Planul De Acţiune Pentru Energia Durabilă a Comunei Ghiroda a Fost Dezvoltat În Strânsă Legătură Cu Comunitatea Locală

[Type text] www.eumayors.eu

www.conurbant.eu

IEE/10/380/SI2.589427

Raport strategic

PLANUL DE ACŢIUNE

PENTRU ENERGIA DURABILĂ

COMUNA GHIRODA

GHIRODA COMUNĂ VERDE

2013 — 2020

Primăria Comunei Ghiroda Vasile-Dorel CĂDARIU – Primar

Colectiv de elaborare: Domnul Marcel CINCA - Viceprimarul Comunei Ghiroda; Domnul Eugen - Petru MIHĂESCU – Şef Serviciu Urbanism şi Amenajarea Teritoriului Domnul Ciprian SAVA – Inspector în probleme de mediu

Cristian – Gabriel CĂRĂBAŞ – Responsabil tehnic Iudit BERE – SEMEREDI – Responsabil Proiect CONURBANT Dumitru PETRIA – Responsabil tehnic Daniel – Marius CORAŞ – Responsabil tehnic din partea colectivului de implementare al Proiectului CONURBANT “An inclusive peer-to-peer approach to involve EU CONURBations and wide areas in participating to the CovenANT of Mayors” – IEE/10/380/SI 2.589427, co-finanţat de Uniunea Europeană prin Programul Intelligent Energy Europe

Cu suportul tehnic de specialitate oferit de: DENKSTATT ROMÂNIA Timişoara

Gabriela FISTIŞ – Managing Director

CUPRINS 1. INTRODUCERE 1.1. Convenţia Primarilor (Covenant of Mayors) şi Proiectul CONURBANT 1.2. Convenţia Primarilor şi Planul de Acţiune pentru Energia Durabilă 2. SCURTĂ PREZENTARE A COMUNEI GHIRODA 3. VIZIUNEA LOCALĂ 3.1. Viziune asupra schimbărilor climatice 3.2. Viziunea asupra dezvoltării sustenabile 4. PLANUL DE ACŢIUNE PENTRU ENERGIA DURABILĂ 4.1. Scopul dezvoltării Planului de Acţiune pentru Energia Durabilă 4.2. Obiectivul Planului de Acţiune pentru Energia Durabilă 4.3. Implicarea comunităţii 5. INVENTARUL DE REFERINŢĂ AL EMISIILOR 5.1. Anul de referinţă pentru Inventarul de Referinţă al Emisiilor 5.2. Realizarea Inventarului de Referinţă al Emisiilor 5.3. Evaluarea sectorială 5.3.1. Sectorul REZIDENŢIAL 5.3.2. Sectorul TRANSPORT 5.3.3. Sectorul ENERGIE 5.3.4. Sectorul INSTITUŢIONAL 5.3.5. Sectorul DEŞEURI 5.3.6. Sectorul SPAŢII VERZI şi AGRICULTURĂ 5.3.7. Sectorul APĂ 5.3.8. Sectorul INDUSTRIAL şi ECONOMIA LOCALĂ 5.4. Consumurile energetice ale Comunei Ghiroda- Analiza Inventarului de Referinţă al Emisiilor IRE (Baseline Emission Inventory) 5.5. Emisiile de carbon ale Comunei Ghiroda 6. PLANUL DE ACŢIUNE PENTRU ENERGIA DURABILĂ A COMUNE GHIRODA 6.1. Viziunea pe termen lung 6.2. Obiective 6.3. Ţinte şi acţiuni propuse – analiza sectorială 6.3.1. Sectorul clădirilor şi echipamentelor, din zona publică- privată a comunei Ghiroda 6.3.2. Sectorul rezidenţial 6.3.3. Iluminatul public 6.3.4. Transportul local 6.3.5. Producţia locală de electricitate şi încălzirea 6.3.6. Planificarea teritoriului 6.3.7. Achiziţii publice de produse şi servicii: 6.3.8. Comunicarea, educaţia şi lucrul cu cetăţenii şi părţile interesate 6.3.9. Gestiunea deşeurilor 6.3.10. Alte sectoare incluse în Planul de Acţiune privind Energia Durabilă a comunei Ghiroda: Agricultura 7. COMBATEREA ŞI ADAPTAREA LA EFECTELE SCHIMBĂRILOR CLIMATICE 8. ASPECTE ORGANIZATORICE ŞI FINANCIARE 9. BUGETUL PENTRU IMPLEMENTAREA PAED ŞI SURSE DE FINANŢARE 10. MONITORIZARE ŞI RAPORTARE CONCLUZII BIBLIOGRAFIE

COMUNA GHIRODA

Dezvoltarea sustenabilă, eficienţa energetică şi creşterea atractivităţii Comunei Ghiroda pentru cetăţenii ei sunt declarate obiective

prioritare.

Semnarea Convenţiei Primarilor şi dezvoltarea unui Plan de Acţiune pentru Energii Durabile constituie o provocare şi o şansă pentru o abordare strategică, menită să completeze planurile locale de dezvoltare economică, socială şi de mediu a oraşului. Schimbările climatice actuale (seceta, inundaţiile) au afectat viaţa de zi cu zi şi a comunei noastre, iar din această cauză suntem direct interesaţi în a crea un mediu sănătos pentru locuitorii actuali dar şi pentru urmaşii acestora. Felul în care intervenim în reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, cum acţionăm în atenuarea şi adaptarea la efectele schimbărilor climatice ne defineşte, plasându-ne în rândul cetăţenilor europeni

informaţi, responsabili şi activi. Obiectivele, ţintele şi măsurile propuse, în Vasile Dorel CĂDARIU scopul diminuării cu 20% a emisiilor de CO 2 pînă în anul 2020 la nivelul Comunei Ghiroda PRIMARUL COMUNEI GHIRODA, JUDEŢUL TIMIŞ stabilite în Planul de acţiune pentru energii Durabile vor necesita un efort susţinut al autorităţii publice locale şi o implicare deosebită a întregii comunităţi.

Prezentul Plan de Acţiune pentru Energii Durabile a fost elaborat cu sprijinul financiar al Uniunii Europene, în strânsă colaborare cu Municipiul Timişoara, prin Proiectul "An

inclusive peer-to-peer approach to involve EU CONURBations and wide areas in participating to the CovenANT of Mayors",

acronim CONURBANT, cod

IEE/10/380/SI2.589427, finanţat prin Programul Intelligent Energy Europe.

Mulţumesc echipei care a elaborat PAED-ul şi sper într-o colaborare a grupului de lucru şi a părţilor interesate în realizarea unui viitor mai verde sustenabil pentru Ghiroda, Judeţul Timiş

şi regiunea noastră.

1. INTRODUCERE

1.1. Convenţia Primarilor (Covenant of Mayors) şi Proiectul CONURBANT

După adoptarea în 2008 a pachetului legislativ al Uniunii Europene privind clima şi energia, Comisia Europeană a lansat Convenţia Primarilor pentru a susţine şi sprijini eforturile depuse de autorităţile locale în punerea în aplicare a politicilor privind energia durabilă. În aplicarea acestor politici, un rol esenţial le revine autorităţilor publice locale, care deţin un rol crucial în atenuarea efectelor schimbărilor climatice, cu atât mai mult cu cât 80% din consumul de energie şi emisiile de CO2 sunt asociate cu activităţile urbane. Convenţia Primarilor reprezintă principala mişcare europeană în care sunt implicate autorităţile locale şi regionale, care se angajează în mod voluntar pentru creşterea eficienţei energetice şi utilizarea surselor de energie regenerabilă în teritoriile lor administrative. Prin angajamentul lor, semnatarii Convenţiei îşi propun atingerea şi depăşirea obiectivului Uniunii Europene de reducere cu 20% a emisiilor de CO2 până în 2020. Convenţia Primarilor este o construcţie unică, ce mobilizează actori locali şi regionali în jurul îndeplinirii obiectivelor UE. În acest sens, Convenţia Primarilor a fost descrisă de instituţiile europene ca fiind un model excepţional de guvernanţă pe mai multe niveluri. Angajamentul politic asumat prin semnarea Convenţiei Primarilor se transpune în măsuri şi proiecte concrete. Semnatarii Convenţiei se angajează să elaboreze un inventar de referinţă al emisiilor şi să transmită un plan de acţiune privind energia durabilă, care să descrie acţiunile cheie pe care aceştia planifică să le implementeze. Dacă la o primă analiză sunt relevate economiile de energie, rezultatele acţiunilor semnatarilor Convenţiei Primarilor sunt multiple, constând în crearea de locuri de muncă calificate, atractive şi stabile, un mediu înconjurător şi o calitate a vieţii mai ridicate, competitivitate economică crescută şi independenţă energetică mai mare. Experienţa acumulată în această perioadă, baza de date cuprinzând bunele practici la nivelul întregii Europe şi rezultatele obţinute de semnatari, constituie o sursă reală de inspiraţie. Comuna Ghiroda este semnatară a Convenţiei Primarilor din anul 2011, fiind invitată de Municipiul Timişoara să adere la această mişcare, în cadrul Proiectului "An inclusive peer- to-peer approach to involve EU CONURBations and wide areas in participating to the CovenANT of Mayors", acronim CONURBANT, cod proiect IEE/10/380/SI2.589427, finanţat de Uniunea Europeană prin Programul Intelligent Energy Europe. Semnarea Convenţiei Primarilor a fost aprobată prin Hotărârea Consiliului Local a Comunei Ghiroda nr.42/31.10.2011. Constrângerile financiare, de resurse umane insuficiente şi gradul de încărcare a personalului din cadrul Primăriei a condus la neîndeplinirea obligaţiei de finalizare a PAED, Comuna Ghiroda primind o prelungire cu 8 luni pentru depunerea planului.

Prin această adeziune, Comuna Ghiroda se situează printre cele peste 4.500 de semnatare ale Convenţiei Primarilor, cetăţenii urbei situându-se printre cei peste 166,805,701 cetăţeni care sunt angrenaţi în dezvoltarea unei comunităţi sustenabile.

Proiectul CONURBANT, având ca lider de proiect Municipalitatea din Vicenza (Italia) reuneşte municipalităţi şi companii de consultanţă din 7 ţări europene: Bulgaria, Cipru, Croaţia, Italia, Lituania, România şi Spania.

Proiectul are ca scop acordarea de sprijin oraşelor mari şi de mărime mijlocie precum şi comunităţilor locale mai mici din jurul acestora şi întărirea capacităţii prin intermediul Convenţiei Primarilor, utilizând un mod de abordare de la egal la egal – „peer-to-peer”, suport şi instruire între oraşele mai puţin experimentate şi municipiile mai experimentate. În cadrul acestui Proiectului CONURBANT, echipa de implementare a proiectului a derulat împreună cu cele 16 semnatare ale Convenţiei Primarilor activităţi de instruire, de evaluare a status-ului energetic al comunei, au realizat Inventarul de Referinţă al Emisiilor, au organizat forumuri de energie, grupuri şi întâlniri de lucru, susţinând activităţile proiectului. Conurbaţia Timişoara, care cuprinde Municipiul Timişoara, Oraşul Jimbolia şi Comunele Bucovăţ, Cărpiniş, Dudeştii Noi, Dumbrăviţa, Giarmata, Giroc, Moşniţa Nouă, Orţişoara, Peciu Nou, Pişchia, Remetea Mare, Sânandrei, Sânmihaiu Român şi Ghiroda, în calitate

de semnatare ale Convenţiei Primarilor îşi definesc astfel, obiectivele şi ţintele de dezvoltare sustenabilă a localităţilor şi îşi definesc planul de acţiune care să conducă la îndeplinirea obligaţiilor astfel asumate.

Localităţile Conurbaţiei Timişoara – Judeţul Timiş

FORMULARUL DE ADEZIUNE AL COMUNEI GHIRODA

LA CONVENŢIA PRIMARILOR

1.3.Convenţia Primarilor şi Planul de Acţiune pentru Energia Sustenabilă

„Pactul primarilor este un instrument-cheie al politicii energetice a UE. Oraşele şi regiunile au capacitatea de a acţiona în cele mai relevante sectoare ale cererii de energie. Dacă majoritatea regiunilor şi oraşelor europene au aderat la Pactul Primarilor, mai mult de jumătate din munca pentru atingerea ţintei de 20% ar fi făcută!” Günther OETTINGER Comisar European pentru Energie

Uniunea Europeană este angrenată în lupta împotriva schimbărilor climatice, acesta fiind un obiectiv prioritar al UE.

Autorităţile locale - oraşele şi aglomerările urbane deţin un rol esenţial în atenuarea schimbărilor climatice, dat fiind faptul că acestea consumă trei sferturi din energia produsă în Uniunea Europeană şi sunt responsabile pentru un procent similar din emisiile de CO2. De asemenea, autorităţile locale sunt organizaţiile care au capacitatea şi posibilitatea de a schimba comportamentul cetăţenilor şi a aborda chestiunile legate de climă şi energie în mod exhaustiv, mai ales prin concilierea intereselor publice şi private şi prin integrarea chestiunilor privind energia durabilă în obiectivele globale de dezvoltare locală.

Aderarea la Convenţia Primarilor reprezintă o oportunitate pentru autorităţile locale de a- şi consolida eforturile de reducere a CO2 depuse în teritoriul lor, de a beneficia de sprijin şi recunoaştere europeană şi de a face schimb de experienţă cu omologii europeni.

Domeniul de acţiune al Convenţiei Primarilor se extinde dincolo de o simplă declaraţie de intenţii. Într-adevăr, pentru a atinge ţintele ambiţioase de reducere a CO2 pe care le-au stabilit, semnatarii Convenţiei Primarilor se angajează să urmeze o serie de paşi, să desfăşoare o serie de acţiuni şi activităţi şi să accepte să întocmească rapoarte şi să fie monitorizaţi în privinţa acţiunilor pe care le pun în practică. Într-un cadru de timp predefinit, aceştia se angajează oficial: să dezvolte structuri administrative adecvate, inclusiv să aloce resurse umane suficiente în vederea punerii în practică a acţiunilor necesare; să elaboreze un Inventar de referinţă al emisiilor IRE (Baseline Emission Inventory - BEI); să transmită un Plan de Acţiune privind Energia Durabilă (PAED) în maximum un an de la aderarea oficială la iniţiativa Convenţia Primarilor, care să includă măsuri concrete menite să conducă la reducerea cu cel puţin 20% a emisiilor de CO2 până în 2020;

să transmită un raport de implementare cel puţin o dată la doi ani după transmiterea planului lor de acţiune privind energia durabilă, pentru evaluare, monitorizare şi verificare. Pentru a îndeplini nevoia esenţială de a mobiliza părţile interesate la nivel local în elaborarea planurilor de acţiune privind energia durabilă, semnatarii Convenţiei Primarilor se angajează:

să împărtăşească experienţele şi know-how-ul cu alte autorităţi locale; să organizeze zile locale ale energiei, în scopul sensibilizării cetăţenilor în privinţa dezvoltării durabile şi a eficienţei energetice; să participe sau să contribuie la ceremonia anuală, la atelierele de lucru şi la întâlnirile grupurilor de discuţii ale Convenţiei Primarilor; să transmită mai departe mesajul Convenţiei în forurile corespunzătoare şi, în special, să îi încurajeze pe ceilalţi primari să adere la Convenţie;

Pentru a atinge şi depăşi obiectivele ambiţioase ale Uniunii Europene privind energia şi clima, semnatarii Convenţiei primarilor se angajează să elaboreze un Plan de Acţiune privind Energia Durabilă (PAED) în maximum un an de la aderarea la iniţiativă. Acest plan de acţiune, aprobat de Consiliul local, descrie activităţile şi măsurile prevăzute de semnatari în vederea îndeplinirii angajamentelor asumate, precum şi calendarele şi responsabilităţile atribuite.

Semnatarii Convenţiei Primarilor nu deţin întotdeauna instrumentele, cunoştinţele şi resursele adecvate pentru a elabora Inventarul de referinţă al emisiilor şi planul aferent de acţiuni privind energia durabilă sau pentru a finanţa acţiunile prevăzute. Astfel, municipalităţile şi oraşele mai mari joacă un rol esenţial în acordarea de sprijin semnatarilor, astfel încât aceştia să îşi poată onora angajamentele.

Suporterii Convenţiei sunt reţele europene, naţionale şi regionale şi asociaţiile de autorităţi local) care comunică, acordă sprijin şi stabileşte conexiuni pentru a promova iniţiativa Convenţia Primarilor şi a sprijini angajamentele asumate de semnatarii acesteia. În România, Suporterii Convenţiei Primarilor sunt: —Asociaţia „ORAŞE ENERGIE ROMÂNIA”; —Asociaţia Municipiilor din România;

Municipiul Timişoara în calitate de partener al Proiectului CONURBANT, care a asigurat sprijinul tehnic pentru semnarea Convenţiei Primarilor şi pentru dezvoltarea Planurilor de Acţiune pentru Energia Durabilă la nivelul Conurbaţiei Timişoara, fiind membră a celor două organizaţii suport a Convenţiei Primarilor a beneficiat şi de susţinerea specialiştilor din cele două organizaţii, în scopul elaborării unui Plan de Acţiune pentru Energia Durabilă cât mai performant, adaptat cerinţelor localităţilor şi cadrului general regional şi naţional. În activitatea de dezvoltare a Planului de Acţiune pentru Energia Durabilă, Municipiul Timişoara în calitate de partener al Proiectului CONURBANT, cofinanţat de Uniunea Europeană prin Programul Intelligent Energy Europe a conlucrat cu Asociaţia „ORAŞE ENERGIE ROMÂNIA” în vederea dezvoltării iniţiativei „Convenţia Primarilor” în România, OER fiind parte din consorţiul proiectului IEE „NET-COM” - Activităţi în reţea pentru Convenţia Primarilor, alături de alţi 11 parteneri europeni. În cadrul acestui proiect, pentru a crea şi disemina o viziune comună şi pentru a dezvolta priorităţi comune de acţiune în ceea ce priveşte descentralizarea energetică şi coeziunea teritorială, Municipiul Timişoara

şi Comuna Ghiroda au participat la activităţile lansate în cadrul „Platformei Naţionale de Dialog a Convenţiei Primarilor din România”.

2. SCURTĂ PREZENTARE A COMUNEI GHIRODA

AŞEZAREA FIZICO-GEOGRAFICĂ

Comuna Ghiroda este aşezată în câmpia Timişului, practic în lunca inundabilă a râului Beghei (canalul Bega de mai târziu). Comuna de astăzi este alcătuită din două sate: Ghiroda, centrul comunal şi Giarmata-Vii, satul aparţinător comunei.

Ghiroda (germană Giroda, Kiroda, maghiară Győröd) este o comună în judeţul Timiş, Banat, România. Comuna are centrul în satul Ghiroda, şi mai are în componenţă satul Giarmata-Vii. Faţă de principalul centru administrativ al judeţului, Timişoara, comuna Ghiroda se află în nord-estul acestuia, pe coordonatele geografice de 45°45' latitudine nordică şi 21°19' longitudine estică. Vecinii comunei sunt: la nord satul Giarmata-Vii şi comuna Giarmata, la est, comuna Remetea cu satele Ianova şi Bucovăţ (spre sud-est), la sud,comuna Moşnita cu satul Moşniţa Veche şi pădurea Bistra, iar la vest, municipiul Timişoara prin cartierele: Ghiroda - Nouă, Fabric şi Pădurea Verde. Faţă de Timişoara, comuna se află la mică distanţă; astfel pe şoseaua naţională Timişoara-Bucureşti la aproximativ 5 km, dar apropierea este şi mai mare ţinând cont că marginea comunei spre vest se confundă cu marginea Timişoarei, pe actualele străzi Dunărea şi Aleea Ghirodei. Prin nordul comunei Ghiroda trece şi calea ferată Timişoara- Bucureşti la aproximativ 300 metri, unde nu demult exista şi un canton feroviar. Suprafaţa vetrei satului depăşeşte 80 hectare. La hotarul de sud, trece canalul Bega. Spre sud drumul de legătură cu Timişoara, actual asfaltat se numea "alee" şi lângă el era un braţ al Begheiului, "şanţul cel mic". Legătura cu satul Giarmata-Vii se face pe drumul ce merge spre Aeroportul Timişoara; drumul merge spre nord-est şi imediat ce depăşeşte calea ferată, se bifurcă: la stânga Giarmata-Vii iar la dreapta spre Aeroportul Timişoara şi satul Ianova. Între drumurile principale există drumuri de pământ numite "obraţe". Suprafaţa comunei depăşeşte 35 kmp.

Comuna Ghiroda este parte integrantă a Zonei metropolitane a Municipiului Timişoara o unitate administrativă integrată între Timişoara şi localităţle din imediata apropiere. În acest sens s-a constituit un Consiliu Consultativ având ca scop consultarea autorităţilor administraţiei publice locale din Timişoara şi comunele periurbane Dumbrăviţa, Ghiroda, Moşnita Nouă, Giroc, Sânmihaiu Român, Săcălaz, Sânandrei, Giarmata, Ortişoara, Remetea Mare, Ghiroda şi Parţa în probleme de urbanism şi amenajarea teritoriului.

DATE DEMOGRAFICE

Cadrul natural favorabil de pe actualul teritoriu al comunei Ghiroda a permis aşezarea populaţiei încă din cele mai vechi timpuri. În urma recensământului populaţiei din anul 2002, au rezultat următoarele date statistice, prezentate mai jos. Populaţia totală a comunei a fost de 4.909 persoane, din care 3.499 persoane la Ghiroda şi 1414 persoane la Giarmata Vii. Clădirile din comună, conform acestui recensământ au fost în număr de 1.559, din care : 1.118 la Ghiroda şi 441 la Giarmata Vii. Numărul gospodăriilor a fost de 1.445 şi s-au înregistrat aproape 100 clădiri nelocuite. S- au înregistrat 1.018 clădiri cu instalaţii de apă potabilă în interior şi 855 clădiri cu baie. La recensământul populaţiei din anul 2011, au rezultat următoarele date statistice: Populaţia totală a comunei a fost de 5.968 persoane, din care 4.432 persoane în localitatea Ghiroda şi 1.536 persoane în localitatea Giarmata Vii. Numărul clădirilor a fost de 2.183, din care 1.612 în Ghiroda şi 571 în Giarmata Vii. Numărul gospodăriilor a fost de 1.897, aflându-se 1.406 în Ghiroda şi 491 în Giarmata Vii. S-au mai constatat 7.618 camere de locuit, din care 87 utilizate în scopuri profesionale, comerciale, cu o suprafaţă totală de 146.533 mp.

