pentru aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai obiectivelor Monitorul Oficial de investiţii „Stadion Steaua“, municipiul Bucureşti, bd. 2018- Guvernul al României nr Hotărâre 85 nr. 45, lotul 1, sectorul 6, şi „Stadionul Naţional de Rugby «Arcul 03-07 României 211 din 2018- De Triumf»“, municipiul Bucureşti, bd. Mărăşti nr. 18-20, sectorul 03-08 1, realizate prin Compania Naţională de Investiţii „C.N.I.“ - S.A.

NOTĂ DE FUNDAMENTARE la Hotărârea Guvernului nr. 85/2018 pentru aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai obiectivelor de investiții „Stadion Steaua”, municipiul București, Bulevardul Ghencea nr.45, Lot 1, sector 6, și «Stadionul Național de Rugby „Arcul De Triumf”», municipiul București, B-dul Mărăști nr. 18-20, sector 1, realizate prin Compania Naţională de Investiţii „C.N.I.” - S.A.

Secţiunea 1 Titlul actului normativ

HOTĂRÂRE pentru aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai obiectivelor de investiții „Stadion Steaua”, municipiul București, Bulevardul Ghencea nr.45, Lot 1, sector 6, și «Stadionul Național de Rugby „Arcul De Triumf”», municipiul București, B-dul Mărăști nr. 18-20, sector 1, realizate prin Compania Naţională de Investiţii „C.N.I.” - S.A.

Secţiunea a 2-a Motivul emiterii actului normativ

1. Descrierea Prin Hotărârea Guvernului nr. 1093/2013 privind declararea de situaţiei actuale interes public şi de importanţă naţională a Campionatului European de Fotbal 2020, precum şi a candidaturii României pentru organizarea la București a unor meciuri din cadrul Turneului final, s- a declarat Campionatul European de Fotbal 2020 şi candidatura României pentru organizarea la București a unor meciuri din cadrul Turneului final de interes public şi de importanţă naţională. Ulterior acceptării candidaturii României, prin Hotărârea Guvernului nr. 232/2017 pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 1.093/2013 s-a declarat de interes public şi de importanţă naţională organizarea efectivă la București a unor meciuri din cadrul Turneului final. Având în vedere faptul că aceasta candidatură a fost acceptată, Municipiul Bucureşti şi, pe cale de consecinţă România, se află într- un grup select de 13 oraşe şi ţări cărora li s-a oferit privilegiul de a 1 participa la ediţia aniversară a Campionatului European de Fotbal din 2020. Una din condițiile asumate de către Guvernul României, prin dosarul de candidatură depus la sediul UEFA în 26.04.2014 sub semnătura Prim- Ministrului României, a fost aceea de a asigura înaintea fiecărui meci, pentru fiecare din cele opt echipe participante, câte o facilitate de antrenament corespunzătoare (distinctă de stadionul oficial). În acest sens, conform dosarului de candidatură, au fost alese și agreate stadioanele STEAUA, RAPID, DINAMO și ARCUL DE TRIUMF. Conform Regulamentelor UEFA privind infrastructura stadioanelor participante la competiție, condițiile gazonului și ale vestiarelor trebuie să fie similare celor oficiale, iar incinta trebuie să asigure un grad de siguranță suficientă și să nu permită spionarea antrenamentelor, fiind prin urmare preferabile stadioanele acoperite și închise perimetral. Aceste facilități de antrenament trebuie să fie date în funcțiune anterior începerii campionatului pentru a permite inspectarea de către delegația oficială și omologarea acestora drept conforme cu cerințele competiției. În eventualitatea identificării unor neconformități trebuie să existe o perioadă suficientă de timp pentru remedieri. Prima delegație oficială a UEFA va sosi în România în iulie 2019, iar birourile permanente ale organizatorului vor fi deschise în ianuarie 2020. Celebru grație echipei de fotbal pe care a găzduit-o pentru aproape 40 de ani, este una dintre principalele arene sportive ale Bucureștiului, fiind de altfel a doua ca mărime după Arena Națională. Stadionul este destinat exclusiv fotbalului, însă face parte dintr- un complex sportiv destinat unei palete extinse de discipline (atletism, rugby, tenis, gimnastică). În prezent Stadionul propriu zis este compus din: -un inel închis de tribune neacoperite, constituite din gradene pe mal de pământ. Taluzul ce asigura contrapanta tribunelor este înverzit și parțial ocupat de arbori; -tribuna oficială, construită în spatele tribunei 1; -un corp de clădire construit sub tribuna 2 – corp „I”- ce adăpostește la parter vestiarele și la etaje spațiile hotelului de cantonament; -grupuri sanitare pentru public – patru corpuri îngropate sub malul de pământ al tribunelor, unul la fiecare colț; -sistem de nocturnă cu patru stâlpi metalici; -teren de fotbal cu gazon natural, dotat cu degivrare și drenaj, 2 incinta fiind la dimensiuni regulamentare. Terenul de fotbal este „îngropat” având cota medie cu 4 metri mai coborâtă decât restul incintei. În jurul stadionului există o rețea de drumuri asfaltate ce servesc deopotrivă la distribuția spectatorilor și la circulatția auto. Există o platformă de parcare în dreptul Tribunei Oficiale, care deservește zona VIP. Stadionul este nedelimitat de restul complexului sportiv însă există un gard perimetral din plasă pentru reținerea fluxurilor de spectatori, amplasat la baza taluzului de pământ, perimetral tribunelor, gard în care sunt integrați și turnichetii pentru control acces.

