru toÆi, koinas hapasi, çi gata så-i serveascå...“ Textul continuå cu o dokimasia parodicå a prostituatelor, reamintind cå despre Solon se credea cå a instituit dokimasia efebilor, çi cu o dezvoltare

308

319 306

nieni – cei care încercaserå, cîndva spre anul 620, så 620, anul spre cîndva încercaserå, care cei – nieni dita Hegemone, în seria „Afroditelor politice“ studiate de studiate politice“ „Afroditelor seria în Hegemone, dita

despre întîrziata concluzie a uciderii Cylonienilor ate- Cylonienilor uciderii a concluzie întîrziata despre înscrie, în aceeaçi måsurå cu Afrodita Agoraia sau Afro- sau Agoraia Afrodita cu måsurå aceeaçi în înscrie,

eaåie ahie n snå dc n î dtlie lor, detaliile în nu dacå esenÆå, în arhaice relatårile, ae ei criuie atl å cat ziå se zeiÆå aceastå cå faptul certitudine o deci Pare

aceastå erå a legislatorilor, un act problematic. Încå din Încå problematic. act un legislatorilor, a erå aceastå cultuale. cultuale. çi politice solidaritåÆii al semantic orizont aceluiaçi

e pÆn a tn, iaiiu dvn, omi în tocmai devine, tiranicidul Atena, la puÆin Cel ranteazå, dimpotrivå, cå toate trei continuå så aparÆinå så continuå trei toate cå dimpotrivå, ranteazå,

Panhellenios tocmai de aceea, çi condiÆia suficientå a ieçirii din haos. din ieçirii a suficientå condiÆia çi aceea, de tocmai , convergenÆa sensului epiclezelor ne ga- ne epiclezelor sensului convergenÆa ,

16

invocå încå pe Zeus Pandemos, Zeus Panionios çi Zeus çi Panionios Zeus Pandemos, Zeus pe încå invocå reinstaurarea ordinii în polis, tiranicidul nu poate fi, poate nu tiranicidul polis, în ordinii reinstaurarea

secolul al II-lea al erei noastre, împåratul Hadrian îi mai îi Hadrian împåratul noastre, erei al II-lea al secolul este mai greu de imaginat. CondiÆie necesarå pentru necesarå CondiÆie imaginat. de greu mai este

zeiÆå ca la o protectoare a prostituatelor. Atunci cînd, în cînd, Atunci prostituatelor. a protectoare o la ca zeiÆå legitime care så se nascå din oroarea uciderii tiranului, uciderii oroarea din nascå se så care legitime

prunc monstruos, tirania monstruos, prunc este greu så ne gîndim la aceastå mare çi venerabilå çi mare aceastå la gîndim ne så greu este ; parturiÆia inverså, a cetåÆii a inverså, parturiÆia ;

8

megale semne Pandemos semne megale polis celei care este numitå numitå este care celei grele de conflicte çi gata så dea naçtere unui naçtere dea så gata çi conflicte de grele unei , ne ,

15

dacå citim o dedicaÆie atenianå care invocå protecÆia invocå care atenianå dedicaÆie o citim dacå prin crimå çi vårsare de sînge? Theognis evoca imaginea evoca Theognis sînge? de vårsare çi crimå prin

reverenÆå publicå, fårå nici o conotaÆie specialå. Dar, specialå. conotaÆie o nici fårå publicå, reverenÆå atare: cum se poate instaura ordinea prin contrariul ei, contrariul prin ordinea instaura poate se cum atare:

ooec oauau oini pnr mnfsåi de manifeståri pentru obiçnuit vocabularul folosesc cse uai ssiå polm islbl ca insolubilå problemå o suscitå mutaÆii Aceste

unicå surså çi executant al justiÆiei al executant çi surså unicå nici cea mai micå sugestie în acest sens. Dimpotrivå, ele Dimpotrivå, sens. acest în sugestie micå mai cea nici . .

7

pe care cetatea çi le asumå în procesul prin care devine care prin procesul în asumå le çi cetatea care pe mentul de cult atenian din secolul al IV-lea al secolul din atenian cult de mentul nu conÆin nu

14

V-lea sau la sfîrçitul celui de-al IV-lea de-al celui sfîrçitul la sau V-lea çi o anume „de-substanÆiere“ a sistemului de penalitåÆi de sistemului a „de-substanÆiere“ anume o çi , çi nici regula- nici çi ,

13

templu al Afroditei Pandemos la sfîrçitul secolului al secolului sfîrçitul la Pandemos Afroditei al templu depåçirea acestor echivalenÆe concrete ale pre-dreptului ale concrete echivalenÆe acestor depåçirea

Erythrai, recent descoperit, care atestå construirea unui construirea atestå care descoperit, recent Erythrai, nice în sec. VII-VI, are înså drept element esenÆial tocmai esenÆial element drept înså are VII-VI, sec. în nice

eÆ a uiio mreae dç nc dceu d la de decretul nici deçi mercenare, iubirilor a zeiÆe ranå çi complementarå cu instituirea regimurilor tira- regimurilor instituirea cu complementarå çi ranå

polis dovedi prin ele însele cå acest cult nu s-ar adresa unei adresa s-ar nu cult acest cå însele ele prin dovedi , contempo- , de specifice structurilor Maturizarea

pharmakoi chiar cå mårturiile despre un cult public nu ar putea ar nu public cult un despre mårturiile cå chiar . de ritualå alungarea simbolic, plan pe

nobil al cuvîntului çi, totodatå, al cultului. Så admitem Så cultului. al totodatå, çi, cuvîntului al nobil juridice ale societåÆilor arhaice: talionul, vendetta, sau, vendetta, talionul, arhaice: societåÆilor ale juridice

a epiclezei confirmå în mod sistematic sensul civic çi civic sensul sistematic mod în confirmå epiclezei a susÆinuserå –, el este congruent cu alte mecanisme pre- mecanisme alte cu congruent este el –, susÆinuserå

Aceasta cu atît mai mult cu cît utilizarea epigraficå utilizarea cît cu mult mai atît cu Aceasta Policrate din Samos – ucis prin procurå de perçii care îl care perçii de procurå prin ucis – Samos din Policrate

fapt nu-i era propriu? era nu-i fapt tiranilor: de la ultimii Cypselizi uciçi de corintieni la corintieni de uciçi Cypselizi ultimii la de tiranilor:

pandemos båtaie de joc un sens care de care sens un joc de båtaie în atribuindu-i , Acest ciclu retributiv revine sistematic în istoriile în sistematic revine retributiv ciclu Acest

-r ua u termenul cu juca s-ar nu ce de çi cuvintele; cu joacå naturå a tiranicizilor. tiranicizilor. a naturå

naivå a discursului lui Pausanias care, cu siguranÆå, se siguranÆå, cu care, Pausanias lui discursului a naivå toarea çi agresiva lor trufie suscitå riposta de aceeaçi de riposta suscitå trufie lor agresiva çi toarea

hybris Ceea ce înseamnå cå trebuie så renunÆåm la orice lecturå orice la renunÆåm så trebuie cå înseamnå ce Ceea , pe care au generat-o au care pe , nemåsurii, , fiindcå insultå- fiindcå ,

6

miezul argumentaÆiei sale cu preÆul unui fals silogism. fals unui preÆul cu sale argumentaÆiei miezul paradigmei, aceçtia pier prin însuçi efectul nelegiuirii çi nelegiuirii efectul însuçi prin pier aceçtia paradigmei,

cå el construieçte cuplul antitetic de divinitåÆi care-i oferå care-i divinitåÆi de antitetic cuplul construieçte el cå tipologie a morÆii tiranilor dovedeçte cå, måcar la nivelul la måcar cå, dovedeçte tiranilor morÆii a tipologie

poate fi regalå fi poate pronunÆat de cåtre Pausanias este mai curînd fragilå, çi fragilå, curînd mai este Pausanias cåtre de pronunÆat , ea nu este niciodatå tiranicå. O sumarå O tiranicå. niciodatå este nu ea ,

5

encomion xitr utt n uee eåi: aeee moarte asemenea o cetåÆii: numele în purtat expiator -ului premisa însåçi cå observa va cititorul

cum nu poate nici muri, eroic, într-un råzboi legitim çi legitim råzboi într-un eroic, muri, nici poate nu cum fiindcå este vorba despre Platon – n-ar putea så fie gratuit, fie så putea n-ar – Platon despre vorba este fiindcå

hoi sophoi hoi , så vorbim...“ så , cesorul såu. Tiranul exemplar nu moare de moarte bunå, moarte de moare nu exemplar Tiranul såu. cesorul . Alertat de acest semn, care – care semn, acest de Alertat .

12

Pausanias – pentru cå aça ne-au învåÆat oamenii pricepuÆi, oamenii învåÆat ne-au aça cå pentru – Pausanias unui succesor, adesea încå çi mai abuziv decît prede- decît abuziv mai çi încå adesea succesor, unui

pausamenos de Pausanias de pausamenos , „fåcînd o pauzå, o „fåcînd , calambur, rarea tiraniei îl instalase; el laså doar tirania moçtenire tirania doar laså el instalase; îl tiraniei rarea

semnaleazå aceastå laturå parodicå a textului printr-un textului a parodicå laturå aceastå semnaleazå plinå glorie nu izbåveçte cetatea de råul pe care instau- care pe råul de cetatea izbåveçte nu glorie plinå

ZOE PETRE ZOE CETATEA GREACÅ – ÎNTRE REAL ÇI IMAGINAR ÇI REAL ÎNTRE – GREACÅ CETATEA

CETATEA GREACÅ – ÎNTRE REAL ÇI IMAGINAR

Tiranoctonii: istorie, Francis Croissant çi François Salviat17. AfinitåÆile sale cu tragedie çi mit Afrodita Timouchos din Cizic, din Delos sau din Paros18, sau cu Afrodita Synarchis din Samos19 par a se impune. O dedicaÆie de la Callatis20, în care apare o asociere între Themis Agoraia, Afrodita Agoraia çi Hermes Agoraios sugereazå o conjuncÆie a forÆelor tutelare din viaÆa publicå în care justiÆia lui Themis, afecÆiunea reciprocå suscitatå de Afrodita çi buna „comunicare“ pentru care respon- sabilul este Hermes se alåturå în centrul însuçi al cetåÆii TIRANIA ca experienÆå politicå a avut un ecou pentru a o proteja. Aça cum scria Louis Robert21, „ces aparte în imaginarul antic: concentrînd temele haosului dédicaces a une Aphrodite civique...s’expliquent par le fait çi violenÆei care pîndesc fragilul echilibru instaurat de qu’Aphrodite est la déesse de la concorde et de la bonne polis, figura tiranului a devenit esenÆialå pentru a defini, entente“. a contrario, figura idealå a cetåÆii înseçi. Pînå la apariÆia Så adåugåm çi cå iconografia zeiÆei Pandemos – care tiraniei, cetatea era perceputå mai degrabå pozitiv, ca nu este dintre cele mai bogate – nu oferå nici o sugestie formå privilegiatå de solidaritate çi de ordine; criza uni- care så susÆinå interpretarea platonicianå a epiclezei22. La versului politic al lumii arhaice se manifestå înså printr-o Elis, Afrodita Pandemos este asociatå cu Afrodita Ourania; paradoxalå îngemånare între exigenÆa instaurårii unor totuçi nu existå nici o opoziÆie în iconografia celor douå norme civice explicite çi explozia celor mai diverse forme ipostaze. Dimpotrivå, imaginea zeiÆei Pandemos sculptatå de contestare a ordinii existente – de la refuzul orfic sau de Scopas este dintre cele mai severe. Aceeaçi observaÆie dionisiac al sacrificiului ordonator la tirania prin care este valabilå pentru iconografia monetarå, unde, deja în anomia devine generatoare de egalitate1. jurul anului 500, Erika Simon ne propune så recunoaçtem Efectul aproape imediat al acestor reprezentåri anto- un cap dublu feminin asociat cu Athena, zeiÆele Afrodita nimice ale cetåÆii este o remarcabilå absorbire a realului Pandemos çi Peitho, al cåror cult ar fi de atribuit lui de cåtre imaginarul politic: tiranii înçiçi – ca så nu mai Clistene23. În iconografia vaselor atice Pandemos nu este vorbim de tradiÆia despre tirani2 – adoptå, mai mult sau reprezentatå. Existå totuçi o asociere frecventå a Afroditei mai puÆin deliberat, atitudini çi comportamente care cu imagini ale virtuÆilor politice – Eunomia, Themis etc. – trimit la legendå, måcar pentru faptul cå o mimeazå3. çi cu Peitho, ceea ce corespunde destul de exact Afroditei Sfîrçitul tiraniei dominate de hybris este, fireçte, Pandemos, divinitate a solidaritåÆii cetåÆenilor Atenei24. tratat çi el ca o paradigmå. Acest sfîrçit este condiÆionat, Mi se pare deci foarte evident cå adevårata naturå aproape de fiecare datå, de sfîrçitul violent al tiranului a Afroditei Pandemos este civicå, çi cå aceastå ipostazå însuçi, ilustrînd iminenÆa unei justiÆii retributive la fel de a zeiÆei se înscrie în seria de Afrodite „politice“: Acestea arhaice ca çi modelul de haos pe care tirania îl suscitå se regåsesc în majoritatea cetåÆilor ca o componentå drept referent. Ciclul anomiei se încheie prin punerea în profund ancoratå în imaginarul comunitåÆii civice, a scenå, compensatorie, a unei morÆi violente: moartea cårei solidaritate este întåritå printr-un întreg sistem de tiranului, a celui care declançase sau perpetuase violenÆa metafore ale concordiei çi afecÆiunii reciproce. Dupå cum çi transgresiunea4. la fel de evident mi se pare cå discursul lui Pausanias Aceastå homeopatie a nemåsurii pare så fie singura din Banchetul inverseazå sensul real al epiclezei, atri- cale cåtre reinstaurarea ordinii: un tiran care moare în buindu-i un înÆeles peiorativ inventat în întregime.

318 307

309 316

Nu. Ach. va incrimina tineri aristocraÆi trufaçi çi banchetele lor, çi lor, banchetele çi trufaçi aristocraÆi tineri incrimina va 1090. 716; Ar., 40.

Lys. Th. V. Nu. 776 etc. 776 200; 687; 1023; Ar., 39. deci în ajunul enormului scandal al Hermocopizilor, care Hermocopizilor, al scandal enormului ajunul în deci

Eu.

973-975. 973-975. A., 38. ; ne-am afla ne-am ; Agathon dateazå de la Leneenele din 416 din Leneenele la de dateazå Agathon

29

Rouen, 12-13 nov. 1987), Rouen, 1989, pp. 21-36. pp. 1989, Rouen, 1987), nov. 12-13 Rouen,

concurs de tragedie de concurs . Scholiaçtii ne spun cå debutul lui debutul cå spun ne Scholiaçtii .

28

la puissance: sociabilité et parenté et sociabilité puissance: la (Actes du Colloque de Colloque du (Actes

noaptea care urmeazå primei victorii a lui Agathon la un la Agathon lui a victorii primei urmeazå care noaptea

Aux sources de sources Aux 37. Nicole Loraux, „La politique des frères“, în în frères“, des politique „La Loraux, Nicole 37.

Banchetul såu este såu din acÆiunii Platon cåtre de atribuitå

Cambridge, 1982. Cambridge,

Pe de altå parte este interesant så reamintim cå data cå reamintim så interesant este parte altå de Pe

Persuasion in Greek Tragedy. A Study of Peitho of Study A Tragedy. Greek in Persuasion , Buxton, R. 36.

dezordine, un amestec vulgar çi obscen. çi vulgar amestec un dezordine, RH 95 .321. p. 1965, grecque“, d’histoire „Bulletin Will, Ed. ezi V 35.

çi de alcåtuire politicå, ci o stare de promiscuitate çi de çi promiscuitate de stare o ci politicå, alcåtuire de çi Invention . Loraux, çi Cf. 34.

nentelor cetåÆii egalitare nu este o formå de ordine civicå ordine de formå o este nu egalitare cetåÆii nentelor 1985.

L’Invention de la Politique la de L’Invention (trad. fr.), Paris, fr.), (trad. Finley, M.I. Cf. 33. zeiÆei Pandemos, insinuînd cå uniunea idealå a compo- a idealå uniunea cå insinuînd Pandemos, zeiÆei

p 355-359. pp. elogiului solidaritåÆii democratice implicate de cultul de implicate democratice solidaritåÆii elogiului

Hesperia

1 1952, 21, Inscriptions“, „Greek Meritt, B.D. 32.

såu . Dar dialogul susÆine în acelaçi timp contrariul timp acelaçi în susÆine dialogul Dar .

27

anne çi L. Robert, „Bull.“, 1961, nr. 320; 1962, nr. 135-143. nr. 1962, 320; nr. 1961, „Bull.“, Robert, L. çi anne Je 31.

organizarea discursului despre Eros çi despre domeniul despre çi Eros despre discursului organizarea

Ath. crate 23, 1-2. 23, Arist., 1925; Paris, ,

vdnit diai fnÆa uitc a ulli în dublului a euristicå funcÆia admirabil evidenÆiat

Les idées politiques d’Iso- politiques idées Les Areopag. ; cf. G. Mathieu, Mathieu, G. cf. ; Isoc., 30.

ia v poue a tri: enPer Vrat a Vernant Jean-Pierre tîrziu: mai propune va o tima

Schol. ad loc. ad Schol. 29. 29.

Iubirii pentru a prefigura conceptualizarea pe care Dio- care pe conceptualizarea prefigura a pentru Iubirii

Smp. 178 c. 178 Pl., 28.

Banchetului de o primå dedublare a dedublare primå o de economia în nevoie Paris, 1989, pp. 153-172. pp. 1989, Paris,

å l r ît-dvr uou li fe etu å avea cå pentru fie lui, autorul într-adevår era el cå la mort, l’amour. Soi-même et l’autre en Grèce ancienne Grèce en l’autre et Soi-même l’amour. mort, la ,

restaurarea democraticå din 403 este evidentå, fie pentru fie evidentå, este 403 din democraticå restaurarea L’individu, 27. J.-P. Vernant, „Un, deux, trois: Eros“, în idem, idem, în Eros“, trois: deux, „Un, Vernant, J.-P. 27.

26. Philem. v. 4; 5 Kock. 5 4; v. Philem. 26. mai degrabå crud, despre un cult a cårui importanÆå în importanÆå cårui a cult un despre crud, degrabå mai

25. Ath. 15, 569 d-e. 569 15, Ath. 25. nias. Platon poate så-i fi atribuit acestuia un calambur, un acestuia atribuit fi så-i poate Platon nias.

ARV e.g.

1324, 41 bis; 1328, 99. 1328, bis; 41 1324, Beazley, Vezi 24. fragmentul lui Philemon, cît çi în discursul lui Pausa- lui discursul în çi cît Philemon, lui fragmentul

2, 1970, pp. 5-19. pp. 1970, 2,

Tezeu sau Solon, este Æinta acestei ironii parodice, atît în atît parodice, ironii acestei Æinta este Solon, sau Tezeu

SNR 23. Eadem, „Aphrodite Pandemos auf attischen Münzen“, Münzen“, attischen auf Pandemos „Aphrodite Eadem, 23.

patrios politeia patrios çi a pårinÆilor ei fondatori, ei pårinÆilor a çi unei tarea

LIMC Aphrodite

, 2. , , s.v. Delivorrias, A. 22.

unui trecut exemplar pentru Atena originilor, prin inven- prin originilor, Atena pentru exemplar trecut unui

21. Jeanne çi L. Robert, „Bull.“ 1959, nr. 325. nr. 1959, „Bull.“ Robert, L. çi Jeanne 21.

homonoia koinonia çi çi sînt cum , ci çi prin inventarea prin çi ci ,

1964, nr. 288. nr. 1964, 26

concordiei civice, semnalatå nu numai prin concepte prin numai nu semnalatå civice, concordiei 1962, pp. 517-523; vezi çi Jeanne çi L. Robert, „Bull.“ Robert, L. çi Jeanne çi vezi 517-523; pp. 1962,

al democraÆiei ateniene restaurate. Elogiul obsesiv al obsesiv Elogiul restaurate. ateniene democraÆiei al BCH 20. D.M. Pippidi, „Inscription oraculaire de Callatis“, Callatis“, de oraculaire „Inscription Pippidi, D.M. 20.

împotriva discursului oficial, politic çi religios totodatå, religios çi politic oficial, discursului împotriva 19. Jeanne çi L. Robert, „Bull.“ 1961, nr. 487. nr. 1961, „Bull.“ Robert, L. çi Jeanne 19.

1959, nr. 325, çi 1964, nr. 82. nr. 1964, çi 325, nr. 1959, nraeå, ee oå et îi xriå ironia exercitå îçi texte douå cele Într-adevår,

IG 11, 4, 1146; 12, 5, 222; vezi Jeanne çi L. Robert, „Bull.“ Robert, L. çi Jeanne vezi 222; 5, 12, 1146; 4, 11, 18. scop cu cel al discursului lui. lui. discursului al cel cu scop

BCH

90, 1966, pp. 460-471. pp. 1966, 90, cel folosit de Pausanias al lui Platon, çi urmåreçte acelaçi urmåreçte çi Platon, lui al Pausanias de folosit cel

trats: gynéconomes de Thasos et polémarques de Thèbes“, de polémarques et Thasos de gynéconomes trats:

tariful prostituatelor, se bazeazå pe acelaçi mecanism cu mecanism acelaçi pe bazeazå se prostituatelor, tariful

17. F. Croissant çi F. Salviat, „Aphrodite gardienne des magis- des gardienne „Aphrodite Salviat, F. çi Croissant F. 17.

bile tuturor, çi de la remunerarea funcÆiilor publice cåtre publice funcÆiilor remunerarea la de çi tuturor, bile

IG

2, 1 2, 16. , 1075. ,

2

hapantes demotikos , cåtre domeniul amorurilor accesi- amorurilor domeniul cåtre , ,

IG

2, 1531 b. 1531 2, 15.

harmozein koinonie

, , cu civice, virtuÆilor a semanticå

IG 2 14. , 659. ,

2

misthos -ul cetåÆii democratice. Alunecarea din sfera din Alunecarea democratice. cetåÆii -ul la pentru cå mi-a atras atenÆia asupra acestei inscripÆii. acestei asupra atenÆia atras mi-a cå pentru

comicå a principiilor stabilirii tarifelor, aluzie, desigur, aluzie, tarifelor, stabilirii principiilor a comicå pp. 15-18. Trebuie så-i mulÆumesc lui Marcel Detienne Marcel lui mulÆumesc så-i Trebuie 15-18. pp.

ZOE PETRE ZOE CETATEA GREACÅ – ÎNTRE REAL ÇI IMAGINAR ÇI REAL ÎNTRE – GREACÅ CETATEA

ZOE PETRE CETATEA GREACÅ – ÎNTRE REAL ÇI IMAGINAR a democraÆiei, o criticå mai curînd insinuatå decît decla- ritatea civicå, atunci cînd asociata sa, Peitho, asigurå ratå deschis34. Nu vreau så susÆin cå Platon sau Isocrate victoria unei constrîngeri fårå violenÆå efectivå, asemenea publicau în samizdat, ci cå existå în discursul lor o celei a amantului convingåtor asupra iubitei (iubitului) ezitare, un joc de aluzii çi de alunecåri mai mult sau mai care se laså convins/å36, discursul politic foloseçte el puÆin transparente, pe care pamfletul Båtrînului Oligarh, însuçi o imagine de întrecere amoroaså ca sublimare a cu critica sa deschiså çi brutalå a democraÆiei, fårå violenÆei efective a confruntårilor politice, ai cåror termeni îndoialå cå nu le atestå; s-a presupus, este adevårat, cå sînt departe de a fi aceia ai unei vagi simpatii universale. acest text ar fi fost publicat în exil35. Dupå cum existå Dimpotrivå, este vorba despre o traducere termen cu exilul lui Xenofon, îndepårtarea lui Platon – o întreagå termen asupra cåreia ironia criticilor aruncå lumina cea serie de simptome ale unei atmosfere încordate çi puÆin mai crudå, fårå a-i modifica cu adevårat sensul çi codul. favorabile unei dezbateri deschise; pînå la urmå, noi Or, aceasta ne face så vedem mai bine cum imagi- çtim cå procesul lui Socrate a råmas unicul de acest fel, narul politic al cetåÆii clasice se mai organizeazå încå dar apropiaÆii såi nu puteau så aibå aceastå certitudine, într-o logicå a complementaritåÆii; pentru cå, aça cum ceea ce ar putea explica alcåtuirea în întregime din imaginile unei f r a t e r nitåÆi simbolice a cetåÆenilor subînÆelesuri a multor critici ale democraÆiei contem- exprimå în acelaçi timp solidaritatea civicå çi virtua- porane. O asemenea perspectivå adaugå savuroaselor litåÆile sale fratricide37, echivalenÆa dintre înfruntårile glume politice ale lui Pausanias sau ale lui Philemon un politice çi jocurile amoroase ne face så descoperim o gust amar de cucutå. percepÆie foarte netå a caracterului relativ çi precar al Înainte de a încheia aceastå investigaÆie, så reluåm înÆelegerii dintre cetåÆeni. Examinînd ce ne spun textele pentru un moment textul lui Philemon: torentul de epi- despre relaÆiile amoroase, devine imediat evident cå tete care pregåteçte apogeul pasajului mizeazå pe carac- imaginarul grec le percepea ca raporturi de forÆe çi cå terul foarte democratic al bordelurilor, reluînd într-un la orizontul oricårui act sexual existå un viol sublimat. registru paralel ironia discursului lui Pausanias despre Departe de a fi un adåpost pacific, cetatea armonizatå de promiscuitatea zeiÆei Pandemos. Tema dezordinii demo- Afrodita seamånå cu un cîmp de båtaie, desigur nu cratice, prezentå, de pildå, la Pseudo-Xenofon, ca denun- însîngerat, dar unde nu se poate decît så învingi sau så Æare a confuziei dintre cetåÆeni çi sclavi, capåtå în cele fii învins: un joc perpetuu cu sumå nulå îi face så douå texte pe care tocmai le-am citat forma echivalentå alterneze pe cei care cîçtigå çi pe cei care pierd. Ca çi a dezordinii sexuale, care apare astfel ca reversul çi cum starea originarå de stasis nu ar fi decît întreruptå caricatura oricårei politici de înÆelegere cordialå între din cînd în cînd prin armistiÆii. O înfrîngere råmîne o membrii aceluiaçi corp civic. Nu este pentru ultima oarå înfrîngere, chiar dacå ea nu este sîngeroaså çi dacå cînd democraÆia este comparatå cu un bordel, departe Peitho este cea care aduce victoria: ...ekratese Zeus de aça ceva; este poate prima, deçi, în Bacchantele, çi agoraios, | nika d’agathon | eris hemetera dia pantos (a Penteu pare så imagineze desfrîul ca fiind unicå alter- biruit Zeus Agoraios, çi îndîrjirea mea beneficå a învins nativå la ordinea rigidå pe care voia så o întruchipeze. pe veci!) exclamå Athena din Eumenidele38. Este înså tot atît de adevårat çi cå, în termenii såi pozitivi, Umilirea învinçilor se traduce într-o violenÆå obscenå discursul cetåÆii despre armonia civicå este formulat în a vocabularului; într-o revançå pur verbalå, acesta îi acelaçi cod marcat de vocabularul erotic. Atunci cînd aplicå învingåtorului penalitåÆi simbolice care aparÆin Afrodita – Pandemos sau Agoraia, sau Timouchos, nu are aceluiaçi arsenal cu ajutorul cåruia acesta triumfase. importanÆå – este convocatå pentru a garanta solida- Orice cititor al lui Aristofan çtie cå existå în comediile sale

312 313

315 310

EA rezistenÆa atenienilor din anul 480, çi deci la victoria la deci çi 480, anul din atenienilor rezistenÆa 1986, Pandemos“, Aphrodite der Tempels eines Bau

13. R. Merkelbach, „Volksbeschluss aus Erythrai über den über Erythrai aus „Volksbeschluss Merkelbach, R. 13. IV-lea, imaginînd o participare decisivå a Areopagului la Areopagului a decisivå participare o imaginînd IV-lea,

Smp. 185 c. 185 Pl., 12. vorba, de fapt, de un fals de la începutul secolului al secolului începutul la de fals un de fapt, de vorba,

ad loc ad . Robin, L. 11. descoperirea sa, acum mai bine de treizeci de ani. Este ani. de treizeci de bine mai acum sa, descoperirea

DMeretr. 7, 1. 7, Luc., 10. Temistocle“, care a fåcut så curgå multå cernealå dupå cernealå multå curgå så fåcut a care Temistocle“,

Religion

, Zürich, 1977, p. 211. p. 1977, Zürich, , oe: se ob dsr fiou dce zs a lui „al zis decret faimosul despre vorba este model:

i gicice rhice n klassische und archaische griechische Die 9. W. Burkert, Burkert, W. 9.

fabricat un fals decret în sprijinul acestei constituÆii- acestei sprijinul în decret fals un fabricat

RE.

demos -ului al moderator ca esenÆial A ot chiar fost A .

30

Aphrodite Pandemos , s.v. Dümmler, F. çi cf. ; s.v. Kruse, H. 8.

clisteniene, în care venerabilul Areopag ar fi jucat un rol un jucat fi ar Areopag venerabilul care în clisteniene,

Ibid . 7.

politeia – o imagine idealå, çi falså, a constituÆiei post- constituÆiei a falså, çi idealå, imagine o –

6. Harp., s.v. Harp., 6.

patrios au elaborat – în curentul de gîndire axat pe pe axat gîndire de curentul în – elaborat au

5. Idem, 1, 22, 3. 22, 1, Idem, 5.

bine se çtie, intelectualii atenieni din cercul lui Isocrate lui cercul din atenieni intelectualii çtie, se bine

4. Paus. 9, 16, 3. 16, 9, Paus. 4.

sens este acela al ficÆiunii areopagitice: dupå cum foarte cum dupå areopagitice: ficÆiunii al acela este sens

Mens. Bibl. 4, p. 116 W. 116 p. 4, Lyd., b; 372 Phot., 8; 5, 3, Plot.

tendinÆa de a le aplatiza. Exemplul meu preferat în acest în preferat meu Exemplul aplatiza. le a de tendinÆa

AP Ep. ,4;9 1,2 2 6,2 l.1 19; 1, Hld. 2; 161, 12, 2; 415, 9, 44; 5, 1; 13, Theoc., 3.

la orizont, ne dåm seama cå o lecturå prea obiectivå are obiectivå prea lecturå o cå seama dåm ne orizont, la

Smp. Smp. 8, 9. 8, X., 2.

ale democraÆiei restaurate, cu condamnarea lui Socrate lui condamnarea cu restaurate, democraÆiei ale Smp. 180 d-181 c. d-181 180 Pl., 1.

subiectiv, pentru cå atunci cînd recitim textele ateniene textele recitim cînd atunci cå pentru subiectiv, Vernant çi Pierre Vidal-Naquet. Pierre çi Vernant

Încå un argument, çi pe care se cuvine så-l asum ca asum så-l cuvine se care pe çi argument, un Încå erod, ioe oax Mre Dten, Jean-Pierre Detienne, Marcel Loraux, Nicole Georgoudi,

presupunea cå acestea o protejeazå. o acestea cå presupunea sele sugestii ce mi-au fost fåcute, în special de cåtre Stella cåtre de special în fåcute, fost mi-au ce sugestii sele

faÆå de vechile ritualuri, ca çi faÆå de cetatea pe care se care pe cetatea de faÆå çi ca ritualuri, vechile de faÆå amicalå, trebuie så adaug recunoçtinÆa mea pentru preÆioa- pentru mea recunoçtinÆa adaug så trebuie amicalå,

ae e aoe ognztrlr etu siaiae lor ospitalitatea pentru organizatorilor datorez le care dispreÆului, în acelaçi timp intelectualist çi aristocratic, çi intelectualist timp acelaçi în dispreÆului,

UniversitåÆii Libere din Bruxelles (1991). La mulÆumirile pe mulÆumirile La (1991). Bruxelles din Libere UniversitåÆii totuçi adevårat cå ea evocå o vreme a deriziunii çi a çi deriziunii a vreme o evocå ea cå adevårat totuçi

acela al lui Georges Nachtergael, la Facultatea de Litere a Litere de Facultatea la Nachtergael, Georges lui al acela textul såu aceastå satirå politicå çi religioaså; råmîne religioaså; çi politicå satirå aceastå såu textul

de Litere a UniversitåÆii „Charles de Gaulle“ din Lille, çi în çi Lille, din Gaulle“ de „Charles UniversitåÆii a Litere de stituirii unei atmosfere de epocå introduce Platon în Platon introduce epocå de atmosfere unei stituirii

cadrul aceluia Æinut de Juliette de La Geniere la Facultatea la Geniere La de Juliette de Æinut aceluia cadrul riului civic. Desigur, nu din grija pentru precizia recon- precizia pentru grija din nu Desigur, civic. riului

la Çcoala de Înalte Studii în ÇtiinÆele Sociale de la Paris, în Paris, la de Sociale ÇtiinÆele în Studii Înalte de Çcoala la cu subînÆeles sexual, a bornelor protectoare ale terito- ale protectoare bornelor a sexual, subînÆeles cu

Bucureçti (1990), în cadrul cursului lui Pierre Vidal-Naquet Pierre lui cursului cadrul în (1990), Bucureçti

fertilitate de la Eleusis sau cu mutilarea, fårå îndoialå çi îndoialå fårå mutilarea, cu sau Eleusis la de fertilitate

ferinÆe succesive, în faÆa SocietåÆii de Studii Clasice din Clasice Studii de SocietåÆii faÆa în succesive, ferinÆe

ae ae se prt, u aoira iulrlr de ritualurilor parodierea cu operatå, este care tate

* SubstanÆa acestui text a fåcut obiectul mai multor con- multor mai obiectul fåcut a text acestui SubstanÆa *

atitudine comparabilå, prin violenÆa inversårii neaçtep- inversårii violenÆa prin comparabilå, atitudine

iiiae pplÆe vlae i Pru epiå o exprimå Pireu, din vulgare populaÆiei a divinitate Note

eaå e ora eorÆe, etu fc dn a o ea din face a pentru democraÆiei, soarta de legatå

de cult al zeiÆei protectoare a concordiei civice, intim civice, concordiei a protectoare zeiÆei al cult de

asupra iubirii politice generate de cetate. de generate politice iubirii asupra sacre ale cetåÆii; pentru cå joaca cu sensul unui epitet unui sensul cu joaca cå pentru cetåÆii; ale sacre

adevår replica exactå, punct cu punct, la discursul public discursul la punct, cu punct exactå, replica adevår cliç amsee e ajcrr cnc a lucrurilor a cinicå batjocorire de atmosfere aceleiaçi

unui Pausanias sau ale prietenilor såi par så fie într- fie så par såi prietenilor ale sau Pausanias unui amintite çi de calamburul lui Pausanias, care aparÆine care Pausanias, lui calamburul de çi amintite

latå“ a lui Aristofan, precum çi vorbele îndråzneÆe ale îndråzneÆe vorbele çi precum Aristofan, lui a

liid, se nru fl pgu aeti deriziuni acestei apogeul fel într-un este Alcibiade, 45

acestei violenÆe sublimate a persuasiunii. „Muza macu- „Muza persuasiunii. a sublimate violenÆe acestei lurilor de la Eleusis, în care ar fi fost implicat însuçi implicat fost fi ar care în Eleusis, la de lurilor

face så observåm subtextul conflictual çi frustrant al frustrant çi conflictual subtextul observåm så face cetåÆii çi deriziunea lor profanatoare. Parodierea ritua- Parodierea profanatoare. lor deriziunea çi cetåÆii

care va dezvålui profundul lor dispreÆ pentru cultele pentru dispreÆ lor profundul dezvålui va care de care se îngrijesc cele douå zeiÆe apare limpede çi ne çi limpede apare zeiÆe douå cele îngrijesc se care de

ZOE PETRE ZOE CETATEA GREACÅ – ÎNTRE REAL ÇI IMAGINAR ÇI REAL ÎNTRE – GREACÅ CETATEA

ZOE PETRE CETATEA GREACÅ – ÎNTRE REAL ÇI IMAGINAR o permanentå încårcåturå de obscenitåÆi politice, çi cetåÆii çi la gloria ei31. FicÆiuni, proiecte – dacå nu ino- trebuie remarcat cå acestea sînt caracteristice mai ales cente, cel puÆin inofensive – ale cîtorva intelectuali care pentru comediile din vremea råzboiului peloponesiac, criticau în mod abstract democraÆia secolului lor. Çi atunci cînd autorul are o relaÆie violentå cu politica cetåÆii. totuçi, a doua zi dupå înfrîngerea de la Cheroneea, un Aceste violenÆe de limbaj spun într-o mie de feluri acelaçi decret al adunårii poporului – de data aceasta autentic – lucru: ne-au påcålit, ne-au avut39. Începînd cu încerca cu disperare så evite råsturnarea constituÆiei refrenul euryproktor 40 pe care nu înceteazå så-l arunce în democratice a cetåÆii învinse condamnînd cu aceeaçi capul, dacå se poate spune aça, spectatorilor, çi al cårui severitate pe orice aspirant la tiranie çi pe orice membru corolar se gåseçte în Cavalerii, unde stihomitia centralå al Areopagului care ar fi încercat så reuneascå acest dezvoltå într-o manierå foarte comicå tema, de trei ori consiliu32. Îmi este greu så cred cå acest decret poate repetatå ca un leitmotiv al discursului demagogic: anula sentimentul general al istoricilor moderni care philo’s’, o Dem’ erastes t’eimi sos „te iubesc – o Demos! – sînt convinçi cå, cel puÆin dupå reforma lui Efialte, sînt iubitul (erastes) tåu“41. Aceastå linguçire insolentå îçi Areopagul nu mai era decît o relicvå; îmi pare totuçi poate foarte bine gåsi originea într-o expresie îndråzneaÆå destul de evident cå propaganda lui Isocrate îi resus- a lui Pericle, care, aça cum spune Tucidide42, îi îndemna citase într-adevår umbra, çi cå proclamînd cå Areopagul pe atenieni så poarte o dragoste activå cetåÆii lor, erastas asigurase cea mai bunå constituÆie cetåÆii, el a reuçit så gignomenous autes (sc. tes poleos). Aristofan evocå convingå nu numai o mînå de partizani, ci çi o bunå reversul comic al acestei metafore, aça cum face Sitalkes parte a oamenilor politici activi din partida adverså. în Acharnienii43, care-çi trece timpul bînd fårå måsurå çi Prin urmare, cuvintele care au ajuns pînå la noi nu scriind pe zidurile palatului såu Athenaioi kaloi – invocaÆia erau, în epoca lor, lipsite de eficacitate. Repercusiunile tipicå pentru relaÆia de iubire dominatoare a erastului faÆå lor într-o comunitate ochi în ochi, aça cum era Atena33, de tînårul eromen – nu numai pentru cå îi iubeçte peste nu erau atît de insubzistente pe cît am fi tentaÆi så pre- måsurå pe noii såi aliaÆi, ci çi pentru a sugera virtualitåÆile supunem, iar riscurile pe care aceste discursuri le com- umilitoare ale acestei relaÆii în care o Atenå efebicå çi portau erau cu atît mai palpabile cu cît atmosfera politicå eromene suportå dominaÆia unui erastes barbar. era departe de a fi seninå çi armonioaså, mai ales în Robert Meiggs cita acest pasaj în comentariul unui secolul al IV-lea, dupå experienÆele traumatizante ale lot de inscripÆii care, cåtre mijlocul secolului al V-lea, înfrîngerii, ale terorii oligarhice çi ale råzboiului civil. Mi sancÆionau înfrîngerea cetåÆilor rebele dupå eçecul se pare deci cå efectul unui calambur sau influenÆa unei încercårii de a påråsi liga, çi care acum trebuiau så jure parodii îndråzneÆe din punct de vedere politic trebuie så nu numai så se supunå atenienilor, ci çi så i u beascå capete adevårata lor rezonanÆå. Chiar dacå Atena nu poporul atenian44, peisomai kai phileso ton demon ton este, la începutul secolului al IV-lea, o cetate represivå Athenaion. Este evident cå aici Afrodita çi Peitho sînt din punct de vedere instituÆional, existå totuçi o stare de implicate, dar limbajul pe care îl vorbesc zeiÆele nu este neliniçte latentå, datoritå mai ales unei opinii publice acela al reciprocitåÆii; este cel al înfrîngerii çi al supunerii. bånuitoare çi intolerante faÆå de orice atitudine criticå. Atunci cînd, dupå ce au jurat så se supunå poporului Aceastå atmosferå destul de înåbuçitoare este per- atenian çi så-l iubeascå, colofonienii graveazå pe propria ceptibilå mai ales în textele care par så o contrazicå: în cheltuialå cele douå exemplare ale inscripÆiei care pu- elogiul aproape obsesiv al constituÆiei democratice res- blicå juråmîntul lor, propriul lor exemplar, dar çi cel care taurate, adesea invalidat de modalitåÆile indirecte prin trebuia så fie afiçat pe acropola Atenei, asimetria relaÆiilor care acest elogiu este deturnat cåtre o criticå de subtext

314 311

321 336

lui Clistene la Delfi la Clistene lui . . tatea oricårei legitimåri a violenÆei politice. „Dosarul“ politice. violenÆei a legitimåri oricårei tatea

17

tiranicidå a democraÆilor radicali, demonstrînd fragili- demonstrînd radicali, democraÆilor a tiranicidå ginat pentru sanctuarul apolinic înålÆat sub autoritatea sub înålÆat apolinic sanctuarul pentru ginat

u î prie i å oeiee l srå c furia cu surså“ „la polemizeze så çi permite îi cum program estetic putea fi similar sau apropiat celui ima- celui apropiat sau similar fi putea estetic program

doxa çi adevårul faptelor, adevårul çi între echivalenÆa çi îndoialå ditari çi cu un program politic diferit, o operå al cårei al operå o diferit, politic program un cu çi ditari

nicidul exemplar. Acest eveniment îi permite så punå la punå så permite îi eveniment Acest exemplar. nicidul ar fi executat, cîÆiva ani mai devreme, pentru alÆi coman- alÆi pentru devreme, mai ani cîÆiva executat, fi ar

to plethos to , despre tira- despre , majoritåÆii, versiunea – acceptat clistenian nu interzice presupunerea cå acelaçi sculptor acelaçi cå presupunerea interzice nu clistenian

eaiiez ce c pra f u aeå unanim adevår un fi a pårea ce ceea relativizeazå tenor sculpteazå frontonul de la Delfi dupå un program un dupå Delfi la de frontonul sculpteazå tenor

opinia atenienilor cu privire la evenimentele recente, dar recente, evenimentele la privire cu atenienilor opinia fost de multå vreme semnalate vreme multå de fost . Sigur, faptul cå An- cå faptul Sigur, .

16

ore D aea atrl vt s cnrzc direct contrazicå så evitå autorul aceea, De moarte. care a fost Antenor cu imaginarul politic clistenian au clistenian politic imaginarul cu Antenor fost a care

vindicativå în care Socrate avea så fie condamnat la condamnat fie så avea Socrate care în vindicativå Pe de altå parte, afinitåÆile viziunii acestui mare artist mare acestui viziunii afinitåÆile parte, altå de Pe

råmîne primejdioaså în atmosfera anti-aristocraticå çi anti-aristocraticå atmosfera în primejdioaså råmîne Isagoras, era ales arhonte. ales era Isagoras,

veni. Sublimatå într-o operå fårå egal, mînia lui Tucidide lui mînia egal, fårå operå într-o Sublimatå veni. alungårii Pisistratizilor, çi concurentul såu, „reacÆionarul“ såu, concurentul çi Pisistratizilor, alungårii

o considerå fatalå, çi asupra cåreia nu are cum inter- cum are nu cåreia asupra çi fatalå, considerå o

fiindcå, în 509, Clistene era încå marele dezamågit al dezamågit marele încå era Clistene 509, în fiindcå,

cetatea instalîndu-se într-o înlånÆuire de erori pe care pe erori de înlånÆuire într-o instalîndu-se cetatea

Alcmeonid de cultul tiranoctonilor ar deveni necesarå, deveni ar tiranoctonilor cultul de Alcmeonid

eÆ c ttl ueiae ae ç vd, a c pas, cu pas vede, îçi care superioare totul cu genÆe

este, ce-i drept, mai plauzibil), disocierea reformatorului disocierea plauzibil), mai drept, ce-i este,

a exilului çi ratårii, furiei neputincioase a unei inteli- unei a neputincioase furiei ratårii, çi exilului a

despre o datå realå, çi nu despre una simbolicå (ceea ce (ceea simbolicå una despre nu çi realå, datå o despre

citate de o carierå publicå frîntå, experienÆei ireductibile experienÆei frîntå, publicå carierå o de citate

a instaurårii Republicii romane, 509 romane, Republicii instaurårii a : dacå este vorba este dacå :

15

Aceste aporii se vor fi adåugat imensei frustråri sus- frustråri imensei adåugat fi vor se aporii Aceste

grupul statuar sculptat de Antenor, aceeaçi datå cu cea cu datå aceeaçi Antenor, de sculptat statuar grupul

decît calitåÆile. calitåÆile. decît

efigiei publice pe care cetatea o consacrå celor doi eroi, doi celor consacrå o cetatea care pe publice efigiei

regim democratic cåruia îi vedea mai degrabå defectele degrabå mai vedea îi cåruia democratic regim

autoritate . O surså tîrzie – Plinius cel Båtrîn – atribuie – Båtrîn cel Plinius – tîrzie surså O .

