Prefectura Judetului Vaslui 1862-1950
Total Page：16
File Type：pdf, Size：1020Kb
PREFECTURA JUDEŢULUI VASLUI (1862-1950) FOND NR. 1 INVENTAR NR. 1109 © Arhivele Naţionale ale României 1 PREFATĂ Cea mai veche atestare cu privire la existenta unor unităti administrative pe teritoriul judetului Vaslui este cuprinsă într-un act din anul 1435, prin care Ilias vv. îi comunică regelui Poloniei că se împăcase cu fratele său Stefan, căruia îi dădea în stăpînire o serie de teritorii, între care se mentionează si tinutul Vasluiului. În fruntea tinuturilor se aflau un pîrcălab si un mare vătaf. Numiti si revocati după dispozitia domnilor, pîrcălabii aveau numeroase atributii: făceau judecăti, efectuau anchete penele sau civile - în special în materie de proprietate - procedau la urmărirea tăranilor fugiti de pe proprietătile mănăstiresti, se îngrijeau de încasarea birului si transmiterea lui la Vistierie. Reforma administrativă a lui Contantin Mavrocordat a instituit cîte un ispravnic la fiecare tinut, alături de vechiul pîrcălab si a împărtit tinuturile în ocoale, (ulterilor, ambii aveau să fie denumiti ispravnici). Pîrcălabii aveau atributii fiscale si executive, iar ispravnicii judecau în primă instantă, atributiile lor referindu-se si la orase. Pînă în anul 1832, obligatiile ispravnicilor erau diverse: fiscale, administrative, judecătoresti, politienesti. În fiecare tinut, pentru evidenta contribuabililor, functiona cîte un sames, iar pentru executarea poruncilor, ispravnicii aveau la dispozitie unităti de pantîri sau de călărasi. În anul 1832 se modifică denumirea, atributiile si modul de investire a conducătorilor de tinuturi. Acum ei se numesc ispravnici administratori si erau © Arhivele Naţionale ale României 2 desemnati pentru o perioadă de trei ani de către domn, la propunerea Sfatului Administrativ, care prezenta pentru fiecare post cîte doi candidati. Numărul ocoalelor a variat de la o etapă la alta, functie de factorii economico-sociali - ca de pildă cresterea numerică a populatiei, care a determinat aparitia unor noi sate. Într-o statistică din anii 1774-1775 sînt consemnate pentru tinutul Vaslui 4 ocoale: Crasna, Mijloc, Stemnic si Fundurile. După anul 1832 sînt mentionate ocoalele Racova, Fundurile, Stemnicului, Crasnei si Mijlocului. Unele reglementări apărute după anul 1832 au pregătit reforma administrativă din timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza, care a desăvîrsit modernizarea structurilor institutionale ale României. Încă din timpul Unirii Principatelor, institutia, care se confunda cu diviziuinea administrativ-teritorială pe care o reprezintă, poartă denumirea de “district” sau chiar “prefectură”, conducătorul ei numindu-se “director” sau “prefect” si era subordonată nemijlocit Directoratului Ministerului de Interne pentru Departamentul Moldovei. Legile din 1864 si cele ulterioare generalizează denumirile de “prefect”, “prefectură “ si “judet” si admit comuna si judetul ca persoane juridice. Totodată, s- a insitituit un organ colectiv, numit consiliu (comunal sau judetean) cu drept de decizie si un organ executiv - prefectul, la judet si primarul la comunele urbane si rurale. Prefectul era numit prin decret domnesc si avea sarcini multiple si complexe. Judetul era împărtit în plăsi, ca subunităti administrativ teritoriale, care înlocuiesc ocoalele. Numărul acestora a variat de la o etapă la alta. Conform Expunerii situatiei judetului Vaslui pe anii 1924 si 1925, judetul Vaslui era împărtit în 5 plăsi: Codăesti, Delesti, Negresti, Pungesti si Solesti, 53 comune rurale si o comună urbană - resedinta judetului. Potrivit reglementărilor de natură administrativă din anul 1942, teritoriul judetului Vaslui cuprindea plăsile: “Penes Curcanul”, “Movila lui Burcel”, “Racova”, ©“Stefan Arhivele cel Mare” si NaţionaleTibănesti. ale României 3 Conform Decretului Regal nr. 2919 din anul 1938, prefectului i se acordă calitatea de reprezentant al guvernului în judet, de sef ierarhic al tuturor functionarilor dependenti de Ministerul de Interne, avînd drept de control asupra comunelor si preturilor. Judetul Vaslui era integrat Tinutului Prut, cu rezidenta regală la Iasi. Aceste reglementări au fost mentinute pe perioada dictaturii regale; la 21 septembrie 1940, rezidentele regale si tinuturile au fost desfiintate, revenindu-se la organizarea administrativ-teritorială anterioară. În prima sa formă de organizare, prefectura a functionat cu un serviciu administrativ, unul financiar si unul tehnic, ulterior această structură extinzîndu-se. Astfel, în anul 1942, Prefectura jud. Vaslui, includea următoarele servicii si birouri: -Cabinetul Prefectului; -Serviciul administratiei generale, care dispunea de un birou al aministratiei de stat, unul al administratiei judetene si comunale, un oficiu statistic si un birou MONT; -Serviciul financiar cu un birou