Deficiențe tehnice Degradările tribunelor pe mal de pământ sunt ireversibile și nu sunt suficiente simple intervenții de reparații, acestea fiind deformate de tasări, sparte și erodate până la armătură. Scaunele și suportul acestora sunt, de asemenea, degradate dincolo de limite acceptabile. Reabilitarea tribunelor ar presupune refacerea completă a acestora, de această dată cu fundații pentru gradene (sistemul actual se bazează pe grinzi oblice așezate în masa de pământ, grinzile susținând placa cutată din beton ce formează gradenele). Treptele scărilor din tribune sunt și ele deformate și înclinate și pun în pericol siguranța circulației, în special în caz de evacuare. Corpul hotelului – aflat sub tribuna 2 – este afectat la nivel structural de infiltrațiile dinspre gradene. Tribuna Oficială, corp „J”, cu 20 ani mai tânără, ar trebui după toate așteptările să se afle în parametri, însă expertiza tehnică a dovedit că cel puțin judecând după noile sarcini normate mai exigente în prezent (încărcarea utilă) structura acesteia este suprasolicitată. O serie de alte carențe de conformare în zona scărilor au dus la deformări ale podestelor.

Deficiențe funcționale și de conformare. Deficiențele tehnice de mai sus sunt doar o parte a neconformităților construcțiilor actuale. Cum prima grijă trebuie să o constituie condițiile asigurate spectatorilor, nu poate fi trecută cu vederea dotarea precară cu facilități sanitare și lipsa aproape în întregime a punctelor minime de servire și a punctelor de prim ajutor. Conform calculelor, grupurile sanitare existente sunt sub jumătate față de cerințele curente. Nu numai atât, însă spațiile grupurilor sanitare sunt de fapt înguste și nu oferă zone de buffer și nici lavoare în număr suficient. Săparea în malurile de pământ și realizarea unor noi grupuri sanitare suplimentare este o operațiune exclusă, astfel de construcții urmând 3 să preia o presiune enormă din partea volumului de pământ și ajungând la costuri total nejustificate față de beneficiile finale obținute. Revenind de aceasta dată la echipe și oficiali primul aspect ce frapează este că vestiarele se află pe latura opusă Tribunei Oficiale. Deși această conformare nu este interzisă, apar probleme funcționale în special pentru presă, boxa presei fiind în tribuna 1 în timp ce zona mixtă trebuie organizată lângă vestiare. Circulația către sala de conferințe de presă este și ea o problema. Accesul echipelor către vestiare/părăsirea stadionului au loc pe latura tribunei 2, generând necesitatea unei noi zone de securitate (prima zona de securitate fiind accesul către Tribuna Oficială). Cordoanele de securitate se pot asigura, forțele de ordine alocate fiind proporționale cu necesitățile, însă cel mai neplăcut efect este cel asupra spectatorilor ce trebuie să se supună unor restricții (pentru a folosi cuvinte rezervate) deși ar trebui să beneficieze pe deplin de spectacolul pentru care au venit. În sfârșit vestiarele actuale ale echipelor sunt vizibil sub normele curente în materie de suprafețe și spații asigurate. Dacă calitatea finisajelor și a instalațiilor poate fi îmbunătățită, suprafața ocupată la sol a corpului „I” este limitată, iar o extindere însoțită de consolidări ar fi mai costisitoare decât refacerea clădirii într-o forma corespunzătoare. Starea tehnica a tribunelor nu îndeplinește condiții de stabilitate și siguranță în exploatare și acestea nu mai pot fi folosite în stadiul actual. În pofida așteptărilor, odată încetată funcționarea tribunei oficiale nici aceasta nu mai poate fi utilizată. În prezent stadionul nu mai poate fi utilizat pentru meciuri cu public. Pe de altă parte, o parte dintre condițiile UEFA (presa, echipe) nu sunt îndeplinite, iar condițiile pentru spectatori (calitatea „serviciilor”) sunt precare și ar rămâne precare chiar și în cazul unei renovari. Prin urmare intervenția asupra stadionului Steaua este absolut necesară.