14

trariul tiraniei celor Treizeci ca singurå alternativå la un la alternativå singurå ca Treizeci celor tiraniei trariul

pe care acesta o propunea se bucurå încå de o solidå o de încå bucurå se propunea o acesta care pe

fi de partea democraÆilor, nu putea totuçi accepta arbi- accepta totuçi putea nu democraÆilor, partea de fi

datora cercurilor nobiliare ostile lui Clistene çi isonomiei çi Clistene lui ostile nobiliare cercurilor datora

parte, ca çi Socrate, iaråçi, Tucidide, care nu avea cum avea nu care Tucidide, iaråçi, Socrate, çi ca parte,

çi demonstraÆia lui Felix Jacoby, dupå care cultul s-ar cultul care dupå Jacoby, Felix lui demonstraÆia çi

zåtoare de råsturnarea regimului democratic. Pe de altå de Pe democratic. regimului råsturnarea de zåtoare

obiectul a numeroase discuÆii în literatura de specialitate, de literatura în discuÆii numeroase a obiectul

çi simpatii politice – acelor cercuri aristocratice råspun- aristocratice cercuri acelor – politice simpatii çi

amdo ç Aitgio a fct p d at parte, altå de pe fåcut, au Aristogeiton çi Harmodios

aparÆinea – prin tradiÆie de familie, formaÆie intelectualå formaÆie familie, de tradiÆie prin – aparÆinea

Data exactå çi semnificaÆia instaurårii cultului pentru cultului instaurårii semnificaÆia çi exactå Data

n a mr msr cir eî Scae istoricul Socrate, decît chiar måsurå mare mai În

aporiile tiranicidului ca act de civism. de act ca tiranicidului aporiile

måratele moduri în care atenienii se minÆeau pe ei înçiçi. ei pe minÆeau se atenienii care în moduri måratele

iu ît- fpå riå sbiin, i ç indirect, çi fie subliniind, – eroicå faptå într-o cidul ort, l u ot acpa ii nl ite nenu- dintre unul nici accepta poate nu el Socrate,

preÆul acestei distorsii izbuteçte så transforme tirani- transforme så izbuteçte distorsii acestei preÆul rienÆa unui Socrate abia întors din exil. Asemeni lui Asemeni exil. din întors abia Socrate unui rienÆa

emphylios polemos emphylios stasis , , civil, råzboiul çi doar cu doar çi

ExperienÆa lui Tucidide este înså, så nu uitåm, expe- uitåm, nu så înså, este Tucidide lui ExperienÆa 13

polemos , çi , råzboiul, – antic imaginarul întreg de tare riei lucide îçi dobîndeçte adevårata sa grandoare. sa adevårata dobîndeçte îçi lucide riei

mentale sistematic opuse într-o ireconciliabilå confrun- ireconciliabilå într-o opuse sistematic mentale identitarå çi compensatorie, acest monument al memo- al monument acest compensatorie, çi identitarå

hoplitic. Ea confundå cu bunå çtiinÆå douå categorii douå çtiinÆå bunå cu confundå Ea hoplitic. ntuetlzri rctli nro iooi politicå mitologie într-o trecutului instrumentalizårii

natului politic în cea unanim glorificatå a eroismului a glorificatå unanim cea în politic natului prin vot majoritar, împotriva uitårii legiferate, împotriva legiferate, uitårii împotriva majoritar, vot prin

integral al tiranicidului din zona îndoielnicå a asasi- a îndoielnicå zona din tiranicidului al integral textul såu concret, ca replicå faÆå de orice adevår decis adevår orice de faÆå replicå ca concret, såu textul

tonilor are drept condiÆie necesarå, açadar, transferul açadar, necesarå, condiÆie drept are tonilor açeze restauraÆia lui Archinos. Abia examinat în con- în examinat Abia Archinos. lui restauraÆia açeze

unei deformåri deliberate, organizarea cultului tiranoc- cultului organizarea deliberate, deformåri unei care le practicå Atena în crizå – çi pe care încerca så se så încerca care pe çi – crizå în Atena practicå le care

morÆi într-o campanie militarå obiçnuitå militarå campanie într-o morÆi . Mårturie a Mårturie . vocare intelectualå faÆå de abstractizårile lenifiante pe lenifiante abstractizårile de faÆå intelectualå vocare

12

intensitatea çi coerenÆa, el devine o formidabilå pro- formidabilå o devine el coerenÆa, çi intensitatea rzdaå ueail pbie etu çei atenieni oçtenii pentru publice funeraliile prezideazå

ZOE PETRE ZOE CETATEA GREACÅ – ÎNTRE REAL ÇI IMAGINAR ÇI REAL ÎNTRE – GREACÅ CETATEA

ZOE PETRE CETATEA GREACÅ – ÎNTRE REAL ÇI IMAGINAR gedia pune în scenå tirania ca pe o gravå regresie în mitate cu care „cei Treizeci“ ar fi fost magistraÆi ordinari haosul pre-politic; de aceea, tiranul pe care tragedia îl ai cetåÆii, actele lor înscriindu-se într-o legalitate pe care elaboreazå, çi care este tiranul paradigmatic, nu poate fi restauraÆia lui Archinos refuza så o conteste ca atare. definitiv învins decît pe propriul lui teren – cel al con- PreÆul acestei continuitåÆi juridice nu se limiteazå înså duitelor deviante sau pre-civice: iscusinÆa, metis, înçe- la obliterarea råzboiului civil din memoria oficialå a låciunea, dolos, violenÆa vårsårii de sînge însoÆesc într-o cetåÆii; ea genereazå douå ficÆiuni care se exclud reciproc procesiune recurentå destinul tragic al eroilor care se sub aspect logic, dar care coexistå efectiv în interiorul succed pe scena aticå. istoriei oficiale a Atenei: pe de-o parte, nimeni nu a Orestia lui Eschil cuprinde un repertoriu aproape exercitat tirania, pe de alta – toÆi atenienii s-au opus complet al actelor de tiranicid. Clitemnestra, întruchi- eroic tiranilor. pare a femeii perfide, îl induce în eroare pe Agamemnon Desigur, orice act de justiÆie alege, din noianul prinzîndu-l mai întîi în plasa vorbelor ei meçteçugite, ambiguu de fapte, o soluÆie lipsitå de echivoc: despre apoi în plasa mortiferå cu care îl vîneazå ca pe o fiarå. aceastå alegere era vorba în procesul din Eumenidele. În Marginalitatea deviantå a tiranului îçi gåseçte adesea acelaçi mod, clarificarea conceptelor sacrificå o parte a sfîrçitul prin marginalitatea congenitalå a femeilor, la fel diversitåÆii realului în favoarea unei definiri generale çi de apte ca çi tiranul pe care vor så-l distrugå pentru a lipsite de contradicÆii interne. Din aceastå lungå istorie folosi înçelåciunea, complotul tainic çi loviturile pieziçe. a conceptelor în relaÆia lor cu experienÆa imediatå, så ne Desigur, Agamemnon nu este doar un tatå care çi-a ucis amintim cå, în termenii lui Protagoras, adevårul era fiica; el e çi un rege legitim, çi un råzboinic, ceea ce face coextensiv cu doxa tes poleos39. ca actul Clitemnestrei så fie mai degrabå o crimå decît Expansiunea acestui adevår care rezultå din vot un tiranicid. Dar punerea în scenå a crimei ca pretins asupra tuturor domeniilor cunoaçterii – asupra istoriei, tiranicid este cu atît mai semnificativå pentru ambi- în mod special – este recuzatå de Tucidide prin întreaga valenÆa, pentru caracterul problematic al întregii situaÆii. lui operå, care nu ar avea nici un sens dacå adevårul ar LanÆul de sacrificii corupte25, de tiranicide ambigue, putea fi definit ca expresie a opiniei colective a cetåÆii; mult prea aproape de råzbunare pentru a fi legitimate, polemica lui cu miturile istorice are exact semnificaÆia aparÆine substanÆei înseçi a interogaÆiei tragice. Oreste refuzului de a considera doxa tes poleos ca surså a este, în Choefore, un efeb – încå marginal, deci, ca çi adevårului. tiranul26 pe care îl vîneazå. Ca çi tiranul exemplar, el În cazul dat, al tiranoctonilor, istoricul demoleazå este deopotrivå stråin de valorile cetåÆii çi parte a versiunea pe care o atribuie “majoritåÆii atenienilor“, to acesteia; el råspunde çireteniei tiranului çi puterii lui plethos: så nu uitåm cå termenul are – ca çi alte cuvinte înçelåtoare cu instrumentele unei vînåtori tot atît de din vocabularul atenian al secolului, începînd cu ho çirete, de iscusite çi de înçelåtoare. El învinge tocmai demos – o dublå semnificaÆie: cea curentå, de „mulÆime“, fiindcå marginalitatea efebului nu este constitutivå, ca çi cea instituÆionalå, de „majoritate“ în sensul tehnic al marginalitatea tiranului, ci temporarå çi asumatå, avînd cuvîntului, aparÆinînd terminologiei adunårilor popo- drept telos contrariul înçelåciunii çi al uciderii solitare – rului. Textul lui Tucidide se instaleazå deliberat în acest adicå statutul civic al oçteanului adult27. În acest fel, echivoc, fåcînd så alunece sensul între posibilele lui disocierile råmîn posibile, çi sensul actelor lui se revelå conotaÆii, de la „succesiune de fapte acceptatå/votatå de în timp, putînd avea, în mod obiectiv, rezultate benefice majoritate, versiune oficialå“ la „poveste (lipsitå de temei) pentru cetate; el însuçi, vînåtor al tiranului, este înså pe care doar mulÆimea, vulgul, o vehiculeazå“. Ideea cå

324 333

335 322

încheia sinistrul episod al uciderii Cylonienilor, Epime- Cylonienilor, uciderii al episod sinistrul încheia regåsind sentimentul urgenÆei çi fervoarea care îi explicå îi care fervoarea çi urgenÆei sentimentul regåsind

lui Tucidide ca pe o operå care se cere a fi descifratå, fi a cere se care operå o pe ca Tucidide lui ameninÆå legitimitatea çi ordinea. Se spune cå, pentru a pentru cå, spune Se ordinea. çi legitimitatea ameninÆå

Or, dacå acceptåm aceastå ipotezå çi recitim textul recitim çi ipotezå aceastå acceptåm dacå Or, îseae ptoac a oÆlr irpie ae îi care disruptive forÆelor a apotropaicå înscenare o

dupå întoarcerea lui la Atena, în 404. 404. în Atena, la lui întoarcerea dupå în plinå epocå de reforme clisteniene, tocmai fiindcå este fiindcå tocmai clisteniene, reforme de epocå plinå în

Istoria råzboiului peloponesiac råzboiului Istoria abia publica a de çi scrie care tirania îl exaltå îl tirania care cetåÆii a instituÆie o devine tragedia ,

21

de exil tracic – Tucidide ar fi luat hotårîrea efectivå de a de efectivå hotårîrea luat fi ar Tucidide – tracic exil de lui Pisistrate sub impactul „histrionismului politic“ pe politic“ „histrionismului impactul sub Pisistrate lui

unei informaÆii strînse sistematic în cei douåzeci de ani de douåzeci cei în sistematic strînse informaÆii unei poate fi, în aceastå ipotezå, ignoratå ipotezå, aceastå în fi, poate vremea în Nåscutå .

20

, potrivit cåreia – de bunå seamå pe temeiul pe seamå bunå de – cåreia potrivit , diferitå

instituÆionalizarea spectacolelor publice de tragedie nu tragedie de publice spectacolelor instituÆionalizarea 40

zanÆilor. Foarte recent, s-a propus înså o ipotezå cu totul cu ipotezå o înså propus s-a recent, Foarte zanÆilor. tizilor, inventarea tiranicidului simbolic al ostracizårii, çi ostracizårii, al simbolic tiranicidului inventarea tizilor,

de prea multå vreme în conçtiinÆa comunå a antichi- a comunå conçtiinÆa în vreme multå prea de RelaÆia între tiranicidul efectiv împotriva Pisistra- împotriva efectiv tiranicidul între RelaÆia

decenii de-a rîndul o operå tot mai echidistantå a intrat a echidistantå mai tot operå o rîndul de-a decenii çi glorificate ca atare. ca glorificate çi

în timp ale textului, imaginea unui Tucidide elaborînd Tucidide unui imaginea textului, ale timp în çi generatoare de tragedie, nu acceptate necondiÆionat acceptate nu tragedie, de generatoare çi

prooimion çi pe analiza stratificårilor analiza pe çi din declaraÆiile pe

tiranoctonului sînt examinate în substanÆa lor aporeticå lor substanÆa în examinate sînt tiranoctonului

sînt, poate, cele mai eficace: întemeindu-se deopotrivå întemeindu-se eficace: mai cele poate, sînt,

tic comun, în care categoriile mentale ale tiranului çi tiranului ale mentale categoriile care în comun, tic

reconstituie, acelea care Æin de data çi compoziÆia operei compoziÆia çi data de Æin care acelea reconstituie,

ceramiçtilor atenieni, trimite, açadar, la un cîmp seman- cîmp un la açadar, trimite, atenieni, ceramiçtilor

pe care ar påstra-o istoricul faÆå de istoria pe care o care pe istoria de faÆå istoricul påstra-o ar care pe

tt e vdnå nî s fe rlaå i e repertoriul de çi preluatå fie så încît evidentå de atît

Dintre argumentele referitoare la exemplara distanÆå exemplara la referitoare argumentele Dintre

lui Antenor çi dezbaterea tragicå referitoare la tiranicid, la referitoare tragicå dezbaterea çi Antenor lui

aparÆine aceleiaçi neliniçtite lumi. lumi. neliniçtite aceleiaçi aparÆine

ucigaçilor lui Hipparchos. CorespondenÆa dintre viziunea dintre CorespondenÆa Hipparchos. lui ucigaçilor

Dialogurilor çi , al explicit textul din Platon lui absenÆa

ue aeinlr iaie miaet a gestului a ambivalentå imagine o atenienilor punea

cat misr euiiae se oprbl da cu doar comparabilå este elusivitate måiastrå Aceastå

înseamnå cå, încå de la origine, efigia tiranoctonilor pro- tiranoctonilor efigia origine, la de încå cå, înseamnå

neetae Aee, i i l soii oiie cetåÆii. a politice istoriei al çi ci Atenei, a intelectuale

cidului putea fi evocatå în relaÆie cu tragedia lui Eschil, lui tragedia cu relaÆie în evocatå fi putea cidului

indiscutabile este în sine un eveniment – nu doar al istoriei al doar nu – eveniment un sine în este indiscutabile

celor doi conjuraÆi doi celor , dacå viziunea lui asupra tirani- asupra lui viziunea dacå ,

19

ie a mÆtr mesnl e dvrr oicie çi obiective adevåruri de impersonal emiÆåtor ca sine

rior al lui Critios çi Nesiotes, triumful ideal (çi postum) al postum) (çi ideal triumful Nesiotes, çi Critios lui al rior

rialå a prozei secolului al V-lea izbuteçte så se înfåÆiçeze pe înfåÆiçeze se så izbuteçte V-lea al secolului prozei a rialå

transgresiune, fie ea çi necesarå – çi nu, ca grupul ulte- grupul ca nu, çi – necesarå çi ea fie transgresiune,

çi de operaÆii intelectuale, cea mai singularå voce aucto- voce singularå mai cea intelectuale, operaÆii de çi

ue î seå cu îsç a trncdli a e o pe ca tiranicidului al însuçi actul scenå în punea

Or, faptul cå, printr-un complex de mijloace stilistice mijloace de complex printr-un cå, faptul Or,

polis

. Oricum, dacå statuia lui Antenor lui statuia dacå Oricum, . în ordinii a rare

logos . . pur mai celui excepÆia

meditaÆia eschileanå despre complicatele cåi de instau- de cåi complicatele despre eschileanå meditaÆia

independentå de orice altå experienÆå a autorului ei cu ei autorului a experienÆå altå orice de independentå

putea încerca så treacå drept un tiranicid – çi så suscite så çi – tiranicid un drept treacå så încerca putea primul la ultimul ei rînd, indiferentå la conjuncturå çi conjuncturå la indiferentå rînd, ei ultimul la primul

ferent cine ar fi fost autorul acestei crime politice, ea politice, crime acestei autorul fost fi ar cine ferent formulårilor explicite ale operei, care se pretinde, de la de pretinde, se care operei, ale explicite formulårilor

politic, cu referire la recenta ucidere a lui Efialte. Indi- Efialte. lui a ucidere recenta la referire cu politic, istoriei – s-a întemeiat pe o necondiÆionatå creditare a creditare necondiÆionatå o pe întemeiat s-a – istoriei

ot f ctt ç c o eiai aur asasinatului asupra meditaÆie o ca çi cititå fi poate mai ales revendicarea unei identitåÆi anume a scrierii a anume identitåÆi unei revendicarea ales mai

Orestia , puså în scenå în 458, în scenå în puså , Eschil: lui trilogiei tarea care-l priveçte, de fapt, mai puÆin pe Tucidide însuçi, çi însuçi, Tucidide pe puÆin mai fapt, de priveçte, care-l

Tema uciderii lui Egist trimite, evident, la reprezen- la evident, trimite, Egist lui uciderii Tema obiectivitåÆii olimpiene a Istoricului. Aceastå operaÆiune – operaÆiune Aceastå Istoricului. a olimpiene obiectivitåÆii

atribuit de Antenor tiranoctonilor Antenor de atribuit .

redus – purå abstracÆie impasibilå – la a reprezenta efigia reprezenta a la – impasibilå abstracÆie purå – redus 18

cåtre Oreste, gestul ucigaç copiazå, se presupune, gestul presupune, se copiazå, ucigaç gestul Oreste, cåtre çi o radicalå epurare a personalitåÆii fiului lui Oloros, lui fiului personalitåÆii a epurare radicalå o çi

gs“ fidå nåiez sea cdri u Eit de Egist lui uciderii scena înfåÆiçeazå fiindcå Egist“, Istoria råzboiului peloponesiac råzboiului Istoria îl materializase, ci materializase, îl care pe

figuri roçii, datînd din anii 460/450 çi numitå „cupa lui „cupa numitå çi 460/450 anii din datînd roçii, figuri rarea specificitåÆii demersului intelectual cu totul singular totul cu intelectual demersului specificitåÆii rarea

u Atnr spa iaiiuu: e cp aiå cu aticå cupå o pe tiranicidului: asupra Antenor lui solutå a scrierii istoriei a avut drept preÆ nu doar oblite- doar nu preÆ drept avut a istoriei scrierii a solutå

Existå înså cel puÆin un indiciu referitor la viziunea la referitor indiciu un puÆin cel înså Existå Transformarea operei lui Tucidide în paradigma ab- paradigma în Tucidide lui operei Transformarea

ZOE PETRE ZOE CETATEA GREACÅ – ÎNTRE REAL ÇI IMAGINAR ÇI REAL ÎNTRE – GREACÅ CETATEA

ZOE PETRE CETATEA GREACÅ – ÎNTRE REAL ÇI IMAGINAR un adevår istoric poate rezulta dintr-un vot majoritar este nide ar fi înålÆat statui pentru Hybris çi Anaideia. Dupå astfel compromiså prin însåçi formularea ei. alungarea Pisistratizilor, imediat dupå ce instituÆiile Pe de altå parte, Tucidide demonstreazå, în cazul clisteniene devin efective, cetatea atenianå pune în precis al tiranoctonilor, cå percepÆia pe baza cåreia to scenå mari spectacole ale cåror eroi sînt mînaÆi de hybris plethos decide adevårul ultim este inevitabil pårtinitoare çi de anaideia cåtre un sfîrçit tragic – un sfîrçit care çi generatoare de fals: voinÆa de a demonstra cå atenienii uneori aduce mîntuire, alteori doar distrugere, cetåÆii în singuri, fårå ajutorul Spartei, au råsturnat tirania – çi inima cåreia se petrece22. nu voinÆa de a afla adevårul – determinå o lecturå ero- Cultul tiranoctonilor afirma exemplaritatea actului natå a faptelor çi glorificå o crimå privatå, atribuindu-i såvîrçit de Harmodios çi Aristogeiton ca act eroic; tra- un sens politic pe care nu îl avea în realitate. Ierarhi- gedia avea så expliciteze contradicÆiile pe care le conÆine zarea sensurilor este inevitabilå; acolo înså unde to însåçi condiÆia eroului, implicînd ideea cå, de vreme ce plethos vehiculeazå doar poveçti irelevante, analiza råspunde unei hybris cu altå hybris, uciderea tiranului „expertului“, a istoricului, este singura susceptibilå de a nu reprezintå, în sine, redempÆiunea. Tiranicidul nu este desluçi esenÆa, he alethestate prophasis. În faÆa unei legitim ca atare, el poate deveni legitim doar în måsura ficÆiuni care proclamå o îndoielnicå univocitate a actului în care este recuperat post factum, la limitå absorbit pentru a-l putea insera în istoria oficialå, pariul lui chiar, de instituÆiile cetåÆii. Tucidide este infinit mai ambiÆios; el vrea så restituie Atena clistenianå ar putea astfel reprezenta în act o realului opacitatea tragicå a ambiguitåÆii – nu înså în viziune politicå în care tragedia ca spectacol al aporiilor termenii mitului, cum se întîmpla în tragedie, ci în cetåÆii så corecteze, cu interogaÆiile ei, certitudinile pe termenii unei logici a terÆiului exclus. „Cazul“ Harmo- care cultul politic al tiranoctonilor eroizaÆi putea pårea dios-Aristogeiton este de aceea o pieså esenÆialå în cå le oferå necondiÆionat. Dupå secole de subtilå exegezå constructul såu, cåci evenimentul reuneçte împrejuråri filologicå çi filozoficå asupra originilor tragediei atice, çi conotaÆii a cåror corectå interpretare este çi metodo- poate pårea naivå, cel puÆin prin simplificare, ipoteza cå logic, çi politic esenÆialå: vehemenÆa polemicii råspunde aporia sfîrçitului însîngerat al tiraniei ca haos a suscitat çi importanÆei principiale, çi dramaticei actualitåÆi a tipul anume de aporie în jurul cåruia se organizeazå temei. tragedia însåçi, tema recurentå a eroului tragic – ab- Dar incifrarea? Tucidide pune explicit în legåturå douå sorbit de propriul såu gest necesar, dar ambivalent. episoade ale istoriei ateniene: alungarea Pisistratizilor çi Desigur, nu existå explicaÆie univocå a unui fenomen de conspiraÆia din 416/5, låsîndu-ne så ne întrebåm de ce nu dimensiunea çi complexitatea tragediei. Dar, dintre ia în discuÆie altele douå, aparÆinînd aceleiaçi serii: lovitura interogaÆiile în jurul cårora se construieçte universul oligarhicå din 411 çi tirania „celor Treizeci“, cu atît mai tragic, pe care tragedia le pune în scenå çi le sublimeazå, mult cu cît implicaÆiile pe care le putea avea polemica în cele ale cetåÆii confruntate cu tirania reprezintå o expe- jurul tiranicidului asupra evaluårii crizei instituÆiilor rienÆå capitalå23. Tragedia pune în scenå, iaråçi çi iaråçi, democratice ateniene sînt, am våzut, cît se poate de un triunghi de forÆe contrare: tiranul çi ucigaçul såu, pertinente. ExplicaÆia acestei parÆiale lacune poate fi confruntaÆi, fiecare în felul lui, cu cetatea; ea face så se simplificatå invocînd faptul cå istoricul nu apucase så succeadå douå etape distincte, era anomicå a violenÆei insereze într-o istorie îndelung elaboratå faptele cele mai çi era restauratoare a ordinii civice. Preluînd temele çi recente. Acest tip de judecatå porneçte de la o premiså sensurile tradiÆiei despre tiranie ca deviere de la normele asupra cåreia trebuie så zåbovim o clipå. fundamentale care guverneazå universul social24, tra-

334 323

325 332

mativ este unica surså a unui adevår univoc, în confor- în univoc, adevår unui a surså unica este mativ a situaÆiei alternanÆa dintre råzboiul drept, hoplitic, çi hoplitic, drept, råzboiul dintre alternanÆa situaÆiei a

anecdota cu Pittakos: Solon dominå cu deplinå ståpînire deplinå cu dominå Solon Pittakos: cu anecdota pur sub aspect ritual, amnistia pretinde cå actul nor- actul cå pretinde amnistia ritual, aspect sub pur

hosios este de semn contrar faÆå de cea atribuitå lui Solon în Solon lui atribuitå cea de faÆå contrar semn de este , este çi ucigaç, un este nu tiran unui ucigaçul cå

citatea inconçtientå a råzboinicului adult, care e Eteocle, e care adult, råzboinicului a inconçtientå citatea faptelor; ca çi decretul adunårii poporului, care decidea care poporului, adunårii decretul çi ca faptelor;

dolos îi aparÆine. Dupli- aparÆine. îi prin obÆinutå victoria ce îndatå in „eåuå i muååiå, ocpulzt, a conceptualizatå, îmbunåtåÆitå“, çi „revåzutå siune

aui utÆae ntr p cr o eået îs de înså regåseçte o care pe naturå justiÆiare; naturi noaçte actelor normative capacitatea de a genera o ver- o genera a de capacitatea normative actelor noaçte

în folosul cetåÆii sale, o identitate contrarå adevåratei sale adevåratei contrarå identitate o sale, cetåÆii folosul în oficialå a cetåÆii care scurtcircuiteazå realitatea çi recu- çi realitatea scurtcircuiteazå care cetåÆii a oficialå

fiindcå adoptå, ca un efeb, cu bunå çtiinÆå çi temporar, çi çtiinÆå bunå cu efeb, un ca adoptå, fiindcå concreteÆe a violenÆei tiranilor çi a uciderii lor, o memorie o lor, uciderii a çi tiranilor violenÆei a concreteÆe

tiranului Pittakos, atenianul – chiar dacå adult – învinge – adult dacå chiar – atenianul Pittakos, tiranului amnistia instituie, deasupra experienÆei de o cumplitå o de experienÆei deasupra instituie, amnistia

În celebra anecdotå despre victoria lui Solon asupra Solon lui victoria despre anecdotå celebra În e mnesikakein me –, – rele“ „celor rememorårii dicÆia

patima lui çi blestemul unui neam însetat de putere. de însetat neam unui blestemul çi lui patima nistia neagå însåçi istoricitatea tiraniei. Decretînd inter- Decretînd tiraniei. istoricitatea însåçi neagå nistia

ii dtra d l aeåau li es e ascunde se sens lui adevåratul la de deturnat civic polis . Acolo înså unde Tucidide recuza tiranicidul, am- tiranicidul, recuza Tucidide unde înså Acolo .

, fiindcå sub discursul sub fiindcå , fantasmele „pruncului lui OEdip“ lui „pruncului fantasmele

opune tiranicidului ca eveniment generator de ordine în ordine de generator eveniment ca tiranicidului opune 29

rgei ifniå i frid bobt u ou de totul cu absorbit sfîrçind çi infantilå regresie o plan çi cu alte mijloace, refuzului pe care Tucidide îl Tucidide care pe refuzului mijloace, alte cu çi plan

civicå se dovedeçte a fi o iluzie, eroul pråbuçindu-se într- pråbuçindu-se eroul iluzie, o fi a dovedeçte se civicå Desigur, amnistia lui Archinos råspunde, pe un alt un pe råspunde, Archinos lui amnistia Desigur,

se naçte tocmai din faptul cå pretenÆia lui de maturitate de lui pretenÆia cå faptul din tocmai naçte se realitate acceptatå de memoria oficialå a cetåÆii. a oficialå memoria de acceptatå realitate

råzboinicului – cetåÆean, matur çi responsabil. Tragedia responsabil. çi matur cetåÆean, – råzboinicului cu o ficÆiune juridicå univocå, instituitå prin vot ca unicå ca vot prin instituitå univocå, juridicå ficÆiune o cu

pretinde despre sine cå ar reprezenta întruparea însåçi a însåçi întruparea reprezenta ar cå sine despre pretinde ambiguå çi conflictualå a terorii cu o realitate secundå, realitate o cu terorii a conflictualå çi ambiguå

ale tragediei de la statutul exemplar al hoplitului, çi care çi hoplitului, al exemplar statutul la de tragediei ale a c sm ivra – mita noua realitatea înlocuia amnistia – inversat semn cu dar

råzboinic adult care se revendicå încå din primele scene primele din încå revendicå se care adult råzboinic esåaur eåi.C idceu u eohno – Demophantos lui decretul çi Ca cetåÆii. asupra neascå

parcurs temporar de iniÆiere. Dimpotrivå, Eteocle este un este Eteocle Dimpotrivå, iniÆiere. de temporar parcurs care îngåduise anomiei çi råzboiului civil så se înståpî- se så civil råzboiului çi anomiei îngåduise care

putuse, deci, asuma duplicitatea çi violenÆa ca pe un pe ca violenÆa çi duplicitatea asuma deci, putuse, în mod legal, eliminînd orice urmå a echivocului fatal echivocului a urmå orice eliminînd legal, mod în

Oreste – ca çi Filoctetul lui Sofocle – era încå efeb, çi efeb, încå era – Sofocle lui Filoctetul çi ca – Oreste tocmai acestei ficÆiuni a unui colegiu de magistraÆi aleçi magistraÆi de colegiu unui a ficÆiuni acestei tocmai

discordiei çi legitimitåÆii politice a actului individual. Cåci individual. actului a politice legitimitåÆii çi discordiei tranzitorie. Or, amnistia lui Archinos conferea realitate conferea Archinos lui amnistia Or, tranzitorie.

sivå dezbatere atenianå în jurul problemelor violenÆei, problemelor jurul în atenianå dezbatere sivå totul de faptul cå puterea lor fusese iniÆial definitå ca definitå iniÆial fusese lor puterea cå faptul de totul

nu poate fi nici el disociat de aceastå continuå çi obse- çi continuå aceastå de disociat el nici fi poate nu foarte repede natura distructivå, „cei Treizeci“ uitînd cu uitînd Treizeci“ „cei distructivå, natura repede foarte

natura lui secretå çi distructivå de Labdacid blestemat, Labdacid de distructivå çi secretå lui natura ambivalenÆa constitutivå a acestui provizorat îçi dovedise îçi provizorat acestui a constitutivå ambivalenÆa

împotriva Tebei împotriva , cu aparenÆa lui de civism exemplar çi exemplar civism de lui aparenÆa cu , eiur a eio ae s fe încheiatå fie så avea legilor a revizuire Nmi cå Numai .

38

e Çapte Cei contrario A , personajul lui Eteocle din din Eteocle lui personajul , mandat provizoriu de guvernare pînå ce operaÆiunea de operaÆiunea ce pînå guvernare de provizoriu mandat

. atestå ireductibila ambiguitate ireductibila atestå adunårii poporului de a încredinÆa „celor Treizeci“ un Treizeci“ „celor încredinÆa a de poporului adunårii

28

n icÆe iesue pltc a iaiiuu ç îi çi tiranicidului a politicå dimensiunea discuÆie în originea guvernårii lui Critias se afla, ce-i drept, decizia drept, ce-i afla, se Critias lui guvernårii originea

legitim, între judecata oamenilor çi cea a zeilor –, pune –, zeilor a cea çi oamenilor judecata între legitim, i ipu lmnt dn soi oiil a eåi. La cetåÆii. a oficialå istoria din eliminatå simplu çi

vinovåÆia celui care a ucis, între crima justificatå çi actul çi justificatå crima între ucis, a care celui vinovåÆia juridicå, prin care anomia tiraniei celor Treizeci este pur este Treizeci celor tiraniei anomia care prin juridicå,

le opereazå – între puritatea religioaså çi inocenÆa sau inocenÆa çi religioaså puritatea între – opereazå le mita ntti c uiå eltt lgl o ficÆiune o legalå realitate unicå ca instituie amnistia

Eumenidele lui Eschil, cu disocierile pe care pe disocierile cu Eschil, lui din Oreste care magistraÆii ordinari dådeau seamå de mandatul lor, mandatul de seamå dådeau ordinari magistraÆii care

ultimå instanÆå çi aproape prin miracol. Procesul lui Procesul miracol. prin aproape çi instanÆå ultimå zece din Pireu“ în conformitate cu regulile uzuale prin uzuale regulile cu conformitate în Pireu“ din zece

cetåÆii, acceptînd un proces care îl exonereazå doar în doar exonereazå îl care proces un acceptînd cetåÆii, individualå çi limitatå „a celor Treizeci çi a celor Unspre- celor a çi Treizeci celor „a limitatå çi individualå

universului politic decît dupå ce se supune regulilor supune se ce dupå decît politic universului mite l u Acio. rsrid responsabilitatea Prescriind Archinos. lui al amnistie

ale cetåÆii ateniene – çi, înainte de toate, în decretul de decretul în toate, de înainte çi, – ateniene cetåÆii ale håituit, ca un vînat, de Erinii, çi nu se poate reintegra poate se nu çi Erinii, de vînat, un ca håituit,

ZOE PETRE ZOE CETATEA GREACÅ – ÎNTRE REAL ÇI IMAGINAR ÇI REAL ÎNTRE – GREACÅ CETATEA

ZOE PETRE CETATEA GREACÅ – ÎNTRE REAL ÇI IMAGINAR asasinarea lui Hipparchos a fost o crimå privatå, çi nu un Tucidide refuzå astfel tocmai ceea ce „mulÆimea“ tiranicid. Privitå din perspectiva tiranicidului tragic, atenienilor, to plethos, exalta prin cultul democratic insistenÆa cu care Tucidide inverseazå numele celor mai închinat lui Harmodios çi Aristogeiton: ideea cå o faimoçi dintre tiranoctoni, vorbind cu obstinaÆie de fapta conjuraÆie sediÆioaså çi un asasinat pot fonda ordinea lui „Aristogeiton çi Harmodios“, acolo unde toatå lumea se legitimå a cetåÆii. El resistematizeazå, prin aceastå recu- referea la efebul Harmodios ca la cel dintîi dintre fåptaçi, zare a opiniei comune cu privire la uciderea tiranului, nu este o simplå divergenÆå de detaliu între Tucidide çi elementele unei aporii originare pe care nici o comemorare opinia comunå a Atenei; este o modalitate de råsturnare nu o poate anula cu totul, adåugîndu-i o dimensiune a sensului însuçi al tiranicidului, cum o subliniazå Nicole aleatorie çi întru cîtva iresponsabilå prin insistenÆa Loraux33. Într-adevår, cîtå vreme iniÆiativa çi întîietatea asupra erorilor çi eçecurilor actului din 514. aparÆineau efebului Harmodios, cu Aristogeiton ca erast Or, Tucidide nu este singurul autor atenian care adult, devenit pårtaç la complot doar ca så nu-çi aban- redeschide dezbaterea despre legitimitatea sau ilegi- doneze prietenul tînår, fapta putea intra în seria ispråvilor timitatea – despre echivocul inerent al tiranicidului. În iniÆiatice ale efebilor care, ca Orestele lui Eschil, asumau ultimii ani ai råzboiului, Euripide pune în scenå tragedia vårsarea de sînge ca pe un mijloc, nu ca pe un scop. Inver- Oreste, în care protagonistul este înfåÆiçat ca un criminal sînd rolurile, Tucidide închide orice cale de redempÆiune çovåielnic çi infantil a cårui faptå nu-çi aflå iertare nici pentru aceastå crimå devenitå adultå. måcar în propria-i conçtiinÆå. În punctul culminant al dramei, mulÆimea îl ameninÆå pe Oreste cu lapidarea35, În fine, trebuie så observåm cå, susÆinînd cå Aristo- care este forma cea mai frecventå de intervenÆie colectivå geiton çi Harmodios voiau, de fapt, så se råzbune pe împotriva tiranului. Într-adevår, de cîte ori tiranul piere fratele tiranului, çi nu au plånuit uciderea acestuia decît nu printr-o conjuraÆie tainicå a unui singur tiranocton sperînd cå vor scåpa nepedepsiÆi pentru omorul såvîrçit, sau a cîtorva, ci printr-un act de mînie colectivå, aceasta Tucidide condamnå definitiv actul celor doi. Într-adevår, îmbracå forma arhaicå a uciderii cu pietre: dezlånÆuire o tradiÆie veche de cel puÆin un veac dezbåtea în ce confuzå çi devålmaçå de patimi, folosind cea mai pri- måsurå tiranicidul îçi poate gåsi redempÆiunea – dar mitivå dintre arme, piatra gåsitå în drum, lapidarea tira- situa oricum aceastå posibilå recuperare în afara faptei nului reia scenariul lapidårii unui pharmakos çi aparÆine propriu-zise, în finalitatea ei ultimå, de necesarå violenÆå comportamentelor rituale pre-politice – altfel, dar în pentru curmarea violenÆei în cetate, asimilînd-o, la aceeaçi måsurå cu çiretlicul efebului sau al femeii uci- limitå, cu moartea eroizantå în råzboi. Or, tiranoctonii gaçe. Prin aceasta, afinitatea de naturå a tiranoctonului lui Tucidide inverseazå termenii acestui raport, fåcînd Oreste çi a victimelor sale, confuzia între tiran çi tira- din tiranicidul propriu-zis o condiÆie a izbînzii unei crime nocton, între victimå çi cålåu, se revelå ca temå esenÆialå private34, ceea ce descalificå în însåçi esenÆa ei fapta lui a dramei. Aristogeiton çi a lui Harmodios. În måsura în care uci- Alternativa polemicå propuså de Euripide împotriva derea lui Hipparchos este un act adult, complet în sine çi unei tradiÆii unanim eroizante seamånå îndeajuns cu responsabil, în vreme ce eçuata asasinare a adevåratului dezbaterea suscitatå de Tucidide, çi are drept temå tot un tiran este doar un auxiliar, judecata asupra acestei fapte tiranicid, pe care poetul îl despoaie de orice motivaÆie nu mai poate comporta nici o redempÆiune: ea este un act redemptoare. Ca çi Tucidide, Euripide dramatizeazå condamnabil de råzbunare privatå, o pulsiune pasionalå natura paradoxalå a tiranicidului, cåruia çi poetul îi con- çi o råtåcire – o crimå, nu un act politic. testå caracterul univoc pe care i-l atribuia simplificarea

328 329

331 326

Inventare a mitului a Inventare secundå a legii o vom regåsi curînd în alte acte normative acte alte în curînd regåsi vom o legii a secundå cabila sa sa cabila . Tucidide este primul çi primul este Tucidide .

32

Aceastå capacitate de a genera fårå ezitåri o realitate o ezitåri fårå genera a de capacitate Aceastå neric poate fi cel propus de Marcel Detienne în remar- în Detienne Marcel de propus cel fi poate neric

nici un recurs transcendent. recurs un nici La prima parte a acestei întrebåri, un råspuns ge- råspuns un întrebåri, acestei a parte prima La

încline spre iertare, decretele anti-tiranice trançeazå fårå trançeazå anti-tiranice decretele iertare, spre încline depåçesc, måcar în subtext, cazul în speÆå. în cazul subtext, în måcar depåçesc,

echivocå pe care doar zeiÆa Athena a avut puterea så o så puterea avut a Athena zeiÆa doar care pe echivocå atenieni – cînd implicaÆiile acestei necruÆåtoare demitizåri necruÆåtoare acestei implicaÆiile cînd – atenieni

cåtorii lui Oreste ezitaserå så se pronunÆe, dînd o soluÆie o dînd pronunÆe, se så ezitaserå Oreste lui cåtorii este specificå çi întru cîtva limitatå la cazul Tiranoctonilor cazul la limitatå cîtva întru çi specificå este

eî ca apbl a ssntli Aoo ne jude- unde Acolo asasinatului. a palpabilå cea decît politic, çi de ce concluzia sa asupra aporiilor tiranicidului aporiilor asupra sa concluzia ce de çi politic,

anti-tiranice instituie prin vot o realitate „legalå“, alta „legalå“, realitate o vot prin instituie anti-tiranice citå este dublå: de ce insistå el atît asupra acestui mit acestui asupra atît el insistå ce de dublå: este citå

efectul obiectiv al oricårei vårsåri de sînge, decretele sînge, de vårsåri oricårei al obiectiv efectul Întrebarea pe care acest demers al istoricului o sus- o istoricului al demers acest care pe Întrebarea

universul mental cåruia tragedia îi aparÆine, reprezenta aparÆine, îi tragedia cåruia mental universul acesteia. acesteia.

miasma – adicå de impuritatea care, în care, impuritatea de adicå – orice de cruÆat contrariate, ducînd nu la sfîrçitul tiraniei, ci la agravarea la ci tiraniei, sfîrçitul la nu ducînd contrariate,

hosios , este tiranicidul cå hotårînd rituale: cele pe çi ci fratele tiranului, çi n-au fåcut-o din civism, ci din patimi din ci civism, din fåcut-o n-au çi tiranului, fratele

legifereazå, nu numai consecinÆele legale ale unui omor, unui ale legale consecinÆele numai nu legifereazå, Hipparchos: aceçtia nu l-au ucis pe tiran, ci doar pe doar ci tiran, pe ucis l-au nu aceçtia Hipparchos:

demos -ului care -ului voinÆa prin suspendå, ei prevederile intentat tradiÆiei ateniene despre cuplul asasinilor lui asasinilor cuplul despre ateniene tradiÆiei intentat

dobîndeçte o forÆå generatoare de realitate, de vreme ce vreme de realitate, de generatoare forÆå o dobîndeçte tekmeria , în acest adevårat proces adevårat acest în , indiciile, çi mentele

cgçlr ni oii trn pi aet ert legea decret acest prin tiran, posibil unui ucigaçilor dide mitului politic al tiranoctonilor. El acumuleazå argu- acumuleazå El tiranoctonilor. al politic mitului dide

Dincolo chiar de primejdioasa impunitate asiguratå impunitate primejdioasa de chiar Dincolo çi deliberat ofensiv în insistenÆa cu care se opune Tuci- opune se care cu insistenÆa în ofensiv deliberat çi

legitimat ca atare. ca legitimat dreptate så atragå atenÆia asupra a ceea ce este insolit este ce ceea a asupra atenÆia atragå så dreptate

datå, prin decret al adunårii poporului, un act univoc çi univoc act un poporului, adunårii al decret prin datå, de istoricul atenian contra tradiÆiei comune tradiÆiei contra atenian istoricul de ; cum are cum ;

31

efectiv, crima din raÆiune de stat devine, pentru prima pentru devine, stat de raÆiune din crima efectiv, distrugå cu argumentele înseçi ale polemicii îndreptate polemicii ale înseçi argumentele cu distrugå

lrfct a rdÆe odtae tnaå tiranicidul atenianå, fondatoare tradiÆie ca glorificat eå ruetl taiii e ae uiie ra å o så vrea Tucidide care pe tradiÆiei argumentele tecå

care tiranicidul istoric redevenea un act politic exemplar, politic act un redevenea istoric tiranicidul care lectura nivelatoare a istoriografiei moderne, care ames- care moderne, istoriografiei a nivelatoare lectura

Or, constatåm cå, la finele veacului, tocmai în vremea în vremea în tocmai veacului, finele la cå, constatåm Or, care a propus-o Nicole Loraux are dreptate så critice så dreptate are Loraux Nicole propus-o a care

felul de precaute piedici chiar în calea unui exil revocabil. exil unui calea în chiar piedici precaute de felul Istoria råzboiului Peloponesiac råzboiului Istoria pe din tiranoctoni çi tiranie

drama ostracizårii – tiranicid în efigie care acumula tot acumula care efigie în tiranicid – ostracizårii drama åbnr proaå Aaia aaeo rfrtae la referitoare pasajelor Analiza personalå. råzbunare

reprezentarea monumentalå a actului, ca çi cu psiho- cu çi ca actului, a monumentalå reprezentarea modios çi Aristogeiton merite politice pentru un act de act un pentru politice merite Aristogeiton çi modios

monia publicå a concursului de tragedie se întîlnea cu întîlnea se tragedie de concursului a publicå monia convingå pe atenieni cå este o eroare så atribuie lui Har- lui atribuie så eroare o este cå atenieni pe convingå

caracterul problematic çi ambivalent al acestui act. Cere- act. acestui al ambivalent çi problematic caracterul Tucidide. El se stråduieçte – chiar în douå pasaje douå în chiar – stråduieçte se El Tucidide. – så-i –

30

plex, în care spectacolul tiranicidului punea în evidenÆå în punea tiranicidului spectacolul care în plex, este disjuncÆii acestei al capital martor Un asumå. çi-l care

generase, cum am våzut, un mecanism simbolic com- simbolic mecanism un våzut, am cum generase, publicå atenianå simplificå eroizînd tiranicidul çi pe cei pe çi tiranicidul eroizînd simplificå atenianå publicå

u asl Ctta ntuaå e eom clistenianå reforma de instauratå Cetatea haosul. cu Se pare, totuçi, cel puÆin de la o vreme, cå opinia cå vreme, o la de puÆin cel totuçi, pare, Se

cheie tragicå mecanismul complex al confruntårii cetåÆii confruntårii al complex mecanismul tragicå cheie civicå postumå. civicå

uos clr ae c Tcdd ç Erpd, ieu în citeau Euripide, çi Tucidide ca care, celor culoaså poate schimba violenÆa çi oroarea fratricidului în glorie în fratricidului oroarea çi violenÆa schimba poate

Aceastå iniÆiativå trebuie så fi pårut extrem de peri- de extrem pårut fi så trebuie iniÆiativå Aceastå stasis nc mcr ore eoli nu eroului moartea måcar nici ; Eriniei- abisul

incontrolabilå. incontrolabilå. tivå, çi de aceea cade el însuçi, de-a valma cu Polinice, în Polinice, cu valma de-a însuçi, el cade aceea de çi tivå,

riscurile unei reacÆii în lanÆ care putea så devinå oricînd devinå så putea care lanÆ în reacÆii unei riscurile dominå, practicînd inconçtient o duplicitate auto-distruc- duplicitate o inconçtient practicînd dominå,

natura transgresivå a actului, çi expunînd cetatea la cetatea expunînd çi actului, a transgresivå natura dreaptå cu un tiran, ignorînd motivaÆiile ascunse care îl care ascunse motivaÆiile ignorînd tiran, un cu dreaptå

modios çi Aristogeiton cu care se råzboieçte Tucidide, råzboieçte se care cu Aristogeiton çi modios cetåÆean exemplar çi un hoplit care se måsoarå în luptå în måsoarå se care hoplit un çi exemplar cetåÆean

, scurt-circuitînd, ca çi mitul politic al lui Har- lui al politic mitul çi ca scurt-circuitînd, , tiranocton

prefåcåtoria stratagemelor; Eteocle pretinde cå este un este cå pretinde Eteocle stratagemelor; prefåcåtoria 37

ZOE PETRE ZOE CETATEA GREACÅ – ÎNTRE REAL ÇI IMAGINAR ÇI REAL ÎNTRE – GREACÅ CETATEA

ZOE PETRE CETATEA GREACÅ – ÎNTRE REAL ÇI IMAGINAR popularå çi comemorativå; tiranicidul pus în scenå de poate cel mai important cruciat al unei confruntåri între Euripide redevine un act problematic, ambiguu, supus raÆionalitatea cercetårii istorice çi tradiÆia oralå, pe care unei interpretåri care laså loc tuturor disjuncÆiilor între cu dispreÆ istoricul o boteazå to mythodes – „le mytheux“ motivaÆie, consecinÆe çi percepÆia posteritåÆii cu privire cum traduce Detienne: anecdoticul, zvonul, povestea ano- la semnificaÆiile acestui act. nimå, scåpatå de sub controlul argumentaÆiei riguroase. Evocarea reverenÆioaså a tiranoctonilor la Aristofan36, În aceastå enormå operaÆiune intelectualå care då sens în aceeaçi vreme în care Orestele lui Euripide era repre- reflecÆiei lui Tucidide, mitul Tiranoctonilor este un teren zentat, nu se reduce, cred, la o simplå fredonare nostalgicå privilegiat de confruntare. a cîntecelor de pahar vechi de un veac; ea atestå faptul cå Ipoteza pe care vreau s-o propun este cå – dincolo de, tema tiranicidului fondator fåcea obiectul unei polemici – çi deopotrivå cu problemele majore de construcÆie a unei parte critice, parte recuperatorii – care då relief acestei metodologii critice a istoriei – dezbaterea în jurul tirani- teme în atmosfera politicå încårcatå a anilor råzboiului cidului nu este, în vremea redactårii Istoriei lui Tucidide, peloponesiac. Glorificat de to plethos ca leac suveran o dezbatere exclusiv academicå, ci una politicå foarte strin- împotriva duçmanilor isonomiei, revendicat ca merit istoric gentå – atît de stringentå încît a determinat çi vehemenÆa, de aristocraÆia atenianå, cultul civic al tiranoctonilor îçi dar çi o încifrare anume a textului la care må refer. pierdea tot mai mult necesara ambiguitate, asupra cåreia Mai întîi vehemenÆa. TradiÆia reprezentatå de skolia insistå çi Euripide, çi Tucidide. închinate tiranoctonilor, çi pe care Tucidide se strå- Aceastå disputå în jurul tradiÆiei tiranicidului redem- duieçte så o demonteze, scurt-circuita scenariul ieçirii ptor are loc, så nu uitåm, în perioada febrilå a gravelor cetåÆii din haos în douå sensuri: pretinzînd cå tiranoc- råsturnåri politice care au urmat dezastrului sicilian; tonii ar fi instaurat prin însåçi fapta lor isonomia, çi nu-i vorba, açadar, de o disputå academicå, ci de spaima susÆinînd, ipso facto, cå Atena singurå, çi nu ajutorul palpabilå în faÆa iminenÆei unei tiranii ostile democraÆiei militar al Spartei, mîntuise cetatea. Problema raporturilor ateniene, de conjuraÆii aristocratice care nu ezitå în faÆa cu Sparta, explicit enunÆatå de Tucidide în polemica sa sacrilegiilor çi a asasinatului politic, de succesive încer- împotriva mitului politic al Tiranoctonilor, este problema cåri de loviturå de stat – çi, pînå la sfîrçit, de instaurarea prin excelenÆå a råzboiului peloponesiac çi a multiplelor efectivå a unei dictaturi oligarhice çi violente, imediat çi înçelåtoarelor lui sfîrçituri: în 421, prin Pacea lui Nicias, numite de contemporani „tirania celor Treizeci“. Råzboiul dar çi în 411, dupå dezastrul din Sicilia, precum çi în 404 civil çi restauraÆia, deloc idilicå, care încheie acest ciclu çi în anii imediat urmåtori. Afirmînd cå Sparta, çi nu catastrofal în istoria Atenei clasice vådesc îndeajuns cå Harmodios çi Aristogeiton, instaurase isonomia la Atena tirania nu era doar o figurå de stil – çi cå disputa asupra prin alungarea lui Hippias, Tucidide afirma implicit cå legitimitåÆii ori echivocurilor tiranicidului, chiar dacå se soluÆia råzboiului peloponesiac s-ar fi putut afla într-o purta pe terenul istoriei sau al mitului, era departe de înÆelegere – durabilå, posibilå încå în 415 – între Atena çi a se limita la trecutul cetåÆii, purtînd, de fapt, asupra Sparta. O afirmaÆie încå acceptabilå în anii la care se celei mai fierbinÆi actualitåÆi. referå; o afirmaÆie primejdioaså în anii redactårii pasa- Dovada cea mai clarå a acestei inserÆii într-o pole- jului, dupå capitularea dramaticå din 404, cu toate con- micå politicå efectivå este faptul cå disputele la care må secinÆele ei. refer au drept corolar însåçi legiferarea tiranicidului: în Dincolo înså de acest aspect al polemicii, care o face 411/0, decretul lui Demophantos asigura anticipat dintru început mai puÆin teoreticå decît se crede în- impunitatea çi puritatea ritualå a oricårui virtual deobçte, textul insistå, cum am våzut, în a demonstra cå

330 327

337 352

numai cå nu era dispus så-i recunoascå meritele, dar nici dar meritele, recunoascå så-i dispus era nu cå numai Paris, 1955. Paris,

lisation de Corinthe, des origines aux guerres médiques guerres aux origines des Corinthe, de lisation , care se opusese activ Tiranilor, cînd vede cå nimeni nu nimeni cå vede cînd Tiranilor, activ opusese se care

Recherches sur l’histoire et la civi- la et l’histoire sur Recherches Korinthiaka

. . Will, Ed. Lysias, care chiar fusese persecutat çi condamnat, çi condamnat, çi persecutat fusese chiar care Lysias,

r Oine Occidente e Oriente Tra FoeÆ, 1947; FlorenÆa, , Mazzarino, S. 1.

