PREZENTAREA MUNICIPIULUI REGHIN

I.ASEZAREA GEOGRAFICA A MUNICIPIULUI REGHIN Municipiul Reghin, este a ezat pe Valea Superioar ă a Mure ului, la 32 Km de Târgu-Mure , în aval, i la 60 Km de municipiul Topli ţa, în amonte. Sunt 60 Km distan ţă pân ă la Bistri ţa, 105 Km pân ă la Cluj i 360 Km pân ă la Bucure ti. Ora ul se afl ă la o altitudine de 395 m, punctul geografic cel mai de jos fiind Mure ul, la 350 m, iar cel mai înalt P ădurea Rotund ă. Reghinul se învecineaz ă cu localit ăţ ile: Petelea, Gorne ti, Voievodeni, Breaza, Lunca, Suseni, Ideciu de Jos i Solov ăstru. Localitatea Reghin este traversat ă de calea ferat ă 405 Târgu-Mure - Deda, precum i drumurile E15/A Reghin-Bistri ţa, DN 16 Reghin-Cluj – Napoca i de drumurile intrajude ţene Reghin-Lăpu na i Reghin-Sovata. Reghinul se afl ă amplasat la intersec ţia a dou ă axe de intens ă i veche circula ţie, una pe valea Mure ului, ( Târgu-Mure -Reghin-Deda-Topli ţa) i alta pe valea Gurghiului spre Câmpia Transilvaniei (L ăpu na-Gurghiu- Reghin-Cr ăie ti). II. FORMELE DE RELIEF ALE MUNICIPIULUI REGHIN Municipiul Reghin este situat în zona premontan ă, vatra veche a ora ului organizându-se pe terasa Mure ului , de unde a coborât în timp, în special cu activit ăţ i economice, în zona de lunc ă. O mic ă parte dintre casele de locuit, precum i cimitirele au ocupat versan ţii din partea de nord. Terasa Mure ului se afl ă la cota 395 m, respectiv la 27-30 m deasupra luncii, care se înscrie între cotele 362 i 368 m. Terasa Mure ului se racordeaz ă la lunc ă prin pante, uneori line de cca 10 %, alteori mai mari de 25-30 %, neconstruite, înglobate în cur ţi. În partea de nord-vest se întinde un ir de dealuri care ating cota de 450 m, cel mai important vârf fiind P ădurea Rotund ă, la 477 m. Dealurile i Terasa Mure ului sunt br ăzdate de trei v ăi adânci, puternic erodate, cu caracter toren ţial, care se vars ă în canalul Mure . Acestea sunt pârâurile: Agricultorilor, Trandafirilor, Temni ţei. Sistemul de baraje de pe râului Gurghiu i Mure , împreun ă cu digurile realizate dup ă 1970, formeaz ă un sistem hidrologic cu rol de a men ţine nivelul apelor care traverseaz ă zonele construite sub nivelul de inundabilitate. III.CLIMA Clima localit ăţ ii este continental-moderat ă. Temperatura medie anual ă oscileaz ă între 5,5 ºC i 7,5 ºC, cu ceva mai mic ă decât în Târgu Mure , unde se înregistreaz ă o medie de 8 –9 ºC. Iernile, în general, sunt mai pu ţin geroase, luna cea mai rece fiind ianuarie, cu media temperaturii între –3 ºC i –5 ºC. Verile au temperaturi mai blânde, cu o medie de + 18ºC, +19ºC în lunile iulie i august. IV. RESURSELE NATURALE A. RESURSELE NATURALE DE SUPRAFA ŢĂ ( Fondul forestier, terenuri agricole, p ă uni ) Municipiul Reghin de ţine o suprafa ţă total ă de 5609 ha din care terenurile agricole reprezint ă 71,85 %, a a cum rezult ă din tabelul de mai jos:

Nr. LOCALITATEA SUPRAFA ŢA DIN CARE DE ŢINUT Ă SUPRAFA ŢA SUPRAFA ŢA DIN CARE crt. -HA- AGRICOL Ă NEAGRICO- PĂDURI NEPRO -HA- LĂ -HA- -DUCTIV -HA- -HA- 1. REGHIN 5609 4030 1579 602 20

