ne ne ă spre cinstea altarelor; s ţă de martiri sub regimul comunist ă i credin ş ciune i în faim ă ţ m pentru beatificarea episcopilor greco-catolici, m pentru beatificarea episcopilor greco-catolici, ă mor rug Prin rug sfÂntul anton CALEA DESĂVÂRŞIRII Revistă de spiritualitate şi de cultură creştină a Societăţii „EPISCOP DR. ” Anul XXII Nr. 6 (263) iunie 2016 Trăind Jubileul împreună cu Biserica E bine ca uneori să ne oprim din mersul fi resc al vieţii noastre de credinţă, să ne oprim doar câteva clipe din datoriile ce se cer împlinite zi de zi şi să privim Biserica, mersul ei, tot zi de zi, a Bisericii aşa cum este ea în mijlocul lumii de astăzi, ,,un semn minunat al înţelepciunii dumnezeieşti”. Întreaga Biserică Catolică trăieşte ,,Anul Sfânt al Milostivirii”. Sfântul Părinte Francisc intervine, susţine, îndreaptă, perfecţionează. Biserica şi credincioşii îl urmează. Să citim din paginile scrise de Eparhia noastră la jumătatea ,,Jubileului”. Sunt multe, dinamismul Bisericii, a credinţei este evident, reţinem: A fost cu noi pentru ,,Exerciţiile spirituale” Părintele Misionar Andrea Vena, unul dintre cei 1.100 de preoţi binecuvântaţi de Papa Francisc în Miercurea Cenuşii pentru a duce lumii vestea iubirii şi a iertării Milostivirii Tatălui şi chipul Milostivirii, Isus. La 14 mai Eparhia a luat parte la Pelerinajul anul la ,,Cimitirul Săracilor”din Sighetul Marmaţiei, acolo unde pământu acoperă atâtea dureri şi jertfe acolo sunt şi Episcopii noştri Valeriu Traian Frenţiu, Ioan Suciu, Tit Liviu Chinezu şi Episcopul romano-catolic . La 28 mai a avut loc ,,Pelerinajul Naţional la Cărbunari”, la care au participat toate Eparhiile, deci şi a noastră. PSS Claudiu Lucian Pop, Episcop al Curiei Arhiepiscopiei Majore, a sfi nţit noua statuie a Fecioarei Maria de la Banneux. Istoria Capelei de la Cărbunari a început în anul 1938, când Pr. Peter Adhemar Mercks, belgian din grupul Asumpţioniştilor de la , a construit la Cărbunari Capela identică cu cea de la Banneaux. A fost sfi nţită de Mitropolitul Alexandru Nicolescu. Apariţiile Preacuratei la Banneaux (Belgia) au început în 15 ianuarie 1933 şi s-au încheiat în 2 martie, au fost 8 apariţii. Vizionara a fost o fetiţă, Mariette Beco, de 11 ani. Preacurata s-a numit pe sine,, Fecioara Săracilor” şi a dezvăluit motivul acestor apariţii: ,,Vin să alin suferinţa”. Și atunci Europa traversa o criză - În cea de astăzi descoperim însă o altă lume, o lume în care sunt restrânse libertăţil religioase, în care ,,Drepturile Omului” nu mai sunt cele din 1948, bunăstarea din Occident nu salvează sufl etul - de la Revoluţia Franceză până astăzi, Biserica a fost mereu lovită, ateismul a cuprins Europa toată, umanitatea e rănită, adesea înfricoşată. Biserica a scris, alături au scris şi credincioşii. Sunt multe pagini ce aşteaptă să fi e scrise însă tot de noi, de credincioşi, cărora Papa ne cere să devenim Apostolii şi Misionarii lui Cristos. Papa ne îndeamnă să nu ne închidem inima, să deschidem toate porţile iubirii şi încrederii, să nu ne fi e teamă, pentru că Învierea lui Cristos a dărâmat toate temerile.