Pe de altå parte, disperarea exasperatå a cuiva ca cuiva a exasperatå disperarea parte, altå de Pe

Note fårå greç. greç. fårå

asigurat cå se afla de partea cea bunå, în mod colectiv çi colectiv mod în bunå, cea partea de afla se cå asigurat

sugereazå – un auditoriu care trebuia, iar çi iar, så fie så iar, çi iar trebuia, care auditoriu un – sugereazå

o calificåm drept tragicå. drept calificåm o

una nesigurå. Ar putea sugera – în orice caz, mie îmi mie caz, orice în – sugera putea Ar nesigurå. una

ironie pe care, în sens cît se poate de tehnic, trebuie så trebuie tehnic, de poate se cît sens în care, pe ironie

craticå indicå nu atît o opinie publicå triumfåtoare, cît triumfåtoare, publicå opinie o atît nu indicå craticå

asuprå de måsurå, o bimilenarå posteritate comportå o comportå posteritate bimilenarå o måsurå, de asuprå

democraÆia lor democraÆia . Acest gen de agresivitate demo- agresivitate de gen Acest . despre

cei cårora li se adresa; faptul cå au convins, uneori cu uneori convins, au cå faptul adresa; se li cårora cei

dacå ar fi îndråznit så nu vorbeascå mieros atenienilor mieros vorbeascå nu så îndråznit fi ar dacå

a cetåÆii. Nici unul dintre ei nu a izbutit så convingå pe convingå så izbutit a nu ei dintre unul Nici cetåÆii. a

vorbitor risca multå ostilitate publicå, dacå nu mai råu, mai nu dacå publicå, ostilitate multå risca vorbitor

eis aei eis , memoria adevåratå, nu oficialå çi apologeticå, çi oficialå nu adevåratå, memoria ,

dispersaÆi cel puÆin pentru cîÆiva ani: este limpede cå un cå limpede este ani: cîÆiva pentru puÆin cel dispersaÆi diÆiile orale atunci cînd vrei så clådeçti pentru veçnicie, pentru clådeçti så vrei cînd atunci orale diÆiile

ort a ot odma, a dsioi si u fost au såi discipolii iar condamnat, fost a Socrate cele petrecute, çi cît sînt de înçelåtoare poveçtile çi tra- çi poveçtile înçelåtoare de sînt cît çi petrecute, cele

de prudent, iar Aristofan devine din ce în ce mai evaziv. mai ce în ce din devine Aristofan iar prudent, de he alethestate prophasis alethestate he , adevårul despre adevårul , contemporan,

Cînd se referå la acelaçi subiect, Isocrate este remarcabil este Isocrate subiect, acelaçi la referå se Cînd cît este de greu så identifici, chiar în trecutul cu care eçti care cu trecutul în chiar identifici, så greu de este cît

. cînd o numea o ideologie democraticå „îmbålsåmatå“ democraticå ideologie o numea o cînd

istoricå a cårei complexitate era menitå så dovedeascå så menitå era complexitate cårei a istoricå 33

prea multå autenticitate, çi Nicole Loraux avea dreptate avea Loraux Nicole çi autenticitate, multå prea nienilor despre iluziile lor; Tucidide construieçte o scriere o construieçte Tucidide lor; iluziile despre nienilor

fusese condamnat fiindcå le vorbea liber çi deschis ate- deschis çi liber vorbea le fiindcå condamnat fusese civil. Dar redundanÆa retoricå a acestei formule nu are nu formule acestei a retoricå redundanÆa Dar civil.

Socrate incert. çi dramatic prezent unui ale neliniçti plitele mîndri de opÆiunile çi de victoria lor politicå în råzboiul în politicå lor victoria de çi opÆiunile de mîndri

cetåÆii pentru a compensa umilinÆa înfrîngerii çi cum- çi înfrîngerii umilinÆa compensa a pentru cetåÆii toriu alcåtuit din adevåraÆi democraÆi ei înçiçi, cu toÆii cu înçiçi, ei democraÆi adevåraÆi din alcåtuit toriu

critic – çi care se refugia în cultul trecutului glorios al glorios trecutului cultul în refugia se care çi – critic captatio adresatå de cåtre un democrat cåtre un audi- un cåtre democrat un cåtre de adresatå

prea traumatizat ca så suporte demitizårile çi discursul çi demitizårile suporte så ca traumatizat prea

racntÆ atenieni cinstiÆi prea voastrå democraÆia , aratå ca o ca aratå , , ,

32

demos

încå unui a vindicative pulsiuni aceleiaçi victimå La prima vedere, leitmotivul discursurilor lui Lysias, lui discursurilor leitmotivul vedere, prima La

fi explicitå. Oricine putea atunci så se teamå cå va cådea va cå teamå se så atunci putea Oricine explicitå. fi

politicå ipocritå çi emolientå. çi ipocritå politicå

så-çi absolve culpabilitåÆile – opera lui Tucidide nu putea nu Tucidide lui opera – culpabilitåÆile absolve så-çi

politically correct politically

çi de a participa la o mitologie o la participa a de çi fi a de

prin care atenienii încercau så-çi vindece identitatea çi identitatea vindece så-çi încercau atenienii care prin

cipant direct la alungarea acestora), cît din refuzul såu refuzul din cît acestora), alungarea la direct cipant

Æinuse niciodatå, cît a unui refuz al mitologiilor colective mitologiilor al refuz unui a cît niciodatå, Æinuse

oligarhilor (spre deosebire de cele ale lui Lysias, parti- Lysias, lui ale cele de deosebire (spre oligarhilor

nu atît a unui råzboi civil a cårui råspundere nu-i apar- nu-i råspundere cårui a civil råzboi unui a atît nu

mai puÆin din afilierile politice ale filozofului cu cercul cu filozofului ale politice afilierile din puÆin mai

a lui 399 în care Socrate pierea ca victimå expiatorie – expiatorie victimå ca pierea Socrate care în 399 lui a

diferenÆa de tratament dintre Lysias çi Socrate venea Socrate çi Lysias dintre tratament de diferenÆa

Încå neterminatå, poate, în acea sinistrå primåvarå sinistrå acea în poate, neterminatå, Încå

political correctness. political Bånuiala mea este cå este mea Bånuiala scrupuloaså

încarcå de interogaÆii çi devin caduce. caduce. devin çi interogaÆii de încarcå

în care se adresa auditoriului, pe care îl flateazå cu o cu flateazå îl care pe auditoriului, adresa se care în politicå a tradiÆiei transformate în memorie oficialå se oficialå memorie în transformate tradiÆiei a politicå

demos -ului biruitor, trebuia så fie foarte atent la modul la atent foarte fie så trebuia biruitor, -ului ie n rc cmmrr, n rc instrumentalizare orice în comemorare, orice în cite

chiar çi Lysias, care era de cealaltå parte, de partea de parte, cealaltå de era care Lysias, çi chiar ateniene se dovedeçte a fi o crimå, presupoziÆiile impli- presupoziÆiile crimå, o fi a dovedeçte se ateniene

Socrate a avut cîÆiva discipoli foarte compromiÆåtori. Dar compromiÆåtori. foarte discipoli cîÆiva avut a Socrate considerat a fi un eveniment fondator al ordinii politice ordinii al fondator eveniment un fi a considerat

fiantå a discursului lipsit de accente critice. Desigur, critice. accente de lipsit discursului a fiantå a trecutului: dacå, la o analizå riguroaså, ceea ce era ce ceea riguroaså, analizå o la dacå, trecutului: a

asemenea lui Socrate, nu au acceptat convenÆia leni- convenÆia acceptat au nu Socrate, lui asemenea inanitatea çi falsul inerent oricårei manipulåri politice manipulåri oricårei inerent falsul çi inanitatea

agresivitatea comunå faÆå de aceia, relativ puÆini, care, puÆini, relativ aceia, de faÆå comunå agresivitatea tiranoctonilor reprezintå o demonstraÆie practicå despre practicå demonstraÆie o reprezintå tiranoctonilor

ZOE PETRE ZOE CETATEA GREACÅ – ÎNTRE REAL ÇI IMAGINAR ÇI REAL ÎNTRE – GREACÅ CETATEA

ZOE PETRE CETATEA GREACÅ – ÎNTRE REAL ÇI IMAGINAR

29. Liana Lupaç çi Zoe Petre, Commentaire aux „Sept contre pare de epitetul obiçnuit al råzboiului civil: emphylios Thèbes“ d’Eschyle, Paris-Bucureçti, 1981; Froma I. Zeitlin, polemos22. Aça cum scrie Aristotel, Clistene a vrut så Under the Sign of the Shield, Roma, 1982. amestece, anameixai boulomenos, corpul civic, så creeze 30. Th. 1, 20 çi 6, 54-59. o nouå fraternitate politicå a cetåÆenilor, hopos metas- 31. Nicole Loraux, „Enquête sur la construction d’un meurtre chosi pleious tas politeias23. ÎmpårÆirea prin tragere la en histoire“, 10, 1985, p. 17 çi . L’écrit du temps passim sorÆi a tritiilor în cele zece noi triburi era poate nu doar 32. M. Detienne, L’ Invention de la Mythologie, Paris, 1981. 33. Nicole Loraux, op. cit., p.14. un plan ingenios pentru viitor, ci çi un mod explicit de a 34. Th. 6, 54, 1; 54, 3; 56, 2. pune capåt discordiei civice, alåturînd vechilor duçmani 35. E., Or. çi o componentå neutrå, de echilibru. 36. Ar., Lys. 632 çi urm., cf. Ach. 980, 1093; vezi çi V. În recentele lor contribuÆii, atît Nicole Loraux cît çi Ehrenberg, „Das Harmodioslied“, WS 49, 1956, pp. 59-60. Pierre Vidal-Naquet au deschis dosarul aritmeticii cetåÆii 37. Cf. decretul lui Eucratess, B.D. Meritt, Hesperia 21, 1952, democratice24. Aç vrea så adaug doar cîteva remarci cu p. 355, nr. 5. privire la cifrele clisteniene. Regula majoritåÆii existå cu 38. Arist., Ath. 34, 3. 7 siguranÆå pentru a proclama cå un vot divizat poate çi 39. Protag. fr., Vorsokr. va fi convertit într-o nouå unanimitate a cetåÆii, chiar 40. Datorez aceastå sugestie comentariului pe care Paul dacå acest joc are, ca într-un råzboi civil sublimat, învin- Cartledge l-a prezentat la raportul meu despre stasis în colocviul de la Cambridge, menÆionat supra, la nota 20. gåtori çi victime. Totuçi, convertirea a douå categorii într-o entitate este, aça cum au subliniat-o pe drept lucrårile lui Nicole Loraux, un lucru problematic. Atît stasis cît çi politica sînt dominate de o logicå binarå a lui da çi nu, iar practica çi vocabularul cetåÆii vorbesc fie despre o polis unanimå, fie despre una dublå, dichorrho- pos, deci divizatå çi fragilå. Astfel, politica participå la o tendinÆå generalå a cul- turii greceçti, aça cum cartea lui Geoffrey Lloyd despre Polaritate çi Analogie25 a demonstrat-o cu multå vreme în urmå. Iar practica instituÆiilor politice, de a acorda voturi çi de a alege între douå propuneri, în adunare ca çi în tribunale, întåreçte o divizare a corpului civic în care doar facÆiunile active care se confruntå sînt recu- noscute çi luate în seamå. Aceastå divizare binarå este problematicå chiar în timpuri normale, atît pentru cå este fictivå – ideologia tuturor celor care iau parte la treburile publice existå pentru a masca masa de cetåÆeni pasivi, indiferenÆi, chiar dacå loiali26 – cît çi din cauza antinomiilor sale. Din douå jumåtåÆi ideale opuse nu poÆi decît så reduci una la tåcere în favoarea celeilalte; sau, aça cum se întîmplå în Eumenidele lui Eschil, så laçi zeii så aibå

349

351 338

yh e tragédie et Mythe dramatice este prezentå peste tot, nu în ultimul rînd în rînd ultimul în nu tot, peste prezentå este dramatice p. 135-158. pp. , Vernant/Vidal-Naquet,

Naquet, „Chasse et sacrifice dans l’Orestie d’Eschyle“, în d’Eschyle“, l’Orestie dans sacrifice et „Chasse Naquet, decît este perceput de obicei. Dovada acestei calitåÆi acestei Dovada obicei. de perceput este decît

866, cf. 859-860; 940-941, cu comentariul lui P. Vidal- P. lui comentariul cu 940-941, 859-860; cf. 866, Atena mi se pare mai puÆin triumfal çi mai conflictual mai çi triumfal puÆin mai pare se mi Atena

Eu. elocvent – dar departe de a fi singular – råmîne Eschil, Eschil, råmîne – singular fi a de departe dar – elocvent

Ceea ce a urmat dupå råsturnarea celor Treizeci la Treizeci celor råsturnarea dupå urmat a ce Ceea

13. Pentru opoziÆia dintre råzboi çi råzboi civil, textul cel mai cel textul civil, råzboi çi råzboi dintre opoziÆia Pentru 13.

Oxford, 1973, pp. 346-394. pp. 1973, Oxford, *

tde i Gek History Greek in Studies , Hammond, N.G. 46; 2, Th. 12.

remarcabil producåtor de abstracÆiuni. de producåtor remarcabil Skolia Skolia tiranoctonilor: Diehl 2, 10-12 (893-896 Page). (893-896 10-12 2, Diehl tiranoctonilor: 11.

Anthropologie , pp. 382-402. pp. , Gernet, este un produs cu un înalt grad de creativitate çi un çi creativitate de grad înalt un cu produs un este

Sr e yblse oiiu: e oe Cmu“ în Commun“, Foyer le politique: symbolisme le „Sur curente cîteva mijloace decisive. Sfîrçitul råzboiului civil råzboiului Sfîrçitul decisive. mijloace cîteva curente

comensalitåÆii la vatra comunå a cetåÆii vezi L. Gernet, L. vezi cetåÆii a comunå vatra la comensalitåÆii risipite ale imaginarului politic, çi adåugînd la aceste la adåugînd çi politic, imaginarului ale risipite

Philologus 1, p 1510 c piie a semnificaÆia la privire cu 155-180; pp. 114,

iaå societåÆii“ a ginarå cnetîd uetl anterior curentele concentrînd ,

31

10. C.W. Fornara, „The Cult of Harmodius and Aristogeiton“, and Harmodius of Cult „The Fornara, C.W. 10.

stasis precipitå „instituirea ima- „instituirea precipitå de stårii sfîrçitul loace,

110.

politic pot fi vindecate doar metaforic. Prin aceste mij- aceste Prin metaforic. doar vindecate fi pot politic

Ath. Ath. Sol 1; D.L. 1, D.L. 1; Arist., urm.; çi 11 . Plu, sînt cylonian

dimensiune mimeticå a cetåÆii, pentru cå rånile corpului rånile cå pentru cetåÆii, a mimeticå dimensiune .Picpll sre nie eeior l clbu episod celebrul la referitoare antice surse Principalele 9.

refacerii solidaritåÆii civice trebuie så utilizeze aceastå utilizeze så trebuie civice solidaritåÆii refacerii fr. (Diehl). Thgn. 8.

. CircumstanÆele dramatice ale dramatice CircumstanÆele . vocåri transcendentale vocåri p 175-221. pp.

30

Anthropologie , Gernet, în prédroit“, et oit „Dr Gernet, L. 7. umane, råspunzînd în termeni omeneçti oricårei pro- oricårei omeneçti termeni în råspunzînd umane,

op. cit. op. , p. 6 çi urm. çi 6 p. , Jedrkiewicz, St. 6. civice, existå pentru a fi våzute çi admirate ca artefacte ca admirate çi våzute fi a pentru existå civice,

4(2), 1989, pp. 211-231. pp. 1989, 4(2),

turale çi arhitectonice, conceptele filozofice, chiar cultele chiar filozofice, conceptele arhitectonice, çi turale

Métis Basileis , tyrans et magistrats“, magistrats“, et tyrans , „ Ruzé, oise Fran Cf. 5. ç

litatea politicå, spectacolul de teatru, imaginile sculp- imaginile teatru, de spectacolul politicå, litatea

nenumårate, pe care îmi face plåcere så le amintesc çi aici. çi amintesc le så plåcere face îmi care pe nenumårate,

univers proiectiv, coerent çi autonom, în care raÆiona- care în autonom, çi coerent proiectiv, univers

volum, adåugînd astfel încå o dovadå de prietenie celor, prietenie de dovadå o încå astfel adåugînd volum,

contrazice, ci mai degrabå confirmå, ascensiunea unui ascensiunea confirmå, degrabå mai ci contrazice, - cmnct cs tx îc îane aaiii u în lui apariÆiei înaintea încå text acest comunicat i-a

jumåtate de drum între religie çi abstracÆiile civice, nu civice, abstracÆiile çi religie între drum de jumåtate meçte pentru promptitudinea cu care Stefano Jedrkiewicz Stefano care cu promptitudinea pentru meçte

alla Terza Roma Terza alla , natura compozitå a unui astfel de cult, aflat la aflat cult, de astfel unui a compozitå natura , mos , Roma, aprilie 1993); autoarea mulÆu- autoarea 1993); aprilie Roma, ,

29

Da Roma Da , (comunicare la Colocviul Colocviul la (comunicare classica“ cultura nella era fondatorul unui nou cult civic al Afroditei Pande- Afroditei al civic cult nou unui fondatorul era

LaerÆiu, 1, 73; vezi Stefano Jedrkiewicz, „Il tirannicidio „Il Jedrkiewicz, Stefano vezi 73; 1, LaerÆiu, tåm ipoteza propuså de Erika Simon, dupå care Clistene care dupå Simon, Erika de propuså ipoteza tåm

4. „Fericit tiranul care moare de moarte bunå“, scrie Diogene scrie bunå“, moarte de moare care tiranul „Fericit 4.

zåri flagrante în domeniul legislativ. Chiar dacå accep- dacå Chiar legislativ. domeniul în flagrante zåri

Amsterdam, 1975, pp. 563-571. pp. 1975, Amsterdam,

lui Martin Ostwald Martin lui , este rezultatul unei conceptuali- unei rezultatul este ,

28

Cluj-Napoca, 2-7 octobre 1972 octobre 2-7 Cluj-Napoca, Eirene ques

, Bucureçti- , “. „

nomos themis

, analizatå în cartea în analizatå , la la de Trecerea

Conférence internationale d’études classi- d’études internationale Conférence Actes de la XII la de Actes

e

lumea. pp. 344-360; Zoe Petre, „Le comportement tyrannique“, în tyrannique“, comportement „Le Petre, Zoe 344-360; pp.

participå la o realitate secundå, autonomå în raport cu raport în autonomå secundå, realitate o la participå Anthropologie , Gernet, în tyrans“, de „Mariages Gernet, L. 3.

Paris, 1986, pp. 45-78) pp. 1986, Paris, çi imaginare – prin afirmarea explicitå a faptului cå ele cå faptului a explicitå afirmarea prin – imaginare çi

Mythe et tragèdie 2 tragèdie et Mythe , Vidal-Naquet, Pierre çi idem (= 255 auos rnpreÆaclciåantrilratfcae– artificiale lor naturii a colectivå percepÆia prin – taculoase

Le Temps de la Reflexion la de Temps Le 2, 1981, pp. 235- pp. 1981, 2, boiteux“, Tyran

care componentele ei au cîçtigat autonomie devenind spec- devenind autonomie cîçtigat au ei componentele care

Jussieu nr. 5], Paris 1979, pp. 217-231; J.-P. Vernant, „Le Vernant, J.-P. 217-231; pp. 1979, Paris 5], nr. Jussieu

în care unitatea globalå a gîndirii mitice s-a scindat, çi în çi scindat, s-a mitice gîndirii a globalå unitatea care în

e mriax t e ecu dn l’histoire dans exclus les et marginaux Les [Cahiers în

tului såu este, într-adevår, corolarul a aproape un secol un aproape a corolarul într-adevår, este, såu tului

, tyran ou comment la cité grecque construit ses marges“ ses construit grecque cité la comment ou tyran

dramaturgicå a acÆiunii politice clisteneine çi a rezulta- a çi clisteneine politice acÆiunii a dramaturgicå iauu“ vz ç Puie cmt-atl „itie de „Histoire Schmitt-Pantel, Pauline çi vezi tiranului“;

ritualå, iar tragedia pune în scenå ostracismul. Calitatea ostracismul. scenå în pune tragedia iar ritualå, op. cit. op. , vorbeçte de un adevårat „portret-robot al „portret-robot adevårat un de vorbeçte , Will, Ed. 2.

ZOE PETRE ZOE CETATEA GREACÅ – ÎNTRE REAL ÇI IMAGINAR ÇI REAL ÎNTRE – GREACÅ CETATEA

ZOE PETRE CETATEA GREACÅ – ÎNTRE REAL ÇI IMAGINAR grijå de reunirea celor douå într-una singurå. Dar stasis Pentru mentalitatea romanå vezi monografia lui P. Jal, La dramatizeazå nu numai divizarea, ci çi abÆinerea. Cînd guerre civile à Rome, Paris, 1974. se spune cå Solon a legiferat atimia pentru cei care au 14. F. Jacoby, Atthis, Oxford, 1948. 15. Plin., NH 34, 16. refuzat så se pronunÆe pentru una din facÆiuni într-un 2 råzboi civil, existå aici un indiciu asupra disconfortului 16. Vezi P. Levêque çi P. Vidal-Naquet, Clisthène l’Athénien , Ø generat de divizarea în trei facÆiuni – douå care se Paris-Besan on, 1984, p. 84. 17. Cu privire la semnificaÆiile programului delfic al lui înfruntå, una care råmîne în expectativå – în raport cu Antenor, vezi ibidem, pp. 85-89. stasis, care este expresia prin excelenÆå a doar douå 18. Emily V. Vermeule, „The Boston Oresteia Krater“, AJA 70, facÆiuni aflate în conflict. 1966, pp. 1-22. Ceea ce Solon a încercat så rezolve într-o manierå 19. Vezi St. Brunnsaker, The Tyrant-Slayers of Kritios and negativå, a fost probabil folosit într-o manierå pozitivå Nesiotes, Lund, 1958. de cåtre nakonieni, poate çi de cåtre Clistene. În locul 20. Am dezvoltat analiza acestor practici simbolice în raportul urii reciproce a celor douå staseis ireconciliabile, mo- prezentat la colocviul Democracy, Ancient and Modern, delul tripartit existå nu numai pentru a exprima o divi- Cambridge, 1992 (Zoe Petre, „The End of Stasis: Ancient and ziune realå a cetåÆii, ci çi pentru a o media într-o nouå Modern“, în Nouvelles études d’histoire, 9. Publiées à l’occa- e solidaritate. Poate cå nu ar trebui så sårim direct de la sion du XVIII Congrès International des Sciences Histo- mesotes a lui Solon tocmai la clasa de mijloc a lui Aris- riques. Montréal 1995, Bucureçti, 1995, pp. 7-24). 21. Vezi mai pe larg discuÆia la Zoe Petre, „Un âge de la totel çi la antecedentele sale imediate. représentation. Artifice et image dans la pensée grecque La aceastå dimensiune simbolicå a reformei cliste- du VI-e siècle av. n. è.“, RRH 18, 1979, pp. 245-257. niene, nu numai în înÆelesul såu general, ci çi ca acÆiune 22. J.-P. Vernant, „Le moment historique de la tragédie en practicå imediatå, reprezentînd sfîrçitul stårii de stasis, Grèce: quelques conditions sociales et psychologiques“, în ar trebui så adåugåm mitologia civicå a Tiranoctonilor, Vernant/Vidal-Naquet, Mythe et tragédie. numårul impresionant de juråminte pe care toatå lumea 23. D. Lanza, Il Tiranno ed il suo pubblico, Torino 1977. trebuie så le presteze, precum çi instituÆionalizarea 24. Vezi J.-P. Vernant, „Le Tyran boiteux“, Le Temps de la agon-ului tragic ca leitourgia çi ca ceremonie civicå orga- Reflexion 2, 1981, pp. 235-255 (= idem çi Pierre Vidal- nizatå de cåtre cetate pe cheltuialå publicå. Naquet, Mythe et tragèdie 2, Paris, 1986, pp. 45-78). Faptul cå tragedia este complementarå faÆå de ordi- 25. Froma I. Zeitlin, „The Motif of the Corrupted Sacrifice in nea civicå, punînd în scenå haosul çi eventual sfîrçitul Aeschylus’ Orestia“, TAPhA 96, 1965, pp. 463-508; eadem, såu pentru a purifica pasiunile, nu cred cå mai are nevoie „Postscript to Sacrificial Imagery in the Oresteia (Ag. 1235- de demonstraÆie, mai ales dupå dezbaterile din ultimele 37)“, ibidem, 97, 1966, pp. 645-653. 26. Vezi Pauline Schmitt-Pantel, „Histoire de tyran ou comment douå decenii, în care contribuÆiile lui J.-P. Vernant çi la cité grecque construit ses marges“, în Les marginaux et P. Vidal-Naquet au stimulat un întreg curent novator de 27 les exclus dans l’histoire [Cahiers Jussieu nr. 5], Paris, cercetare . Singurul lucru pe care aç dori så-l evidenÆiez 1979, pp. 217-231. aici este cå mijloacele apotropaice care erau esenÆiale în 27. Vezi P. Vidal-Naquet, op. cit. purificarea lui Epimenide çi-au schimbat registrul odatå 28. Så amintim cå votul final este un balotaj, çi cå doar votul cu Clistene. Ceea ce fusese în mod esenÆial un ritual zeiÆei îl absolvå pe Oreste; Atena calificå drept un miracol devine acum o operaÆiune intelectualå çi simbolicå mul- datorat zeiÆei Peitho faptul cå Eriniile au consimÆit så tiplå çi complexå. Ostracismul pune în scenå alungarea accepte aceastå decizie.

350 339

341 348

Må întreb dacå acest slogan este atît de departe pe cît pe departe de atît este slogan acest dacå întreb Må legat de experienÆe recente: nu pot, çi nici nu vreau, de vreau, nu nici çi pot, nu recente: experienÆe de legat

demoi Cît despre cel de-al doilea punct de pornire, el este el pornire, de punct doilea de-al cel despre Cît . de administrativå, numai nu civicå, grupare nouå

sînge fratern. sînge me phylokrinein me ar putea trimite la aceastå la trimite putea ar Sloganul

groazå, ar trebui så se fereascå de primejdia de a vårsa a de primejdia de fereascå se så trebui ar groazå, urban au putut juca rolul elementului neutru. elementului rolul juca putut au urban

corcyreenilor: atenienii sînt cei care, copleçiÆi de milå çi milå de copleçiÆi care, cei sînt atenienii corcyreenilor: ce se duçmåneau reciproc, în timp ce cele din centrul din cele ce timp în reciproc, duçmåneau se ce

adreseazå nici tebanilor, nici tebanilor, nici adreseazå se nu ei tebani, Labdacizilor tritiile de pe coastå çi cele din interior au fost poate cele poate fost au interior din cele çi coastå pe de tritiile

ue n cn ciee tie a lpa rtiiå a fratricidå lupta sau atride crimele scenå în pune printr-o grupare aleatorie a cîte trei tritii fiecare: aici fiecare: tritii trei cîte a aleatorie grupare printr-o

descrie ororile råzboiului civil la Corcyra, cînd Eschil cînd Corcyra, la civil råzboiului ororile descrie spa råi nio tiui lsein, constituite clisteniene, triburi noilor creårii asupra

m ra u fp snua ç islt Cn Tucidide Cînd insolit. çi singular fapt un vrea, am Aceastå tragere la sorÆi tripartitå poate arunca o luminå o arunca poate tripartitå sorÆi la tragere Aceastå

culminant al acestei crude realitåÆi, dar nu este, oricît este, nu dar realitåÆi, crude acestei al culminant din alÆi trei, aleçi dintre cetåÆenii care råmåseserå neutri. råmåseserå care cetåÆenii dintre aleçi trei, alÆi din

stat oligarhicå“ din 404/403, este, într-un fel, un episod un fel, într-un este, 404/403, din oligarhicå“ stat cele douå facÆiuni care se ciocniserå în råzboiul civil, çi civil, råzboiul în ciocniserå se care facÆiuni douå cele

pe larg în paginile de mai jos, aça-numita „loviturå de „loviturå aça-numita jos, mai de paginile în larg pe cetåÆeni fiecare, traçi la sorÆi, cîte unul din fiecare dintre fiecare din unul cîte sorÆi, la traçi fiecare, cetåÆeni

inocentå. Crîncena confruntare despre care vorbesc mai vorbesc care despre confruntare Crîncena inocentå. prin crearea unor fråÆii simbolice alcåtuite din cîte cinci cîte din alcåtuite simbolice fråÆii unor crearea prin

luminilor, e departe de a fi fost nu doar cruÆatå, ci çi ci cruÆatå, doar nu fost fi a de departe e luminilor,

diaphora , de divizare violentå a cetåÆii, a violentå divizare de , de situaÆiei capåt

europeanå a lagårului de exterminare, Atena, cetatea Atena, exterminare, de lagårului a europeanå

nistrative: în cetatea sicilianå, s-a încercat så se punå se så încercat s-a sicilianå, cetatea în nistrative:

nierilor atenieni din Råzboiul din Sicilia, prima atestare prima Sicilia, din Råzboiul din atenieni nierilor

al redistribuirii cetåÆenilor în noi entitåÆi politico-admi- entitåÆi noi în cetåÆenilor redistribuirii al

la asasinarea lui Efialte la tratamentul aplicat prizo- aplicat tratamentul la Efialte lui asasinarea la

secole mai recentå, sugereazå totuçi çi un impact imediat impact un çi totuçi sugereazå recentå, mai secole

bea sîngele adversarilor såi politici. Figurå de stil? De stil? de Figurå politici. såi adversarilor sîngele bea

peritå la Nakone la peritå , în Sicilia, chiar dacå este cu trei cu este dacå chiar Sicilia, în ,

21

mejduite de duhul lui Theognis din Megara, care visa så visa care Megara, din Theognis lui duhul de mejduite

Æelor centrifuge din Atica. InscripÆia de curînd desco- curînd de InscripÆia Atica. din centrifuge Æelor

malizînd aspra realitate a unei vieÆi politice oricînd pri- oricînd politice vieÆi unei a realitate aspra malizînd

ofere o soluÆie politicå pe termen lung împotriva tendin- împotriva lung termen pe politicå soluÆie o ofere

Eladå seninå çi armonioaså, ocultînd sau måcar mini- måcar sau ocultînd armonioaså, çi seninå Eladå

a fost adesea comentatå ca proiect de viitor, menit så menit viitor, de proiect ca comentatå adesea fost a

treazå multe din stereotipele winckelmaniene despre o despre winckelmaniene stereotipele din multe treazå

rînd, noua distribuÆie a demelor: pe drept cuvînt, aceasta cuvînt, drept pe demelor: a distribuÆie noua rînd,

despre Grecia în genere çi despre Atena în special pås- special în Atena despre çi genere în Grecia despre

Se cuvine så examinåm încå douå aspecte. În primul În aspecte. douå încå examinåm så cuvine Se

pentru veacurile clasice, viziunea istoriografiei moderne istoriografiei viziunea clasice, veacurile pentru

politicå reînnoitå. reînnoitå. politicå

nu numai pentru vremuri îndepårtate çi arhaice, ci çi ci arhaice, çi îndepårtate vremuri pentru numai nu

eiiaå îcpn d l cr a osri o ordine o construit a care la de începînd religioaså,

ratelor episoade de violenÆå pe care izvoarele le amintesc le izvoarele care pe violenÆå de episoade ratelor

Æiului civic; Clistene a mers înapoi cåtre o comunitate o cåtre înapoi mers a Clistene civic; Æiului

cu privire la violenÆå în politica anticå. În ciuda nenumå- ciuda În anticå. politica în violenÆå la privire cu

nide a deschis drumul cåtre o întemeiere ritualå a spa- a ritualå întemeiere o cåtre drumul deschis a nide

tåçesc de multå vreme cu prietena mea Nicole Loraux, Nicole mea prietena cu vreme multå de tåçesc

agros

din operaÆia lui Epime- lui operaÆia din cåtre Regresia Epimenide. Unul dintre ele este obsesia savantå, pe care o împår- o care pe savantå, obsesia este ele dintre Unul

echivalentele politice – clisteniene – ale ritualului lui ritualului ale – clisteniene – politice echivalentele C ERCETAREA de faÆå are douå puncte de plecare. de puncte douå are faÆå de ERCETAREA

politice, çi chiar a spaÆiului çi timpului civic: acestea sînt acestea civic: timpului çi spaÆiului a chiar çi politice,

cetåÆenilor renåscutå, o nouå distribuire a drepturilor a distribuire nouå o renåscutå, cetåÆenilor

pi ctta e nu: rbr ni o dnr a adunare o noi, triburi nouå: cea cetatea Apoi,

Epimenide.

ue psoaå e rnii a uiiåi fct de fåcute purificårii a tranziÆie de pastoralå lumea

fratrii temporar izolate este cu un pas înainte faÆå de faÆå înainte pas un cu este izolate temporar fratrii

gene polis çi de çi de clistenianå lumea , unei ale renaçteri

timp. Totuçi, în codul antropologic implicit al acestor al implicit antropologic codul în Totuçi, timp.

ordinii politice au fost låsate så funcÆioneze pentru un pentru funcÆioneze så låsate fost au politice ordinii

Strategii de ieçire din stasis din ieçire de Strategii

fundamentele rituale ale rituale fundamentele cå însemne så bine foarte doar doar ZOE PETRE ZOE

ZOE PETRE CETATEA GREACÅ – ÎNTRE REAL ÇI IMAGINAR

Aça cum se poate observa cu uçurinÆå, multe lucruri într-un fel de epoche politicå, ca çi cum cetatea ar fi sînt duble în aceastå istorie; nu în ultimul rînd istoria dispårut pentru un timp, pentru a renaçte printr-un nou însåçi, pînå într-atît încît mulÆi au fost tentaÆi så pact solemn Un ritm în trei timpi, ca într-un rit de considere ritualurile lui Epimenide doar o mascå pentru iniÆiere – la început o polis bolnavå, apoi dispariÆia aces- reformele politice înfåptuite de cåtre Solon. Dupå påre- teia, çi la sfîrçit o polis vindecatå care redevine capabilå rea mea, pare mult mai interesant så observåm cå toate så dureze în timp. Acest ritm ternar marcheazå secvenÆa mijloacele politice evocate în aceastå situaÆie au în fapt ca pe un întreg, legînd sfîrçitul stårii de stasis de un fel corespondentul lor ritual – judecata çi exilul alternînd de speranÆå milenaristå într-o vîrstå de aur plasatå în cu sacrificiul uman, simbolul måslinului cu tratatul de viitor. Întreaga operaÆiune nu trebuie så restaureze doar philia çi symmachia dintre Atena çi Cnossos (sau trecutul, ci o versiune revizuitå, mai bunå a acestuia. În Phaistos, pentru cå pînå çi originea lui Epimenide este timpul intermediar dintre moarte çi renaçtere, singure dublå). Este limpede cå în versiunea „raÆionalå“ putem ritualurile par så supravieÆuiascå, marcînd astfel o citi o variantå modernizatå a tradiÆiei despre Epimenide, regresie voluntarå çi controlatå cåtre primele timpuri ale dar aceasta nu face altceva decît så accentueze omologia 11 9 unei umanitåÆi pastorale, încå inocentå politic . dintre justiÆie çi ritual . Asocierea celor douå în Retorica Orice mutaÆie ontologicå trebuie så treacå prin moarte lui Aristotel este foarte expresivå: el scrie cå orice curte pentru a descoperi o nouå speranÆå, iar sfîrçitul råzboiu- de justiÆie trebuie så se uite la trecut, „aça cum a spus lui civil nu poate veni decît printr-o dispariÆie temporarå çi Epimenide din Creta, cel care, într-adevår, nu fåcea a cetåÆii însåçi. Dacå stasis înseamnå coruperea unei profeÆii despre ceea ce va fi, ci despre ceea ce s-a întîm- cetåÆi, atunci aceastå cetate trebuie så treacå printr-o plat în trecut çi råmåsese încå obscur“10. perioadå de latenÆå completå pentru a putea renaçte, ReÆeta pentru a pune capåt unei stasis pare så fie aça cum se întîmplå cu tinerii înainte de a intra în viaÆa o operaÆiune simbolicå în doi timpi, în care aproape totul se întîmplå în perechi: Epimenide çi Solon, cei doi Æapi adultå. Oile negre ale lui Epimenide reamintesc astfel nu ispåçitori, cele douå culori ale oilor, polis çi agros, spaÆiul numai veçmîntul negru al Eriniilor care-l vîneazå pe Oreste, ci çi „Vînåtorul Negru“, efebul, care ar putea fi pastoral pe care îl parcurg turmele fondatoare, Eriniile 12 care au devenit Eumenide. Este vorba despre timp – însuçi Oreste . trecutul çi prezentul apar ca ritual çi ca justiÆie, cauzå În sfîrçit, dar nu mai puÆin important: monumentele çi efect – çi este vorba despre vindecare: într-o altå atribuite lui Epimenide în cetatea Atenei nu sînt o repre- legendå, veçmîntul Eriniilor acuzatoare era negru, çi zentare simbolicå a sfîrçitului råzboiului civil, ci a însåçi devine brusc alb atunci cînd Oreste a fost achitat. Dar stårii de stasis. Diogene LaerÆiu, citîndu-l pe Lobon, îi este vorba çi despre cetatea divizatå, despre cele douå atribuie prezicåtorului întemeierea altarului Eriniilor/ facÆiuni opuse, çi despre necesara distincÆie între vino- Eumenide13, dar un alt autor, poate Poseidonios, îi mai vaÆi çi inocenÆi. atribuie alte douå altare, unul pentru Hybris çi altul Pe de altå parte, chiar dacå un dublu tratament este, pentru Anaideia14. Protagoras considera cå politicul se într-adevår, posibil pentru preliminariile ritualurilor de întemeiazå pe douå virtuÆi fondatoare: dike, sentimentul purificare, acestea din urmå nu mai pot fi traduse în dreptei måsuri, contrarul nemåsurii, hybris, çi aidos, termeni laicizaÆi: ritualul este singurul instrument de instinctul social comun asupra a ceea ce se cuvine, restabilire efectivå a concordiei civice. Nu existå echi- sîntem datori så facem – contrarul exact al pornirii care valent politic al ritualului; dimpotrivå, ritualul are loc face så izbucneascå råzboiul civil, anaideia.

