Opinia naþionalã

Sãptãmânal de opinii, informaþii ºi idei de larg interes naþional Director: Mioara VERGU-IORDACHE

Anul 26, nr. 813, 13 martie 2018, 8 pagini, 1 leu, www.opinianationala.ro La 16 martie 1957, a încetat din viaþã, la Paris, sculptorul Constantin Brâncuºi

Facultatea de Psihologie ºi ªtiinþele Educaþiei Bucureºti a Universitãþii Spiru Haret, Profesorul haretist. Profesionalism. Implicare. Performanþã Centrul de cercetãri în Sãnãtate Mintalã ºi Dezvoltare Umanã Florin Tudose organizeazã, în sãptãmâna 12-15 martie, Prof. univ. dr. George VOLCEANOV, la sediul sãu din str. Fabricii 46G, sector 6, Bucureºti, Amfiteatrul A1 SESIUNEA DE PRELEGERI Facultatea de Litere: SÃPTÃMÂNA CREIERULUI Atunci când am venit la Universitatea Spiru Haret, viaþa a intrat pe un fãgaº foarte frumos. Când faci o treabã cu plãcere, studentul te simte ºi e bine (I) Viaþa nu i-a oferit nimic pe tavã, însã cuvântul determinare l-a însoþit în fiecare acþiune pe care a întreprins-o de-a lungul timpului. A luat lecþii de chitarã, tenis, scrimã-floretã, visa sã devinã comentator sportiv, dar nu regretã nicio clipã traseul profesional pe care l-a urmat. Considerã cã poþi face performanþã ºi la tine în þarã, nu trebuie neapãrat sã dai bir cu fugiþii pentru a te simþi împlinit. Într-un amplu interviu, prof. univ. dr. George Volceanov, director Departament Filologie, Facultatea de Litere, a povestit despre studenþie, pasiuni, dar ºi despre cariera sa. În prima parte vom afla mai multe despre omul, profesorul, traducãtorul literar. » Pagina 3

» Pagina 2

Scriitorii români invitaþi sã depunã mesaje Centenar în Capsula timpului Mioara VERGU-IORDACHE

de la Bojdeuca Ion Creangã În „buna” tradiþie româneascã, previzibilul ne surprinde la orice pas. Începând cu anotimpurile ºi continuând cu orice ne Pentru a marca marcheazã viaþa de zi cu zi. Dar suntem surprinºi ºi de aniversarea evenimentele istorice! De pildã, Centenarul Unirii din 1918. Centenarului A trecut deja un trimestru din anul sãrbãtorii! Ceva memorabil? primului muzeu O construcþie de orice fel care sã aminteascã centenarul. Cum literar din este folosit evenimentul astfel încât copiii ºi nu numai sã înveþe România, Muzeul istoria românilor ºi a României?! Ion Creangã Iubita noastrã þarã seamãnã cu o mamã bãtrânã, cu copii care (Bojdeuca), clameazã iubirea, dar o uitã bolnavã, în frig, flãmândã, printre inaugurat în data vecini care-o privesc cu condescendenþã, chiar dispuºi sã ajute, de 15 aprilie 1918, dar care-i reproºeazã cã au copii care o pot ajuta. Dar copiii Compozitorul Sorin LERESCU, conf. univ. dr. la Facultatea de ªtiinþe Muzeul Naþional aceºtia, ei înºiºi bolnavi, neputincioºi, sau poate egoiºti, indiferenþi, Socio-Umane a Universitãþii Spiru Haret, a primit Premiul Uniunii al Literaturii nu vor sã se etaleze cu ea, nu vor sã-ºi recunoascã mama. O vor de Compozitorilor ºi Muzicologilor din România pe anul 2017, pentru lucrarea sa Române Iaºi stirpe mai aleasã, mai nobilã. Ea nu strãluceºte cum o fac altele. MODALIS IV pentru flaut ºi ansamblu de flaute. Decernarea premiilor UCMR lanseazã o invitaþie Bogãþia, frumuseþea, înþelepciunea ei sunt profunde, se vãd mai a avut loc vineri, 9 martie 2018, în Aula Palatului Cantacuzino neconvenþionalã scriitorilor români: scriitorii ales cu sufletul. Cine are suflet de neam ºi iubire. – ne-a informat decanul facultãþii, conf. univ dr. Georgeta Pinghiriac. români sunt invitaþi sã trimitã o scrisoare de E drept, ne-am cam învãþat sã ne facã alþii temele, dar, în maximum o paginã A4 pe adresa MNLR Iaºi, acelaºi timp, de egocentriºti cu complexe de inferioritate ce conþinând un mesaj scris de mânã, pentru oamenii suntem, aºteptãm ºi note ºi recunoaºteri de la alþii. Este ºi motivul PREUNIVERSITARIA de peste un secol, care sã continue fraza: pentru care ne umflãm în pene fãrã rost, promitem fãrã acoperire, Nu ºtiu alþii cum sunt, dar eu.... transpunem în practicã permanentã balada Meºterul Manole; Scrisorile, care vor rãmâne sigilate, vor fi depuse despre Mioriþa... ce sã mai vorbim, ne curge prin vene... într-o aºa-numitã capsulã a timpului, urmând a fi Discuþii profunde sau superficiale, pe ici, pe colo, aduc în deschise pe 15 aprilie 2118. atenþie teme serioase, ºtiinþifice, hiperbolizate sau minimalizate, Managerul MNLR Iaºi, Lucian Dan Teodorovici, cu aceeaºi veºnicã nemulþumire. Nu suntem fericiþi cu ce suntem, a declarat: „Proiectul este, practic, în primul cu ce avem! Vrem sã fim altfel, dar nu ºtim cum. I-am copia pe rând în beneficiul celor care vor administra alþii, dar suntem prea orgolioºi. Am face ca noi, dar nu avem Bojdeuca peste o sutã de ani, cãci ei vor avea o încredere. Ne rugãm sã ne ajute Dumnezeu. ªi Dumnezeu ne micã bijuterie în patrimoniu: mesajele unor ajutã, dar nu ne bagã ºi-n traistã! scriitori de azi, dintre care am îndrãzni sã sperãm Din timp în timp, în istoria noastrã totuºi milenarã, unul sau cã mãcar unii vor fi citiþi ºi peste un secol. mai mulþi oameni au lepãdat tarele caracterului nostru ºi au adus Personal, regret cã n-o sã mã aflu printre cei la luminã calitãþi: inteligenþã, imaginaþie, hãrnicie, consecvenþã, care vor deschide aceste scrisori, dar spectaculo- mândrie... ªi s-a construit. O vreme am reuºit sã fim mândri. zitatea proiectului constã tocmai în faptul cã Apoi, viermele dezbinãrii ºi al trufiei individuale a atacat/atacã mesajele nu vor fi citite decât atunci. Sper ca din nou ºi iar devenim sceptici, nemulþumiþi, nefericiþi, iar ne Dupã ce luaþi bacul, ajutaþi de USH – informaþii în pagina 4 – scriitorii români sã accepte ideea ºi sã trimitã vã prezentaþi cu dosarul sã ocupaþi locul rezervat prin cât mai multe scrisori pe adresa Muzeului”. suntem buricul pãmântului, iar ne simþim paria, ignoraþi... Ceva Scrisorile sunt aºteptate pânã la data de ne împiedicã sã ne evidenþiem calitãþile certe, sã avem încredere PREÎNSCRIERILE ONLINE efectuate pânã pe 30 iunie 2018 în noi ºi-n concetãþenii noºtri, sã fim uniþi ºi câºtigãtori. Acel Viitorii studenþi pot opta pentru unul dintre cele 48 de programe de 5 aprilie 2018, la urmãtoarea adresã: • Muzeul Vasile Pogor, strada Vasile Pogor nr. 4, ceva ne împiedicã sã facem din sãrbãtoarea centenarului tinerei/ studii de licenþã ºi 34 de programe de studii de masterat. Iaºi, cod 700110, iar pe plic va apãrea numele noii Românii o bornã în istoria noastrã. O sãrbãtoare a construcþiei (http://admitere.spiruharet.ro/) expeditorului ºi menþiunea: ºi a gândului nostru înalt. Mi-ar plãcea sã se întâmple o minune: în cele trei semestre Cei care aleg sã se preînscrie online vor fi scutiþi de taxa de înscriere Pentru proiectul Capsula timpului. • Proiectul va fi lansat în cadrul programului rãmase din anul Centenarului sã ne amintim de calitãþile noastre » Pagina 4 Zilele Bojdeucii, duminicã, 15 aprilie 2018. ºi sã le punem la treabã. Sã onorãm sãrbãtoarea! pag. 2 OPINIA NAÞIONALà 813 –13 martie 2018 UNIVERSITARIA PROmotorii FIrmei Tale (PROFIT) APEL CÃTRE TOÞI STUDENÞII PASIONAÞI – pentru regiunea Centru Marþi, 6 martie 2018, a avut loc lansarea proiec- Au fost prezenþi la eveniment antreprenori, DE PROGRAMARE ªI TEHNOLOGIE tului PROmotorii FIrmei Tale (PROFIT) – pentru oficialitãþi locale, reprezentanþi ai presei ºi regiunea Centru, finanþat prin Programul Opera- numeroºi absolvenþi ai Universitãþii Spiru Haret, CARE VOR Sà FACà LUCRURI MÃREÞE! þional Capital Uman 2014 – 2020, Axã prioritarã aceºtia din urmã fiind interesaþi sã participe la 3: Locuri de muncã pentru toþi, Obiectivul tematic derularea proiectului. Tehnologia te-a ajutat sã ajungi unde eºti astãzi! Acum, ai ocazia sã îþi foloseºti cunoºtinþele 3.7: Creºterea ocupãrii prin susþinerea întreprin- Ca urmare a implementãrii proiectului, 336 de inventând ceva inovator ce poate schimba viaþa oamenilor! derilor cu profil non-agricol din zona urbanã. persoane din Regiunea Centru, cu vârsta între 18 Încurajãm profesorii cu iniþiativã sã sprijine studenþii în cadrul competiþiei prin poziþia de Este implicatã în proiect Agenþia de Dezvoltare ºi 64 de ani, vor beneficia de mãsuri de formare în mentor! Durabilã a Judeþului Braºov (ADDJB), în parte- domeniul antreprenoriatului. * Poþi participa la Java Competition cu proiectul de licenþã / proiectul de an! neriat cu Universitatea Spiru Haret (USH). Minimum 36 de planuri de afaceri vor fi spri- *Nu sunt acceptate proiectele ce folosesc MySQL Lansarea proiectului a avut loc la Consiliul jinite a se implementa în mediul urban, în diferite Judeþean Braºov. domenii non agricole. Competitia Java pentru Universitãþi este organizatã de ADFABER ºi sponsorizatã de Oracle Proiectul are ca obiectiv dezvoltarea competen- Pentru detalii: manager de proiect: Luciana Academy. þelor antreprenoriale ºi crearea de noi afaceri în Gliga, Agenþia de Dezvoltare Durabilã a Judeþului Concursul naþional se adreseazã studenþilor pasionaþi de programare care doresc sã-ºi dezvolte regiunea Centru, prin furnizarea de programe de Braºov, tel: +40735.511.757, [email protected] aptitudinile ºi cunoºtinþele de programare Java în activitãþi competitive. formare profesionalã ºi activitãþi integrate. Lect. univ. dr. Cristiana BÃLAN Obiectivele concursului sunt: • aprofundarea cunoºtinþelor de programare Java; • dezvoltarea personalã a studenþilor prin participarea la competiþii ce stimuleazã abilitãþi de prezentare, sintezã a ideilor, lucru în echipã; • orientarea în carierã a studenþilor, care este în strânsã legãturã cu realitatea în care trãim ºi cu viitorul care se prefigureazã; • încurajãm profesorii sã sprijine studenþii în cadrul competiþiilor. Inscrierea în concurs – din 5 martie 2018 pânã în 30 aprilie 2018, ora 23:59. Trimiterea proiectelor se realizeazã în intervalul 1 aprilie – 30 aprilie, ora 23:59. Jurizarea se efectueazã între 1 ºi 12 mai 2018, unde vor fi alese proiectele finaliste. Desemnarea câºtigãtorilor are loc într-o zi din perioada 15-22 mai când cele 6 echipe finaliste îºi vor prezenta proiectele. Conferinþa publicã Tema proiectului: SMART CITY Rãbdarea – o virtute fãrã seamãn. Participanþii la competiþie trebuie sã realizeze Cum sã o sporim în viaþa cotidianã o aplicaþie ce integreaz㠕 Sala Studio a Universitãþii Spiru Haret va gãzdui vineri searã, 23 martie, ora 19:00, conferinþa conceptul de SmartCity – publicã cu tematica Rãbdarea – o virtute fãrã seamãn. Cum sã o sporim în viaþa cotidianã, susþinutã modul în care tehnologia de Venerabilul Maestru buddhist Markus Getzner. uºureazã viaþa de zi cu zi transformând oraºul în care ªtim bine cum în viaþa de zi cu zi o atitudine noastrã? Cum sã facem ºi în situaþiile când avem locuim într-unul inteligent – rãbdãtoare ºi îngãduitoare faþã de ceilalþi ne va fi nevoie de stãruinþã într-o lucrare grea ºi de lungã folosind tehnologii Java si de mare folos, cãci vom întâlni adesea situaþii ºi duratã; de perseverenþã ºi tenacitate când învãþãm Oracle Database. împrejurãri adverse, persoane care încearcã sã ne ceva nou? punã la încercare. Dacã suntem capabili sã nu În cadrul acestui eveniment, Venerabilul Markus *Aplicaþia realizatã poate fi reacþionãm negativ, nu numai cã vom evita sã fim Getzner va rãspunde la întrebãrile aduse în discuþie web sau sub forma unei perturbaþi ºi ne vom pãstra o minte calmã ºi ºi va împãrtãºi din cunoºtinþele sale vaste cu aplicaþii pentru destinsã, dar, în acelaºi timp, prin înþelegere ºi privire la practica rãbdãrii ºi cum sã o sporim în smartphone. bunãvoinþã vom calma ºi agresivitatea adversarului. viaþa noastrã, pentru a atinge o transformare Spunem „cu rãbdarea trecem marea” Însã ce spiritualã ºi o fericire trainicã pentru noi ºi ceilalþi. Mai multe detalii pe http:// este aceastã rãbdare ºi stare de calm la care râvnim Mai multe amãnunte pe site: http://rabten.ro/ javacompetition.adfaber.org/ cu toþii ºi cum o putem obþine ºi spori în mintea rabdarea-o-virtute-fara-seaman-si-cum-sa- /