Situa ia terenurilor agricole i neagricole

Suprafa a agricola 71.85%

Suprafa a agricola Suprafa a neagricol ă

Suprafa a neagricol ă 28.15%

Privitor la categoriile de folosin ţă ale terenurilor agricole din municipiul Reghin, prezentarea sintetic ă din tabelul de mai jos este elocvent ă: DENUMIREA TOTAL DIN CARE: ARABIL PĂ UNI FÂNE ŢE VII I Nr. ORA ULUI SUPRAFA ŢA -HA- -HA- -HA LIVEZI crt. AGRICOL Ă -HA- -HA- 1 REGHIN 4030 2207 651 360 812

În profilul complex vegetal animalier al municipiului Reghin, o not ă particular ă d ă pomicultura, acesteia revenindu-i aproape 20% din terenurile agricole.

Situa ia terenurilor agricole

arabil 54.76%

Vii i livezi 20.15% arabil pă uni fane e Vii i livezi

pă uni 16.15% fane e 8.93%

B. RESURSELE NATURALE ALE SOLULUI I SUBSOLULUI Geologia general ă a ora ului se caracterizeaz ă prin dezvoltarea larg ă pe suprafe ţă sau la mic ă adâncime a sedimentelor de argile muntoase care, în func ţie de pozi ţia geomorfologic ă, sunt acoperite cu diferite roci i sedimente. În acele zone în care straturile de baz ă nu au fost acoperite cu sedimente permeabile ( pietris sau nisip), care dreneaz ă mai repede apele filtrate, straturi care se altereaz ă. Prin proces în masa rocilor apar o serie de fisuri care permit circula ţia apei chiar i în masele argiloase. V. RESURSELE HIDROGRAFICE Re ţeaua hidrografic ă este dominat ă de râul Mure , care dreneaz ă ora ul pe o lungime de cca 4 Km. Afluentul principal al Mure ului este râul Gurghiu, pe stânga cursului i pârâurile toren ţiale Agricultorilor, Trandafirilor, Temni ţei, pe dreapta cursului. În decursul timpului s-au executat o serie de lucrări hidrologice, respectiv canale, în scopul asigur ării func ţion ării unor întreprinderi. Astfel, din cursul Mure ului, prin intermediul unui baraj se desprinde canalul Mure care nu mai are azi func ţii industriale fiind în prezent doar colectorul de ape pluviale din zon ă. Canalul Gurghiu str ăbate zona industrial ă a ora ului i se vars ă în Mure în amonte de ora . Sistemul de baraje de pe Gurghiu i Mure , împreun ă cu digurile realizate dup ă 1970, formeaz ă un sistem hidrologic cu rol de a men ţine nivelul apelor care traverseaz ă zonele construite sub nivelul de inundabilitate. Precipita ţiile medii anuale, în zona ora ului oscileaz ă între 650-700 mm anual. VI. INFRASTRUCTURA VII. A. INFRASTRUCTURA DE TRANSPORT 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 Lungimea str ăzilor 85 88 89 90 91 93 93 or ă ene ti –km Lungimea str ăzilor 47 47 58 58 58 64 66 or ă ene ti modernizate-km

B. INFRASTRUCTURA TEHNICO EDILITAR Ă 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 Lungimea simpl ă a 78 78,4 79,5 83,3 85,8 88,9 88,9 retelei de distribuire a apei potabile-km Lungimea simpl ă a 66,1 69,0 71,1 72,8 72,8 81,4 82.5 re ţelei de canalizare Num ărul 8 9 9 9 9 8 6 autobuzelor i microbuzelor de inventar Locuin ţe existente- 12587 12608 12762 12853 12923 13015 13142 total num ăr Locuin ţe în 421 403 422 417 390 372 492 proprietate public ă- num ăr Locuin ţe în 12166 12205 12320 12436 12533 12643 12650 proprietate majoritara privat ă Locuin ţe terminate 71 40 174 102 96 114 127 total Locuin ţe terminare - - 118 - - - - din fonduri publice Locuin ţe terminate 71 40 56 102 96 114 127 din fonduri private Suprafa ţa locuibil ă 551519 556560 567902 578421 585567 598352 605199 –total mp Suprafa ţa locuibil ă- 11844 11324 12670 12045 11253 10790 10931 proprietate public ă- mp Suprafa ţa locuibil ă 539675 545236 555232 566376 574314 587562 587676 –fonduri private- mp