2012 Cladiri Gospodarii

2002 Populatia

0 2000 4000 6000 8000

EVOLUŢIA DEMOGRAFICĂ ÎNTR-O DECADĂ (2002-2012)

CĂILE DE COMUNICAŢIE Teritoriul comunei Ghiroda este străbătut de mai multe căi rutiere de importanţă naţională şi internatională. DN6, care leagă capitala României de municipiul Timişoara, şi de graniţa cu Ungaria, terminându-se la Cenad, este principala cale de access pre localitatea Ghiroda. De altfel, în partea de Sud, unde DJ 609D, străbate localitatea, Ghiroda se invecinează cu municipiul Timişoara, graniţa administrativă fiind reprezentată de distanţa între 2 case de locuit. Începând cu anul 2009 a fost data în folosinţă Centura de ocolire a municipiului Timişoara, partea de Nord, care deserveşte şi localitatea Giarmata Vii. În zona de Nord a comunei îşi desfăşoară activitatea Aeroportul Internaţional Traian Vuia Timişoara, al treilea aeroport ca mărime din România, după aeroporturile „Henri Coandă” şi „Aurel Vlaicu” din Bucureşti. De asemenea este şi cel mai important aeroport din Euroregiunea DKMT.

CĂI DE COMUNICAŢII – SURSA: GOOGLE MAPS

DEZVOLTAREA ŞI PLANIFICAREA URBANĂ

SUPRAFAŢA TOTALĂ A TERITORIULUI ADMINISTRATIV AL COMUNEI GHIRODA ESTE DE 3.413 HA. Conform datelor statistice obţinute de la Institutul de Statistică Timiş, situaţia terenurilor din comuna Ghiroda se prezintă astfel: - Total teren agricol: 2.812 ha, din care:terenuri arabile 2.241 ha, păşuni: 338 ha, fâneţe: 218 ha, vii: 3 ha, livezi: 12 ha. - Total teren neagricol: 601 ha, din care: păduri: 5 ha, ape: 125 ha, drumuri şi căi ferate: 108 ha, curţi şi construcţii: 336 ha, terenuri neproductive: 27 ha.

PLANUL URBANISTIC

Planul urbanistic general al Comunei Ghioroda a fost elaborat pentru prima dată în anul 1996 şi a fost aprobat prin Hotarârea Consiliului Local Ghiroda nr. 4 din 22.02.1996. La vremea respectivă, documentaţia se referea doar la localitatea Ghiroda, studiind o suprafaţă de aproximativ 320 de hectare, din care 55% reprezenta zona de locuinţe şi funcţiuni complementare şi 25% reprezenta zona centrală şi alte zone cu funcţiuni complexe (hale depozitare, showroom, producţie nepoluantă). În anul 2005, PUG-ul comunei a fost completat cu Planul Urbanistic General al localităţii Giarmata Vii, aprobat cu Hotarârea Consiliului Local Ghiroda nr. 38 din 20.04.2005. Intravilanul existent, la vremea respectivă avea o suprafaţă de 228 de hectare, fiind extins în principal cu zone având funcţiuni de locuinţe rezultând o suprafaţă de intravilan propus de 361 de hectare. Această extindere, de aproape 132 de hectare, a fost alcătuită în principal din zona de locuinţe şi zone de activităţi economice. În ciuda dezvolărilor ulterioare, care a însemnat adăugarea intravilanului comunei a încă aproximativ 366 ha (perioada 2001 – 2011), din care 175 ha doar pt zona de locuinţe, s-a putut constata că în cei aproape 16 ani de la întocmirea primei strategii de dezvoltare urbană, gradul de dezvoltare nu a fost atins 100% în niciuna din localităţi.

PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA GHIRODA 1996

Conform legislaţiei în vigoare, P.U.G.-ul comunei Ghiroda este în curs de actualizare, urmând ca la actualizarea lui, în anul 2015, aceste să includă toate studiile urbanistice întocmite de persoane fizice sau juridice, precum şi planuri de amenajare a teritoriului întocmite de către Consiliul Judeţean Timiş. Deşi realizarea prevederilor PUG-urilor sunt în mare măsură realizabile, în funcţie de dezvoltarea economică a comunei, în mod etapizat comuna doreşte realizarea infrastructurii edilitare în toată comuna prin finalizarea extinderilor de reţele apă – canal, precum şi asfaltarea srtăzilor existente şi amenajarea zonelor verzi, astfel încât să se atingă nişte parametrii de confort ambiental conform normativelor europene în domeniu.

PUG GIARMATA VII 2005

PUZ CARACTER DIRECTOR – CONSILIUL JUDEŢEAN TIMIŞ

STRUCTURA AUTORITĂŢII PUBLICE LOCALE

Primăria Comunei Ghiroda este condusă de: aparatul de specialitate al Primarului, Domnul Vasile- Dorel CĂDARIU. Structura Organigramei şi a Statului de Funcţii a fost aprobată prin Hotărârea Consiliului Local nr. 35 din anul 2012, având în componenţă 16 funcţii publice din care una de conducere şi 15 de execuţie. Funcţiile contractuale de conducere sunt în număr de 2, iar cele de execuţie 18. Numărul total de funcţii de demnitate publică sunt 2, iar numărul total de funcţii în instituţie sunt 38. STRUCTURA CONSILIULUI LOCAL GHIRODA, este prezentată în continuare, după cum urmează: Numele şi prenumele Apartenenţa politică BOTOCA Sorin Constantin PC USL CĂRĂGUI Cristian Dumitru PDL CINCA Marcel PSD USL CISMADIA Emil PNL USL DRĂGĂNESCU Laurenţiu Gheorghe P. VERDE BAIDOC Aurel PNTCD IONELE Remus PDL JURJ OVIDIU Viorel PNTCD MAXIM Maximilian Vasile P. VERDE PAVEL Tiberiu PNTCD SANCIRA Ioan Gheorghe PSD USL SUCIU Florentina PNTCD SUCIU Monica Tania PDL TĂURESCU Casian PPDD VLAICU Claudia PD

3. VIZIUNEA LOCALĂ

VIZIUNEA administraţiei publice a Comunei Ghiroda vizează “Dezvoltarea durabilă a Comunei Ghiroda, astfel încât să se asigure tranziţia către următorul deceniu cu emisii de carbon reduse cu 20%, exemplu pentru comunităţile mai mici din vestul României şi Euroregiune”.

Această viziune, din perspective Planului de Acţiune pentru Energia Durabilă devine o MISIUNE, care presupune o abordare multisectorială, orientată spre eficienţă energetică la nivelul comunei, în sectoarele de activitate în care autoritatea public locală are autoritate sau influenţă, cât şi utilizarea surselor de energie regenerabilă disponibile la nivel local.

OBIECTIVELE STRATEGICE ALE AUTORITĂŢII PUBLICE LOCALE GHIRODA SUNT: Dezvoltarea unei strategii locale care să promoveze măsuri de reducere a emisiilor de GES printr-o planificare la nivel de sector, care să consducă la reducerea emisiilor, pregătirea profesională în domeniu şi promovarea şi finanţarea unor proiecte în domeniul energiei durabile; Îmbunătăţirea performanţei energetice a clădirilor publice şi din sectorul terţiar şi rezidenţial şi utilizarea energiei din surse regenerabile; Transport public şi privat durabil; Promovarea mobilităţii şi încurajarea transportului nemotorizat; Creşterea suprafeţelor de spaţii verzi; Management durabil al deşeurilor pe raza Comunei Ghiroda; Adaptarea la efectele schimbările climatice la nivelul Comunei Ghiroda; Programe de educare şi constientizare a populaţiei în spiritul dezvoltării sustenabile; Industrie cu emisii reduse de gaze cu efect de seră la teritoriul administrativ al Comunei Ghiroda; Agricultură ecologică, durabilă în Comuna Ghiroda; Adaptarea la efectele schimbărilor climatice;

Intenţia autorităţii locale vizează următoarele OBIECTIVE SPECIFICE: Eficienţa energetică în clădirile public şi private prin încurajarea dezvoltării de proiecte ce vizează casele „verzi” pasive şi/sau active; Încurajarea consumatorilor pentru achiziţionarea de echipamente electrice şi electrocasnice cu eficienţă energetică crescută; Generarea de energie din surse cu emisii de carbon scăzute; Producţia şi utilizarea energiei din surse regenerabile şi asigurarea utilizării energiei în proporţie crescândă din astfel de surse; Susţinerea sectorului rezidenţial prin diseminarea informaţiilor, metodelor, tehnologiilor disponibile pe piaţă, a celor mai bune practici, în vederea implementării de investiţii în domeniul eficienţei energetice şi utilizării surselor de energie regenerabilă, inclusiv asupra oportunităţilor de finanţare a proiectelor în sectorul rezidenţial; Asigurarea unui cadrul reglementativ local în vederea încurajării iniţiativelor de eficienţă energetică; Planificare şi dezvoltare urbană sustenabilă; Încurajarea achiziţiilor publice verzi cu analizarea cicluluid e viaţă al produsului; Prevenirea producerii deşeurilor şi reducerea cantităţilor de deşeuri organice depozitate - minimizare, reducere, reutilizara şi reciclare; Creşterea gradului de conştientizare şi resposabilizare a cetăţenilor, reprezentanţilor companiilor şi industriei cu privire la respectarea legislaţiei de mediu;

Stimularea generării de noi locuri de muncă „verzi”, sprijinirea investiţiilor, industriei şi serviciilor cu emisii reduse de carbon sau care utilizează tehnologie avansate, cu emisii reduse; Implementarea de măsuri pentru mobilitatea urbană; Realizarea unui parteneriat cu părţile interesate şi societatea civilă, în vederea tranziţiei către o economie, industrie şi un mod de locuire cu emisii cât mai reduse şi derularea în comun a unor campanii; Educaţia ecologică a tinerei generaţii; Pregătirea pentru efectele schimbărilor climatice; Asigurarea alocării resurselor financiare, materiale şi umane pentru îndeplinirea acţiunilor prioritare de eficienţă energetică; Monitorizarea şi controlul implementării acţiunilor vizate de eficientizare energetică;

3.1. VIZIUNEA ASUPRA SCHIMBĂRILOR CLIMATICE

Încălzirea globală este un fenomen cuz caracter global, acceptat în unanimitate de comunitatea ştiinţifică internaţională, fiind analizat pe parcursul unor lungi perioade, rezultatele şi datele astfel colectate constituind un suport în punerea în evidenţă a fenomenului schimbărilor climatice. Modelelor climatice globale au făcut posibilă punerea în evidenţă a faptului că principalii factori determinanţi ai acestui fenomen sunt atât cei naturali (variaţii ale radiaţiei solare, activitatea vulcanică) cât şi cei antropogeni (datoraţi activităţilor umane). Explicaţia schimbărilor observate în ceea ce priveşte temperatura medie globală în ultimii 150 de ani este pusă pe seama efectului cumulat al celor doi factori: naturali şi antropogeni. Rezultatul constă în creşterea concentraţiei gazelor cu efect de seră în atmosferă, în mod special a dioxidului de carbon, cauza principală a încălzirii pronunţate din ultimii 50 de ani ai secolului XX, 0.13ºC, de aproximativ 2 ori valoarea din ultimii 100 de ani, aşa cum este prezentat în AR4 al IPCC (http://www.ipcc.ch). „Temperatura medie globală a aerului a crescut cu aproximativ 0,74ºC în ultimii 100 de ani (1906 -2005) comparativ cu 0.6ºC în perioada 1901-2000. 11 din ultimii 12 ani au fost cei mai calzi din şirul de date înregistrate după anul 1850”. Clima Europei s-a încălzit cu aproximativ un grad C în ultimii 100 ani, fiind mai ridicată decât media globală, iar cantităţile de precipitaţii au crescut considerabil în partea de nord a Europei, în detrimentul zonei de sud a continentului, unde perioadele de secetă au devenit din ce în ce mai frecvente. La nivelul continentului, dar şi a ţării şi regiunii noastre, s-au înregistrat temperaturi extreme, manifestate prin valuri de caniculă (exemplu, vara anilor 2003 şi 2007). Aceste valuri de caniculă conexate cu creşterea incidenţei a unor fenomene meteorologice extreme au condus la concluzia prezenţei fără de tăgadă că, acestea sunt o consecinţă a efectelor schimbărilor climatice. Analizele statistice, realizate de specialişti au arătat faptul

că riscul apariţiei unor astfel de fenomene meteorologice extreme, periculoase este din ce în ce mai crescută, fiind datorate efectelor schimbărilor climatice. Scenariile climatice realizate cu diferite modele climatice globale au realizat o prognoză, care indică o creştere a temperaturii medii globale pană la sfârşitul secolului XXI (2090- 2099) faţă de perioada 1980-1990 între 1.8oC şi 4.0oC, în funcţie de scenariul privind emisiile de gaze cu efect seră considerat. Sistemului climatic manifestă o inerţie specifică, astfel încălzirea globală va continua să evolueze chiar dacă se aplică la nivel global măsuri de reducere a emisiilor, însă creşterea temperaturii va fi influenţată în mod esenţial de nivelul de reducere aplicat. Perioada următoare este foarte probabil ca precipitaţiile să devină mai abundente la latitudini înalte şi ca acestea să se diminueze în cea mai mare parte a regiunilor subtropicale. Configuraţia acestor schimbări este similară cu cea observată în cursul secolului XX. Este “foarte probabil” ca tendinţa de creştere a valorilor temperaturilor maxime extreme şi de creştere a frecvenţei valurilor de căldură să continue. Clima României este influenţată de poziţia pe glob (străbătută de paralela de 45° lat.N), precum şi de poziţia sa geografică pe continent. Aceste particularităţi conferă climei din România un caracter temperat continental. În ceea ce priveşte temperatura aerului, comparativ cu creşterea temperaturii medii anuale globale de 0,60C pentru perioada anilor 1901-2000, în România, media anuală a înregistrat o creştere de doar 0,30C. Pentru perioada anilor 1901-2006 creşterea a fost de 0,50C faţă de 0,740C la nivel global (1906-2005).

M O L OCNA SUGATAG D A V I BAIA MARE A

BISTRITA

IASI E

ROMAN B

TIMISOARA SIBIU

BRASOV TARGU JIU SULINA DROBETA TURNU SEVERIN BUCURESTI CONSTANTA CALARASI

Tendinţa temperaturii medii anuale în România (°C) pe perioada 1901-2000 Sursa: Ghidul privind adaptarea la efectele schimbărilor climatice (GASC)

Din punct de vedere pluviometric, pe perioada 1901-2000, la cele 14 staţii cu şiruri lungi de observaţie, s-a evidenţiat o tendinţă generală de scădere a cantităţilor anuale de

precipitaţii. De asemenea datele au relevat o intensificare a fenomenului de secetă în sudul ţării după anul 1960. În concordanţă cu acest rezultat s-a identificat o creştere a duratei maxime a intervalelor fără precipitaţii în sud-vest (iarna) şi vest (vara). Pe lângă fenomenele de aridizare a zonei de sud a ţări, în anumite regiuni s-a înregistrat în perioada 1946-1999 o creştere a frecvenţei anuale a zilelor foarte ploioase (cele mai mari 12% cantităţi zilnice) şi extrem de ploioase (cele mai mari 4% cantităţi zilnice). De asemenea, în perioada 2000-2007, la nivelul ţării s-au înregistrat două evenimente pluviometrice extreme opuse (seceta din anii 2000 şi 2007 şi inundaţiile din 2005). În anul 2007 a fost înregistrat un eveniment termic extrem, iarna 2006-2007 fiind de asemenea neobişnuit de caldă (cea mai caldă iarnă de când există măsurători observaţionale în România -fig.2), când, abateri pronunţate ale temperaturii maxime/minime faţă de regimul mediu multianual au persistat pe perioade lungi de timp.

Media pe ţară a temperaturii din timpul iernii (14 staţii) pe perioada 1901-2007 Sursa: Ghidul privind adaptarea la efectele schimbărilor climatice (GASC)

Toate aceste rezultate confirmă una dintre concluziile AR4 al IPCC, conform căreia s-a evidenţiat o creştere a frecvenţei şi intensităţii fenomenelor meteorologice extreme ca urmare a intensificării fenomenului de încălzire globală. Analiza altor fenomene, cum ar fi cele din sezonul rece, relevă faptul că asistăm la o creştere semnificativă a frecvenţei anuale a zilelor cu brumă, scădere a numărului de zile cu strat de zăpadă a avut, şi o tendinţa de încălzire din timpul iernii. Toate aceste fenomene au repercusiuni semnificative asupra agriculturii, economiei şi nu în ultimul rând asupra stării de sănătate a populaţiei.

Schimbările în regimul climatic din România se încadrează în contextul global, acela de creştere a temperaturii în timpul verii. După estimările prezentate în AR4 al IPCC, în România se aşteaptă o creştere a temperaturii medii anuale faţă de perioada 1980-1990, după cum urmează: între 0,5°C şi 1,5°C pentru perioada 2020-2029; între 2,0°C şi 5,0°C pentru 2090-2099, în funcţie de scenariu (ex. între 2,0°C şi 2,5°C în cazul scenariului care prevede cea mai scăzută creştere a temperaturii medii globale şi între 4.0°C şi 5.0°C în cazul scenariului cu cea mai pronunţată creştere a temperaturii).

Din punct de vedere pluviometric, modelele climatice prognozează pentru perioada 2090- 2099 secete pronunţate în timpul verii în zona României, în special în sud şi sud-est. Clima este o sinteză a vremii pe o perioadă mare de timp şi pentru un anumit spaţiu geografic şi poate fi definitǎ prin distribuţii ale probabilităţilor asociate fenomenelor de vreme specifice acelui spaţiu geografic. Calcularea probabilităţii de apariţie a unor valori ai parametrilor ce descriu fenomenele meteorologice, şi realizarea unor statistici,se face pe baza unor şiruri de observaţii cât mai îndelungate şi de o perioadă de referinţǎ. Organizaţia Mondialǎ a Meteorologiei recomandǎ calcularea normalelor climatice pe intervalul de referinţǎ 1961-1990, însă în practicǎ sunt folosite şi alte intervale. Stabilirea perioadei de 30 de ani ca perioadă climatică de referinţǎ este în mare măsură convenţională, dar adoptarea ei a ţinut cont de faptul că mediile lunare, calculate pentru variabilele meteorologice pe aceasta perioadă, au o stabilitate suficientă, inclusiv în cazul zonelor temperate. Studiile cercetǎtorilor români au contribuit la rafinarea unor metodologii de proiecţie regionalǎ a semnalului încǎlzirii globale. Au fost folosite metode de modelare statisticǎ aplicate rezultatelor modelelor climatice globale dar şi realizarea de experimente numerice cu modele climatice regionale şi analiza rezultatelor acestora împreunǎ cu datele observate pentru a evidenţia mecanisme prin care factorii locali contribuie la modificările climatice. Raportarea la normele standard a valorilor diverşilor parametri meteorologici pune în evidenţă variabilitatea climaticǎ prin fluctuaţiile acestora situate de-o parte sau alta a mediilor calculate pe perioada de referinţǎ. Cauzele variabilităţii climatice sunt multiple, dar în esenţă ele sunt legate de o distribuţie neuniformǎ a energiei atât la scară mare cât şi la scară regionalǎ şi localǎ.

Ciclul sezonier al temperaturilor corespunzǎtoare intervalelor 1961-1990 (albastru), 2001-2030 (roşu), 2031-2060 (portocaliu) şi 2061-2090 (verde) în cazul mediei pentru teritoriul României (în ºC), Sursa: Administraţia Naţională de Meteorologie

Ciclul sezonier al precipitaţiilor pentru corespunzǎtoare intervalelor 1961-1990 (albastru), 2001-2030 (roşu), 2031-2060 (portocaliu) şi 2061-2090 (verde) în cazul mediei lunare, mediatǎ pentru teritoriul României, a ratei zilnice a cantitatii de precipitatii (în mm), Sursa: Administraţia Naţională de Meteorologie

Schimbarea în cantitatea anualǎ de precipitaţii estimatǎ pentru 2001-2030 (în %) (interval de referinta – 1961-1990). S-au folosit rezultatele unui ansamblu de 11 experimente climatice cu modele regionale realizate in proiectul FP6 ENSEMBLE Sursa: Administraţia Naţională de Meteorologie

3.2. Viziunea asupra dezvoltării sustenabile

Planul de Acţiune privind Energia Durabilă a Comunei Ghiroda îşi propune o viziune focalizată pe atingerea unor obiective pe termen lung, care transced actualele orizonturi şi cicluri electorale, fiind în perfectă consonanţă cu criteriile şi principiile de sustenabilitate stipulate de Directivele Europene, Strategiile şi Planurile de dezvoltare sustenabilă a României şi tendinţelor care se conturează la nivel mondial. Aceast plan are menirea de a orienta şi promova o viziune realistă şi responsabilă asupra perspectivelor de dezvoltare în planlocal: O strategie locală de dezvoltare durabilă care stabileşte obiectivele pe termen mediu şi lung; Un Plan de acţiune cu priorităţi şi paşi de urmat pe termen scurt şi mediu pentru îndeplinirea obiectivelor strategiei, conţinând o evaluare a costurilor, identificarea surselor de finanţare şi a modalităţilor de accesare a acestora; Un portofoliu de proiecte considerate de întreaga comunitate drept priorităţi pentru asigurarea dezvoltării durabile a Comunei Ghiroda, a Zonei Metropolitane Timişoara şi a Judeţului Timiş;

4. PLANUL DE ACŢIUNE PENTRU ENERGIA DURABILĂ

Planul de Acţiune pentru Energia Durabilă este documentul de planificare strategică care indică modul în care Comuna Ghiroda, în calitate de semnatară a Convenţiei Primarilor îşi va respecta angajamentul asumat, până în anul 2020 şi dincolo de anul 2020, până în anul 2030.

PAED cuprinde astfel o serie de măsuri concrete de reducere a emisiilor de CO2 pe teritoriul administrativ al Comunei Ghiroda, calendarul şi responsabilităţile de aducere la îndeplinire, bazate pe Inventarul de Referinţă al Emisiilor elaborat.

4.1. Scopul dezvoltării Planului de Acţiune pentru Energia Durabilă

Comuna Ghiroda a beneficiat în ultimii ani de rezultate în implementarea unor proiecte de modernizare, reabilitare şi extindere reţele. Şi în prezent sunt în derulare proiecte, altele sunt în curs de pregătire ori preconizate. Oportnităţile de asumare a unui plan de reducere a emisiilor pe teritoriul administrativ al Comunei Ghiroda există în fiecare din proiectle iniţiate şi dezvoltate la nivelul comunei Ghiroda. Considerăm că, oportunităţile legate de luarea n considerare a aspectelor legate de eficienţa energetică, utilizarea surselor de energie din surse regenerabile şi reducerea emisiilor de GES nu trebuiesc neglijate. Dezvoltarea PAED pentru Comuna Ghiroda, este considerată esenţială, având menirea de a constitui un document cheie în dezvoltarea sustenabilă a comunei şi atingerea ţintei de reducere a emisiilor de CO2.