Facultatea de Psihologie ºi ªtiinþele Educaþiei Bucureºti a Universitãþii ZIUA FEMEII LA FACULTATEA DE LITERE Spiru Haret, Centrul de cercetãri în Sãnãtate Mintalã ºi Dezvoltare Umanã Florin Tudose organizeazã, în sãptãmâna 12-15 martie, la sediul sãu din Este deja o tradiþie în Facultatea de Litere ca, de 8 martie, sã ne emoþioneze, dar mai ales sã ne facã sã o iubim ºi mai tare ºi str. Fabricii 46G, sector 6, Bucureºti, Amfiteatrul A1 conducerea, cadrele didactice ºi studenþii sã se reuneascã pentru sã fim mândri cã este studenta noastrã. Glasul ei minunat a rãsunat a întâmpina primãvara ºi pentru a sãrbãtori Ziua Femeii. ªi anul pentru a ne vesti primãvara, pentru a ne încãrca de optimism, de Sesiunea de prelegeri acesta, invitaþia de a participa la aceastã sãrbãtoare a stat sub energie pozitivã. Pentru câteva ceasuri, aceasta a fost nu doar semnul muzicii. Elena-Marina Ciocoiu, studentã în anul III, vestitorul primãverii, ci liantul necesar pentru a ne redescoperi specializarea englez㠖 spaniolã, ne-a încântat cu un recital de dincolo de aulele de curs ºi seminar, într-o ambianþã relaxatã ºi SÃPTÃMÂNA CREIERULUI melodii, în interpretare proprie. Recitalul ei a cuprins piese din relaxantã în care am socializat, în care studenþii noºtri ºi-au repertoriul muzical internaþional; dintre acestea amintim Lego cunoscut colegii veniþi din alte instituþii universitare. House (Ed Sheeran), Attention (Charlie Puth), Uh Huh ºi Issues În încheierea întâlnirii, am reuºit sã-i smulgem promisiunea (Julia Michaels), Stickwitu ºi Feelin’ Good (Pussycat Dolls), A fermã cã, la festivitatea de absolvire de peste câteva luni, tot ea ne Woman’s Worth (Alicia Keys), Reflection ºi That’s My Girl (Fifth va delecta, cu un alt recital, ceea ce ne îndreptãþeºte sã vã lansãm Harmony). deja invitaþia de a fi alãturi de absolvenþii Facultãþii de Litere, la A fost un adevãrat spectacol muzical. Ca de fiecare datã, Elena încheierea acestui an universitar. - Marina Ciocoiu a reuºit, prin aceastã extraordinarã formã de La bunã revedere ºi o primãvarã minunatã cu multe împliniri! comunicare, muzica, sã ne bucure sufletul, sã ne încânte auzul, Lect. univ. dr. Daiana DUMBRÃVESCU

PROGRAM Luni, 12 martie 2018, ora 18 – Iuliana Alexa, redactor-ºef al revistei Psychologies – Despre coach, guru de duzinã ºi impostori în domeniul dezvoltãrii personale Marþi, 13 martie, ora 18 – Dragoº Cârneci, Facultatea de Psihologie ºi ªtiinþele Educaþiei Bucureºti a Universitãþii Spiru Haret – Au amintirile autobiografice rolul de a repara creierul? Miercuri, 14 martie, ora 18 – Livia Petrescu, Facultatea de Biologie a Universitãþii din Bucureºti, Departamentul de Anatomie, Fiziologie ºi Biofizicã a Animalelor – Comunicarea vizualã la om ºi alte vertebrate Joi, 15 martie, ora 18 – Claudiu Papasteri, Facultatea de Psihologie ºi ªtiinþele Educaþiei a Universitãþii din Bucureºti – Reþelele neurale artificiale: algoritmi de învãþare inspiraþi de creier Intrarea este gratuitã.

ISSN 1221-4019 REDACÞIA: REVISTA OPINIA NAÞIONALà Solicitãri de abonamente, Opinia ISSN 1841-4265 (online) Mioara Vergu-Iordache, Gabriela Moldoveanu cu plata prin mandat naþionalã www.opinianationala.ro Mihãiþã Enache (fotoreporter), este editatã de poºtal sau dispoziþie www. facebook.com/opinianationala Vasilichia Dinu, Cornelia Prodan, Florentina Stemate (DTP). FUNDAÞIA ROMÂNIA DE MÂINE de platã, se pot adresa Strada Fabricii nr. 46G, sector 6, Bucureºti Stimaþi cititori, serviciului de difuzare. Telefon/fax: 021 316 97 91 Dorim sã fiþi partenerii noºtri în elaborarea publicaþiei Tiparul executat de Strada Fabricii nr. 46 G, Centralã: 021 316 97 85, 021 316 97 86, 021 316 97 87, Opinia naþionalã. De aceea, vã adresãm invitaþia de a ne transmite opinii, TIPOGRAFIA FUNDAÞIEI sectorul 6, Bucureºti. interioare 168 ºi 143 informaþii, idei de larg interes naþional, pe care sã le publicãm în ediþiile Telefon 021.316.97.88/ e-mail: [email protected]; [email protected] viitoare. Aºteptãm cu interes ºi propuneri privind conþinutul publicaþiei. ROMÂNIA DE MÂINE int.108. 813 – 13 februarie 2018 OPINIA NAÞIONALà pag. 3 UNIVERSITARIA Profesorul haretist. Profesionalism. Implicare. Performanþã Prof. univ. dr. George VOLCEANOV, Facultatea de Litere: Atunci când am venit la Universitatea Spiru Haret, viaþa a intrat pe un fãgaº foarte frumos. Când faci o treabã cu plãcere, studentul te simte ºi e bine (I)