Pentru stadionul „Arcul de Triumf” situația actuală este următoareaː

În prezent Ministerul Tineretului și Sportului folosește terenurile de rugby şi anexele acestora în vederea desfăşurării de meciuri de rugby atât pentru campionatul intern cât şi p en t ru competiţiile internaţionale. O problemă în cazul organizării de meciuri naţionale și internaţionale o reprezintă găzduirea echipelor şi cantonamentul 4

acestora în perioada desfăşurării competiţiei. Aceasta presupune o organizare logistică în vederea cazării acestora în spaţii hoteliere din cadrul oraşului şi deplasarea acestora la teren, fapt ce implică nişte costuri mari şi cu implicaţii temporale-având în vedere situaţia traficului și a mijloacelor de deplasare disponibile. O altă activitate desfăşurată de Federația Română de Rugby (FRR) o reprezintă întrunirile şi convocările în cadrul campionatelor de rugby, similară cu oranizarea de competiţii (sunt prezente delegaţii numeroase din ţară şi de peste hotare). De asemenea, FRR mai organizează festivităţi cu public, invitaţi și dezvoltarea domeniului PR pentru creşterea prestigiului şi îmbunătăţirea imaginii sportului în România, atât ca activitate benefică şi de formare/educare, dar şi ca ambasadori de marcă ai culorilor naţionale. Se remarcă următoarele aspecte principale ale situaţiei actuale ale stadionului:  România nu dispune de un teren care să satisfacă cerinţele internaţionale de desfăşurare a unor competiţii de rugby de primă mărime ;  Gradenele actuale ale stadionului nu corespund nici din punct de vedere numeric și nici din punct de vedere al confortului. Două treimi dintre gradene sunt neacoperite, iar spațiul dintre rândurile de scaune este prea mic.  Terenul de joc nu este încălzit, ceea ce pune probleme mari de desfășurare a meciurilor în condiții de iarnă;  Spațiile alocate vestiarelor și dușurilor pentru sportivi sunt mici și insuficiente, ca număr, atât pentru o echipă de rugby cât și pentru una de fotbal. Nu există spații pentru recuperare medicală sau pentru cabinete de medicină sportivă; Sala de pregătire fizică are o suprafața mică;  Spațiul pentru presă este prea mic, descoperit și nu oferă condiții pentru transmiterea în condiții bune a evenimentelor sportive.

2. Schimbări Având în vedere că organizarea EURO 2020 la București este o preconizate mare oportunitate de a ridica nivelul infrastructurii în general și a infrastructurii sportive în particular, cele 4 arene STEAUA, DINAMO, RAPID si ARCUL DE TRIUMF vor fi transformate în arene moderne, respectiv stadioane de fotbal de categoria a IV-a, conform Regulamentului UEFA privind infrastructura stadionului, ediţia 2010. Pe aceste stadioane de categoria a IV-a și capacitate minimă de 8.000 de locuri se pot organiza toate jocurile de fotbal din competițiile de club UEFA, precum și meciurile echipelor naționale

5 din preliminariile competițiilor europene și mondiale, cu excepția finalelor de cupe europene și turneelor finale ale Cupei Mondiale și Campionatului European. In acest fel vor fi redate circuitului sportiv aceste 4 arene istorice ale Bucurestiului pe care, in prezent, datorită gradului de uzura fizica si morala, nu se mai disputa meciuri de fotbal, exceptand stadionul Arcul de Triumf unde se mai desfasoara meciuri de rugby. Este cunoscut faptul ca infrastructura sportiva esențială din România este în mare proporție cea moștenită din perioada anilor '70. Aceasta nu numai ca și-a consumat ciclul de viață programat, însă este mult în urma cerințelor curente de calitate și performanță, Numeroasele disfuncționalități fac ca utilitatea acestor arene sa fie mult diminuată raportat la adevăratul scop social căreia ar trebui sa îl servească. Astfel putem spune ca investițiile propuse vor duce la creșterea calității vieții și vor avea un impact social pozitiv.

Soluțiile tehnico-economice pentru Stadionul Steaua prezentate în studiul de fezabilitate au avut la bază următoarele cerințe principaleː

Amenajarea unui complex sportiv ce poate îndeplini exigențele necesare găzduirii de meciuri de fotbal cu public din Liga 1 Națională precum și obținerea acreditării UEFA pentru categoria 4 Elite la standardele UEFA EURO 2020. Soluția avizată în forma de stea este puternic particularizată pentru amplasament și pentru identitatea clubului sportiv. Sistemul structural caută să utilizeze pozițiile vârfurilor de stea asigurându-se prin acestea o contrabalansare a copertinei, situație ce are efecte asupra unora dintre elementele de beton, în special asupra stâlpilor posteriori. Se poate prin urmare spune că nu este vorba de doar un simplu efort formal. Principalele caracteristici ale stadionului Steaua sunt: Destinația clădirii : Construcție pentru sport, stadion pentru fotbal și rugby cu tribune acoperite pentru spectatori. Clădirea va găzdui meciuri oficiale de nivel național și internațional. Destinații conexe: -cazare -alimentație publică -funcțiuni administrative

Nr.spect 30 500 Public general din care: Persoane cu 150 150 însoț tori diverse tipuri persoane în