al contabilitătii judetene si comunale, unul economic, de ordonantare si licitatii si unul pentru verificarea conturilor de gestiune; -Registratura si arhiva, cu un birou al registraturii si unul al arhivei; -Serviciul tehnic cu un secretariat si un birou de studii; -Serviciul zootehnic veterinar; -Serviciul sanitar uman; -Serviciu contencios; În anii 1949-1950 a functionat Comitetul Provizoriu al judetului Vaslui, institutie care asigură trecerea la institutia specifică noii forme de organizare administrativ teritorială - sfatul popular raional. Fondul arhivistic creat de Prefectura jud. Vaslui cuprinde documente create între anii 1862-1950,© Arhivele totalizînd unNaţionale număr de 1803 u.a.ale si Românieia fost preluat în cîteva 4 etape, în perioada 1953-1976 de la Sfatul Popular al Raionului Vaslui si Consiliul Popular al jud. Vaslui. Cercetarea documentelor ce alcătuiesc fondul oferă posibilitatea cunoasterii diverselor aspecte ale activitătii social-economice, edilitar-gospodăresti, politice si culturale, din domeniul învătămîntului. O serie de dosare aferente, anilor 1944- 1946, contin documente privind aplicarea prevederilor cuprinse în Conventia de Armistitiu si activitatea Comisiei Aliate de Control în judetul Vaslui. Din păcate, împrejurările potrivnice, conditiile necorespunzătoare de păstrare si evacuările din perioada războiului au dus la distrugerea unei părti a documentelor create. Asa se explică lipsa cu desăvîrsire a acestora din unele perioade, cu precădere anterioare anului 1900. Materialul arhivistic se constituie în principal din corespondentă (ordine circulare si instructiuni) cu ministerele de resort si unităti subordonate, procese- vebale, situatii statistice, dări de seamă, rapoarte, bilanturi si state de plată a salariilor angajatilor prefecturii si din unităti subordonate financiar acesteia. Unitătile arhivistice sînt constituite pe probleme, ordonate si inventariate cronologic, iar în cadrul fiecărui an, dosarele au fost, de asemenea, grupate în functie de problematica vizată, iar statele de plată a salariilor - documente care nu se microfilmează - sînt plasate la sfîrsitul fiecărui an. © Arhivele Naţionale ale României 5 Numãrul Nr. vechi al C U P R I N S U L U N I T Ã T I I Anul crt. unitãtii D E P Ã S T R A R E sau anii Nr. Observatii arhivistice extremi filelor 1 2 3 4 5 6 1 1 ANUL 1862 Corespondenţă cu Directoratul Ministerului de 1862 66 Interne pentru Departamentul Moldovei (telegrame, adrese) referitoare la noile probleme de cancelarie şi personal, (în urma desfiinţării unor ministere din Iaşi), la abonamente pentru diferite publicaţii, etc. ANUL 1864 1 2 Procese-verbale şi tabele nominale, privind 1864-1909 341 “numărul clăcaşilor, a categorii lor şi a sumei de despăgubire cuvenita proprietarului”, realizate de comisiile locale şi Comitetul permanent al Jud.Vaslui in vederea aplicării Legilor de împroprietărire din 1864, 1879. Procese-verbale adresate Prefecturii de primăriile comunale pentru aprobarea bugetului local, vol. I. 2 2 Procese-verbale şi tabele nominale, privind 1864-1909 422 ”numărul clăcaşilor, a categorii lor, şi a sumei de despăgubire cuvenita proprietarului,” realizate de comisiile locale şi Comitetul permanent al jud. Vaslui în vederea prin aplicării Legilor de împroprietăriri din 1864, 1879. Procese-verbale de aprobare a bugetului local adresate Prefecturii de primăriile comunale pentru aprobarea bugetelor locale, vol. II. 3 2 Procese-verbale şi tabele nominale, privind 1864-1909 313 ”numărul clăcaşilor, a categorii lor, şi a sumei de despăgubire cuvenita proprietarului”, realizate de comisiile locale şi Comitetul permanent al jud. Vaslui in vederea prin aplicării Legilor de împroprietărire din 1864, 1879. Procese-verbale adresate Prefecturii de primăriile comunale pentru aprobarea bugetelor locale, vol. III © Arhivele Naţionale ale României 6 Numãrul Nr. vechi al C U P R I N S U L U N I T Ã T I I Anul crt. unitãtii D E P Ã S T R A R E sau anii Nr. Observatii arhivistice extremi filelor 1 2 3 4 5 6 4 3 Procese-verbale şi tabele nominale, privind 1868-1909 349 ”numărul clăcaşilor, a categorii lor, şi a sumei de despăgubire cuvenita proprietarului”, realizate de comisiile locale şi Comitetul permanent al jud. Vaslui în vederea prin aplicării Legilor de împroprietărire din 1864, 1879.Tabele nominale cu situaţia pământurile date locuitorilor comunelor in urma Împroprietăririlor de la 1864, 1879,1883, vol.I. 5 3 Procese-verbale şi tabele nominale, privind 1864-1909 372 ”numărul clăcaşilor, a categorii lor, şi a sumei de despăgubire cuvenita proprietarului”, realizate de comisiile locale şi Comitetul permanent al jud. Vaslui în vederea prin aplicării Legilor de împroprietărire din 1864, 1879.Tabele nominale cu situaţia în care se afla pământurile date locuitorilor comunelor în urma Împroprietăririlor de la 1864,