articolele sunt scrise într-un limbaj popular, de catedrã pe fostul meu profesor, Ioan Aurel Preda la doctorat. Am avut 2-3 ani când nu m-am ocupat popularizare ºtiinþificã ºi culturalã, deci cu de la Universitatea Bucureºti, pe care l-am rugat de traduceri, sau perioade când am realizat mai adresabilitate cãtre un public foarte larg. sã îmi dea notiþele lui de curs, dar m-a refuzat. multe dicþionare. Alcãtuirea unui dicþionar este Aceeaºi rupturã de publicul român a observat-o Am fost ca un copil aruncat într-o piscinã fãrã mult mai dificilã decât o traducere ºi este o muncã când a pornit la drum în 2010 cu proiectul de colac, însã nu-mi pare rãu, pentru cã, având fizicã îngrozitoare, te macinã fizic ºi moral. retraduceri al operei lui Shakespeare. Apelând la mânã liberã, mi-am construit cursul, de fapt, aºa Ce visaþi sã deveniþi când eraþi mic? Spuneþi-ne câteva cuvinte colegi universitari români care sã contribuie la cum mi-am dorit, fãcând o sintezã între tot ce am Când eram foarte mic, pe la vârsta grãdiniþei, despre George Volceanov omul ediþie cu prefeþe scrise la piesele traduse, a învãþat de la profesorii mei ºi propriile mele pãrinþii mei râdeau cã vreau sã mã fac mãturãtor, Ca om, sunt o persoanã care a muncit toatã constatat cu stupoare cã foarte mulþi dintre contribuþii la domeniu, îºi aminteºte acesta. pentru cã era foarte plãcut sã împingi un tomberon viaþa; începând cu ciclul primar pânã la universitarii noºtri se exprimã foarte greu, de-a Ce ne puteþi spune despre cariera pe roþi ºi sã dai cu mãtura pe stradã. Bucureºtiul facultate, am înregistrat rezultate tot mai bune dreptul incoerent în unele cazuri atunci când scriu dumneavoastrã de traducãtor literar? era foarte curat în copilãria mea. Ulterior, la odatã cu înaintarea în vârstã. Ceea ce este cu un text ºtiinþific sau de popularizare în limba Am ajuns traducãtor de nevoie. Eu mi-am dorit vârsta adolescenþei ºi în primii ani de facultate, adevãrat important în viaþã este sã ne gãsim românã, pentru cã ei întreaga carierã ºi-au clãdit-o sã devin critic literar, însã în mod sistematic mi mã gândeam cã meseriile care mi s-ar potrivi adevãrata vocaþie, care sã fie întemeiatã pe pe texte scrise în limba englezã, pentru un public s-au închis toate uºile revistelor unde am încercat foarte bine ar fi de ziarist sportiv, pentru cã opþiunea noastrã pentru ceea ce vrem sã facem strãin. Ceea ce mi s-a pãrut foarte grav este cã a sã colaborez, iar în disperare de cauzã am apelat practicasem ºi sportul în copilãrie, jucasem ºi ºi pe valorificarea unor calitãþi de care dispunem apãrut o fracturã între aceºti universitari care la foºtii mei profesori, ªtefan Stoenescu ºi Leon fotbal în campionatul de pitici al municipiului prin educaþie sau, poate, genetic. Important este trãiesc în România, dar vor sã fie cunoscuþi în Leviþchi. Aceºtia m-au ajutat sã dau probe de Bucureºti, eram jucãtor legitimat. Îmi plãcea sã nu ne lãsãm împinºi de la spate în direcþii pe strãinãtate, ºi publicul larg de cititori din traducere la niºte edituri, iar ulterior acestui sportul, mi-ar fi plãcut sã devin comentator sportiv care nu ni le dorim. România, care habar nu are de existenþa lor. Aceºti moment, am devenit traducãtor literar. sau sã scriu la ziarul Sportul popular. O altã Subliniazã cã a avut pãrinþi flexibili, care i-au oameni sunt practic rupþi de România ºi de cititorii În primii 10 ani, George Volceanov îºi pasiune care mi-a marcat adolescenþa, anii de oferit libertatea de a face ceea ce îºi doreºte în români. Vor sã fie cunoscuþi mai ales în acele aminteºte cã a tradus texte doar din limba liceu, a fost sã devin disc-jockey. Dacã nu mã viaþã, deºi, la un moment dat, tatãl sãu a vrut ca cercuri strãine care acordã burse, granturi de maghiarã, pentru cã traducerile din englezã erau întâlneam cu profesorul Leviþchi, care m-a tras tânãrul George sã dea examen de admitere la cercetare, stagii de pregãtire. Nicio clipã nu rezervate piloºilor pe vremea comunismului. A spre traducerea literarã ºi Shakespeare, probabil Facultatea de Drept, pentru cã, afirmã acesta, „pe mi-am dorit sã obþin astfel de favoruri academice, colaborat cu foarte multe edituri în calitate de cã aº fi devenit gazetar sau disc-jockey. vremea aceea se intra mai uºor la Drept decât la toatã opera mi-am clãdit-o folosindu-mã de colaborator, unde fãcea confruntare de traduceri, Regretaþi cã nu aþi devenit Limbi Strãine.” Considerã cã a urmat cariera pe bibliotecã, internet ºi construindu-mi o carierã în era un fel de „paznic la stânã”, spune acesta. În comentator sportiv? care ºi-a dorit-o. Pe parcursul anilor a pãstrat România. Poþi sã fii deºtept ºi stând în þara ta. În urma verificãrii traducerilor fãcute de persoanele Nu, mi-e mai bine aºa, mã consider împlinit, legãtura cu fostele cadre didactice. A fost invitat ciuda refuzului de a dezerta din România, vreau „cu pile”, traducãtorul George Volceanov afirmã deºi poate cã ºi în gazetãria sportivã poþi sã faci recent la un eveniment la care au participat foºtii sã subliniez cã am lucrãri de impact, inclusiv teza cã acestea erau execrabile, pline de greºeli. Per performanþã, sã fii foarte bun ºi acolo. Avem un profesori ai catedrei de englezã din cadrul de doctorat, care apar citate la vârful bibliografiei total, însã, acesta mãrturiseºte cã a fost o ucenicie exemplu în acest sens, pe regretatul Ioan Chirilã, Universitãþii Bucureºti. internaþionale dedicate operei lui Shakespeare. foarte bunã, pentru cã a învãþat foarte multe. La cel mai mare gazetar sportiv pe care l-am avut, Mã simt onorat, pentru cã invitaþia mi-a fost Ce v-a determinat sã urmaþi jumãtatea anilor 1990 nu tradusese mai mult de existã chiar ºi un premiu anual Ioan Chirilã, pe adresatã de fostul decan din anii mei de studenþie, o carierã didacticã? 3-4 cãrþi din englezã, în schimb, era foarte care îl decerneazã fiul sãu, cunoscutul actor ºi profesorul Dumitru Chiþoran, întemeietorul Cadru didactic am devenit prin forþa respectat de breaslã, pentru cã toatã lumea îl ºtia cântãreþ Tudor Chirilã. sociolingvisticii în România ºi fondatorul împrejurãrilor în anii comunismului. La absol- ca pe cel care atunci „când ia un text scoate tot Având în vedere faptul cã v-aþi clãdit cariera proiectului de analizã contrastivã între limbile virea facultãþii, automat, erai obligat sã devii rãul de acolo, nu iartã nimic.” Premiile nu au în România, cum percepeþi publicul român? englezã ºi românã în România. Totodatã, pe cadru didactic. Dacã aveai o pilã la nivel înalt, întârziat sã aparã, iar anul 1998 este anul care i-a Este un public eterogen, vorbim de acel public invitaþie chiar s-a specificat faptul cã sunt invitat printre activiºtii de partid, puteai obþine o adus primul trofeu pentru traducere, acordat de care mai citeºte carte, nu mã refer la publicul în calitate de absolvent fruntaº al respectivei negaþie, îþi alegeai un loc cât mai îndepãrtat de Asociaþia Scriitorilor din Bucureºti. În juriu era care butoneazã telefoane continuu. Avem un instituþii de învãþãmânt ºi cã prin prezenþa mea aº Bucureºti ºi reveneai imediat în capitalã. ºi Radu Lupan, un bun traducãtor al anilor public cititor cu gusturi relativ eterogene, în aduce un omagiu profesorului Leon Leviþchi, care Eu nu am beneficiat de aceastã conjuncturã ceauºiºti, care mã aprecia foarte mult ºi care m-a funcþie de gradul de culturã, desigur. Sunt oameni dã numele sãlii în care are loc evenimentul ºi care ºi, Bucureºtiul fiind oraº închis pentru promoþia propus la premiu, îºi aminteºte George care citesc literaturã de bunã calitate, sunt ºi mie mi-a fost mentor, iar la ora actualã, în mea ºi alte câteva promoþii care au urmat dupã Volceanov. Au urmat ulterior ºi alte premii, oameni care citesc romanele acelea roz, anglistica româneascã, existã percepþia cã, într- noi, a trebuit sã mã duc într-o capitalã de judeþ, acestea ajungând la 13 pânã în prezent. Harlequin Collection. Pânã la urmã, prefer pe un fel, sunt continuatorul operei mentorului meu. sã predau într-o ºcoalã generalã, asta s-a A decis sã urmeze o carierã pe filierã filologicã, cineva care citeºte o poveste de dragoste uºoarã, Din punctul meu de vedere, acest lucru reprezintã întâmplat la Cãlãraºi. deoarece ºi-a dat seama de mic care îi sunt ieftinã, decât pe cineva care nu citeºte deloc. o recunoaºtere a statutului profesional pe care Dupã câþiva ani în Cãlãraºi am fost adus în aptitudinile. Eu eram un tip creativ, dacã ne uitãm Avem un public avizat, cele douã târguri l-am dobândit prin muncã ºi tenacitate. Bucureºti, „la ordin”, ca asistent universitar de la foaia matricolã; din copilãrie pânã în clasa a organizate anual la Bucureºti sunt o dovadã cã Pe parcursul anilor de facultate a fost puternic nivel B într-o ºcoalã militarã de ofiþeri, un mediu XII-a notele mele cele mai bune au fost la limba lumea nu a uitat cu totul de carte. Sunt mulþumit influenþat de contactul cu o serie de mari perso- unde nu m-am simþit deloc bine, pentru cã nu am englezã, la istorie ºi la limba românã. Dacã ar fi de publicul nostru. nalitãþi ale vieþii culturale de la acea datã: fãcut nici armata ºi am o gândire mai puþin fost sã am a doua opþiune, aº fi ales istoria, care În afarã de cele douã târguri menþionate, profesorul Silvian Iosifescu, întemeietorul catedrei conservatoare, ascultasem foarte mult Europa îmi place ºi astãzi foarte mult. Tata nu visa participã românii la alte evenimente cuturale? de Teoria literaturii ºi literaturã comparatã de la Liberã, ºtiam ce înseamnã cultura hippy etc. neapãrat sã ajung eu absolvent de drept, îi era Pe lângã cele douã târguri, mai sunt ºi alte Universitatea Bucureºti, profesorul Mircea Martin, Concluzia este cã nu eram un om care sã poatã teamã de un eventual eºec la englezã. Când am acþiuni importante, cum ar fi Festivalul Interna- actualmente membru corespondent al Academiei respecta un program rigid, fix, reguli, cutume intrat cu o medie foarte bunã la admitere, vecinii þional de Literaturã ºi Traduceri de la Iaºi, unde Române, profesorul ªtefan Stoinescu, care ºi-a º.a.m.d. În general, toatã viaþa am vrut sã fiu o de apartament ºi-au trimis bãiatul la facultate sã participarea publicului este impresionantã. Acolo încheiat activitatea la Universitatea Cornell, Leon pasãre liberã. verifice dacã informaþia este adevãratã, se mirau se face o promovare culturalã foarte bunã, am Leviþchi, considerat de mulþi, pânã azi, cel mai Au urmat câþiva ani de servituþi, dupã cum cã am intrat, pentru cã era un examen dificil. Abia vãzut foarte mulþi liceeni care vin ºi se întâlnesc mare anglist român, Cornelia Comorovski, o mãrturiseºte acesta, însã, la câþiva ani dupã peste ani am conºtientizat faptul cã la facultatea cu scriitorii ºi chiar au discuþii avizate. Mai este specialistã în literaturã universalã ºi comparatã. cãderea comunismului, a acceptat invitaþia fostei respectivã erau douã tipuri de populaþie ºcolarã: un festival de literaturã ce se desfãºoarã anual, Au fost oameni care, pentru mine, au reprezentat sale profesoare de morfologie de la Universitatea erau oameni cu pãrinþi din mediul muncitoresc, toamna, la Cluj. De asemenea, mai sunt târguri modele, mi-am dorit sã învãþ de la fiecare ceva, Bucureºti, Domnica ªerban, care a fost decan funcþionãresc, sã zic, oameni normali, dar cam de carte teritoriale, ºtiu cã existã o caravanã sã le calc pe urme. Vreau sã subliniez cã la data fondator al Facultãþii de Limbi Strãine în douã treimi din cei admiºi erau copii de activiºti, Gaudeamus, care organizeazã câte un târg respectivã toþi acei profesori erau angajaþi pe piaþa Universitatea Spiru Haret, iar la vârsta de 40 de fii de secretari de partid, de judeþ, fii de redactori aproape în fiecare capitalã judeþeanã. În de carte din România, fiecare profesor publica ani ºi-a vãzut visul împlinit, ºi anume acela de a ºefi pe la mari reviste, copii de scriitori mari, copii Bucureºti existã foarte multe acþiuni culturale, cãrþi, fie cã era vorba de un dicþionar, o carte de nu preda curs practic sau limbaje de specialitate, de mari actori etc. Cu toate acestea, am reuºit la constând în lansãri de carte. teorie, criticã literarã sau o carte de traduceri din ci istoria literaturii engleze. admitere mergând zilnic la Biblioteca Naþionalã, Ce preferaþi: literatura universalã. La ora actualã, universitarii „În momentul în care m-am mutat la Univer- conspectând istorii literare ºi tot felul de texte, asta cartea clasicã sau e-book reader? au devenit mai sterili, scriu volume superspecia- sitatea Spiru Haret am ºi scris primul curs tipãrit a fost cheia succesului. Fiind mai conservator, prefer cartea clasicã, lizate, pe care nu le înþeleg nici mãcar unii dintre din istoria catedrei de englezã de la noi, A Survey Dacã ar fi sã renunþaþi n-aº putea sã mã plimb cu o tabletã ºi sã citesc specialiºti, nu mai zic de studenþi, nu mai sunt of English Literature from Beowulf to Jane la una dintre aceste meserii (n.r. traducãtor în diferite locuri din mers, mi-ar fi foarte greu. oameni care sã reprezinte modele. Austen, ºi viata a intrat pe un fãgaº foarte frumos, ºi cadru didactic), care ar fi aceea ºi de ce? Folosesc calculatorul ca suport de lecturã doar George Volceanov spune cã aceastã tendinþã a am avut niºte studenþi minunaþi ºi mi-a plãcut La cariera de cadru didactic nu aº putea atunci când citesc un document foarte scurt, în fost importatã din America dupã 1990, când mulþi ceea ce predau. Când faci o treabã cu plãcere, renunþa, pentru cã din scris nu se poate trãi, nu scopul documentãrii ºtiinþifice. au început sã obþinã burse Fullbright în Statele studentul te simte ºi e bine.” doar în România, ci în orice altã þarã civilizatã. Unite. În schimb, subliniazã el, cea mai bunã ªi-a dorit foarte mult sã urmeze o carierã Existã cazuri foarte rare ale unor personalitãþi Proiectul Profesorul haretist. revistã culturalã ºi ºtiinþificã din lume adresatã universitarã de profesor de literaturã englezã, care au trãit exclusiv din scris, dar aº putea trãi publicului larg, The New York Review of pentru cã, de fapt, ºi-a dat seama cã urmeazã exclusiv din traduceri literare doar dacã aº trãi Profesionalism. Implicare. Performanþã Books, care apare în 20 de numere pe an, este exemplul celor care îi erau mentori. într-o þarã ca Germania, Olanda, Spania. Au fost este realizat de Centrul de presã al USH În primul an când am venit sã predau la momente în viaþa mea când am renunþat benevol scrisã de specialiºti de renume din toate – http://presa.spiruharet.ro/ domeniile culturii, artelor ºi ºtiinþei, dar toate Universitatea Spiru Haret l-am avut coleg de la traducere, un exemplu atunci când m-am înscris pag. 4 OPINIA NAÞIONALà 813 – 13 martie 2018 PREUNIVERSITARIA Un proiect de succes: UNIVERSITATEA SPIRU HARET Twinlettres: regards critiques sur le monde • te pregãteºte • organizeazã pentru PREÎNSCRIERI ONLINE BACALAUREAT! în perioada 1 februarie-30 iunie 2018 • Viitorii studenþi pot opta pentru unul dintre cele 48 de programe de studii de licenþã ºi 34 de programe de studii de masterat. (http://admitere.spiruharet.ro/) • Cei care aleg sã se preînscrie online vor fi scutiþi de taxa de înscriere Sistemul implementat încã din anul 2017 are rolul de a veni în Proiectul e-twinning Twinlettres: strãini, unii dintre aceºtia fiind liceeni sprijinul viitorului candidat prin simplificarea procedurilor regards critiques sur le monde desfãºurat sau vorbitori nativi de limbã francezã administrative de înscriere la facultate. Parcurgerea urmãtoarelor în anul ºcolar 2016-2017, la care au (tunisienii, care vorbesc ºi limba etape ale procesului de admitere în cadrul universitãþii este participat elevii ªcolii Gimnaziale francezã, datoritã ocupaþiei franceze a obligatorie. Grigore Moisil Ploieºti, coordonaþi de teritoriului din trecut). Propunând o Puteþi opta pentru una dintre facultãþile din Bucureºti ºi din þarã, profesoara de limba francezã, Cristina reflecþie asupra evenimentelor actuale, prin completarea formularului de preînscriere, disponibil la Stan, a câºtigat Premiul pentru limba proiectul a subliniat tema incluziunii ºi adresa http://www.spiruharet.ro/ facultate-preinscriere ºi, ulterior, francezã (sponsorizat în tandem de ºi-a propus sã promoveze o atitudine prin confirmarea locului pânã la data de 31 iulie. Federaþia Internaþionalã a Profesorilor de responsabilã faþã de problemele cu care Admiterea propriu-zisã are loc în perioada Limba Francezã ºi Biroul Naþional de se confruntã cetãþenii secolului XXI. 1 iulie-30 septembrie Asistenþã din Franþa). Obiectivele urmãrite au fost: colabo- Proiectul a avut ca parteneri ºcoli din rarea în vederea scrierii unui roman Pentru a deveni studenþi, candidaþii trebuie sã depunã dosarul de România (ªcoala Gimnazialã Grigore epistolar în limba francezã, descoperirea, candidaturã (ce include formularul de preînscriere) ºi sã susþinã Moisil Ploieºti), Grecia, Italia, Spania, prin citirea unei lucrãri clasice a Iluminis- probele de admitere specifice specializãrii alese. Ulterior obþinerii Tunisia ºi Belgia, toate aceste instituþii mului, a valorilor transmise de limba pe calificativului ADMIS, li se va deduce taxa de înscriere din prima câºtigând, la încheierea activitãþilor, care o învaþã si promovarea valorilor de ratã de ºcolarizare. certificate naþionale de calitate acordate bazã ale incluziunii, care sã le permitã Oferta educaþionalã a Universitãþii Spiru Haret este una variatã, de birourile naþionale de asistenþã din elevilor sã înþeleagã pe deplin ºi sã viitorii haretiºti putând alege dintre specializãri precum ºtiinþe þãrile lor, drept urmare au obþinut ºi îmbrãþiºeze importanþa valorilor comune, juridice, politice ºi administrative, educaþie fizicã ºi sport, certificate europene de calitate, care au conºtientizarea cetãþenilor de mâine informaticã, medicinã veterinarã, psihologie ºi ºtiinþele educaþiei, permis instituþiilor partenere sã se pentru cetãþenia activã ºi descoperirea ºtiinþe economice sau ºtiinþe socio-umane. înscrie la Concursul pentru premiile celuilalt, promovarea înþelegerii reciproce Dezvoltarea programelor educaþionale ale instituþiei de europene e-twinning 2018. între popoare ºi conºtientizarea inter- Dacã eºti elev în clasa a XII-a ºi vrei sã promovezi învãþãmânt reprezintã o preocupare continuã pentru managementul culturalã. examenul cu note mari, participã la meditaþiile universitãþii, care ºi-a propus ca acestea sã rãspundã cerinþelor Pentru a colabora în cadrul proiectului, gratuite la Limba Românã ºi Matematicã. reale ale societãþii contemporane ºi sã aibã aplicabilitate pe piaþa elevii ºi profesorii parteneri au folosit muncii actuale. Colegii noºtri de la Departamentul de Consiliere texte, imagini, fotografii, caricaturi ºi Printre pilonii principali ai Strategiei europene în domeniul ºi Orientare în Carierã te aºteaptã la ºedinþele desene, video, înregistrãri, cântece ºi tot Ocupãrii Forþei de Muncã definitã prin Tratatul de la Amsterdam ce înseamnã corespondenþa astãzi: cãrþi gratuite în cadrul cãrora te vei cunoaºte mai bine, se numãrã promovarea iniþiativei ºi a spiritului întreprinzãtor. astfel încât sã faci alegerea potrivitã pentru poºtale, scrisori, telefon, internet, În acest context, Universitatea Spiru Haret susþine ideile inovative Facebook ºi alte reþele sociale, skype, viitorul tãu. de business ale studenþilor, aceºtia putându-se implica în diverse Pentru a te înscrie, trimite la [email protected], sms, e-mail, forumuri, bloguri etc. proiecte cu finanþare europeanã (COST, ERASMUS+, TEMPUS), Elevii români au creat personaje printr-un mesaj privat, urmãtoarele informaþii: startup-uri, proiecte ºi stagii de cercetare, sau se pot dezvolta fictive, în scrisorile cãrora au prezentat - numele tãu complet; personal ºi profesional prin intermediul internship-urilor, critic ºi obiectiv sistemul de învãþãmânt - adresa de e-mail ºi numãrul de telefon; workshop-urilor, seminariilor, pe care instituþia în parteneriat cu din Romania, au prezentat tradiþiile ºi - materia / materiile la care vrei sã participi. mediul de afaceri le pune la dispoziþie. obiceiurile poporului nostru, punând în evidenþã calitãþile dintotdeauna ale Elevii claselor a VII- a ºi a VIII-a ºi neamului românesc: inteligenþa, curio- câþiva elevi debutanþi din clasa a V-a au zitatea, ospitalitatea. Elevii au putut, A început a ºasea ediþie a competiþiei experimentat un nou gen de colaborare, astfel, prin intermediul limbii franceze, naþionale de educaþie financiarã care a constat în a scrie un roman epistolar sã se manifeste creativ ºi sã împãrtã- colaborativ pentru a descrie (critica) într- ºeascã frânturi din cultura româneascã. un mod satiric societatea din jurul lor. Produsul final al acestui proiect nu Bani pentru ºcoala ta™! Modelul care a constituit sursa de este doar e-book-ul cu scrisorile- inspiraþie a fost Scrisorile persane, de poveºti create ºi ilustrate de elevi, ci ºi Montesquieu, cel dintâi roman epistolar bucuria din sufletul elevilor participanþi • Liceele din þarã pot beneficia de finanþãri de pânã la 10.000 euro al secolului al XVIII-lea. care au legat prietenii cu colaboratorii Bucureºti, 5 martie 2018 – A ºasea ediþie a Competiþiei În ediþia precedentã, peste 35.000 de elevi, profesori, pãrinþi Deºi li s-a pãrut dificil la început, lor, fãrã sã þinã seama de culoarea pielii, naþionale de educaþie financiarã Bani pentru ºcoala ta™ ºi alþi membri ai comunitãþilor locale au participat la studiind limba francezã ca limbã de limbã, de neam. aduce din nou finanþãri de pânã la 10.000 de euro pentru Competiþie ºi au avut acces la informaþii esenþiale despre secundarã, elevii au fãcut faþã cu brio liceele din România. bugetul personal, venituri, cheltuieli, investiþii ºi relaþia cu provocãrilor lansate de colaboratorii Cristina STAN Elevi de liceu cu vârsta mai mare de 15 ani, dar ºi absolvenþi, banca, dar ºi despre eCommerce, drepturile celor care cumpãrã profesori, pãrinþi ºi alþi susþinãtori ai unitãþilor de învãþãmânt online, securitatea în mediul online, taxe ºi impozite. pot câºtiga pentru ºcolile lor finanþãri de pânã la 10.000 „Experienþele ºi informaþiile acumulate prin parcurgerea de euro, dacã urmeazã în perioada 1 martie – 31 martie training-urilor reprezintã o importantã gamã de noþiuni 2018 trainingurile online gratuite de educaþie financiar㠖 care mã va îndruma în viaþã spre cele mai bune decizii pe modulele BaniIQ™ ºi Banii pe net™ – disponibile pe plan financiar. Ocazia de a aduce o contribuþie faþã de site-ul Competiþiei – www.banipentruscoalata.ro laboratoarele de informaticã, în care îmi petrec cea mai Fiecare liceu este înregistrat automat în Competiþie odatã mare parte a timpului, m-a încântat de la bun început ºi cu înscrierea elevilor ºi susþinãtorilor sãi în training ºi acumu- m-a mobilizat sã conving tot mai multe persoane sã leazã EUROpuncte pentru fiecare persoanã care urmeazã parcurgã aceste training-uri”, a declarat Aldea Alina, elevã modulele online ºi completeazã testul de verificare a cunoº- la Colegiul Naþional Alexandru Ioan Cuza din Galaþi. tinþelor. Sãptãmânal, pe site-ul www.banipentruscoalata.ro, Pe parcursul primelor cinci ediþii ale Competiþiei naþionale va fi anunþat clasamentul intermediar al liceelor susþinute în Bani pentru ºcoala ta™, JA România a investit, prin Competiþie. susþinerea Visa ºi a bãncilor partenere, peste 150.000 de Instituþia de învãþãmânt cu cel mai mare numãr de RON în modernizarea ºcolilor ºi liceelor. susþinãtori va beneficia de un premiu constând într-o sumã Mai multe informaþii despre competiþie, traininguri, premiu în euro egalã cu numãrul acestora, în limita a 10.000 de ºi regulament de participare gãsiþi pe www.banipentruscoalata.ro! euro. De asemenea, vor primi premii ºi primele trei ºcoli Mult succes! care vor atrage primii 1.000 susþinãtori fiecare. Premiile vor fi folosite exclusiv pentru modernizarea ºcolilor, dotarea Despre Junior Achievement România laboratoarelor, a claselor, achiziþia de echipamente sau Junior Achievement România este o organizaþie non-profit, resurse educaþionale. având ca misiune dezvoltarea în România a programelor Ediþia curentã a Competiþiei naþionale Bani pentru internaþionale JA de educaþie antreprenorialã, economicã, ºcoala ta™ este organizatã de Junior Achievement (JA) financiarã, orientare profesionalã, sãnãtate ºi viaþã activã ºi România în cadrul programului naþional de Educaþie financiarã dezvoltarea abilitãþilor pentru viaþã. 39 de þãri din Europa ºi JA – modulele blended learning BaniIQ™ ºi Banii pe net™, 123 de þãri din toatã lumea urmeazã programele JA. În ce au ca scop formarea abilitãþilor de administrare eficientã a România, acestea sunt urmate de peste 200.000 de elevi din resurselor financiare ºi de a lua decizii responsabile. 1.400 de ºcoli publice, prin parteneriatul cu Ministerul Programul este susþinut de Visa ºi bãncile partenere. Educaþiei Naþionale ºi cu susþinerea financiarã a comunitãþii de afaceri. Mai multe informaþii pe www.jaromania.org.