6

de handicap și scaun cu însoțitorii rotile acestora 150 alte 78 însoțitori dizabilități Boxa VIP 1 1020 Locuri VIP 0 – sky box 400 Locuri Capac. Nominal Presa cu desk Presa fara Crainici radio- presa 505 locuri 150 locuri desk 135 locuri din care: 50 desk-uri * 3 220 locuri 45 desk-uri*3 posturi posturi Capac. 2 vestiare principale * 25 locuri complet echipate,195 mp echipe 2 vestiare secundare * 25 locuri ~ 105 mp Teren Dimensiuni suprafață de joc: 68x122 m de joc Dimensiuni suprafață înierbata totală: 78x132 m (include suprafața de gardă 5 m). Capacități Conexe : -Spații cazare sportivi – 24 camere -Spațiu expunere (muzeu) – 1070 mp (excl spații conexe) -Spatii comerciale diverse, exterioare inelului securizat - 480. mp -Alte spații comerciale interioare estimativ 500 mp -Restaurant pitch-view / bar sky view ~ 412 mp -Parcare VIP 150 locuri + 8 locuri Indicatori tehnico economici „STADIONUL STEAUA” Valoarea totală a investiţiei, inclusiv TVA (prețuri la data de 18.01.2018, mii 301.77 1Euro=4,6514 lei,) lei 2 mii 24 din car C+M lei 3.737 Valoare totală finanţată prin CNI mii 28 SA lei 7.148 mii 23 Din care C+M lei 0.483 Valoarea finanţată de prin mii M.Ap.N. lei 14.624 mii 13.254 in care C+M lei Capacităţi:  Capacitate totalăspectatori n . 30.500  Suprafață desfășurată mp 70.000  Durata de realizare a luni 25 investiţiei:

7

Conform extrasului de carte funciară 228562, terenul pe care se va realiza obiectivul de investiții se află în domeniul public al statului și în administrarea Ministerului Apărării Naționale. Predarea amplasamentului în vederea realizării obiectivului de investiții se va face prin protocol de predare-primire încheiat între Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, prin „CNI”-SA și Ministerul Apărării Naționale, în baza Ordinului MApN nr. M21/08.02.2018.

În ceea ce privește Stadionul Național de Rugby „Arcul de Triumf”: În urma elaborării studiului de prefezabilitate pentru obiectivul Stadionul Național de Rugby „Arcul de Triumf”, referitor la includerea acestui stadion în grupul celor 4 baze sportive cu stadion propuse a fi modernizate, la nivelul exigențelor UEFA, în vederea organizării Campionatului European de Fotbal EURO 2020, și în conformitate cu prevederile HG nr.1093/2013 și includerea în ,,Programul naţional de construcţii de interes public, sau social”, subprogramul „Complexuri Sportive”, a rezultat oportunitatea dezvoltării pe amplasamentul studiat a unui complex sportiv care să devină un spațiu integrat, în care echipele naționale/internaționale să găsească laolaltă spații de joc, spații de antrenament, spații de recuperare medicală, spații de masă și cazare, spații de întâlniri. Scopul principal al proiectului este asigurarea bazei materiale capabile să ofere posibilitatea de organizare a compeţiilor sportive interne şi internaţionale la niveluri competitive cât mai ridicate, atât pentru meciurile de fotbal cât și pentru meciurile de rugby, cu respectarea normelor UEFA și ale celorlalte organisme de reglementare în domeniu.

Având în vedere disponibilitatea terenului pentru amplasarea 2 unor construcţii (Steren = 37.626 m , POT existent = 2,6 %, CUT existent = 0,030), proiectul propune soluții tehnico- economice pentru edificarea a șase obiecte principaleː  consolidare si reabilitare corp existent vestiare + refacere sala antrenament,  spatii de cazare si cantonament pentru sportivi,  amenajari spatii urbane exterioare si a unui parking subteran,  centru de ingrijire sportivi,  gradene,  refacere teren principal de joc 8

Caracteristicile principale ale construcţiei, conform studiului de fezabilitate: Unități de bazăː Obiectul 1: consolidare și reabilitare clădire existentă vestiare; desfacere și refacere sală antrenament. Cuprinde următoarele lucrări:  Refacere fațade (inclusiv acoperiș) corp existent vestiare, consolidare și reabilitare, cu destinația vestiare sportivi, antrenori, oficiali. S= 443,00 mp  Desfacere și refacere sala antrenament (parțial sub gradenele noi de beton armat). S=300,00 mp

Obiectul 2: Spații cazare și cantonament sportivi Cuprinde următoarele lucrări:  o clădire P+4E, legată volumetric la nivelul acoperișului cu clădirea destinată vestiarelor pentru sportivi, încadrată în Obiectul 1. Noua construcție va avea următorii parametri:  S construită = 1250 mp  S desfașurată = 4640 mp  Regimul de înălțime este P+4E;  Înălțimea maximă la coamă este de +18,00 m.