2 - CALEA DESĂVÂRŞIRII - nr. 6 iunie2016 CALEA DESĂVÂRŞIRII Despre rugăciune

Oare este un timp în care să nu avem nevoie de ajutorul lui Dumnezeu? De aceea trebuie să ne îndreptăm întotdeauna spre El, căci ar fi o mândrie foarte mare ca omul să îndrăznească să creadă că poate face ceva prin el însuşi. Rugăciunea este drumul pe care Domnul nostru ne trimite darurile Sale. Părintele spiritual din Alfonso Rodriquez, SJ “Calea Desăvârşirii Creştine”, vol. I, Oradea 1933

SUMAR

Editorial...... 2 milostivirii...... 5 Pier Giorgio Frassati Pagini bilingve...... 10 Eroismul Iubirii...... 4 Medalia Miraculoasă...... 13 ”Povestiri ale milostivirii” Sfântul Anton de Padova...... 16 Pe urmele lui Isus, chipul ,,Maria Rosa Mystică”...... 19

CALEA DESĂVÂRŞIRII - nr. 6 iunie 2016 - 3 Pier Giorgio Frassati - Eroismul Iubirii ,,Pentru cine vede pe Dumnezeu departe, aproapele nu-I niciodată aproape, Dumnezeu va rămâne totdeauna departe pentru aceia care nu-şi văd semenii aproape”. Principele Ghika

,,Iubirea e Alfa şi Omega a toate”. Părintele Sertillange Feţe triste de-o senină tristeţe însoţeau tăcute sicriul tânărului Pier Giorgio Frassati. Rezemat de un zid, un bătrân orb întrebă pe trecători ce înseamnă vuietul acela al unei mulţimi în reculegere? El, cerşetorul cu plete cărunte de mizerie, vrea să să ştie. - Însoţim sicriul tânărului Frassati, i se răspunse. Bătrânul ceru ajutorul unei mâini călăuze. Mulţimea lăsă să treacă drumeţul cu mers clătinător şi nesigur. Mâna i se întinde doritoare, atinge sicriul, şi cu aceeaşi mână îşi făcu semnul Sfi ntei Cruci. Mulţimea admiră surprinsă. Se aude un şopot: ,,Este un sărac servit de el”. Acesta-i cel mai frumos omagiu pe care putea să-l primească Pier Isus asuprit şi alungat; a alergat s-o Giorgio,omagiul cerşetorului, al mângâie şi să-i uşureze mizeria. Prin sărmanului, al celui umilit. Singurul iubire el a cunoscut taina săracului. panegeric vrednic de-o inimă ca a lui. Din Evanghelie a înţeles Ca prin minune, obidiţii ajutaţi fericirea mare a săracului, a înţeles de el se descoperiră după moarte, şi pilda ,,Samariteanului milostiv”. Când se găsiră mulţi de tot ca să vorbească i se vorbea despre săraci, fi zionomia despre binefacerile lui, căci mai presus i se transfi gure şi ochii i se înmuiau în lacrimi. ,,Din faţa lui păreau să decât pasiunea pentru tapşanurile iasă efl uvii ce-ţi dublau puterile: îl ninse, mai presus decât legăturile pline admirai, îl iubeai. Scrisorile Sf. Paul de afecte ale prieteniei, Pier Giorgio îi accentuau simpatia faţă de săraci. a preţuit dragostea faţă de ce săraci. Păstra pe masa de studiu fragmentul Inima lui mare a dezvelit în zdrenţele Scrisorii către Corinteni, în care cerşetorului cu faţa pământie, faţa lui (continuare în pag. 12)