Persoanã de contact – Dorin Cãlin National Operations Manager, Junior Achievement România Telefon: 0730 330 883; E-mail: [email protected] http://www.jaromania.org

Investeºte în Educaþie! 813 – 13 martie 2018 OPINIA NAÞIONALà pag. 5 Festivalul Balerina Valori româneºti Naþional de Teatru, Francesca Velicu 19-28 octombrie 2018 a fost nominalizatã la Laurence Olivier Awards • Balerina Francesca Velicu a fost nomi- nalizatã la Laurence Olivier Awards, a treia distincþii din Regat, lucru unic, chiar ºi nominalizare, dupã cele de la Naþional pentru cei de la ENB. Astfel, la National Dance Awards, în Regatul Unit al Marii Dance Awards - premiile Asociaþiei Criti- Britanii, într-un singur an. cilor britanici - a fost nominalizatã la cate- Ajunsã în vara lui 2016 la English goriile: Cea mai bunã interpretare femininã Cea de-a 28-a editie a Festivalului Naþio- National Ballet, prin destramarea trupei de într-un balet modern pentru rolul The Gheorghe nal de Teatru (FNT), care va avea loc la balet create de la Opera Naþionalã Bucureºti, Chosen One în faimosul balet The Rite of Bucureºti, în perioada 19 - 28 octombrie, va Francesca Velicu, cea care la numai 17 ani Spring al legendarei Pina Bausch ºi fi dedicata regizoarei Cãtãlina Buzoianu. interpreta magistral rolul Kitri din baletul Emerging Artist, iar marþi, 6 martie, a primit În anul Centenarului Marii Uniri a românilor, Don Quijote, muzica Ludwig Minkus, libret nominalizarea pentru cea mai bunã inter- MARINESCU activitãþile ºi evenimentele dedicate Festi- Marius Petipa, a reuºit, în mai puþin de doi pretare, categoria Dance, pentru acelaºi rol. valului se vor desfãºura sub simbolul: #fnt100 ani, sã-i impresioneze pe britanici. Pe cea Laurence Olivier Awards sunt echivalentul - deschizãtor de drumuri - Festivalul Naþional de Teatru 2018 - în mai competitivã piaþã de dans ºi balet din premiilor Tony, din SUA, premiile societãþii 100 de evenimente. întreaga lume, talentul tinerei balerine a fost teatrale londoneze, incluzând ºi perfor- în neurologia mondialã rãsplãtit cu nominalizarea la cele mai râvnite manþe din operã ºi balet. Augustin Cupºa Deschizãtor de drumuri la nivel naþional ºi internaþional, medicul London Schools Symphony Orchestra Gheorghe Marinescu, membru titular al Academiei Române, a fost - în turneu cu romanul London Schools (LSSO) va concerta, pentru prima datã în fondator al ºcolii româneºti de neurologie, precursor al descoperirii România, pe scena Festivalului internaþional bolii Alzheimer, realizatorul primului film ºtiinific din lume. Gheorghe Aºa Symphony Orchestra de artã contemporanã ICon Arts Transilvania Marinescu a fost printre primii medici din lume care a aplicat 2018, ce va avea loc în luna iulie, la Sibiu. în domeniul neurologiei metode histochimice ºi electrofiziologice sã creasc㠖 în România LSSO va veni în România la invitaþia Uniunii în cercetarea ºtiinþificã. S-au împlinit 155 de ani de la naºterea sa. de Creaþie Interpretativã a Muzicienilor din La 28 februarie 1863, s-a nãscut, la Bucureºti, medicul Gheorghe iarba România (UCIMR), iar în cadrul festivalului Marinescu. În 1882 – dupã absolvirea Seminarului Central – se va prezenta Rapsodia Românã de George înscrie la Facultatea de Medicinã din Bucureºti. Cu sprijinul lui pe noi Enescu, Three Dance Episodes from On Victor Babeº, în al cãrui laborator de Anatomie Patologicã ºi the Town de Leonard Bernstein ºi Con- Bacteriologie începuse sã lucreze ca preparator, îºi continuã studiile, certul pentru orchestrã de Bela Bartok, începând din 1889, la Paris în clinica de maladii ale sistemului informezã un comunicat de presã. nervos din spitalul Salpetriere condusã de Jean-Martin Charcot. Iubitorii de literaturã din Timiºoara, Aici cunoaºte pe Pierre Marie, cu care va întreþine strânse legãturi Bucureºti, Braºov, Galaþi ºi Craiova sunt Orchestra Românã în viitor, pe Joseph Babinski ºi Fulgence Raymond. Mai târziu va aºtep-taþi sã participe alãturi de Augustin lucra cu Carl Weigert, în Frankfurt pe Main, ºi cu Emil du Bois- Cupºa ºi invitaþii sãi la dezbaterile despre de Tineret - Raymond, în Berlin. Încurajat de Pierre Marie, prezintã în 1890, la noul sãu roman: Aºa sã creascã iarba pe Berlin, la un congres internaþional, rezultatul cercetãrilor asupra noi. În perioada 5-16 martie au loc o serie turneu aniversar substratului morfopatologic în acromegalie. Între 1890 ºi 1896 întreprinde cãlãtorii de studii în Germania, Anglia, Belgia ºi Italia. de evenimente dedicate romanului apãrut Orchestra Românã de Tineret va susþine, în colecþia Scriitori români contemporani În 1897 susþine la Facultatea de Medicinã din Paris teza de doctorat sub bagheta lui Cristian Mandeal, un turneu cu titlul Mâna suculentã în siringomielie. În acelaºi an – întors în (Editura Humanitas), coordonatã de prin care aniverseazã 10 ani de la înfiinþare. Andreea Rãsuceanu. þar㠖 primeºte funcþia de ºef al serviciului de boli nervoase la Primul concert va avea loc la Ateneul Român Spitalul Pantelimon; un an mai târziu este numit profesor la clinica din Bucureºti în seara de 17 martie, de bolilor nervoase a Facultãþii de Medicinã din Bucureºti. În 1898, cu Chipuri, locuri,- la ora 18.30. Evenimentul marcheazã, în ungarã S123 ºi Concertul pentru pian ºi ajutorul operatorului Constantin M. Popescu, realizeazã primul acelaºi timp, ºi 140 de ani de la înfiinþa- orchestrã nr. 2 de Liszt, solistã find film ºtiinþific din lume: Tulburãrile mersului în hemiplegia organicã. cinematografele rea Societãþii Tinerimea Românã. Concertul pianista de origine bulgarã Plamena Man- La 25 octombrie 1899, medicul Alexandru Bolintineanu a susþinut va avea în program, în prima parte, gova, iar, în partea a doua, Simfonia la Paris o tezã de doctorat despre coxotuberculozã, care se baza pe româneºti pe 29 iunie Rapsodia a II-a de George Enescu, Fantezia a II-a de Rachmaninov. studiul mersului bolnavilor din filmele realizate la Spitalul Pantelimon. Considerate pierdute multã vreme, o bunã parte dintre Documentarul Un pas în urma acestea a fost descoperitã în 1975, de cãtre reporterul TV Cornel Chipuri, locuri/ Rusu, într-un fiºet de-al profesorului. Visages villages/ serafimilor Marinescu a menþinut un contact strâns cu foºtii lui colegi din Faces Places, Paris; cele mai multe dintre numeroasele sale publicaþii au apãrut semnat de Agnes - cele mai multe în limba francezã. Împreunã cu patologul francez Paul Oscar Blocq Varda ºi JR, no- a publicat un atlas cu aspectele anatomopatologice ale maladiilor minalizat la pre- nominalizãri sistemului nervos central. Descrierea sa fãcutã împreunã cu Blocq miile Oscar 2018, a unui caz de tremurãturã parkinsonianã la un pacient cu leziuni ale va avea premiera la Premiile Gopo 2018 substantiei nigra a constituit baza de lucru a lui Edouard Brissaud în cinematogra- 6,9 pe scara Richter (regia Nae Caranfil), la categoria Cel mai bun film. 23 de lungme- în demonstrarea rolului acestei formaþii în patogenesa parkin- fele româneºti pe sonismului. Tot alãturi de Bloq, cu nouã ani înainte ca Alois Breaking News (regia Iulia Rugina), Fixeur traje româneºti lansate în cinematografe 29 iunie, fiind dis- Alzheimer sã înceapã mãcar sã se gândeascã la tulburãrile de (regia Adrian Sitaru), Meda sau Partea nu în 2017 au fost luate în considerare de tribuit de microFILM. Chipuri, locuri memorie ale pacienþilor lui, neurologul român Gheorghe Marinescu prea fericitã a lucrurilor (regia Emanuel cãtre juriu pentru desemnarea nominali- va putea fi vãzut în avanpremierã naþio- identificase deja leziunile din creier care stau la baza lor. De fapt, Parvu) ºi Un pas în urma serafimilor (regia zãrilor celei de-a XII-a ediþii a Premiilor nalã la Festivalul One World Romania, „în 1892, ochii lui Blocq ºi ai lui Marinescu au vãzut pentru prima luna aceasta, pe 18 martie, ora 15:30, Daniel Sandu) sunt cele cinci lungmetraje Gopo. Câºtigãtorii vor fi anunþaþi în cadrul oarã plãcile senile, acele leziuni care anunþã bolile senile“, spune la Cinema Pro, ºi pe 25 martie, ora 21.00, care intrã anul acesta în cursa pentru trofeul Galei Premiilor Gopo, care va avea loc pe conf. dr. Octavian Buda, medic primar psihiatru în cadrul Institutului la Cinemateca Eforie. Gopo, creaþia sculptorului Adrian Ilfoveanu, 27 martie la Teatrul Naþional din Capitalã. de Medicinã Legalã Mina Minovioci din Capitalã. Din pãcate, însã, cei doi nu au asociat, la momentul respectiv, plãcile senile, niºte Invitaþii în lumea artelor plastice acumulãri între neuroni, nici cu îmbãtrânirea, nici cu demenþa. Marinescu ºi Blocq au observat aceste acumulãri la un caz de epilepsie. De-abia ºase ani mai târziu, în 1898, Emil Redlich a Pastelurile enigmatice ale unui pictor peisagist corelat plãcile cu o afecþiune numitã de el scleroza militarã (în douã cazuri de demenþã senilã). ªi de-abia 14 ani mai târziu (în 1906), Siene, pãmânturi, brunuri, nuanþe derivate din roºu englez, orizontale, care îi sudeazã imaginea creatã Alois Alzheimer a descris pentru prima oarã plãcile descoperite de galbenuri, olivuri rafinate, albastruri puternice ºi grizate dominã conferindu-i liniile de forþã. Pendulând Marinescu ºi de Blocq. În 1906, Gheorghe Marinescu este ales pictura Corneliei Cãruntu, o iubitoare a trecerilor gradate de la între pictural ºi decorativ, depãºind apar- membru al Academiei Române, unde rosteºte discursul de recepþie o nuanþã la alta, o raþionalã a delimitãrilor ºi fracturãrilor enþa sugestivã a modelului, plasticiana Progresele ºi tendinþele medicinii moderne. compoziþiei în scopul unui rezultat estetic, presupunând efecte realizeazã combinaþii de forme susþinute În anul 1909 apare, la Paris, monografia La Cellule Nerveuse, cu de tapiserie datoritã texturilor ºi reliefurilor create, graþie de tonalitãþi delicate, de umbre ºi lumini, o prefaþã elogioasã a renumitului histolog spaniol Santiago Ramón punctelor unite sau distanþate ºi grijii pentru numãrul de aur de discrete perspective, evocând astfel y Cajal. A fost cel dintâi care a utilizat radiografia pentru studierea ºi compoziþie, spune criticul de artã Ana Amelia Dincã. raportul sensibilitãþii sale interioare cu scheletului mâinii ºi a folosit cinematograful în investigaþia ºtiin- Pictura Corneliei Cãruntu este dominatã de motive florale, de lumea exterioarã. Sub tijele florilor, sub þificã, studiind tulburãrile mersului în diferite afecþiuni neurologice. poezia peisajului, de pãsãri ºi cer, de luciul apei ºi de câmpuri. corole, peste planurile câmpurilor de A semnalat rolul nociv al alcoolului ºi tutunului, dar a relevat rolul Aceste elemente care aparþin visului pentru artistã, chiar dacã fac culoare, lângã aripile pãsãrilor, aºteptãm sã descoperim un element vitaminelor. Devine din ce în ce mai cunoscut ºi apreciat în cercurile parte din recuzita peisajului, sunt adaptate concepþiei personale de enigmatic relaþionat cu aceeaºi frumuseþe dezvãluitã de liniºtea ºtiinþifice de specialitate internaþionale; în 1912 este ales membru a reîntregi un microcosmos intuit, simþit ºi modelat prin tehnica degajatã de varietatea nuanþelor atât de rafinat nuanþate. Dar artista corespondent al Academiei de Medicinã din Paris. ei secretã. Transpuse cu mare sensibilitate, structurile vizuale care lasã închipuirea noastrã sã aºtepte ºi sã contemple tainelor naturii În 1919, clinica de boli nervoase se mutã la Spitalul Colentina, o inspirã sunt interpretate în compoziþii precedate de o muncã evocate prin culoare ºi formã, rivalizând prin mister cu stampelor unde va rãmâne timp de 41 de ani. Aici se înconjoarã cu o echipã de aproape sisificã în faþa suportului de pictat. Artista îºi petrece orientale, mintea noastrã intuind doar infinitile frumuseþi care ar colaboratori valoroºi, care vor constitui nucleul ªcolii Româneºti întreaga zi suprapunând culori ºi lucrând meticulos, cu mare atenþie putea sta ascunse dincolo de vraja cromaticã. Cornelia Cãruntu de Neurologie. Întreprinde cercetãri pe teme foarte variate, ale pentru efectele plastice determinate de registrele verticale, oblice ºi deseneazã în tuº motive florale ºi vegetale, traspunând geometrii cãror rezultate apar în numeroase lucrãri ca: Cercetãri histo-chimice ºi sinuozitãþi ale liniei, raporturi asupra fermenþilor oxidanþi în fenomenele vieþii (1924), Bãtrâneþe dintre albul hârtiei ºi pata de negru, ºi reîntinerire (1929), Reflexele condiþionate (1935, împreunã cu care umple anumite forme inspi- Arthur Kreindler), Tonusul muºchilor striaþi (1937, împreunã cu rate din naturã. Aceasta analizeazã Nicolae Ionescu-Siseºti, Oskar Sager ºi Arthur Kreindler, prefaþatã traseele formelor cu siguranþã în de celebrul neurofiziolog Sir Charles Sherrington), Determinism execuþie, cu o cursivitate degajatã ºi ºi cauzalitate în domeniul biologiei (1938). În afara monografiilor impetuoasã, imprimând lucrãrilor a publicat peste 1000 de articole în reviste de specialitate. La un caracter decorativ cu tentã de Art aceastã activitate se adaugã participarea la numeroase congrese ºi Nouveau. Tangenþial, cel puþin reuniuni ºtiinþifice, la care de multe ori a fost raportor principal. deocamdatã, abordarea motivelor La 15 mai 1938, Gheorghe Marinescu înceteazã din viaþã, populare de pe þesãturi are forþa în Bucureºti. aceleiaºi plasticitãþi dobândite de Cristina MOLDOVEANU restul operei. (G.M.) pag. 6 OPINIA NAÞIONALà 813 – 13 martie 2018 Puncte de vedere CETÃÞEAN EUROPEAN Reprezentanþa UE în România informeazã: Reformele structurale Mãrturii liberale ºi consolidarea fiscalã, condiþii pentru creºterea la ceas aniversar economicã susþinutã Creºterea economicã puternicã a României necesitã continuarea reformelor structurale ºi a consolidãrii fiscale. Radu Câmpeanu Gradul de ocupare a forþei de muncã a continuat sã creascã în 2017, iar rata ºomajului a atins unul din cele mai scãzute nivele din ultimii 20 de ani. Datoritã eliminãrii de taxe despre Gheorghe Tãtãrãscu ºi a creºterilor salariale ºi de pensii din sectorul public, deficitul este în curs de creºtere. Oferta de forþã de muncã ºi de competenþe nu þine pasul cu nevoile mereu în schimbare din sectorul economic, gradul de sãrãcie e în Conf.univ.dr. Aurelian Virgil BÃLUÞÃ, Universitatea Spiru Haret, membru PNL creºtere, iar inegalitatea în materie de venituri se menþine Paul Daniel MIRCESCU, membru ALDE la un nivel înalt. Performanþele scãzute ale sistemului de învãþãmânt limiteazã perspectivele lui de dezvoltare, iar Ziua de 28 februarie, în care Seniorul Radu Câmpeanu ar fi împlinit Radu Câmpeanu, spre deosebire de alþi politicieni, a ºtiut întotdeauna cele din domeniul cercetãrii ºi inovãrii rãmân modeste. 