4.2. Obiectivul Planului de Acţiune pentru Energia Durabilă

Planul de Acţiune pentru Energia Durabilă, va implica atât sectorul public cu vizare a

măsurilor menite să reducă emisiile de CO2 care cad în competenţa autorităţii locale cât şi cel privat, prin măsuri de reducere a consumului de energie de către consumatorii finali. Aceste măsuri vizează teritoriul administrativ al Comunei Ghiroda. Planul de Acţiune privind Energia Durabilă va acoperi domenii ca: energia, clădirile şi echipamentele municipale, planificarea urbană, managementul deşeurilor, transporturile şi mobilitatea, achiziţiile publice, educaţia, spaţiile verzi şi mediul urban, precum şi întreaga comunitate a urbei şi locuitorii ei. Comuna Ghiroda are astfel posibilitatea să stabilească şi ţinta de reducere a emisiilor de

CO2, în sensul stabilirii unei ţinte de „reducere absolută” sau „reducere per cap de locuitor”. PAED va reprezenta un important instrument pentru administraţia publică locală, stabilind măsurile şi acţiunile la nivelul fiecărui sector, cu stabilirea de termene clare de implementare, definirea măsurilor şi setarea priorităţilor ţinând cont de criteriile economice, de protecţia mediului, tehnice şi organizatorice, astfel încât să se poată cuantifica exact importanţa, aplicabilitatea pe termen scurt (1-3 ani), mediu (3-7 ani) şi lung (7-17 ani) cu beneficiile aduse din punct de vedere al mediului prin aportul în

reducerea cantităţii de CO2 la nivel de sector şi mai apoi la nivel de municipalitate (ca ţintă globală). La stabilirea măsurilor şi acţiunilor în vederea atingerii obiectivelor globale de scădere a

cantităţii de CO2 la nivel local, s-a ţinut cont de priorităţile astfel stabilite, prin alocarea unui termen rezonabil de implementare, corelate cu situaţia economică actuală şi nu va contura sarcini excesive autorităţii locale. Aceste măsuri sunt în perfectă corelaţie cu prevederile Pachetului legislativ „Energie – Schimbări Climatice” care prevede : — reducerea, până în anul 2020, cu cel puţin 20% a emisiilor de gaze cu efect de seră (GES); — creşterea, în acelaşi interval de timp, cu 20% a ponderii energiilor regenerabile în totalul consumului energetic; — creşterea eficienţei energetice cu 20%.

Numeroase din posibilităţile disponibile de reducere a cantităţii de CO2 sunt de fapt oportunităţi de zi cu zi, care pot genera beneficii sociale şi de mediu multiple. În general aceste măsuri vizează fiecare cetăţean în parte, de la elevi, adolescenţi şi adulţi. Măsurile simple, care pot începe cu educaţia ecologică la nivelul unităţilor şcolare şi la autoeducaţia pentru segmentul adult, generează implicit reduceri ale consumurilor la nivel de familie,

gospodărie, instituţie, companie şi în final la scăderea cantităţii CO2 la nivelul localităţii, unele măsuri neavând nevoie de alocări financiare.

Cele mai multe soluţii de reducere a cantităţii de CO2 pe teritoriul administrativ al localităţii vizează: - folosirea cu eficienţă maximă a resurselor energetice şi a energiei de orice fel; - promovarea utilizării energiei din surse regenerabile;

- Asigurarea mobilităţii în localitate şi a conexiunii cu localităţile din yonă şi cu Municipiul Timişoara; - reducerea emisiilor de dioxid de carbon generate de autoturismele vechi şi promovarea achiziţionării unor autovehicule cu consum redus de combustibil; - îmbunătăţirea tehnologiilor utilizate/adoptarea de tehnologii „verzi”, nepoluante;; - achiziţii verzi (Green Public Procurement); - amenajare şi îmbunătăţirea spaţiilor verzi; - management al deşeurilor durabil; - reducerea consumului de apă pentru uz casnic şi instituţional; - creşterea gradului de conştientizare a populaţiei privind schimbările climatice, asupra măsurilor de combatere şi adaptare la efectele acestora; - accesarea de fonduri pentru mediu, prin diversele instrumente de finanţare disponibile la nivel naţional, fonduri ale Uniunii Europene, ăn special pentru proiecte care vizează domeniul eficienţei energetice, producerii şi utilizării energiei din surse regenerabile, transportului durabil şi mobilitate;

Beneficiile dezvoltării şi implementării Planului de Acţiune pentru Energia Durabilă sunt multiple. Pentru că este un document strategic, toate acţiunile şi măsurile sale converg

către o reducere a emisiilor de CO2, la o dezvoltare durabilă a localităţii, cu beneficiile de mediu, sociale şi economice corespunzătoare.

4.3. Implicarea comunităţii Implicarea comunităţii este esenţială în dezvoltarea şi implementarea unor programe şi Planuri locale. Planul de Acţiune pentru Energia Durabilă a Comunei Ghiroda a fost dezvoltat în strânsă legătură cu comunitatea locală. Forumurile locale pentru energie, grupurile de lucru şi dezbaterile publice, au constituit o excelentă oportunitate de implicare a comunităţii în programele de interes public local. Susţinerea comunităţii, a actorilor locali şi a tuturor părţilor interesate este indisolubil legată de implementarea cu succes al Planului de Acţiune pentru Energia Durabilă a Comunei Ghiroda. În vederea asigurării transparenţei actului decizional, sunt folosite mijloace de informare/comunicare şi consultare a populaţiei. Informarea societăţii civile se realizează atât prin modalităţi de comunicare directă, cât şi prin instrumente de comunicare mediată. Pe parcursul elaborării PAED au fost organizate întâlniri publice în cadrul primăriei la care au participat reprezentanţi din domeniul social, protecţia mediului, mediul de afaceri, social, cultural, etc. Unele dintre aceste întâlniri au avut rol de consultare. În cadrul lor, cei interesaţi şi-au putut exprima părerea, de a formula sugestii privind identificarea priorităţilor de dezvoltare durabilă a Comunei Ghiroda pe termen mediu şi lung. Comunicarea mediată s-a realizat prin promovarea activităţilor din etapele premergătoare şi de elaborare a Planului de Acţiune pentru Energia Durabilă: organizarea de conferinţe de presă, comunicate de presă, anunţuri şi informări.

Identificarea principalelor probleme, nevoi şi oportunităţi de la nivelul Comunei Ghiroda s-a realizat printr-o consultare prealabilă, prin dezbatere publică, organizată în data de 15.07.2013.

Pentru informare şi promovare viitoare a măsurilor şi acţiunilor incluse în PAED se vor folosi diverse intrumente de comunicare: emiterea de comunicate de presă, anunţuri privind lansarea şi derularea proiectelor; emiterea la finalizarea acţiunilor a unor informări asupra rezultatelor implementării, după evaluarea minuţioasă a acestora; organizarea de conferinţe de presă; interviuri şi emisiuni în mass-media locală (radio, televiziune); articole referitoare la PAED Ghiroda în presa scrisă;

În acest mod, prin participarea directă a locuitorilor Comunei Ghiroda la procesul de elaborare şi implementare a Planului de Acţiune pentru Energia Durabilă, prin informarea şi consultarea continuă a acestora, cetăţenii vor fi angajaţi direct în procesul de shimbare, vor accepta costurile acestei schimbări, iar coeziunea socială astfel creată va asigura succesul implementării.

Forum local pentru energie şi grup de lucru în Comuna Ghiroda

AFIŞUL Forumului Local pentru energie şi grupurilor de lucru

Comuna Ghiroda

5. INVENTARUL DE REFERINŢĂ AL EMISIILOR

Orice autoritate publică locală ar trebui să adopte metodologii riguroase de management al Inventarului de emisii de GES, pornind de la analiza iniţială a emisiilor de gaze cu efect de seră (GES), elaborând Planul de Acţiune privind Energiile Durabile - strategia de dezvoltare şi de implementare a măsurilor de reducere a emisiilor şi încheind cu stabilirea metodelor de monitorizare şi raportare.

Inventarul de emisii de GES trebuie să cuprindă două componente majore: emisiile rezultate din activitatea operaţională a autorităţii publice locale şi emisiile produse de comunitate, graniţa considerată pentru acest demers fiind cea administrativ-teritorială. Analiza emisiilor la nivelul comunităţii presupune existenţa unor provocări semnificative. Autorităţile publice locale sunt responsabile pentru administraţia la nivel local şi, pentru acest motiv, nu pot accesa sursele de informaţii naţionale pentru pregătirea Inventarelor Naţionale în scopul raportării acestora către UNFCCC. După înţelegerea fenomenului schimbărilor climatice şi cauzelor acestuia, este necesară identificarea activităţilor din responsabilitatea autorităţii publice locale şi comunităţii care constituie surse ale emisiilor de gaze cu efect de seră. Din experienţa acumulată în cadrul Proiectului CONURBANT, un pas esenţial în constituie CREAREA UNEI STRUCTURI ADMINISTRATIVE, o echipă formată din persoane competente, motivate, sub conducerea unei persoane din vârful managementului organizaţiei care, să coordoneze, organizeze şi să motiveze întreaga echipă şi să coaguleze grupul de părţi interesate. În cadrul Primăriei Comunei Ghiroda, numărul redus de personal a presupus implicarea a cel puţin 5 angajaţi – funcţionari ăublici şi funcţii de demnitate publică. Cunoştinţele acestora în domeniul administraţiei şi sesiunile de instruire centralizată în cadrul Proiectului CONURBANT, forumurile locale pentru energie şi grupurile de lucru au condus la înţelegerea paşillor care trebuiesc parcurşi, metodologia de lucru, actele şi datele care trebuiesc analizate, extrase şi compilate pentru promovarea Planului de Acţiune pentru Energia Durabilă.

În cadrul Primăriei Comunei Ghiroda, etapele parcurse în cadrul Proiectului CONURBANT pentru dezvoltarea şi implementarea Planului de Acţiune pentru Energia Durabilă s-a realizat în 4 paşi, urmând ca pasul 5 să îl constituie procesul de implementare al PAED propriu – zis. Etapele parcurse au fost parcurse pas cu pas. Echipa Primăriei Comunei Ghiroda, constituită prin Dispoziţia Primarului, sub coordonarea echipei de implementare a Proiectului CONURBANT, a participat la sesiuni de instruire şi formare la care s-au prezentat în mod concret modul de elaborare al unui inventar de emisii, entităţile care deţin datele şi informaţiile şi modul de colectare al acestora. S-au prezentat bunele practici în domeniul eficienţei energetice, utilizării surselor de energie regererabilă şi modalităţile aflate la îndemâna primăriilor în ceea ce priveşte reducerea consumurilor energetice şi producerea de energie din surse de energie regenerabilă. Primăria Comunei Ghiroda a fost îndrumată în analiza amprentei de carbon, la estimarea diferenţei dintre costruri şi beneficiile stării actuale şi a scenariilor de reducere a emisiilor

de CO2, pentru a identifica oportunităţile de îmbunătăţire a managementului emisiilor şi de atenuare a efectelor schimbărilor climatice. Implicarea factorilor interesaţi a fost esenţială pentru cunoaşterea de către aceştia a tuturor aspectelor teoretice şi practice. Comunicarea internă şi externă cu echipa Proiectului CONURBANT a fost esenţială.

Participarea unui reprezentant al Primăriei Comunei Ghiroda la Workshop-ul Proiectului „An inclusive peer-to-peer approach to involve EU CONURBations and wide urban areas in participating to the CovenANT of Mayors” – acronim CONURBANT – cod IEE/10/380/SI2 58 9427, cu tema „Emission inventories for Conurbations cities: Big changes start in

small towns” la Bruxelles, Belgia, din data de 21 Iunie 2012 a constituit un avantaj, experienţa acomulată fiind definitorie pentru dezvoltarea Planului de Acţiune pentru Energia Durabilă.

Stabilirea situaţiei în care se afla comuna Ghiroda la momentul întocmirii Inventarului de Referinţă al Emisiilor a constituit un punct crucial în cunoaşterea exactă a statusului, al nivelurilor şi tendinţelor consumurilor şi formularea unor obiective şi ţinte pe termen scurt

şi mediu. S-au analizat cauzele generatoare de emisii CO2 la nivel local, angajamentele în care comunitatea este deja angrenată, tendinţele emisiilor şi impactul financiar al consumului de energie şi al emisiilor de carbon, modalităţi de finanţare a proiectelor şi desigur, viziunea şi obiectivele administraţiei publice locale pe termen lung.

Structura de colaborare între Conducerea Primăriei Comunei Ghiroda, Echipa de Proiect CONURBANT din cadrul Primăriei Municipiului Timişoara, structura administrativă internă, actorii locali şi părţile interesate

S-au realizat la nivel local previziuni ale emisiilor, bazate pe tendinţele de dezvoltare, situaţia demografică actuală, liniile directoare ale PUG şi ale planurilor de urbanism, care susţin dezvoltarea locală. Luând în considerare o serie de aspecte legate de aceste previziuni, în care consumurile

şi emisiile de CO2 aferente vor prezenta în viitor tendinţe ascendente, prognozate la 2- 3%/an, s-a procedat la estimarea aspectelor financiare pe care PAED le-ar presupune, costurile de conformare şi beneficiul de imagine al comunei în dezvoltarea unui angajament de reducere al emisiilor de CO2 la nivel local. Astfel, s-a concuzionat că orice an care se încheie fără luarea unor măsuri concrete de reducere a emisiilor va conduce la costuri suplimentare pe termen lung.

Inventarul este realizat prin compilarea datelor referitoare la consumul de energie şi la managementul deşeurilor şi utilizând factorii de emisie corespunzători. Fiecare dintre cele două tipuri de analize este divizat în sectoare care corespund standardelor internaţionale referitoare la clasificarea emisiilor de GES şi care reflectă activităţile autorităţii publice locale şi ale comunităţii locale. Un inventar complet al emisiilor necesită urmărirea cu acurateţe a locaţiilor (generatoare de emisii GES), a gradului de control asupra tipurilor de emisii precum şi soliditatea şi complexitatea metodologică a surselor de date. Administraţia locală trebuie să facă eforturi pentru identificarea unor indicatori pentru fiecare sector, astfel încât să poată oferi o imagine a rezultatelor. Includerea indicatorilor

specifici fiecărui sector permite compararea nivelurilor de emisii pe baza intensităţii energetice a fiecărei activităţi prin generarea unor rapoarte sistematice comparative de către administratorii programului La calculul emisiilor de GES şi al reducerilor de emisii, acestea sunt convertite în dioxid de carbon echivalent, în aşa fel încât să se calculeze un singur indicator. Aceste gaze cu efect de seră au Potenţiale de Încălzire globală (PIG) diferite, evidenţiate în cel de-al doilea Raport IPCC (organism de lucru al UNFCCC). Cele mai frecvent utilizate PIG sunt prezentate în tabelul de mai jos:

Gazul Potenţial de Încălzire Globală (PIG)

CO2 1 CH4 21 N2O 310

5.1. Anul de referinţă pentru Inventarul de Referinţă al Emisiilor (Baseline Emmision Inventory)

Anul de referinţă pentru UNFCCC şi pentru Protocolul de la Kyoto este anul 1990. Totuşi, practic este imposibil să se colecteze datele provenind din anul 1990. Inventarul de emisii trebuie să includă toate emisiile generate pe parcursul unui an calendaristic. Înaintea începerii colectării datelor, s-a examinat aria resurselor de date disponibile şi s-a selectat anul pentru care există înregistrări fidele şi suficient de detaliate pentru a construi un inventar. Pentru Comuna Ghiroda s-a preferat ca anul de referinţă să fie situat cu câţiva ani în trecut, pentru a putea beneficia de reducerile de emisii generate, prin cuantificarea măsurilor recent adoptate. Astfel, anul de referinţă luat în calcul este anul 2008. Având în vedere că priorităţile unui sistem de management al GES sunt de ordin practic, s-a considerat că este mai important ca anul de referinţă să fie documentat la un nivel de detaliere ridicat decât să se realizeze un Inventar de Referinţă al Emisiilor (Baseline Emission Inventory) pentru un an de referinţă obligatoriu. Deşi unele practici recomandă să se aleagă un an ce poate fi considerat reprezentativ din punct de vedere al nivelului de emisii, pentru o perioadă mai mare. Totuşi, consumul de energie într-un an în care s-au înregistrat temperaturi ridicate sau foarte scăzute ar putea să difere mult de cel al unui an mediu, datorită utilizării pe perioade mai mari a sistemelor de încălzire. Decizia în alegerea anului 2008 ca an de referinţă este justificată şi de buna cunoaştere a variaţiilor climatice locale care asigură în cazul de faţă un an de referinţă reprezentativ.

5.2. Realizarea Inventarului de Referinţă al Emisiilor (IRE) la nivelul Comunei Ghiroda

Inventarul de Referinţă al Emisiilor întocmit la nivelul Comunei Ghiroda, constituie baza pe care s-a fundamentat Planul de Acţiune pentru Energia Durabilă a Comunei Ghiroda - pentru atingerea obiectivelor stabilite de UE - de reducere cu cel puţin 20% a emisiilor de CO2 până în anul 2020, prin aplicarea măsurilor planului de acţiune care intră în competenţa şi domeniile de activitate ale autorităţii locale.

Convenţia Primarilor pune la dispoziţie un formular standard de examinare şi centralizare a emisiilor de energie şi a emisiilor asociate, cu o preocupare deosebită asupra emisiilor care rezultă din utilizarea combustibililor fosili decât de celelalte gaze cu efect de seră enumerate mai sus.

În acest Inventar de Referinţă al Emisiilor sunt evaluate consumurile de energie şi energie de CO2 ale diferitelor sectoare şi pe teritoriul administrativ al Comunei Ghiroda, factorii care influenţează consumul de energie, impactul asociat cu consumul de energie, efortuirle realizate deja de către comunitate până în prezent, barierele care trebuiesc depăşite şi gradul de conştientizare al actorilor locali în ceea ce priveşte consumul de energie.

Pentru realizarea Inventarului emisiilor s-au aplicat normele metodologice şi ghidul stabilit de Oficiul Convenţiei Primarilor, disponibil pe www.eumayors.eu.

Astfel, a fost aleasă metoda factorilor de emisie standard IPCC, iar consumurile finale de energie analizate în următoarele domenii: - clădirile municipale, echipamente/facilităţi - clădirile terţiare, echipamente/facilităţi - locuinţe (sectorul rezidenţial) - iluminatul public orăşenesc; - transportul municipal (flotă proprie) - transportul privat şi comercial; - deşeurile; Deşi s-au centralizat şi consumurile energetice din industrie, sectorul industrial nu este o ţintă a acţiunilor Planului de Acţiune pentru Energia Durabilă (PAED) al Comunei Ghiroda autoritatea publică locală neavând posibilitatea influenţării directe, semnificative a acestui sector.

De asemenea, Comunei Ghiroda nu îi sunt aplicabile emisiile de CO2 datorate generării de electricitate şi producţiei centralizate de căldură/răcire, acestea nefiind dezvoltate în prezent. Colectarea datelor a avut ca punct de pornire baza de date existentă la nivelul Primăriei Comunei Ghiroda: baza de date fiscală, de urbanism şi amenajare a teritoriului, infrastructura locală. De asemenea, consumurile aferente energiei electrice utilizate in iluminatul public au fost disponibile din evidenţele primăriei. Pentru compilarea datelor privind consumurilor energetice (electricitate, gaze naturale, apă, deşeuri) s-au solicitat datele de la companiile furnizoare de utilităţi şi servicii: - Societetea „ENEL DISTRIBUŢIE BANAT” S.A. – compania furnizoare a energiei electrice şi furnizoare a serviciului de iluminat public; - „E-ON Gaz” – compania furnizoare a gazului metan; - S.C. „RETIM ECOLOGIC SERVICE” S.A. Timişoara – operatorul serviciului public de servicii de salubrizare;

Recensământul Populaţiei şi al Locuinţelor 2011, demers statistic de importanţă strategică pentru România, desfăşurat în perioada 20-31 Octombrie 2011, prin rezultatele parţiale furnizate a relevat o serie de aspecte legate de comunele României. A rezultat indubitabil faptul că, preocupările actuale ale demografiei se orientează tot mai mult spre cunoaşterea, descrierea şi analiza evoluţiei familiilor şi a gospodăriilor, ca formă esenţială a modului de convieţuire umană, suport informaţional statistic esenţial pentru construirea politicilor de dezvoltare economică şi socială a ţării. Prin strategia elaborată cu privire la Recensământul Populaţiei şi al Locuinţelor s-a extins fondul de date şi informaţii care să caracterizeze evoluţia în timp a familiilor, respectiv a gospodăriilor – componentele de bază ale convieţuirii umane. Aceste date obţinute vor contribui la descrierea în viitor a tendinţelor principale ale evoluţiei familiilor şi gospodăriilor, din care să se desprindă prin studiu aspecte privind: fenomenul de îmbătrânire a populaţei;

creşterea gospodăriilor de persoane singure sau a familiilor monoparentale; evaluarea numărului şi structurii generaţiilor care convieţuiesc în cadrul familiei; structura familiilor după numărul de copii şi cel al copiilor întreţinuţi; componenţa familiilor după relaţiile de rudenie sau parentale; statutul femeilor în cadrul familiei; fenomenul migraţiei, în special al migraţiei temporare, la muncă în străinătate şi altele. În perspectiva următorilor ani, se preconizează o dezvoltare umană durabilă în care trebuie subliat rolul pe care familia îl are şi îl va avea în evoluţia societăţii.

Recensământului Populaţiei şi al Locuinţelor 2011, a asigurat informaţii pertinente şi detaliate, care să poată fi utilizate în lucrări şi cercetări asupra unor aspecte prioritare ale dezvoltării durabile, cum sunt cele privind dezvoltarea reţelei aşezărilor umane şi ale amenajării teritoriului (inclusiv a studiilor de urbanism), cele ale aspectelor calităţii vieţii legate de condiţiile de locuit (inclusiv ale utilizării fondului unităţilor de locuit), privind fundamentarea dezvoltării construcţiilor de locuinţe şi a dotărilor edilitare necesare, cele legate de mediul ambiant.