Obiectul 3: Amenajarea spațiilor urbane exterioare și a unui parking subteran. Cuprinde următoarele lucrări:  Amenajările exterioare în suprafața totală de 5150 mp și vor consta din spații verzi, plantații decorative în jardiniere, oglinzi de apă, bănci și mobilier urban, dalaje decorative;  Se va amplasa o statuie reprezentativă pentru FRR.  Se vor reconfigura accesele carosabile și pietonale de pe laturile de vest și sud ale Stadionului Național „Arcul de Triumf”, conform specificații PUZ aprobat.  Suprafața totală a spațiilor verzi prevăzute este de 2657 mp (din care: 1077 mp spații plantate pe sol și 1580 mp spații plantate în jardiniere – peste subsol).  Vor fi prevăzute locuri de parcare la sol pentru 2 autocare și 50 autoturisme.  Parking-ul subteran ce va avea o capacitate de 170 de autoturisme. Sunt prevăzute 2 accese auto și 3 scări de evacuare pietonale.

9

Obiectul 4: Centrul de îngrijire sportivi Cuprinde următoarele lucrări:  Construcție din cadre de beton armat ce va fi amplasată pe latura sudică a terenului, parțial sub gradenele din beton armat. În plan va avea o formă trapezoidala, având regimul de înălțime S+P+Supantă.  În cadrul Centrului de îngrijire sportivi se propun o serie de dotări medicale specializate pentru medicina sportivă, cum ar fiː . aparat pentru terapie fizică medicală, . aparat pentru tracțiunile lombare și cervicale, . echipament care asigură o încălzire de profunzime prin electroterapie de înaltă frecvență, . echipament pentru terapia cu unde de șoc (ESWT), . dinamometru robotizat, aparat recuperare pasivă pentru membrul inferior, . Sauna oxigeno-ozonoterapie, etc.  Construcția va avea următorii parametri:  S construită parter = 750 mp (din care 280 mp sub gradene)  S construită supantă =150 mp  S construită subsol = 500 mp  S desfășurată = 1400 mp  S desfășurată suprateran = 900mp

Obiectul 5: Gradene acoperite pentru public. Corpurile de gradene noi au destinația de tribune pentru spectatori și oficiali. Gradenele vor fi dispuse pe cele 4 laturi ale terenului de rugby (parțial pe latura de sud), asigurând întreaga capacitate, cu o suprafață desfășurată totală de 4539 mp și vor fi acoperite integral cu copertine. Noile gradene, executate pe o structura din beton armat, vor include spații anexe (grupuri sanitare pentru public, puncte de prim ajutor/4camere de urgență pentru spectatori + o cameră de urgență pentru sportivi; spații administrative, spații tehnice (C.T.), vestiare suplimentare etc.), puncte de desfacere alimente și băuturi nealcoolice, amplasate sub structura de beton, pe zonele unde înălțimea liberă permite. La copertina se va utiliza policarbonat multicameral, cu un coeficient de factor solar adecvat. Sistemul de acoperire va fi prevăzut cu degivrare și preluare a apelor meteorice la senou. Aceasta măsura va asigura ca pe timpul anotimpului rece să nu existe acumulări de zăpadă și gheață.

10

Constructia va avea urmatorii parametri:  S construită gradene = 4539 mp  S spații anexe sub gradene (spații tehnice/grupuri sanitare publice, dimensionate cf. Normative, puncte de prim ajutor/4 camere de urgență pentru public +1 cameră de urgență pt. sportivi, puncte de desfacere produse alimentare etc) = 851 mp  Capacitate: - număr total locuri gradene (inclusiv tribuna oficială): 8100 locuri

Obiect 6: Teren de joc – gazon Pentru a răspunde exigențelor actuale, se va moderniza suprafața de joc înierbata a terenului principal de rugby, în suprafața de 8200 mp și se va aduce la parametri ceruți de organismele sportive internaționale atât pentru jocurile de rugby cât și pentru jocurile de fotbal. În urma intervențiilor se va propune o suprafața de joc de tip mixt gazon artificial cu gazon natural. Pentru o bună întreținere a gazonului s-au prevăzut următoarele:  Folosirea unei instalații de fotosinteză formată din 2 aparate de fotosinteză -1 de dimensiuni mari,1-de dimensiuni mici cu accesorii (analizatori, sist. de reglaj), cu un randament mare.  Gazonul se va planta pe un pat de amestec de nisip cu particule organice ce va asigura un grad ridicat de dezvoltare a sistemului radicular;  Folosirea unui sistem de irigații compus dintr-un inel principal de alimentare cu apă și ramuri secundare pe care sunt montate aspersoarele; acolo unde va fi posibil, se vor refolosi sistemele existente cu repoziționarea și recondiționarea acestora.  Realizarea unei rețele de drenaj compusă dintr-o serie de tuburi gofrate și perforate pe întreaga circumferință, din polietilenă, dispuse în șanțuri transversale pe lățimea terenului, care sunt conectate la un inel colector pentru preluarea și evacuarea apei, perimetral pe laturile terenului;  Folosirea unui sistem de încălzire electrică a terenului de joc alcătuit din benzi care generează căldura radiantă. Aceste benzi sunt instalate la 25-30 cm adâncime sub nivelul gazonului, iar distanța dintre ele este de 25 de cm. Operarea sistemului de încălzire este comandată de o unitate de control, care deservește întreaga suprafață de joc divizată în mai multe zone. Pe suprafața de joc vor fi instalați senzori de temperatură care să preia temperatura atât din pământ cât și de la suprafața gazonului.