344 345

347 342

kata ta patria ta kata )“, scrie Aristotel scrie )“, ( nale ; ceea ce poate ce ceea ; Cele douå episoade sînt corelate, dar nu echivalente: cel echivalente: nu dar corelate, sînt episoade douå Cele

20

el le-a låsat pe fiecare så-çi påstreze privilegiile tradiÆio- privilegiile påstreze så-çi fiecare pe låsat le-a el purificare, care a restaurat armonia çi ordinea civicå. ordinea çi armonia restaurat a care purificare,

miasmei instituÆiilor politice: „Cît despre familii, fratrii çi preoÆii, çi fratrii familii, despre „Cît politice: instituÆiilor care provocase criza; apoi, un ritual de ritual un apoi, criza; provocase care naturii

ctÆi zoåt dnro urmr tmoaå a temporarå suprimare dintr-o izvoråçte cetåÆii a acÆiuni corelate: în primul rînd, identificarea originii çi originii identificarea rînd, primul în corelate: acÆiuni

loimos fondator al lui Clistene lui al fondator . Aceastå întemeiere simbolicå întemeiere Aceastå . ; cetatea a fost salvatå prin douå prin salvatå fost a cetatea ; epidemii, unei

19

evidenÆiat într-o manierå foarte convingåtoare rolul de rolul convingåtoare foarte manierå într-o evidenÆiat al VII-lea, Atena era într-un pericol de moarte, din cauza din moarte, de pericol într-un era Atena VII-lea, al

lucrare clasicå, Pierre Lévêque çi Pierre Vidal-Naquet au Vidal-Naquet Pierre çi Lévêque Pierre clasicå, lucrare . Iatå cîteva fapte pe scurt. La sfîrçitul secolului sfîrçitul La scurt. pe fapte cîteva Iatå . Durand

1

În cartea lor despre reformele clisteniene, acum o acum clisteniene, reformele despre lor cartea În decodare la care a fost ea supuså de cåtre Jean-Louis cåtre de supuså ea fost a care la decodare

doilea act. doilea paradigmaticå, mai ales dupå remarcabila operaÆiune de operaÆiune remarcabila dupå ales mai paradigmaticå,

Isagoras condamnaÆi la moarte, Clistene începe cel de-al cel începe Clistene moarte, la condamnaÆi Isagoras Într-un fel, purificarea fåcutå de Epimenide pare Epimenide de fåcutå purificarea fel, Într-un

ce în fapt a inversat termenii expulzårii, cu tovaråçii lui tovaråçii cu expulzårii, termenii inversat a fapt în ce departe posibil de acutele conflicte anterioare. conflicte acutele de posibil departe

care o propune Clistene a cîçtigat competiÆia. Apoi, dupå Apoi, competiÆia. cîçtigat a Clistene propune o care råzboi civil, çi cum så refaci o unitate funcÆionalå, cît de cît funcÆionalå, unitate o refaci så cum çi civil, råzboi

popular, iar stilizarea politizatå a riturilor de purificare pe purificare de riturilor a politizatå stilizarea iar popular, palå, era aceeaçi: cum så vindeci o societate sfîçiatå de sfîçiatå societate o vindeci så cum aceeaçi: era palå,

lor repetitiv nu a reuçit totuçi så cîçtige vreun sprijin vreun cîçtige så totuçi reuçit a nu repetitiv lor de divergente. Dar substanÆa lor, problema lor princi- lor problema lor, substanÆa Dar divergente. de

purificarea anti-alcmeonidå atribuitå Cretanului. Ritualul Cretanului. atribuitå anti-alcmeonidå purificarea mijloacele çi contextele acestor trei momente sînt destul sînt momente trei acestor contextele çi mijloacele

elaunein to agos to elaunein , aratå ca niçte citate din tradiÆia despre tradiÆia din citate niçte ca aratå ,

råsturnarea celor Treizeci de Tirani. La prima vedere, prima La Tirani. de Treizeci celor råsturnarea 18

lui Epimenide: consiliul de 300 al lui Cleomene, ca çi ca Cleomene, lui al 300 de consiliul Epimenide: lui lui Hippias la sfîrçitul secolului al VI-lea çi în 403, dupå 403, în çi VI-lea al secolului sfîrçitul la Hippias lui

efectiv, så punå din nou în scenå chiar termenii soluÆiei termenii chiar scenå în nou din punå så efectiv, nienii au cerut ajutorul lui Epimenide, dupå råsturnarea dupå Epimenide, lui ajutorul cerut au nienii

Interesant este cå Isagoras çi Cleomene au încercat, au Cleomene çi Isagoras cå este Interesant cîndva la sfîrçitul secolului al VII-lea, atunci cînd ate- cînd atunci VII-lea, al secolului sfîrçitul la cîndva

adesea denunÆat de istoricii moderni. moderni. istoricii de denunÆat adesea stasis pentru colectivitate): pentru e familie pentru Erinia este

aa eomlr u Citn d nçee paradoxului naçtere då Clistene lui reformelor data muitå paricidului sau incestului; în tragedie, ceea ce ceea tragedie, în incestului; sau paricidului muitå

faptul cå nu a fost puså în aplicare multå vreme dupå vreme multå aplicare în puså fost a nu cå faptul polis , atrocitate care este deseori ase- deseori este care atrocitate , aceleiaçi cetåÆenii

stasis çi trecutului tiranic al cetåÆii, al tiranic trecutului çi de stårii capåt punå de cele mai multe ori råzboi civil, confruntarea dintre confruntarea civil, råzboi ori multe mai cele de

versarilor incomozi, çi nu ca pe un act simbolic menit så menit simbolic act un pe ca nu çi incomozi, versarilor stasis înseamnå violenÆå, de generatoare ori multe mai

doar ca pe un instrument pragmatic de eliminare a ad- a eliminare de pragmatic instrument un pe ca doar principiu solidar çi unit; aceastå divizare fiind de cele de fiind divizare aceastå unit; çi solidar principiu

cetåÆii. Fårå a mai Æine seama de faptul cå, dacå o vedem o dacå cå, faptul de seama Æine mai a Fårå cetåÆii. stasis desemneazå divizarea corpului civic – în – civic corpului divizarea desemneazå (cuvîntul

iblc å osldz sldrtta o-åct a nou-nåscutå solidaritatea consolideze så simbolic stasis politice pentru a pune capåt unor ståri efective de de efective ståri unor capåt pune a pentru politice

excelent instrument al prezentului clistenian çi capabilå çi clistenian prezentului al instrument excelent istoria atenianå, cînd cetatea a inventat cu succes soluÆii succes cu inventat a cetatea cînd atenianå, istoria

etu otaia e iea, a r doorv un deopotrivå era ea cineva), pe ostraciza a pentru Çtim despre existenÆa a cel puÆin trei momente din momente trei puÆin cel a existenÆa despre Çtim

oui–aiå iblc eaodlîteuu opcvc– civic corp întregului acordul de simbolic, adicå, – voturi sînt în mod iremediabil finite. iremediabil mod în sînt

ficatå de unanimitate a cetåÆii (era nevoie de 6 000 de 000 6 de nevoie (era cetåÆii a unanimitate de ficatå gîndeçti cå råspunsurile posibile la provocårile puterii provocårile la posibile råspunsurile cå gîndeçti

în care procedura punea în joc çi noÆiunea clar cuanti- clar noÆiunea çi joc în punea procedura care în déjà vu, déjà nu poÆi decît så te så decît poÆi nu de crescînd sentiment un cu

Æapului ispåçitor pentru a fi impresionante, çi, în måsura în çi, impresionante, fi a pentru ispåçitor Æapului facem aceastå experienÆå. Çi, atunci cînd eçti confruntat eçti cînd atunci Çi, experienÆå. aceastå facem

ostracismului aminteau îndeajuns de izgonirea ritualå a ritualå izgonirea de îndeajuns aminteau ostracismului ca pe ziarul de ieri; este, totuçi, foarte interesant så interesant foarte totuçi, este, ieri; de ziarul pe ca

etu itr Tååuie iblc ç ahiat ale arhaizante çi simbolice Tråsåturile viitor. pentru de vedere metodologic så citim discursurile lui Andocide lui discursurile citim så metodologic vedere de

primejdia unei conspiraÆii tiranice trebuia evitatå doar evitatå trebuia tiranice conspiraÆii unei primejdia deschis pe amîndouå. S-ar putea så fie greçit din punct din greçit fie så putea S-ar amîndouå. pe deschis

de tirania pisistratidå erau fie morÆi fie erau pisistratidå tirania de , fie fugari, çi cå çi fugari, fie , va provoca un exces de anacronisme, le voi confrunta voi le anacronisme, de exces un provoca va

17

similare, deoarece låsa så se înÆeleagå cå toÆi cei vinovaÆi cei toÆi cå înÆeleagå se så låsa deoarece similare, Berlinului nu ar fi existat. Cu speranÆa cå acest lucru nu lucru acest cå speranÆa Cu existat. fi ar nu Berlinului

at s sru epe iuie ug c ç cm Zidul cum çi ca Lungi Zidurile despre scriu så fapt, ha ç otaiml ptt ev uo scopuri unor servi putut a ostracismul çi Chiar

ZOE PETRE ZOE CETATEA GREACÅ – ÎNTRE REAL ÇI IMAGINAR ÇI REAL ÎNTRE – GREACÅ CETATEA

ZOE PETRE CETATEA GREACÅ – ÎNTRE REAL ÇI IMAGINAR

Ceremoniile cathartice atribuite lui Epimenide por- de-al doilea este mai ales ritualistic çi, prin urmare, este neau chiar din locul în care fusese såvîrçitå sacrificarea atribuit doar lui Epimenide, fie singur, fie ca interpret al coruptå a Cylonienilor, Areopagul çi altarul pentru Semnai, voinÆei lui Apollon2; primul, pe de altå parte, este relatat zeiÆele venerabile (adicå Eriniile)15, care devine o ipostazå ca rezultat fie al intuiÆiei sale divine, exprimatå într-o apotropaicå împotriva violenÆei – un sanctuar al Eume- „profeÆie despre trecut“ prin care Cretanul a identificat nidelor; apoi el integreazå în spaÆiul civic un punct originea råului3, fie al unei acÆiuni judiciare normale, precis în care forÆele periculoase ale oricårei stasis pot fi desfåçuratå în faÆa unui tribunal special alcåtuit din 300 adorate çi îmbunate, pentru a le fixa într-o efigie ino- de aristocraÆi atenieni, în care acuzatorul, care iniÆiazå, fensivå. Chiar dacå toate acestea sînt doar o ficÆiune, dupå toate regulile procesului, acÆiunea judiciarå, ar fi cred cå o asemenea profilaxie simbolicå meritå toatå fost Myron din Phlya4. atenÆia noastrå. Çi profeÆia, çi dezbaterea judiciarå i-au indicat pe * Alcmeonizi çi evenimentele violente care s-au încheiat cu sacrilegiul uciderii Cylonienilor ca fiind cauza disen- Cel de-al doilea eveniment pe care aç vrea så-l supun siunii civice çi a calamitåÆii. Tribunalul – sau Epimenide prezentei analize este råsturnarea tiraniei lui Hippias çi – a prescris atunci expulzarea vinovaÆilor, Alcmeonizii reforma lui Clistene. Ar putea pårea o banalitate subli- enageis kai aliterioi. Existå înså çi autori antici care nierea faptului cå, chiar dacå noile instituÆii de la Atena vorbesc despre sacrificarea a doi pharmakoi, Cratinos çi au avut un impact enorm asupra istoriei viitoare a Ctesibios5, un sacrificiu uman expiatoriu. cetåÆii, nu trebuie så uitåm cå primul çi cel mai impor- Aceasta nu a fost îndeajuns, pentru cå impuritatea se tant obiectiv al reformei a fost restaurarea imediatå a întinsese asupra întregii cetåÆi, çi un al doilea act trebuia ordinii politice dupå anomia conducerii tiranice çi rås- så urmeze. Epimenide prescrie ca toate instituÆiile cetåÆii turnarea ei. De fapt, dacå izbutim så evitåm o perspec- så-çi suspende funcÆionarea pînå dupå såvîrçirea unui tivå prea predictivå asupra evenimentelor, unele detalii sacrificiu cu totul aparte: o turmå de oi, în numår egal pot apårea mai limpede. ExperienÆele prezentului tind så dovedeascå cå, deçi albe çi negre, este låsatå så råtåceascå prin Atica, pentru retorica despre restaurare pare inevitabilå, nici o ca, acolo unde fiecare dintre animale se opreçte, så fie restaurare efectivå a trecutului nu beneficiazå de vreun sacrificat çi întemeiat un altar. În fine, la poalele Acropolei sprijin popular masiv. Clistene a reuçit så cîçtige în råz- se întemeiazå un sanctuar al Eumenidelor, ipostaza boiul lui deschis cu Isagoras pentru cå acesta din urmå binefåcåtoare a Eriniilor råzbunåtoare ale sîngelui vårsat. cerea pur çi simplu revenirea la trecutul solonian al E vorba, în fapt, de o adevåratå „a doua întemeiere“ a Atenei. În schimb, Clistene a reuçit så atragå demos-ul cetåÆii, care mobilizeazå forÆele discordante ale stårii de „în hetairia sa“ printr-o reformå radicalå çi curajoaså în stasis, prezente simbolic în opoziÆia dintre culorile alb çi inovaÆiile ei de perspectivå, dar destul de moderatå în negru ale oilor – de asemenea în aceea dintre Eriniile/Eu- consecinÆele sale imediate. Tema noilor cetåÆeni ai lui menidele albe çi negre6 – çi pune themelia pentru o Clistene – un punct care îi pare lui Aristotel piatra de unitate reînnoitå. La sfîrçitul misiunii lui Epimenide, temelie a reformei16 – ar putea sugera cå, în timp ce înte- Atena este din nou o polis; se spune cå drept råsplatå meia, cu statui çi onoruri civice, cultul tiranicizilor, Alcmeo- pentru sfatul cel bun, Cretanul a cîçtigat printr-un vot al nidul recunoçtea, de fapt, în mod realist cå, dupå ce fusese Adunårii fie o ramurå din måslinul sacru7, simbolul peren vreme de douå generaÆii guvernatå de tirani, Atena nu mai al ZeiÆei cetåÆii, fie un tratat de prietenie çi alianÆå pentru putea redeveni pur çi simplu cetatea lui Solon. cetatea sa de baçtinå8.

346 343

353 368

må tem, cå toatå lumea uitå çi nimenea nu iartå. iartå. nu nimenea çi uitå lumea toatå cå tem, må 783.

AB Ph. E. ad schol. demos ho Samion 2, cf. 709; 682, ; s.v. efectul pervers al unei reconcilieri artificiale, care este, care artificiale, reconcilieri unei al pervers efectul

Suid. Arist. Bibl. 1; 1; Plu., 176; Phot., ap. Hist., Theopomp. 50. aducå aminte cam multe. Aceasta fårå a mai menÆiona mai a fårå Aceasta multe. cam aminte aducå

Invention

, pp. 462-472. pp. , Loraux, 49. pentru o cetate care vrea så uite, Atena pretinde så-çi pretinde Atena uite, så vrea care cetate o pentru

pp. 355-359. 355-359. pp.

uita. Uitarea civicå, mînå-n mînå cu comemorårile civice: comemorårile cu mînå mînå-n civicå, Uitarea uita.

Hesperia 1 1952, 21, Inscriptions“, „Greek eritt, M B.D. 48.

traume, dar spune mult despre nevoia atenienilor de a de atenienilor nevoia despre mult spune dar traume,

135-143 320 . . 1965, ; 1961, „Bull.“ Robert, Louis çi Jeanne 47.

Amnistia nu este un leac eficient pentru aceste pentru eficient leac un este nu

39 p 216-227. pp.

sociale similar pervertite, încå çi mai insidioase de fapt. de insidioase mai çi încå pervertite, similar sociale

RPh 4 1938, 64, 581“, de archontes dix „Les Gernet, L. 46.

a lui Finley despre corupÆia de la Sparta la de corupÆia despre Finley lui a sugereazå relaÆii sugereazå

op. cit. op. 45. F. Jacoby, Jacoby, F. 45. 38

de teroare, a unei ordini sociale corupte. Succinta intuiÆie Succinta corupte. sociale ordini unei a teroare, de op. cit. op. Historia 9, 1958, pp. 398-424; M.I. Finley, Finley, M.I. 398-424; pp. 1958, 9,

remarcabile ale acestei generalizåri rapide, în contexte în rapide, generalizåri acestei ale remarcabile ulzsi ud ecihscriug e 5 . Jhd.“, 4 u. 5 des Geschichtsschreibung und Publizistik

stasis , sînt percepÆii sînt , pentru echivalent un este demia, oiea Tees Dao, oo ud litee im Kleisthenes und Solon Dracon, Theseus, politeia.

Atthis , Oxford, 1949; E. Ruschenbusch, „Patrios Ruschenbusch, E. 1949; Oxford, , Jacoby, F. 44. loimos discordiei civile din Corcyra din civile discordiei , epi- , cå faptul çi ca ,

37

Invention . Loraux, 13-42; pp. 1973, 75, çi perverse de tip tentacular. Descrierea dramaticå a dramaticå Descrierea tentacular. tip de perverse çi

REA Nicole Loraux, „Marathon ou l’histoire idéologique“, idéologique“, l’histoire ou „Marathon Loraux, Nicole

aproape instantaneu la atomizare creînd solidaritåÆi noi solidaritåÆi creînd atomizare la instantaneu aproape

société dans le monde grec monde le dans société , Paris, 1984, pp. 140-141; pp. 1984, Paris, ,

2

punde rås social corpul deoarece induce, o violenÆa care pe

Le Chasseur Noir. Formes de pensée et formes de formes et pensée de Formes Noir. Chasseur Le idem, idem,

al violenÆei nu este decît o componentå a destructurårii a componentå o decît este nu violenÆei al

dlNqe, L taiin u olt ahne“ în athénien“, hoplite du tradition „La idal-Naquet, V P. 43.

Printre altele, aceasta dovedeçte çi cå efectul atomizator efectul cå çi dovedeçte aceasta altele, Printre

Ath. 20, 3. 20, Arist., 1; 73, cf. 1; 72, 5, Hdt. 42.

generaÆie pentru a se pune capåt acestei anxietåÆi surde. anxietåÆi acestei capåt pune se a pentru generaÆie Il pensiero storico classico storico pensiero Il , 1, Bari, 1966, pp. 29-36. 29-36. pp. 1966, Bari, 1, , 41.

niçte complicitåÆi urîte, çi a fost necesarå o întreagå o necesarå fost a çi urîte, complicitåÆi niçte 1981, pp. 219-252. pp. 1981,

Mythe, mémoire, histoire mémoire, Mythe, , Paris, , Finley, M.I. (ed.), Hartog limpede. MulÆi atenieni au trebuit så se desprindå din desprindå se så trebuit au atenieni MulÆi limpede.

.. ily „h Acsrl osiuin (91, n Fr. în (1971), Constitution“ Ancestral „The Finley, M.I. 40. ci doar cå perceperea lui era råspînditå çi suficient de suficient çi råspînditå era lui perceperea cå doar ci

pp. 213-242, sînt esenÆiale. sînt 213-242, pp. ceea ce nu înseamnå cå faptul nu a existat în realitate, în existat a nu faptul cå înseamnå nu ce ceea

Le temps de la reflexion la de temps Le 1, 1980, 1, cité“, la dans „L’oubli

topos

în textele vremii textele în un efectiv fie så pare Acesta ,

36

Ath. 9 6 Cmnail li ioe oax din Loraux Nicole lui Comentariile 6. 39, Arist., 39.

carea a cît mai mulÆi cetåÆeni posibil în crimele lor crimele în posibil cetåÆeni mulÆi mai cît a carea .

35 Guerre , pp. 143-160. pp. , (ed.), Vernant în „Sparta“, Finely, M.I. 38.

asigura solidaritatea complice a majoritåÆii prin impli- prin majoritåÆii a complice solidaritatea asigura

37. Th. 3, 73-73. 3, Th. 37.

Hermocopizi expedientul, dezguståtor dar practic, de a de practic, dar dezguståtor expedientul, Hermocopizi la sfîrçit. la

Lysias ne spune cå cei Treizeci au moçtenit de la de moçtenit au Treizeci cei cå spune ne Lysias cu replica lui [Lysias] ar trebui citate de la început pînå început la de citate trebui ar [Lysias] lui replica cu

Misterele disfuncÆiile instituÆionale în sine. în instituÆionale disfuncÆiile lui Andocide împreunå Andocide lui çi ca discursuri, douå cele

13, 15. Cît despre tensiunea care a supravieÆuit amnistiei, supravieÆuit a care tensiunea despre Cît 15. 13, u eora ît u ut a ge d vnea decît vindecat de greu mai mult cu sînt teroarea cu

severe cu privire la pasivitatea atenienilor: vezi 12, 76; 92; 76; 12, vezi atenienilor: pasivitatea la privire cu severe çi aståzi. Traumele imaginare çi epidemia de complicitate de epidemia çi imaginare Traumele aståzi. çi

Contra lui Agoratos lui Contra Eratostene lui Contra , sînt , çi Lysias,

unit constituiau o sarcinå la fel de dificilå la Atena cît este cît Atena la dificilå de fel la sarcinå o constituiau unit

Ap. HG 32 c. Cele douå discursuri ale lui ale discursuri douå Cele c. 32 Pl., 9; 4, 2, X., 36.

koinoniei çi a unui corp politic corp unui a çi restabilirea cå probabil

35. Lys. 12, 93; cf. 12, 31. And. 1, 61-64. 1, And. 31. 12, cf. 93; 12, Lys. 35.

sentiment cåruia nu este uçor så-i faci faÆå –, pare foarte pare –, faÆå faci så-i uçor este nu cåruia sentiment

Ath. 40, 1. 40, Arist., 34.

erau în realitate speriaÆi de moarte de speriaÆi realitate în erau – çi acesta este un este acesta çi –

op. cit. op. 34 , p. 11. p. , Loraux, Nicole 33.

Æia directå a lui Aristotel despre faptul cå mulÆi cetåÆeni mulÆi cå faptul despre Aristotel lui a directå Æia 7, 27; 10, 4; 10, 28; 13, 4. 13, 28; 10, 4; 10, 27; 7,

prea familiarå. Dacå adåugåm la aceste tensiuni afirma- tensiuni aceste la adåugåm Dacå familiarå. prea hymeteros demos hymeteros plethos ; cf. 11, 9; 12, 4; 6, 29; 6, 4; 12, 9; 11, cf. ; – 20 13, ;

måcar så pedepseascå un delator notoriu, mi se pare cam pare se mi notoriu, delator un pedepseascå så måcar hymeteron 32. Lys. 10, 27; 12, 87; 13, 1; 13, 9; 13, 16 – – 16 13, 9; 13, 1; 13, 87; 12, 27; 10, Lys. 32.

ZOE PETRE ZOE CETATEA GREACÅ – ÎNTRE REAL ÇI IMAGINAR ÇI REAL ÎNTRE – GREACÅ CETATEA

ZOE PETRE CETATEA GREACÅ – ÎNTRE REAL ÇI IMAGINAR

çi adesea ironic, la aceastå plicticoaså supraproducÆie rile în oameni ale reconcilierii. În acelaçi timp, amnistia de argumente istorice çi de retoricå49. a fost doar un succes formal, un fapt care tinde så arate Atunci cînd am învåÆat primele noÆiuni de epigrafie cå violenÆa nu poate fi expulzatå doar cu mijloace greacå, am aflat cu uimire cå aproape primul lucru pe alegorice. Aça încît, cînd våd cå se açteaptå de la sfîrçitul care l-au fåcut atenienii dupå victoria democraÆilor din regimurilor comuniste din Europa de Est så se limiteze 403 a fost reformarea alfabetului monumental50. Acest la dårîmarea statuilor, sînt foarte scepticå în ce priveçte fapt pårea cît se poate de incongruu: în cadrul unei posibilitatea unui consens cu costuri atît de scåzute. istorii a scrisului atît de evident spontanå, survine o Ca urmare, atenienii din anul 403 nu au fost sufi- reformå atît de precis instituitå în acest context parti- cient de îndråzneÆi, çi le-a fost probabil teamå så inven- cular. Mai mult, aceastå reformå s-a instituit printr-un teze propriile lor mijloace apotropaice împotriva stårii de decret propus de cåtre însuçi Archinos, omul care a stasis. Teatrul exista încå, dar mai ales cu remakes, çi conceput mijloacele de reconciliere publicå dupå råstur- chiar numele coråbiilor evocå doar gloriile trecute ale narea celor Treizeci de Tirani, ca çi cum soarta democra- teatrului din secolul al V-lea. Este ca çi cum cetatea çi- Æiei ar fi depins de modul în care erau transcriçi diftongii. ar fi pus în scenå propriul trecut. În locul tragediei, care Acest fapt pare a sugera cå, în felul lui, decretul lui punea la îndoialå ordinea politicå, acum este privilegiatå Archinos cu privire la scrierea monumentalå aticå era retorica laudei de sine, alegoria patrioticå çi propaganda complementar faÆå de decretul såu de amnistie. Calita- politicå. Rezultatul principal al acestui narcisism colectiv tea simbolicå a reformei ortografice ateniene poate så fi au fost poate dialogurile lui Platon, cu geniul lor mimetic fost aceea de nou început în scrierea publicå, aça cum strålucitor çi subtil, care neagå sistematic tot ceea ce s-a presupus de multå vreme51. Sau va fi oferit pretextul Atena încerca så afirme. unui elan de retoricå despre presbytate ge Iaonias, Trebuie så mårturisesc: chiar în cele mai rele zile din pentru a vorbi în termeni solonieni52. Desigur, reforma ar putea fi våzutå pur çi simplu ca un expedient practic ultimele decenii, am fost tentatå så våd în descrierea pentru a stabili o distincÆie clarå între vechile inscripÆii rece çi clinicå fåcutå de Tucidide decåderii instantanee çi „versiunea autorizatå“ a legilor care urma så fie a cetåÆii în drama råzboiului civil mai mult un construct publicatå de cåtre nomothetai. Dar chiar cu acest înÆeles intelectual decît o relatare a unor procese reale. Reali- restrîns, faptul mi se pare frapant, pentru cå însåçi ideea tatea s-a dovedit înså mai tragicå stilistic decît am unei versiuni „autorizate“ a celor mai importante legi îndråznit eu så må gîndesc, în sensul precis çi de loc indicå un gen cu totul inedit de formalism. patetic cå faptele reale påreau citate din Eschil. Aceasta Autoritatea crescîndå a textului scris la sfîrçitul a conferit experienÆelor mele recente o uluitoare calitate secolului al V-lea a fost deseori evidenÆiatå, în ultima post-modernistå asupra cåreia nu este nici timpul, nici vreme de unele cercetåri importante cu privire la relaÆia locul så må opresc aici. Mi se pare totuçi corect, chiar dintre cultura oralå çi cea scriså în civilizaÆia greacå dacå poate inadecvat, så închei acest studiu afirmînd cå anticå53. Aç vrea så reamintesc aici concluziile foarte nu trebuie så mergem prea departe cu tratarea textelor interesante ale lui Jesper Svenbro cu privire la aceastå antice despre violenÆå çi oroare în discordia civilå ca problemå54. El a demonstrat convingåtor impactul citi- simple metafore. Pentru cå ele au o calitate diagnosticå tului în gînd la sfîrçitul secolului al V-lea asupra dife- ce se dovedeçte mult prea substanÆialå, cel puÆin ca ritelor aspecte ale vieÆii curente çi culturale, precum çi instrument euristic, dacå nu ca unul profilactic.

356 365

367 354

enageis kai aliterioi kai enageis de la société la de , çi cîteva oase moarte. A moarte. oase cîteva çi , înrudite, , Paris, 1975. 1975. Paris, ,

L’institution imaginaire L’institution 31. Citez liber titlul lui C. Castoriadis, Castoriadis, C. lui titlul liber Citez 31. economicå, implicînd o mînå de aristocraÆi vii din familii din vii aristocraÆi de mînå o implicînd economicå,

257 (v. supra, p.). supra, (v. 257

mers cu el în exil în el cu mers . SoluÆia lui Epimenide pare mult mai mult pare Epimenide lui SoluÆia .

42

RRH RRH 18, 1979, pp. 245- pp. 1979, 18, s.“, VIe du grecque pensée la dans

spartanilor, ni se spune cå 700 de partizani ai såi au såi ai partizani de 700 cå spune se ni spartanilor,

30. Zoe Petre, „Un âge de la représentation. Artifice et image et Artifice représentation. la de âge „Un Petre, Zoe 30.

cînd Clistene a trebuit så fugå de frica lui Isagoras çi a çi Isagoras lui frica de fugå så trebuit a Clistene cînd

SNR 40, 1970, pp. 5-19. pp. 1970, 40, Münzen“,

este înså, dimpotrivå, foarte eficace în politicå. Atunci politicå. în eficace foarte dimpotrivå, înså, este

9 rk Smn „prdt Pneo af attischen auf Pandemos „Aphrodite Simon, Erika 29.

critice, aceastå profeÆie pare så nu fi avut urmåri. Ea urmåri. avut fi nu så pare profeÆie aceastå critice, Democracy , Oxford, 1969. Oxford, ,

Raportatå la cristalizarea ulterioarå a reflecÆiei istorice reflecÆiei a ulterioarå cristalizarea la Raportatå oo ad h Bgnig f h Athenian the of Beginning the and Nomos 28. M. Ostwald, Ostwald, M. 28.

lor vezi 2, p. 10. p. 2, vezi lor eficace dar exact numai pe jumåtate, în cel mai bun caz. bun mai cel în jumåtate, pe numai exact dar eficace

ancienne , 1, Paris, 1972; 2, Paris, 1986; pentru discipolii pentru 1986; Paris, 2, 1972; Paris, 1, , pharmakos , simbolic , de fel un izolat a el atenienilor,

Mythe et tragédie en Grèce en tragédie et Mythe

27. J.-P. Vernant çi P. Vidal-Naquet, Vidal-Naquet, P. çi Vernant J.-P. 27.

loimos Epnnui e lmoii urii Alcmeonizi pe Expunîndu-i . sa, metafora

p. 5 çi urm. çi 5 p.

stasis atît de acutå încît devenise coextensivå cu coextensivå devenise încît acutå de atît într-o

Raison présente Raison 49, 1979, 49, démocratique“, transparence

å pmnd a rbi s ietfc pre vinovatå partea identifice så trebuit a Epimenide cå

6 ioe oax „u oiie d l dmcai. u la Sur démocratie. la de origines „Aux Loraux, Nicole 26.

importante a istoriei despre care avem cunoçtinÆå. Pentru cunoçtinÆå. avem care despre istoriei a importante Argumentation in Early Greek Thought Greek Early in Argumentation , Cambridge, 1966. Cambridge, ,

pentru mine ea este semnul primei manipulåri politice manipulåri primei semnul este ea mine pentru oaiy n Aaoy w Tps of Types Two Analogy. and Polarity 25. G.E.R. Lloyd, Lloyd, G.E.R. 25.

actul de naçtere al istoriografiei greceçti. Dimpotrivå, greceçti. istoriografiei al naçtere de actul 1992, pp. 5-28 (mai ales 18-22). ales (mai 5-28 pp. 1992,

QS profeÆia despre trecut despre profeÆia 35 (1), 35 démocratie“, la invention: „Une Vidal-Naquet, P. a lui Epimenide a fost într-un fel într-un fost a Epimenide lui a

Le genre humain genre Le 22, 1990, pp. 89-110; pp. 1990, 22, vote“, du athénienne a istoriografiei antice, Santo Mazzarino Santo antice, istoriografiei a a susÆinut cå susÆinut a

41

eadem, „La majorité, le tout et la moitié. Sur l’arithmétique Sur moitié. la et tout le majorité, „La eadem, purificarea lui Epimenide. Într-o analizå foarte personalå foarte analizå Într-o Epimenide. lui purificarea

Raison présente Raison 49, 1979, pp. 3-13; pp. 1979, 49, démocratique“, parence

Aceasta må face så må întorc pentru un moment la moment un pentru întorc må så face må Aceasta

24. Nicole Loraux, „Aux origines de la démocratie. Sur la trans- la Sur démocratie. la de origines „Aux Loraux, Nicole 24.

aceastå memorie este drastic revizuitå. drastic este memorie aceastå

Ath. 21, 2. 21, Arist., 23.

recuperate çi complete a trecutului, exact atunci cînd atunci exact trecutului, a complete çi recuperate

Le temps de la réflexion la de temps Le 1, 1980, p. 238. p. 1980, 1,

colectivå, devine esenÆialå crearea iluziei unei memorii unei iluziei crearea esenÆialå devine colectivå,

Ath. 21, 2; cf. Nicole Loraux, „L’oubli dans la cité“, la dans „L’oubli Loraux, Nicole cf. 2; 21, Arist., 22.

råspuns la o severå crizå de identitate de crizå severå o la råspuns . Dupå o traumå o Dupå .

pp. 21-36. 21-36. pp. 40

ni uet soiiat n utr aein, î un cît atenianå, cultura în istoricizant curent unui u olqe e oe, 21 nv 1987 nov. 12-13 Rouen, de Colloque du Run 1989, Rouen, ,

la sfîrçitul råzboiului peloponesiac nu era atît efectul atît era nu peloponesiac råzboiului sfîrçitul la Aux sources de la Puissance: sociabilité et parenté. Actes parenté. et sociabilité Puissance: la de sources Aux în în

patrios politeia patrios de sloganul cå semnala cînd atunci tate 1985, pp. 135-145. Nicole Loraux, „La politique des frères“, des politique „La Loraux, Nicole 135-145. pp. 1985,

ypso 18 Santander 1982 Symposion Valencia, , în Nakone“, de Ca de obicei, regretatul Sir Moses Finley avea drep- avea Finley Moses Sir regretatul obicei, de Ca

cedures de réconciliation dans les cités grecques: le décret le grecques: cités les dans réconciliation de cedures ad nauseam. ad ci de mituri. Çi primesc mituri, mituri, primesc Çi mituri. de ci

ASNP

12, 1982, pp. 1 033-1 053; idem, „Formes et pro- et „Formes idem, 053; 033-1 1 pp. 1982, 12, nedreptåÆii çi erorii celorlalÆi. Ei nu au nevoie de istorie, de nevoie au nu Ei celorlalÆi. erorii çi nedreptåÆii

21. D. Asheri, „Osservazioni storiche sull’decreto di Nakone“, di sull’decreto storiche „Osservazioni Asheri, D. 21.

esnl va rpae i r nvnvt n mijlocul în nevinovat era çi dreptate avea personal

20. Arist., Ath. 21, 6. 21, Ath. Arist., 20.

confirme fiecåruia convingerea secretå cå cel puÆin el puÆin cel cå secretå convingerea fiecåruia confirme

et du temps dans la pensée politique grecque politique pensée la dans temps du et

, Paris, 1964. Paris, ,

ae å e ot vnea mgna e ie i så-i çi sine de imaginea vindeca poatå le så care

Clisthène l’Athénien. Essai sur la représentation de l’espace de représentation la sur Essai l’Athénien. Clisthène 19. 19.

este ceea ce toÆi acei oameni cer: ei vor un adevår diluat adevår un vor ei cer: oameni acei toÆi ce ceea este

Ath. 20, 1. 20, Arist., 72; 5, Hdt. 18.

despre ei înçiçi sau måcar despre trecutul foarte recent foarte trecutul despre måcar sau înçiçi ei despre dat cu un secol mai tîrziu. mai secol un cu dat

Acest paradox este doar aparent, pentru cå nu adevårul nu cå pentru aparent, doar este paradox Acest 20, 3 este fårå îndoialå influenÆatå de decretul de amnistie de decretul de influenÆatå îndoialå fårå este 3 20,

Totuçi, amnistia çi comemorarea merg împreunå. merg comemorarea çi amnistia Totuçi, Ath. 17. Hdt. 5, 66-73; versiunea expurgatå a lui Aristotel din din Aristotel lui a expurgatå versiunea 66-73; 5, Hdt. 17.

ZOE PETRE ZOE CETATEA GREACÅ – ÎNTRE REAL ÇI IMAGINAR ÇI REAL ÎNTRE – GREACÅ CETATEA

ZOE PETRE CETATEA GREACÅ – ÎNTRE REAL ÇI IMAGINAR

Note fost o operaÆiune splendidå, dar în nici un caz nu una istoricå. * Aceastå lucrare a fost prezentatå pentru prima oarå la Colocviul „Democracy, Ancient and Modern“, Cambridge, În anul 403, analiza criticå a trecutului nu mai era mai 1992. Trebuie så-mi exprim aici gratitudinea faÆå de la apogeul såu. Dimpotrivå, interesul pentru patrios toÆi prietenii cu care am discutat-o çi, mai presus de toate, politeia a fost instrumental în crearea unei noi mitologii cåtre Paul Cartledge pentru contribuÆia sa la îmbunå- politice a cetåÆii democratice çi a tradiÆiei ei. Çtiu foarte tåÆirea acestui text. bine cå aceastå tendinÆå a început de fapt mai aproape 1. J.-L. Durand, „Formules attiques du fonder“, în M. Detienne de începutul secolului, cu valorile imaginare ale båtåliei (ed.), Tracés de fondation, Paris, 1988, pp. 271-287. de la Marathon çi cu începutul organizårii ceremoniilor 2. Cf. Plu., Sol. 12, 9 çi D.L. 1, 110. funerare oficiale43. Dar sfîrçitul råzboiului peloponesiac 3. Arist., Rh. 1, 1418 a 21. çi schimbårile rapide çi brutale pe care el le-a generat 4. Plu., Sol. 12, 3; Arist., Ath. 1. la Atena se aflå la originea unei retorici omniprezente de 5. D.L. 1, 110 ap. Neanthes din Cizic (FGrH 84, F 16) cu un tip nou çi sistematic. Cåutarea de modele este pre- comentariul lui A.R. Burn, The Lyric Age of Greece2, zentå peste tot, cu efecte perverse care în anumite Londra, 1967, p. 287 pentru pharmakoi. privinÆe sînt mai semnificative decît cele pozitive. 6. Paus. 8, 34, 3; D.L. 1, 110 cu comentariile lui A. Brelich, Niciodatå nu a fost un mediu cultural atît de activ Introduzione alla storia delle religioni, Roma, 1966, p. 207 angajat în producerea de false tradiÆii, de false docu- çi J.-L. Durand, op. cit., pentru ritualul oilor. mente çi de paradigme istorice false: personalitåÆile poli- 7. Plu., Sol. 12, 12. Pentru sensul civic al ramurii de måslin tice inventate ale lui Tezeu çi Solon44, constituÆia lui la Atena, cf. Hdt. 8, 55; Call., Iamb. F 194, 66-68 Pfeiffer; Dracon45, guvernarea reprezentativå a celor zece arhonÆi cf. Paus. 1, 27, 2. din 58146, pseudo-tradiÆiile areopagitice, cu cel puÆin o 8. Plu., Mor. 820 D; D.L. 1, 111; cf. J.-L. Durand, op. cit., inscripÆie falså, faimosul decret al lui Temistocle47, çi un p. 282 çi urm. întreg pamflet al lui Isocrate. Trebuie så adaug cå acest 9. Omologie nu identitate; modul în care Burn, , loc. cit. construct intelectual era luat mult mai în serios decît am trateazå numele celor doi Æapi ispåçitori menÆionaÆi de putea bånui, dacå judecåm dupå severele prevederi cåtre Diogene LaerÆiu este foarte elocvent pentru o dorinÆå împotriva areopagiÆilor din decretul lui Eucratess48 din de perfectå corelaÆie între vinå çi pedeapså: el scrie, într-un 337/6; pericolele de subversiune erau reale, sau måcar splendid innuendo „Two young men, Kratinos and Ktesi- bios (we are not told they were Alkmeonids) were put to considerate astfel, çi nu ca ficÆiuni inocue ale unei utopii death“ (loc. cit.). intelectualiste, cum le considerå o bunå parte din sa- 10. Arist., Rh. loc. cit. vanÆii moderni. Toatå aceastå producÆie de mituri retro- 11. J.-L. Durand, op. cit. spective invadeazå brusc oratoria publicå, pamfletele 12. Oreste ca efeb tragic: P. Vidal-Naquet, „Eschyle, le passé et politice, Atthides – istoriile locale ale Aticii – producînd le présent“, în J.-P. Vernant çi P. Vidal-Naquet, Mythe et scrieri, inscripÆii chiar, çi convingînd un om foarte raÆio- tragédie en Grèce ancienne, 2, Paris, 1986, p. 109. nal, aça cum era Aristotel, cå politica tradiÆionalå ate- 13. D.L. 1, 112 ap. Lobon din Argos, F. 16 Cronaert. nianå rezolvase în mod fericit, cu multå vreme în urmå, 14. Epimenid. F 457 T 4e FGrH. = Vorsokr.6, 3 A 7. toate dificultåÆile cu care cetatea se confrunta în vremea 15. Cf. J.-L. Durand, op. cit. lui. Miturile istorice ale lui Platon pot fi foarte bine 16. Arist., Ath. 21, 2. våzute ca un råspuns strålucit, chiar dacå foarte ofensiv

366 355

357 364

cititorul public urma så-l declame, mi se pare elocventå, pare se mi declame, så-l urma public cititorul loacele politice çi imaginare capabile så limiteze costu- limiteze så capabile imaginare çi politice loacele

cu voce tare“ çi apoi eventual transcrie textul pe care pe textul transcrie eventual apoi çi tare“ voce cu Æiile despre responsabilitatea individualå, dar çi în mij- în çi dar individualå, responsabilitatea despre Æiile

diferite personaje çi voci diferite, çi unde el scrie „citeçte scrie el unde çi diferite, voci çi personaje diferite tiei lui Archinos atestå un remarcabil progres în concep- în progres remarcabil un atestå Archinos lui tiei

într-o dramå teatralå publicatå, autorul pune în scenå în pune autorul publicatå, teatralå dramå într-o ExperienÆele succesive care au deschis calea amnis- calea deschis au care succesive ExperienÆele

În orice caz, forma scriså a discursurilor în care, ca care, în discursurilor a scriså forma caz, orice În çi individuale sînt evacuate prin decret. prin evacuate sînt individuale çi

întoarcerea sa din exil la Atena. la exil din sa întoarcerea memorie licitå, în vreme ce memoriile nescrise, divergente nescrise, memoriile ce vreme în licitå, memorie

îdm å a prie ni et a ae ur dupå lucra care la text unui aparÆine ea cå gîndim cm ci î afbt fca, l eåi, se singura este cetåÆii, al oficial, alfabet în scris acum

cînd a fost exilat. Astfel, avem toatå libertatea så ne så libertatea toatå avem Astfel, exilat. fost a cînd e at îsan c rmmrra rctli oficial, trecutului rememorarea cå înseamnå fapt, de

mentele pe care Tucidide le-a luat cu el în 424, atunci 424, în el cu luat le-a Tucidide care pe mentele memoria crimelor trecute – niciodatå. Un juråmînt care, juråmînt Un niciodatå. – trecute crimelor memoria

mnesikakein – mnesikakein cat dvd d euii n s al pite docu- printre afla se nu erudiÆie de dovadå aceastå de a nu invoca nu a de nu a de solemn juråmîntul

vrea çi el så fie la modå. Pare logic så presupunem cå presupunem så logic Pare modå. la fie så el çi vrea eoil se ertl e mite l u Acio çi Archinos lui al amnistie de decretul este memorial

al acurateÆii cercetårii, ea dovedeçte doar cå istoricul cå doar dovedeçte ea cercetårii, acurateÆii al i ctÆi a nrg Dsgr cpdpr aeti joc acestui capodopera Desigur, întreg. ca cetåÆii a çi

sprijinul tezei sale. Descifratå de pe piatrå, ca un semn un ca piatrå, pe de Descifratå sale. tezei sprijinul poatå confirma çi corobora imaginea de sine a cetåÆenilor a sine de imaginea corobora çi confirma poatå

sistratos Hippiou sistratos – care, de fapt, nu dovedeçte nimic în nimic dovedeçte nu fapt, de care, – trebuie så-i manipuleze simbolurile çi memoriile ca så ca memoriile çi simbolurile manipuleze så-i trebuie

58

Pei- o dedicaÆie din partea fiului cel mare al tiranului, tiranului, al mare cel fiului partea din dedicaÆie o recurge la trecut nu pentru a-l cunoaçte, ci pentru cå pentru ci cunoaçte, a-l pentru nu trecut la recurge

stasis citat, ca un argument pentru tirania unicå a lui Hippias, lui a unicå tirania pentru argument un ca citat, ar putea spune dimpotrivå. Sfîrçitul stårii de de stårii Sfîrçitul dimpotrivå. spune putea ar

Tucidide i-a precedat poate pe amîndoi atunci cînd a cînd atunci amîndoi pe poate precedat i-a Tucidide operaÆie, dar nu beneficiarul, sau preocuparea ei realå; s- realå; ei preocuparea sau beneficiarul, nu dar operaÆie,

. exactitudine nouå çi pedantå care ne impresioneazå ne care pedantå çi nouå exactitudine relaÆie cu trecutul, un instrument esenÆial pentru întreaga pentru esenÆial instrument un trecutul, cu relaÆie

57

desrl å, iez dsoi ei i ert, u o cu decrete, çi legi deseori citeazå såu, adversarul xlct a n, ee ri tp dsoeå nouå o descoperå etape trei cele nu, sau Explicit

mode d’emploi mode . Andocide, contemporanul çi contemporanul Andocide, . reproduce cu uçurinÆå cu reproduce , superior prin mijloacele sale intelectuale. intelectuale. sale mijloacele prin superior ,

56

a citi forma oficialå a unei legi pe care el însuçi o putea o însuçi el care pe legi unei a oficialå forma citi a cu un pas în plus în politizarea scopurilor sale, un nou un sale, scopurilor politizarea în plus în pas un cu

este impresionant så auzim îndemnurile sale repetate de repetate sale îndemnurile auzim så impresionant este politice ateniene. Fiecare dintre cele trei instanÆe oferå, instanÆe trei cele dintre Fiecare ateniene. politice

mentaÆia sa este ceva cu totul nou. Cu toate acestea, toate Cu nou. totul cu ceva este sa mentaÆia 403, aceasta publicå propria ediÆie expurgatå a tradiÆiei a expurgatå ediÆie propria publicå aceasta 403,

exacte din legi çi decrete pe care le foloseçte în argu- în foloseçte le care pe decrete çi legi din exacte ritualului în termeni politici. Cît despre restaurarea din restaurarea despre Cît politici. termeni în ritualului

fim siguri cå modul în care el citeazå cu multå grijå texte grijå multå cu citeazå el care în modul cå siguri fim etrl li pmnd, i lg vrin siiaå a stilizatå versiune o aleg çi Epimenide, lui gesturile

cårui discursuri scrise ni s-au påstrat, çi este greu så greu este çi påstrat, s-au ni scrise discursuri cårui Clistene resping propunerea lui Isagoras de a fi repetate fi a de Isagoras lui propunerea resping Clistene

regimului oligarhic. Lysias este, în fapt, primul orator ale orator primul fapt, în este, Lysias oligarhic. regimului pmnd. ii iiae iet: otmoai lui contemporanii directå: imitare o Nici Epimenide.

neetaå ae dvnt snil dp sfîrçitul dupå esenÆialå devenit a care intelectualå sînt originile politice ale Atenei înseçi, în fapt, epoca lui epoca fapt, în înseçi, Atenei ale politice originile sînt

text în altul este o parte componentå dintr-o revoluÆie dintr-o componentå parte o este altul în text au fåcut restauraÆia din 403, originile spre care se întorc se care spre originile 403, din restauraÆia fåcut au

gene Dupå pårerea mea, chiar ideea citårii exacte a unui a exacte citårii ideea chiar mea, pårerea Dupå çi de fratrii, iar pentru cei care cei pentru iar fratrii, de çi de lume o la Clistene

aceastå inovaÆie într-un mod foarte pregnant. foarte mod într-un inovaÆie aceastå ii: pmnd sa nos a uaiae pastoralå, umanitate o la întors s-a Epimenide civil:

dramatis personae dramatis exprimå etapa precedentå faÆå de cetatea devastatå de råzboiul de devastatå cetatea de faÆå precedentå etapa ale alfabetului ionian sînt sînt ionian alfabetului ale

55

sui generis sui Pe de altå parte, fiecare restaurare porneçte de la de porneçte restaurare fiecare parte, altå de Pe , iar comedia lui Callias în care cele 24 de litere de 24 cele care în Callias lui comedia iar ,

ordonatå; scutitå de anxietate cu privire la produsul final. produsul la privire cu anxietate de scutitå ordonatå; semnificaÆie a textului. Textul scris devine un spectacol un devine scris Textul textului. a semnificaÆie

rezultat al acestui progres trebuie så fie o cetate bine cetate o fie så trebuie progres acestui al rezultat litatea curentå a fost profund modificatå de aceastå nouå aceastå de modificatå profund fost a curentå litatea

acelaçi tipar antropologic çi istoric. Ca çi cum singurul cum çi Ca istoric. çi antropologic tipar acelaçi diar esenÆial în acÆiunea judiciarå çi politicå, iar menta- iar politicå, çi judiciarå acÆiunea în esenÆial diar

esenÆial este acelaçi. Fiecare caz gåseçte, în felul såu, felul în gåseçte, caz Fiecare acelaçi. este esenÆial interme- un devine scris Textul circumstanÆe. asemenea în

å trei neetai dr itml xså i codul çi existå sistemul dar intelectuali, termeni såi noul gen de impersonalitate pe care legea scriså îl capåtå îl scriså legea care pe impersonalitate de gen noul