C. INFRASTRUCTURA EDUCA ŢIONAL Ă În municipiul Reghin func ţioneaz ă un num ăr de 18 unit ăţ i de înv ăţă mânt (8 gr ădini ţe, 5 coli primare i generale, o coal ă de arte i meserii, 3 licee ,o coal ă postliceal ă). În înv ăţă mântul pre colar sunt cuprin i un num ăr de 1456 copii, iar în celelalte forme de înv ăţă mânt un num ăr de 68211 elevi. Procesul instructiv-educativ este asigurat de un num ăr de 557 cadre didactice. Baza material ă a procesului de înv ăţă mânt este compus ă din :311 s ăli de clas ă i cabinete, 34 laboratoare i 25 ateliere colare, 19 s ăli de gimnastic ă i 9 terenuri de sport. D. INFRASTRUCTURA SANITAR Ă În municipiul Reghin este situat ă i func ţioneaz ă o unit ăte spitaliceasc ă, respectiv Spitalul municipal Eugen Nicoar ă care dispune de un num ăr de 301 paturi. Popula ţiei municipiului Reghin i se acord ă asisten ţă medical ă de c ătre un num ăr de 83 medici din care 12 medici de familie, 6 medici-denti ti, un farmacist si 208 de cadre medii sanitare, în sistemul public, respectiv 50 de medici, 19 medici-denti ti, 15 farmaci ti i 110 de cadre medii sanitare, în sistemul privat. Cu privire la unit ăţ ile sanitare care deservesc popula ţia municipiului Reghin, în acest sens este sugestiv urm ătorul tabel : Tipul unit ăţ ii sanitare Sector public/privat Num ăr Spitale public 1 Dispensare medicale public 1 Policlinici privat 3 Cabinete medicale colare public 1 Cabinete medicale public 11 individuale de familie Crese public 1 Farmacii public 1 Farmacii privat 15 Cabinete stomatologice privat 15 Ambulatorii de spital public 1 Laboratoare medicale privat 1 Cabinete stomatologice public 5 individuale-sector public Laboratoare de tehnic ă Privat 6 dentar ă Cabinete medicale de public 16 specialitate individuale Cabinete medicale de privat 46 specialitate individuale Cabinete de familie privat 10 Cabinete medicale de privat 4 medicin ă general ă Laboratoare medicale public 3

E. INFRASTRUCTURA SOCIAL Ă I CULTURAL Ă TIPUL UNIT ĂŢ II DE CULTUR Ă NUM ĂR Biblioteci 13 Biblioteci publice 1 Case de Cultur ă 2 Muzee 2 Vizitatori ai muzeelor 6806

VII. POPULA ŢIA, RESURSELE UMANE I PIA ŢA FOR ŢEI DE MUNC Ă

A. POPULA ŢIA Conform datelor furnizate de Direc ţia Jude ţean ă de Statistic ă Mure , la data de 01.07.2009 popula ţia stabil ă a municipiului Reghin era de 36496. Popula ţia stabil ă , pe sexe, la 1 iulie 2009 : Total Masculin Femei

MUNICIPIUL 36496 17815 18691 REGHIN

Structura popula ţiei municipiului Reghin conform recens ământului din 2002: Num ărul total al popula ţiei: 36173 Structura popula ţiei municipiului Reghin dup ă etnie: -români: 23527 -maghiari : 10540 -rromi : 1830 -altele : 276 Structura popula ţiei municipiului Reghin dup ă limba matern ă: -români : 23907 -maghiari : 10538 -romi : 1287 -altele : 441 Structura popula ţiei municipiului Reghin dup ă religie: -ortodox ă : 22115 -reformat ă : 7136 -greco- catolica : 2101 -romano-catolica: 3274 -altele : 1547 B. PRINCIPALELE FENOMENE DEMOGRAFICE În ultimii ani sporul natural la nivelul municipiului Reghin a fost pozitiv fiind sugestiv în acest sens tabelul urm ător: 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 SPOR NATURAL 22 66 103 90 35 51 50 NASCU ŢI VII 367 400 462 437 402 391 375 DECESE 345 334 359 347 367 340 325