11

INDICATORI TEHNICO-ECONOMICI Valoarea totală a investiției (inclusiv TVA 19%) mii lei 126.410 (în preţuri valabile la 28.11.2017; 1 Euro=4,6416 lei) din care C+M mii lei 90.184 Valoarea totală finanțată prin C.N.I. SA mii lei 120.793 din care C+M mii lei 85.157 Valoare finanțată de M.T.S mii lei 5.617 din care C+M mii lei 5.027 Capacități: - Suprafață desfășurată mpAd 17.126 - Locuri în tribună nr. 8100 - Durata investiției luni 23 Conform extrasului de carte funciară 210721, terenul și construcțiile (înscrise sub A1.1) asupra cărora se vor realiza lucrările se află în proprietatea publică a statului și în administrarea Ministerului Tineretului și Sportului. Construcția înscrisă în Partea I a cărții funciare sub A1.2, aflată în proprietatea Federației Române de Rugby, asupra căreia este instituit dreptul de ipotecă în favoarea Direcției Generale Regionale a Finanțelor Publice București – Administrația Sector 1 a Finanțelor Publice București nu face obiectul actului normativ și nu afectează realizarea obiectivului de investiții «Stadionul Național de Rugby „Arcul De Triumf"». Predarea amplasamentului în vederea realizării obiectivului de investiții se va face prin protocol de predare-primire încheiat între Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, prin „CNI”-SA și Ministerul Tineretului și Sportului, în baza Ordinului MTS nr. 1763/14.12.2017. Indicatorii tehnico-economici aferenți celor două obiective de investiții au fost avizați în Consiliile Tehnico-Economice ale ordonatorilor principali de credite și, ulterior, în Consiliul Interministerial de Avizare Lucrări Publice de Interes Naţional şi Locuinţe, fiind obținute avizele nr. 1/05.03.2018 și nr. 2/05.03.2018.

3. Alte informaţii Nu este cazul.

Secţiunea a 3-a Impactul socio-economic al actului normativ

1. Impactul macroeconomic Construirea stadioanelor reprezintă o prioritate ridicată în contextul actualelor strategii sectoriale și naţionale având în vedere următoarele efecte directe ale realizării acestora:  creşterea calităţii infrastructurii sociale a regiunii în care se vor executa stadioanelor; 12

 creşterea competitivităţii regiunii ca locaţii pentru derularea evenimentelor sportive;  va constitui un factor motivațional în formarea tinerilor pentru performanță.  turismul va avea de asemenea de câştigat ca urmare a vizitei suporterilor echipelor de fotbal din ţară şi din străinătate cu ocazia meciurilor naţionale şi internaţionale de fotbal şi rugby ce se vor desfăşura pe stadioane.  Municipiul Bucuresti, prin realizarea stadioanelor din programul EURO 2020, ar putea fi luat în calcul pentru organizarea de competiţii sportive importante ceea ce va deschide noi oportunităţi în viitor în ceea ce priveşte turismul şi industria hotelieră. 11. Impactul asupra mediului Prezentul act normativ nu se referă la acest subiect. concurenţial şi domeniului ajutoarelor de stat 2. Impactul asupra mediului Construirea şi modernizarea stadioanelor din programul de afaceri EURO2020, inclusiv Stadionul „Steaua” și Stadionul Național de Rugby „Arcul de Triumf”, va conduce la revigorarea societăţilor comerciale având ca principal obiect de activitate proiectarea obiectivelor de investiţii complexe şi execuţia de lucrări de construcţii. Totodată aceste aspecte vor atrage şi îmbunătăţirea activităţii tuturor societăţilor de construcţii furnizoare de materii prime şi materiale în domeniul construcţiilor. Organizarea de competiţii sportive importante vă deschide noi oportunităţi în viitor în ceea ce priveşte turismul şi industria hotelieră din Municipiul București. 21. Impactul asupra Prezentul act normativ nu se referă la acest subiect. sarcinilor administrative 22. Impactul asupra Prezentul act normativ nu se referă la acest subiect. întreprinderilor mici și mijlocii 3. Impactul social Sportul acoperă toate formele de activități corporale care contribuie la bunăstarea fizică a persoanei, echilibrul mental al acesteia și interacțiunile sociale. Promovarea unui stil de viață activ și sănătos reprezintă o prioritate datorită multiplelor beneficii pe care le au mișcarea în sine și adoptarea valorilor sportive la nivel de individ, societate, națiune. Recunoscând importanța relației dintre sport, activitate fizică și sănătate, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a adoptat, încă din anul 2004, o strategie mondială asupra