96 de ani, ne-a oferit ocazia sã rememorãm relatãri referitoare la o altã sã-ºi recunoascã erorile. De fapt, esenþa dinamicii liberalismului este Starea de sãnãtate a populaþiei s-a îmbunãtãit, însã rãmâne personalitate a liberalismului românesc: Gheorghe Tãtãrãscu. Este vorba tocmai capacitatea de perfecþionare, de acceptare ºi de corectare a unor sub standardele europene. Volumul ridicat de cheltuieli despre o mãrturisire din istoria trãitã ºi „scris㔠de Radu Câmpeanu. erori de moment. publice nu se reflectã în starea infrastructurii. Nu în Eliminarea unei erori pãstratã pânã în zilele noastre ºi a unei nedreptãþi Dupã 1990, Seniorul Radu Câmpeanu a recomandat liberalilor, care ultimul rând, dupã performane bune în ultimii ani, istorice la adresa liderului liberal Gheorghe (Guþã) Tãtãrãscu a aveau ocazia sã îl asculte, sã nu uite cã în calitate de Ministru al Afacerilor ireversibilitatea progreselor din lupta împotriva corupþiei fost una dintre lecþiile lãsate de Radu Câmpeanu apropiaþilor sãi. Externe, Gheorghe Tãtãrãscu a participat la Conferinþa de pace de la a fost pusã recent sub semnul întrebãrii. Acestea sunt Gheorghe (Guþã) Tãtãrãscu nu a fost un trãdãtor al liberalilor. Paris din 1946, unde, deºi n-am fost recunoscuþi ca þarã beligerantã în câteva din concluziile raportului de þarã pentru România, Compromisul lui Gheorghe (Guþã) Tãtãrãscu de a intra în guvernul cadrul alianþei învingatorilor din cel de-Al Doilea Rãzboi Mondial publicat de Comisia Europeanã miercuri, 7 martie, ca Petru Groza a fost o altfel de rezistenþã în calea a ceea ce avea sã devinã (1939-1945), a fost salvat Ardealul ca parte componentã a þãrii. parte a Semestrului european. dictatura comunistã. Când acest guvern s-a instalat la putere, dupã Aceastã realitate de netãgãduit din istoria României l-a fãcut pe Radu Economiile puternice sunt cele care îºi remediazã mereu falsificarea violentã ºi grosolanã a rezultatelor primelor alegeri postbelice Câmpeanu sã recunoascã ceea ce alþii, inclusiv liberali, nu au acceptat: punctele slabe, chiar ºi atunci când lucrurile merg bine. din anul 1946, Gheorghe (Guþã) Tãtãrãscu i-a chemat într-o zi în cabinetul cã au greºit când l-au pus la colþul infamiei pe Gheorghe Tãtãrãscu, Acum când economia europeanã creºte în cel mai rapid sãu de la Ministerul Afacerilor Externe pe câþiva dintre cei mai artizanul unitãþii ºi eficienþei delegaþiei României la Conferinþa de pace ritm înregistrat în ultimii zece ani, ar trebui sã adoptãm reprezentativi tineri studenþi liberali, în frunte cu preºedintele lor, Radu de la Paris. exact aceastã strategie, atât la nivelul UE, cât ºi la cel Câmpeanu. Cu aceastã ocazie, Tãtãrãscu le-a spus: Mãi copii, va veni Lecþia datã de Radu Câmpeanu spune astfel: meritã sã te sacrifici naþional, a arãtat vicepreºedintele Valdis Dombrovskis, în curând o zi când, aºa cum au fãcut ºi înaintaºii noºtri în vremurile pentru a fi util þãrii la un moment astral, sã fi român înainte de a avea responsabil pentru moneda euro ºi dialogul social, de restriºte, pentru supravieþuirea neamului, fiind nevoiþi sã se ducã orice apartenenþã politicã. Oare politicienii de astãzi mai au capacitatea stabilitatea financiarã, serviciile financiare ºi Uniunea cu jalba la Înalta Poartã, tot aºa va trebui, o vreme, sã mergem la sã vadã mai întâi interesul naþional ºi apoi pe cel de partid? Cei care am pieþelor de capital, la prezentarea setului de rapoarte Moscova pentru ca þara, aºa cum n-a devenit atunci paºalâc, sã nu fost lângã Radu Câmpeanu am învãþat încã o lecþie: în nici o împrejurare pentru toate statele membre. devinã gubernie sovieticã. Spusele lui Tãtãrãscu nu erau o premierã în sã nu lupþi împotriva intereselor fundamentale ale României. Nici o Pe ansamblul Uniunii, economia cunoaºte o ex- pansiune puternicã, iar perspectivele economice pozitive istoria zbuciumatã a neamului nostru. În vremea lui Vodã Alexandru victorie politicã nu meritã dacã România pierde. Dar, în acelaºi timp, la Lãpuºneanu al Moldovei, Doamna Valahiei îi spunea Doamnei Ruxandra sunt însoþite de o îmbunãtãþire a condiþiilor de pe piaþa fel ca în cazul lui Gheorghe Tãtãrãscu, orice înfrângere politicã este muncii ºi a situaþiei sociale. Aceasta este o consecinþã a Lãpuºneanu: Atunci când vremurile o cer, în loc sã îngenunchieze poporul justificatã, dacã interesul suprem naþional a fost apãrat. în faþa cotropitorilor otomani, pentru salvarea lui, trebuie sã reformelor întreprinse de statele membre în ultimii ani ºi Poate cã pentru unii cititori ai publicaþiei Opinia Naþionalã, care au constituie un prilej de consolidare în continuare a îngenunchieze vremelnic conducãtorul, pânã ce trece urgia. deja o opinie formatã despre Gheorghe Tãtãrãscu, este mai greu sã o Toþi tinerii liberali, inclusiv Radu Câmpeanu, au plecat de la întâlnirea rezilienþei economiilor ºi a societãþilor din cadrul UE. schimbe imediat. De aceea le recomandãm sã revadã câteva fapte Totuºi, de relansarea economicã nu beneficiazã în egalã cu Gheorghe Tãtãrãscu nervoºi ºi supãraþi, pentru un aºa afront, ziceau consemnate de istorie din viaþa acestuia: rolul în elaborarea ºi declanºarea mãsurã întreaga societate, iar deficienele structurale ei, la adresa independenþei þãrii noastre. Atunci erau siguri cã aveau unei etape importante din industrializarea României, poziþia în evitarea frâneazã creºterea economicã ºi convergenþa în unele state dreptate. unei catastrofe naþionale în iunie 1940, contribuþia în delegaþia României membre. De aceea, þãrile din UE ar trebui sã valorifice Târziu, în anii maturitãþii ºi ai transmiterii ºtafetei cãtre noua generaþie la Conferinta de pace de la Paris, meritul pentru elaborarea unui program aceastã conjuncturã favorabilã pentru a-ºi consolida de liberali, Radu Câmpeanu a recunoscut cã el ºi camarazii sãi n-au liberal perfect adaptat perioadei postbelice (precursor al ordolibe- elementele de bazã ale propriilor economii. desluºit corect tâlcul celor spuse de Tãtãrãscu. Nu au înþeles atunci cã ralismului german). Ne va fi mai uºor sa acceptãm eroarea de gândire Cele 27 de rapoarte de þarã (pentru toate statele dezideratul prioritar era supravieþuirea naþiei ºi a statului. anterioarã decât i-a fost Seniorului Radu Câmpeanu sã-ºi accepte eroarea membre, în afarã de Grecia, care face obiectul unui Tãtãrãscu ºi-a gãsit sfârºitul într-o închisoare comunistã, dar a în ceea ce priveºte un gest politic important. program de ajustare macroeconomicã) prezintã ana- acceptat mereu cã, orice soartã ar avea dupã încheierea pãcii, sacrificiul Nu trebuie uitat cã perioada cea mai prosperã din punct de vedere liza anualã realizatã de Comisie privind situaþia pentru România era justificat. Fiica sa, de altfel prietenã în ultima parte economic ºi cultural a României a fost deceniul de maximã dezvoltare economicã ºi socialã din fiecare stat, inclusiv evaluarea a vieþii cu Radu Câmpeanu, ne-a confirmat voinþa tatãlui ei de a face început în 1930, mai exact perioada guvernãrii liberale cu Preºedinte progreselor înregistrate în îndeplinirea recomandãrilor totul la Conferinþa de pace, indiferent de soarta care îi era hãrãzitã de al Consiliului de Miniºtri Gheorghe Tãtãrãscu (1933 – 1937). Dacã specifice de þarã. Pentru 12 state membre, selectate în noua stãpânire a þãrii de la acea vreme. vorbim despre momentul de vârf al economiei României nu putem sã luna noiembrie 2017 în vederea unui bilanþ aprofundat, Între 1990, anul revenirii în þarã a lui Radu Câmpeanu, ºi 2009, anul uitãm cine conducea Guvernul în acea perioadã. Iar dacã serbãm 100 rapoartele de þarã includ o evaluare a posibilelor dez- decesului, la vârsta de 90 de ani, a Sandei Tãtãrascu Negropontes, fiica de ani de la Marea Unire, nu putem sã nu-i evocãm pe toþi cei care au echilibre macroeconomice, iar pachetul cuprinde o marelui om politic Gheorghe Tãtãrãscu, cei doi au pãstrat o relaþie de contribuit ca ea sã rãmânã o realitate pânã în zilele noastre. clasificare actualizatã a þãrilor care fac obiectul procedurii privind dezechilibrele macroeconomice. Pentru prima prietenie deosebitã. Seniorul Radu Câmpeanu a fost invitat frecvent în Notã. Pentru autorii acestui material, moºtenirea spiritualã comunã datã, rapoartele de þarã pun un accent deosebit pe luarea casa acesteia din str. Sandu Aldea, la câte un ºerbet cu un pahar cu apã în calcul a prioritãþilor înscrise în Pilonul european rece, dupã moda vremurilor trecute. De altfel, au împãrtãºit temporar ºi de la Radu Câmpeanu este mai puternicã decât diferenþele lor temporare al drepturilor sociale, acordându-se o importanþã în aceleaºi perioade, o soartã similarã, atât ca foºti deþinuti politici în de opinii politice. Prin acest articol comun vrem sã dãm un semnal pentru sporitã analizei provocãrilor în materie de competenþe regimul comunist, dar ºi ca senatori ai PNL, în prima legislaturã de dupã anul Centenarului României Mari: personalitãþile din istoria României ºi modului în care funcþioneazã la nivel naþional 1990 (Seniorul Radu Câmpeanu fiind chiar vicepreºedinte al Senatului). nu sunt poprietatea unui singur partid politic, ci ale întregii naþiuni. reþelele de siguranþã socialã. Topul celor mai profitabile bãnci • Aproximativ 85% din profitul record al sistemului bancar din 2017 a fost realizat de primele ºase bãnci. Al treilea ºi cel mai mare profit consecutiv al sistemului bancar o uºoarã creºtere de 3,5%. Astfel, profitul operaþional a fost de Raiffeisen Bank nu ºi-a anunþat rezultatele financiare pe 2017, românesc se bazeazã pe profiturile înregistrate de primele ºase bãnci 1,343 miliarde lei (294,1 milioane EUR) faþã de 1,297 miliarde lei dar cel mai probabil va rãmâne pe locul patru în piaþã din punct de din sistem, de circa 85% din total. Astfel, din totalul de 5,4 miliarde de (289,0 milioane EUR) în anul precedent. Tot zona de mobile banking vedere al activelor, dar pe locul cinci din punct de vedere al lei profit bancar în 2017, circa 4,6 miliarde de lei (precizãm cã Raiffeisen (creºtere de 78%) ºi cea de internet banking (de 32%) au fost elementele profitului. În ultimii ani activitatea bãncii austriece a fost constantã, Bank îºi va prezenta rezultatele financiare pe 16 martie, dar conform care au miºcat veniturile. La BCR se remarcã ºi ceva mai multã atenþie în creºtere uºoarã de la an la an. Ultimii trei ani s-au remarcat evoluþiei din primele trei trimestre nu au cum sã fie sub 400 de milioane pe zona de scãdere a cheltuielilor coroboratã cu creºterea veniturilor. prin profituri situate în jurul a 100 de milioane de euro. Raiffeisen de lei) au fost asiguraþi de BRD, BT, BCR, ING Bank, Raiffeisen Bank România a înregistrat un profit net, la 9 luni, de 74 milioane Bank ºi Unicredit. Dupã cum se vede, topul profiturilor nu se iden- de euro, cu 15,9% mai mare decat în primele 9 luni 2016 - 64 tificã cu cel al activelor, deºi ºi aici avem ceva surprize. EDUCAÞIE FINANCIARà milioane euro. În 2016, Raiffeisen Bank Romania a avut un caºtig Astfel, cel mai mare profit l-a avut în 2017 cea de-a treia bancã net de 100 mil. euro (circa 450 mil. lei). din sistem, BRD Groupe Societe Generale. Profitul net al bãncii Grupul italian UniCredit, care controleazã a cincea bancã localã franceze a fost de de 1.415 milioane lei în 2017, în creºtere cu 85,3% ING Bank, a patra bancã din punct de vedere al profitabilitãþii, a dupã active, a anunþat o majorare a profitului net pe România faþã de anul trecut, datorat veniturilor solide din activitatea de bazã înregistrat un profit net de 493 milioane de lei anul trecut, cu 20%, pânã la 88 mil. euro anul trecut comparativ cu 2016, în creºtere cu 4% faþã de 2016, pe fondul unei activitãþi intense pe ºi costului de risc pozitiv. În mare parte, creºterea pe zona comercialã conform rezultatelor publicate la Milano. Îmbunãtãþirea rezul- se datoreazã majorãrii portofoliului de clienþi ºi a portofoliului de zona de creditare, dar în special datoritã dezvoltãrii platformelor de digital banking. Banca ºi-a majorat cu 21% creditele nete din tatului consolidat a venit pe fondul avansului stocului de credite contracte de internet banking ºi mobile banking (cu plus 21% în ºi al diminuãrii împrumuturilor scoa­se din bilanþ. Creditele din 2017 faþã de 2016). Totalul activelor a fost de 54,92 miliarde de lei. portofoliu, pânã la 21,2 mld. lei. Creºterea din zona creditãrii, mult pes­te media pieþei, a propulsat ING un loc în clasamentul bancar sold au urcat cu 10%, pânã la peste 5,7 mld. euro. Depozitele Al doilea profit ca mãrime este cel al Bãncii Transilvania, de UniCredit în România s-au majorat cu 20%, pânã la 5,79 mld. 1,186 miliarde de lei. Solvabilitatea bãncii este de 17,49%, fãrã a dupã active, pe locul ºase, în faþa bãncii de stat CEC. ING avea la finalul anului trecut active de 33,5 miliarde de lei, în creºtere cu euro, în linie cu strategia bãncii locale de a-ºi reduce dependenþa include rezultatul anului 2017, ºi 21,16%, cu profitul anului 2017 de fondurile primite de la grup. Volumul depozite­lor a depãºit inclus. Rata expunerilor neperformante ale Bãncii Transilvania, 21% faþã de 2016. În aceste condiþii, ING a ajuns sã contro- leze 7,9% din activele totale din sistemul bancar local. astfel volumul creditelor din sold. conform definiiei europene, este de 6%, iar gradul de acoperire cu provizioane totale a expunerilor neperformante este de 70%. BT a continuat sã se implice în viaa comunitãii ºi în 2017, aºa încât pentru anul trecut contribuia este de 23,11 milioane lei. Activele totale ale bãncii au fost de 59,3 miliarde lei, în creºtere cu aproxi- mativ 15% faþã de 2016, iar soldul creditelor totale de 29,9 miliarde lei, în creºtere cu 10% faþã de anul precedent. Cu un total de 70,94 miliarde de lei active, BCR rãmâne cea mai mare bancã din sistem, dar profitul ei este în scãdere, la 668,1 milioane de lei de la 1,040 miliarde lei în 2016. Rezultatul operaional însã consemneazã Gabriela ÞINTEANU Pentru sugestii, reclamaþii sau orice alte „necazuri” întâmpinate în lumea economico-financiarã, ne puteþi scrie la: [email protected] 813 05:00 04:30 03:30 01:30 23:30 23:00 20:00 19:00 18:30 17:00 16:00 15:00 13:00 12:00 11:30 11:00 09:00 07:30 07:00 05:00 04:30 03:30 03:00 02:30 01:30 01:00 23:00 22:30 20:30 20:25 20:00 18:05 18:00 17:00 15:00 13:30 12:30 12:00 11:00 09:00 08:30 08:00 07:30 07:00 comunã româno-germanã, veche de peste patru sute de ani. Expoziþia ani. de sute patru peste de veche româno-germanã, istorie comunã de fragmente unor recuperãrii dedicat proiect unui derularea ºi plinã cãlãtorie o Leipzig. la interesantã mai cât ura ºedere o ºi succes de le a pentru Carte de Târgul la Bucureºti din pleca vor care autorii pe primit i-a Meier-Klodt Cord ambasadorul miercuri, plãcutã!- - onoare de invitat þara – României ureazã Milea. românã Ada muziciana ºi Müller Herta scriitoarea între muzicalã amintesc îºi Rusia în germanã origine de fotografie de Expoziþia printre cele mai importante momente se numãrã se momente importante mai cele printre de la Leipzig. Cãlãtoria va fi completatã printr-un program-cadru captivant: 40 peste prin ci de traduceri noi, care vor români, fi prezentate pentru prima datã clasicii la Târgul de Carte printre numai nu prilej acest cu purta va ne literarã Cãlãtoria manifestãri. de 50 peste în culturalã româneascã este România. Sub motto-ul Sub România. este vizitatori. de 200.000 circa de numãr unui lor lucrãrile prezenta vor þãri de 40 peste din aproape expozanþi de care 2400 la primãverii, al german carte de târg mare primul Târgul de Carte de la Leipzig la de Carte de Târgul realizatã de specialiºti ai Muzeului Municipiului Bucureºti MMB, va fi lansatã în Germania pe data de 15 martie. 15 de data pe Germania în lansatã fi va MMB, Bucureºti Municipiului Muzeului ai specialiºti de realizatã Cartea • Leipzig la de Carte de Târgul la onoare de invitatã þara - România • Totdebutul anunþã Bucureºti Municipiului Muzeul perioadã, aceastã în a Bucureºti la Germaniei 07.03.2018, Ambasada miercuri de Începând Invitatul de onoare la ediþia din acest an a Târgului de Carte de la Leipzig Între 15-18 martie are loc, în Germania, Târgul de Carte de la Leipzig,