4 - CALEA DESĂVÂRŞIRII - nr. 6 iunie2016 ,,Povestiri ale milostivirii” - Pe urmele lui Isus, chipul Milostivirii Tatălui - Pe Părintele Andrea Vena, autorul cărţii pe care o prezentăm, l-am cunoscut cu ocazia ,,Exerciţiilor spirituale” dinaintea Sfi ntelor Sărbători ale Invierii Domnului din acest an, ţinute la Catedrala ,,Sf. Nicolae” din oraşul nostru. Părintele face parte din cei 1.100 de preoţi aleşi de Papa Francisc şi binecuvântaţi în Miercurea Cenuşii pentru a fi misionarii Milostivirii, care să ducă lumii, în Anul Iubiliar pe care-l traversăm, vestea despre îndurarea şi iertarea lui Dumnezeu. spirituale”, continuăm să-i descoperim Două zile, cât au durat gândurile, să-i simţim sufl etul. ,,Exerciţiile spirituale”, Părintele În prima pagină Părintele explică Andrea Vena ne-a îmbogăţit sufl etul şi esenţa şi structura cărţii: ,,Un drum ne-a fascinat prin prezenţa sa în care spiritual în 14 etape: Cuvântul, am regăsit sfi nţenia preotului care îl comentariul operei de îndurare, o urmează pe Isus, bucuria de a fi creştini mărturie, o angajare şi o rugăciune”. în Biserica Catolică şi bucuria de a fi în Părintele Vena ne încredinţează că apropierea unui om bun. volumul pe care tocmai l-am citit De Părintele Vena te simţi legat este bazat pe un remarcabil material spontan, simţi că te cheamă să mergi documentar, este o sinteză care deschide pe acelaşi drum cu el. Chipul senin şi fi ecărui cititor un drum spiritual în care zâmbetul îţi dau curajul să-l urmezi cele 14 etape sunt ,,trepte sfi nte” care trecând peste ezitări, pentru că, privind ne conduc la ,,Poarta Sfântă”, care este în urmă, nu te simţi prea vrednic să-i Isus, chipul Milostivirii Tatălui. fi i aproape, e prea sus. Atunci îi auzi Prima treaptă: ,,Parabola cuvântul: ,,În creştinism esenţialul nu Fiului risipitor” (Lc 15, 11-32). ,,Să este de câte ori cazi înfrânt în drumul fi m milostivi, cum milostiv este idealului, ci de câte ori te ridici”. Tatăl nostru din Cer”. Citind cartea Părintelui, După redarea integrală a ,,Narratori della Misericordia”, îl avem ,,Parabolei”, urmează ,,Meditaţia”. Părintele pune în lumină câteva aproape şi după încheierea ,,Exerciţiilor (continuare în pag. 6)