13

dietei, activității fizice și sănătății (WHO, Global Strategy on Diet, Physical Activity and Health, 2004). De asemenea, la nivelul Uniunii Europene au fost adoptate o serie de documente (Strategia Europa 2020, Cartea Alba a Sportului European, Rezoluția Parlamentului European asupra sportului în educație) care subliniază importanța dezvoltării sportului de masa și de performanță, indiferent de gradul de dezvoltare al societății. Apreciem că prin promovarea acestui act normativ, România mai face un pas în sensul sprijinirii și promovării sportului la toate nivelele de reprezentare (internațional, național, regional și local). În prezent cele două stadioane, Stadionul Național de Rugby “Arcul de Triumf” și Stadionul „Steaua” nu îndeplinesc cerințele esențiale de calitate în construcții pentru toate activitățile programate. Stadionul Național de Rugby “Arcul de Triumf” beneficiază de un amplasament strategic: între zona de agreement a Parcului Herăstrău și cartierele bucureștene din bdul Mihalache, Grivița, Titulescu, Pajura, Băneasa, ce sunt lipsite de accesul la o asemenea facilitate sportivă (în aceste cartiere dense lipsesc până și stadioanele mici, de agrement sau antrenament). Apreciem că investițiile prezintă un puternic caracter social, justificat printr-o serie de indicatori de utilitate: • crearea de locuri de muncă în special pe perioada execuției lucrărilor; • îmbunătățirea calității vieții; • îmbunătățirea siguranței utilizatorilor proiectelor, atât în rândul spectatorilor cât și al practicanților de sport; • îmbunătățirea nivelului de sănătate publică. 4. Impactul asupra mediului A fost solicitat autorității competente de mediu emiterea Acordului de mediu pentru ambele obiective de investiții care fac obiectului prezentului proiect de act normativ. Pentru obiectivul de investiții „STADION STEAUA”, situat în municipiul București, Bulevardul Ghencea nr.45, Lot 1, sector 6, Agenția pentru Protecția Mediului București a emis Decizia etapei de încadrare nr. 15/07.02.2018, prin care s-a decis că proiectul nu se supune evaluării impactului asupra mediului și nu se supune evaluării adecvate. În ceea ce privește obiectivul de investiții «Stadionul Național de Rugby „Arcul De Triumf”», municipiul București, B-dul Mărăști nr. 18-20, sector 1, conform adresei Agenției pentru Protecția Mediului București nr. 12396/23.05.2017, documentația depusă în vederea obținerii acordului de mediu este în procedură de reglementare, conform Ordinului nr. 14

135/2010 privind aprobarea Metodologiei de aplicare a evaluării impactului asupra mediului pentru proiecte publice și private. De asemenea, Agenția pentru Protecția Mediului București a emis decizia etapei de evaluare inițială nr. 49/27.03.2017, urmând a continua procedura după definitivarea proiectului tehnic. 5. Alte informaţii Nu au fost identificate.

Secţiunea a 4-a Impactul financiar asupra bugetului de stat consolidat, atât pe termen scurt, pentru anul curent, cât şi pe termen lung (pe 5 ani)

– Mii lei – Media Indicatori An curent Următorii 4 ani pe 5 ani 1 2 3 4 5 6 7 1. Modificări ale veniturilor bugetare, plus/minus, din care: A) bugetul de stat, din acesta: - Impozit pe profit - Impozit pe venit B) bugete locale: - Impozit pe profit C) bugetul asigurărilor sociale - Contribuţii de asigurări 2. Modificări ale cheltuielilor bugetare, plus/minus, din care: A) bugetul de stat, din acesta: - Cheltuieli de personal - Active nefinanciare B) bugete locale: - Cheltuieli de personal - Bunuri şi servicii C) bugetul asigurărilor sociale

15

- Cheltuieli de personal - Bunuri şi servicii 3. Impact financiar, plus/minus, din care: A) buget de stat B) bugete locale 4. Propuneri pentru Acoperirea creşterilor de cheltuieli bugetare 5. Propuneri pentru a compensa reducerea veniturilor bugetare 6. Calcule detaliate privind fundamentarea modificărilor veniturilor şi/sau cheltuielilor bugetare 7. Alte informaţii Finanţarea obiectivului de investiţii Stadionul „Steaua”se face de la bugetul de stat, prin bugetele Ministerului Dezvoltării Regionale și Administraţiei Publice și Ministerului Apărării Naționale, în limita sumelor aprobate anual cu această destinaţie, precum şi din alte surse de finanţare legal constituite, conform programelor de investiţii publice aprobate potrivit legii. Finanţarea obiectivului de investiţii Stadionul Național de Rugby „Arcul de Triumf” se face de la bugetul de stat, prin bugetele Ministerului Dezvoltării Regionale și Administraţiei Publice și Ministerului Tineretului și Sportului, în limita sumelor aprobate anual cu această destinaţie, precum şi din alte surse de finanţare legal constituite, conform programelor de investiţii publice aprobate potrivit legii.