– 13 martie 2018 martie 13 – SÂMBÃTà – 17 martie 2018 martie 17 – SÂMBÃTà România spiritualã România documentar Film spulberate Secrete star Dream av Genul: Film artistic Film Viral Jurnal han la Petrecere Georgescu Matei lui Interviurile documentar Film artistic Film ºtii cã Crezi – Sitcom – Star Dream documentar Film documentar Film documentar Film spiritualã România copii pentru Film Meteo + ªtiri Film dramã Genul: Mãrgineanu. Nicolae Regia: America din Logodnicii artistic Film VremeaLive ªtiri artistic Film VremeaLive serial Film artistic Film Transformarea serial Film serial Film minute de 60 în lume O artistic Film documentar Film documentar Film ªtiri documentar Film Film artistic Film documentar Film minute de 60 în lume O Film ªtiri serial Film Transformarea ale împãratului ale – artistic Film doua a vârsta la liceu de Anii PROGRAMUL TVH PROGRAMUL MARÞI – 13 martie 2018 martie 13 – MARÞI printr-un banner expus pe faþada clãdirii Ambasadei. Tot Ambasadei. clãdirii faþada pe expus banner printr-un Leipzig-Bucureºti-Lipscani: o poveste europeanã poveste o Leipzig-Bucureºti-Lipscani: (r) (r) serial documentar enturã Secrete spulberate Secrete