D. EVOLU ŢIA OMAJULUI La sfâr itul lunii octombrie 2009, num ărul omerilor înregistra ţi în jude ţul Mure a fost de 18.283 persoane, cu 7.296 persoane mai mult decât în luna corespunz ătoare a anului precedent, fapt reflectat într-o rată a omajului de 7,4%, în cre tere cu 3,0 puncte procentuale fa ţă de cea de la sfâr itul lunii octombrie 2008. La nivelul municipiului Reghin num ărul persoanelor care au beneficiat de indemniza ţie de omaj în anul 2009 a fost de 2478. Num ărul persoanelor aflate în c ăutarea unui loc de munc ă a fost de 2041.

Evolu ţia ratei omajului în jude ţul Mure - % - 2008 2009

oct noi dec ian feb mar apr mai iun iul aug sept oct Total jude ţ 4,4 4,4 4,7 4,9 5,0 5,5 5,6 5,7 5,8 6,2 6,5 6,9 7,4

Evolu ţia ratei omajului în municipiul Reghin Anul Ian. Febr Martie Aprilie Mai Iunie Iulie Aug. Sept Oct. Nov. Dec. 2007 5,56 5,20 4,91 4,52 3,88 3,69 3,53 6,64 3,28 3,93 4,35 4,28 2008 5,60 6,76 6,28 5,70 5,29 5,10 5,09 5,10 5,27 5,16 5,2 5,23 2009 4,58 3,90 4,28 5,21 4,97 5,44 6,46 7,12 7,42 7,33 7,62 8,25

Evolu ţia ratei şomajului

9 8 7 6 2007 5 2008 An 4 2009 3 2 1 0 Ian. Febr Martie Aprilie Mai Iunie Iulie Aug. Sept Oct. Nov. Dec. Luna

E. ECONOMIA Anul 2009 a reprezentat un an de criz ă economic ă. Atât economia na ţional ă cât i cea local ă au avut de suferit. Astfel conform datelor publicate de Institutul Na ţional de Statistic ă investi ţiile în economia na ţional ă au sc ăzut în anul 2009 cu 29,1%, fa ţă de cele din 2008, la 62,507 miliarde lei. În ultimul trimestru din 2009, comparativ cu aceea i perioad ă din 2008, investi ţiile realizate în economia na ţional ă au sc ăzut cu 39,9%. Pe activit ăţ i economice , ramurile în care s-au relizat cele mai mari investi ţii sunt cea de comer ţ/servicii (42,6%) i industrie (41,8%), acestea fiind urmate de construc ţii (9,1%), agricultur ă (2,8%) i alte ramuri (3,7%). În jude ţul Mure comer ţul exterior realizat de agen ţii economici din jude ţ s-a concretizat în primele 8 luni ale anului 2009 în exporturi în valoare de 326.894 mii euro i importuri de 408.389 mii euro. Comparativ cu perioada corespunz ătoare a anului 2008, valoarea m ărfurilor exportate a sc ăzut cu 34,9% (-175.187 mii euro), iar valoarea importurilor a sc ăzut cu 24,9% (-135.467 mii euro). Deficitul comercial în perioada 01.01- 31.08.2009 a fost de 81.495 mii euro, mai mare cu 39.720 mii euro decât în perioada corespunz ătoare din anul 2008.

Evolu ţia lunar ă a comer ţului exterior în jude ţul Mure

100.000 export import soldul balantei de comert exterior

80.000

60.000

40.000

mii Euro mii 20.000

0

-20.000

-40.000 ian feb mar apr mai iun iul aug sep oct noi dec ian feb mar apr mai iun iul aug 2008 2009