În vederea completitudinii şi corectitudinii datelor privind consumurile energetice, baza de date a fost completată de către funcţionarii Primăriei Comunei Ghiroda. Metodologia utilizată a fost aceea a chestionării directe a cetăţenilor. Această metodă a fost aplicată pentru evaluarea consumurilor energetice în gospodăriile populaţiei care utilizează lemnul în vederea producerii de căldură pe timp de iarnă şi a consumului de gaze lichefiate (Buthan Gaz) pentru prepararea hranei la bucătărie. Estimarea şi calculele realizate în calcului consumurilor determinate de utilizarea combustibililor fosili s-a realizat de către personal experimentat, bun cunoscător a situaţiei locale, pentru ca datele să aibă un grad de acurateţe ridicat. Aceeaşi metodă a fost aplicată şi consumurilor de energie din utilizarea combustibililor pentru transport. Companiile care comercializează produse petroliere (motorină, benzină) nu pun la dispoziţia autorităţii publice sau a terţelor părţi interesate date cu privire la vânzări, cantităţi, tipuri de combustibili, datele fiind considerate confidenţiale, având caracter comercial. Dacă obţinerea datelor privitoare la consumul de energie electrică şi gaze naturale, defalcat pentru consumatori casnici şi sectorul industrial, a fost relativ facilă, o perioadă deosebit de lungă a fost acordată obţinerii şi centralizării datelor cu privire la cantităţile de lemn, buthan gaz şi combustibil. Astfel, pentru monitorizarea consumurilor, în scopul monitorizări implementării măsurilor şi acţiunilor PAED, se va realiza o bază de date electronică, actualizată permanent. Acesta va constitui instrumentul de bază în faza de monitorizare a implementării PAED. Datele de consum specifice (pe locuinţe, pe mp. de clădire) au fost procesate, şi verificate calitativ prin verificări de documente cu furnizorii de servicii şi utilităţi publice, analizate, interpretate şi comparate cu date similare de la nivelul Conurbaţiei Timişoara şi cu cele

regionale şi naţionale, fiind astfel elaborate concluzii privind zonele principale de intervenţie din planul de acţiuni. În cazul sectoarelor în care s-au înregistrat consumuri energetice ridicate, s-a încercat interpretarea datelor şi înţelegerea acestora din perspectiva comportamentului populaţiei, intensificării unor activităţi, starea echipamentelor electrice, electronice şi electrocasnice, lipsei unor alternative privitoare la transportul public/privat, a mobilităţii, etc. Subliniem încă o dată faptul că, în compilarea Inventarului de emisii problemele deosebite au fost înregistrate în colectarea unor date de consumuri în domeniul clădirilor din sectorul terţiar, precum şi în domeniul transportului privat şi comercial. Experienţa Municipiului Timişoara în elaborarea Strategiei privind schimbările climatioce şi a planuluide acţiune privind combaterea, atenuarea şi adaptarea la efectele schimbărilor climatice au fost împărtăşite tuturo localităţilor Conurbaţiei Timişoara, alături de experienţa altor municipii experimentate din cadrul consorţiului Proiectului CONURBANT. Astfel s-au analizat unele măsuri ale Municipiului Timişoara şi efectele acestora după 2 ani de implementare.

5.3 . EVALUAREA SECTORIALĂ

5.3.1. SECTORUL REZIDENŢIAL

La nivelul Comunei Ghiroda, numărul clădirilor a fost de 2.183, din care 1.612 în Ghiroda şi 571 în Giarmata Vii. Numărul gospodăriilor a fost de 1.897, 1.406 în Ghiroda şi 491 în Giarmata Vii.

Încălzirea acestor locuinţe se realizează în proporţie de 33% cu lemn, 67% cu gaze naturale. În ultimii 10 ani, 10% din populaţia Comunei Ghiroda a optat pentru centrale termice pe gaz sau pe lemn.

Recensământului Populaţiei şi al Locuinţelor 2011 oferă date importante cu privire la tipologia locuinţelor. Din datele parţiale furnizate de Institutul Naţional de Statistică rezultă următoarele date:

Datele statistice Valoare Numărul de locuinţe convenţionale: 2.189 Număr: 1.939 Alimentarea cu apă în locuinţă: % faţă de total: 88,6 Instalaţia de canalizare în locuinţe: Număr: 1.922 (locuinţe are au instalaţie de canalizare % faţă de total: 87,8 la o reţea publică, la un sistem propriu sau altă situaţia) Număr: 2.108 Instalaţia electrică: % faţă de total: 96,3 Încălzire centrală: Număr: 1.353 (centrală termică proprie) % faţă de total: 61,8 Număr: 2.050 Bucătărie în locuinţă: % faţă de total: 93,7 Număr: 1.830 Baia în locuinţă: % faţă de total: 83,6

5.3.2. SECTORUL TRANSPORT

Până în anul 2008, în comuna Ghiroda doar trei străzi au fost asfaltate şi anume: Str. Victoria, str Dunărea şi actuala Calea Timişoarei. Începând cu anul 2009, primarul comunei a demarat o amplă campanie de modernizare a drumurilor din intravilan, ajungându-se în prezent ca, în localitatea Ghiroda, dintr-un număr total de 91 de străzi, 47 să fie asfaltate. În localitatea Giarmata Vii, dintr-un număr de 30 de străzi, 8 sunt asfaltate.

60000 50000 40000 Drumuri asfaltate 30000 Strazi neasfaltate 20000 Total lungime strazi 10000 0 Localitatea Ghiroda Localitatea Total comuna (m) Giarmata Vii (m) Ghiroda (m)

SITUAŢIA STRĂZILOR ÎN COMUNA GHIRODA, ANUL 2012

Conform graficului prezentat, în comuna Ghiroda lungimea totală a străzilor este de 59.800 m., din care în localitatea Ghiroda 43.705 m., iar în localitatea Giarmata Vii 16.095 m. Din totalul lungimii străzilor, 33.655 m. reprezintă străzi asfaltate, adică 56,29% (27.975 m. în Ghiroda sau 64% din lungimea străzilor din localitate şi 5.690 m. în Giarmata Vii sau 35,35 % din lungimea străzilor din localitate).O viitoare provocare în acest domeniu o reprezintă modernizarea tuturor străzilor, asigurarea unor piste de biciclete pentru susţinerea circulaţiei nemotorizate şi asigurarea siguranţei traficului auto şi velo pe drumurile comunale. Modernizarea tuturor drumurilor va contribui indiscutabil la creşterea calităţii factorului de mediu aer, prin reducerea pulberilor în suspensie şi sedimentabile în aer.

5.3.3.SECTORUL ENERGIE

Iluminatul public al comunei este realizat de către S.C. „ENEL DISTRIBUŢIE BANAT” S.A. pe tot traseul străzilor din intravilan, excepţie facând zonele din PUZ-urile noi create, acestea urmând a fi alimentate cu energie electrică în viitorul apropiat. Conform datelor din arhiva primăriei, în anul de referinţă 2008 consumul de energie electrică pentru Instituţiile Publice a fost de 937.994,85 kWh/an. Posibilitatea de a reduce consumurile de energie la nivelul sectorului public va fi suprinsă în studii pilot, având în vedere tehnlogia de ultimă oră apărută pe piaţa de energie. Astfel, în perioada imediat următoare, pe lângă anveloparea construcţiilor, sediul primăriei va beneficia de un sistem de management integrat a consumurilor de energie prin instalarea unor panouri fotovoltaice şi corpuri de iluminat cu tehnologie LED plus o automatizare a consumului de gaze naturale diferenţiat pe ciclul zi-noapte, zile lucrătoare - zile nelucrătoare. Se aşteaptă o astfel o reducere a consumului cu 25%. Pe de altă parte, se are în vedere un proiect de iluminat stradal prin tehnologie LED, combinată cu tehnologie fotovoltaică într-un parc public.

5.3.4. SECTORUL INSTITUŢIONAL

CLĂDIRILE APARŢINÂND AUTORITĂŢII PUBLICE LOCALE:

SEDIUL PRIMĂRIEI COMUNEI GHIRODA, cu o suprafaţă construită desfăşurată de 550 mp se află pe strada Victoria nr 46, fiind reprezentat de două corpuri de clădiri, cu regim de înălţime P+M. Numărul total de birouri este de 15, încălzirea acestora realizându-se prin intermediul unei centrale moderne cu gaz metan. Sistemul de climatizare este reprezentat de 8 unităţi individuale de răcire. CĂMINUL CULTURAL GHIRODA, situat pe strada Victoria nr.48, cu o suprafaţă construită desfăşurată de 1.000 mp, pe un regim de înălţime P+1Ep, are ca surse energetice gazul metan pentru sistemul de încălzire şi energie electrică pentru sistemul de climatizare.

CĂMINUL CULTURAL GIARMATA VII, situat pe strada Înfrăţirea nr.85, cu o suprafaţă construită desfăşurată de 500 mp, pe un regim de înălţime P, are ca surse energetice gazul metan pentru sistemul de încălzire. DISPENSARUL UMAN DIN GHIRODA este amplasat într-un imobil cu regim de înălţime P+1E, pe strada Victoria nr.71 beneficiind de sistem de încălzire cu teracotă pe gaze naturale şi sistem de climatizare cu module individuale. DISPENSARUL UMAN DIN GIARMATA VII este amplasat într-un imobil cu regim de înălţime P, pe strada Înfrăţirea nr.101 beneficiind de sistem de încălzire cu teracotă pe gaze naturale. Toate instituţiile prezentate mai sus sunt racordate la sistemele publice de alimentare cu apă şi canalizare. ŞCOLI ŞI INSTITUŢII DE ÎNVĂŢĂMÂNT ŞCOALA GENERALĂ GHIRODA, cu un regim de înălţime P+1E, situată pe strada Victoria nr.41, este alcătuită din 3 corpuri de clădire, din care corpul principal cu o suprafaţă de 540 mp gazduieşte 11 săli de clasă, 1 sală sport de 48 mp şi 2 laboratoare cu o suprafaţă totală de 108 mp. Sistemul de încălzire este disponibil pentru corpul principal fiind alcătuit din central termică alimentată cu gaze naturale. ŞCOALA CU CLASELE I-IV GIARMATA VII, cu un regim de înălţime P+1E, situată pe strada Înfrăţirea nr.41, este alcătuită din 8 săli de clasă, având o suprafaţă totală de 400 mp şi o sală de sport de 48 mp. Sistemul de încălzire este alcătuit din centrală termică alimentată cu gaze naturale. GRĂDINIŢA CU PROGRAM PRELUNGIT GHIRODA din strada Victoria nr.52, cu un regim de înălţime P este alcătuită din 3 săli de clasă având o suprafaţă totală de 350 mp. Sistemul de încălzire este alcătuit din centrală termică alimentată cu gaze naturale. GRĂDINIŢA CU PROGRAM PRELUNGIT GIARMATA VII din strada Izlaz nr.9, cu un regim de înălţime P este alcătuită din 2 săli de clasă având o suprafaţă totală de 150 mp. Sistemul de încălzire este alcătuit din centrală termică alimentată cu gaze naturale. Toate instituţiile prezentate mai sus sunt racordate la sistemele publice de alimentare cu apă şi canalizare.

În ceea ce priveşte dinamica elevilor, datele disponibile arată ca în anul 2001 erau 170 de elevi la şcoala generală, iar în anul 2012 numărul acestora este de 199, atât în ciclul primar cât şi în cel gimnazial. Se poate observa o creştere a numărului de elevi, direct proporţional cu creşterea numărului de locuitori.

5.3.5. SECTORUL DEŞEURI

Serviciul de gestionare a deşeurilor de pe raza comunei Ghiroda este concesionat către operatorul serviciilor de salubrizare S.C. „RETIM ECOLOGIC SERVICE” S.A., începând cu anul 2004, pe o perioadă de 10 ani. Societatea colectează atât deşeurile menajare cât şi cele reciclabile (introduse în anul 2008), având ca principal scop diminuarea cantităţii de deşeuri municipae şi asimilabile, conform prevederilor O.U.G. nr.196/2005. De asemenea,

în comuna Ghiroda s-au derulat campanii de colectare a deşeurilor electrice, electronice şi electrocasnice, începând cu anul 2009. Pentru a creşte gradul de colectare selectivă, s-a introdus începând cu ianuarie 2011 Programul “Sacul galben” la nivelul comunei şi s-au pus în aplicare prevederile Legii nr.132/2010, la nivelul tuturor instituţiilor de pe teritoriul administrativ al comunei. Din datele pe care le deţinem, în anul 2011 a fost colectată o cantitate de 1.216,08 t deşeuri menajere şi 11,55 t deşeuri reciclabile. Au fost valorificate energetic 231,06 t deşeuri.

5.3.6. SECTORUL SPAŢII VERZI şi AGRICULTURĂ

Din punct de vedere fitogeografic, perimetrul cercetat aparţine provinciei geobotanice central-europene, fiind puternic influenţat de vecinătatea Provinciei geobotanice sud- europene. Vegetaţia naturală a fost în cea mai mare parte schimbată în urma acţiunii omului, fiind înlocuită cu cultura plantelor (mai ales cerealiere). Interventia omului asupra vegetaţiei a fost hotărâtoare. Vegetaţia de stepă şi silvostepă din trecut a câmpiei Banatului a fost transformată prin intervenţie antropică în pajişti stepice. Terenurile agricole constituie marea majoritate a terenurilor aparţinând comunei, iar pădurile lipsesc în totalitate. Arborii predominanţi în zonă sunt ulmul (Ulmus campestris), salcâmul (Robinia pseudoacacia), dudul (Morus sp.), oţetarul (Rhus sp.) şi vegetaţia arbustivă nativă: măceş (Rosa canina) şi porumbar (Prunus spinosa). Agricultura comunei Ghiroda este în totalitate privată. Terenurile agricole sunt grupate în asociaţii agricole mari sau în asociaţii particulare mai mici. Asocierea proprietarilor de terenuri permite aplicarea unei agriculturi moderne, cu rezultate de producţie bune. În zonă se cultivă cu precădere cerealele păioase (grâu, orz, orzoaică, triticale, etc.,), plante tennice (soia, floarea soarelui, rapiţă, etc.) şi legume.

SPAŢIILE VERZI

Comuna Ghiroda: Populaţia conform recensământului din anul 2002: 3.499 persoane; Spaţii verzi intravilan existente conform PUG: 9,7 ha, constituite din zonele verzi de aliniament integrate în profilele existente ale străzilor. Conform O.U.G. nr. 114/17.10.2007, aceste suprafeţe asigură necesarul de 26 mp/locuitor preconizat pt anul 2013. Localitatea Giarmata Vii: Populaţia conform recensământului din anul 2002: 1.410 persoane; Spaţii verzi intravilan existente conform PUG: 0,9 ha, constituite din zonele verzi de aliniament integrate în profilele existente ale străzilor. De asemenea există 0,7 ha constituite ca zone verzi amenajate în noile dezvoltări urbane adiacente localităţii.

Diferenţa până la 2,8 – 3,7 ha zone verzi, preconizate a fi asigurate în intervalul 2010 – 2013, va fi asigurată din cele 114,5 ha teren arabil din intravilan, odată cu finalizarea studiilor de urbanism aflate în lucru, cel târziu până la finele anului 2013.

5.3.7. SECTORUL APĂ

ALIMENTAREA CU APĂ ŞI REŢEAUA DE CANALIZARE APĂ UZATĂ MENAJERĂ În localitatea Ghiroda, începând cu anul 2006, sistemul de alimentare cu apă a fost modernizat prin înlocuirea ţevilor de metal cu ţevi de polipropilenă, iar aducţiunea se realizează prin intermediul a 3 foraje de adâncime cu staţii hidrofor. Odată cu preluarea în gestiune a serviciului de alimentare cu apă de către operatorul regional S.C. „AQUATIM” S.A. TIMIŞOARA, se are în vedere alimentarea cu apă de la reţeaua municipală, de calitate superioară. Localitatea Giarmata Vii dispune, începând cu anul 2009, de un sistem centralizat propriu de alimentare cu apă, format din 2 foraje de medie adâncime, 2 staţii de hidrofor şi reţea de distribuţie a apei pe toate străzile. Reţeaua de canalizare din comuna Ghiroda, începută în anul 2004 are o lungime totală de 20 km. executate, plus lucrări aflate în curs de execuţie. Aceasta este conectată la reţeaua publică de canalizare a municipiului Timişoara, în zona strazii Mătăsarilor şi se află în gestiunea S.C. „AQUATIM” S.A. TIMIŞOARA. În localitatea Giarmata Vii, reţeaua de canalizare este în curs de execuţie, urmând ca la finalizarea lucrărilor, în anul 2013, lungimea totală să fie de 15.373 m, după cum urmează: canalizare menajeră în intravilan din PVC 315 mm – 10.336 m, colector menajer D = 500 mm cu o lungime de 2.549 m şi conducte de refulare cu lungime totală de 2.489 m. Descărcarea sistemului de canalizare se va face gravitaţional şi prin pompare în reţeaua de canalizare a municipiului Timişoara, la intersecţia străzilor Dorobanţilor şi Palmierilor.

5.3.8. SECTORUL INDUSTRIAL şi ECONOMIA LOCALĂ

Pe raza Comunei Ghiroda există un sector industrial diversificat, dintre care amintim: Hale depozitare: S.C. VGP, S.C. Eurorent, S.C. Dopharma, S.C. Depomed, S.C. R.Biesse, S.C. Redoxim, S.C. Ricardo-Mi, S.C. Augsurg etc Showroom-uri, reprezentanţe/service auto: Audi, BMW, Dacia, Seat, Volvo, Suzuky, Land Rover, Hyundai, VW, Peugeot, Toyota etc Fabrici textile: S.C. GoZarfex S.R.L. Imprimerii: S.C. Cores, S.C. Girod Hoteluri, restaurante: S.C. Senator, S.C. Moticica, Taverna Sârbului, etc. Unităţi producţie ansamble auto: S.C. Dura Automotive, S.C. Hella Romania, S.C. MGI Coutier; Domeniu IT: S.C. Berg Computer Producţie şi tehnologie: S.C. Pressafe, S.C. TMD, S.C. Sanswiss, S.C. Alumil. Flote transport cargo-coletărie: S.C. Eddy Spedition, S.C. TNT, S.C. FaCurier, S.C. TCE.

Potenţialul de export al comunei este destul de important prin activitatea specifică a unităţilor de producţie care işi desfaşoară activitatea pe raza comunei (Hella, Dura, Sanswiss, GoZarfex etc). Faţă de acestea, un actor important pe scena economică a comunei este Aeroportul Internaţional „TRAIAN VUIA” Timişoara. Din punct de vedere energetic, aeroportul are un necesar de putere instalată de 3283.3 kW/3568,8 kVA şi putere maxim simultan absorbită 1970.2 kW/2141.5kVA. Din acestea, în prezent beneficiază de o putere instalată de 1351.7 kW/1469.2kVA şi o putere maxim simultan absorbită de 811 kW/881,5 kVA. Totalul de energie electrică consumată de către agenţii economici, pe raza teritorială a comunei Ghiroda, în anul de referinţă 2008, a fost de 14.546.657,85 kWh/an, iar consumul de gaz natural a fost de 3.326.214,4 kWh/an. Cu toate acestea, datorită faptului că influenţa autorităţii publice locale în sectorul economic şi industrial este limitat, acest sector nu a fost luat în analiza şi abordarea Planului de Acţiune pentru Energia Durabilă.

5.4.CONSUMURILE ENERGETICE ALE COMUNEI GHIRODA

Analiza Inventarului de Referinţă al Emisiilor IRE (Baseline Emission Inventory) În realizarea Inventarului de Rererinţă al Emisiilor s-au utilizat factori de emisie ”standard”, în conformitate cu principiile Comitetului Interguverbamental pentru Schimbările Climatice

IPCC5 (Intergovernmental Panel on Climate Change – care acopera toate emisiile de CO2 generate ca urmare a consumului de energie pe teritoriul Comunei Ghiroda, fie acestea directe sau indirecte. Factorii de emisie standard se bazează pe conţinutul de carbon al fiecărui combustibil, la fel ca în cazul inventarelor naţionale de emisii de gaze cu efect de seră GES elaborate in contextul protocolului de la Kyoto. CO2 este considerat cel mai important gaz cu efect de seră, iar calcularea emisiilor de CH4 nu este necesară. Calculul emisiilor de CO2 de pe teritoriul administrativ al Comunei Ghiroda s-a efectuat prin înmulţirea cantităţii de energie consumată în fiecare sector de activitate (cantitate exprimată în MWh) cu factorii de emisie corespunzători. Pentru emisiile directe s-au transformat în unităţi de energie cantităţile de combustibil consumate. Tabel de echivalare a combustibililor în energie (MWH) şi apoi din energie de fiecare tip

(exprimată în MWh) în emisii de CO2.

Factor de emisie tip Tip de combustibil standard [tCO2/MWh] Benzină pentru motoare 0,249 Gazilină/Diesel 0,267 Gaz natural 0,202 Deşeuri municipale 0,330 Lemn 0-0,403 Ulei rezidual din combustibil 0,279 Cărbune brun 0,364

Pentru electricitate, în compilarea Inventarului de Referinţă a Emisiilor nu s-a utilizat Factorul de emisie naţional.

Factor de emisie Electricitate standard naţional [tCO2/MWh] ROMÂNIA 0,583

Factorul de conversie pentru compilarea IRE a fost Eticheta pentru energie electrică a S,C. „ENEL ENERGIE” S.A. pentru anul 2008, adică 0,5325 tCO2/MWh, după cum urmează:

Procesul de colectare a datelor a vizat în principal elaborarea unui formular de colectare de date, care pe parcurs a fost completată prin recepţionarea datelor de la diferiţii actori locali/judeţeni orin naţionali – furnizori de servicii publice şi utilităţi: S.C. „E-ON GAZ”S.A., „ENEL DISTRIBUŢIE” S.A., S.C. „RETIM ECOLOGIC SERVICE” S.A., Institutul Naţional de Statistică – Direcţia Regională de Statistică Timiş. O sursă importantă de date şi informaţii a constituit-o Primăria Comunei Ghiroda care, prin serviciile de specialitate au completat datele corespunzătoare anului de referinţă 2008 cu informaţii privitoare la locuire, consumuri energetice, transport public şi comercial, agricultură şi spaţii verzi. Formularul de colectare de date realiyată pentru compilarea IRE va fi utilizat în viitor pentru a asigura constanţa de-a lungul anilor în ceea ce priveşte metodologia de colectare a datelor.