– ? (r) (r) (r) –

românesc – românesc (r) (r) (r) Hainele cele noi cele Hainele (r) A existat mereu aceastã speranþ㠖 foºti deportaþi foºti – speranþã mereuaceastã existat A Ultimul vampir Ultimul Emisiune muzicalã Emisiune . Gen film: SF. SF. film: Gen (r) – Emisiune de folclor de Emisiune (r) (r) (r) Zoom in România in Zoom (2007) (r) Acþiune precum ºi o întâlnire literaro- întâlnire o ºi precum (2010). Zilele filmului românescfilmului Zilele Mult succes ºi lecturã ºi succes Mult va fi prezentatã scena prezentatã fi va 05:00 04:30 03:30 03:00 02:30 01:00 23:00 22:30 20:30 20:25 20:00 18:05 18:00 17:00 15:00 13:30 12:30 12:00 11:00 09:00 08:30 08:00 07:30 07:00 05:00 02:00 01:00 00:30 00:00 22:00 20:00 19:30 19:00 18:30 18:00 17:00 16:00 13:00 12:00 11:30 09:00 07:30 07:00 MIERCURI – MIERCURI DUMINICà – 18 martie 2018 martie 18 – DUMINICà Film artistic – artistic Film Film serial – dramã Genul: Urºianu. Malvina Regizor: veselã lume Ce românesc artistic Film VremeaLive ªtiri colecþie de Film VremeaLive serial Film artistic Film Transformarea serial Film serial Film franceze Poveºti artistic Film documentar Film documentar Film ªtiri documentar Film Film artistic Film documentar Film franceze Poveºti documentar Film ªtiri Transformarea istoric. film: Gen Petrecere la han la Petrecere – Sitcom documentar Film spiritualã România copii pentru Film documentar Film Film artistic – artistic Film documentar Film documentar Film minute de 30 în lume O veghe de Ochiul franceze Poveºti ºtii? cã Crezi Petrecere la han la Petrecere franceze Poveºti documentar Film documentar Film SF,comedie Genul: Mendez. Mike Regizor: – artistic Film dramã Carter.Genul: Mike Regizor: România spiritualã România , (r) (r)

PROGRAMUL , poveste europeanã poveste iar interpret Sorin Georgescu. Sorin interpret iar Cornelius, Jan fi va Moderator Germania. în României Ambasadorul Municipiului Bucureºti ºi editorul Muzeului cãrþii împreunã directorul cu E.S. Majuru, Emil Hurezeanu, Adrian Vorparticipa E501. 4, Hala de Târgul Carte de la la Leipzig-2018, între loc orele 15.00 – 16.00, avea la Standul României, va Evenimentul martie. 15 de data în pe Germania lansatã fi va MMB, Bucureºti Municipiului Muzeului ai specialiºti XVII-lea. al secolul din încã comer acestui din oraºe în existenþa Muntenia de ºi Oltenia ºtie a unor se strãzi istorice nu Lipscani, care german au apãrut spaþiul datoritã În XVI-lea. al secolul din încã Leipzig oraºului municipalitatea de organizate fost au care sezoniere târgurile de determinat lipscãnie de comerului Hurezeanu. Emil Domnul E.S. Republica Germania, Federalã în României al Ambasador domnului a ºi oraº acestui al general Primarul Jung, Burkhard domnului prezenþa în Leipzig, Lipscani. fenomenul despre documentar film un ºi vizionat fi poate ziþiei expo- cadrul În 2018. mai aprilie-6 12 Promenaden perioada în Leipzig Hauptbahnhof Comercial Centrul de ºi precum martie, 6-15 perioada în Leipzig, Oraºului Primãria de gãzduitã ºi Bucureºti Municipiului Muzeul Leipzig-Bucureºti-Lipscani: Secrete spulberate Secrete Zoom în România în Zoom (r) „Proiectul expoziþional ºi editorial ºi expoziþional „Proiectul Cartea Aceastã expoziþie prezintã pentru prima oarã publicului german istoria Inaugurarea a avut loc pe data de 6 martie, în holul Primãriei oraºului