CALEA DESĂVÂRŞIRII - nr. 6 iunie 2016 - 5 (urmare din pag. 5) momente semnifi cative: partea de Părintele Andrea Vena ne asigură avere, pe care fi ul cel mic i-o cere că toţi sfi nţii sunt mărturisitori ai tatălui, i-ar fi revenit la sfârşitul vieţii Milostivirii, dar, în acest capitol, părintelui său. Revendicarea dreptului aminteşte cinci sfi nţi dintre cei aleşi înseamnă indirect: ,,Tată, văd că nu de Papa ca exemple: Padre Pio, te decizi să mori, să-mi dai partea preotul şi călugărul capucini care a care mi se cuvine”. Primind, devine purtat stigmatele lui Isus, unul dintre ,,risipitor”, pierde material, se pierde cei mai cunoscuţi sfi nţi ai secolului el însuşi, pentru că rupe legăturile al XX-lea, Leopoldo Mandic, tot de familie, sociale, spirituale, şi călugar capucin, originar din Croaţia, ajunge porcar - nivelul cel mai jos al precursor al Ecumenismului, apostol decăderii. Nu părerea de rău, nu căinţa al unităţii Bisericii Catolice cu cea îl îndeamnă să se înapoieze acasă, ci Ortodoxă, Faustina Kowalska, apostol interesul. Se va întoarce ,,acasă”, se va al Milostivirii divine, călugăriţa care întoarce la trecutul său. Văzându-l de a introdus în Biserică ,,Devoţiunea departe, tatăl face un gest incredibil, îl faţă de Îndurarea lui Dumnezeu”. îmbrăţişează, îi sărbătoreşte revenirea, Și Ioan Paul al II-lea este amintit; în nu-i cere explicaţii, nu pretinde nimic calitatea de Suveran Pontif, şi-a numit îi este milă, îl iubeşte. Înveşmântarea în prima Scrisoare apostolică ,,Dives haine alese şi inelul înseamna redarea Misericordia” (1980) - ,,Milostivirea demnităţii. Imposibilitatea fi ului cel lui Dumnezeu”, Papa şi-a înţeles mare de a înţelege atitudinea tatălui misiunea ca un har al Milostivirii, arată însingurarea , izolarea, exilul pe care l-a primit şi l-a dăruit.Viaţa simţit în propria familie, incapacitatea Terezei de Calcutta, consacrată de a accepta legăturile normale de milostivirii, este un excepţional familie, de a vedea şi de a simţi iubirea model pentru lume. Fericita Tereza părintelui. Fără a avea o opţiune fi nală de Calcutta va fi canonizată în toamna explicită, ,,Parabola Fiului risipitor” ne acestui ,,Jubileu”. pune în faţa propriei alegeri. După acest capitol introductiv, Opera de milostivire urmează se deschid două alte capitole mari: meditaţiei. Cheia de boltă a Jubileului ,,Faptele milei trupeşti”, susţinute este Bula ,,Missericordiae Vultus”, cu texte din ,,Sfânta Scriptură”: 1. A în care Papa Francisc explică modul hrăni pe cei fl ămânzi (Lc 16,19-31). în care trebuie trăit Anul Milostivirii, 2. A da de băut celor însetaţi (In 4,5- esenţa acestui mod este a da viaţă 42). 3.A îmbrăca pe cei goi (Tobia 4 faptelor de milostivire trupească şi 14b-19a). 4. A primi pe cei străini, (In spirituale, subliniază autorul. 18, 1ss). 5. A cerceta pe cei bolnavi În pagina ,,Mărturie”, (continuare în pag. 7)

6 - CALEA DESĂVÂRŞIRII - nr. 6 iunie2016 (urmare din pag. 6) (Lc 10, 25-37). 6. A răscumpăra pe care mişcă inima este Cuvântul lui cei robiţi (Epistolă către Evrei 13,1- Dumnezeu, care trebuie păstrat şi 3). 7. A îngropa pe cei morţi (Cartea urmat pentru salvarea sufl etului. Când lui Tobia 1,17;12,12ss) şi ,,Faptele de acest Cuvânt e plină inima, dispare Milei spirituale”: 1. A înăvţa pe cei orbirea, răsare lumina asemenea cum neştiutori (Cartea întâi a Regilor 3,1- a răsărit celor doi Apostoli de pe 13). 2.A sfătui pe cei îndoielnici(Mt drumul Emmausului, înţelegem că 5,1-12). 3.A mângâia pe cei întristaţi Isus ne învaţă că viaţa noastră viitoare (In 14,2-14). 4. A îndrepta pe cei depinde de noi. Aceasta este ţinta păcătoşi (Mt 18, 15-17). 5.A ierta toate parabolei, nu suferinţa. vătămările ce ni se fac (Mt 18,21-33). În continuare, în ,,Opera 6. A suferi cu răbdare nedreptatea Milostivirii”, Părintele ne aminteşte (1Cor 13,1-13). 7. A se ruga pentru cei rugăciunea ,,Tatăl nostru”, în care, vii şi pentru cei morţi (Lc 18, 1-7). pentru viaţă, cerem ,,pâinea cea de Fiecărei fapte, Părintele îi face toate zilele”. Isus ne atrage atenţia o analiză profundă, redactarea fi ind asupra pericolului care ne ameninţă după cunoscută structură a primului atunci când reducem viaţa doar la capitol. Încercăm să ne oprim atenţia partea materială: ,,Nu numai cu pâine la câteva texte. va trăi omul, ci cu tot cuvântul ce Textul care deschide suita iese din gura lui Dumnezeu” (Mt ,,Faptelor milei trupeşti” este 4,4).Pentru a înainta în credinţă, sunt ,,Bogatul şi Lazăr (Lc 16 , 19- obligatorii faptele, cum observă Iacob: 30). În comentariul său, Părintele ,,Credinţa fără fapte este moartă”. prezintă ,,un om bogat” şi unul sărac, Părintele Andrea Vena aminteşte în continuare Enciclica ,,Caritas in ,,săracul Lazăr”, numele acestuia veritate” a Papei Benedict al XVI-lea era necesar pentru semnifi caţia ce o şi responsabilitatea Bisericii în timpul are: ,,Dumnezeu a ajutat”. Mai mult, nostru, când: ,,În multe ţări sărace se bogatul este destinat să rămână în accentuează la maxim insecuritate anonimat, în timp ce Lazăr nu va fi vieţii, care are consecinţă lipsa uitat niciodată. Viaţa terestă a celor alimentelor, ce face atâtea victime doi este prezentată în linii esenţiale, şi atâţia Lazări.” Acolo şi oriunde, cu un penel pal. În centrul textului este azi şi oricând, este nevoie de ,,Viaţa de Apoi”, de aceea situaţia celor Cuvântul Evangheliei, de credinţă, de doi se inversează. Spre deosebire de Euharistie, de Isus, Pâinea Vieţii. alte parabole cu tema ,,Milostivirii”, În ,,Mărturie” autorul prezintă unde cel ce a greşit este întâmpinat ca pe un gest înalt al Milostivirii viaţa ,,de departe”, cu iubire, aici ,,faptul” (continuare în pag. 8)