Secţiunea a 5-a Efectele actului normativ asupra legislaţiei în vigoare

1. Măsuri normative necesare pentru aplicarea Prezentul act normativ nu se referă la prevederilor actului normativ: acest subiect. A) acte normative în vigoare ce vor fi modificate sau abrogate, ca urmare a intrării în vigoare a actului normativ B) acte normative ce urmează a fi elaborate în vederea implementării noilor dispoziţii 11. Compatibilitatea actului normativ cu Prezentul act normativ nu se referă la legislaţia în domeniul achiziţiilor publice acest subiect.

16

2. Conformitatea actului normativ cu legislaţia Prezentul act normativ nu se referă la comunitară în cazul proiectelor ce transpun acest subiect. prevederi comunitare 3. Măsuri normative necesare aplicării directe a Prezentul act normativ nu se referă la actelor normative comunitare acest subiect. 4. Hotărâri ale Curţii de Justiţie a Uniunii Prezentul act normativ nu se referă la Europene acest subiect. 5. Alte acte normative şi/sau documente Prezentul act normativ nu se referă la internaţionale din care decurg angajamente acest subiect. 6. Alte informaţii Nu au fost identificate.

Secţiunea a 6-a Consultările efectuate în vederea elaborării actului normativ

1. Informaţii privind procesul de consultare cu Nu este cazul. organizaţii neguvernamentale, institute de cercetare şi alte organisme implicate 2. Fundamentarea alegerii organizaţiilor cu Nu este cazul. care a avut loc consultarea, precum şi a modului în care activitatea acestor organizaţii este legată de obiectul act normativ 3. Consultările organizate cu autorităţile Nu este cazul. administraţiei publice locale, în situaţia în care actul normativ are ca obiect activităţi ale acestor autorităţi, în condiţiile Hotărârii Guvernului nr. 521/2005 privind procedura de consultare a structurilor asociative ale autorităţilor administraţiei publice locale la elaborarea proiectelor de acte normative 4. Consultările desfăşurate în cadrul consiliilor Au fost obținut următoarele avize, interministeriale, în conformitate cu conform Hotărârii Guvernului nr. prevederile Hotărârii Guvernului nr. 750/2005 150/2010 pentru înfiinţarea, organizarea privind constituirea consiliilor interministeriale şi funcţionarea Consiliului permanente Interministerial de Avizare Lucrări Publice de Interes Naţional şi Locuinţe, cu modificările și completările ulterioare: -Aviz nr. 1/05.03.2018 al Consiliului Interministerial de Avizare Lucrări Publice de Interes Naţional şi Locuinţe – Stadionul „Steaua” - Aviz nr. 2/05.03.2018 al Consiliului Interministerial de Avizare Lucrări Publice de Interes Naţional şi Locuinţe – Stadionul Național de Rugby „Arcul de

17

Triumf”

5. Informaţii privind avizarea de către: Nu este cazul. A) Consiliul Legislativ B) Consiliul Suprem de Apărare a Ţării C) Consiliul Economic şi Social D) Consiliul Concurenţei E) Curtea de Conturi

6. Alte informaţii Nu au fost identificate.

Secţiunea a 7-a Activităţi de informare publică privind elaborarea şi implementarea actului normativ

1. Informarea societăţii civile cu privire la Proiectul a fost publicat pe site-ul necesitatea elaborării actului normativ Ministerului Dezvoltării Regionale și Administraţiei Publice pentru consultare interinstituțională.

2. Informarea societăţii civile cu privire la Prezentul act normativ nu se referă la eventualul impact asupra mediului în urma acest subiect. implementării actului normativ, precum şi efectele asupra sănătăţii şi securităţii cetăţeanului sau diversităţii biologice

3. Alte informaţii Nu au fost identificate.

Secţiunea a 8-a Măsuri de implementare

1. Măsuri de punere în aplicare a actului Nu este cazul normativ de către autorităţile administrative publice centrale şi/sau locale – înfiinţarea sau extinderea competenţelor instituţiilor existente 2. Alte informaţii Nu au fost identificate.

18

Faţă de cele prezentate, a fost promovată prezenta hotărâre a Guvernului pentru aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai obiectivelor de investiții „Stadion Steaua”, municipiul București, Bulevardul Ghencea nr.45, Lot 1, sector 6, și «Stadionul Național de Rugby „Arcul De Triumf”», municipiul București, B-dul Mărăști nr. 18-20, sector 1, realizate prin Compania Naţională de Investiţii „C.N.I.” - S.A.

Viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale și administrației publice

Paul Stănescu

19