Radio Seven Anii de liceu la vârsta a doua (r)

Mata Hari Mata 14 martie 2018 martie 14 Dragoste de frate de Dragoste (2002). Megapãianjenul

103,4 FM ºi online pe www.7radio.ro (r)

(r)

Leipzig-Bucureºti-Lipscani: (r) (r) (r) (r)

Ora (r) 24-7 23-24 22-23 19-22 17-19 16-17 13-16 10-13 7-10 – OPINIA NAÞIONALà OPINIA (2003). doreºte sã ofere publicului povestea unei strãzi unei povestea publicului ofere sã doreºte

(r) ªapte la seven ( seven la ªapte Realizator: Marius VintilãMarius Realizator: Vintilã.cu Cuvinte Light Zone. Light Morning After. Dimineaþa. 7 Seven Music. Seven Luni (2013). (2015) o poveste o 05:00 04:30 03:30 03:00 02:30 01:00 23:00 22:30 20:30 20:25 20:00 18:05 18:00 17:00 15:00 14:30 13:00 12:00 11:00 09:00 08:30 08:00 07:30 07:00 o poveste europeanã poveste o Leipzig-Bucureºti-Lipscani: o Leipzig-Bucureºti-Lipscani: europeanã

Realizator: Realizatori: Mihai Cioceanu, Alex Crãciun Alex Cioceanu, Mihai Realizatori: Marþi Realizator: Cãlin Gheorghe Cãlin Realizator: Realizator: T Realizator: emisiune produsã) emisiune Crezi cã ºtii? cã Crezi documentar Film ªtiri Transformarea (2013).dramã. Genul: – artistic Film - serial Film ºtii? cã Crezi artistic Film documentar Film documentar Film ªtiri documentar Film Film artistic Film documentar Film Regizor: pronunþarea amânã Instanþa românesc artistic Film VremeaLive ªtiri colecþie de Film VremeaLive serial Film artistic Film documentar Film Transformarea serial Film JOI – 15 martie 2018 martie 15 – JOI este organizatã de organizatã este (r) (r)

Robert TacheRobert

Miercuri Dinu Cocea. Dinu

emisiune live emisiune MUZICÃ , realizatã de realizatã , iberiu Ursan iberiu Anii de liceu la vârsta a doua a vârsta la liceu de Anii

(r) (r) (r) Mai presus de cuvinte de presus Mai (r)

emisiune live emisiune Genul: comedie Genul: –

Joi

oraºul Leipzig ºi spaþiul economic româno-german. economic spaþiul ºi Leipzig oraºul nul Primãriei Municipiului Bucureºti pentru strângerea legãturilor cu dr.declarat a diferit”, Majuru. viaþã Adrian de proiect un avut au care oameni, unor tenacitatea prin ani oraºe douã legat de a care poveste sute O vechime. patru peste de europeanã poveste o este Aceasta al XVIII-lea. secolul din încã sensuri, ambele în intelectualã, ºi culturalã emigraþie de culoarelor consolidarea la substanþial contribuit a legãturã aceastã iar XIX-lea, al secolului mijlocul la nãscute moderne state ca Germania ºi România economic apropiat au Leipzig Oppler.ºi sau Bucureºti Storck Gaiser, familiile precum viaþã, de lor proiectul pentru Bucureºtiul Leipzig ºi, în oglindã, biografiile de unor întreprinzãtori germani, care au viaþa ales legat ºi-au care Bucureºti, din comercianþi importanþi mai celor a scurt pe istoria cu naraþiune aceastã completãm sã dorim ne României, din Bucureºti, care din spaþiu al comerþului devine Lipscani la 1900 strãzii city-ul bancar povestea al de afarã În 1830. dupã abia românesc oraºul în prezentã foarte devenitã francezã, culturalã influenþa cel de faþã vechi mai mult cu era urmã din Acesta german. filonul de cultural dependente erau Bucureºti a fost ancorat cultural în spaþiul francofon, abilitãþile profesionale din germane emisiune live emisiune emisiune live emisiune Muzeul Municipiului Bucureºti a realizat acest proiect cu spriji- cu proiect acest realizat a Bucureºti Municipiului Muzeul (1976). MUZICà micul Paris micul

Vineri emisiune live emisiune 07:00 05:00 04:30 03:00 02:30 23:00 22:30 20:30 20:25 20:00 18:05 18:00 17:00 15:00 13:30 12:30 12:00 11:00 09:00 08:30 08:00 07:30 07:00 05:00 04:30 03:30 03:00 02:30 01:00 23:00 22:30 20:30 20:25 20:00 18:05 18:00 17:00 15:00 13:30 12:30 12:00 11:00 09:00 08:30 08:00 07:30 07:00 ºi sã descrie o realitate istoricã: deºi oraºul deºi istoricã: realitate o descrie sã ºi Film artistic Film documentar Film Georgescu Matei lui Interviurile documentar Film (r) ªtiri Transformarea istoric film: Gen – artistic Film doua a vârsta la liceu de Anii – artistic Film dramã. Genul: Chiºu. Dan Regizor: românesc artistic Film VremeaLive ªtiri artistic Film VremeaLive serial Film artistic Film Transformarea serial Film serial Film Georgescu Matei lui Interviurile artistic Film veghe de Ochiul documentar Film ViralJurnal documentar Film Film artistic Film documentar Film documentar Film Transformarea Vremea+ ªtiri Live XIV-leaal artistic Film doua a vârsta la liceu de Anii – serial Film Veroiu. paralele – românesc artistic Film VremeaLive ªtiri colecþie de Film VremeaLive serial Film artistic Film Transformarea serial Film serial Film ºtii? cã Crezi artistic Film documentar Film documentar Film ªtiri documentar Film VINERI – 16 martie 2018 martie 16 – VINERI LUNI – 19 martie 2018 martie 19 – LUNI

Sâmbãtã emisiune live emisiune Stan Andreea Realizator: HEAVEN7 (r) Genul: dramã. Genul: (1978). (1978). MUZICà (1966). Genul: istoric Genul: (1966). MUZICà (r) (r) (r) (r) r) (r) (r) (r) –

Gingis Han Gingis Duminicã Domnia lui Ludovic lui Domnia (r) Regizor: M Regizor: (r) (r) TechNews (r) – Deja VuDeja – Între oglinzi Între (2011), ircea

pag. 7 pag. 18-20 14-18 13-14 12-13 Ora 20-7 8-12 (2012). 7-8 (r) pag. 8 OPINIA NAÞIONALà 813 – 13 martie 2018 Locuinþa interbelicã

Vineri, 2 martie 2018, în la Palatul ªuþu, a avut loc vernisajul expoziþi- Sectorul ei Locuinþa interbelicã în Sectorul 3 în or- ganizarea Uniunii Arhi- tecþilor din România 3 ºi a Muzeului Muni- cipiului Bucureºti. Ex- poziþia poate fi vizi- tatã pânã la data de 31 martie 2018.

Expoziþia de fotografie de arhitecturã propusã Zona studiatã reprezintã o micã rãmãºitã din ceea ce de Sucursala sectorului 3 a Uniunii Arhitecþilor din a fost cândva Cartierul Evreiesc, care se desfãºura pe România doreºte sã punã în valoare identitatea culturalã malul stâng al Dâmboviþei ºi care a scãpat parþial de ºi istoricã localã, prin prezentarea unor edificii cu demolãrile anilor ’80. Strãzile care sunt incluse în aceastã funcþiunea de locuire, lucrãri reprezentative pentru expoziþie sunt: Calea Cãlãraºilor, strãzile Romulus, arhitectura modernistã a capitalei, blockhaus-uri sau vile, Remus, Filibiu, Maximilian Popper, Parfumului, Olteni, realizate în sectorul 3 în perioada interbelicã. Iuliu Valaori, Ionescu-Gion, Bd. Hristo Botev etc. Zona În perioada interbelicã, în contextul mediului economic încã pãstreazã amintirea mahalalelor bucureºtene prosper ºi al programelor generale ce vizau modernizarea autentice, în care regãsim atmosfera perioadei interbeli- oraºului, Bucureºtiul a cunoscut o intensã activitate în ce, când diversitatea etnicã, arhitecturalã ºi urbanisticã toate domeniile, dar mai ales în construcþii. Dupã 1918, a Capitalei compunea un spectacol autentic. în Bucureºti, a fost necesar a se interveni asupra þesutului Multe dintre construcþiile prezentate sunt pe lista Str. Hristo Botev, nr. 22-26 urban pentru completarea fronturilor stradale ºi crearea monumentelor istorice sau situate în zone construite pro- Str. Profesor Ionescu Gion, nr. 12-14. unei imagini urbane coerente. tejate, iar arhitecþii care le-au proiectat sunt nume Pãtrunderea ideilor ºi a programului estetic al Miºcãrii reprezentative pentru arhitectura interbelicã: Marcel Moderne în arhitectura româneascã a avut un mare succes Iancu, Jean Monda, Isak Mahler, Victor Asquini, în rândul tinerilor arhitecþi ºi a coincis cu necesitatea Leon A. Hirsch, Boris Zilberman, Ion I. Berindey etc. realizãrilor unor lucrãri intense de modernizare a Majoritatea clãdirilor se încadreazã în curentul Art Bucureºtiului, astfel cã acest tip de arhitecturã apare mai Deco, care s-a manifestat ºi în România, începând din ales în zonele centrale ale oraºului, oferind capitalei o deceniul al treilea al secolului XX, ca o expresie a imagine generalã modernistã. modernitãþii, preferatã de societatea româneascã, cãreia Modernismul bucureºtean, diferit de cel european prin Stilul Internaþional nu i se potrivea. Deºi încadrarea lor folosirea esteticii Art Deco, a câºtigat adeziunea clientelei stilisticã nu este unicã, amprenta Deco este vizibilã la burgheze prospere de industriaºi ºi liber-profesioniºti, aceste imobile cu apartamente – atât în compoziþia dar ºi a micilor comercianþi ºi meseriaºi, care ºi-au aflat în volumetricã, în articularea elementelor de suprafaþã, în aceastã arhitecturã propriul mod de expresie. Astfel, pe grafismul profilaturii ºi al compoziþiilor ornamentale, în lângã edificiile interbelice realizate pe marile bulevardele jocul de materiale ºi texturi. bucureºtene, au apãrut inserþii ºi mici ansambluri moderne Cele mai multe dintre lucrãrile prezentate, realizate Str. Radu Calonfirescu, nr. 7. cu 1-2 niveluri, ele fiind (alãturi de edificiile realizate în într-o arhitecturã modernã autohtonã, au nevoie de Str. Anton Pann, nr. 2. Arh. Jean Monda stil naþional) caracteristice arhitecturii bucureºtene din consolidare ºi restaurare pentru a fi repuse în valoare. Arh. Boris Zilberman acea perioadã. În Bucureºti existã strãzi sau zone întregi Procesul de degradare ºi distrugere, care afecteazã multe unde aceastã arhitecturã este predominantã. clãdiri de patrimoniu din Bucureºti, poate fi oprit prin Expoziþia noastrã prezintã o „colecþie” de imobile de mai multe metode, una dintre ele fiind difuzarea de locuinþe („de raport”) cu regim mic sau mediu de înãlþime informaþie cãtre autoritãþi, specialiºti, public. (de la douã pânã la ºase niveluri), cu maximum 3 apartamente pe nivel, situate în zona centralã a oraºului, Lector univ. dr. arhitect Sidonia TEODORESCU

pe teritoriul actual al sectorului 3.3

○○○○○○○○○○○○○○○○○○○○○○○ ○○○○○○○○○○○○○○○○ ○○○○○ ○○○○○○○○○○○○○○○○○○○○○○○○○○○○○○○○○○○○○○ ○○○○○○○ Str. Hristo Botev, nr. 30. Str. Remus, nr.19. Arh. Ion I. Berindei 3 Arh. Boris Zilberman

Str. Olteni, nr. 12. Arh. Marcel Iancu Str. Hristo Botev, nr. 34.

3 Arh. Marcel Iancu ○○○○○○○○○○○○○○○○○○○○ ○○○○○○○

Str. Filibiu, nr.1. ○○○○○○○○○○○○○○○○○○○ Str. Maior Avram Zenovie Arh. Isak Mahler ºi str. Ion G. Racoþeanu, nr. 30. Arh. Marcel Iancu

Str. Profesor Ionescu Gion, nr. 5.

○○○○○○○○○○○○○○○○

3Str. Stelea Spãtaru, nr.8. Str. Popa Nan, nr.8. Arh.Victor Asquini Arh.Boris Zilberman Calea Cãlãraºilor nr. 81