CALEA DESĂVÂRŞIRII - nr. 6 iunie 2016 - 7 (urmare din pag. 7) lucru care va rămâne din tot ce a fost şi jertfa Fericitei Tereza de Calcutta viaţa noastră va fi iubirea, transpunerea (1910-1997) şi a Ordinului fondat de ea. ei în fi ecare fapt, în fi ecare zi a vieţii, Mărturisirea: ,,Noi suntem călugăriţe, pentru că Dumnezeu este iubire. nu asistente sociale, nu infi rmiere. Iubirea este ,,stilul” lui Dumnezeu şi a Diferenţa dintre noi şi operatorii credincioşilor, afi rmă Părintele Andrea sociali este că noi servim pe Isus în cei Vena. Iubirea lui Dumnezeu pentru noi săraci. Isus este singura motivaţie a o găsim în jertfa de pe Cruce. vieţii noastre. Noi îl iubim pe Isus în În ,,Mărturie”, Părintele Vena o săraci”, explică sensul jertfelor ei. pune în atenţia noastră, a celor de astăzi, pe una dintre cele mai mari sfi nte ale ,,Satură foamea inimii mele, timpurilor moderne, pe Sf. Tereza de Doamne!” Lisieux (1873-1897), dată mereu ca ,,A suferi cu răbdare model de către Papa Francisc şi Papa nedreptatea” (1 Cor 13, 1-13). Benedict al XVI-lea, din păcate, tot mai ,,Meditaţia” este o descriere a uitată în Biserica noastră după 1989. gândirii Sf. Tereza de Lisieux (1873- Sf. Tereza a trăit puţin, dar intens 1897) pe marginea Epistolei Sf. Paul - şi-a considerat viaţa un dar al Iubirii către Corinteni, inclusiv prezentarea Milostive a lui Dumnezeu. Ea a reuşit drumului perfecţiunii după acelaşi Sfânt. să cuprindă două trăsături antitetice date În drumul perfecţiunii creştine, de Dumnezeu”: adevărul şi îndurarea. odată ales, fundamentală este iubirea Descoperă la Sf. Paul valoarea Iubirii (agape), iubirea revelată de Isus Cristos, -,,Cale prin excelenţă care conduce nu bogăţia, nu gesturile uluitoare. în mod sigur la Dumnezeu”, Iubirea Iubirea e cel mai mare dar, singurul cuprinde toate vocaţiile, Iubirea este totul. care dă valoare la tot ce suntem, la tot Descoperirea este hotărâtoare: ,,Iubirea ce facem. A rămâne blocaţi într-un mi-a dăruit cheia vocaţiei mele”. orgoliu, a vedea numai propriul interes, Părintele Vena pune în faţa a rămâne indiferenţi faţă de cel de lângă cititorului mărturisiri ale Sfi nei din noi arată o neputinţă a caracterului, opera ,,Istoria unui sufl et”. Tereza ar imposibilitatea de a iubi, pentru că fi dorit să fi e Preot ,,în ciuda micimii ,,dragostea toate le suferă, toate le mele, aş vrea să luminez sufl etele crede, toate le speră, toate le suportă” precum Profeţii, Doctorii (Bisericii), şi, spune mai departe Sf. Paul, iar Tereza am vocaţia de a fi Apostol […] Aş vrea reţine, ,,De-aş grăi limbile omeneşti şi să străbat pământul, să predic numele îngereşti, iar dragoste nu am, făcutu- Tău şi să înfi g în pământ necredincios m-am ca o aramă sunătoare şi ţambal Crucea Ta slăvită, dar…, o singură răsunător…”. În fi ne, când ne vom misiune nu mi-ar ajunge, aş vrea în întâlni faţă în fată cu Dumnezeu, unicul (continuare în pag. 9)