Exemple de fişe de colectare de date: ex. Sectorul deşeuri, rezidenţial, instituţional şi industrial utilizate în colectarea de date pentru Inventarul de Referinţă al Emisiilor

Fişa de colectare a datelor pentru Inventarul de Referinţă al Emisiilor a vizat următoarele sectoare: - Sectorul energie – consumul de energie pentru clădirile, echipamentele şi instalaţiile municipale, iluminat public, echipamentele şi instalaţiile terţiare; - Sectorul instituţional – definirea acestuia şi identificarea tuturor clădirilor şi instalaţiilor deţinute de Comuna Ghiroda; - Sectorul transport privat şi comercial, inclusiv flota auto a municipalităţii; - Sectorul rezidenţial; - Sectorul apă; - Sectorul deşeuri; - Sectorul agricultură şi spaţii verzi;

Sectorul industrial nu a fost inclus, dat fiind faptul că, autoritatea publică locală are puţine pârghii de a influenţa acest sector.

Datele prelucrate au fost integrate în cuprinsul formularului pus la Dispoziţie de platforma www.eumayors.eu, după cum urmează: -Clădiri, echipamente/instalaţii municipale. Nu s-au putut separa datele energetice privind clădirile, echipamentele/instalaţii terţiaere (ne-municipale); - Clădiri rezidenţiale: - Iluminat public; Toate aceste sectoare acoperă clădirile , echipamentele şi instalaţiile consumatoare de energie pe teritoriul administrativ al Comunei Ghiroda, Deosebit de aceste sectoare s-au integrat şi datele cu privire la deşeurile comunale; Datele colectate au fost verificate de către echipa de implementare a Proiectului CONURBANT, prin solicitarea datelor de la funizorii de energie, servicii publice şi utilităţi, în vederea comparării unor eventuale discrepanţe. Cu toate că Ghiroda fiind o comunitate de mărime medie, s-au colectat date şi pe baza unui chestionar cu întrebări, acestea constituind o sursă importantă de date şi informaţii privitoare la configurarea Inventarului de Referenţă al Emisiilor. S-a urmărit dispunerea clădirilor faţă de Sud, dacă locuinţele au fost izolate termic sau nu, dacă există montate panouri solare pentru prepararea apei calde menajere ori panouri

fotovoltaice pentru producerea energiei electrice pentru consumul individual, precum şi întrebări despre sistemul de climatizare, obiceiuri de transport/mobilitate. S-au solicitat şi date orientative cu privire la structura gospodăriei, organizarea familiei, veniturile, echipamentele din gospodărie şi cu privire la monitorizarea consumurilor energetice şi al interesului pentru reducerea emisiilor de CO2. Aceste întrebări au fost o resursă importantă în evaluarea gradului în care, populaţia - sectorul rezidenţial poate să contribuie la reducerea emisiilor de CO2 pe teritoriul administrativ, numeroase măsuri depinzând de nivelul veniturilor unei familii şi a cheltuielilor acestea, în special în condiţiile constrângerilor economice datorate crizei economice. În consemnarea datelor, operaţiune extrem de dificilă, cetăţenii au fost asiguraţi cu privire la confidenţialitatea datelor şi informaţiilor.

Analiza Inventarului de Referinţă al Emisiilor IRE (Baseline Emission Inventory)

Consumul de energie funcţie de utilizatori:

Nr. Utilizator Consum crt. final de energie (MWh) 1 Clădiri, echipamente, instalaţii municipale 1.795 2 Clădiri, echipamente şi instalaţii terţiare (nemunicipale) 0

3 Clădiri rezidenţiale 20.833

4 Iluminatul public municipal 139

5 Parcul auto municipal 47

6 Transportul privat şi comercial 19.290 TOTAL 42.104

Analiza Inventarului de Referinţă al Emisiilor IRE (Baseline Emission Inventory)

Consumul de energie funcţie de sursă:

Nr. Categoria Consum final crt. de energie (MWh) 1 Electricitate 6.800 2 Gaz natural 7.963 3 Buthan gaz 584

4 Motorină 10.366

5 Benzină 8.971

6 Biomasă 7.420 TOTAL 42.104

Analiza Inventarului de Referinţă al Emisiilor (Baseline Emission Inventory)

Emisii CO2 funcţie de utilizatori:

Nr. Utilizator Consum crt. final de energie (te CO2) 1 Clădiri, echipamente, instalaţii municipale 621 2 Clădiri, echipamente şi instalaţii terţiare (nemunicipale) 0

3 Clădiri rezidenţiale 7.657

4 Iluminatul public municipal 74

5 Parcul auto municipal 12

6 Transportul privat şi comercial 4.989

7 Deşeuri municipale 878 TOTAL 14.232

Analiza Inventarului de Referinţă al Emisiilor (Baseline Emission Inventory)

Emisii CO2 funcţie de sursă:

Nr. Categoria Consum final de crt. energie (te CO2)

1 Electricitate 3.621

2 Gaz natural 1.609

3 Buthan gaz 133

4 Motorină 2.768

5 Benzină 2.234

6 Biomasă 2.990 TOTAL 14.232

Câteva consideraţii se impun din analiza acestor grafice: - consumul energetic cu cea mai ridicată pondere se înregistrează în domeniul clădirilor rezidenţiale şi din sectorul terţiar, şi anume peste 49,5%; - sectorul de transport privat şi comercial prezintă un consum de aproximativ 46% din totalul consumurilor inventariate; - lemnul este o sursă principală de energie, 17,6%, fiind utilizat în principal pentru încălzirea spaţiilor de locuit, urmat de gazul natural; - consumul de energie electrică reprezintă aproximativ 16,2% din consumul energetic total.

La calculul emisiliilor s-au utilizat şi instrumente de calcul, de ex. pentru Buthan Gaz

Estimările privind consumurile energetice arată că în viitor, consumul de energie va creşte, ca urmare a achiziţionării de produse electrocasnice noi, de autoturisme, în special second - hand şi a instalării de unităţi de răcire (aer condiţionat) în sectorul rezidenţial. La nivel local nu se produce centralizat energie termică/răcire prin climatizare. De asemenea, Comuna Ghiroda nu dispune de unităţi/staţii locale de producere/generare a energiei electrice.

5.5. Emisiile de carbon ale Comunei Ghiroda

La nivelul anului 2008, populaţia comunei a fost de 5.184 locuitori. Evoluţia populaţiei Comunei Ghiroda, potrivit Institutului Naţional de Statistică - Direcţia Regională de Statistică Timiş, în perioada 2008 – 2013 a înregistrat o tendinţă crescătoare, după cum urmează: 2009 – 5.295 locuitori 2010 – 5.446 locuitori 2011 – 5693 locuitori 2012 – 5802 locuitori (la 1 Ianuarie 2012) 2013 – 5.988 locuitori (la 1 Ianuarie 2013) Astfel, emisiile de CO2 la nivelul Comunei Ghiroda, sunt de 14.232 tone, ceea ce reprezintă 2,75 tone emisii CO2 pe cap de locuitor.

Evoluţia populaţiei Comunei Ghiroda în perioada 2008 – 2013

Potrivit angajamentelor asumate prin semnarea Convenţiei Primarilor, Planul de Acţiune pentru Energia Durabilă pentru Comuna Ghiroda trebuie să ia în considerare măsuri şi acţiuni capabile să asigure o reducere cu cel puţin 20% a emisiilor de CO2 până în anul 2020 raportat la anul de referinţă 2008, astfel încât, la nivelul Comunei Ghiroda să se înregistreze la nivelul anului 2020 emisii totale de

CO2 de 11.385,6 tone, respectiv 2,2 tone CO2 pe cap de locuitor.

6. PLANUL DE ACŢIUNE PENTRU ENERGIA DURABILĂ A COMUNEI GHIRODA

Prin măsuri de eficientizare a energiei şi investiţii în producţia şi utilizarea surselor de energie regenerabilă, Comuna Ghiroda, ca semnatară a Convenţiei Primarilor se angajează să reducă emisiile de CO2 pe teritoriul administrativ al comunei, cu cel puţin 20% până în 2020.

Din punct de vedere al etapelor parcurse pentru elaborarea PAED, după etapa de stabilire a unui nivel de referinţă pentru consumul de energie şi emisiile de CO2 corespunzătoare, s-au urmărit următoarele etape:

—Definirea ţintelor globale şi sectoriale de reducere a emisiilor de CO2, în termeni măsurabili; —Pregătirea Planului de Acţiuni pentru Energia Durabilă axat pe termen lung, în colaborare cu cetăţenii şi organismele direct interesate, în decurs de un an de la semnarea Convenţiei; Pe lângă aceste etape, s-au luat în considerare aspectele legate de implementarea Planului de Acţiune pentru Energia Durabilă care va presupune:

—Prezentarea unui Raport de implementare aprobat de Consiliul Local, cel puţin o dată la doi ani de la data aprobării Planului de Acţiune pentru Energia Durabilă în scopul evaluării, monitorizării şi verificării; De asemenea, s-a luat în calcul faptul că, pe lângă contribuţia la Strategia Locală de Energie şi Mediu, Convenţia Primarilor oferă autorităţilor publice locale posibilitatea: —Angajării în scopul atingerii unor obiective precise în teritoriul administrativ; —Oferirea unei dimensiuni europene pentru strategia locală, —Să îşi unească forţele cu omologi europeni, de exemplu pentru a obţine un acord internaţional privind schimbările climatic;

Elaborarea Planului de Acţiune pentru Energia Durabilă a Comunei Ghiroda a avut ca punct de plecare Analiza SWOT. Analiza a relevat PUNCTELE TARI, PUNCTELE SLABE, OPORTUNITĂŢILE şi RISCURILE din perspectivele dezvoltării economice, sociale, de mediu şi energetice a comunei, fiind astfel conturate direcţii de dezvoltare a PAED şi misiunea acestuia.

Misiunea Strategiei de dezvoltare sustenabilă a Comunei Ghiroda este direcţionată către dezvoltarea durabilă, în scopul creşterii calităţii vieţii cetăţenilor la standarde europene, într-un mediu prosper, participativ şi sănătos.

Direcţiile dezvoltării strategice sustenabile a Comunei Ghiroda sunt: - Crearea unui habitat care să asigure calitatea vieţii prin dezvoltarea unui ecosistem sănătos şi a unor facilităţi la standarde europene; Obiectivele specifice ale acestui domeniu sunt: - asigurarea calităţii mediului înconjurător la nivelul standardelor europene, în vederea reducerii poluării atmosferice, solului, realizarea de studii asupra zonelor poluate; - modernizarea şi extinderea infrastructurii edilitare, de comunicaţie şi energetice, extinderea sistemului de drumuri, alimentare cu apă şi canalizare, crearea unor infrastructuri de agrement; - Dezvoltarea economică a Comunei Ghiroda, în scopul realizării unui sistem integrat de valorificare a resurselor locale şi regionale într-un mediu economic competitiv şi prosper; - Asigurarea unui mediu comunitar inclusiv şi participativ pentru un trai decent şi sănătos tuturor categoriilor sociale; - Dezvoltarea Comunei Ghiroda, ca un centru social, cultural, de învăţământ şi educaţie, aliniat la standardele europene, capabil să asigure integrarea economică, socială şi culturală; - Dezvoltarea unui mediu cultural diversificat şi modern, valorificând tradiţia, caracterul multicultural şi etnic ale comunei, racordat la circuitele culturale regionale, naţionale şi internaţionale.

Trebuie subliniat faptul că, direcţiile şi obiectivele de dezvoltare sustenabilă a Comunei Ghiroda, se integrează perfect în spiritul Planului de Acţiune pentru Energii Durabile, care reuşeşte să dea coerenţă şi consistenţă acţiunilor în domeniul energiei şi protecţiei mediului ale autorităţii publice locale. De asemenea, demersurile Primăriei Comunei Ghiroda se integrează în demersul Agenţiei pentru Managementul Energiei Timiş, organism care în anul 2013 a demarat activităţile pentru realizarea Masterplanului Energetic al Judeţului Timiş. Asociaţia pentru Managementul Energiei Timiş (AMET) este persoană juridică de drept privat, fără scop patrimonial, de interes local, autonomă şi apolitică, care s-a format în urma asocierii membrilor fondatori (Consiliul Judeţean Timiş, Municipiul Timişoara, Compania Locală de Termoficare „COLTERM” S.A., Federaţia Asociaţiilor de Locatari Timişoara, Camera de Comerţ, Industrie şi Agricultură Timiş şi Universitatea Politehnica din Timişoara) şi in baza Contractului de finanţare IEE/08/Agencies/430/SI2.529244, încheiat între EACI (Agenţia Executivă pentru Competitivitate şi Inovare a Comisiei Europene) şi Consiliul Judeţean Timiş.

Scopul Asociaţiei pentru Managementul Energiei Timiş AMET este: - promovarea conceptului de energie durabilă şi a principiilor de management al energiei la nivelul autorităţilor locale, instituţiilor de învăţământ, sănătate, agenţilor economici etc.; - promovarea în plan local, regional şi naţional a acquis-ului comunitar al politicii energetice europene; - încurajarea pătrunderii pe piaţa locală a tehnologiilor regenerabile şi a tehnologiilor de eficientizare energetică; - schimbarea mentalităţii şi comportamentului utilizatorilor de energie; - promovarea la nivel local, regional, naţional, european şi internaţional a intereselor locale şi atragerea de finanţatori pentru programele şi proiectele locale de dezvoltare economică şi socială specifice domeniului energiei, protejării mediului, precum şi altor domenii în legătură cu acestea; -promovarea mecanismelor de finanţare existente (programe naţionale, FREE, BERD, etc.). Atingerea obiectivelor şi ţintelor incluse în prezentul Plan de Acţiune pentru Energii Durabile este strâns legată şi de suportul pe care AMET îl poate acorda Comunei Ghiroda în găsirea celor mai bune soluţii, a colaborării între cele două entităţi juridice şi de găsire a surselor de finanţare pentru implementarea de proiecte în domeniu energiei.

6.1.VIZIUNEA ŞI STRATEGIA PE TERMEN LUNG ÎN DOMENIUL ENERGIEI A COMUNEI GHIRODA

Asigurarea siguranţei energetice a Comunei Ghiroda, atât pentru sectorului public, în scopul bunei funcţionări a instituţiilor publice, cât şi în sectorul rezidenţial pentru asigurarea unui mod de viaţă civilizat, la standarde înalte pentru toţi cetăţenii, prin promovarea eficienţei energetice, utilizarea energiei din surse de regenerabilă, astfel încât Ghiroda să devină un exemplu al dezvoltării durabile.

6.2. OBIECTIVE

Obiectivul general de reducere a emisiilor de CO2 enunţat de Comuna Ghiroda este de 20% până în 2020, raportat la cantitatea de emisii de CO2 evaluată pentru anul de referinţă 2008.

În conformitate cu analiza realizată prin inventarul consumurilor energetice şi a emisiilor din anul de referinţă pentru atingerea ţintei de reducere propusă pentru anul 2020, sunt necesare pachete de acţiuni în următoarele sectoare:

6. 3. ŢINTE ŞI ACŢIUNI PROPUSE: 6.3.1. SECTORUL CLĂDIRILOR ŞI ECHIPAMENTELOR, DIN ZONA PUBLICĂ ŞI PRIVATĂ A COMUNEI GHIRODA Atât din analiza Inventarului de Referinţă al Emisiilor, cât şi din analiza comparativă evaluărilor naţionale şi europene, sectorul clădirilor, echipamentelor şi facilităţilor asociate acestora au ponderea cea mai mare în volumul consumurilor şi emisiilor eferente. Astfel, în acest sector există şi cel mai ridicat potenţial de reducere a consumurilor de energie. Posibilităţile sunt multiple, însă în elaborarea acţiunilor care să fie incluse în Planul de Acţiune pentru Energii Durabile trebuie incluse acele măsuri care conduc la o cât mai mare reducere de consumuri, prin realizarea de investiţii cu implicaţii financiare cât mai reduse şi cu efecte pe termen lung. Cu toată că autoritatea locală a identificat acţiuni în domeniul eficienţei energetice şi a utilizării surselor de energie regenerabilă, unele nu pot fi implementate datorită costurilor foarte ridicate. Astfel de acţiuni pot fi realizate doar cu accesarea de fonduri nerambursabile. Directiva europeană 31/2010 privind performanţa energetică a clădirilor, Planul de acţiune pentru eficienţă energetică, stabileşte niveluri ridicate de performanţă energetic aplicabile clădirilor publice, fiind instituite măsuri ferme de reducere a consumurilor specifice de energie, care să conducă până în anul 2020 la atingerea ţintei de reducere cu 20% a consumului final de energie. La fel ca în toate oraşele României şi Comuna Ghiroda se confruntă cu un nivel ridicat al consumurilor specifice de energie în clădiri, datorate în special vechimii acestora şi

materialelor de construcţie utilizate, dar şi de dificultatea de a accesa fondurile necesare pentru lucrări de creştere a performanţei energetice a clădirilor. Clădirile publice pot fi însă foarte diferite prin gama de servicii pe care le oferă, mărime, formă, materiale din care sunt construite, vechime diferită. Toate acestea influenţează în mod diferit consumul de energie şi posibilităţile de economisire a energiei. Totuşi, există anumite lucruri comune: consumul uneori excesiv de energie, determinate în special de pierderi. Aceste pierderi se înregistrează în domenii cum ar fi: iluminatul, încălzirea, sistemul de ventilaţie,condiţionarea aerului, echipamentele de birou. Standardele de consum petru clădirile comunei pot oferi indicii pentru orice tip de clădire, în evaluarea performanţei reale, prin comparaţii ale consumurilor anuale ale energie exprimate în KWh/mp/an. Realizarea unui benchmarking este un instrument de poziţionare al clădirii în comparaţie cu altele dar şi un stimulent important de acţiune. De aceea certificarea energetică a clădirilor este esenţială. Soluţiile cele mai la îndemâna comunei sunt cele în care sunt implicaţi angajaţii. Economiile administraţiei publice pot surveni fără a implica cheltuieli suplimentare ci doar urmărirea unor oportunităţi. Angajaţii trebuie să cunoască faptul că, managementul responsabil şi o atitudine corectă aduce cu sine beneficii, cum ar fi: Sănătate şi condiţii de muncă mai bune; Reduceri de costuri; Beneficii pentru mediu; O imagine bună a primăriei, care devine astfel un model pentru cetăţeni;

Soluţiile sunt:

Îmbunătăţirea performanţei energetice a clădirilor atât în clădirile publice cât şi în cele private, prin reabilitarea termică a clădirilor existente şi încurajarea dezvoltării de proiecte de case ecologice, case pasive şi chiar active.

Responsabilizarea şi angajarea personalului – de la managementul la cel mai înalt nivel până la ultima linie a angajaţilor, atitudine ce poate fi susţinută de primar în calitate de om politic şi conducător al instituţiei. Implicarea angajaţilor se realizează prin conştientizarea cu privire la risipa şi economia de energie, despre modul de utilizare al echipamentelor de birou sau din dotare, prin încurajaerea revizuirii practicilor de lucru. Reamintirea avantajelor pentru îmbunătăţirea condiţiilor de muncă şi a principiilor de management al energiei pot aduce rezultate importante.

Verificările administrative pe parcursul zilei prin notare şi implementarea oricărei măsuri pentru evitarea unor costuri va conduce la o cunoaştere a modului şi locului unde energia este risipită şi poate fi economisită.

Monitorizarea consumurilor de energie, în ritm lunar, conduce la cunoaşterea consumului de energie şi al rezultatelor măsurilor implementate. Programe de educare şi conştientizare a populaţiei – societatea civilă fiind factorul cheie în reducerea consumurilor şi a emisiilor GES. Echipamentele de birou, în special cele IT dina dministraţia locală contribuie la factura de neregie a Comunei Ghiroda. Regulile cele mai simple propuse de administraţie sunt: Oprirea şi scoaterea din priză a echipamentele neutilizate – conduce la reducerea consumului de energie, a căldurii degajate de echipament, extinderea duratei de viaţă a echipamentului şi a costurilor de răcire; Folosirea echipamentului potrivit pentru orice sarcină; Reducerea încălzirii spaţiilor şi programarea termostatelor ambientale; Întreţinerea echipamentelor pentru a opţine performanţele otime în funcţionare, inclusiv cele energetice; Creşterea nivelului de conştientizare al angajaţilor – de cunoaştere a politicii de dezactivare a echipamentelor şi a informaţiilor cu privire la costurile şi beneficiile de mediu determinate de aceste practici; Aprovizionarea funcţie de necesitate, cu o bună estimare a necesarului, corespunzătoare nevoilor actuale şi celor previzionate pentru viitor;

6.3.2. SECTORUL REZIDENŢIAL Sectorul rezidenţial oferă cele mai mari posibilităţi de reducere a consumurilor, şi cele mai variate oportunităţi de eficientizare energetică.

Pentru clădirile publice se vor promova investiţii şi lucrări dedicate reabilitării termice, modernizării instalaţiilor de producere a căldurii şi de instalare a unor sisteme de automatizare a echipamentelor de utilizare energie electrică/termică.

Pentru clădirile noi, se vor aplica reglementările legale astfel încât, toate clădirile noi să fie proiectate şi executate cu performanţe energetice superioare.

Locuinţele individuale vor putea beneficia de oportunităţile oferite de Programul naţional ”Casa Verde”, prin finanţarea asigurată din Fondul de Mediu, în condiţiile reluării acestei finanţări. Proiectele vor viza introducerea sistemelor de încălzire din surse regenerabile şi se vor propune facilităţi fiscale, constând în scutirea la plata impozitului pentru clădire pentru proprietarii care realizează lucrări de reabilitare termică.

Primăria Comunei Ghiroda îşi doreşte să promoveze proiecte care să promoveze producerea energiei electrice din surse regenerabile solare, fotovoltaice atât pentru

aplicaţii publice cât şi pentru mici proiecte demonstrative, menite să stimuleze aplicarea lor pe scară largă de către populaţie. Pentru locuinţele care nu sunt încălzite cu centrale termice moderne, va fi promovată producerea de energie termică prin arderea biomasei din agricultură pentru alimentarea cu energie a locuinţelor de tip familial – case unifamiliale.

Cazanele pe biomasă, sunt disponibile pe piaţă începând cu 2kW, fiind oportună înlocuirea sobelor de teracotă ori a sobelor pe lemne vechi, cu ocazia renovării clădirilor, fără a fi necesară înlocuirea instalaţiei interioare existente. Performanţa arderii recomandă înlocuirea sobelor existente cu unele pe biomasă performante. De asemenea, cazanele cu condensare reprezintă o opţiune atât în sectorul public cât şi în cel rezidenţial, acestea având capacitatea de a extrage mai multă energie din gazele de ardere prin condensarea vaporilor de apă produse de ardere, eficienţa putând fi mai mare cu aprox. 12% decât a unui cazan convenţional.