ZOE PETRE ZOE CETATEA GREACÅ – ÎNTRE REAL ÇI IMAGINAR ÇI REAL ÎNTRE – GREACÅ CETATEA

ZOE PETRE CETATEA GREACÅ – ÎNTRE REAL ÇI IMAGINAR mai democratice, sau måcar cå se bucurå de participarea politice, atît din punct de vedere tehnic cît çi etic, ci çi mai multor cetåÆeni decît cele pericleene. Unul dintre o senzaÆie foarte bine definitå de ineficacitate, de pasiuni argumentele sale principale provine din datele arheologice insuficient ventilate çi de astenie dezamågitå. Dacå pot cu privire la capacitatea Pnyx-ului, din care reiese clar cå spune aça, unei astfel de „restauråri de hîrtie“, un „Æap reconstrucÆiile din secolul al IV-lea indicå o creçtere ma- ispåçitor de hîrtie“ ca Socrate îi era chiar potrivit. jorå a auditoriului. Aceasta ar putea pårea så contrazicå Una dintre cele mai izbitoare consecinÆe ale acestei tot ceea ce am spus pînå acum. Dar dacå acceptåm restauråri este alunecarea de la ideologie la propagandå ambele feÆe ale medaliei, o miçcare cåtre o participare çi sloganuri politice. Împreunå cu prietena mea Liana indirectå, cumva mediatå çi „prin procurå“, la treburile Lupaç, am analizat acum cîtåva vreme, într-un studiu publice, concomitentå çi consonantå cu creçterea pre- care nu a mai fost publicat, numele coråbiilor ateniene zenÆei numerice çi fizice a cetåÆenilor într-o adunare în din secolul al IV-lea. Am så las acum deoparte problemele care ei sînt deseori plåtiÆi ca så vinå, ca într-un teatru, mai generale ale subiectului, pentru a reaminti pentru putem, cred, så realizåm în ce sens restaurarea din 403 a o clipå punctul în care investigaÆia noastrå se întîlneçte fost punctul de plecare pentru aceastå democraÆie care cu subiectul de faÆå. devine mai degrabå un joc secund. Listele de contribuÆii pentru întreÆinerea flotei ate- Restabilirea concordiei civice în 403 ar putea fi pe niene, publicate pentru prima oarå de cåtre Augustus jumåtate artificialå çi la mîna a doua din cauza tendinÆei Boeckh69, oferå un corpus care poate fi utilizat, împreunå generale cåtre instanÆe mediate çi reflexive în instru- cu cîteva alte informaÆii, nu numai pentru o cercetare mentele çi mijloacele intelectuale ale vremii. Dar ea çi tehnicå, în care contribuÆiile lui Miltner70 çi Casson71 sînt trebuia så fie pe jumåtate artificialå, pentru cå era doar esenÆiale, ci çi pentru un studiu semantic al numelor o operaÆie politicå atenuatå çi incompletå, care depindea folosite în flota atenianå. Alphonse Cartault72 a fost prea mult de mecanisme intelectuale. Accentul pus pe primul care le-a oferit o interpretare, într-o direcÆie amnistie era admirabil în felul såu, dar implica o restau- fermecåtoare çi foarte „marinåreascå“. Dar nimeni nu a rare de douå ori sublimatå, mai mult formalå decît poli- analizat de fapt înÆelesul lor politic. ticå. Rådåcinile istorice ale legilor ancestrale ale lui Printre cele 275 de nume de nave pe care le putem Dracon çi Solon – patrios politeia67 – erau un substitut citi în inscripÆii, se aflå – alåturi de multe nume fasci- intelectual pentru ta patria religioase care, în zilele lui Clistene, marcau punctul de regresie al lumii pre-politice, nante sau amuzante de Nereide, curtezane çi cåÆele de ele însele un substitut pentru rådåcinile rituale ale cetåÆii vînåtoare – cîteva zeci de nume de coråbii care oferå o purificate cîndva de cåtre Epimenide. Pare firesc så ne paralelå imediatå cu temele din discursurile funebre, fie gîndim cå tipul de comemorare civicå care ia forma de cult spre lauda virtuÆilor competitive çi aristocratice pe care al unei abstracÆiuni divine, aça cum este Demokratia, cu cetatea democraticå le-a anexat discursului såu, fie prin sacrificii publice pe care strategii trebuie så le såvîrçeascå exaltarea directå a abstracÆiunilor civice ale imaginii în fiecare an pe 12 Boedromion68 nu sînt de acelaçi fel cu oficiale çi idealizate a Atenei. Bouzygia lui Epimenide. Nu avem nici o informaÆie directå nici asupra Astfel, întreaga operaÆie devenea mai degrabå for- circumstanÆelor în care o corabie primea un nume çi nici malå decît imaginarå într-un sens larg, implicînd nu despre cine îl propunea sau lua decizia. Totuçi, pentru cå numai o calitate intelectualå superioarå a mijloacelor çtim cu siguranÆå cå orice construcÆie a unei trireme era

360 361

363 358

generalå care era condiÆia sa necesarå, creeazå prin ea prin creeazå necesarå, sa condiÆia era care generalå a morÆii çi a renaçterii cetåÆii. Fiecare a fåcut-o în propriii în fåcut-o a Fiecare cetåÆii. renaçterii a çi morÆii a

mimesis rarea politicå din 404, participînd la aceastå tendinÆå aceastå la participînd 404, din politicå rarea analizat a pus în scenå etapele restaurårii ca o o ca restaurårii etapele scenå în pus a analizat

måsurå de textul scris, dar bånuiala mea este cå restau- cå este mea bånuiala dar scris, textul de måsurå Fiecare dintre cele trei cazuri succesive pe care le-am care pe succesive cazuri trei cele dintre Fiecare

deliberatå de obiecte imaginare, care depinde în mare în depinde care imaginare, obiecte de deliberatå lor în viitor. în lor

secolului al V-lea tîrziu converge spre aceastå construire aceastå spre converge tîrziu V-lea al secolului matå a anticelor Furii pentru a controla mai bine puterea bine mai controla a pentru Furii anticelor a matå

nimele çi cuvintele. Întreaga producÆie intelectualå a intelectualå producÆie Întreaga cuvintele. çi nimele printr-o regresie deliberatå, çi så creeze o imagine subli- imagine o creeze så çi deliberatå, regresie printr-o

cu tragedia, ca çi din jocurile sofistice experte cu sino- cu experte sofistice jocurile din çi ca tragedia, cu n cn dslÆa opeå lmi oiie corupte, politice lumii a completå disoluÆia scenå în

ca parodiile aristofanice çi jocul meta- sau intertextual sau meta- jocul çi aristofanice parodiile ca mologic, cît çi în sensul curent al cuvîntului; så punå så cuvîntului; al curent sensul în çi cît mologic,

de instanÆe intermediare izvoråçte din aceleaçi rådåcini aceleaçi din izvoråçte intermediare instanÆe de råului, sau mai curînd så o inventeze, atît în sens eti- sens în atît inventeze, o så curînd mai sau råului,

instituÆiilor anterioare råzboiului la Atena. Acest sistem Acest Atena. la råzboiului anterioare instituÆiilor tradicÆie prea evidente. El trebuie så identifice originea identifice så trebuie El evidente. prea tradicÆie

lor de consultarea directå çi de votul popular proprii popular votul de çi directå consultarea de lor gåseascå råspunsuri imaginare la o violenÆå çi la o con- o la çi violenÆå o la imaginare råspunsuri gåseascå

în mod democratic mod în , dar care sînt diferite chiar în esenÆa în chiar diferite sînt care dar , pierdut, ci mai ales pentru cå orice restaurare trebuie så trebuie restaurare orice cå pentru ales mai ci pierdut,

62

nomothetai , care sînt, fårå îndoialå, alese îndoialå, fårå sînt, care , colective, nu atît ca o revigorare efectivå a consensului a efectivå revigorare o ca atît nu colective, experÆi çi de de çi experÆi

61

deauna så stimuleze forÆele intelectuale çi imaginative çi intelectuale forÆele stimuleze så deauna iiou li peu ç c mlilctl cmsi de comisii multiplicatele cu çi precum lui, cititorul

stasis ae întot- pare de stårii sfîrçitul concluzie, În mediatå are o afinitate specificå cu textul oficial çi cu çi oficial textul cu specificå afinitate o are mediatå

çi aça mai departe. mai aça çi çi adoptarea ei efectivå. Aceastå realitate mediatoare çi mediatoare realitate Aceastå efectivå. ei adoptarea çi Demokratia

89

o expresie perfectå a distanÆei specifice dintre propunere dintre specifice distanÆei a perfectå expresie o ae e icru oiil Ern ç Pih, eo çi Demos Peitho, çi Eirene oficial: discursul de cate

ne varietur ne , mi se pare se mi , imagini alegorice ale tuturor virtuÆilor politice revendi- politice virtuÆilor tuturor ale alegorice imagini dupå adoptarea lor adoptarea dupå ediÆie o çi

60

alax vivants tableaux otnå cu continuå de expoziÆie aceastå legile revizuite, cu un proiect în cernealå expus în Stoa în expus cernealå în proiect un cu revizuite, legile

. Dar . råspîndirea ei. Noul tip de publicitate prevåzut pentru prevåzut publicitate de tip Noul ei. råspîndirea reprezentat dînd foc celeilalte statui, Demokratia statui, celeilalte foc dînd reprezentat

88

eidolon ul atror, i i a n tml snil pentru esenÆial stimul un ca çi ci anterioare, tuale u cr fgr Oiaci era Oligarchia figura care -ul cå pentru civil,

inovaÆii, nu numai ca rezultat al unei experienÆe intelec- experienÆe unei al rezultat ca numai nu inovaÆii, funerar al lui Critias care punea efectiv în scenå råzboiul scenå în efectiv punea care Critias lui al funerar

stat oligarhice din 411 çi 404 participå, cred, la aceste la cred, participå, 404 çi 411 din oligarhice stat politice. Startul a fost impresionant, cu monumentul cu impresionant, fost a Startul politice.

Restaurarea legii çi ordinii dupå cele douå lovituri de lovituri douå cele dupå ordinii çi legii Restaurarea doi, proprie unei întregi serii de fenomene intelectuale çi intelectuale fenomene de serii întregi unei proprie doi,

jocului intertextual. jocului gradul de generalå, sublimare aceeaçi indicå care puternic

nejn d sfsia pnr a eia ingeniozitate sesiza a pentru sofisticat de îndeajuns texte informale, este dupå pårerea mea un argument un mea pårerea dupå este informale, texte

toriului atenian, sau cel puÆin a pårÆii sale instruite, sale pårÆii a puÆin cel sau atenian, toriului tare – eventual extinzîndu-se la ceramicå çi la alte con- alte la çi ceramicå la extinzîndu-se eventual – tare

subtilitatea acestora atestå astfel çi subtilitatea audi- subtilitatea çi astfel atestå acestora subtilitatea monumente comandate de cetate sau pe matriÆele mone- matriÆele pe sau cetate de comandate monumente

punea comediile în vederea unei reprezentaÆii de succes; de reprezentaÆii unei vederea în comediile punea prin a fi reprezentat în iconografia oficialå – adicå în adicå – oficialå iconografia în reprezentat fi a prin

un produs al unui geniu singular. Aristofan îçi com- îçi Aristofan singular. geniu unui al produs un Faptul cå un întreg set de imagini alegorice începe alegorice imagini de set întreg un cå Faptul

formalismul çi cu intersecÆiile registrelor nu este numai este nu registrelor intersecÆiile cu çi formalismul tesc de marile succese ale teatrului din secolul al V-lea. al secolul din teatrului ale succese marile de tesc

. Aceastå capacitate de a se juca cu juca se a de capacitate Aceastå . , care amin- care , cît çi al tragediei al çi cît tice, ca Atlante, Auge, Danae sau Makaria sau Danae Auge, Atlante, ca tice,

87 59

fuite en abîme en fuite Tragoidia , este un metatext genial atît al comediei, al atît genial metatext un este , , însoÆite de nume ale unor personaje drama- personaje unor ale nume de însoÆite ,

Komodia Komodia creeazå un tip special de construcÆie printr-o adevåratå printr-o construcÆie de special tip un creeazå çi figureazå care între teatrului, lumea de legate

Broaçtelor , care , al mimetic Universul sale. parodiile çi rbi å du l aeta motnu st e nume de set importantul acestea la adaug så trebui

La aceasta ar trebui så-l adåugåm, desigur, pe Aristofan pe desigur, adåugåm, så-l trebui ar aceasta La nalismul de la începutul secolului al IV-lea. Cred cå ar cå Cred IV-lea. al secolului începutul la de nalismul

care sfîrçitul de secol îl compune din ce în ce mai atent. mai ce în ce din compune îl secol de sfîrçitul care pagandistice, ele exprimînd într-un mod aparte nomi- aparte mod într-un exprimînd ele pagandistice,

ca så spun aça, pentru jocul imaginar intertextual pe intertextual imaginar jocul pentru aça, spun så ca dovedesc a fi çi vehicule eficiente ale unei strategii pro- strategii unei ale eficiente vehicule çi fi a dovedesc

ZOE PETRE ZOE CETATEA GREACÅ – ÎNTRE REAL ÇI IMAGINAR ÇI REAL ÎNTRE – GREACÅ CETATEA

ZOE PETRE CETATEA GREACÅ – ÎNTRE REAL ÇI IMAGINAR deciså çi votatå printr-un decret special al ecclesiei73, însåçi condiÆiile suficiente pentru råspîndirea viitoare a putem presupune cå adunarea decidea atunci çi asupra acestei miçcåri. Fårå accentul pus pe legile revizuite, numelui. Nume ca Andragathia, Andreia, Arete, Gnome, expuse succesiv în formele lor intermediare chiar în 63 Eudoxia, Eukleia, Mneme, Rome, Sophia, Pheme sau centrul politic al cetåÆii, la statuile Eponimilor ; fårå Philotimia74 sînt exemplare pentru termenii care fon- expunerea publicå de citate corecte, de noi inscripÆii deazå discursul auto-encomiastic atenian, sugerînd cå scrise, contrastate cu cele vechi, explozia de abordåri eforturile oratorilor de a recîçtiga, pentru cetatea lor, teoretice ale tuturor activitåÆilor omeneçti, de la politicå autoritatea unei antice çi respectabile comunitåÆi aristo- la conducerea treburilor personale çi de la esteticå çi cratice, în care toÆi cetåÆenii erau egali nu numai în creçterea cailor la epistemologie, nu ar fi fost posibilå, drepturi, ci çi în virtute75, gåseau un ecou dincolo de sau, cel puÆin, ar fi cåpåtat o formå çi un ritm foarte orice açteptare. O corabie numitå Demokratia este înre- diferite. Începînd cu politica însåçi, secolul al IV-lea în întregul såu a devenit un metatext al celui de-al V-lea. gistratå pentru prima oarå în 37476, dar este limpede cå Jack Goody are dreptate atunci cînd subliniazå cå ea trebuie legatå de prima menÆionare epigraficå a cititul este o relaÆie de putere; acest lucru devine de substantivului comun în decretul lui Theozotides77 çi de douå ori mai adevårat atunci cînd atît subiectul, cît çi cultul civic pentru Demokratia din cetatea restauratå în obiectul cititului participå la relaÆia explicitå de putere a anul 403. politicului. Miçcarea alternativå de la democraÆie la Din acelaçi set de concepte çi alegorii pe jumåtate oligarhie çi înapoi avea nevoie de o autoritate compen- religioase, pe jumåtate politice, nume ca Eleutheria78, 79 satorie, abstractå çi impersonalå, care så susÆinå ordi- legat direct de sfîrçitul tiraniei, Parrhesia , dreptul esen- nea restauratå. Este adevårat cå, dupå evenimentele 80 Æial çi virtutea cetåÆeanului liber, legatå de Peitho , o violente din 404, o nouå conçtiinÆå a suveranitåÆii legilor divinitate care tinde så devinå o abstracÆie în vocabularul asupra voinÆei schimbåtoare a adunårii marcheazå, aça de la Atena, dovedesc o instrumentalizare a discursului cum cartea lui Martin Ostwald argumenteazå atît de politic care este specificå pentru democraÆia mediatå a lui limpede64, un progres esenÆial al statului de drept, çi nu 81 Archinos çi Trasibul. Împreunå cu Homonoia çi îndråznesc så contest optimismul concluziilor sale. Dar Eunomia82 la care trebuie så le adåugåm mai tîrziu pe sînt sigurå cå nici el nu ar contesta sentimentul per- Eirene çi pe Hellas83, toate temele politice ale democraÆiei sistent de artificialitate, de indirect çi, pentru a cita restaurate sînt prezente. cuvîntul lui Nicole Loraux, de formalism „mumificat“65– Avem cîteva motive, cred, så tratåm aceste nume mai ceea ce înseamnå sistematic, stereotip, imaginar çi curînd ca sloganuri decît ca simple abstracÆiuni care totuçi cu totul lipsit de imaginaÆie – pe care aceastå repetå discursul oficial; faptul cå o corabie numitå Syn- versiune reprezentativå a democraÆiei ateniene mi-l taxis apare în relaÆie directå cu cea de-a doua Ligå Ate- inspirå. Nominalismul avant la lettre al operaÆiunilor de nianå84, caracterizatå prin utilizarea fertilå a sinonimelor, revizuire a legilor, ca çi construcÆia sistematicå a cultelor în care termenul onorabil de „contribuÆie“, syntaxis, de stat, a mitologiei de stat, a abstracÆiilor civice, råmîn înlocuieçte în mod spectaculos detestatul tribut, phoros, definitorii pentru viaÆa politicå çi intelectualå în secolul indicå o evidentå deliberare. Cu Symmachia, Hegemonia, al IV-lea. Hegesipolis çi Hegeso85, la care trebuie så adåugåm toate Cercetårile lui Mogen Hansen66 au demonstrat cå numele legate de zeiÆa Athena86, coråbiile ateniene se instituÆiile ateniene din secolul al IV-lea sînt, în felul lor,

362 359

369 384

fundamentalå este confirmatå o datå cu reforma orto- reforma cu datå o confirmatå este fundamentalå Princeton, 1971. Princeton,

hp ad emnhp n nin World Ancient in Seamanship and Ships , Casson, L. 71. n neirl ouiåi cvc. cat determinare Aceastå civice. comunitåÆii interiorul în

RE Suppl. RE Seewesen 5, 1931, col. 906-962. col. 1931, 5, , s.v. Miltner, F. 70. instrument de divulgare çi o modalitate de comunicare de modalitate o çi divulgare de instrument

Staates , Berlin, 1840. Berlin, ,

lui public. Încå de la origine, scrisul a fost în Grecia un Grecia în fost a scrisul origine, la de Încå public. lui

Urkunden über das Seewesen des Athenischen des Seewesen das über Urkunden 69. A. Boeckh, Boeckh, A. 69.

Archinos inoveazå nu numai grafia, ci çi statutul textu- statutul çi ci grafia, numai nu inoveazå Archinos

Hesperia

9, 1940, pp. 338-340. pp. 1940, 9,

în care se scrie aparÆine sferei politicului. Reforma lui Reforma politicului. sferei aparÆine scrie se care în

oetrie u E Shegr, Gek Inscriptions“, „Greek Schweigert, E. lui comentariile

Scrisul public este efectiv o formå de putere, çi felul çi putere, de formå o efectiv este public Scrisul

IG Mor. HG 2 19 cu 1496 22, f; 349 Plu., cf. 39; 4, 2, X., 68.

politic. 67. And. 1, 81-82. 1, And. 67.

cå aceastå reformå trebuie så fi avut un sens prioritar sens un avut fi så trebuie reformå aceastå cå The Athenian Ecclesia Athenian The , Copenhaga, 1983. Copenhaga, , Hansen, M.H. 66.

Invention cele 24 de litere „ioniene“. Nu råmîne mai puÆin adevårat puÆin mai råmîne Nu „ioniene“. litere de 24 cele , p. 326. p. , Loraux, 65.

passim cit. op. . çi 497 p. , Ostwald, M. 64. så fi pus în scenå o comedie al cårei cor era format din format era cor cårei al comedie o scenå în pus fi så

1984, pp. 381-407. pp. 1984, dacå nesistematic, çi îndeajuns de popular încît Callias încît popular de îndeajuns çi nesistematic, dacå

pensée et formes de société dans le monde grec monde le dans société de formes et pensée , Paris, ,

alfabetul ionian pe care îl prescrie era deja în uz, chiar uz, în deja era prescrie îl care pe ionian alfabetul 2

Le Chasseur Noir. Formes de Formes Noir. Chasseur Le énigme a Delphes“, în idem, idem, în Delphes“, a énigme

grafia documentelor emanînd de la instituÆiile cetåÆii, cå cetåÆii, instituÆiile la de emanînd documentelor grafia

63. Pentru semnificaÆia Eponimilor, vezi P. Vidal-Naquet, „Une Vidal-Naquet, P. vezi Eponimilor, semnificaÆia Pentru 63.

lelor lungi. E drept cå aceastå måsurå unifica raÆional unifica måsurå aceastå cå drept E lungi. lelor

ibid. 62. M. Ostwald, Ostwald, M. 62.

rate ar fi depins de notarea graficå a diftongilor çi a voca- a çi diftongilor a graficå notarea de depins fi ar rate

op. cit. op. , p. 515 çi urm. çi 515 p. ,

oficial atenian, de parcå destinul democraÆiei reinstau- democraÆiei destinul parcå de atenian, oficial Andokides: On the Mysteries the On Andokides: , Oxford, 1962; M. Ostwald, M. 1962; Oxford, ,

dupå cea de amnistie este cea care instituie alfabetul instituie care cea este amnistie de cea dupå JHS 5 17, p 6-4 idem, 62-74; pp. 1975, 95, Century“, Fourth

dreptate. Una dintre primele legi propuse de Archinos de propuse legi primele dintre Una dreptate. And. 1, 82; D.M. MacDowell, „Law-making at Athens in the in Athens at „Law-making MacDowell, D.M. 82; 1, And. 61.

Los Angeles-Londra, 1986, p. 518 çi urm. çi 518 p. 1986, Angeles-Londra, Los giazå scrisul în raport cu vorba tinde, inevitabil, så-i dea så-i inevitabil, tinde, vorba cu raport în scrisul giazå

Society and Politics in the Fifth Century Athens Century Fifth the in Politics and Society , Berkeley- , grefieri“ çi insistenÆa cu care restauraÆia din 403 privile- 403 din restauraÆia care cu insistenÆa çi grefieri“

From Popular Sovereignty to the Sovereignty of Law. Law, Law. of Sovereignty the to Sovereignty Popular From

renÆå sistematicå faÆå de text numind Atena „o cetate de cetate „o Atena numind text de faÆå sistematicå renÆå

60. And. 1, 184 cu literatura çi comentariile lui M. Ostwald, M. lui comentariile çi literatura cu 184 1, And. 60.

inedite la textul scris. Aristofan ironizeazå aceastå defe- aceastå ironizeazå Aristofan scris. textul la inedite

tade.

recuperare, un rol esenÆial, este acela al unei raportåri unei al acela este esenÆial, rol un recuperare,

kai nun delon estin amydrois grammasi legon grammasi amydrois estin delon nun kai 59. Cf. 23 çi urm: urm: çi 23 Cf. 59.

Un element care joacå, în acest proces complex de complex proces acest în joacå, care element Un

58. Th. 6, 54 çi urm. çi 54 6, Th. 58.

democraÆiei în 403 este în planul instituÆiilor. planul în este 403 în democraÆiei 57. And. 1, 77; 83; 85; 87; 96; cf. D. 20, 159 etc. 159 20, D. cf. 96; 87; 85; 83; 77; 1, And. 57.

urmåtor este, în planul teatrului, ceea ce restauraÆia ce ceea teatrului, planul în este, urmåtor ales discuÆia asupra termenilor juridici arhaici din 16-20. din arhaici juridici termenilor asupra discuÆia ales

teme tragice, a dramelor din secolul al V-lea în secolul în V-lea al secolul din dramelor a tragice, teme çi marea dezbatere asupra sinonimelor din 10, 6-21, çi mai çi 6-21, 10, din sinonimelor asupra dezbatere marea çi

ys. 1, 28; 30; 31; 9, 8; 14; 15; 16 etc. Se poate adåuga poate Se etc. 16 15; 14; 8; 9, 31; 30; 28; 1, ys. L 56. prin repunerea în scenå, fie prin variante ale marilor ale variante prin fie scenå, în repunerea prin

REG 79, 1966, pp. 585-635. pp. 1966, 79, cracy“, poate fi ingnoratå: re-citirea, „corectatå çi adåugitå“, fie adåugitå“, çi „corectatå re-citirea, ingnoratå: fi poate

454 a; cf. F.D. Harvey, „Literacy in the Athenian Demo- Athenian the in „Literacy Harvey, F.D. cf. a; 454 çi democraÆia re-stauratå existå o similitudine care nu care similitudine o existå re-stauratå democraÆia çi

55. Call. Com. fr 31 Edmonds = Ath. 7, 276 a; 10, 448 b; 453- b; 448 10, a; 276 7, Ath. = Edmonds 31 fr Com. Call. 55.

cultural, ci çi politic aparte. Cåci, între dramele re-jucate dramele între Cåci, aparte. politic çi ci cultural,

passim ancienne Grèce . çi 178-205 pp. 1988, Paris, ,

lubile, desigur – se insereazå într-un context nu doar nu context într-un insereazå se – desigur lubile,

haili. nhoooi d l lcue en lecture la de Anthropologie Phrasikleia. Svenbro, Svenbro, J. 54.

cse rbee e netxultt – cvasi-inso- – intertextualitate de probleme Aceste

ancienne , Lille, 1988. Lille, ,

noi o resimt ca pe o frustrare. o pe ca resimt o noi

e svis e ’ciue n Grèce en l’écriture de savoirs Les Detienne (ed.), (ed.), Detienne M. 53.

Anciens et des Modernes des et Anciens pe care unii dintre poeÆii mai poeÆii dintre unii care pe 52. Sol. fr. 4 D, 3. D, 4 fr. Sol. 52.

des în competiÆie – obligå la o constantå confruntare confruntare constantå o la obligå – competiÆie în D.A. Alphabetum , p. 205. p. , , s.v. Lenormant, F. 51.

ZOE PETRE ZOE CETATEA GREACÅ – ÎNTRE REAL ÇI IMAGINAR ÇI REAL ÎNTRE – GREACÅ CETATEA

CETATEA GREACÅ – ÎNTRE REAL ÇI IMAGINAR Teatrul çi restauraÆia democraticå contradictorii çi grandioase, în vreme ce comedia punea din 403 î.e.n. în scenå cotidianul politic pe care îl de-crispa prin rîs: teatrul prelua astfel violenÆa politicå çi o stiliza în spectacol, oferind un spaÆiu de descårcare catarcticå a tensiunilor. O datå cu ritualizarea concordiei çi cu instituÆionalizarea comemorårilor civice, raportul se inverseazå: ceremoniile civice devin depozitare ale ima- ginii ideale a concordiei, în vreme ce instituÆiile preiau çi spectacolul, cum preiau, în subtext, çi violenÆa altådatå PENTRU a respecta titlul acestui studiu, s-ar reprezentatå de dramå. cuveni så regåsesc urmele violentei tiranii a celor „treizeci“ çi ale restauraÆiei care i-a pus capåt în textul În 500 î.e.n., çapte ani dupå reforma iniÆiatå de dramelor contemporane sau puÆin posterioare acestor Clistene, concursurile de tragedie devin o instituÆie a evenimente care au marcat sfîrçitul veacului al V-lea cetåÆii. În 386, çapte ani dupå înfrîngerea celor treizeci atenian. Un examen al textelor sub acest aspect nu då de tirani çi dupå restauraÆia democraticå, un decret al înså nici un rezultat notabil, cel puÆin în sensul unor adunårii poporului instituie obligativitatea reluårii, în ecouri explicite ale evenimentelor din anul „arhontatului deschiderea concursurilor tragice, a operelor celebre din lui Eucleides“. Cu excepÆia cîtorva versuri ale lui Aris- secolul trecut, de parcå cetatea ar råspunde cåutårilor tofan, asupra cårora voi reveni, nu putem regåsi ecouri lui Aristofan din Broaçtele, oferindu-çi privilegiul de a semnificative ale acestor convulsii nici în puÆinele piese revedea marile creaÆii ale teatrului atic la apogeu. påstrate sau în fragmente, çi nici în argumentul celor Så fie acesta un semn? Încå din antichitate, secolul din care doar titlurile ni s-au påstrat. Demersul pe care al V-lea atenian trece drept unicul producåtor de tragedie îl propun aici porneçte în sensul complementar, acela al çi oficializarea reluårilor operei celor „trei mari“ tragici va lecturii evenimentelor prin prisma teatrului; cåci existå fi contribuit, fårå îndoialå, la accentuarea acestei per- o componentå tragicå în violenÆa tiranilor din 404/3 çi, cepÆii. Nu am intenÆia de a må revolta împotriva acestui dacå Pierre Vidal-Naquet putea descrie, acum mai bine topos, cum o face cu energie Oliver Taplin în recenta sa de 20 de ani, „råzboiul tragic“1, pe urmele lui Tucidide, carte, Comic Angels10 – ci doar, eventual, pe aceea de a-i nu våd de ce nu am putea vorbi de „tirania tragicå“ – ceea ce e, de altfel, aproape un pleonasm. sublinia relativitatea: chiar dacå didascaliile atestå Teatrul civic devenise, datoritå locului însuçi pe care continuitatea concursurilor de tragedie ineditå pînå tîrziu concursurile teatrale îl ocupau în viaÆa comunitåÆii, cît la Atena; chiar dacå, aça cum o dovedeçte Taplin înte- çi tensiunii intelectuale çi afactive a ceremonialului meindu-se pe studiul figuraÆiei de pe vase, teatrul atic teatral, experienÆa formativå capitalå a oricårui atenian. capåtå o a doua viaÆå prin reprezentåri în afara metro- Coeficientul acesta în modelarea imaginarului colectiv al polei, nu e mai puÆin adevårat cå, aça cum scria încå cetåÆii nu e, de obicei, luat în seamå decît, cel mult, ca acum 30 de ani Jean-Pierre Vernant11, tragedia sfîrçeçte element structurant al viziunii autorilor a cåror operå ne în mod „natural“ – moare de moarte bunå – atunci cînd informeazå despre evenimentele secolului, cazul cel mai ambiguitatea metaforicå a limbajului este înlocuitå cu spectaculos fiind cel al lui Tucidide mythistoricus evocat claritatea univocå a conceptelor – ceea ce face ca tragedia

372 381

383 370

cele trei (mai tîrziu douå) drame ale fiecåruia din autorii din fiecåruia ale drame douå) tîrziu (mai trei cele (Polias); 1622, 189 (Tritogenes). 189 1622, (Polias);

IG 2 86. 1631, 475 (Pallenis); 1621, 67 (Parthenos); 1611, 148 1611, (Parthenos); 67 1621, (Pallenis); 475 1631,

a unei piese din secolul al V-lea, dupå care abia urmeazå abia care dupå V-lea, al secolul din piese unei a 2

1622, 335 (Hegeso). 335 1622, spectacol de concurs este precedat de punerea în scenå în punerea de precedat este concurs de spectacol

857; 1631, 125; 161; 209 (Hegesipolis); 1611, 290; 435; 290; 1611, (Hegesipolis); 209 161; 125; 1631, 857; afara çi deasupra prezentului –, precum çi acela cå orice cå acela çi precum –, prezentului deasupra çi afara

1609, 94(?); 1618, 110; 1628, 81 (Hegemonia); 1629, 758; 1629, (Hegemonia); 81 1628, 110; 1618, 94(?); 1609, în afara concursului – ca entitate de referinÆå, situatå în situatå referinÆå, de entitate ca – concursului afara în

IG 1623, 82; 1629, 498; 835; 1631, 190 (Symmachia); 190 1631, 835; 498; 1629, 82; 1623, 2 85.

într-adevår, faptul cå dramele „clasice“ se prezintå acum prezintå se „clasice“ dramele cå faptul într-adevår, 2

IG 2 84. 1613, 171; 1621, 107. 1621, 171; 1613,

setclli e ae isiue ertl i 386: din decretul instituie o care pe spectacolului a 2

593; 678 (Hellas). 678 593;

fi fost favorizatå, de bunå seamå, çi de noua economie noua de çi seamå, bunå de favorizatå, fost fi

IG 1604, 43; 1607, 4; 1601, 66; 149 (Eirene); 1631, 471; 1631, (Eirene); 149 66; 1601, 4; 1607, 43; 1604, 2 83.

2

precedent. Aceastå constantå lecturå criticå trebuie så trebuie criticå lecturå constantå Aceastå precedent.

IG 2 82. 1612, 44. 1612,

2

propune sistematic o lecturå criticå a dramelor secolului dramelor a criticå lecturå o sistematic propune

Invention

, p. 198 çi urm. çi 198 p. ,

succesori çi ale colegilor lor de breaslå, secolul al IV-lea al secolul breaslå, de lor colegilor ale çi succesori

Isoc. 15, 59; 18, 379 cu comentariile lui Nicole Loraux, Nicole lui comentariile cu 379 18, 59; 15, Isoc.

Din puÆinul pe care îl çtim despre tragediile acestor tragediile despre çtim îl care pe puÆinul Din

IG 1629, 65; 1632, 36. Cf. Lys. 2, 18; And. 1, 106; 108; 106; 1, And. 18; 2, Lys. Cf. 36. 1632, 65; 1629, 2 81.

2

continuitate çi cîtå trådare se va fi legitimat în acest fel? fel? acest în legitimat fi va se trådare cîtå çi continuitate

IG 1611, 397; 1612, 344. 1612, 397; 1611, 2 80.

2

fel se va fi tradus în spectacol tradiÆia moçtenitå, cîtå moçtenitå, tradiÆia spectacol în tradus fi va se fel

IG 2 79. 1624, 81. 1624,

2

telor , Sofocle cel tînår, diferiÆi nepoÆi ai lui Eschil. În ce În Eschil. lui ai nepoÆi diferiÆi tînår, cel Sofocle , 488 (?). 488

Bachan- precedent: Euripide, nepot sau fiu al poetului poetului al fiu sau nepot Euripide, precedent:

IG 1604, 49; 1607, 85; 1611, 87; 154; 1627, 202; 1631, 202; 1627, 154; 87; 1611, 85; 1607, 49; 1604, 2 78.

2

noi eoi mnm a mrlr uoi i secolul din autori marilor ai omonimi nepoÆi uneori Hesperia 40, 1971, pp. 280-301. pp. 1971, 40,

neoi – fii, – de generaÆie întreagå o de dominat måsurå mare u, Teztds n te tein Orphans“, Athenian the and „Theozotides oud, Str R. 77.

acestor reluåri, cu cît teatrul din secolul al IV-lea e în e IV-lea al secolul din teatrul cît cu reluåri, acestor 182.

IG 2 76. 1604, 24; 1606, 59; 1629, 764; 822; 1631, 128; 157; 128; 1631, 822; 764; 1629, 59; 1606, 24; 1604, E cu atît mai interesant de reflectat la înÆelesul real al real înÆelesul la reflectat de interesant mai atît cu E

2

sînt cele care urmau propaganda çi nu invers. invers. nu çi propaganda urmau care cele sînt IV-lea atunci cînd trimit la tragedie. la trimit cînd atunci IV-lea

Teba, Paus. 1, 1, 45), dar bånuiala mea este cå hetairele cå este mea bånuiala dar 45), 1, 1, Paus. Teba, asumå deliberat çi explicit pictorii de vase din secolul al secolul din vase de pictorii explicit çi deliberat asumå

epicleseis divine (Artemis Eukleia la Athena, Plateea çi Plateea Athena, la Eukleia (Artemis divine aiae d „erznae rpeetri p cr o care pe reprezentårii“ a „reprezentare de calitatea

p Ah 1, 8, a Goe Ah 6 25 ) a ca sau d) 245 6, Ath. Gnome, sau 583, 13, Ath. ap. taÆie scenicå stereotipå etc. Toate acestea accentueazå acestea Toate etc. stereotipå scenicå taÆie

noms de guerre de noms ale hetairelor (Eukleia, Gorg. (Eukleia, hetairelor ale ca çi atestate

semantice ale spectacolului: coturni, mascå, vestimen- mascå, coturni, spectacolului: ale semantice

2. se dvrt å nl dnr aet nm sînt nume aceste dintre unele cå adevårat Este 228.

a sublinia teatralitatea çi artificiul prin diferite mårci diferite prin artificiul çi teatralitatea sublinia a

Panath. Hel. Euag. ) 12, 138; 174; 138; 12, ) ( 1; 10, ) ( 22-3; 9, ) ( 63; 8,

matice practicate de tragedie – çi o tendinÆå generalå de generalå tendinÆå o çi – tragedie de practicate matice

De pace De Phil. Nicocl. e.g. ) ( 134; 5, 10; 5, ) ( 43; 3, ) ( Isoc. Cf. 75.

de romanesc, a peripeÆiilor, în locul integrårii paradig- integrårii locul în peripeÆiilor, a romanesc, de

484; 1632, 267 (Philotimia). 267 1632, 484;

tendu -uri – de pildå cel al naraÆiunii sintagmatice, aproape sintagmatice, naraÆiunii al cel pildå de – -uri

1604, 62 (Sophia); 1611, 303 (Pheme); 1611, 242; 1631, 242; 1611, (Pheme); 303 1611, (Sophia); 62 1604,

malen- ilustraÆia de pe vase se situeazå între tot felul de de felul tot între situeazå se vase pe de ilustraÆia

1608, 54 (Mneme); 1604, 10; 1607, 62; 1611, 72 (Rome); 72 1611, 62; 1607, 10; 1604, (Mneme); 54 1608,

traduc în imagini ecourile dramelor celebre, e limpede cå limpede e celebre, dramelor ecourile imagini în traduc

oye; 69 9 (uoi) 11, 5; 4 (Eukleia); 249 151; 1612, (Eudoxia); 96 1609, iosyne);

aå s jdcm uå eu î cr ceramiçtii care în felul dupå judecåm så e Dacå

1612, 183; 1629, 764; 822; 1631, 128; 157; 182 (Dika- 182 157; 128; 1631, 822; 764; 1629, 183; 1612,

meatå de retorica tragicå a lui Euripide. lui a tragicå retorica de meatå 181; 1627, 249; 1628, 466; 1629, 730; 1631, 105 (Gnome); 105 1631, 730; 1629, 466; 1628, 249; 1627, 181;

mari dramaturgi într-o atmosferå culturalå atît de per- de atît culturalå atmosferå într-o dramaturgi mari (Andreia); 1607, 114; 1611, 85; 153 (Arete); 1611, 93; 156; 93; 1611, (Arete); 153 85; 1611, 114; 1607, (Andreia);

putem întreba ce însemna o reluare a tragediilor primilor tragediilor a reluare o însemna ce întreba putem IG 64 3 (nrgti) 12, 4; 69 961 1629, 440; 1628, (Andragathia); 37 1604, 2 74.

2

textelor decît la devastatoarea lor limpiditate. Aça cå ne cå Aça limpiditate. lor devastatoarea la decît textelor Ath. 46, 1. 46, Arist., 73.

lui, Aristotel pare mai sensibil la armonia interioarå a interioarå armonia la sensibil mai pare Aristotel lui, Les tirères atheniennes tirères Les , Paris, 1880. Paris, , Cartault, A. 72.

ZOE PETRE ZOE CETATEA GREACÅ – ÎNTRE REAL ÇI IMAGINAR ÇI REAL ÎNTRE – GREACÅ CETATEA

ZOE PETRE CETATEA GREACÅ – ÎNTRE REAL ÇI IMAGINAR så fie coextensivå cu procesul de cristalizare, în cursul 87. IG 22 1607, 27 (Komoidia); 1604, 32; 1613, 28 (Tragoidia); secolului al V-lea, a cetåÆii democratice, çi så-çi încheie 1612, 103 (Atalante); 1632, 149 (Auge); 1607, 10; 1611, practic existenÆa ca atare în clipa în care instituÆiile 194; 206; 226; 1619, 27 (Makaria). 6 acesteia se stabilizeazå pînå-ntr-atît încît se reproduc 88. Schol. Aeschin. 1, 39 = Vorsokr. 88, Critias A 13. A.E. deliberat pe ele însele într-o restaurare. Raubitschek, „Demokratia“, Hesperia 31, 1962, pp. 238- 243; Olga Alexandri-Tzahou, s.v. Demokratia, LIMC. Se cuvine înså så ne întrebåm ce putea însemna o 89. LIMC, ss. vv. reluare a dramei secolului al V-lea în veacul urmåtor. În cartea sa despre Ambiguitate în tragedia greacå12, W. Stanford atrågea atenÆia asupra unui fapt îndeajuns de evident pentru a fi trecut cu vederea: dacå punem faÆå în faÆå observaÆiile lui Aristotel din Poetica, parodiile eschileene din Broaçtele çi textele lui Eschil, ne dåm repede seama cå, încå de la sfîrçitul secolului al V-lea, cel puÆin pentru opinia comunå a atenienilor, percepÆia tragediilor lui Eschil era blocatå de prejudecåÆi çi cå, la finele veacului urmåtor, cel mai teatral çi mai novator dintre tragici împårtåçea soarta autorilor clasici dintot- deauna: era respectat mai mult decît cunoscut, sau, oricum, mult mai mult decît înÆeles. Ca çi Shakespeare, observa Stanford, Eschil se bucurå de o posteritate ime- diatå prea puÆin favorabilå çi face obiectul unei redesco- periri mult mai tîrzii; în mod paradoxal, aceastå perce- pere lacunarå provine din chiar progresele enorme pe care însuçi dramaturgul le provocase în arta teatrului: råsfåÆaÆi de subtile nuanÆåri, contemporanii lui Euripide sunt dispuçi så reducå textul eschilean la o venerabilå înlånÆuire de vorbe måreÆe çi de måreÆe tåceri, pe care le suportå cu un pios plictis. Poetica lui Aristotel datoreazå mult mai mult decît se crede îndeobçte dramaturgilor contemporani cu autorul çi ecranelor pe care opera acestora le instituie în perceperea tragediilor fondatoare ale lui Eschil sau chiar Sofocle. În fapt, dacå Dionysos din Broaçtele coboarå în Infern dintr-o pasiune pentru Euripide „ca pentru terciul de mazåre“, el se întoarce la luminå însoÆit de Eschil mai degrabå din spirit de res- ponsabilitate civicå decît din hedonism literar. Desigur, destinul lui Sofocle e destul de diferit, dar, chiar çi în cazul

382

373 380

Perçii, Perçii, rile brutale cårora le suntem actori çi spectatori deopo- spectatori çi actori suntem le cårora brutale rile într-un cîmp de forÆe esenÆiale, forÆe de cîmp într-un în ca proiectatå,

reacÆiile individuale sau colective la violenÆå çi la ruptu- la çi violenÆå la colective sau individuale reacÆiile vocaÆia de a le ståvili, çi chiar istoria recentå a Atenei era Atenei a recentå istoria chiar çi ståvili, le a de vocaÆia

la care propria noastrå formaÆie ne då acces. Faptul cå Faptul acces. då ne formaÆie noastrå propria care la edie i fçeie e ae nttÆie iie aveau civice instituÆiile care pe sfîçierile çi mejdiile

funcÆie de acele experienÆe stocate de memoria colectivå memoria de stocate experienÆe acele de funcÆie akme akme a dramei, aceasta înfåÆiça cetåÆii pri- cetåÆii înfåÆiça aceasta dramei, a de perioada

majorå çi cu råsturnåri capitale, le descifråm negreçit în negreçit descifråm le capitale, råsturnåri cu çi majorå ugl ni soi cr s dzlå n eudnå În redundanÆå. în dizolvå se care istorii unei lungul

brutale ale banalitåÆii cotidiene, cu explozii de violenÆå de explozii cu cotidiene, banalitåÆii ale brutale excelenÆå pe care, orice ar fi, cetatea o manifestå de-a manifestå o cetatea fi, ar orice care, pe excelenÆå

temeiul marilor clasici. Dar, confruntaÆi cu mari sfîçieri mari cu confruntaÆi Dar, clasici. marilor temeiul

reduce totul la o determinare imuabilå çi originarå de originarå çi imuabilå determinare o la totul reduce

experienÆe culturale çi nu ne ducem neapårat la piaÆå pe piaÆå la neapårat ducem ne nu çi culturale experienÆe

plåtitå, a eroilor, în vreme ce discursul comemorativ discursul ce vreme în eroilor, a plåtitå,

rutina cotidianului nu poartå semnul vizibil al marilor al vizibil semnul poartå nu cotidianului rutina

native çi rezultå dintr-o opÆiune clarå, adesea scump adesea clarå, opÆiune dintr-o rezultå çi native

ne obligå så luåm în seamå prima alternativå. Poate cå Poate alternativå. prima seamå în luåm så obligå ne

cse aoi dae erznå or n dnr alter- dintre una doar reprezintå ideale valori aceste

Or, pînå çi experienÆa noastrå directå din ultimii ani ultimii din directå noastrå experienÆa çi pînå Or,

Euripide; deosebirea esenÆialå este aceea cå, în tragedie, în cå, aceea este esenÆialå deosebirea Euripide;

istoriei clasice. clasice. istoriei

Rugåtoarele Rugåtoarele lui din pildå, de – tragedii din idealå Atena çi

esl i rfnie s, n raet auttv al facultativ ornament un sa, profunzimea çi sensul

epitaphioi

în luminå apropierile dintre Atena idealå din din idealå Atena dintre apropierile luminå în åîe dnoo e rc cnieai mdre despre moderne consideraÆii orice de dincolo råmîne,

Pe bunå dreptate, analiza acestui gen oratoric pune oratoric gen acestui analiza dreptate, bunå Pe individual çi colectiv – çi atunci spectacolul de dramå de spectacolul atunci çi – colectiv çi individual

necruÆåtoare, ironia lui Platon în Menexenos în Platon lui ironia necruÆåtoare, . .

fiinÆa politicå nu poartå în nici un fel asupra imaginarului asupra fel un nici în poartå nu politicå fiinÆa 9

gen de mitologie istoricå, împotriva cåruia se va exercita, va se cåruia împotriva istoricå, mitologie de gen a limitelor tragice – sau comice – cu care se confrunta se care cu – comice sau – tragice limitelor a

epitaphioi logoi epitaphioi , cultivå cu precådere acest precådere cu cultivå , funebre, rile fiecare atenian participa la punerea în scenå a violenÆei çi violenÆei a scenå în punerea la participa atenian fiecare

çeazå çi le instituie; fie, dimpotrivå, faptul cå, an dupå an, dupå an cå, faptul dimpotrivå, fie, instituie; le çi çeazå ginarå, mereu egalå sieçi, mereu exemplarå: discursu- exemplarå: mereu sieçi, egalå mereu ginarå,