În primele 8 luni ale anului 2009, ponderi însemnate în structura exporturilor (conform clasific ării din Nomenclatorul Combinat – NC) s-au înregistrat la: produsele industriei chimice i ale industriilor conexe (24,7% ; 80.763 mii euro), materialele textile i articolele din acestea (19,1% ; 62.515 mii euro), mobilier i produse diverse (12,9% ; 42.135 mii euro), ma ini, aparate i echipamente electrice, aparatele de înregistrat sau reprodus sunetul i imaginile (12,1%; 39.709 mii euro), în timp ce la importuri produsele industriei chimice i ale industriilor conexe însumeaz ă 19,1% (78.152 mii euro), materialele textile i articolele din acestea 14,7% (59.964 mii euro), produsele minerale 14,6% (59.621 mii euro), ma ini, aparate i echipamente electrice, aparatele de înregistrat sau reprodus sunetul i imaginile 9,8% (40.135 mii euro). Municipiul Reghin se num ără printre cele 7 ora e ale jude ţului Mure , având o popula ţie de 36496 locuitori, fiind al doilea ca ordin de m ărime. Principalele func ţiuni ale localit ăţ ii sunt: - Centru industrial, având ca principale ramuri, industria de prelucrare a lemnului i construc ţii de ma ini; - Centru coordonator economic, administrativ i social-cultural al comunelor din jur. De ţinând unit ăţ i economice i social culturale a c ăror raz ă de influen ţă întrece teritoriul municipiului, exercit ă în continuare o puternic ă atrac ţie asupra localit ăţ ilor rurale înconjur ătoare, ceea ce se concretizeaz ă printr-un num ăr însemnat de navetiti care se deplaseaz ă la locurile de munc ă, cât i deservirea acestor a ez ări de c ătre dot ările existente în ora . Num ărul total al agen ţilor economici din Reghin a fost de 3.118, din care 1243 persoane fizice autorizate, intreprinderi familiale, intreprinderi individuale, liberi profesionisti iar 1.836 societ ăţ i comerciale. Domeniile în care ace tia î i desf ă oar ă activitatea sunt: comer ţul, industria, construc ţiile, prest ările de servicii, agricultura etc. Municipiul Reghin este bine reprezentat în topul firmelor, atât la nivel na ţional, cât i la nivel jude ţean. Astfel pe locuri frunta e în Topul Na ţional al Firmelor pentru anul 2009, în domeniul industriei se reg ăsesc urm ătoarele societ ăţ i: -Prolemn S.A- pozi ţia 2 -Alpina Shoe S.R.L- pozi ţia 2 -Hora S.A- locul 3 -Maviprod S.R.L- pozi ţia 10 Între firmele reghinene reprezentative, în topul jude ţean, în diverse domenii se num ără:

− Remex S.A

− Agromec Reghin S.A

− Laz ăr S.R. L

− Irum S.A

− Bucin Mob S.R.L

− Mobila Dalin SRL

− Amis Impex S.A

− Amis Mob. S.A

− Vivarius SRL

− Gliga Instrumente Muzicale S.R.L

− Gliga Companies S.A

− Oltean Prodlemn SRL

− Pomicola Bato SRL

− Emivas Cons S.R.L

− Heliantus Prod S.R.L Marea majoritate a b ăncilor i-au amenajat sau i-au construit sedii în municipiul Reghin. Astfel, principalele unit ăţ i bancare sunt : - Banca Român ă de Dezvoltare - Banca Comercial ă Român ă - Banca Carpatica - Banca Transilvania - CEC Bank - Volksbank - ING Bank - OTP Bank - Banc Post - Unicredit - Alpha Bank - Banca Ţiriac Unit ăţ ile comerciale din municipiu, sunt în totalitate cu capital privat. Acestea fac parte din categoria unit ăţ ilor din ramura circula ţiei m ărfurilor. La ora actual ă spa ţiile comerciale reprezint ă una din activit ăţ ile cele mai dinamice la nivelul municipiului, acestea satisfac în mare m ăsur ă cerin ţele popula ţiei. În municipiu exist ă la ora actual ă 4 supermarketuri : Billa, Plus, Profi i Kaufland.

Pe teritoriul Municipiului Reghin sunt 7 unit ăţ i hoteliere de cazare i anume : - Pensiunea Anker - Hotelul PARC - Pensiunea Anca - Pensiunea Marion - Hotel Central - Pensiunea Blanca - Pensiunea Class - Pensiunea Iris - Pensiunea Malitzia -Hotel Valea Regilor