6.3.3. ILUMINATUL PUBLIC

Modernizarea iluminatului public şi aducerea lui la parametrii adecvaţi este primul deziderat al autorităţii publice locale, urmând a fi promovate măsurile de eficientizare a consumurilor. Eficienţa energetică în iluminatul public prezintă un potenţia uriaş pentru comună. Asigurarea şi întreţinerea sistemului public de iluminat este reposnabilitatea autorităţii publice locale, fiind un domeniu important în privinţa consumului de energie. Totuşi, în Comuna Ghiroda consumul alocat iluminatului public nu are o pondere impoartantă, în principal datorită insuficientei dezvoltări a acestui sistem. Dezvoltarea viitoare a acestui sector, prin noile reţele care urmează a fi dezvoltate trenbuie să vizize elegerea unor echipamente şi surse de lumină eficiente energetic, de preferinţă LED, astfel încât să fie satisfăcute atât cerinţele de lumină dar şi consumurile aferente. De asemenea, instalarea unor celule fotovoltaice la semnele de circulaţie sau zonele mai puţin circulate ori izolate se vor lua în considerare.

Prin înlocuire se pot obţine următoarele valori de eficienţă energetică:

Eficienţă Lampă iniţială Lampă recomandată Eficienţă luminoasă luminoasă Lampă cu sodiu standard de tensiune 65-150 lm/W Lămpi cu mercur mare 32-60 lm/W de tensiune înaltă Lampă halogenură 62-120 lm/W metalică LED 65-100 lm/W

Sursa: Ghidul „Cum să pregăteşti un PAED – Plan de Acţiune privind Energia Durabilă”

Beneficii ale Opţiunea pentru Tip de lampă Întrebuinţări economisirii de eficienţă energetică energie Iluminat general şi Reducere de 75% plus iluminat pentru anumite Înlocuire cu becuri Becuri Tugsten durata de viaţă mult scopuri. Folosit de economice. mai mare. regulă în gospodărie. Iluminat general folosit Înlocuire cu neoane Neoane de regulă în clădirile fluorescente cu trifosfor Reducere de 8% plus fluorescente de 38 publice, adăposturi, de 26 mm (T8), cu durata de viaţă mai mm (T12) centre comunitare şi putere echivalentă dar mare. bliblioteci. consum mai mic Lămpi cu filament de putere mare, Folosite pentru a Înlocuire cu metal sau lămpi ilumina zonele Reducere de 65%-75% halide sau becuri Tungsten cu exterioare, faţadele plus durată de viaţă mai economice de putere halogen folosite în clădirilor sau mare. mare. iluminat de mare monumentele capacitate

Folosit pentru iluminarea punctuală sau a unor zone care au nevoie de lumină Înlocuire cu becuri cu Reducere cu 30% - Reflectoare cu mai puternică sau de halogen şi tungsten, de 80% pentru filament sau de evidenţiere mai clară a voltaj redus sau cu performanţă de capacitate crescută culorilor. Sunt frecvent metal halide. iluminare echivalentă. folosite în zone de recepţie, spaţii publice şi muzee.

Înlocuire cu sisteme 30%-40% economie şi eficiente folosind o calitate superioară. Iluminatul general reflectoare sau Echipamentele Echipamente cu folosit de regulă în elemente prismatice, electronice de mare lămpi fluorescente clădirile publice, dotate cu echipament frecvenţă elimină de 40W şi 125W adăposturi, centre electronic de frecvenţă neclaritatea, comunitare, biblioteci. înaltă sau cu pierderi intermitenţa şi efectul reduse. stroboscopic. Nici o reducere a Sisteme Iluminatul general în consumului de energie fluorescente cu clădirile vechi care ar dar creşterea puterii difuzori opaci sau necesita recondiţionări, luminii cu 30% până la sisteme de control cum ar fi: birouri 60%. Îmbunătăţeşte prismatic care administrative, primărie, iluminatul şi mediul de pierd din culoare biblioteci, etc. lucru.

Opţiuni de iluminare pentru eficienţă energetică Sursa: „AUTORITĂŢI LOCALE – Cum să economisism energia în clădirile publice?” – publicaţie tradusă de Asociaţia ALMA-RO în cadrul Proiectului „Building bridges between civil society and decision makers for a post-Kyoto agreement”, finanţat de Ambasada Britanică la Bucureşti (Saving energy in local authority builidings” – www.carbontrust.co.uk

Tehnologia LED nu numai că reduce consumul de energie, ci permite şi reglarea funcţie de necesitate. Foto-întrerupătoarele electronice reduc consumul de electricitate prin reducerea orelor de consum iar, un sistem de telemanagement permite sistemului de iluminat să reacţioneze automat la parametrii externi cum ar fi condiţiile meteorologice, densitatea traficului, etc. Sistemul poate fi folosit şi pentru reducerea costurilor de întreţinere, iar datele colectate de sistem, care comitorizează fiecare lampă în parte, poate fi folosit pentru solicitarea înlocuirii produsului aflat în perioada de garanţie. SECTORUL CLĂDIRILOR ŞI ECHIPAMENTELOR, DIN ZONA PUBLICĂ ŞI PRIVATĂ A COMUNEI GHIRODA cuprinde un număr de 13 măsuri, pe 3 sectoare de acţiune, după cum urmează: Clădiri, echipamente şi instalaţii municipale şi terţiare - 5 măsuri; Clădiri rezidenţiale – 6 măsuri; Iluminat public municipal – 2 măsuri;

SECTORUL Acţiuni şi măsuri cheie de acţiune CLĂDIRI, ECHIPAMENTE ŞI INSTALAŢII : A.1. Realizarea auditurilor energetice pentru clădirile publice deţinute de autoritatea locală şi etichetarea lor energetică A.2. Realizarea documentaţiilor tehnico-economice în vederea realizării de proiecte de Clădiri, reabilitare termică şi eficienţă energetică în clădirile publice, inclusiv prin utilizarea surselor echipamente de energie regenerabilă şi a sistemelor inteligente de monitorizare a consumurilor (smart- şi mettering) instalaţii A.3. Depunerea de aplicaţii pe Programul naţional de creştere a eficienţei energetice şi a municipale utilizarii Surselor de energie regenerabilă SER în sectorul public, pentru clădiri publice şi terţiare A.4. Modernizarea instalaţiilor de iluminat interior utilizând echipamente eficiente energetic la clădirile unităţilor de învăţământ din comuna. A.5. Reabilitarea termică a clădirilor publice din sectorul public şi sectorul terţiar şi realizarea măsurilor de eficienţă energetică şi utilizare a Surselor de energie regenerabilă A.6. Izolarea termică a clădirilor private într-o proporţie de 10% pe an A.7. Promovarea instalării termostatelor în clădirile rezidenţiale care utilizează gazul natural ca sursă de încălzire A.8. Promovarea posibilităţii de aplicare la Programul Naţional „CASA VERDE” pentru locuinţe şi la alte programe naţionale care au ca obiectiv utilizarea surselor de energie regenerabilă, prin suport informaţional şi tehnic Clădiri A.9. Promovarea modernizării sistemelor de încălzire individuală a locuinţelor, prin rezidenţiale înlocuirea sobelor clasice pe centrale cu biomasă A.10. Promovarea instalării a cel puţin 1 colector solar pentru încălzirea apei calde pe clădirile rezidenţiale, cu un ritm de 1%/an raportat la totalul gospodăriilor cu acoperişuri orientate spre sud. A.11. Promovarea unui instrument de automonitorizare a consumurilor de energie în locuinţe A.12. Realizare unui audit energetic al sistemului de iluminat public Iluminatul A.13. Reabilitarea şi modernizarea iluminatului public urban în zona centrală şi pe arterele public principale ale comuneii, prin înlocuirea anuală a 10% din corpurile de iluminat existente cu municipal unele eficiente energetic

6.3.4. TRANSPORTUL LOCAL

Sursa: www.shutterstock.com

SECTORUL Acţiuni şi măsuri cheie de acţiune TRANSPORT: B.1. Mobilitate urbană prin extinderea reţelei pentru circulaţia velo la nivelul Transportul comunei Ghiroda şi promovarea circulatiei velo public B.2. Sprijinirea şi promovarea extinderii reţelei de transport public si conexiunii Municipiului Timişoara cu Comuna Ghiroda Transportul B.3. Promovarea achiziţionării unor mijloace de transport noi, cu consum de privat şi combustibil şi emisii reduse comercial

SECTORUL TRANSPORT LOCAL cuprinde un număr de 3 măsuri, pe 2 sectoare de acţiune, după cum urmează: Transportul public – 1 măsuri; Transportul privat şi comercial – 1 măsură;

Transformarea Comunei Ghiroda într-o comună circulată preponderant cu bicicleta, o va aduce mai aproape de comunele europene, în care circulaţia cu bicicleta este un mod de viaţă util, sănătos şi un concept de dezvoltare durabilă.

Promovarea mersului pe jos, este de natură să reducă noxele, zgomotul şi să asigure o calitate a factorilor de mediu urbani ridicată, prin localităţi mai liniştit, cu aer mai curat şi atractiv locuitorilor.

Lucrările de extindere a reţelei de transport din Timişoara va reduce semnificativ transportul privat şi pe cale de consecinţă consumul de combustibil şi emisiile corelate sectorului transport. Mijloc de transport public local va deveni astfel atractiv, în special pentru persoanele care realizează naveta pe relaţia Timişoara – Ghiroda.

Cu toate că tradiţional, locuitorii Comunei Ghiroda utilizează în mod frecvent transportul velo, se vor promova, în special în rândul tinerei generaţii modalitatea de transport actuale: mersul pe bicicletă şi mersul pe jos. Se intenţionează realizarea în viitor a unor piste de biciclete care să realizeze conexiunea cu localităţile din proximitate şi cu municipiul Timişoara. Pe străzile unde realizarea de piste de biciclete nu se justifică, se vor impune restricţii de viteză pentru circulaţia autoturismelor, în vederea asigurării siguranţei participanţilor la trafic.

Modalităţi de influenţare a conducătorilor auto cu privire la conceptul ECO DRIVING – material de informare şi conştientizare realizat de Municipiul Timişoara în cadrul ZILELOR ENERGIEI TIMIŞOARA 2013

6.3.5. PRODUCŢIA LOCALĂ DE ELECTRICITATE ŞI ÎNCĂLZIREA:

Harta solară a României Sursa: www.minind.ro - “Studiu privind evaluarea potenţialului energetic actual al surselor regenerabile de energie în romania (solar, vânt, biomasă, microhidro, geotermie), identificarea celor mai bune locaţii pentru dezvoltarea investiţiilor în producerea de energie electrică neconvenţională

SECTORUL Acţiuni şi măsuri cheie de acţiune PRODUCŢIA LOCALĂ DE ELECTRICITATE: C.1. Promovarea unui parteneriat public - privat pentru realizarea unui parc fotovoltaic (min 3MWp, cu 5% participare Consiliul Local) C.2. Asigurarea iluminatului public al unor parcuri/scuaruri prin unităţi de iluminat Fotovoltatică public alimentate de la panouri fotovoltaice C.3. Promovarea instalaţiilor de panouri fotovoltaice în sectorul rezidenţial şi sectorul public, într-un procent de 2% pe an, cu o medie de 3KW ÎNCĂLZIREA: C.4. Crearea unui centru de furnizare a biomasei necesare producţiei de căldură Asigurarea în sectorul rezidenţial, în special la case, biomasă provenită din exploatările biomasei din forestiere sustenabile, controlate, sau asigurarea unei liste cu furnizori de surse biomasă, material lemnos propice utilizării acestuia în centrale termice sustenabile individuale, furnizori care livrează/distribuie lemne pentru foc din surse sigure de exploatare forestieră sustenabilă

SECTORUL PRODUCŢIA LOCALĂ DE ELECTRICITATE cuprinde un număr de 4 măsuri, pe 2 sectoare de acţiune, după cum urmează: Fotovoltaică - 3 măsuri; Asigurarea biomasei din surse sustenabile – 1 măsură;

Sursele de energie regenerabilă sunt: Energia solară; Energia eoliană; Energia derivată din biomasă: bioetanol, biodiesel, biogaz; Energia apei; Energia geotermală:

În cadrul prezentului Plan de Acţiune pentru Energia Durabilă sunt luate în considerare sursele de energie regenerabilă solară şi biomasa. Potenţialul de energie eoliană la nivel local este redus, iar cea a apei nu este posibilă. Costurile ridicate ale exploatării energiei geotermale nu o recomandă în acest moment ca abordare în acest moment, urmând ca în viitor să fie analizate şi măsuri cu luarea în considerare a acestei resurse. Energia solară reprezintă una dintre potenţialele viitoare surse de energie, care urmează să fie folosită pentru înlocuirea surselor convenţionale de energie, cum ar fi: cărbune, petrol, gaze naturale. Energia solară va constitui o alternativă atractivă la utilizarea surselor de energie convenţionale, mai ales pe timpul verii. Avantajul major este acela de a nu produce poluarea mediului înconjurător, fiind o sursă de energie curată, verde. Un alt avantaj al energiei solare este faptul că sursa de energie pe care se bazează este gratuită. Dintre toate sursele de energie care intră în categoria surse ecologice şi regenerabile, cum ar fi energia eoliană, energia geotermală, sistemele bazate pe energia solară se remarcă prin instalaţiile simple şi cu costuri reduse ale acestora la nivelul unor temperaturi în jur de 100 °C, temperatură folosită pentru încălzirea apei cu peste 40 de grade peste temperatura mediului ambiant, instalaţii folosite la încălzirea apei menajere sau a clădirilor. De aceea, este deosebit de atractivă ideea utilizării energiei solare în scopul încălzirii locuinţelor şi, în viitor, acesta va fi unul dintre cele mai atractive domenii de aplicaţie a energiei solare la nivel local. Judeţul Timiş se găseşte într-o zonă geografică cu acoperire solară bună, cu un flux anual de energie solară cuprins între 1.000 şi 1.300 kWh/mp/an, din care se pot capta între 600 şi 800 kWh/mp/an. Radiaţia medie zilnică poate să fie de 5 ori mai intensă vara decât iarna. Deşi iarna, radiaţia medie zilnică este mult redusă, în decursul unei zile de iarnă cu cer senin, se pot capta 4 – 5 kWh/mp/zi.

Energia generată solară îşi poate găsi aplicaţii în vederea: - Preparării apei calde menajere (acm); - Încălzirii spaţiilor de locuit, birourilor, spaţiilor publice; - Iluminatul casnic, de la alimentarea unor aparate casnice mici consumatoare de energie electrică şi până la independenţă energetică; - Iluminatul public stradal în anumite zone, iluminatul unor curţi, grădinii, parcuri şi scuaruri;

Premisele în vederea utilizării energiei solare, în special pentru prepararea apei calde de consum sunt deosebit de atractive şi avantajoase. Un sistem corect dimensionat poate să acopere aproximativ 50% din necesarul anual de apă caldă de consum (prin rata de acoperire solară), vara acoperirea fiind de cele mai multe ori de 100%. Sistemele solare termice moderne pot fi încadrate fără dificultate în instalaţiile din cadrul construcţiilor şi au o durată de viaţă estimată de peste 20-25 de ani, fiind astfel ideale pentru integrarea lor în tehnica modernă de încălzire.

Pe lângă reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, utlizarea surselor de energie regenerală RES contribuie la: Creşterea duratei de viaţă a rezervelor actuale de combustibili fosili; Asigurarea energiei din surse curate, regenerabile; Locuri de muncă noi,aferente procesului de instalare, operare,mentenanţă a instalaţiilor: Diversificarea sursei de energie;

Cu toate că primăria Comunei Ghiroda îşi doreşte realizarea unui parc solar, resursele financiare nu îi permit acest lucru. La nivel local realizarea unui parc solar este posibilă doar prin investiţie privată, pe terenuri aparţinând persoanelor fizice. Sprijinirea unei astfel de investiţii este binevenită. Primăria Comunei Ghiroda nu exclude însă ca anumite facilităţi ale comunei, cum ar fi panouri fotovoltaice pentru iluminatul public al unor parcuri, scuaruri, locuri publice mai puţin centrale, inclusiv prin instalarea unor senzori de prezenţă. Primăria Comunei va face demersuri ca viitoarele clădiri, clădiri noi să fie prevăzute încă din faza de proiectare cu tehnologii de producere a energiei din surse regenerabile: panouri fotovoltaice şi panouri solare pentru apă caldă menajeră. De asemenea, în cazul reabilitării unei clădiri vechi se va analiza integrarea unor astfel de sisteme în structura clădirilor.

Sistemele fotovoltaice atât cele on-grid, cu conectare la reţea, cât şi cele off-grid reprezintă soluţii viabile, în vederea asigurării independenţei energetice. Primăria Comunei Ghiroda, printr-un parteneriat cu societăţi de consultanţă şi prin capacitarea companiilor specializate în domeniu vor putea facilita şi sprijini montarea în sectorul rezidenţial a unor astfel de sisteme fotovoltaice de diferite puteri. Sprijinul ar putea consta în informarea, punerea la dispoziţie a informaţiilor, datelor şi avantajelor unor astfel de investiţii şi facilitarea pentru livrarea, instalarea, punerea în funcţiune, întocmirea documentaţiilor pentru obţinerea avizului tehnic de racordare de la compania de furnizare a energiei electrice. Componentele unui sistem fotovoltaic on grid constă în: - Grupul de panouri fotovoltaice; - Invertor;

- Sistem de montaj; - Accesorii (cabluri, conecotri, tablou electric); - Sistem de monitorizare locală prin internet; În general, datele tehnice ale unei aplicaţii pentru sistem fotovoltaic potrivite pentru o casă cu consum mediu lunar de 300 kWh pe lună, sunt: - Tensiune nominală la ieşire invertor 230Vca; - Putere invertor: 3 KW, 230 Vca; - Energia produsă medie pe zi: 10kWh; - Energia produsă medie pe an: 3.600 KWh – 3,6 MWh; - Panouri fotovoltaice – 245 – 250 Wp; Avantajele sistemului constau în eliminarea până la 100% a facturii de energie electrică, posibilitatea de amplasare pe orice tip de acoperiş sal la sol, mentenaţă scăzută, costrui de întreţinere şi de exploatare reduse şi durata de viaţă mare, peste 25 de ani a sistemului. Sistemele pot fi realizate în diferite variante de puteri, de la 1KW până la 100 KW.

Clădirile pasive sunt capabile să se lipsească de sistemele de încălzire convenţionale, ceea ce nu presupune lipsa totală a încălzirii, multe din casele pasive incluzând un sistem care să furnizeze energia necesară încălzirii. Necesarul de energie termică al unei astfel de clădiri trebuie să fie de maximum 15 kWh/mp/an, spre deosebire de 250–400 kWh/mp/an pentru o clădire obişnuită. Casa pasivă are un grad ridicat de izolare termică şi un număr redus la minim de punţi termice şi infiltraţii scăzute şi utilizează resursele solare şi recuperarea căldurii pentru a îndeplini aceste nivele de conservare a energiei. În planificarea clădirilor, regulamentele de urbanism trebuiesc să includă cerinţe de măsuri „pasive”, în vederea minimizării cantităţii de energie necesară punerii în funcţiune şi exploatării unei clădiri: Încălzirea „pasivă”, prin utilizarea sursei solare şi al potenţialului său de încălzire. Designul corespunzător al unei clădiri va permite captarea căldurii pe timp de iarnă şi va minimiza supraîncălzirea pe timp de vară, reducând necesarul de încălzire, respectiv de răcire. Ventilaţia „pasivă” se realizează tot printr-un design atent planificat,determinat de flotabilitatea naturală a aerului cald din interior şi de mişcarea aerului din exterior, pentru a menţine fluxul de aer proaspăt în clădire, fără a fi necesară intervenţia echipamentelor de ventilaţie ori de condiţionare a aerului. Lumina naturală se poate utiliza printr-o planificare a folosirii luminii naturale, prin umbrare, jaluzele, optimizarea prin luarea în considerare a direcţiei în care ferestrele sunt aşezate. Cele mai la îndemână măsuri care se pot propune prin regulamentele de urbanism şi documentele de autorizare a unei construcţii noi, pe care Primăria Comunei Ghiroda le va lua în considerare sunt: Bilanţul energetic al construcţiilor noi şi monitorizarea post implementare;

Panourile fotovoltaice pe acoperişul clădirilor amplasate spre Sud şi cu o bună expunere solară; Colectoare solare pentru prepararea apei calde menajere şi ca aport pentru încălzirea locuinţei; Pompe de căldură pentru încălzirea interioareelor; Încălzirea cu biomasă, bazată pe tehnologii combinate, de înaltă performanţă energetică;

Energia derivată din biomasă – Biomasa este reprezentată de componentele organice care s-au format prin fotosinteză, utilizând energia solară, precum şi fixarea azotului şi a

CO2. De aceea, biomasa este considerată un acumulator de energie. Având convingerea că achiziţiile publice şi private în materie de lemn trebuie să respecte standardele europene de achiziţie a lemnului în mod corect, printr-o exploatare durabilă a pădurilor, pentru creşterea suprafeţelor forestiere de pădure exploatate de o manieră sustenabilă şi încurajarea accesului pe piaţă al produselor din lemn obţinut prin exploatarea sustenabilă a pădurilor, Primăria Comunei Ghiroda propune o nouă abordare în ceea ce priveşte utilizarea lemnului pentru încălzirea, în special, a clădirilor rezidenţiale. Pentru Comuna Ghiroda, un obiectiv important este crearea unui centru de furnizare a biomasei necesare producţiei de căldură în sectorul rezidenţial, în special la case, biomasă provenită din exploatările forestiere realizate de o manieră sustenabilă, controlată. O alternativă la această măsură o constituie realizarea unei baze de date şi a unei liste cu furnizori de biomasă, material lemnos propice utilizării acestuia în centrale termice individuale, cu furnizori care livrează ori distribuie lemne pentru foc din surse sigure de exploatare forestieră de manieră sustenabilă.

6.3.6. PLANIFICAREA TERITORIULUI

SECTORUL Acţiuni şi măsuri cheie de acţiune PLANIFICAREA TERITORIULUI: Planificarea urbană D.1. Includerea în Planul Urbanistic General şi Regulamentele locale de strategică şi urbanism a aspectelor legate de eficienţa energetică, utilizarea surselor de Planificarea energie regenerabilă şi dezvoltare spaţială sustenabilă transporturilor şi a mobilităţii

SECTORUL PLANIFICAREA TERITORIULUI cuprinde 1 măsură.