însumarea propriilor lor hotårîri individuale le declan- le individuale hotårîri lor propriilor însumarea nu o datå violente, ale trecutului çi exaltå o Atenå ima- Atenå o exaltå çi trecutului ale violente, datå o nu

atenienilor în legåturå cu evenimentele violente prin care prin violente evenimentele cu legåturå în atenienilor care çterge çi ascunde sistematic urmele confruntårilor, urmele sistematic ascunde çi çterge care

måcar så desluçim în ce fel vor fi marcat ele reprezentårile ele marcat fi vor fel ce în desluçim så måcar istoriei atice çi le transformå într-o istorie edificatoare, istorie într-o transformå le çi atice istoriei

universului cetåÆii – çi atunci nu putem så nu încercåm nu så putem nu atunci çi – cetåÆii universului directå a acestei ficÆiuni, discursul oficial preia temele preia oficial discursul ficÆiuni, acestei a directå

intelectualå, esenÆial legatå de reflecÆia colectivå asupra colectivå reflecÆia de legatå esenÆial intelectualå,

existat vreodatå, nici nu ar putea exista. În continuarea În exista. putea ar nu nici vreodatå, existat

facturå cu totul excepÆionalå, religioaså, psihologicå çi psihologicå religioaså, excepÆionalå, totul cu facturå

trario, trario, amnistia pretinde cå aceste confruntåri nici nu au nu nici confruntåri aceste cå pretinde amnistia

så creadå – o experienÆå colectivå fundamentalå, de o de fundamentalå, colectivå experienÆå o – creadå så

a con- a

universului politic pentru a-i asigura structurile structurile asigura a-i pentru politic universului

Atena secolului al V-lea, ceea ce toatå lumea e de acord de e lumea toatå ce ceea V-lea, al secolului Atena

nea, punînd în scenå haosul, mimeazå destructurarea mimeazå haosul, scenå în punînd nea,

Din douå, una: fie spectacolele de dramå sunt, în sunt, dramå de spectacolele fie una: douå, Din

comemorarea unificå; acolo unde tragedia instituie ordi- instituie tragedia unde acolo unificå; comemorarea

drama anticå. anticå. drama

surå cu cele ale amnistiei: acolo unde tragedia confrunta, tragedia unde acolo amnistiei: ale cele cu surå

profunzimii çi sensurilor majore pe care le poartå cu sine cu poartå le care pe majore sensurilor çi profunzimii

mentale ale comemorårii sunt anti-tragice în egalå må- egalå în anti-tragice sunt comemorårii ale mentale

n oia atli å ot lma d aod asupra acord de e lumea toatå cå faptului pofida în

asupra trecutului paradigmatic al cetåÆii. Mecanismele cetåÆii. al paradigmatic trecutului asupra intrå îndeobçte în calculele istoricilor acestei perioade, acestei istoricilor calculele în îndeobçte intrå

eouu a Vla c o elci ciiå permanentå criticå reflecÆie o ca V-lea, al secolului ea ca exaltare colectivå, provocînd mila çi groaza, nu groaza, çi mila provocînd colectivå, exaltare ca ea

Or, tragedia funcÆionase, între altele, în tot cursul tot în altele, între funcÆionase, tragedia Or, monie civicå a spectacolului tragic, cu tot ce presupune ce tot cu tragic, spectacolului a civicå monie

trecutul cetåÆii în apologie a unei Atene „imaginare“. „imaginare“. Atene unei a apologie în cetåÆii trecutul globalå a participårii, an de an, la zguduitoarea cere- zguduitoarea la an, de an participårii, a globalå

a Hmni l tasomra icruu despre discursului transformarea la Homonoia sau ai acestor evenimente, erau condiÆionaÆi de experienÆa de condiÆionaÆi erau evenimente, acestor ai

tragedie. Dar faptul cå actorii, fie ei anonimi sau iluçtri, sau anonimi ei fie actorii, cå faptul Dar tragedie. merg de la culte civice ale unor abstracÆii ca Demokratia ca abstracÆii unor ale civice culte la de merg

Istoria Råzboiului peloponesiac peloponesiac Råzboiului Istoria este construitå ca o ca construitå este toare de gesturi politice spectaculoase çi fictive ele însele, care însele, ele fictive çi spectaculoase politice gesturi de

, demonstrînd în ce måsurå copleçi- måsurå ce în demonstrînd , Cornford F.M. de

måsurå, råspunzåtoare de instaurarea unui ansamblu unui instaurarea de råspunzåtoare måsurå, 2

ZOE PETRE ZOE CETATEA GREACÅ – ÎNTRE REAL ÇI IMAGINAR ÇI REAL ÎNTRE – GREACÅ CETATEA

ZOE PETRE CETATEA GREACÅ – ÎNTRE REAL ÇI IMAGINAR un teatralism aparte, o dedublare care prelungeçte, de crescut în ideea cå orice formå de creaÆie culturalå îi e fapt, atmosfera sufocantå a tiraniei, în chiar gesturile accesibilå de la sine çi vexat atunci cînd nu se întîmplå restauratoare ale regimului democratic. chiar aça8. Fårå îndoialå, aceastå lecturå înfruntå numeroase Tocmai fiindcå Atena stå sub semnul unei oralitåÆi prejudecåÆi, de la tradiÆionala idealizare neoclasicistå a secunde, adicå tråitoare laolaltå cu scrisul, çi de multe unei Atene armonioase, protectoare a artelor çi filozofårii, ori derivînd chiar din scris, relaÆia între acest tip de ora- la cea dupå care ideea unei cenzuri antice prin rumoare litate çi cenzurå: a scrierilor? a ceea ce se aude despre publicå ar fi o extrapolare çi un anacronism. În afarå chiar scrieri? a doctrinei orale çi a rumorilor despre diferite de faptul cå anacronismul asumat e probabil singura învåÆåturi, mai mult sau mai puÆin esoterice – ar merita atitudine onestå din partea istoricului, obligat så-çi con- o atenÆie de sine ståtåtoare. Fiindcå, în justiÆia atenianå troleze subiectivitatea de vreme ce oricum nu o poate de dupå 404, apare o interdicÆie explicitå a referirii la suspenda, må gråbesc så adaug cå ideea unei cenzuri agraphoi nomoi, corelativå unei excepÆionale valorizåri antice, fie ea instituÆionalå – de care s-a ocupat într-un a scrisului, a citatului exact, a ediÆiilor oficiale – de legi, studiu de referinÆå regretatul Sir Moses Finley6, fie impli- citå çi datoratå opiniei publice, nu e stråinå istoricului dar çi de tragedii – care situeazå, cred, încå çi mai precis lumii greceçti. Prezentå cu o forÆå redutabilå la Sparta, în timpul istoric çi tema generalå a conflictului între unde cultul public consacrat zeiÆei Momo a oprobriului textul scris çi rumorile care îl însoÆesc çi îl deformeazå, colectiv se integreazå unui ansamblu de reprezentåri çi problema preciså a raportårii lui Platon la oralitate politice çi de comportamente care fac så depindå adesea çi scris. chiar çi viaÆa, oricum destinul de cetåÆean al multora, de Neîndoielnic, nici o restauraÆie nu e atît de sårbå- rumoarea publicå, aceastå presiune a opiniei publice e toreascå pe cît vrea så parå, çi chiar experienÆele arhaice efectivå în toate cetåÆile Greciei în forme mai mult sau mai de ieçire din stasis, cum e cea legatå de tradiÆia despre puÆin evidente pentru posteritate. Epimenide sau Solon, reprezintå un ritual al restaurårii Aça cum am încercat så propun eu însåmi în altå cetåÆii solidare, cu tot ce comportå ca artificiu çi parte7 presiunea opiniei publice într-o democraÆie face spectacol noÆiunea de ritual. Dar restauraÆia la care må to face cum era cea atenianå, deloc neglijabilå în an- refer, cea din 403, are ceva iremediabil fictiv çi dedublat, samblul vieÆii publice, s-a agravat brutal dupå restauraÆia decurgînd, probabil, din conjuncÆia între atmosfera din 403, din cauza sentimentului pervers de culpabi- culturalå proprie Atenei la sfîrçitul secolului al V-lea çi litate difuzå pe care amnistia lui Archinos l-a dezvoltat soluÆia, cu totul originalå, prin care reformatorii care o datå cu scurtcircuitarea episodului celor treizeci de iniÆiazå çi dau formå restauraÆiei, în frunte cu Archinos, tirani çi cu ocultarea conflictelor interne, de fapt foarte încearcå så refacå unitatea sfîçiatå a cetåÆii. acute, dar îngropate sub artificiile consensului. Aceasta Într-adevår, oamenii politici atenieni care au realizat în condiÆiile în care, pe de altå parte, omogeneitatea efectiv restauraÆia din 403 pun în joc (poate çi din culturalå destul de pregnantå a societåÆii ateniene din pricina dificilelor negocieri cu spartanii, a cåror garni- secolul precedent fåcea tot mai mult loc unor clivaje zoanå se aflå încå la Atena) nu atît o regresie controlatå între cultura scriså de vîrf çi purtåtorii ei, intelectuali a instituÆiilor pînå la temelia necoruptå a solidaritåÆii profesioniçti, am spune – sofiçti, retori, poeÆi çi filozofi – civice, cum se întîmplase în trecut, cît o ficÆiune care e çi cultura „de maså“ a atenianului de rînd a lui Aristofan, menitå så oblitereze experienÆele violente ale tiraniei.

376 377

379 374

denumi funcÆia represivå a Erinyilor. Mai pretutindeni Mai Erinyilor. a represivå funcÆia denumi condamnarea lui Socrate. Aceeaçi ficÆiune este, în bunå în este, ficÆiune Aceeaçi Socrate. lui condamnarea

mastigophoros, mastigophoros, „purtåtor de bici“, pentru a pentru bici“, de „purtåtor întîmplå), este – aça cum am încercat så o sugerez – procesul çi procesul – sugerez o så încercat am cum aça – este

folosea un cuvînt probabil inventat de el (cum adesea se adesea (cum el de inventat probabil cuvînt un folosea nro geiiae oetv a cri xml izbitor exemplu cårei al colectivå agresivitate într-o

Eumenidele, Eumenidele, Eschil În neglijatå. fi poate nu care teatrul sentiment confuz çi difuz de culpabilitate indistinctå çi indistinctå culpabilitate de difuz çi confuz sentiment

lente de la sfîrçitul secolului al V-lea o complicitate cu complicitate o V-lea al secolului sfîrçitul la de lente pretinsa solidaritate civicå neturburatå, constå într-un constå neturburatå, civicå solidaritate pretinsa

menea experienÆe culturale conferå evenimentelor vio- evenimentelor conferå culturale experienÆe menea legii – are înså çi ea un preÆ. Acesta, reacÆie colectivå la colectivå reacÆie Acesta, preÆ. un ea çi înså are – legii

lui Socrate, de altminteri. Participarea colectivå la ase- la colectivå Participarea altminteri. de Socrate, lui

mergînd pînå la pedeapsa capitalå pentru nerespectarea pentru capitalå pedeapsa la pînå mergînd

este el însuçi autor de tragedii – ca çi Meletos, acuzatorul Meletos, çi ca – tragedii de autor însuçi el este

Archinos çi Archinos însuçi o susÆin cu måsuri energice måsuri cu susÆin o însuçi Archinos çi Archinos

erau hråniÆi cu asemenea spectacole; mai mult, Critias mult, mai spectacole; asemenea cu hråniÆi erau

Aceastå ficÆiune – pe care grupul politic din jurul lui jurul din politic grupul care pe – ficÆiune Aceastå

Atît actorii, cît çi martorii evenimentelor din 404/3 din evenimentelor martorii çi cît actorii, Atît

cînd normalitatea este strict imaginarå. imaginarå. strict este normalitatea cînd

care propria lor existenÆå îi confruntå? îi existenÆå lor propria care

prin însåçi funcÆionarea sa „normalå“, chiar çi atunci çi chiar „normalå“, sa funcÆionarea însåçi prin

ginarå a teatrului experienÆelor violente çi disruptive cu disruptive çi violente experienÆelor teatrului a ginarå

capacitatea politicului abstractizat de a anula violenÆa anula a de abstractizat politicului capacitatea

vor fi integrat måcar în aceeaçi måsurå experienÆa ima- experienÆa måsurå aceeaçi în måcar integrat fi vor

ticipå, fårå îndoialå, la decizia prin care amnistia afirma amnistia care prin decizia la îndoialå, fårå ticipå,

lare a cugetului çi a imaginaÆiei cu totul excepÆionalå, nu excepÆionalå, totul cu imaginaÆiei a çi cugetului a lare

dia pune în scenå experimente de ieçire din haos par- haos din ieçire de experimente scenå în pune dia mari paradigme culturale comune, de o forÆå de mode- de forÆå o de comune, culturale paradigme mari

haosului çi a violenÆei destructive. Modul în care trage- care în Modul destructive. violenÆei a çi haosului cå atenienii veacului al V-lea, care dispuneau de cîteva de dispuneau care V-lea, al veacului atenienii cå

uilr eåi c snua air psbl î calea în posibilå barierå singura ca cetåÆii tuÆiilor sale îçi datoreazå rangul. Çi atunci, cum am putea crede putea am cum atunci, Çi rangul. datoreazå îçi sale

gului secol al V-lea, aça cum a cultivat çi imaginea insti- imaginea çi cultivat a cum aça V-lea, al secol gului mentale, acelea cårora marile opere ale culturii univer- culturii ale opere marile cårora acelea mentale,

pe care tragedia a cultivat-o intens de-a lungul între- lungul de-a intens cultivat-o a tragedia care pe ale fiecåruia dintre noi, recurgînd la paradigme funda- paradigme la recurgînd noi, dintre fiecåruia ale

tele în funcÆie de experienÆele culturale, adicå mediate, adicå culturale, experienÆele de funcÆie în tele o referire deliberatå la planul paradigmatic al politicului al paradigmatic planul la deliberatå referire o

diatå a sfîçierii Æesutului cotidian, descifråm evenimen- descifråm cotidian, Æesutului sfîçierii a diatå o mitologie istoricå asupra cåreia voi reveni. Ea presupune Ea reveni. voi cåreia asupra istoricå mitologie o

în çuvoiul prezentului. ConfruntaÆi cu experienÆa ime- experienÆa cu ConfruntaÆi prezentului. çuvoiul în çi Tezeu la Solon çi Pericle, tot mai frecvent evocaÆi de evocaÆi frecvent mai tot Pericle, çi Solon la Tezeu çi

zeazå destinul çi poartå efectiv asupra integrårii noastre integrårii asupra efectiv poartå çi destinul zeazå diferitele paradigme istorice ale Atenei, de la Erechteus la de Atenei, ale istorice paradigme diferitele

în faÆa exploziilor individuale sau sociale ne normali- ne sociale sau individuale exploziilor faÆa în care determinå civismul lui Socrate condamnat, ori în ori condamnat, Socrate lui civismul determinå care

diferitele forme ale memoriei colective pe care le invocåm le care pe colective memoriei ale forme diferitele tiei, aça cum se incarneazå çi în prosopopeea Legilor prosopopeea în çi incarneazå se cum aça tiei,

rienÆelor posibile, grilå de inteligibilitate a evenimentelor, a inteligibilitate de grilå posibile, rienÆelor

Aceastå mutaÆie devine perceptibilå în ficÆiunea amnis- ficÆiunea în perceptibilå devine mutaÆie Aceastå

Depozitare de paradigme, condensare a tuturor expe- tuturor a condensare paradigme, de Depozitare

Æeazå o paradigmå a cetåÆii în continuitatea ei esenÆialå. ei continuitatea în cetåÆii a paradigmå o Æeazå

. ca opere marilor a spontane cepÆii operatori culturali operatori

polis polis – se schi- se – de mentalå categoria cu coextensivå gine,

påru-çi schimbå, dar nåravul, ba“ – råspunde unei per- unei råspunde – ba“ nåravul, dar schimbå, påru-çi

hic et nunc nunc et hic – care era, la ori- la era, care – civice colectivitåÆii voinÆa

diverse, de la „capul plecat sabia nu-l taie“ la „lupul la taie“ nu-l sabia plecat „capul la de diverse,

n aa ni dvrt mtÆi rn ae dnoo de dincolo care, prin mutaÆii adevårate unei faÆa în

alte registre, frecvenÆa recursului la proverbele cele mai cele proverbele la recursului frecvenÆa registre, alte

tuÆionale exorcizeazå tragedia råzboiului civil. Suntem civil. råzboiului tragedia exorcizeazå tuÆionale

mentele ultimilor ani în umbra lui Caragiale – ca çi, în çi, ca – Caragiale lui umbra în ani ultimilor mentele

anti-tragic“ çi în care, deci, ficÆiunea continuitåÆii insti- continuitåÆii ficÆiunea deci, care, în çi anti-tragic“

faptul cå aproape orice român cu carte tråieçte eveni- tråieçte carte cu român orice aproape cå faptul

odatå Pierre Vidal-Naquet, „mecanismul prin excelenÆå prin „mecanismul Vidal-Naquet, Pierre odatå lui Shakespeare, Liiceanu – pe Platon çi mitul cavernei; mitul çi Platon pe – Liiceanu Shakespeare, lui

polaritatea tragedie-polis, în care cetatea este, cum scria cum este, cetatea care în tragedie-polis, polaritatea invoca infernul lui Dante, Jan Kott – contemporaneitatea – Kott Jan Dante, lui infernul invoca

telor teoriei politice, depinde, måcar într-o måsurå, de måsurå, într-o måcar depinde, politice, teoriei telor excelenÆå individuale çi livreçti – faptul cå SoljeniÆîn cå faptul – livreçti çi individuale excelenÆå

secolul al IV-lea çi, mai departe, în elaborarea concep- elaborarea în departe, mai çi, IV-lea al secolul chiar într-o civilizaÆie în care atare experienÆe sunt prin sunt experienÆe atare care în civilizaÆie într-o chiar

tot mai vizibil în organizarea instituÆionalå a Atenei din Atenei a instituÆionalå organizarea în vizibil mai tot decodare care trimit la experienÆe culturale esenÆiale, culturale experienÆe la trimit care decodare

trivå propun fårå ezitare, aproape din instinct, grile de grile instinct, din aproape ezitare, fårå propun trivå tivitåÆii de cetåÆeni. Aceastå percepÆie, care se va afirma va se care percepÆie, Aceastå cetåÆeni. de tivitåÆii

ZOE PETRE ZOE CETATEA GREACÅ – ÎNTRE REAL ÇI IMAGINAR ÇI REAL ÎNTRE – GREACÅ CETATEA

ZOE PETRE CETATEA GREACÅ – ÎNTRE REAL ÇI IMAGINAR

Cheia de boltå a acestor gesturi reparatorii este, într- în lumea realå a tiranilor din epoca arhaicå, aceçtia folo- adevår, amnistia, adicå legiferarea unei uitåri colective, sesc serviciile unor gårzi care nu sunt formate din cetå- menite så anuleze pur çi simplu episodul råzboiului civil. Æeni – hopliÆi, çi al cåror nume chiar denotå acest statut De la Xenofon încoace, amnistia din 403 nu a încetat non-hoplitic, accentuînd caracterul non-convenÆional al så facå obiectul a nenumårate elogii din partea anticilor armelor lor – måciuci, de pildå, ca în cazul korynepho- 3 çi a modernilor deopotrivå, çi pe bunå dreptate: este rilor lui Cypselos din Corint sau al lui Pisistrate . primul caz în istoria greacå – çi în istorie, pur çi simplu Întreaga atmosferå apåsåtoare a unei cetåÆi cuprinse – cînd principiul dreptului retributiv – så faci bine de un delir al delaÆiunii çi al violenÆei, o teamå colectivå prietenilor çi råu duçmanilor – sålbatic aplicat de obicei asemeni celei de la începutul Orestiei, Æesutå din çoapte çi din complicitåÆi silnice, crescendo-ul represiunii – de în cazul råsturnårilor de regim politic, nu este pus în la o autoritate dictatorialå çi ostilå democraÆiei, desigur, practicå çi este refuzat chiar çi în discurs. Vendetta dar legitimatå måcar formal de votul ecclesiei, la cei publicå nu mai e doar sublimatå printr-un ritual de tipul 1 500 de cetåÆeni uciçi dupå o judecatå precarå sau celui al „Æapului ispåçitor“, ca în episodul epimenidean inexistentå4 în decursul cîtorva luni doar, çi dintr-un sau în legea ostracismului iniÆiatå de Clistene; nu e nici corp civic care nu numåra mai mult de 30 000 (ceea ce måcar transferatå în seama justiÆiei, ci pur çi simplu revine la o medie de 300/500 de morÆi pe lunå, mai råu interziså în însuçi temeiul ei printr-o operaÆie de ampu- decît într-o epidemie): o lecturå „tragicå“ a mårturiilor tare a memoriei asupra faptelor care ar fi putut incrimina despre lunile în care Critias çi acoliÆii lui au dominat pe unii çi justifica mînia justiÆiarå a altora. Episodul Atena e cel puÆin la fel de legitimå ca çi lectura tragicå tiranic este scurtcircuitat, lovit de nulitate oficialå çi „cei pe care Tucidide o propune pentru råzboiul civil din treizeci“ care supravieÆuiserå råzboiului – cîÆi nu se vor Corcyra. fi refugiat la Eleusis – sunt asimilaÆi unor magistraÆi Xenofon påstreazå, de altminteri, urma acestei tea- obiçnuiÆi ai cetåÆii, datori så se supunå procedurii de tralitåÆi a protagoniçtilor çi a acÆiunilor lor, atunci cînd euthynia prin care orice magistrat dådea seamå de felul evocå, în Helenicele, conflictul dintre Critias çi Therame- în care îçi îndeplinise mandatul; dacå aceastå procedurå nes – poreclit de adversari „coturnul“ din cauza dupli- i-ar fi gåsit inocenÆi, ei urmau så fie, ca niçte banali citåÆii sale (coturnul se putea încålÆa la fel de bine pe magistraÆi, exoneraÆi de orice råspundere. piciorul drept ori stîng). Textul foloseçte un vocabular E, desigur, un triumf al justiÆiei, acesta – dar un propriu spectacolului pentru a pune în scenå, ca un fel de stichomythia, dialogul dintre cei doi actori politici, triumf întemeiat pe un cumul de ficÆiuni çi de artificii condamnarea çi moartea lui Theramenes5. care depåçeçte limitele în cadrul cårora justiÆia obiçnuitå Dupå asemenea experienÆe, faptul cå restaurarea utilizeazå substituÆiile çi reprezentarea în locul actului democraÆiei în 403 are ea însåçi ceva dintr-un spectacol efectiv; cåci amnistia pretinde cå însuçi mersul justiÆiei nu ne surprinde prea mult: între planul vizibil al funcÆionase neturburat çi neîntrerupt, impunînd ca discursului oficial, al versiunii edificatoare despre violenÆa råzboiului civil så fie pur çi simplu çtearså din restauraÆie çi despre concordia civicå çi subtextul – memoria colectivå çi din istoria cetåÆii. perceptibil la cei mai diferiÆi autori, de la Lysias la Amnistia din 403 deriva, desigur, dintr-o percepÆie Apologia lui Platon – de culpabilitate colectivå çi difuzå, latentå a statului ca structurå de continuitate abstractå de råzbunare refulatå çi de suspiciune reciprocå, de çi ca principiu superior de legitimare a actelor colec- violenÆå latentå, conferå evenimentelor o duplicitate çi

378 375

385 400

Antigona la scrisoarea Fedrei lui Fedrei scrisoarea la la de – tragediei LecÆia schimbåri mereu posibile. mereu schimbåri

me mnesikakein, mnesikakein, me metaxy instituitå de amnistie. de instituitå rememorårii, , ca interval între douå între interval ca , ca dimpotrivå, ci nenÆå,

pe memoria colectivå, perfect comparabilå cu interdicÆia cu comparabilå perfect colectivå, memoria pe atît ca paradigmå de stabilitate çi garanÆie de perma- de garanÆie çi stabilitate de paradigmå ca atît

ConstituÆie fi triumfat – reprezintå, în fapt, o înståpînire a politicului a înståpînire o fapt, în reprezintå, – triumfat fi se justificå astfel nu astfel justificå se din descriptive secÆiunii

parcå, în sfîrçit, Antigona ar fi fost învinså çi Creon ar Creon çi învinså fost fi ar Antigona sfîrçit, în parcå, toare stare tranzitorie stare toare . AparenÆa „unidimensionalå“ a „unidimensionalå“ AparenÆa .

12

agraphos nomos agraphos , adicå la tradiÆia fluidå a cutumei – de – cutumei a fluidå tradiÆia la adicå , obiectul descrierii nu este miçcare, ci o fragilå çi trecå- çi fragilå o ci miçcare, este nu descrierii obiectul

to nyn to se interzice în mod expres orice referire la legea nescriså, legea la referire orice expres mod în interzice se al instituÆiilor care constituie care instituÆiilor al nesigur, viitor un çi

esenÆial çi durabil. Faptul cå, o datå cu revizuirea legilor, revizuirea cu datå o cå, Faptul durabil. çi esenÆial asupra timpului: comprimat între trecutul råsturnårilor trecutul între comprimat timpului: asupra

to nyn to a scrisului ca vector privilegiat al politicului în ce are el are ce în politicului al privilegiat vector ca scrisului a , nu mai oferå nici un control un nici oferå mai nu , lucrurilor, a zentå

de reeditare se integreazå perfect unei reevaluåri globale reevaluåri unei perfect integreazå se reeditare de mai existå, aceasta se întîmplå pentru cå starea pre- starea cå pentru întîmplå se aceasta existå, mai

Se cuvine så subliniem cå toatå aceastå operaÆiune aceastå toatå cå subliniem så cuvine Se Dacå în aceastå a doua parte cronologia aproape cå nu cå aproape cronologia parte doua a aceastå în Dacå

arhaice. constituÆiei democratice, descriså în a doua secÆiune. doua a în descriså democratice, constituÆiei

çi mai uçor de citit, çi imposibil de confundat cu cele cu confundat de imposibil çi citit, de uçor mai çi oamenilor din Phyle çi din Pireu“, au determinat soarta determinat au Pireu“, din çi Phyle din oamenilor

tuturor. Prin adoptarea grafiei ioniene, textele deveneau textele ioniene, grafiei adoptarea Prin tuturor. care, de la Ion la cea „care a urmat dupå întoarcerea dupå urmat a „care cea la Ion la de care,

ne varietur ne metastaseis çi afiçate în Stoa spre cunoçtinÆa spre Stoa în afiçate çi ediÆie într-o såu printr-o recapitulare a celor unsprezece unsprezece celor a recapitulare printr-o såu

publice çi discuÆiei, legile urmeazå apoi så fie gravate fie så apoi urmeazå legile discuÆiei, çi publice importante, aceea de a încheia partea istoricå a textului a istoricå partea încheia a de aceea importante,

tårii consul supuså provizorie, variantå primå într-o lemn sfîrçit, este o alegere a autorului, çi una dintre cele mai cele dintre una çi autorului, a alegere o este sfîrçit,

raÆia „din anul în care Pythodoros era arhonte“ era Pythodoros care în anul „din raÆia a sistemului legislativ. Transcrise pe table de table pe Transcrise legislativ. sistemului a ; în ; selectivå selectivå

11

hendekate ton arithmon haute arithmon ton hendekate ), cu alte cuvinte la restau- la cuvinte alte cu ), 411, çi de cei din 404 – care echivaleazå cu o refacere o cu echivaleazå care – 404 din cei de çi 411,

en de ton metabolon ton de en care a fost a unsprezecea la numår“ ( numår“ la unsprezecea a fost a care reeditårii legilor, propuså, så nu uitåm, çi de oligarhii din oligarhii de çi uitåm, nu så propuså, legilor, reeditårii

cum este o alegere çi oprirea acestei istorii la „revoluÆia la istorii acestei oprirea çi alegere o este cum esenÆialå este aceea a revizuirii – çi, în consecinÆå, a consecinÆå, în çi, – revizuirii a aceea este esenÆialå

o istorie a råsturnårilor constituÆionale succesive, dupå succesive, constituÆionale råsturnårilor a istorie o eltta oiiå se ut a nvtae OperaÆia novatoare. mai mult este politicå realitatea

descrierea instituÆiilor contemporane så fie precedatå de precedatå fie så contemporane instituÆiilor descrierea funcÆionaserå ele pînå la lovitura de stat a lui Critias, lui a stat de lovitura la pînå ele funcÆionaserå

ta patria ta Într-adevår, o primå alegere este aceea care face ca face care aceea este alegere primå o Într-adevår, , instituÆiile democratice aça cum aça democratice instituÆiile , simplu, çi pur

ale autorului. ale discursul restaurator, care pretinde cå repune în funcÆie, în repune cå pretinde care restaurator, discursul

la sine, ci este rezultatul unei serii de alegeri deliberate alegeri de serii unei rezultatul este ci sine, la democraÆiei secolului al V-lea. Într-adevår, indiferent de indiferent Într-adevår, V-lea. al secolului democraÆiei

så remarcåm cå aceastå sintaxå în doi timpi nu curge de curge nu timpi doi în sintaxå aceastå cå remarcåm så uctt d rzou cvl etu eii euaå a epuratå ediÆie o pentru civil råzboiul de suscitatå

a sistemului instituÆiilor ateniene. Nu este totuçi inutil totuçi este Nu ateniene. instituÆiilor sistemului a grupul lui Archinos trebuia så utilizeze energia colectivå energia utilizeze så trebuia Archinos lui grupul

secÆiuni, cea a antecedentelor çi cea a descrierii statice descrierii a cea çi antecedentelor a cea secÆiuni, prÆe cmlx ç dlct a etuaii î care în restauraÆiei, a delicate çi complexe operaÆiei

tutivå pentru logica însåçi a unui text construit în douå în construit text unui a însåçi logica pentru tutivå Aceastå separaÆie a textelor este esenÆialå în cadrul în esenÆialå este textelor a separaÆie Aceastå

Desigur, aceastå particularitate poate pårea consti- pårea poate particularitate aceastå Desigur, din 403 çi cele publicate începînd cu 403. cu începînd publicate cele çi 403 din

contrastul este unul dintre cele mai frapante. mai cele dintre unul este contrastul grafia oficialå), ca çi între textele anterioare restauraÆiei anterioare textele între çi ca oficialå), grafia

nyn al Atenei, unde totul este dat în momentul imobil, momentul în dat este totul unde Atenei, al tendenÆial, fiindcå textele private vor prelua fårå ezitare fårå prelua vor private textele fiindcå tendenÆial,

to cronologie, çi analiza paradigmei instituÆionale a lui lui a instituÆionale paradigmei analiza çi cronologie, de demarcaÆie între textele publice çi cele private (måcar private cele çi publice textele între demarcaÆie de

maticå a trecutului, aproape obsedatå de grija pentru grija de obsedatå aproape trecutului, a maticå oficiale çi al textului definitiv, care traseazå o linie preciså linie o traseazå care definitiv, textului al çi oficiale

. Între reconstruirea sintag- reconstruirea Între . orice precizare cronologicå precizare orice se regåseçte înså într-un registru nou, acela al grafiei al acela nou, registru într-un înså regåseçte se

10

tivå“, situatå într-un prezent continuu din care lipseçte care din continuu prezent într-un situatå tivå“, grafiei din anul arhontatului lui Eucleides – 404/3. Ea 404/3. – Eucleides lui arhontatului anul din grafiei

ZOE PETRE ZOE CETATEA GREACÅ – ÎNTRE REAL ÇI IMAGINAR ÇI REAL ÎNTRE – GREACÅ CETATEA

ZOE PETRE CETATEA GREACÅ – ÎNTRE REAL ÇI IMAGINAR

în fapt, concursurile de tragedie (pe care Atena continuå la o experienÆå imediatå, pe care nu o numeçte pentru de altfel så le organizeze pînå cåtre anul 100 e.n.) la funcÆii cå este evidentå, çi promite duçmanilor tiranilor cå, dacå tot mai formale, la un spectacol al spectacolului tragic, s-ar întîmpla cumva så-çi piardå viaÆa încercînd så-l care se potriveçte de minune cu imagistica pe care lichideze pe tiran, descendenÆii lor s-ar bucura de sta- ceramiçtii o creeazå în jurul acestor spectacole çi care – tutul de care descendenÆii Tiranoctonilor se bucurau cum aråtam çi mai sus – oscileazå între sublinierea efectiv în chiar în momentul redactårii decretului. Trecu- emfaticå a elementelor de teatralitate çi reducÆia la anec- tul astfel evocat în subtext nu este cel al tiraniei, ci cel doticå çi patetic. Eroul cultural creat de Platon mani- al bunei continuitåÆi: efigia cetåÆii care çtie întotdeauna festå un refuz de a scrie definitoriu, care îl situeazå în så-çi onoreze cetåÆenii fideli, omniprezentå în decretele onorifice. Dimpotrivå, decretul lui Eucrates atestå un descendenÆa unor maeçtri ai exploatårii ambiguitåÆilor 16 statut cu totul diferit pentru trecutul cetåÆii: confruntat limbajului, ca Esop . Paradoxul prin care filozoful îl cu prezentul, cu instituÆiile çi cu democraÆia sa. Riscul face tocmai pe Socrate så alunge din cetatea perfectå major pe care decretul vrea så-l previnå nu este acela orice ambiguitate poeticå nu e singurul paradox al plato- al unei simple disoluÆii, katalysis, a instituÆiilor demo- nismului, dar devine poate mai inteligibil în contextul cratice, ci acela al unui proiect politic precis, care ar fi acestei polarizåri tot mai explicite între un logos politic, urmårit înlocuirea democraÆiei prin reeditarea, în forme transcris çi fixat eis aiei în univocitatea lui, çi un logos bine stabilite çi prin mijloace previzibile, a unei lovituri poetic a cårui fluidå oralitate e perceputå ca marcå a de stat bine definite, pentru cå era deja familiarå din ambiguitåÆii: pe bunå dreptate, Jean-Pierre Vernant experienÆa trecutå a cetåÆii ateniene. scria cå tragedia sfîrçeçte atunci cînd o frazå ca aceea Am scris despre o loviturå de stat: de fapt este vorba a lui Heraclit, theos anthropoi daimon, nu mai poate fi despre douå, çi care nu sînt cu totul identice. ÎnfrînÆi, cititå decît într-un singur sens. aça cum se întîmplase în anul 404, atenienii se tem, pe De bunå seamå, Socrate a fost condamnat din raÆiu- de-o parte cå Filip, asemenea unui nou Lysandros, va nile politice bine cunoscute çi pe care am încercat så le încuraja o reeditare a „tiraniei“ oligarhice, instaurate de reexaminez în contextul specific al ieçirii din stasis. Nu e cåtre o elitå care så profite de victoria macedonienilor mai puÆin adevårat, totuçi, cå, vrînd så exprime pe scurt pentru a-i zdrobi pe democraÆi sub povara responsa- aceste raÆiuni, Eschine va scrie, douåzeci çi mai bine de ani bilitåÆii pentru un råzboi inutil çi dezastruos: referentul dupå evenimente: „Astfel, cetåÆeni ai Atenei, l-aÆi con- Tiraniei celor Treizeci – a cårei amintire pare cu atît mai vie cu cît ea fusese interziså – se impunea. Dar bånu- damnat pe Socrate sofistul fiindcå se çtia cå a fost dascålul ielile se referå în aceeaçi måsurå la o reeditare a supre- lui Critias, unul dintre cei treizeci de tirani...“ „Fiindcå se maÆiei Areopagului, acest model imaginar al unei epoci çtia...“: ce minunatå dovadå a efectelor rumorii asupra de måreÆie apuså a Atenei. unui destin! Trebuie totuçi så recunoaçtem, pe de altå Pentru un istoric modern este destul de surprinzåtor parte, un fapt: confuzia generalizatå între Socrate çi duç- så-i vadå pe atenieni amestecînd în aceeaçi teamå trecu- manii såi sofiçti, evidentå în Norii lui Aristofan, nu e doar o tul lor real çi trecutul lor fictiv. Dar este foarte evident cå formå de ignoranÆå a mulÆimii; ea råspunde çi unei per- ambele trecuturi sînt la fel de vii, de veridice çi de pri- cepÆii difuze a înrudirii între critica sofistå a tradiÆiei çi mejdioase pentru oamenii politici atenieni din 337/6. În paradoxurile socratice, între raportarea la discurs a unei ciuda oricårei retorici care pretinde så descopere epoca întregi generaÆii, care porneçte de la experimentele de Areopagului la capåtul unei cåutåri a „adevåratei demo-

388 397

399 386

Istoriilor lui Herodot unui stil aproape de des- de aproape stil unui Herodot lui al cåtor abundent cu precizåri cronologice, çi partea „descrip- partea çi cronologice, precizåri cu abundent

Athenaion politeia Athenaion sacrificå în mod deliberat culoarea çi pitorescul sedu- pitorescul çi culoarea deliberat mod în sacrificå , presåratå , din istoricå partea între

opera lui Tucidide devine extrem de revelatoare. Istoricul revelatoare. de extrem devine Tucidide lui opera În aceastå perspectivå, trebuie remarcat contrastul remarcat trebuie perspectivå, aceastå În

Examinatå sub aspectul relaÆiei între scris çi oral, çi scris între relaÆiei aspectul sub Examinatå a loviturilor de stat din trecutul cetåÆii Atenei. cetåÆii trecutul din stat de loviturilor a

stituÆia atenienilor stituÆia , pe care am putea-o citi ca pe o istorie o pe ca citi putea-o am care pe , consemneazå, nu unei retorici care seduce. seduce. care retorici unei nu consemneazå,

Con- sîngeroase sau „de catifea“, despre revoluÆii vorbeçte vorbeçte revoluÆii despre catifea“, „de sau sîngeroase etu s ptii ni c care act unui potrivi se a pentru plat de çi stereotip

metastasis este foarte evidentå. Fie cå sînt cå Fie evidentå. foarte este prin gurat acelaçi stil simplificat, destul de destul simplificat, stil acelaçi în piatrå, de lespedea

unui stadiu inau- stadiu unui reformelor a progresivå ninteriorul în decretului, motivaÆia çi hotårîrea, sunt transcrise pe transcrise sunt hotårîrea, çi motivaÆia decretului,

prosepilambanousa toi plethei ten exousian ten plethei toi prosepilambanousa

) ; miçcarea ;

susÆine . Dimpotrivå, acum ambele componente ale componente ambele acum Dimpotrivå, .

9

13

p’s iggnti ehi e nn aei nyn, tes mechri diagegenetai aph’es aoiåi“ ( majoritåÆii“

aproape citat çi retorica sonorå a argumentårii care îl care argumentårii a sonorå retorica çi citat aproape

acumulîndu-se din ce în ce mai multå putere în beneficiul în putere multå mai ce în ce din acumulîndu-se

n otat eiea îte såina „decretului“ uscåciunea între deliberat contrast un

Pireu; çi pornind de la ea s-a ajuns la regimul prezent, regimul la ajuns s-a ea la de pornind çi Pireu;

deciziei; textul dramei lui Eschil instituie de altminteri de instituie Eschil lui dramei textul deciziei;

umt uå noree omnlr i Pye i din çi Phyle din oamenilor întoarcerea dupå urmat a

discursul care argumentase, în adunare, în favoarea în adunare, în argumentase, care discursul parte

metastasis

) (sc. unsprezecea de-a „Cea definiÆii. aceloraçi

ambele cazuri, textul normativ laså de-o laså normativ textul cazuri, ambele în cå, observam

sub semnul creçterii çi progresului gradual în interiorul în gradual progresului çi creçterii semnul sub

Rugåtoarele lui Eschil, lui din „decretul“ cu V-lea al secolul

ale instituÆiilor, care, pentru textul nostru, se plaseazå se nostru, textul pentru care, instituÆiilor, ale

logos cnrnîd at dt, ertl aein din ateniene decretele datå, altå confruntînd, :

boiul civil çi de revoluÆie decît de ajustårile consensuale ajustårile de decît revoluÆie de çi civil boiul

hotårîrii, fixînd în scris ceea ce Æinea prin excelenÆå de excelenÆå prin Æinea ce ceea scris în fixînd hotårîrii, bilitå, existå o înrudire declaratå, mai apropiatå de råz- de apropiatå mai declaratå, înrudire o existå bilitå,

or eii, i i rniaee ruet, motivaÆia argumente, principalele çi ci decizia, doar meta-stasis , care råstoarnå radical ordinea sta- ordinea radical råstoarnå care , çi rivale,

perfect aceastå mutaÆie, cîtå vreme înscriu în piatrå nu piatrå în înscriu vreme cîtå mutaÆie, aceastå perfect care divizeazå cetatea çi face så se confrunte facÆiunile confrunte se så face çi cetatea divizeazå care

ces-verbal devine acum pe de-a-ntregul stereotip, reflectå stereotip, de-a-ntregul pe acum devine ces-verbal stasis , de starea între Fiindcå, specificitatea. anulåm le så

care, pentru noi, contrasteazå cu „revoluÆie“ –, am ajuns am –, „revoluÆie“ cu contrasteazå noi, pentru care, prestigiu. Decretele ecclesiei, al cåror formular de pro- de formular cåror al ecclesiei, Decretele prestigiu.

metastaseis bolai prin „reforme“ – acest cuvînt paçnic cuvînt acest – „reforme“ prin sau care doar textul scris conferå cuvîntului duratå, forÆå çi forÆå duratå, cuvîntului conferå scris textul doar care

meta- Traducînd, aça cum se face de obicei, aceste aceste obicei, de face se cum aça Traducînd, în prelungirea directå a acestei noi ierarhii de valori, în valori, de ierarhii noi acestei a directå prelungirea în

politice instituÆionalizate. politice alcåtuirea unei ediÆii oficiale a tragediilor clasice se aflå se clasice tragediilor a oficiale ediÆii unei alcåtuirea

ale cetåÆii, ci într-o serie de råsturnåri violente ale puterii ale violente råsturnåri de serie într-o ci cetåÆii, ale Faptul cå Lycourgos va iniÆia, peste cîteva decenii doar, decenii cîteva peste iniÆia, va Lycourgos cå Faptul

gåsesc coerenÆa într-un trecut de excelenÆå çi de virtuÆi de çi excelenÆå de trecut într-un coerenÆa gåsesc

ficÆiuni chiar – în acelaçi timp deliberate çi recuperatorii. çi deliberate timp acelaçi în – chiar ficÆiuni

politeia xmlr, a aet eeiet n-i mai nu-çi evenimente aceste dar exemplarå,

oralului, pune în joc un ansamblu de reprezentåri – de – reprezentåri de ansamblu un joc în pune oralului,

patrios însuçeçte bucåÆi întregi din discursul despre despre discursul din întregi bucåÆi însuçeçte

solemnitatea pe care scrisul o dobîndeçte în detrimentul în dobîndeçte o scrisul care pe solemnitatea

ConstituÆia îçi Areopagului, al ideal regimul la Dracon“ lui

Phaidros – în Socrate råscula va se cåreia împotriva

servit fårå îndoialå drept surse. Desigur, de la „constituÆia la de Desigur, surse. drept îndoialå fårå servit

anume emfazå acea – efemer çi fluid discursul cu contrast

çi paradigma trecutului idealizat din scrierile care I-au care scrierile din idealizat trecutului paradigma çi

piate, comentate, aceastå emfazå a textului definitiv în definitiv textului a emfazå aceastå comentate, piate,

råsturnåri succesive ale regimului constituÆional atenian, constituÆional regimului ale succesive råsturnåri

mise en scène scène en mise a citatului, a documentelor inserate, co- inserate, documentelor a citatului, a

este, dupå însåçi definiÆia autorului, istoria a unsprezece a istoria autorului, definiÆia însåçi dupå este,

pe care abia dupå aceea îl comenteazå. Toatå aceastå Toatå comenteazå. îl aceea dupå abia care pe observå repede un contrast între secÆiunea „istoricå“, care „istoricå“, secÆiunea între contrast un repede observå

textului de lege, de textului grefierului cer exact, mai så dea citire citire dea så trecut-prezent pe care acest text o pune în joc în pune o text acest care pe relaÆiei

textele legilor – sau, – legilor textele oratorii legalitate, çi precizie citeazå ConstituÆia atenienilor ConstituÆia . Într-adevår, o lecturå atentå a atentå lecturå o Într-adevår, .

8

eaå eiea. e naå e vra e oii, de politic, de vorba e ce îndatå De deliberat. negatå aceastå idealizare a trecutului cetåÆii: este vorba despre vorba este cetåÆii: trecutului a idealizare aceastå

Euripide – pare a fi cu totul uitatå, dacå nu cumva chiar cumva nu dacå uitatå, totul cu fi a pare – Euripide Or, existå cel puÆin un text istoric major care refuzå care major istoric text un puÆin cel existå Or,

ZOE PETRE ZOE CETATEA GREACÅ – ÎNTRE REAL ÇI IMAGINAR ÇI REAL ÎNTRE – GREACÅ CETATEA

ZOE PETRE CETATEA GREACÅ – ÎNTRE REAL ÇI IMAGINAR craÆii“4, Eucrates, çi împreunå cu el toÆi cei care au votat cripÆia clinicå; pe de-altå parte, textul såu susÆine prin în favoarea decretului såu, înÆelesese foarte bine cå era citate în sensul strict al cuvîntului aceastå rigoare, de vorba despre resuscitarea unui colegiu anti-democratic, pildå într-un pasaj celebru prin utilizarea unei inscripÆii periculos deci atît prin prestigiul såu care venea din pe care o transcrie exact – dedicaÆia lui Peisistratos trecut, cît çi prin ceea ce putea el reprezenta în imediatul Hippiou, nepotul tiranului çi fiul lui Hippias –, pasaj care unei cetåÆi învinse. Pornind de la aceastå convingere, figureazå în orice tratat de epigrafie ca paradigmå a punînd în joc o vizualizare preciså a topografiei çi a utilizårii surselor epigrafice în argumentaÆia istoricå14. semanticii unei lovituri de stat virtuale, decretul des- Tucidide împinge acribia pînå la a-çi avertiza cititorul cå compune gesturile constitutive ale funcÆionårii Areopa- literele de pe piatrå sunt destul de çterse çi greu de citit. gului – urcarea pe colina lui Ares, participarea la çedinÆå, În realitate, inscripÆia citatå nu are înså nici un fel de deliberarea – într-un al subversiunii în care crescendo valoare probatorie pentru ceea ce istoricul vrea så demon- fiecare secvenÆå, condamnabilå în sine çi condamnatå, streze – anume cå Hippias era singurul tiran al Atenei este un pas în plus. Este ca çi cum cetatea ar fi tråit deja, în trecutul såu istoric, un eveniment similar, ale atunci cînd tiranoctonii l-au ucis pe Hipparchos; citatul cårui semne ar fi devenit astfel lizibile5. Trecutul råmîne, se aflå totuçi acolo, pentru a conferi credibilitate fårå îndoialå, o surså de învåÆåminte, dar mai curînd în autorului într-o disputå capitalå pentru efortul lui de a sensul prooimion-ului lui Tucidide çi al repetabilitåÆii devaloriza tradiÆia oralå, to mythodes, în favoarea deduc- primejdiilor istoriei; aceastå colecÆie de exemple nu este, Æiei istorice pe care scriitura sa istoricå o propune15. pentru Eucrates, paradigma virtuÆilor constante ale Modul în care istoricul concepe relaÆia între scris çi cetåÆii, una çi indivizibilå, ci o istorie cumulativå a sub- memoria colectivå este acelaçi cu cel al contemporanilor versiunii çi a rupturilor de care democraÆia trebuie så se såi, çi interdicÆia de a utiliza to mythodes, „poveçtile“, teamå çi împotriva cårora ea trebuie så se pregåteascå. tradiÆiile orale, pentru studiul istoriei seamånå destul de Decretul se situeazå astfel în opoziÆie faÆå de ceea ce bine cu interdicÆia de a invoca „legea nescriså“ în justiÆia istoriografia modernå a reÆinut ca demers al memoriei cetåÆii. Scrisul devine depozitarul autorizat al unei me- colective în secolul al IV-lea. Fiindcå discursul comemo- morii colective publice çi controlate, oralul råmînînd în 6 rativ despre trecut çi despre patrios politeia , despre care zona insubzistentului, a particularului, a non-politicului. se crede cå domina la Atena, rezerva invariabil vremu- Pentru prima datå în mod explicit, scrisul se instituie ca rilor de altådatå atributele unei paradigme a excelenÆei; parte a sferei politicului çi ca instrument autorizat al „trecutul îmbålsåmat“ al discursului funebru7, precum puterii, a cårei relaÆie cu memoria colectivå este afirmatå çi diferitele trecuturi idealizate de propuneri de întoar- råspicat çi durabil. cere la originile democraÆiei ateniene, se întîlneau pentru a face din istorie depozitara esenÆei însåçi a cetåÆii çi a Acest refuz al ambiguitåÆii cuvîntului, în vreme ce virtuÆilor sale perene. Reeditate în gloria prezentului çi a scrisul devine marca sensului univoc çi conceptual, faptelor de seamå ale cetåÆenilor cåzuÆi pentru patrie intersecteazå opoziÆia poezie/prozå fårå a i se suprapune sau, dimpotrivå, subvertite de un prezent corupt çi çi råspunde çi el delimitårii sferei politicului ca domeniu nedemn de stråmoçii întemeietori ai cetåÆii, aceste virtuÆi prin excelenÆå al anti-tragicului. Precedentul pe care sînt marca distinctivå a unui trecut care devine de fapt cetatea însåçi îl creeazå astfel implicit pentru exilul la indiscutabil. Dacå existå discordie, ea este întotdeauna care Platon condamna poezia, situînd-o în zona verna- rezervatå prezentului. cularå, femininå – çi deci prin definiÆie privatå – reduce,

398 387

389 396

auctoriale lipsite de echivoc, obiective çi imperative prin imperative çi obiective echivoc, de lipsite auctoriale acelaçi referent. Decretul lui Demophantos se raporteazå se Demophantos lui Decretul referent. acelaçi

tes cu cel din 410, putem vedea bine cå ele nu au exact au nu ele cå bine vedea putem 410, din cel cu tes o mi rcet omi a eoiae l ue voci unei ale depozitare ca tocmai frecvent mai tot

tiran potenÆial. Dar, dacå comparåm decretul lui Eucra- lui decretul comparåm dacå Dar, potenÆial. tiran tate – de unde çi saltul în evaluarea acestora, invocate acestora, evaluarea în saltul çi unde de – tate

asupra riscurilor de subversie, legaliza asasinarea oricårui asasinarea legaliza subversie, de riscurilor asupra adunårii poporului, aveau dintru început aceastå cali- aceastå început dintru aveau poporului, adunårii

înfrîngerea oligarhilor din anul 411, trågînd concluziile trågînd 411, anul din oligarhilor înfrîngerea private; or, inscripÆiile publice çi mai cu seamå decretele seamå cu mai çi publice inscripÆiile or, private;

u ertl u Demophantos lui decretul cu cr, mda dupå imediat care, ,

nciÆio dvn iproaå ha î czl celor cazul în chiar impersonalå devine inscripÆiilor 3

Acest text a fost, pe bunå dreptate, pus în legåturå în pus dreptate, bunå pe fost, a text Acest

însoÆeçte de o mutaÆie semioticå, în care formularea care în semioticå, mutaÆie o de însoÆeçte

va fi confiscatå iar a zecea parte (va aparÆine) zeiÆei...“ aparÆine) (va parte zecea a iar confiscatå fi va

de la cititul cu voce tare la cititul în gînd al textelor se textelor al gînd în cititul la tare voce cu cititul la de

chestiuni, så fie lovit de atimie, el çi urmaçii såi, averea sa averea såi, urmaçii çi el atimie, de lovit fie så chestiuni,

tarea recentå a lui Jesper Svenbro Jesper lui a recentå tarea lizatå genera trecerea ,

17

ie aeti oslu a dlbraå spa oricårei asupra delibereazå sau consiliu acestui nirea

ales, la cel gravat în piatrå: aça cum a aråtat-o cerce- aråtat-o a cum aça piatrå: în gravat cel la ales,

craÆiei la Atena, urcå pe Areopag sau participå la întru- la participå sau Areopag pe urcå Atena, la craÆiei

specificå este o nouå raportare la textul scris çi, mai çi, scris textul la raportare nouå o este specificå

demos -ului atenian sau a demo- a sau atenian -ului dizolvarea dupå gului,

e aoiae srsli aå e rl a åu formå cårui a oral, de faÆå scrisului a valorizare de

singure chestiuni; dacå vreunul dintre membrii Areopa- membrii dintre vreunul dacå chestiuni; singure

Aceastå percepÆie se grefeazå pe un proces convergent proces un pe grefeazå se percepÆie Aceastå consiliului sau så delibereze, fie çi numai asupra unei asupra numai çi fie delibereze, så sau consiliului

Æionale çi a conçtiinÆei civice, drept cauzå a crizei Atenei. crizei a cauzå drept civice, conçtiinÆei a çi Æionale dizolvate, så urce pe Areopag, så participe la întrunirea la participe så Areopag, pe urce så dizolvate,

tructurant, perceput ca o subversie a valorilor tradi- valorilor a subversie o ca perceput tructurant, demos u aein a dmcai l Aea r fi ar Atena la democraÆia sau atenian -ul care

ajunge la o explicitå identificare a acestui proces des- proces acestui a identificare explicitå o la ajunge unuia dintre membrii consiliului Areopagului, în cazul în cazul în Areopagului, consiliului membrii dintre unuia

friu vauu, u ovlil sl dramatice, sale convulsiile cu veacului, Sfîrçitul nu va fi impur; pe de altå parte, så nu fie permis nici permis fie nu så parte, altå de pe impur; fi va nu

la Atena, cel care-l va ucide pe acela care va acÆiona astfel acÆiona va care acela pe ucide va care-l cel Atena, la în joc rupturile çi echivocul unui joc cu cuvintele. cuvintele. cu joc unui echivocul çi rupturile joc în

atenianå sau democraÆia de democraÆia sau atenianå zolvå adunarea poporului adunarea zolvå

vocilor individuale, cu atît mai inconfortabile cu cît pun cît cu inconfortabile mai atît cu individuale, vocilor 2

tirania, dacå e pårtaç (la instaurarea) tiraniei, dacå di- dacå tiraniei, instaurarea) (la pårtaç e dacå tirania, vocii auctoriale a cetåÆii, emitent de certitudini, asupra certitudini, de emitent cetåÆii, a auctoriale vocii

cineva se revoltå împotriva poporului pentru (a instaura) (a pentru poporului împotriva revoltå se cineva colective çi al comemorårii oficiale, care instituie primatul instituie care oficiale, comemorårii al çi colective

poporului atenian; nomoteÆii så gåseascå cu cale ca, dacå ca, cale cu gåseascå så nomoteÆii atenian; poporului Anamneza socraticå este condamnatå în numele „uitårii“ numele în condamnatå este socraticå Anamneza

textul acestui document celebru document acestui textul : „Fie prielnicå soarta prielnicå „Fie :

tåri pe care se întemeia conçtiinÆa colectivå a atenienilor. a colectivå conçtiinÆa întemeia se care pe tåri 1

rile cele mai urgente pentru apårarea democraÆiei. Iatå democraÆiei. apårarea pentru urgente mai cele rile

puÆin sub semnul întrebårii întreg sistemul de reprezen- de sistemul întreg întrebårii semnul sub puÆin

propunerea lui Eucrates, un decret-lege care lua måsu- lua care decret-lege un Eucrates, lui propunerea

moçtenite ale tradiÆiei. În felul lui, Socrate nu pune mai pune nu Socrate lui, felul În tradiÆiei. ale moçtenite

poporul atenian, temîndu-se pentru soarta sa, vota, la vota, sa, soarta pentru temîndu-se atenian, poporul

în titlul operei lui Protagoras, clatinå toate adevårurile toate clatinå Protagoras, lui operei titlul în

A

oa i uå nrnee d l Cheroneea, la de înfrîngerea dupå zi doua

kataballontes logoi dissoi , ca , dårîmå“, „care argumente çi ,

oe ciiå idvdli otn „icrui duble“, „discursuri rostind individului a criticå vocea

tul“ fiind sinteza acestor demersuri, la capåtul cårora capåtul la demersuri, acestor sinteza fiind tul“

conceptualizare a acestei analize critice, Euripide „sofis- Euripide critice, analize acestei a conceptualizare

is Sfsia rnfr î dsus i fr o primå o oferå çi discurs în transferå Sofistica gios.

zabilul pe care Dionysos îl semnificå în imaginarul reli- imaginarul în semnificå îl Dionysos care pe zabilul

în meandre çi relativizåri care traduc în limbaj insesi- limbaj în traduc care relativizåri çi meandre în

întregului secol al V-lea, deconstrucÆia vocii auctoriale vocii deconstrucÆia V-lea, al secol întregului

epoca atidografilor epoca

Teatrul nu încetase så punå în scenå, de-a lungul de-a scenå, în punå så încetase nu Teatrul

versiuni çi utilizåri ale trecutului în trecutului ale utilizåri çi versiuni

råsturna sensul comun al cuvintelor çi al ideilor. ideilor. al çi cuvintelor al comun sensul råsturna

Memoria dezbinatå: Memoria

ibj l taeii n aei d afblge etu a pentru amfibologie de materie în tragediei ale limbaj CETATEA GREACÅ – ÎNTRE REAL ÇI IMAGINAR ÇI REAL ÎNTRE – GREACÅ CETATEA

ZOE PETRE CETATEA GREACÅ – ÎNTRE REAL ÇI IMAGINAR i pre-istorie, în timpul ideal al întemeierii. Amnistia din politicå a oikos-ului. Dar, spre deosebire de ipotetica 403 nu oferå înså nici o compensaÆie simbolicå, nu purificare dictatå de Epimenide, întoarcerea la origini însceneazå moartea çi reînvierea cetåÆii, ci çterge doar din propuså de Aristofan este doar o glumå, nu un ritual memoria colectivå episodul sîngeros al tiraniei. Aceastå comun al cetåÆii, çi forÆa ei catarcticå e pe cît de imi- amputare formalå a trecutului apropiat laså conçtiinÆa tativå, pe atît de limitatå. colectivå încårcatå de miasma, de o impuritate indelebilå, Comedia evoca în subtext perioada violentå a råz- çi care se traduce în conformism, în crispare çi în agre- boiului civil, timp în care Praxagora pretinde cå ar fi sivitate, cåutîndu-çi refugiul într-o epurare a întregului locuit chiar pe Pnyx, dobîndind astfel iscusinÆa politicå trecut de tot ce ar fi putut reprezenta contradicÆie: de pe care o aplicå apoi în conducerea Atenei feminine. unde çi obsesia unei istorii aproape oficiale çi apologetice, Decåderea spaÆiului politic prin excelenÆå al cetåÆii demo- frecvenÆa referirilor la patrios politeia – proiecÆie paseistå cratice, anulat, în vremea tiranilor, pînå la a putea servi a unei alcåtuiri ideale a cetåÆii – ca çi recursul la utopie, drept spaÆiu de locuire familialå, trimite la prevalenÆa fie ea comicå, la Aristofan, sau filozoficå, la Platon. valorilor private încarnate de oikos asupra celor publice, Regresia pe care restauraÆia o refuza se proiecteazå proprii universului masculin çi ierarhic al cetåÆii. în imaginarul colectiv, çi Adunarea femeilor, de pildå, Råmîne totuçi de remarcat extrema discreÆie a alu- pune în scenå „singurul regim politic încå neexperi- ziilor çi respectul neobiçnuit al lui Aristofan faÆå de mentat de atenieni“, puterea femeilor. Aceastå farså obligaÆiile ce decurg din amnistie. Evaziunea în utopie poate fi cititå çi ca o inversie iniÆiaticå de roluri, ca o mårturiseçte, desigur, çi descurajarea poetului în faÆa întoarcere la valorile originare, cu conotaÆii feminine, ale dezastrelor la care a asistat; ea nu e mai puÆin çi o solidaritåÆii unei communitas care evacueazå politicul: dovadå de prudenÆå din partea autorului, care nu se cetatea imaginarå pe care femeile o voteazå este solidarå încumetå så-i irite pe atenieni în atmosfera mai degrabå fiindcå toÆi cetåÆenii sunt egali çi se aflå în subzistenÆå încordatå çi ostilå din primii ani de dupå restauraÆie. La comunå, primind de la colectivitate tot ce le trebuie, ca urma urmei, cine putea çti atunci cå procesul lui într-un soi de pays de Cocagne, într-o polis maternå çi Socrate avea så fie ultimul dintre procesele de opinie ale alimentarå care proiecteazå în utopie restauraÆia egali- epocii? Dacå çi Lysias, a cårui fidelitate faÆå de demo- tåÆii politice çi premerge, în registru comic, utopiile craÆie fusese probatå de atîtea primejdii çi sacrificii, platonice çi elenistice. simÆea nevoia så adreseze cît putea de frecvent elogii nu Så ne amintim cå, în mitul de fondare a cetåÆii Atena, o datå excesive democraÆilor „pur-sînge“, se vede treaba atunci cînd locuitorii Aticii sunt puçi în faÆa opÆiunii cå predispoziÆia atenienilor de a suporta ironia çi criticile între darul lui Poseidon çi cel al zeiÆei eponime, prefe- nu era prea evidentå pentru nimeni, çi cå Aristofan rinÆa pentru måslinul hrånitor al Atenei este hotårîtå de participa, de fapt, la prudenÆa tuturor celor a cåror femei, împotriva bårbaÆilor care ar fi preferat armåsarul soartå depindea de audienÆå, fie ei oratori, oameni poli- furtunos al lui Poseidon. Aça încît primul gest al cetåÆii tici sau autori de teatru. care çi-a cåpåtat identitatea este excluderea femeilor, cu Cum va fi sunat oare Oidipodia lui Meletos, repre- pacifismul lor cu tot, din corpul civic. Comedia lui Aris- zentatå în primåvara lui 399, cu puÆin timp înainte ca tofan råstoarnå în joacå aceastå primå definire exclusiv autorul acestei trilogii så devinå personajul unei drame masculinå, ca un substitut de regresie în lumea pre- cu mult mai celebre – condamnarea çi moartea lui

392 393

390

vidul de autoritate în interiorul cåruia se instaleazå, se cåruia interiorul în autoritate de vidul

Aristofan pune în scenå fårîmiÆarea semnificaÆiilor çi semnificaÆiilor fårîmiÆarea scenå în pune Aristofan

suficient çi ridicol. Acesta este modul esenÆial în care în esenÆial modul este Acesta ridicol. çi suficient

tragic devine un vehicul gol de sens, un mecanism auto- mecanism un sens, de gol vehicul un devine tragic

ia. egict, enc d cmuee versului a compunere de tehnica Dezghiocatå, rival.

Æiuitoare çi fårå sens pentru a-l imita pe mai tînårul såu tînårul mai pe imita a-l pentru sens fårå çi Æiuitoare

onomatopee „eschileene“, ori cînd Eschil scoate sunete scoate Eschil cînd ori „eschileene“, onomatopee

o purå sonoritate parodicå atunci cînd Euripide emite Euripide cînd atunci parodicå sonoritate purå o

în scenå însåçi evacuarea de sens a tragediei, reduså la reduså tragediei, a sens de evacuarea însåçi scenå în

parodic este împins pînå la ultima lui limitå, care pune care limitå, lui ultima la pînå împins este parodic

relevante în discuÆia de faÆå. Mai întîi, faptul cå jocul cå faptul întîi, Mai faÆå. de discuÆia în relevante

esenÆiale ale subtextului comediei mi se par deosebit de deosebit par se mi comediei subtextului ale esenÆiale

precede, tragic çi comic deopotrivå, douå componente douå deopotrivå, comic çi tragic precede,

a acestui metatext de geniu al întregului teatru care îl care teatru întregului al geniu de metatext acestui a

lului al V-lea. Dincolo de extraordinara capacitate ludicå capacitate extraordinara de Dincolo V-lea. al lului

sfîrçitul råzboiului peloponesiac de drama aticå a seco- a aticå drama de peloponesiac råzboiului sfîrçitul

talå pentru a înÆelege distanÆarea generaÆiei care a tråit a care generaÆiei distanÆarea înÆelege a pentru talå

Broaçtelor lui Aristofan lui Mårturia este, cred, capi- cred, este,

18

departe de a fi absolutå. fi a de departe

care normalizeazå entuziasmul în metatext, opoziÆia e opoziÆia metatext, în entuziasmul normalizeazå care

îi percepe încå substanÆa subversivå, çi cel aristotelic, cel çi subversivå, substanÆa încå percepe îi

mersul lui Platon, care exileazå discursul poetic fiindcå poetic discursul exileazå care Platon, lui mersul

dimensiunea originarå a spectacolului tragic. Între de- Între tragic. spectacolului a originarå dimensiunea

precedent se apropie mai mult de comemorare decît de decît comemorare de mult mai apropie se precedent

Grenouilles“. PALLAS 38, 1992, 278-285. 1992, 38, PALLAS Grenouilles“.

e acelaçi, iar reluarea obligatorie a dramelor din secolul din dramelor a obligatorie reluarea iar acelaçi, e

Petre, „Le haut, le bas et la cité comique. La katabase des katabase La comique. cité la et bas le haut, „Le Petre,

Concursurile de tragedie continuå, dar sensul lor nu mai nu lor sensul dar continuå, tragedie de Concursurile

Broaçtele Broaçtele lui Aristofan çi sfîrçitul tragediei v. Zoe v. tragediei sfîrçitul çi Aristofan lui Despre 18.

riguroaså pe care scrisul o materializeazå pentru a dura. a pentru materializeazå o scrisul care pe riguroaså Grèce ancienne Grèce , Paris, 1988. Paris, ,

ambiguitatea tragicå face loc unei pretenÆii de claritate de pretenÆii unei loc face tragicå ambiguitatea Phrasikleia. Anthropologie de la lecture en lecture la de Anthropologie Phrasikleia. 17. Jesper Svenbro, Svenbro, Jesper 17.

Esopo e la favola, favola, la e Esopo vorbe masive çi stranii, Sofocle e evacuat prin idealizare: prin evacuat e Sofocle stranii, çi masive vorbe Roma, 1989, 108-156. 1989, Roma,

Sapere e paradosso nell’Antichità. paradosso e Sapere Stefano Jedrkiewicz, Jedrkiewicz, Stefano 16. låtoare çi ludice, Eschil e simplificat ca autor al unor al autor ca simplificat e Eschil ludice, çi låtoare

L’Invention de la mythologie la de L’Invention , Paris, 1986. Paris, , Detienne, Marcel 15. e transferat integral în zona oblicitåÆii, a iscusinÆei înçe- iscusinÆei a oblicitåÆii, zona în integral transferat e

14. Th. 6. Th. 14.

polis . Discursul subtil al tragediilor lui Euripide lui tragediilor al subtil Discursul . pentru

Clasice“ 24, 1986, 25-32. 1986, 24, Clasice“

este, în aceste condiÆii, vectorul unei dezbateri esenÆiale dezbateri unei vectorul condiÆii, aceste în este,

e ért e Splats d’Eschyle Suppliantes des décret Le

„Studii , Petre, Zoe 13.

råspunde o scriere oficialå çi oficializatå. Teatrul nu mai nu Teatrul oficializatå. çi oficialå scriere o råspunde

Ambiguity in Greek Tragedy, Greek in Ambiguity Oxford, 1951. Oxford, Stanford, W. 12

Cetatea îçi arogå astfel un limbaj oficial, cåruia îi cåruia oficial, limbaj un astfel arogå îçi Cetatea

Paris, 1974, p. 23-30. p. 1974, Paris,

termenului, aceste texte o afiçeazå. o texte aceste termenului, Mythe et tragédie en Grèce Ancienne Grèce en tragédie et Mythe , Vidal-Naquet, Pierre

impersonalitatea pe care, în sensul cel mai propriu al propriu mai cel sensul în care, pe impersonalitatea Les origines de la tragédie la de origines Les (1962), reluat în J.-P. Vernant çi Vernant J.-P. în reluat (1962), 11.

ZOE PETRE ZOE CETATEA GREACÅ – ÎNTRE REAL ÇI IMAGINAR ÇI REAL ÎNTRE – GREACÅ CETATEA

ZOE PETRE CETATEA GREACÅ – ÎNTRE REAL ÇI IMAGINAR

Socrate? Paradoxul prin care restauraÆia democraticå se atotputernic, rîsul, Æîçnind, irepresibil, din absenÆa unei întemeia pe condamnarea liberei exprimåri a opiniei voci auctoriale clar identificabile çi din construcÆia råmîne un subiect etern de meditaÆie pentru orice demo- savantå a unui ameÆitor vîrtej al sensurilor, dintr-un fel craÆie. Pentru Herodot, cum çtim cu toÆii, isegoria, dreptul de fuite en abîme a måçtilor, parodiilor çi deghizårilor absolut al cetåÆeanului de a-çi spune pårerea, era însåçi succesive: Dionysos deghizat în Heracles, dar prefåcîn- esenÆa democraÆiei. RestauraÆia este aduså så caute du-se a fi propriul såu sclav, çi låsîndu-ne så înÆelegem instituirea unei voci unice a cetåÆii de împrejurårile care cå e de fapt un actor, adicå însuçi autorul piesei, care exacerbaserå conflictul între majoritate çi diferite mino- înså çi-a prezentat sub pseudonim comedia (aça ne ritåÆi: tirani, sofiçti, democraÆi activi, autori de drame informeazå erudiÆii antici) çi, oricum, vorbeçte, rînd pe sau filozofi. Condamnarea lui Socrate reediteazå, în regis- rînd sau deodatå, cînd ca Eschil, cînd ca Euripide. tru instituÆionalizat, lapidarea lui Esop: vocea criticå Încå în Orestele acestuia din urmå, incertitudinile individualå, constitutivå pentru însåçi civilizaÆia care o dramatice asupra identitåÆii eroului çi a sensului trage- interzice, este reduså la tåcere în numele unei voci diei reprezentau chiar mecanismul interior al piesei. colective omogene çi al unui consens a cårui confortabilå Oreste råtåceçte într-un univers lipsit de autoritate aparenÆå genereazå formalism, surde nemulÆumiri çi univocå, sfîçiat între comandamente contradictorii çi mediocritate unanim consimÆitå. Nici o mårturie nu ne incompatibile, fårå a putea alege în vreun fel între aces- spune ceva despre calitatea tragediilor lui Meletos, aça tea, çi împrumutînd, labil çi haotic, måçti succesive, una încît nimic nu ne poate împiedica så le bånuim de con- mai nepotrivitå çi mai factice decît cealaltå. Incerti- formism, de banalitate – çi de un enorm plictis. tudinile tragice devin înså, la Aristofan, substanÆå a comediei, dar capåtå dimensiunea unei traume colective Note în contextul råsturnårilor violente de valori, de instituÆii çi de certitudini de la sfîrçitul secolului al V-lea, cînd se 1. P. Vidal-Naquet, La guerre tragique, dans Athènes, au succed, în råstimpul unui an doar, distrugerea flotei temps de Périclès, Paris, 1961. 2. F.M. Cornford, Thucydides Mythistoricus, Oxford, 1938. ateniene, asediul cetåÆii çi capitularea prin înfometare, 3. A., Eum., v. 723, cf. Arist., Ath., 35, 1. ocupaÆia spartanå çi asasinatele „celor treizeci“, råzboiul 4. Cf. Isocrate, Contra lui Lochites. civil çi restauraÆia. O comunitate adînc rånitå, nåucitå de 5. Xen., Hell. 2, 3, 19. torentul de nenorociri decurgînd una din cealaltå, zdrun- 6. M.I. Finley. cinatå în chiar temelia identitåÆii sale, nu mai suportå 7. Zoe Petre, „The End of Stasis: Ancient and Modern“, în „aerul tare“ al teatrului civic, aça cum îl cunoscuse epoca Nouvelles études d’histoire, 9. Publiées à l’occasion du anterioarå, refugiindu-se deopotrivå în uitarea amnistiei e XVIII Congrès International des Sciences Historiques. çi în comemorarea anesteziantå a auto-glorificårii. Montréal 1995, Bucureçti, 1995, pp. 7-24. Orice restauraÆie este, prin definiÆie chiar, o instru- 8. Zoe Petre, Polarisation sociale et intégration politique dans la culture grecque, „Annales de l’Université de mentalizare a memoriei colective çi un spectacol, mai Bucarest“, Série Histioire, 34, 1985, 15-20. mult sau mai puÆin controlat, al regresiei în trecut. 9. Nicole Loraux, L’Invention d’Athènes, Histoire de l’oraison Riturile de „reîntemeiere“ pe care tradiÆia le atribuia lui funèbre dans la cité classique, Paris – La Haye, 1981. Epimenide puneau în scenå, aça cum am încercat så 10. Oliver Taplin, Comic Angels, Oxford, 1992. demonstrez în altå parte, o întoarcere a cetåÆii în propria-

394 391

401 416

Le genre humain genre Le semn al schimbårii: aça se întîmplå pentru arhontatul pentru întîmplå se aça schimbårii: al semn 22, vote“, du athénienne l’arithmetique

42. Vezi Nicole Loraux, „La majorité, le tout et la moitié. Sur moitié. la et tout le majorité, „La Loraux, Nicole Vezi 42. pierde calitatea sa de måsurå a timpului pentru a deveni a pentru timpului a måsurå de sa calitatea pierde

op. cit. op. aparentå. Prin alunecåri succesive, data arhonticå îçi arhonticå data succesive, alunecåri Prin aparentå.

fondation , Paris, 1988, pp. 271-287; cf. comentariile mele, comentariile cf. 271-287; pp. 1988, Paris, ,

preciså evenimentelor – fidelitatea textului nu este decît este nu textului fidelitatea – evenimentelor preciså

Tracés de Tracés mules attiques du fonder“, în M. Detienne (ed.), (ed.), Detienne M. în fonder“, du attiques mules

zeazå ori de cîte ori poate så atribuie o datå arhonticå datå o atribuie så poate ori cîte de ori zeazå

Clisthène ; J.L. Durand, „For- Durand, J.L. ; Levêque/Vidal-Naquet, Vezi 41.

ConstituÆia îl utili- îl care pe cetåÆii, al oficial calendarul

Atene e la crisi della democrazia della crisi la e Atene , Bari, 1996. 1996. Bari, , Natalicchio, A.

Chiar faÆå de referentul aparent cel mai neutru – neutru mai cel aparent referentul de faÆå Chiar

The Thirty at Athens at Thirty The , Ithaca-Londra, 1982; cf. çi cf. 1982; Ithaca-Londra, , Krentz, P.

în care tatål lor exercitase puterea.“ exercitase lor tatål care în

ad loc ad cit. op. . çi ale lui ale çi . , Rhodes, P.J. lui observaÆiile çi Vezi 40. 17

total patruzeci çi nouå de ani, numårîndu-i çi pe aceia pe çi numårîndu-i ani, de nouå çi patruzeci total Montréal, 1995, Bucureçti, 1995, pp. 13-24. pp. 1995, Bucureçti, 1995, Montréal,

exact çaptesprezece ani dupå moartea tatålui lor, deci în deci lor, tatålui moartea dupå ani çaptesprezece exact ogè Itrainl e Sine Historiques. Sciences des International Congrès XVIII

e

Nouvelles études d’histoire études Nouvelles tatul lui Harpaktides. Ei exercitaserå tirania timp de timp tirania exercitaserå Ei Harpaktides. lui tatul , 9. Publiées à l’occasion du l’occasion à Publiées 9. , în

Stasis : Ancient and Modern“, and Ancient : of End „The Petre, Zoe çi Vezi 39. în cinci zile çi au redat Acropola atenienilor sub arhon- sub atenienilor Acropola redat au çi zile cinci în

aceastå problemå. aceastå ani çi douå luni...“ douå çi ani . „Pisistratizii... çi-au luat bunurile luat çi-au „Pisistratizii... .

16

de la réflexion la de 1, 1980, pp. 213-242, råmîne capital pentru capital råmîne 213-242, pp. 1980, 1,

Damasias, ales arhonte, a råmas în funcÆie timp de doi de timp funcÆie în råmas a arhonte, ales Damasias,

Le temps Le 38. Studiul lui Nicole Loraux, „L’oubli dans la cité“, cité“, la dans „L’oubli Loraux, Nicole lui Studiul 38.

cinci ani, din acelaçi motiv. Apoi, dupå acelaçi interval, acelaçi dupå Apoi, motiv. acelaçi din ani, cinci

op. cit. op. 37. Cf. M.I. Finley, Finley, M.I. Cf. 37.

arhonte din cauza råzboiului civil; çi din nou, dupå încå dupå nou, din çi civil; råzboiului cauza din arhonte

Phoc. 27, 3. 27, Plu., Cf. 36.

uå rottl u Sln n a a fs nmt un numit fost mai a nu Solon, lui arhontatul dupå

Vorsokr. 35. 35. , fr. 1. fr. ,

7

timp de patru ani; în cel de-al cincilea an care a urmat a care an cincilea de-al cel în ani; patru de timp Teatru çi restauraÆie, restauraÆie, çi Teatru în acest volum. acest în

politice mai durau încå; apoi partidele au råmas liniçtite råmas au partidele apoi încå; durau mai politice Montréal 1995, Bucureçti, 1995, pp. 13-24; vezi çi eadem, çi vezi 13-24; pp. 1995, Bucureçti, 1995, Montréal

comensurabil: „(Solon) a plecat atunci cînd tulburårile cînd atunci plecat a „(Solon) comensurabil: XVIII ogè Itrainl e Sine Historiques. Sciences des International Congrès

e

Nouvelles études d’histoire études Nouvelles sînt, în schimb, evenimentele care participå la timpul la participå care evenimentele schimb, în sînt, , 9. Publiées à l’occasion du l’occasion à Publiées 9. ,

Stasis : Ancient and Modern“, în Modern“, and Ancient : of End „The Petre, Zoe 34. obiectul acestei secÆiuni a tratatului. Aceste råsturnåri Aceste tratatului. a secÆiuni acestei obiectul

primul, Iophon al doilea çi Ion al treilea.“ al Ion çi doilea al Iophon primul, çi deci în suita de råsturnåri constituÆionale care fac care constituÆionale råsturnåri de suita în deci çi

ett î au li pieie (2) Erpd a fost a Euripide (428); Epaimenides lui anul în zentatå

înscriu în seria de preliminarii ale tiraniei celor Treizeci, celor tiraniei ale preliminarii de seria în înscriu

Hippolit : „repre- : tragedii doua de-a celei argumentul Cf. 33.

mos

nu intrå în aceeaçi categorie, pentru cå ele se ele cå pentru categorie, aceeaçi în intrå nu

15

ep. 115, 5. 115, Sen., Cf. 32.

Arginuse, precum çi înfrîngerea finalå de la Aigos Pota- Aigos la de finalå înfrîngerea çi precum Arginuse,

188, cu ansamblul izvoarelor çi bibliografia. çi izvoarelor ansamblul cu 188,

çi data båtåliei de la Salamina la de båtåliei data çi . Båtålia de la insulele la de Båtålia .

Euripide et Athènes et Euripide 14 , Bruxelles 1962, pp. 133- pp. 1962, Bruxelles , Goosens, R.

începutului råzboiului peloponesiac, care, indirect, oferå indirect, care, peloponesiac, råzboiului începutului 31. „Scandalul lui Hippolit“ a fost studiat în detaliu de cåtre de detaliu în studiat fost a Hippolit“ lui „Scandalul 31.

ConstituÆie : anul båtåliei de la Marathon la de båtåliei anul : çi acela al acela çi

1985, pp. 15-20. pp. 1985, 13

Analele Univ. Buc. – Istorie – Buc. Univ. Analele instituÆionale a cåror datå arhonticå så fie precizatå în precizatå fie så arhonticå datå cåror a instituÆionale 34, grecque“, culture la dans

30. Cf. Zoe Petre, „Polarisation sociale et intégration politique intégration et sociale „Polarisation Petre, Zoe Cf. 30. a råsturnårilor. Nu existå decît douå evenimente non- evenimente douå decît existå Nu råsturnårilor. a

context

, Princeton, 1990, pp. 130-167. pp. 1990, Princeton, , trama ei continuå, ci serveçte doar la måsurarea strictå måsurarea la doar serveçte ci continuå, ei trama

Nothing to do with Dionysos? Athenian drama in its social its in drama Athenian Dionysos? with do to Nothing

logicå a cetåÆii ateniene, iar cronologia nu reprezintå nu cronologia iar ateniene, cetåÆii a logicå

Athenian Drama Athenian , în J.J. Winkler çi Froma I. Zeitlin (ed.), Zeitlin I. Froma çi Winkler J.J. în ,

ConstituÆia atenienilor ConstituÆia nu este o istorie crono- istorie o este nu din ricå

Thebes: Theater of Self and Society in Society and Self of Theater Thebes: 29. Froma I. Zeitlin, Zeitlin, I. Froma 29.

trecutului. Nici acest timp nu este uniform. Partea isto- Partea uniform. este nu timp acest Nici trecutului.

des sexes des , Paris, 1981. 1981. Paris, ,

cezurå între prezentul atemporal al descrierii çi timpul çi descrierii al atemporal prezentul între cezurå d’Athéna. Idées athéniennes sur la citoyenneté et la division la et citoyenneté la sur athéniennes Idées d’Athéna.

Aceste alegeri succesive sînt cele care instaureazå o instaureazå care cele sînt succesive alegeri Aceste e enfants Les cit. loc. Invention ; eadem, eadem, ; , Loraux, Nicole 28.

ZOE PETRE ZOE CETATEA GREACÅ – ÎNTRE REAL ÇI IMAGINAR ÇI REAL ÎNTRE – GREACÅ CETATEA

ZOE PETRE CETATEA GREACÅ – ÎNTRE REAL ÇI IMAGINAR instaurarea regimului oligarhic din 41125, çi care mar- starea de stasis într-o serie riguros måsuratå – aplati- cheazå astfel curgerea timpului politic începînd de la cifra zînd-o oarecum, pentru cå aceastå „a patra dimensiune“ discordiei. a faptelor se substituie densitåÆii lor çi eclipseazå Aceastå alegere dominå concepÆia de ansamblu a tex- violenÆa lor indicibilå. tului, poate çi pe cea a seriei din care ConstituÆia ate- Înserierea cronologicå a loviturilor de stat din trecut nienilor fåcea parte, çi unde paradigma stårii prezente a este echivalentul succesiunii temporale a confruntårilor instituÆiilor çi a legilor era gînditå în densitatea råstur- viitoare pe care rotaÆia sarcinilor o impune diferitelor nårilor succesive care, în timp, s-au apropiat sau, dim- facÆiuni din cetate, çi permite gestionarea conceptualå a potrivå, au trådat esenÆa lor: prin urmare, evenimentele conflictelor, dupå cum seria temporalå a magistraturilor, acestei istorii precise çi nu toatå istoria cetåÆii trebuie måsurå çi numår pentru timpul cetåÆii, îi permitea ancorate într-un timp måsurat cu precizie, malista. Rezul- acesteia så administreze natura conflictualå a politicului tatul acestor opÆiuni este totuçi o naraÆiune în care timpul înscriindu-l într-un timp riguros måsurat: diviziunile nu este, de fapt, decît un timp al înfruntårilor, al dezor- timpului îçi asumå astfel diviziunile cetåÆii înseçi. dinii çi al stårii de stasis. În aceastå înlånÆuire, cu cît ne S-a scris deseori, çi cu dreptate, cå civilizaÆia greacå apropiem de episoadele violente, cu atît creçte grija pentru are aceastå particularitate de a aråta tot ceea ce într-o precizia cronologicå: „Consiliul din anul lui Callias (411) a societate constituie o problemå, çi de aceea probabil fost dizolvat înainte de expirarea mandatului såu, pe 14 grecii au inventat atît teatrul, cît çi democraÆia çi dialec- Thargelion, çi cei Patru Sute au intrat în funcÆie pe 22, tica. Aceastå virtute – cu care discursul grec el însuçi se deçi Consiliul desemnat prin tragere la sorÆi ar fi trebuit mîndreçte atît de des – de a aråta la lumina zilei ceea ce så intre în funcÆie în ziua de 14 Skirophorion“26. Alter- alÆii ascund în secretul palatelor – se regåseçte în istoria nanÆa, chiar contrastul, între epocile de calm, måsurate fracturilor din trecutul cetåÆii, acest joc de abstracÆiuni doar ca duratå – intervaluri, perioade de rågaz între douå care preia çtafeta çi se substituie spectacolului Eriniilor. puncte de rupturå – çi datele precise: an, anotimp, lunå, A spune – sau, mai curînd, a scrie, a descrie – timpul uneori chiar zi, care fac evenimentele så se succeadå rapid rupturilor: etalîndu-çi epifaniile în succesiunea sintag- în timpul revoluÆiilor (metastaseis), conferå råsturnårilor maticå a istoriei, råzboiul civil, înscris în timpul cetåÆii, succesive un caracter dramatic care nu este un simplu devine în sfîrçit un concept. artificiu stilistic, ci çi, çi mai ales, dovada cå trama diacro- nicå a textului nu este mai puÆin construitå decît para- digma cu care este ea contrastatå. Note ConstituÆia atenienilor este fårå îndoialå moçteni- 1. Textul a fost publicat de cåtre B.D. Meritt, „Law against toarea atidografilor çi a tradiÆiei care-i precedå direct: Tyranny“, Hesperia 21, 1952, 355-359. dar acest lucru este adevårat, aça cum am våzut deja, 2. ton demon... katalysei: poate avea çi sensul de dizolvare mai curînd la nivelul informaÆiei decît la acela a gîndirii a puterii poporului, dar cred cå semnificaÆia e mai tehnicå, de ansamblu. Fiindcå, chiar dacå seria de metabolai de dizolvare a (adunårii) poporului: demos are, în toate enumerate în secÆiunea „istoricå“ conÆine argumente, inscripÆiile ateniene, sensul de „adunare a tuturor cetåÆe- deseori chiar pseudo-constituÆii inventate de polemica nilor“, faÆå de ecclesia, care înseamnå întrunire a adunårii politicå a secolului al IV-lea, utilizårile trecutului în poporului; cf. edoxe tei boulei kai toi demoi.

404 413

415 402

RPh. trecut; este aceeaçi senzaÆie pe care o au atunci cînd se cînd atunci au o care pe senzaÆie aceeaçi este trecut; 64, 1938, pp. 216-227. 216-227. pp. 1938, 64,

misul din 581“ vezi L. Gernet, „Les dix archontes de 581“, de archontes dix „Les Gernet, L. vezi 581“ din misul dianoia) noastrå, nu ni se pare cå timpul a timpul cå pare se ni nu noastrå, ( gîndirea

CPh.

36, 1941, pp. 209-229; pentru „compro- pentru 209-229; pp. 1941, 36, Orators“, bole ; nraeå, tni îd u pr cibr în schimbåri apar nu cînd atunci într-adevår, );

born 1936, çi L. Pearson, „Historical Allusions in the Attic the in Allusions „Historical Pearson, L. çi 1936, born

meta- timpul: „Timpul nu existå totuçi fårå schimbare ( schimbare fårå totuçi existå nu „Timpul timpul:

Redner und Geschichtsschreibern bis Demosthenes bis Geschichtsschreibern und Redner

, Pader- ,

Fizica u Aittl l åo oic este obiect cåror al Aristotel lui din capitolele

Das Beispiel und Vorbild der Vorfahren bei den attischen den bei Vorfahren der Vorbild und Beispiel Das

asimetricå între duratå çi eveniment? Este ceea ce spun ce ceea Este eveniment? çi duratå între asimetricå supra , nota 1, trebuie adåugate K. Jost, K. adåugate trebuie 1, nota , citate studiile La 27.

percepÆiei umane asupra timpului în aceastå distribuÆie aceastå în timpului asupra umane percepÆiei Ibid ., 32, 1. 32, ., 26.

Ath. 32, 2. 32, 25. Så fie vorba oare doar despre un efect natural al natural efect un despre doar oare vorba fie Så

gédies gédies [Coll. Folio], Paris, 1973, p. 17. p. 1973, Paris, Folio], [Coll. çi fracturile trecutului. fracturile çi

Tra- 24. P. Vidal-Naquet, „OEdipe à Athènes“, în Sophocle, Sophocle, în Athènes“, à „OEdipe Vidal-Naquet, P. 24.

cronologicå discontinuå care nu-çi însuçeçte decît golurile decît însuçeçte nu-çi care discontinuå cronologicå

(

malista – çi nouå, exact o sutå de ani, ani, de sutå o exact nouå, çi Æese o tramå o Æese

21 Ibid ., 220 a 24-26. a 220 ., 23.

çi måsurate cum se cuvine – çaptesprezece ani, patruzeci ani, çaptesprezece – cuvine se cum måsurate çi

Ph. 4, 11, 218 b 21-26. 21-26. b 218 11, 4, Arist., 22.

unde un timp riguros înscris în intervaluri comensurabile intervaluri în înscris riguros timp un unde Ath. Ath. malista 19, 2; 19, 4; 25, 1. 1. 25, 4; 19, 2; 19, : 21.

pornind de aici, amplificatå la ansamblul istoriei ateniene, istoriei ansamblul la amplificatå aici, de pornind 94. 94.

, ancienne Grèce en société de formes Paris, 1983, pp. 69- pp. 1983, Paris, 2 eelgio sale genealogiilor aeså eÆe fs aiiaå çi, asimilatå fost a lecÆie aceastå ;

20

Le chasseur noir. Formes de pensée et pensée de Formes noir. chasseur Le (1960), în idem, idem, în (1960), egipteni era o armå polemicå împotriva lui Hecateu çi a çi Hecateu lui împotriva polemicå armå o era egipteni

20. P. Vidal-Naquet, „Temps des dieux et temps des hommes“ des temps et dieux des „Temps Vidal-Naquet, P. 20.

ea a eoo, ipl iuo msrt l preoÆilor al måsurat riguros timpul Herodot, la Deja

Ibid ., 6, 3; cf. 9, 2; 18, 5; etc. 5; 18, 2; 9, cf. 3; 6, ., 19.

cu utilizårile istoriei în discursul politic al timpului såu. timpului al politic discursul în istoriei utilizårile cu

craÆie.“

este un mod de a intra într-o altå polemicå, mai profundå, mai polemicå, altå într-o intra a de mod un este

sub oligarhie, au dat seama de activitatea lor în demo- în lor activitatea de seama dat au oligarhie, sub

metastaseis din trecut, din cu contrast în prezent, în digma mentul lor faÆå de democraÆie; çi, deçi intraserå în funcÆii în intraserå deçi çi, democraÆie; de faÆå lor mentul

trecutului Atenei. Dar faptul esenÆial, de a situa para- situa a de esenÆial, faptul Dar Atenei. trecutului Rio ç clgi å a pii eoil etu devota- pentru elogiul primit au såi colegii çi „Rhinon

topoi proprii discursului asupra continuitåÆii; cf. 38, 4: 38, cf. continuitåÆii; asupra discursului proprii o dmtkn logon demotikon ton i lå su alte) (sau altå çi osrci a construcÆie

19

care trebuie så fi provenit din amnistie çi din utilizarea de utilizarea din çi amnistie din provenit fi så trebuie care ho Atthis a lui Jacoby – într-o polemicå între între polemicå într-o – Jacoby lui a cu începînd

ad loc. ad

, nu rezolvå cu adevårat aceastå problemå aceastå adevårat cu rezolvå nu , 1993,

ConstituÆiei se înscrie – cum prea bine se çtie se bine prea cum – înscrie se Textul

A Commentary of the Athenaion Politeia Athenaion the of Commentary A de la P.J. Rhodes, Rhodes, P.J. la de ,

2 ConstituÆia atenienilor ConstituÆia metastaseis . din

constituÆia care existå çi acum...“; lunga discuÆie tehnicå discuÆie lunga acum...“; çi existå care constituÆia

rilor, pe care çi-l asumå reconstituirea celor unsprezece celor reconstituirea asumå çi-l care pe rilor,

poporul devenit ståpîn peste treburile publice, a instaurat a publice, treburile peste ståpîn devenit poporul

bunei funcÆionåri a cetåÆii, de cealaltå, un timp al fractu- al timp un cealaltå, de cetåÆii, a funcÆionåri bunei Euclid“ çi 41, 1: „atunci, sub arhontatul lui Pythodoros, lui arhontatul sub „atunci, 1: 41, çi Euclid“

nilor, care måsura timpul uniform al continuitåÆii çi al çi continuitåÆii al uniform timpul måsura care nilor, ibid. , 39, 1: „înÆelegerea s-a fåcut sub arhontatul lui arhontatul sub fåcut s-a „înÆelegerea 1: 39, , Cf. 18.

Ibid. , 19, 6. 19, , 17. de o parte, succesiunea constantå a arhonÆilor çi prita- çi arhonÆilor a constantå succesiunea parte, o de

Ibid ., 13, 1 et 2. et 1 13, ., 16. asemenea unui revers al calendarului politic al Atenei: al politic calendarului al revers unui asemenea

Ibid.

, 34, 1 et 2. et 1 34, , 15.

Athenaion politeia Athenaion devine astfel devine de utilizatå ansamblu

Pythodoros“.

rlni npri d mult de nepermis prelungit Taa rnlgc de cronologicå Trama .

18

urmat dupå båtålia de la Salamina, sub arhontatul lui arhontatul sub Salamina, la de båtålia dupå urmat

ea f atpa, i nru „n l u Pythodoros“ lui al „an într-un ci açteptat, fi ne-am

Ibid. Ibid. 27, 2 – „în cel de-al patruzeci çi nouålea an care a care an nouålea çi patruzeci de-al cel „în – 2 27, 14.

sînt datate nu cu anul arhontatului lui Euclid, aça cum aça Euclid, lui arhontatului anul cu nu datate sînt

Ath. Ath. 22, 3 – „sub arhontatul lui Phainippos“. lui arhontatul „sub – 3 22, 13.