Măsurile de planificare urbană vor contribui la precizarea dezvoltării spaţiale viitoare a comunei Ghiroda în scopul asigurării unei optime distribuţii a categoriilor de suprafeţe: zone rezidenţiale, zone comercial/administrative, infrastructură, spaţii verzi; aceasta va avea impact direct la reducerea poluării cu emisii şi particule în suspensie ori sedimentabile. În planificarea urbană şi utilizarea terenurilor se va urmări planificarea dezvoltării spaţiale a teritoriului cu conservarea şi extinderea spaţiilor urbane verzi. Direcţiile în care autoritatea publică locală va acţiona în domeniul spaţiilor verzi vizează realizarea unei plantaţii silvice pe o suprafaţă de cca 17,6 ha, după ce conservatea depozitului de deşeuri municipale de la Ghiroda va fi conservat şi retrecut în proprietate comunei, cu specii de arbori rezistenţi la secetă şi stres termic, mărirea suprafeţelor de spaţii verzi şi îmbunătăţirea calitativă a celor existente. Se va acorda o atenţie deosebită spaţiilor verzi în vederea asigurării cadrului necesar conservării şi protecţiei biodiversităţii zonei. Spaţiile verzi vor fi astfel concepute încât să asigurarea culoare de circulaţie pentru speciile de animale şi păsări specifice zonei, dinspre comună spre exterior şi viceversa. Starea de sănătate a unei localităţi este indisolubil legată de prezenţa biodiversităţii – floră şi faună. Studiul acestuia, evaluarea status-ului acestui sunt importante, fiind de natură să semnaleze orice modificare în repartiţia teritorială, lanţurile trofice create, autoritatea publică locală putând lua măsuri pe cale de consecinţă, cu sprijinul asociaţiilor, ONG-urilor şi instituţiilor de învăţământ specializate. În gestionarea corectă a spaţiilor verzi, ca şi în agricultură, se vor combate speciile invazive, alergene sau care afectează sănătatea populaţiei. În dezvoltarea viitorului plan urbanistic general vor fi promovate criterii clare de protejare a mediului, precum şi reglementări de sustenabilitate energetică, de protecţie şi conservare a biodiversităţii.

6.3.7. ACHIZIŢII PUBLICE DE PRODUSE ŞI SERVICII:

SECTORUL Acţiuni şi măsuri cheie de acţiune ACHIZIŢII PUBLICE DE PRODUSE ŞI SERVICII: E.1. Achiziţia de echipamente IT, electronice şi electrice cu clasă de eficienţă Cerințele şi energetică ridicată standardele E.2. Achiziţia a cel putin 75% a hârtiei de scris utilizată achiziţională din bugetul de eficiență local, din hârtie reciclată, etapizat până în anul 2020. energetică E.3. Includerea în caietele de sarcini pentru achiziţia publică a unor servicii, în achiziţii lucrări a unor cerinţe/criterii verzi, privitoare la utilaje, echipamente, economia de publice energie, modul de gestiune, transport şi neutralizare a deşeurilor, protecţia mediului

SECTORUL ACHIZIŢII PUBLICE DE PRODUSE ŞI SERVICII cuprinde un număr de 3 măsuri.

În ceea ce priveşte achiziţiile publice de servicii şi produse, autoritatea publică locală intenţionează să introducă cerinţe de achiziţii publice ”verzi” (GPP – Green Public Procurement) pentru cel puţin 25% din produsele şi serviciile achiziţionate. Lucrările publice vor fi achiziţionate prin caiete de sarcini cu prevederi privind clare soluţii neagresive în raport cu mediul (cum ar fi managementul deşeurilor rezultate din lucrări, transportul de materiale, consumurile energetice). Achiziţia publică a serviciilor de utilitate publică, dar şi a unor servicii şi lucrări se vor realiza doar cu includerea unor cerinţe de respectarea a prevederilor privind protecţia mediului, gestiune corectă a deşeurilor, eficienţă energetică. Luarea în considerare a factorilor de mediu atunci când se cumpără produsele (exemplu: produse de curăţenie şi întreţinere) este extrem de important. Achiziţiile verzi oferă pe lângă un exemplu de urmat pentru ceilalţi consumatori şi un sprijin pentru dezvoltarea pieţelor produselor şi serviciilor „prietenoase cu mediul”. Politica de achiziţii publice verzi poate ţine cont de: Produse ce pot fi reciclate sau refolosite (parţial sau integral) ori care au încorporate deja materiale reciclate; Achiziţia de produse luând în considerare costurile pe întreaga durată de viaţă a echipamentului, atât pentru energie cât şi pe cele de operare (analiza ciclului de viaţă) şi de amprenta de carbon a produselor; Acordarea priorităţii furnizorilor care s-au angajat ca prin acţiunile lor să îmbunătăţească mediul şi sunt certificaţi ai unor sisteme de management de mediu (exemplu ISO 14001, EMAS); Luarea în considerare a etichetei ecologice în achiziţionarea de produse şi servicii;

6.3.8. COMUNICAREA, EDUCAŢIA ŞI LUCRUL CU CETĂŢENII ŞI PĂRŢILE INTERESATE

SECTORUL Acţiuni şi măsuri cheie de acţiune COMUNICAREA, EDUCAŢIA ŞI LUCRUL CU CETĂŢENII ŞI PĂRŢILE INTERESATE F.1. Achiziţia serviciilor de consultanţă specializate pentru asigurarea celor mai bune soluţii tehnice pentru implementarea unor măsuri de eficienţă energetică, utilizare a surselor de energie regenerabile – proiectare şi execuţie; Servicii de F.2. Organizarea anuală a Zilei Energiei în comuna Ghiroda, ca eveniment consultanţă circumscris European Sustainable Energy Week F.3. Constituirea Forumului Local pentru Energie - ca organism consultativ şi pentru implementarea Planului de Acţiune pentru Energii Durabile şi organizarea anuală a cel puţin două întâlniri de lucru, pentru discutarea

aspectelor legate de implementarea PAED Sensibilizare F.4. Conştienizarea cetăţenilor cu privire la oportunităţile de reducere a şi networking consumurilor de energie, utilizând cele mai bune practici şi tehnologii la nivel local disponibile pe piaţă F.5. Organizarea unei campanii de conştientizare a cetăţenilor cu privire la posibilitatea tratării deşeurilor biodegradabile prin compostare în gospodării şi reducerea cantităţii de deşeuri supuse depozitării finale

F.6. Instruirea unui angajat din cadrul Primăriei comunei Ghiroda, responsabil cu monitorizarea consumurilor energetic la nivelul comunei F.7. Organizarea la fiecare doi ani a unui Training pentru eficienţă energetică Formare în clădiri profesională şi F.8. Promovarea în instituţiile de învăţământ şcolar și gimnazial a unui Program educare de educaţie ecologică F.9. Organizarea unui concurs/competiţii şcolare pe teme de responbailitate faţă de mediu, focusate reducerea consumului de energie, eficienţă energtică şi surse de energie regenerabilă

SECTORUL COMUNICAREA, EDUCAŢIA ŞI LUCRUL CU CETĂŢENII ŞI PĂRŢILE INTERESATE cuprinde un număr de 9 măsuri, pe 2 sectoare de acţiune, după cum urmează: Consultanţă, sensibilizare şi networking local - 5 măsuri; Formare profesională şi educare – 4 măsuri;

Comunicarea cu cetăţenii, educaţia, conştientizarea Organizarea Zilei Energiei în Comuna Ghiroda este una din obligaţiile asumate de autoritatea publică locală prin semnarea “Convenţiei Primarilor”. Evenimentul va fi organizat anual, ca un eveniment organizat în cadrul European Sustainable Energy Week - EUSEW. Acest eveniment va fi organizat în mod atractiv, fiind o oportunitate pentru manifestări publice, cu participarea largă a comunităţii. Formele de manifestare pot fi variate: work-shop-uri, acţiuni ecologice, concursuri tematice, prezentări sau lansări de proiecte locale în domeniul energiei, ori de prezentare a rezultatelor acestora, expoziţii şi spectacole. Toate aceste manifestări vin să releve populaţiei cele mai importante probleme, soluţii şi rezultate aflate în strânsă conexiune cu mediul comunei Ghiroda şi cu utilizarea durabilă a energiei.

Activităţile educaţionale, de informare şi conştientizare sunt prognozate a se realizeze împreună cu unităţile de învăţământ din Ghiroda. În aceste activităţi vor fi angrenaţi şi reprezentanţii Consiliului Local Ghiroda. Aceste activităţi educaţionale vor asigura cadrul pentru conştientizarea unor largi categorii de public: elevi, tineri, adulţi şi segmentul în vârstă al populaţiei, în probleme legate de economia de energie, protejarea mediului înconjurător, managementul corect al deşeurilor şi asupra modului de achiziţie corectă a aparaturii electrice, electronice din aplicaţii casnice sau publice.

Promovarea de concursuri şi competiţii şcolare, dedicate ciclului primar, gimnazial sau liceal vor face posibilă implicarea directă a copiilor participanţi în domenii în care pot ei interveni facil: gospodărirea corectă a deşeurilor, modalitatea de economisire a energiei în şcoală şi acasă. Vor fi utilizate material didactice concepute la nivelul fiecărei şcoli, cu sprijinul primăriei.

Educaţia ecologică în şcoli este cea mai bună metodă de schimbare în atitudine, obiceiuri şi acţiune a segmentului adult, resprezentat de părinţi.

Ciclul comunicării

Modalităţi de comunicare cu cetăţenii propus de Municipiul Timişoara – pentru CONURBAŢIA TIMIŞOARA în cadrul ZILELOR ENERGIEI TIMIŞOARA 2013

Formarea profesională, prin responsabilizarea unei persoane din cadrul instituţiei publice cu rolul de Responsabil energetic este extrem de importantă, acesta fiind un factor cheie în monitorizarea şi facilitarea implementării măsurilor energetice. În general, managementul energetic nu este pe agenda zilnică a conducerii comunei, sarcinile acestea trebuind să fie alocate unei persoane care are cunoştinţe în domeniu, astfel încât, conducerea comunei să fie pusă la curent cu privire la consumuri, resursele financiare, deficienţe şi măsuri. Coordonarea întregului proces al producerii, distribuirii şi consumului energetic este esenţial, iar managerul sau responsabilul ebegetic asigurând implementarea durabilă şi de succces a planului energetic local. Responsabilul energetic va avea sarcina de a iniţia, dezvolta, organiza, implementa, coordona şi raporta implementarea PAED conducerii primăriei comunei.

ORA PĂMÂNTULUI 2013 SĂRBĂTORITĂ LA TIMIŞOARA ŞI CONURBAŢIA TIMIŞOARA – exemplu de comunicare şi conştientizare a cetăţenilor sub sloganul WWF „Fiecare dintre noi are puterea de a schimba lumea în care trăim”

Strategia de comunicare a Comunei Ghiroda urmează a fi construită în jurul celor 5 elemente majore: - Grupul ţintă – va fi bine definit, întreaga construcţie a comunicării urmând să fie edificată pe structura grupului ţintă – Populaţia ca şi consumator, funcţie de vârstă, cunoştinţe, aşteptări, comportament, obiceiuri, dorinţă de schimbare şi acceptare a unor măsuri; - Ţinta - Aşteptările pe care autoritatea publică le are, în rol de comunicator, faţă de grupul ţintă, va lua în considerare ceea membrii grupului ţintă ar trebuie să simtă, să cunoască, să facă în legătură cu subiectul dezbătut, comunicat sau problema supusă sensibilizării. - Mesajul – trebuie să fie explicit, abordat în mod deschis, uşor de înţeles, astfel încât grupul ţintă selectat să recepţioneze, înţeleagă şi să se conformeze conduitei aşteptate; - Organizarea trebuie să revină persoanelor, organizaţiilor şi grupurilor de acţiune cele mai potrivite, pentru ca mesajul să fie credibil şi acceptat. Primăria Comunei Ghiroda va asigura o planificare, o repartizare a sarcinilor şi va aloca resurse financiare corespunzătoare, în vederea atingerii ţintelor stabilite. - Mijloacele – cele mai bune sunt relevate după evaluarea grupului ţintă şi a ţintei. Mijloacele media, deşi au o bună penetrare a informaţiei vor fi înlocuite ori de câte ori există posibilitatea comunicării directe, nemijlocite cu cetăţenii.

Consumului de energie şi emisiile de CO2 cele mai mari revin sectorului privat. Creşterea gradului de conştientizare şi responsabilizare a cetăţenilor în vederea implicării active, susţinute în demersul de economisire a energiei trebuie să fie susţinută permanent de

autoritatea publică locală, prin acţiuni specifice: informare, comunicare, educaţie, implicare în acţiuni locale, etc. Pentru gestionarea corectă a problemelor energetice la nivelul unei clădiri, publice sau din sectorul terţiar, ori private (asociaţii de proprietari, companii), instruirea responsabililor/agenţilor energetici care se ocupă de înregistrarea consumurilor şi de constatarea şi soluţionarea diferitelor aspecte în funcţionarea unor instalaţii, echipamente utilizate în exploatarea imobilelor, este extrem de importantă. Acest transfer de cunoştinţe se poate realiza fie prin schimburi de experienţă/vizite de lucru, fie prin cursuri de instruire cu specialişti în domeniul managementului energiei.

6.3.9. GESTIUNEA DEŞEURILOR

SECTORUL Acţiuni şi măsuri cheie de acţiune GESTIUNEA DEŞEURILOR G.1. Creşterea gradului de reciclare a deşeurilor comunale cu 5% pe an G.2. Reducerea cu 20% a cantităţii de deşeuri supuse depozitării finale G.3. Organizarea unui număr de 2 campanii anuale de colectare a deşeurilor electrice, electronice şi electrocasnice DEE Gestiunea G.4. Promovarea colectării selective a deşeurilor biodegradabile din gospodării deşeurilor şi a transformării în compost, prin procedura de compostare aerobă în compostiere, în gospodăriile populaţiei G.5. Creşterea gradului de conştientizare a populaţiei în ceea ce priveşte gestionarea corectă a deşeurilor şi colectarea selectivă, prin realizarea unei activităţi anuale de conştientizare la nivelul populaţiei

Gestionarea deşeurilor este unul din sectoarele asupra cărora autoritatea publică locală poate interveni în mod direct, prin crearea cadrului reglementativ local privind gestionarea serviciului public de gestiune a deşeurilor cât şi prin posibilităţile de corectare a unor conduite necorespunzătoare, prin măsuri coercitive.

Obiectivele Planului de acţiune pentru energia durabilă în acest sector vizează: Reducerea cantităţilor de deşeuri; Recuperarea materialelor reciclabile prin colectare selectivă; Creşterea gradului de informare şi conştientizare a cetăţenilor; Măsurile spre care se focusează autoritatea publică locală în prezentul Plan de Acţiune pentru Energia Durabilă sunt: - creşterea gradului de colectare selectivă a deşeurilor; - colectarea materialelor biodegradabile şi composabile în gospodărie şi realizarea comportării acestor materiale la nivel de gospodărie, în vederea producerii de compost în aplicaţii de grădinărit/horticultură; - reducerea cantităţilor de deşeuri supuse depozitării finale; - o gestiune corectă a fracţiei biodegradabile în aplicaţii gospodăreşti, prin compostare; - colectarea DEEE şi a deşeurilor periculoase (baterii, acumulatori, corpuri de lumină);

-conştientizare şi responsponsabilizarea cetăţenilor, beneficiari ai serviciului de salubrizare locală;

6.3.10. ALTE SECTOARE INCLUSE ÎN PLANUL DE ACŢIUNE PRIVIND ENERGIA DURABILĂ A COMUNEI GHIRODA:

AGRICULTURA PRIN PLANTAŢII DE CULTURI ENERGETICE

SECTORUL Acţiuni şi măsuri cheie de acţiune AGRICULTURA:

H.1. Stimularea realizării unor culturi energetice cu salcie energetică (Salix Promovarea viminalis) în comuna Ghiroda, exploatarea sustenabilă şi utilizarea biomasei în culturilor încălzirea clădirilor publice şi private din Comuna Ghiroda - cel putin 1 energetice hectar/an - protecţie a căilor rutiere

Direcţiile în care autoritatea publică locală va acţiona este promovarea culturilor de salcie energetică.

Cultură de salcie energetică (Salix viminalis) Sursa: S.C. „REBINA AGRAR” S.R.L. Ghilad, Judeţul Timiş, Catalog „Salcia Energetică” www.rebina.ro şi www.salix-viminalis.ro

Salcia energetică (Salix viminalis) este o specie arbustivă ce creşte sub formă de tufă a cărei lujeri lungi şi erecţi ating o înălţime de cca 4-8 m, functie de cât de rar sau des se recoltează. Actualmente, în judeţul Timiş se află în cultură hibrizi a acestei specii, aclimatizaţi condiţiilor pedo-climatice ale României şi în special zonei de Vest. Salcia energetică este o specie forestieră cu ciclu de rotaţie scurt şi regenerare vegetativă, o plantă lemnoasă sub formă de tufă, cu o creştere rapidă (de până la 3-3,5 cm/zi în perioada de creştere activă) şi o mare putere de regenerare, putând produce începând cu anul II-III de la plantare în medie 30 tone de biomasă anual/hectar.

Salcia energetică se poate utiliza drept biocombustibil cu o mare putere calorică (~4900 Kcal/kg ~ 18-20 MJ/kg ~ 5,5 KW). De asemenea se poate utiliza în industria lemnului şi hârtiei, în industria farmaceutică, pentru constituirea unor perdele de protecție, atât a culturilor cât şi a căilor de comunicație, la ameliorarea terenurilor degradate, etc. Din biomasă se pot obține brichete şi peleţi. Salcia energetică are capacitatea de a valorifica bine terenurile improprii altor culturi – în primul rând terenuri cu exces de umiditate, dar şi terenuri degradate şi poluate. Cultura se poate exploata cca. 25 de ani. Pentru această cultură sunt recomandate terenuri plane, cu aport freatic, cu pH cuprins între 5,5- 7,5. Edificarea unei plantaţii vizează o succesiune de operaţiuni agricole. Terenul se pregăteşte din toamnă şi se plantează toamna târziu ori primăvara devreme, în martie- aprilie. Pregătirea terenului se realizează ca pentru orice altă cultură agricolă (erbicidare totală, scarificare sau minim o arătură la adâncimea de 30 cm, fertilizare de bază, discuit, frezat, marcare/trasare a rândurilor în teren pentru plantare manuală). Începând cu anul II-III, în funcție de tehnologia aplicată, se trece la recoltarea culturii sub formă de lujeri sau de aşchii, utilizând combine autopropulsate sau tractate. Recoltarea se face în perioada de repaus vegetativ, după căderea frunzelor, din noiembrie până în maxim luna martie. Cooperarea cu Asociaţia Cultivatorilor de Salcie Energetică din România, cu producătorii de butaşi de salcie energetică din Judeţul Timiş şi cu specialiştii din cadrul Universităţii de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară a Banatului Timişoara, va contribui la cultivarea cu succes a plantelor energetice pe teritoriul administrativ al comunei, pe terenuri private sau de-a lungul căilor de comunicaţie, drumuri de exploatare şi de, de ce nu, în scopul împrejmuirii terenurilor şi delimitării parcelelor. Beneficiile pentru biodiversitate sunt inestimabile, transformarea unor terenuri în plantaţii arbustive, contribuind la protecţia şi conservarea biodiversităţii – cu precădere faună. O astfel de plantaţie poate asigura pe lângă loc de cuibărit pentru păsări şi un spaţiu propice pentru unele specii de animale mici.

7. COMBATEREA ŞI ADAPTAREA LA EFECTELE SCHIMBĂRILOR CLIMATICE

În procesul de combatere a schimbărilor climatice, o ameninţare cu potenţial ireversibil pentru societate şi planetă, adoptarea măsurilor pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, cu respectarea obiectivelor şi principiilor Convenţiei – cadru a Naţiunilor Unite privind Schimbările Climatice şi a protocolului de la Kyoto şi, la nivel local, implementarea Planului de Acţiune pentru Energia Durabilă, costituie o componentă a politicii de mediu în domeniu schimbărilor climatice. Întrucât reducerea emisiilor de GES într-un orizont de timp apropiat nu implică o atenuare a fenomenului de încălzire globală, adaptarea la efectele schimbărilor climatice reprezintă un demers obligatori pentru autorităţile publice locale:

Adaptarea este abilitatea sistemelor naturale şi antropice, de a răspunde efectelor schimbărilor climatice, incluzând variabilitatea climatică şi fevenimente meteorologice extreme, pentru a reduce potenţialele pagube, a beneficia de oportunităţi sau a reacxţiona adecvat la consecinţele schimbărilor climatice, având în vedere faptrul că, societatea şi ecosistemele resimt efectul individual şi cumulat al tuturor acestor componente. Adaptarea poate fi anticipativă şi reactivă, privată şi publică, autonomă sau programată.

Adaptarea la efectele climatice este un proces complex, de durată, care depind de expunerea, vulnerabilitatea fizică, gradul de dezvoltare socio-economică, capacitatea naturală şi umană de adaptare, servicii de sănătate şi mecanismele de monitorizare a dezastrelor. Adaptarea implică măsuri şi la nivel local. Capacitatea de adaptare a comunei depinde de instrumentele, resursele şi structura instituţională dedicată aspectelor legate de adaptarea la efectele schimbărilor climatice şi de identificarea vulnerabilităţii comunei şi aplicarea măsurilor de adaptare corespunzătoare.

Schimbările climatice regionale şi cele locale vor influenţţa ecosistemele, aşezările omeneşti şi întreaga infrastructură. Modificările de temparatură şi ale precipitaţiilor vor contribui la evenimente meteorologice extreme tot mai frecvente, cum ar fi valurile de căldură, secetă, precipitaţii abundente, furtuni, cu riscuri mari pentru pagube asociate. În acest context, adaptarea adaptarea la efectele schimbărilor climatice va constitui un element important al politicii locale, care va fi corelată cu politicile şi măsurile de adaptare la efectele climatice naţionale.

În adaptarea la efectele schimbărilor climatice, abordarea şi rezolvarea multisectorială, interconectată a unor probleme sau oportunităţi legate de schimbările climatice, managementul apei, investiţiile în mediul natural, dezvoltarea unor activităţi recreative este superioară abordării separate şi neconcordant. Abordarea în acest domeniu trebuie să fie rapidă, întârzierile putând conduce la reducerea oportunităţilor pentru soluţii viabile. Cooperarea cu ONG-uri, cu comunitatea ştiinţifică şi mediul de afaceri este importantă, pentru a asigura expertiza, resursele şi cunoştinţele în vederea difuzării şi implementării bunelor practici în sectoarele considerate prioritare. Potrivit Strategiei Naţionale a României privind schimbările climatice 2013-2020, autoritatea publică locală este responsabilă de rezultatele măsurilor de diminuare a efectelor schimbărilor climatice în fiecare sector cu referire la protecţia împotriva inundaţiilor, calitatea vieţii, vitalitatea economică şi ecologică, vulnerabilitatea reţeleor de transport şi energie, şi alte asemenea şi au datoria de a analiza şi implementa propriile măsuri, acţiuni şi soluţii de diminuare a impactului efectelor schimbărilor climatice. În acest scop, cooperarea instituţională este esenţială.

Graficul de cooperare instituţională Sursa: Strategia Naţională a României privind schimbările climatice 2013-2020

Din cele 13 sectoare prioritare stabilite de Strategia Naţională a României privind schimbările climatice 2013-2020, care încurajează luarea deciziilor la nivel local, în acest moment au fost identificate la nivel local următoarele aspecte, care trebuiesc analizate în vederea abordării celor mai bune măsuri de adaptare la efectele schimbărilor climatice: Identificarea principalelor amenintări rezultând din schimbările climatice, a zonelor vulnerabile şi a factorilor care pot influenţa adaptarea la efectele schimbărilor climatice; Crearea hărţilor de risc şi prioritizarea măsurilor de adaptare la efectele schimbărilor climatice; Identificarea principalelor oportunităţi; Identificarea barierelor instituţionale, politice, efinanciare, tehnice/ştiinţifice şi analiza posibilităţilor de surmontare a acetora prin colaborare instituţională eficientă; Identificarea instituţiilor cu care primăria comunei trebuie să colaboreze, identificarea rolului, responsabilităţilor şi concretizarea acestora în documente de acţiune privind adaptarea la efectele schimbărilor climatice, fixarea de termene şi alocări bugetare nefesare;

Urmărirea îndeplinirii obligaţiei legale privind asigurarea obligatorie a locuinţelor împotriva unor dezastre naturale de către populaţie şi agenţii economici; Promovarea de noi standarde pentru locuinţele existente şi viitoare, în vederea corespunderii cu viitoarele condiţii climatice şi evenimente meteorologice extreme; Promovarea criteriilor de eficienţă energetică (în principal sisteme de încălzire şi răcire mai eficiente) în clădirile noi, dar şi în cele existente prin reabilitări, pentru asigurarea confortului locuitorilor pe parcursul întregului an; Mai multe spaţii verzi care să asigure un grad de umbrire mai ridicat în perioada de vară; Combaterea speciilor de plante invazive şi a celor alergene din spaţiile publice şi private de pe teritoriul comunei şi asigurarea unui cadru reglementativ local în acest sens; Analizarea posibilităţii implementării unor proiecte de împădurire, cu specii de arbori corespunzătoare condiţiilor pedo-climatice locale; Management al terenurilor orientat către natură; Infrastructură adaptată noilor condiţii climatice – infrastructură durabilă, din materiale rezistente la fluctuaţiile de temperatură; Promovarea bicicletei ca vehicul multifuncţional şi ecologic de transport, uşor adaptabil infrastructurii existente, prin reorganizarea spaţiului urban; Protecţia apei şi asigurarea rezervelor de apă strategice pentru comună (pe timp de secetă), inclusiv promovarea colectării şi utilizării apei din precipitaţii; Utilizarea mai eficientă a apei şi conservarea apei, precum şi utilizarea în anumite aplicaţii a apelor de calitate inferioară; Menţinerea diversităţii genetice şi a speciilor în cadrul ecosistemului comunei, prin reducerea presiunilor exercitate asupra acestora; Aplicarea măsurilor prevăzute în „Studiul de specialitate pentru evaluarea biotopurilor urbane şi a Planului strategic pentru protejarea şi conservarea biodiversităţii” elaborat de Municipiul Timişoara în cadrul Proiectului "Biodiversitatea şi protecţia naturii - o abordare responsabilă a problemelor de mediu a două oraşe înfrăţite", acronim BIOTOWNS, cod proiect HURO/0901/128/1.3.4. Prevenirea inundaţiilor prin reabilitarea digurilor şi a sistemelor de protecţie a râurilor; Promovarea ghidurilor de bune practici pentru agricultură; Încurajarea asigurărilor pentru culturi şi ferme; Dezvoltarea infrastructurii şi tehnologiei pentru intervenţia rapidă în combaterea locală a fenomenelor meteorologice extreme pentru protecţia culturilor şi comunităţii locale; Cooperarea cu instituţiile de învăţămând şi instituţiile de specialitate în vederea combaterii vulnerabilităţilor existente şi modificării structurii culturilor, pentru dezvoltarea unei agriculturi cât mai puţin expusă la schimbările climatice;

Promovarea schimburilor de experienţă (perioade optime de desfăşurare a unor lucrări agricole, adoptarea de soluţii tehnice noi, alegerea unor culturi şi soiuri mai bine adaptate, cu rezistenţă la boli, dăunători şi la noile condiţii climatice, adaptarea culturilor prin utilizarea diversităţii genetice existente şi a noilor oportunităţi oferite de bio-tehnologie, management bun al solurilor, managementul peisajului, etc); Consultanţă agricolă şi promovarea informaţiilor pentru managementul exploataţiilor agricole; Prevenirea degradării terenurilor şi reabilitarea suprafeţelor degradate; Activităţi de conştientizare – activităţi educaţionale în scopul conştientizării publice cu privire la efectele schimbărilor climatice, pentru formarea de cetăţeni capabili să deţină capacitatea şi cunoştinţele necesare promovării unui spirit responsabil în ceea ce priveşte adaptarea la efectele schimbărilor climatice; Promovarea politicilor publice privitoare la adaptarea la efectele schimbărilor climatice, şi a acţiunilor acesteia, pentru pentru schimbarea atitudinii şi comportamentului generaţiei viitoare;

8. ASPECTE ORGANIZATORICE ŞI FINANCIARE

La nivelul Comunei Ghiroda se va crea o structură de monitorizare a implementării Planului Local de Acţiune pentru Energia Durabilă. Structura de monitorizare va avea în componenţă atât angajaţi ai Primăriei cât şi persoane cu funcţii de demnitate publică şi consilieri locali. Pe lângă această structură, se va crea Forumul local de energie al Comunei Ghiroda, cu rol consultativ, care va avea menirea să analizeze, evalueze şi să contribuie prin idei, soluţii şi expertiză la implementarea PAED. Grupurile de lucru stabilite pe parcursul întâlnirilor de lucru avute cu echipa Proiectului CONURBANT s-a considerat benefică, în acest moment crearea a trei mari grupuri de lucru: - Grupul de lucru pentru sectorul clădiri publice, terţiare şi rezidenţiale; - Grupul de lucru pentru sectorul energie - Grupul de lucru pentru sectorul transport; - Grupul de lucru pentru sectorul spaţii verzi, agricultură şi biodiversitate;

9. BUGETUL PENTRU IMPLEMENTAREA PAED ŞI SURSE DE FINANŢARE

Conform datelor privitoare la structura bugetelor anuale ale comunei, se poate observa o creştere a veniturilor (taxe, impozite etc), putându-se implementa astfel numeroase proiecte de mediu şi de dezvoltare durabilă, cum ar fi: • Achiziţionarea a peste 1.000 de arbori şi arbuşti, care au fost distribuiţi populaţiei în vederea plantării lor pe domeniul public; • Înfiinţarea de noi spaţii verzi în comună (parcuri, zone de promenadă etc);

• Extinderea reţelei de canalizare în localitatea Ghiroda; • Realizarea reţelei de canalizare în localitatea Giarmata Vii (anul 2012-2014); • Extindere linie troleibuz nr.11 Timişoara – Ghiroda şi retur; • Stimularea folosirii mijloacelor de transport în comun, diminuându-se astfel gradul de utilizare a mijloacelor proprii, prin acordare de facilităţi fiscale unor anumite categorii sociale; • Modernizarea drumurilor şi străzilor comunale prin asfaltarea acestora, scazând gradul de poluare cu particulele angrenate prin praf;

Bugetul alocat protecţiei mediului şi dezvoltării durabile pe anul 2011 a fost de 4.988.571 lei, o valoare considerabilă, dovedind angajamentul comunei în transformarea arealului construit într-un spaţiu curat şi sănătos, prin măsuri durabile, cu efect vizibil pe termen mediu şi lung. Ţinând cont că această valoare reprezină 31,2 % din bugetul alocat anului de referinţă, se poate observa că viziunea primarului cu privire la dezvoltarea durabilă a comunei s-a transpus în acţiuni concrete.

Estimarea preliminară a costurilor indică faptul că, pentru implementarea tuturor măsurilor prevăzute în PAED, este necesară alocarea în total a sumei de 3 milioane EURO. Aceste sume vor fi mobilizate atât din bugetul local cât şi din bugete private ale societăţilor comerciale, cetăţenilor cât şi fonduri nerambursabile, prin proiecte cu finanţare naţională, europeană ori Parteneriate Publice – Private (PPP). Se analizează în viitor abordarea Contractelor de Performanţă Energetică(EPC) cu Companii pentru Servicii Energetice (ESCO).

Bugetul este posibil să fie insuficient, motiv pentru care primăria comunei, prin conducerea ei, va trebui să formuleze priorităţi, să împartă activităţile pe etape individuale, pentru a împărţi costurile pe o perioadă mai lungă de timp, să identifice surse alternative de finanţare şi să coopereze cu alţi actori locali, regional şi naţionali. În activitatea de prioritizare se vor lua în calcul acele măsuri care sunt deja anvizajate de autoritatea loclală în politicile de dezvoltare economică socială şi de mediu, dar şi proiectele care contribuie direct şi substanţial la economia de energie, eficienţă energetică şi utilizarea energiei din surse regenerabilă, în vederea asigurării reducerii cât mai rapide şi cu costuri cât mai reduse a emisiilor de CO2.

Atragerea organizaţiilor profesionale private, în domeniu energiei şi a clusterelor de energie este esenţială, atât în promovarea proiectelor şi oportunităţilor şi comunicarea acestora către toţi actorii locali (companii şi cetăţeni) cât şi în susţinerea implementării, prin profesioniştii în domeniu.

10. MONITORIZARE ŞI RAPORTARE

Monitorizarea constantă este foarte importantă pentru asigurarea implementării eficiente a Planului de Acţiune pentru Energia Durabilă. Monitorizarea progresului oferă autorităţii publice locale şi implicit comunităţii posibilitatea de a măsura eficienţa activităţii sale de a gestiona emisiile de gaze cu efect de seră. Procesul oferă, de asemenea, posibilitatea de a evidenţia realizările, de a evalua procesele de învăţare şi de a oferi noi direcţii de acţiune. Pentru a asigura acurateţea procesului de monitorizare, se consideră important ca analizele realizate în fiecare an să fie comparabile. S-a stabilit astfel că, În cazul în care administraţia publică locală a închis una dintre activităţi, acest fapt trebuie precizat în raport, în aşa fel încât orice creştere sau descreştere a emisiilor ca urmare a unei astfel de situaţii să nu conducă spre o interpretare greşită.

Procesul de monitorizare va urmări obţinerea de răspunsuri la următoarele întrebări: — Ce acţiuni de politică planificate au fost realizate? — Ce acţiuni de politică planificate nu au fost realizate? — Implementarea PAED se desfăşoară conform programării (starea lucrărilor privind măsurile de implementare şi respectiv rezultatele)? — Resursele investite (şi dacă disponibilitatea resurselor este necesară pentru actualizarea periodică a PAED şi pentru identificarea necesităţilor în viitor) au fost suficiente?

Rezultatele activităţilor vor fi evaluate în privinţa: rezultatelor pozitive; rezultatelor negative; eficienţa investiţiilor. Obiectivele şi rezultatele cuantificate (mai ales din punct de vedere economic) reprezintă o cerinţă prealabilă pentru evaluarea eficienţei monitorizării şi aceasta va fi realizată prin stabilirea unor indicatori specifici. Monitorizarea stadiului de implementare al PAED va da posibilitatea evaluării periodice a eficienţei măsurilor de adaptare la efectele schimbărilor climatice adoptate urmate de continuarea, amendarea sau promovarea unor noi măsuri. PAED este un document care va fi supus actualizărilor periodice, în funcţie de dezvoltarea economică a ţării şi a evoluţiei scenariilor climatice.

Convenţia Primarilor are ca cerinţe transmiterea şi înregistrarea unui Inventar de Monitorizare a Emisiilor, un Raport de Implementare şi un Raport al Acţiunilor implementate. Aceste furnizează următoarele informaţii:

Va conţine o raportare a emisiilor de CO2 similară cu Inventarul de Referinţă al Emisiilor elaborate Inventarul de Monitorizare a Emisiilor cu ocazia dezvoltării PAED Se realizează cel puţin la 4 ani de la înregistrarea PAED. Va conţine informaţii cuantificate cu privire la măsurile implementate şi impactul lor asupra consumului de energie şi asupra emisiilor de CO2. De asemenea, raportul va cuprinde o Raportul de Implementare analiză a procesului de implementare a PAED, incluzând acţiuni corective şi preventive, dacă acestea sunt necesare. Se realizează cel puţin la 2 ani de la înregistrarea PAED. Raportul va conţine informaţii calitative asupra implementării PAED. Acesta include o analiză a Raportul Acţiunilor implementate acţiunilor corective şi măsurile preventive implementate.

Monitorizarea implementării măsurilor cuprinse în Planul de Acţiune privind Energia Durabilă constituie sarcina Echipei de Management a PAED.

Această echipă are o structură suplă, dinamică, fiind formată de persoane cu funcţii de demnitate publică şi personal tehnic din cadrul Primăriei Comunei Ghiroda. De asemenea, vor fi incluşi în echipă membrii ai Consiliului Local al Comunei Ghiroda, desemnaţi prin Hotărâre a Consiliului Local. În vederea implementării, monitorizării şi evaluării gradului de implementare a măsurilor şi acţiunilor Planului de Acţiune privind Energiile Durabile, prin Dispoziţie a Primarului Comunei Ghiroda se va aproba o Procedură de lucru, specifică activităţii de „Implementare, monitorizare şi evaluarea măsurilor şi acţiunilor incluse în Planul de Acţiune pentru Energia Durabilă a Comunei Ghiroda”.

Din partea Primăriei Comunei Ghiroda, sunt membri în Echipa de Management a PAED: Domnul Marcel CINCA - Viceprimarul Comunei Ghiroda; Domnul Eugen Petru MIHĂESCU – Şef Serviciu Urbanism şi Amenajarea Teritoriului Domnul Ciprian SAVA – Inspector în probleme de mediu

Programul de monitorizare a implementării PAED la nivelul Comunei Ghiroda şi de Raportare a rezultatelor Aprobarea PAED şi Înregistrarea Planului de Acţiune pentru Energii Durabile al Comunei Ghiroda pe 2013 Iulie 2013 portalul ofIcIal al Convenţiei Primarilor www.eumayors.eu 2 ani de la înregistrarea PAED 2015 Elaborarea Raportul de Implementare al PAED Iulie 2015 Elaborarea Raportul de Implementare al PAED şi 4 ani de la înregistrarea PAED 2017 Realizarea Inventarului de Monitorizare a Emisiilor Iulie 2017 6 ani de la înregistrarea PAED 2019 Elaborarea Raportul de Implementare al PAED Iulie 2019 7 ani de la înregistrarea PAED Elaborarea Raportul de Implementare al PAED şi Iulie 2020 2020 Realizarea Inventarului de Monitorizare a Emisiilor Raport final pentru reducerea cu 20% a emisiilor de CO2

ECHIPELE DE PROIECTE:

Fiecare acţiune din Planul de Acţiune pentru Energia Durabilă va avea un responsabil şi în funcţie de gradul de complexitate va avea desemnată o echipă de implementare. Această structură va raporta echipei de management a PAED toate aspectele legate de stadiul de progres tehnic şi financiar al implementării măsurii din PAED.

CONCLUZII

Acţiunile prezentate în cadrul Planului de Acţiune pentru Energia Durabilă au fost identificate după analiza rezultatelor din evaluarea Inventarului de Referinţă a emisiilor IRE, care cuprinde consumurile energetic şi de resurse, pentru anul de referinţă 2008, a forumurilor pentru energie şi a grupurilor de lucru pentru dezvoltarea PAED. Străduinţa de a acoperi sectoarele cele mai relevante, care cad în competenţa şi aria de influenţă a autorităţii publice locale a Comunei Ghiroda, atât în ceea ce priveşte consumurile cât şi emisiile, precum şi estimarea rezultatelor care pot fi înregistrate ca urmare a implementării lor, sunt de natură să conducă la economiile de energie preconizate şi, pe cale de consecinţă, la reducerea emisiilor de CO2 cu cel puţin 20% până în anul 2020 în Comuna Ghiroda.

Conştienţi că, în situaţia actuală economică, implementarea PAED şi punerea lui în operă va ridica numeroase probleme legate de identificarea atât de soluţii tehnice cât mai ales de resurse financiare pentru asigurarea accesului la un nivel de finanţare necesar, considerăm că susţinerea angajamentului politic asupra implementării PAED este esenţial. Se impune în acest sens un angajament administrativ serioas în ceea ce priveşte monitorizarea continuă a implementarii acţiunilor PAED şi a rezultatelor obţinute în procesul de implementarte, şi periodic – la 2 ani – realizarea unei evaluări şi trimiterea unui raport de implementare la Comisia Europeană – la Oficiul Convenţiei Primarilor.

Planul de Acţiune pentru Energia Durabilă este un document suplu, flexibil. Evaluarea periodică va trebui să ducă la regândirea unor acţiuni, însă nu se va exclude posibilitatea ca pe parcurs, unele măsuri şi acţiuni să nu mai fie actuale/ necesare sau fezabile.

Angajamentul asumat trebuie să rămână neschimbat, în vederea îndeplinirii angajamentului asumat, acela de reducere a emisiilor cu cel puţin 20% până în anul 2020, de atingere a unor performanţe locale privitor la măsurile de eficienţă energetic şi utilizarea energiei din surse regenerabilă, în vederea asigurării dezvoltării sustenabile a Comunei Ghiroda, a judeţului Timiş şi a întregii regiuni.

BIBLIOGRAFIE Ghidul „Cum să pregăteşti un PAED – Plan de Acţiune privind Energia Durabilă” – ediţia în limba română, realizată de Asociaţia OER, disponibilă pe: http://www.covenantofmayors.eu/IMG/pdf//SEAPGuidebook_ro.pdf „Studiu privind eficienţa utilizării soluţiilor de energie alternativă” elaborată de Camera de Comerţ, industrie şi Agricultură Timiş în cadrul Proiectului de Cooperare Transfrontalieră Ungaria – România 2007-2013 – www.greenpower.store.ro; „Mobilizarea tuturor actorilor pentru atingerea obiectivelor 3x20” publicaţie elaborată în cadrul Proiectului NET-COM – „ NETworking the Covenant of Mayors”- elaborat de Asociaţia OER; Strategia Naţională pentru Dezvoltare Durabilă orizont de timp 2013-2020- 2030; Strategia naţională a României privind Schimbările Climatice 2013- 2020, Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice; Strategia Energetică a României pentru Perioada 2007-2020, aprobată prin H.G. nr.10069/2007; Ghidul privind adaptarea la efectele schimbărilor climatice (GASC); Planul Naţional de Acţiune în Domeniul Energiei din Surse Regenerabile (PNAER), Bucureşti, 2010; Strategia privind schimbările climatice şi Planul strategic de acţiuni privind compaterea, atenuarea şi adaptarea la efectele schimbărilor climatice a Municipiului Timişoara; Studiul de specialitate pentru evaluarea biotopurilor urbane şi a Planului strategic pentru protejarea şi conservarea biodiversităţii elaborat de Municipiul Timişoara în cadrul Proiectului "Biodiversitatea şi protecţia naturii - o abordare responsabilă a problemelor de mediu a două oraşe înfrăţite", acronim BIOTOWNS, cod proiect HURO/0901/128/1.3.4. „Planificare energetică municipală” – Ghid pentru factorii de decizie şi experţii municipali – Metodologie Cadru Comună – publicaţie elaborată în limba română, dezvoltat de EnEffect în cadrul Proiectului MODEL – „Managementul Domeniilor Energetice în cadrul Autorităţilor Locale, finanţat de Comisia Europeană prin Programul Intelligent Ebergy Europe; „AUTORITĂŢI LOCALE – Cum să economisism energia în clădirile publice?” – publicaţie tradusă de Asociaţia ALMA-RO în cadrul Proiectului „Building bridges between ccivil society and decision makers for a post-Kyoto agreement”, finanţat de Ambasada Britanică la Bucureşti (Saving energy in local authority builidings” – www.carbontrust.co.uk;

„Introducere în managementul emisiilor de carbon pentru autorităţile publice”, publicaţie tradusă de Fundaţia TERRA Mileniul III, în cadrul Proiectului „Building bridges between ccivil society and decision makers for a post-Kyoto agreement”, implementat de Asociaţia ALMA-RO, finanţat de Ambasada Britanică la Bucureşti (Saving energy in local authority builidings” – www.carbontrust.co.uk „Urban adaptation to climate change in Europe – Challanges and opportunities for cities together with supportive national and European policies” – EAA Report no.2, 2012; PAGINI WEB: Pagina oficială a Convenţiei Primarilor - http://www.eumayors.eu Pagina Oficială a Proiectului CONURBANT - http://www.conurbant.eu Comisia Europeană – Direcţia Generală Mediu http://ec.europa.eu/environment/index_en.htm European Commission Climate Action site - http://ec.europa.eu/climateaction/ European Environment Agency - www.eea.europa.eu/themes/climate United Nations Framework Convention on Climate Change and Kyoto Protocol www.unfccc.int/ Intergovernmental Panel on Climate Change - www.ipcc.ch/ United Nations Environment Programme - www.unep.org/themes/climatechange/ WWF - http://panda.org/about_wwf/what_we_do/climate_change/index.cfm Greenpeace - www.greenpeace.org/international/campaigns/climate-change http://www.euractiv.com/en/climate-change/mayors-commit-exceeding-eu-climate- goals/article-179356 Administraţia Naţională de Meteorologie - http://www.meteoromania.ro Primăria Municipiului Timişoara – www.primariatm.ro, www.dmmt.ro; Pagina web a Proiectului "Biodiversitatea şi protecţia naturii - o abordare responsabilă a problemelor de mediu a două oraşe înfrăţite", acronim BIOTOWNS, cod proiect HURO/0901/128/1.3.4. – www.biotowns.ro;