çi al restauraÆiei care i-a urmat, pentru cå aceste reforme aceste cå pentru urmat, i-a care restauraÆiei al çi

infra , p. çi nota 22. nota çi p. , cf.

dacå într-o manierå implicitå, pentru anul celor Treizeci celor anul pentru implicitå, manierå într-o dacå Fizica lui Aristotel (4, 10, 218 a-220 a); a-220 218 10, (4, Aristotel lui din 4-a a cartea

lui Damasias, la începutul epocii tiranilor; la fel, chiar fel, la tiranilor; epocii începutul la Damasias, lui 12. Vezi definiÆiile momentului çi ale timpului în miçcare în miçcare în timpului ale çi momentului definiÆiile Vezi 12.

ZOE PETRE ZOE CETATEA GREACÅ – ÎNTRE REAL ÇI IMAGINAR ÇI REAL ÎNTRE – GREACÅ CETATEA

ZOE PETRE CETATEA GREACÅ – ÎNTRE REAL ÇI IMAGINAR

3. And. 1, 96-98; pentru compararea celor douå texte, vezi trezesc din somn oamenii care, cum spune povestea, au M.T. Ostwald, „The Athenian Legislation against Tyranny adormit la Sardes alåturi de eroi: ei leagå într-adevår and Subversion“, TAPhA 86, 1955, p. 86; Claude Mossé, momentul de dinainte cu cel de dupå çi fac din ele unul „À propos de la loi d’Eucrates sur la tyrannie, Eirene 7, singur, çtergînd intervalul (metaxy) pentru cå el este lipsit 1970, p. 71 çi urm. de senzaÆie“22. „Este evident cå timpul este numår al miç- 4. Cf. Isoc., Areop. 7, 10 çi urm. çi passim. cårii în funcÆie de anterior-posterior, çi este continuu, 5. Ath. 23, 1 çi urm., pretinde, ca çi Isocrate, cå atenienii pentru cå aparÆine unui continuum.“23 acceptaserå de bunå voie autoritatea incontestabilå a Aceastå percepÆie divergentå era, de altfel, o compo- Areopagului; Politica lui Aristotel (1304 a 20 çi urm.) este nentå implicitå a tragediei, cu catastrofele sale bruçte, mai ambiguå, mai ales în contextul celorlalte metabolai, care înfåÆiçau cum timpul zeilor çi timpul oamenilor, la uneori violente, evocate în aceeaçi serie. 24 6. Dintr-o bibliografie abundentå citåm, în afarå de cartea început separate, se reunesc ; dupå cum ea era çi un fundamentalå a lui F. Jacoby, Atthis, Oxford 1949, mo- element esenÆial în limbajul vizual al artei greceçti, înfå- nografia lui A. Fuks, The Ancestral Constitution, Londra, Æiçînd nu o înlånÆuire narativå çi continuå, ci momentul 1953; S. Cecchini, Patrios politeia: un tentativo propagan- crucial, deseori numai momentul înfruntårii, decupat, distico durante la guerra del Peloponneso, Torino, 1969, izolat de fluxul sintagmatic; acest mod particular de a nu precum çi studiile lui E. Ruschenbusch, „Patrios politeia: prezenta niciodatå ceea ce este înainte çi ceea ce este Theseus, Drakon, Solon und Kleisthenes im Publizistik dupå nodul dramatic al acÆiunii, acest decupaj puternic und Geschichtsschreibung des 5. und 4. Jhdt. v. Chr.“, çi savant conferå esteticii epocii clasice extraordinara sa Historia 7, 1958, pp. 398-424, çi, mai ales, M.I. Finley, densitate. În aceçti termeni ne-am putea reprezenta textul „The Ancestral Constitution“ (1971), în idem, The Use and ConstituÆiei atenienilor ca pe o succesiune de metope care Abuse of History, Londra, 1975, pp. 34-59. conduc cititorul spre frontonul din partea a doua. 7. Loraux, Invention, p. 326; cf. çi Zoe Petre, „The End of Desigur, istoria çi-a luat mereu punctul de plecare Stasis: Ancient and Modern“, în Nouvelles études d’his- mai curînd din discontinuitate decît din calmul plat al e toire, 9. Publiées à l’occasion du XVIII Congrès Interna- cotidianului, dar discontinuitatea care punea probleme tional des Sciences Historiques. Montréal 1995, Bucureçti, era în primul rînd cea a råzboiului. Vremea råzboaielor 1995, pp. 13-24. medice, cu precedentele sale uneori foarte îndepårtate, 8. În ce må priveçte, nu sînt convinså cå nu este vorba este aceea care devine, pentru Herodot, timp al istoriei; despre o operå a Stagiritului. Totuçi, cum problema pater- înfruntarea dintre Atena çi Sparta este cea care decu- nitåÆii tratatului nu afecteazå în nici un fel argumentele peazå timpul lui Tucidide çi doar în urmele låsate de care vor urma, am considerat inutil så må pronunÆ într-un fel sau altul çi am citat peste tot ConstituÆia fårå numele acest råzboi se dezvåluie conflictele interne ale cetåÆii. autorului. Dimpotrivå, autonomia înfruntårilor dintr-o cetate divi- 9. Ath. 41, 2. zatå scandeazå timpul ConstituÆiei atenienilor, çi aceastå 10. Acest contrast nu cred totuçi cå justificå ipoteza radicalå divizare devine obiect al istoriei çi substanÆå comen- a lui D. Whitehead, 1-41, 42-69: a Tale of Two Politeiai, în surabilå. Chiar pentecontaetia lui Tucidide, acea epocå M. Piérart (ed.), Aristote et Athènes, Paris, 1993, pp. 25-38, de dezvoltare a Atenei de dinaintea confruntårii cu rivala care se gîndeçte la doi autori diferiÆi. sa, dispare, fiind înlocuitå cu cei exact, malista, o sutå de 11. Ath. 41, 1. ani care separå råsturnarea tiraniei Pisistratizilor de

414 403

405 412

împårtåçitå, ale cårei teme sînt extrase din relatarea lui relatarea din extrase sînt teme cårei ale împårtåçitå, circuitînd memoria colectivå, ci, dimpotrivå, înscriind dimpotrivå, ci, colectivå, memoria circuitînd

tåcere. Textul då seamå de timpul conflictelor nu scurt- nu conflictelor timpul de seamå då Textul tåcere. orie mem Aceastå cetåÆii. trecutului a comunå versiune lor

a î îbîzçe nrnîd-, u rcnul sub trecîndu-l nu înfruntîndu-l, îmblînzeçte îl dar onoruri publice, ceea ce încoronau ei era de fapt propria fapt de era ei încoronau ce ceea publice, onoruri

statut istoric çi epistemologic care-l îmblînzeçte, desigur, îmblînzeçte, care-l epistemologic çi istoric statut rializa admiraÆia, un premiu mai degrabå important çi important degrabå mai premiu un admiraÆia, rializa

såu exprimå deschis divizarea çi då råzboiului civil un civil råzboiului då çi divizarea deschis exprimå såu InvestigaÆiilor lui Herodot çi îi ofereau, pentru a-çi mate- a-çi pentru ofereau, îi çi Herodot lui

metastaseis pe care le suportase Atena în trecutul în Atena suportase le care pe zece Atunci cînd, în 446, atenienii aplaudau la lectura la aplaudau atenienii 446, în cînd, Atunci

homaimoi

. Cu acest preÆ, totuçi, istoria celor unspre- celor istoria totuçi, preÆ, acest Cu .

solidaritatea çi coeziunea atenienilor. coeziunea çi solidaritatea 45

emphylios ç dvda ît-dvr aiae lr de lor calitatea într-adevår dovedeau îçi cu tot ceea ce aceastå interpretare putea så aducå pentru aducå så putea interpretare aceastå ce ceea tot cu

ln e îgl lr rtr“ cmaaÆi råzboiului combatanÆii fratern“, lor sîngele de plin fusese odinioarå interpretarea comunå a trecutului cetåÆii, trecutului a comunå interpretarea odinioarå fusese

în violenÆa „împårÆirii urii, unde, în påmîntul udat din udat påmîntul în unde, urii, „împårÆirii violenÆa în detalii, ci chiar la tradiÆia identitarå a Atenei çi la ceea ce ceea la çi Atenei a identitarå tradiÆia la chiar ci detalii,

instituÆionalå care face så se uite ceea ce era ireductibil era ce ceea uite se så face care instituÆionalå

referå la referå se nu controverse aceste Or, Atenei. prezentul

metastasis , aceastå mecanicå aceastå , abstractå efigie ca ureazå

gente, despre care se crede cå-çi aduc fiecare mesajul în mesajul fiecare aduc cå-çi crede se care despre gente,

ConstituÆia atenienilor ConstituÆia insta- din rece çi clinicå descrierea

diver- despre cît cetåÆii, despre atît trecuturi trecuturi trecutul

fdri rcri ei i l oiåe fre e pietate, de forme oricårei ale çi legi oricårei sfidårii

bliciçti, ideologi çi oratori, istorici çi filozofi, nu este vorba este nu filozofi, çi istorici oratori, çi ideologi bliciçti,

temele morÆii sîngeroase çi ale corpurilor mutilate, ale mutilate, corpurilor ale çi sîngeroase morÆii temele

dezbatere care angajeazå deplin oameni politici çi pu- çi politici oameni deplin angajeazå care dezbatere

– tragici, dar çi pentru imaginarul funerar al epigramelor al funerar imaginarul pentru çi dar tragici,

44

pe care l-am citat la începutul acestui studiu. În aceastå În studiu. acestui începutul la citat l-am care pe

råzboiul fratricid concentra – pentru Herodot ca çi pentru çi ca Herodot pentru – concentra fratricid råzboiul

aça ceva înainte de descoperirea decretului lui Eucrates lui decretului descoperirea de înainte ceva aça

cantitate de ne-spus, începînd cu delirul: acolo unde acolo delirul: cu începînd ne-spus, de cantitate

Controverse între erudiÆi? S-ar fi putut poate crede poate putut fi S-ar erudiÆi? între Controverse

loviturilor de stat la Atena laså în afara textului o mare o textului afara în laså Atena la stat de loviturilor

imaginarul såu decemvirat reprezentativ decemvirat såu imaginarul .

27 dinar în aceastå anamnezå. Desigur, aceastå istorie a istorie aceastå Desigur, anamnezå. aceastå în dinar

nraa diai cte opoiu dn 8, cu 581, din compromisul cåtre admiraÆie întreaga

Trebuie så måsuråm, cred, tot ceea ce este extraor- este ce ceea tot cred, måsuråm, så Trebuie

anonim, îçi îndreaptå îçi anonim, totdeauna pentru råmas publicist,

în Æesåtura istoriei, çi devine în sfîrçit accesibilå gîndirii. accesibilå sfîrçit în devine çi istoriei, Æesåtura în

patrios politeia patrios Isocrate, în timp ce alt ce timp în Isocrate, pentru idealå fost fi

Æiei sale originare de haos, de plagå larg deschiså çi informå çi deschiså larg plagå de haos, de originare sale Æiei

iciei sale ar sale iciei atotputern a çi Areopagului vremea Dracon;

înfruntårilor, måsurat cum se cuvine, scapå totuçi condi- totuçi scapå cuvine, se cum måsurat înfruntårilor,

ea aeåaa eorÆe pnr aÆi csa era acesta alÆii pentru democraÆie, adevårata meiat trivå, restrictiv în ceea ce priveçte democraÆia – timpul – democraÆia priveçte ce ceea în restrictiv trivå,

cetåÆi a Atenei. Pentru unii, Solon era acela care a înte- a care acela era Solon unii, Pentru Atenei. a cetåÆi demotikoteros sau, dimpo- sau, fi poate care lor, sensul prin nu

ranii care scriau despre acelaçi subiect, acela al anticei al acela subiect, acelaçi despre scriau care ranii prin esenÆa lor, care este aceea a mutaÆiei violente, dacå violente, mutaÆiei a aceea este care lor, esenÆa prin

lor proprii în raport cu predecesorii sau cu contempo- cu sau predecesorii cu raport în proprii lor inserat într-o succesiune de evenimente asemånåtoare – asemånåtoare evenimente de succesiune într-o inserat

cînd trecuturi diferite în sprijinul tezelor lor, al identitåÆii al lor, tezelor sprijinul în diferite trecuturi cînd cs tm a rpuio rmn msr anomiei: måsura råmîne rupturilor al timp Acest

texte aflate în polemicå unul faÆå de celålalt, fiecare invo- fiecare celålalt, de faÆå unul polemicå în aflate texte facÆiune, çi råzboi între facÆiuni. între råzboi çi facÆiune,

poate desprinde: este vorba de cele mai multe ori despre ori multe mai cele de vorba este desprinde: poate stasis – în acelaçi timp çi timp acelaçi în – de ci cetate, de administrat

Atthides ttç mcr criuie se certitudine o måcar totuçi , din ipotetice, rupturii çi al înfruntårii, într-un timp care nu mai este mai nu care timp într-un înfruntårii, al çi rupturii

zistå în legåturå cu scrierile fragmentare, deseori chiar deseori fragmentare, scrierile cu legåturå în zistå ConstituÆia atenienilor ConstituÆia , semnul cel mai clar al clar mai cel semnul , pentru

Pentru cå, dincolo de toate incertitudinile care sub- care incertitudinile toate de dincolo cå, Pentru devine, ritmuri acestor perturbarea aceea, De acesta. anul

aceastå tradiÆie. aceastå a exercita anul urmåtor o magistraturå care le-a scåpat le-a care magistraturå o urmåtor anul exercita a

felul såu, un råspuns la problemele pe care le ridica le care pe problemele la råspuns un såu, felul speranÆa de a cîçtiga mîine ceea ce au pierdut aståzi, de aståzi, pierdut au ce ceea mîine cîçtiga a de speranÆa

reia dosarele într-o altå perspectivå, încercînd så dea, în dea, så încercînd perspectivå, altå într-o dosarele reia atît pentru indivizi, cît çi pentru facÆiuni, care au mereu au care facÆiuni, pentru çi cît indivizi, pentru atît

Athenaion politeia Athenaion puterea çi i se supune: aceastå alternanÆå este valabilå este alternanÆå aceastå supune: se i çi puterea nu continuå aceastå tradiÆie. Textul tradiÆie. aceastå continuå nu

ZOE PETRE ZOE CETATEA GREACÅ – ÎNTRE REAL ÇI IMAGINAR ÇI REAL ÎNTRE – GREACÅ CETATEA

ZOE PETRE CETATEA GREACÅ – ÎNTRE REAL ÇI IMAGINAR la autoritatea diferitelor voci care vorbesc despre trecut, nienilor care råmåseserå pe loc çi, mai departe, cu aceea despre îndatoriri sau despre moralå. Din ce în ce mai a exilaÆilor de la Eleusis? Putea oare versiunea Thera- mult, vechile tradiÆii sînt golite de sensul ce le fusese dat menienilor så coincidå cu cea a partizanilor lui Trasibul, dintotdeauna; absenÆa unei voci auctoriale care, în refuzînd uitarea pe care Archinos çi ai såi voiau så o curgerea dramei, så-çi poatå dovedi infailibilitatea impunå? Amnistia, aceastå expresie legiferatå a voinÆei råspunde unei anxietåÆi a spectatorilor pe care tragedia de a uita a atenienilor din anul 40338 nu a reuçit, pînå o prelungeçte, într-o cåutare febrilå çi de cele mai multe la urmå, decît så învenineze aceste råni: Lysias nu tråise – ori zadarnicå a unui adevår incontestabil care så poatå nu putuse så tråiascå – aceeaçi istorie ca Agoratos sau vindeca de îndoialå34. ca Eratostene39, iar trecutul lui Socrate era fårå îndoialå Versiunile contradictorii ale trecutului cetåÆii se la fel de diferit de cel al lui Anytos, pe cît erau zeii såi confruntau totuçi, cu din ce în ce mai multå ardoare, în de cei ai tradiÆiei comune. Dacå regimul celor Treizeci afara teatrului, în avanscena politicå. În 411 ca çi în 404, çi restauraÆia care a urmat dupå înfrîngerea lui sînt atît instaurarea regimurilor oligarhice se identificase cu o de bogate în versiuni ale aceloraçi evenimente în diferite „întoarcere la originile“ constituÆiei Atenei. Aceastå explo- texte istorice40, aceasta se întîmplå tocmai pentru cå rare a trecutului din perspectiva råsturnårilor insti- fiecare voia så dea propria versiune, propria cronologie tuÆionale echivala cu o expropriere a memoriei colective chiar, så-l convingå pe cititor de faptul cå doar propria de cåtre staseis aflate în conflict: unei patrios politeia „al sa interpretare era conformå cu adevårul. cårei sens este înÆeles de toatå lumea“ a lui Trasyma- Or, de aici porneçte o crizå identitarå profundå, fiindcå chos35, i se opune deja o patrios politeia a discipolului pe ce cale se poate realiza o definiÆie colectivå a prezen- såu Cleitophon, care crede cå o poate regåsi în vremea lui tului în afara oricårui trecut comun? Cetatea îçi gåsise Clistene, dar çi o altå tradiÆie, divergentå, cea a constitu- întotdeauna coerenÆa într-un trecut împårtåçit: cum så Æiilor cenzitare care, de la Oligarhii din 411 la Demetrios vindeci rånile profunde ale înfrîngerii çi ale råzboiului din Phaleron36, trecînd prin încercårile de redefinire fratricid într-o cetate care nu mai are memorie? Atenienii restrictivå a cetåÆeniei din 404/3, fac din aceastå temå multiplicå, este adevårat, împrejurårile comemorative çi cenzitarå un instrument esenÆial pentru råsturnarea beÆia conformistå a unei idealizåri a trecutului, denunÆate democraÆiei. de dialogul Menexenos, dar faliile din istoria lor explodatå Tirania celor Treizeci çi restauraÆia democraticå din nu sînt astfel reparate, çi, dincolo de gestualitatea vidå „anul lui Euclid“ sînt, în aceastå memorie explodatå, un çi de ritualurile acestei memorii oficiale, identitatea lor punct crucial: întreaga istorie a Atenei este de acum råmîne mai degrabå agresivå – mai degrabå anxioaså înainte gînditå în termenii unui „înainte“ çi ai unui deci – decît reconfortatå. „dupå“, çi orice explorare a trecutului recunoaçte aici o Or, ConstituÆia atenienilor råspunde acestui conflict rupturå esenÆialå37. Dar, dincolo chiar de aceastå ima- de identitåÆi istorice prin înserierea de metastaseis gine, împårtåçitå de toÆi atenienii, a unei istorii frînte în succesive ale regimului politic atenian – adicå depåçind, douå, trebuie så imaginåm versiuni multiple çi diver- prin intermediul timpului comensurabil çi al succe- gente, chiar ireconciliabile, ale aceloraçi evenimente: siunii, aporiile unei memorii explodate. Aceastå serie se într-adevår, putea oare så fie conciliatå interpretarea pe opreçte la restauraÆia lui Archinos çi, pentru a marca care „cei din Pireu“ o dådeau faptelor cu aceea a ate- limpede cå este vorba despre un sfîrçit, recapitularea

408 409

411 406

plin de cruzime, în afacerea Hermocopizilor, unde îndråz- unde Hermocopizilor, afacerea în cruzime, de plin xriae n eae Feae a îdl å exercitå såu rîndul la Fiecare cetate. în exercitate

Dreros imediat al cetåÆii. Deja vizibilå, çi aceasta într-un mod într-un aceasta çi vizibilå, Deja cetåÆii. al imediat – care enunÆå explicit regulile rotaÆiei sarcinilor rotaÆiei regulile explicit enunÆå care –

43

pînå la noi ca atare este un decret – faimosul decret din decret faimosul – decret un este atare ca noi la pînå asupra trecutului proiecte divergente asupra viitorului asupra divergente proiecte trecutului asupra

primul act normativ al unei cetåÆi greceçti care a ajuns a care greceçti cetåÆi unei al normativ act primul versiuni contradictorii, opunînd într-o polemicå violentå polemicå într-o opunînd contradictorii, versiuni

rnru hzr cr ae ata a e semnificaÆie, de sa partea are care hazard printr-un oiaiae mmre cmn epoez buc în brusc explodeazå comune memoriei a solidaritate

faptul cå, prin hazardul descoperirilor, fårå îndoialå, dar îndoialå, fårå descoperirilor, hazardul prin cå, faptul O datå cu generaÆia råzboiului peloponesiac, aceastå peloponesiac, råzboiului generaÆia cu datå O

întotdeauna un viitor previzibil. Este cu totul remarcabil totul cu Este previzibil. viitor un întotdeauna tulburaÆi în conçtiinÆa identitåÆii lor? identitåÆii conçtiinÆa în tulburaÆi

ca çi în dezbaterea çi acÆiunea care decurg de aici, existå aici, de decurg care acÆiunea çi dezbaterea în çi ca decît un simbol al propriei lor istorii, încît så fie profund fie så încît istorii, lor propriei al simbol un decît

în altå parte altå în înfrîngere fårå speranÆå, çi, în rotaÆia sarcinilor publice, sarcinilor rotaÆia în çi, speranÆå, fårå înfrîngere nu era nu acest cå gîndeau se trilogii unei ai

supunere la vot presupune o victorie çi învinçi, nu existå nu învinçi, çi victorie o presupune vot la supunere le punea în scenå, dar cîÆi dintre cei 17 000 de spectatori de 000 17 cei dintre cîÆi dar scenå, în punea le

facÆiuni sau familii – çansa çi speranÆele lor. Dacå orice Dacå lor. speranÆele çi çansa – familii sau facÆiuni calizare a Eriniilor obliga la o reflecÆie asupra cetåÆii care cetåÆii asupra reflecÆie o la obliga Eriniilor a calizare

ået î sîçt mîntuirea sfîrçit în gåseçte dådea fiecåruia – fiecårui protagonist politic, fiecårei politic, protagonist fiecårui – fiecåruia dådea Dsgr aeså delo- aceastå Desigur, .

29

a tn, iptiå Oet et ira ç Odp îçi OEdip çi iertat este Oreste dimpotrivå, Atena, La lor reglementatå într-un timp comensurabil çi måsurat çi comensurabil timp într-un reglementatå lor

propria sa mamå, la Troia fusese sacrificatå Polyxene. sacrificatå fusese Troia la mamå, sa propria gestionarea lor devenea posibilå, pentru cå succesiunea cå pentru posibilå, devenea lor gestionarea

Agamemnon, la Teba se cåsåtorise, odinioarå, OEdip cu OEdip odinioarå, cåsåtorise, se Teba la Agamemnon, distribuite de-a lungul unui parcurs temporal previzibil, temporal parcurs unui lungul de-a distribuite

stasis aceeaçi måsurå: în Argos fusese, odinioarå, asasinat odinioarå, fusese, Argos în måsurå: aceeaçi : etalate, : de stårii a çi confruntårilor a timp în

în altå parte altå în care le îndepårteazå în îndepårteazå le care unui spaÆiul în çi ci litatea magistraturilor – era, în felul såu, çi o transcriere o çi såu, felul în era, – magistraturilor litatea

illo tempore illo , în timpul de odinioarå al miturilor, al odinioarå de timpul în , numai Timpul måsurat al cetåÆii – rotaÆia sarcinilor, anua- sarcinilor, rotaÆia – cetåÆii al måsurat Timpul

edoxe toi demoi toi edoxe etu å rgda iu cnrnae ç voeÆ nu violenÆa çi confruntarea situa tragedia cå pentru . cale: bunå mai cea arate så-i politice,

cheirotonia ovreÆ aeti icr dsr teu. Aceasta trecut. despre discurs acestui convergenÆa , numårul este chemat, chiar în inima deciziei inima în chiar chemat, este numårul ,

timesis despre mit, nu a pus cu adevårat sub semnul întrebårii semnul sub adevårat cu pus a nu mit, despre a lui Solon, calendarul pritanic çi pritanic calendarul Solon, lui a cu începînd

Chiar teatrul tragic, cu întrebårile sale neîncetate sale întrebårile cu tragic, teatrul Chiar iuo itrauie i xeina eåi î care, în cetåÆii experienÆa çi intervalurile riguros

atenienii identitatea çi unanimitatea la care viseazå care la unanimitatea çi identitatea atenienii . relaÆie reciprocå între gîndirea ordonatoare care måsoarå care ordonatoare gîndirea între reciprocå relaÆie

28

în aceastå viziune comunå a trecutului îçi ancoreazå îçi trecutului a comunå viziune aceastå în Atena, politic prin excelenÆå prin politic Atena, , çi existå fårå îndoialå o îndoialå fårå existå çi ,

42

exemplare. Aça cum Nicole Loraux a aråtat atît de bine, de atît aråtat a Loraux Nicole cum Aça exemplare. „numår al miçcårii“. Or, cantitativul este, cel puÆin la puÆin cel este, cantitativul Or, miçcårii“. al „numår

evocå grandoarea – trecutå, prezentå, viitoare – a cetåÆii a – viitoare prezentå, trecutå, – grandoarea evocå rabil al istoriei loviturilor de stat într-un timp care este care timp într-un stat de loviturilor istoriei al rabil

ConstituÆia atenienilor ConstituÆia discursului funebru, cu practicile sale de discurs care discurs de sale practicile cu funebru, discursului înscrie trecutul comensu- trecutul înscrie tative,

to palaion to archaion to rct nttÆoaia et, åå noaå instituirea îndoialå, fårå este, instituÆionalizat trecut , vagi çi cali- çi vagi , cu , cu Confruntat

sens de ansamblu nu ridicå probleme. Corolarul acestui Corolarul probleme. ridicå nu ansamblu de sens o face cu alte mijloace. alte cu face o

noaçte mai multe sau mai puÆine detalii, dar al cårui al dar detalii, puÆine mai sau multe mai noaçte råspunde în felul såu aceloraçi imperative, chiar dacå chiar imperative, aceloraçi såu felul în råspunde

stasis comune asupra trecutului cetåÆii, din care fiecare cu- fiecare care din cetåÆii, trecutului asupra comune , de stårii a scenå în punerea propriu, såu obiectul

at dn cs rproi cntttv l ni viziuni unei al constitutiv repertoriu acest din parte tuia peste tot anticelor divinitåÆi ale memoriei infailibile, memoriei ale divinitåÆi anticelor tot peste tuia

mirt, ispråvile lui Tezeu sau çiretlicurile lui Temistocle fac Temistocle lui çiretlicurile sau Tezeu lui ispråvile mirt, datoratå unei culturi a cuvîntului scris, care se substi- se care scris, cuvîntului a culturi unei datoratå

pd li rsoetn sus ît-n åuci de månunchi într-un ascunså Aristogeiton lui spada iluminaÆi de o cunoaçtere divinå, ci, în raÆionalitatea sa raÆionalitatea în ci, divinå, cunoaçtere o de iluminaÆi

titatea lor colectivå: ploaia de sågeÆi de la Marathon, la de sågeÆi de ploaia colectivå: lor titatea ria invocatå de aceastå scriere nu este cea a profeÆilor a cea este nu scriere aceastå de invocatå ria

atenienilor venerabilå, funcÆioneazå ca punct de sprijin pentru iden- pentru sprijin de punct ca funcÆioneazå venerabilå, memo- Desigur, purificatoare? ritualuri vechile

Perçii ConstituÆiei lui Eschil sau din vreo altå tradiÆie altå vreo din sau Eschil lui din Herodot, Moçteneçte oare dimensiunea istoricå a a istoricå dimensiunea oare Moçteneçte

ZOE PETRE ZOE CETATEA GREACÅ – ÎNTRE REAL ÇI IMAGINAR ÇI REAL ÎNTRE – GREACÅ CETATEA

ZOE PETRE CETATEA GREACÅ – ÎNTRE REAL ÇI IMAGINAR ciclului celor unsprezece råzboaie civile o separå de neala transgresoare a unor tineri privilegiaÆi çi dispreÆul partea descriptivå. Sintaxa ansamblului istoric construit lor faÆå de ceea ce este comun întregii cetåÆi sfideazå de ConstituÆia atenienilor dovedeçte, dupå pårerea mea, ritualurile ancestrale, aceastå falie, în acelaçi timp cå enumerarea celor unsprezece råsturnåri s-a fåcut culturalå çi politicå30, traverseazå, de altfel, linia care invers, çi cå aceastå serie de metabolai provine, mai mult separå din ce în ce mai mult civilizaÆia în mod tradiÆional decît din originile sale îndepårtate, din corolarul såu – oralå cåreia, în generaÆiile precedente, îi aparÆinuserå, vremea violenÆei celor Treizeci çi råsturnarea regimului mai mult sau mai puÆin, toÆi atenienii, çi creçterea oligarhic, care continua så fie, în memoria atenienilor, prestigiului textului scris: imaginea aristofanescå a lui paradigma neliniçtitoare a råzboiului civil în acÆiune. Euripide, vlåstar al sofiçtilor, petrecîndu-çi zilele çi Dacå aceastå operaÆiune face så alunece trecutul de nopÆile ca un bolnav la umbra cårÆilor sale, este primul la mit la raÆiune çi la istorie paradigmaticå, fåcînd så semn, dar nu ultimul, al acestei ostilitåÆi a publicului explodeze, cu råcealå, vaga continuitate idealizatå a atenian faÆå de o gîndire diferitå de cea care-i era proprie. vremurilor de odinioarå într-o succesiune de rupturi, Faptul cå aceastå ostilitate avea o legåturå cu viziu- aceasta se întîmplå pentru a regåsi, dincolo de aceste nea trecutului comun al cetåÆii ne este dovedit de istoria falii, identitatea conceptualå a unei cetåÆi care traver- scandaloaså a tragediei Hippolitos a lui Euripide31. Nu seazå aceste conflicte. Asemenea acelui Corsicos care, în este lipsit de importanÆå, cred, nici cå Sofocle nu a gåsit ciuda sofiçtilor, råmîne el însuçi în esenÆa sa, chiar dacå necesar så suscite o polemicå directå pe tema iubirilor merge de la Liceu la Agora, cetatea aflatå în miçcare Fedrei, çi nici cå Euripide însuçi, care sfida fårå ezitare între cele unsprezece metastaseis care-i scandeazå isto- opinia comunå32, s-a resemnat, tocmai în aceastå pieså ria este aceeaçi „ca subiect“, chiar dacå ea este diferitå care punea sub semnul întrebårii o tradiÆie direct legatå „ca definiÆie“. de trecutul Atenei, så compunå, singura datå în cariera Starea de stasis a avut mereu relaÆii complexe cu sa, o a doua versiune mai puÆin scandaloaså decît prima. timpul. Pentru a-i înÆelege violenÆa, trebuia întotdeauna De bunå seamå, soÆia lui Tezeu trebuia så påstreze mai urcat în trecut, trebuia så adulmeci, aça cum o fåcuse multå cuviinÆå în elanurile sale amoroase decît mama Cassandra la porÆile palatului Atrizilor, mirosul ståtut al sa, îndepårtata Pasiphae. Bucuroçi de acest act de sîngelui crimelor de altådatå. Aceastå boalå fatalå a cåinÆå, atenienii s-au gråbit så încununeze Hippolitul cetåÆii avea nevoie de o anamnezå pentru a putea fi purtåtor de cununi33. Circa zece ani mai tîrziu, în seria diagnosticatå, çi Zeul din Delfi sau vreun purtåtor de de drame patriotice ale lui Euripide, cetatea Atenei îçi cuvînt muritor, vindecåtor sau profet, aveau grijå så regåseçte întreaga sa strålucire de loc exemplar, de cheme mereu o çtiinÆå infailibilå a trecutului çi a viito- patrie a unei democraÆii senine çi generoase, al cårei rului pentru a-i exorciza demonii. Cei care, asemenea lui pårinte fondator, Tezeu, nu mai are nimic în comun cu Clistene – asemenea chiar lui Epimenide, cel puÆin în nefericitul tatå al lui Hippolit. relatarea edificatoare a posteritåÆii – voiau så sece izvorul În ciuda acestei angajåri, pînå la urmå destul de nenorocirilor interne, trebuiau så procedeze la o conformiste, în curentul de gîndire care exalta fårå veritabilå re-întemeiere a cetåÆii, fåcînd-o så urce în timp rezerve trecutul Atenei, poate çi pentru a compensa un pentru a-çi regåsi originile, încå ferite de orice pîngårire prezent incert, ceea ce teatrul lui Euripide ne face totuçi prin conflicte fratricide41. så simÆim din plin este o îndoialå neliniçtitoare cu privire

410 407

nr. 45.10.10.32, BCR sector 1, Bucureçti 1, sector BCR 45.10.10.32, nr.

Timbrul literar se varså în contul Uniunii Scriitorilor Uniunii contul în varså se literar Timbrul

Apårut 2000, Bucureçti 2000, Apårut

enrdcaecmueiaå LR ARUÇTEI CLARA computerizatå: Tehnoredactare

Redactor: CRISTIAN PREDA CRISTIAN Redactor:

Editor: VALENTIN NICOLAU VALENTIN Editor:

Th. 937-940. A., 45.

St.Cl. 23, 1985, pp. 21-35. pp. 1985, 23, grecque“,

44. Zoe Petre, „La représentation de la mort dans la tragédie la dans mort la de représentation „La Petre, Zoe 44.

CQ 37, 1943, pp. 14 çi urm. çi 14 pp. 1943, 37,

hebr, A Ery ore f Polis-constitution“, of Source Early „An Ehrenberg, V. 43.

QS démocratie 35 (1), 1992, pp. 5-28. pp. 1992, (1), 35 ,

n ivnin la invention: Une 1990, pp. 89-110; P. Vidal-Naquet, Vidal-Naquet, P. 89-110; pp. 1990, CETATEA GREACÅ – ÎNTRE REAL ÇI IMAGINAR ÇI REAL ÎNTRE – GREACÅ CETATEA

SUMAR

Cuvînt înainte...... 5 În loc de introducere: Spectacolul cetåÆii ...... 7

Cetatea arhaicå Premise ale formårii conceptului de polis...... 23 Homer arhaizant, Homer arhaic...... 38 Structuri ale realului çi structuri ale imaginarului în epoca primelor colonii greceçti...... 52 Comportamentul tiranic ...... 62 Politicå çi geometrie la sfîrçitul epocii arhaice ...... 75 Vremea reprezentårii. Artificiu çi imagine în gîndirea greacå din secolul al VI-lea î.e.n...... 84

Cetatea clasicå Despre elaborarea gîndirii democratice ateniene între 510 çi 460 î.e.n...... 107 Hippodamos din Milet çi problemele cetåÆii democratice ...... 131 Trophonios sau arhitectul. Despre statutul tehnicienilor în cetatea greacå...... 139 MentalitåÆi, ideologii çi istorie socialå: domeniul grec...... 162 Imaginarul infirmitåÆii în cetatea greacå ...... 177

Cetatea tragicå Aurul în Perçii...... 191 Eschil, Salamina çi epigramele de la Marathon ...... 204 Despre o schemå trifuncÆionalå în Perçii lui Eschil ...... 220 Astoxenoi. Despre statutul femeilor în cetatea lui Eschil ...... 230 The Rest is Silence. Discursul çi funcÆia lui în Orestia ...... 245 Decretul din Rugåtoarele lui Eschil...... 257 Reprezentarea morÆii în tragedia greacå ...... 265

429

rdcr i ib rneåd AIL ZAHARIA DANIELA de francezå limba din Traducere

IIIAI CHINEZÅ CIVILIZAæIA

Marcel Granet Marcel

rdcr i ib rneåd LN-RNUASTEICIUC ELENA-BRÂNDUÇA de francezå limba din Traducere

PUR ÇI IMPUR ÇI PUR

ldmrJankelevitch Vladimir

rdcr i ib tlaåd LUI DUMITRIU CLAUDIA de italianå limba din Traducere

CABALA

Moshe Idel Moshe

TOTEM: În curând, în colecÆia colecÆia în curând, În

Tragediile cetåÆii Polarizare socialå çi integrare politicå în cultura greacå...... 293 Aphrodite Pandemos...... 303 Tiranoctonii: istorie, tragedie çi mit ...... 318 Strategii de ieçire din stasis ...... 341 Teatrul çi restauraÆia democraticå din 403 î.e.n...... 372 Memoria dezbinatå: versiuni çi utilizåri ale trecutului în epoca antidografilor ...... 396

Anexe ANEXE Lista articolelor cuprinse în volum...... 421 Lista abrevierilor...... 425

421

p 245-257. pp.

RRH 18(2), 1979, 18(2), é.“, n. av. siècle grecque du VI du grecque

e

représentation – artifice et image dans la pensée la dans image et artifice – représentation

greacå a secolului al VI-lea î.e.n. = „Un âge de la de âge „Un = î.e.n. VI-lea al secolului a greacå

7. Vremea reprezentårii. Artificiu çi imagine în gîndirea în imagine çi Artificiu reprezentårii. Vremea 7.

p 3-8. pp.

nll Ui. uuet – Istorie – Bucureçti Univ. Analele 7 1978, 27, grec“,

que archa l’âge de fin la à géométrie et „Politique ï

.Pltc ç goere a friu eoi ahie = arhaice epocii sfîrçitul la geometrie çi Politicå 6.

p 563-571. pp.

- otbe 1972 octobre 2-7 BcrçiAsedm 1975, Bucureçti-Amsterdam, ,

Cluj-Napoca, „Eirene“ classiques d’études nationale . .

ce d l XI Cnéec inter- Conférence XIIe la de Actes tyrannique“, în în tyrannique“,

.Cmotmnu trnc „e comportement „Le = tiranic Comportamentul 5.

pp. 599-604. 599-604. pp.

RRH 0 4, 1981, (4), 20 grecques“, colonies premières

t tutrs e ’mgnie léou des l’époque à l’imaginaire de structures et

epoca primelor colonii greceçti = „Structures du réel du „Structures = greceçti colonii primelor epoca

4. Structuri ale realului çi structuri ale imaginarului în imaginarului ale structuri çi realului ale Structuri 4.

St.Cl. 21, 1985, pp. 7-14. pp. 1985, 21, que“, archa Homère ï

at– sant archa „Homère = arhaic Homer arhaizant, Homer 3. ï

pp. 7-15. 7-15. pp.

St.Cl. polis 17, 1977, 17, , de conceptului formårii ale

polis = Premise = de conceptului formårii ale Premise 2.

pp. 3-11. pp.

Analele Univ. Buc. – Istorie – Buc. Univ. Analele , 44, , cité“, la de spectacle

.Î lc e nrdcr: pcaou ctÆi „Le = cetåÆii Spectacolul introducere: de loc În 1. Lista articolelor cuprinse în volum în cuprinse articolelor Lista

Lista abrevierilor

Detienne, Maîtres M. Detienne, Les maîtres de vérité en Grèce archaïque, Paris, 1967. Ehrenberg, „Origins“ „The Origins of Democracy“, în idem, Polis und Imperium, Zürich-Stuttgart, 1965, pp. 264-297 (publicat pentru prima oarå în Historia 1, 1950, pp. 515-548). Finley (ed.), Terre M.I. Finley, ed., Problèmes de la terre en Grèce ancienne, Paris-Haga, 1973 Gernet, Anthropologie L. Gernet, Anthropologie de la Grèce antique, Paris, 1968. Levêque/Vidal-Naquet, Clisthène P. Levêque çi P. Vidal-Naquet, Clisthène l’Athénien, Paris, 1964. Loraux, Invention Nicole Loraux, L’invention d’Athènes. Histoire de l’oraison funèbre dans la cité classique, Paris-Haga-New York, 1981. Vernant, Mythe et pensée J.-P. Vernant, Mythe et pensée chez les Grecs, Paris, 1965. Vernant, Mythe et pensée2. J.-P. Vernant, Mythe et pensée chez les Grecs2, Paris, 1969. Vernant (ed.), Guerre J.-P. Vernant (ed.), Problèmes de la guerre en Grèce ancienne, Paris-Haga, 1968. Vernant/Vidal-Naquet, Mythe et tragédie

425

422

= „The Rest is Silence. Le Discours et sa fonction sa et Discours Le Silence. is Rest „The =

Orestia Silence. is Rest The Discursul çi funcÆia lui în în lui funcÆia çi Discursul 18.

St.Cl. 24, 1986, pp. 25-32. pp. 1986, 24, d’Eschyle“, Suppliantes

Rugåtoarele Rugåtoarele lui Eschil = „Le Décret des Décret „Le = Eschil lui din Decretul 17.

RRH 19 (2-3), 1980, pp. 173-181. pp. 1980, (2-3), 19 d’Eschyle“, cité la

„Astoxenoi. „Astoxenoi. À propos du statut des femmes dans femmes des statut du propos À = chil

Astoxenoi . Despre statutul femeilor în cetatea lui Es- lui cetatea în femeilor statutul Despre . 16.

RRH 18(2), 1979, pp. 353-358. pp. 1979, 18(2), d’Eschyle“,

Sr n céa rfntonl as e Perses les dans trifonctionnel schéma un „Sur

Perçii u shl= Eschil lui în trifuncÆionalå schemå o Despre 15.

RRH 17(2), 1978, pp. 327-336. pp. 1978, 17(2),

„Eschyle, Salamine et les épigrammes de Marathon“, de épigrammes les et Salamine „Eschyle,

14. Eschil, Salamina çi epigramele de la Marathon = Marathon la de epigramele çi Salamina Eschil, 14.

Buc. – Istorie – Buc. 28, 1979, pp. 61-69. pp. 1979, 28,

Analele Univ. Analele Perçii = „Gold in the Persae“, Persae“, the in „Gold = în Aurul 13.

Analele Univ. Buc. – Istorie – Buc. Univ. Analele 1 92 p 23-29. pp. 1992, 41,

mgnie e ’nimt dn l ct grecque“, cité la dans l’infirmité de imaginaire

Images Images et „ = greacå cetatea în infirmitåÆii Imaginarul 12.

RESE 18(4), 1980, pp. 617-625. pp. 1980, 18(4), grec“, domaine

grec = „Mentalités, idéologies et histoire sociale: le sociale: histoire et idéologies „Mentalités, = grec

1 etltÆ, dooi ç itre oil: domeniul socialå: istorie çi ideologii MentalitåÆi, 11.

St.Cl. 18, 1979, pp. 23-37. pp. 1979, 18, grecque“,

tecte. À propos du statut des techniciens dans la cité la dans techniciens des statut du propos À tecte.

cienilor în cetatea greacå = „Trophonios ou l’archi- ou „Trophonios = greacå cetatea în cienilor

ediÆia a treia, Leipzig, 1913-1924. Leipzig, treia, a ediÆia

10. Trophonios sau arhitectul. Despre statutul tehni- statutul Despre arhitectul. sau Trophonios 10.

ylg Isrpinm Graecarum Inscriptionum Sylloge e. . Dittenberger, W. ed. ,

St.Cl. 12, 1970, p. 33-38. p. 1970, 12, démocratique“, cité la

Syll

3

cratice = „Hippodamos de Milet et les problèmes de problèmes les et Milet de „Hippodamos = cratice

Leida, 1923 -. -. 1923 Leida,

9. Hippodamos din Milet çi problemele cetåÆii demo- cetåÆii problemele çi Milet din Hippodamos 9. Supplementum Epigraphicum Graecum Epigraphicum Supplementum , ed. J.J.E. Hondius, J.J.E. ed. ,

1969, pp. 39-55. 39-55. pp. 1969, SEG SEG

St.Cl.

11, è.“, n. av. 460 et 510 entre athénienne Stuttgart, 1893 -. 1893 Stuttgart,

enn léaoain e a ese démocratique pensée la de l’élaboration cernant u. e. . al, . isw, . rl, .Ziegler, K. Kroll, W. Wissowa, G. Pauly, A. red. sub.

Realencyclopädie der Classischen Altertumswissenchaft Classischen der Realencyclopädie , între 510 çi 460 î.e.n. = „Quelques problèmes con- problèmes „Quelques = î.e.n. 460 çi 510 între

.Dsr eaoae gnii dmcaie ateniene democratice gîndirii elaborarea Despre 8. RE RE

ZOE PETRE ZOE CETATEA GREACÅ – ÎNTRE REAL ÇI IMAGINAR ÇI REAL ÎNTRE – GREACÅ CETATEA

ZOE PETRE CETATEA GREACÅ – ÎNTRE REAL ÇI IMAGINAR

J.-P. Vernant çi P. Vidal-Naquet, Mythe et tragédie en Grèce dans l’Orestie“, Analele Univ. Bucureçti – Istorie 39, ancienne, Paris, 1972. 1990 [1991], pp. 45-49. Vorsokr.7 19. Reprezentarea morÆii în tragedia greacå = „La repré- H. Diels, W. Kranz, Fragmente der Vorsokratiker7, Berlin, sentation de la mort dans la tragédie grecque“, 1954. St.Cl. 23, 1985, pp. 21-35. Beazley, ARV 20. Polarizare socialå çi integrare politicå în cultura J.D. Beazley, Attic Red-figure Vase-painters, Oxford, 1956. greacå = „Polarisation sociale et intégration politique dans la culture grecque“, Analele Univ. Bucureçti – DA Istorie, 34, 1985, 15-20. Ch. Daremberg çi E. Saglio, Dictionnaire des antiquités grecques et romaines, Paris, 1877- 21. Aphrodite Pandemos = „Aphrodite Pandemos“, St.Cl. 28 -30, 1992-1994 [1997], pp. 5-14. FGrH 22. Tiranoctonii: istorie, tragedie çi mit = „Tiranoctonii: F. Jacoby, , Berlin, Fragmente der griechischen Historiker istorie, tragedie çi mit“, în Zoe Petre çi S. Brezeanu 1923-. (ed.), Miscellanea in honorem Radu Manolescu FHG emerito, Bucureçti, 1996, pp. 53-67. C. Müller, Fragmenta Historicorum Graecorum, Paris, 1841- 23. Strategii de ieçire din stasis = „The End of Stasis: 1870. Ancient and Modern“, în Nouvelles études d’histoire, IG 9. Publiées à l’occasion du XVIIIe Congrès Inter- Inscriptiones Grecae national des Sciences Historiques. Montréal 1995, LSJ Bucureçti, 1995, pp. 7-24. H. G. Liddel, R. Scott, H. S. Jones, Greek-English Lexikon9, 24. Teatrul çi restauraÆia democraticå din 403 î.e.n. Oxford, 1940. 25. Memoria dezbinatå: versiuni çi utilizåri ale trecu- LIMC tului în epoca atidografilor = „La mémoire eclatée: Lexicon Iconographicum Mythologiae Classicae, Zürich, versions et usages du passé à l’âge des attido- München. graphes“, în Gh. V. Nistor çi Daniela Zaharia, ed., Marm. Par. Timp çi istorie, Bucureçti, 1998, p. 12-26. Marmor Parium (IG 12, 5, 444); ed. F. Jacoby, Das Marmor Parium, Berlin, 1904 çi FGrH 2, p. 992. Meiggs/Lewis R. Meiggs, D. M. Lewis, A Selection of Greek Historical Inscriptions to the End of the 5th century B.C., Oxford, 1969. POxy. Oxyrhynchus Papyri, ed. B. P. Grenfell çi A.S. Hunt, Londra, 1898-.

426