8 - CALEA DESĂVÂRŞIRII - nr. 6 iunie2016 (urmare din pag. 8) acelaşi timp să vestesc Evanghelia copiilor orfani, Gaetana Sterni, a fost în în cele cinci părţi ale lumii […] Aş serviciul săracilor, Daniele Comboni, vrea să fi u misionar. O Preaiubitul preot misionar, Pier Giorgio Frassati, meu Mântuitor, aş vrea să-mi vărs s-a dedicat operelor sociale, în Biserica şangele pentru Tine până la ultima noastră a fost cunoscut datorită PSS. picătură […] Martiriul, iată visul Ioan Suciu, Giusepe Cafasso,care a tinereţii mele”. avut în grijă deţinuţii, Damiano Veuster, Referitor la Biserică, Trupul cunoscutul Damian Leprosul, Sf. Mistic al lui Cristos, Sf. Paul îi este Benedict de Norcia, Marco d’Aviano, sprijin. Biserica, spune Tereza, are o Maria Goretti, Tereza de Avila şi alţii. Inimă şi această Inimă arde de Iubire. Părintele stăpâ neşte o metodă de Abia acum micuţa carmelitană şi-a interpretare a textelor în sensul adânc şi găsit liniştea căutată: ,,Da, mi-am profund al analizei, având întotdeauna găsit locul în Biserică. În Inima un gând personal, o observaţie originală, Bisericii voi fi Iubirea”. care îmbogăţeşte şi stimulează pe cititor Cunoscându-şi limitele, Tereza şi facilitează descoperirea mesajului. nu a renunţat totuşi la viaţa de De la Oradea, Părintele Vena şi-a sfi nţenie, aşa a descoperit ,,calea cea continuat drumul de misionar pentru a-L mică”, ,,un drum întins, o cale mica face pe Isus Cristos prezent oamenilor şi cu totul nouă”, bazată pe îndemnul din alte ţări, pentru a le vorbi de Anul Înţelepciunii Eterne: ,,Dacă cineva Sfânt al Milostivirii. e mic de tot, să vină după mine”, Continuă să vorbească unor în esenţă: abandonarea în braţele lui oameni foarte diferiţi ca şi cultură, Isus, în Iubirea şi Milostivirea Lui. civilizaţie, mediu, reuşind să-i facă să ,,Ai milă de mine, Doamne: se simtă aproape, fi i ai aceleiaşi Biserici învinge-mi nerăbdarea!” Sfi nte, Catolică şi Apostolică Sperăm să fi e cât de curând tradusă De la noi, Părintele a plecat cu în română cartea Părintelui Andrea imaginea Bisericii noastre Martire. Abia Vena, credincioşii ar avea în felul acesta stăpânit, îi simţeam tremurul vocii când o remarcabilă călăuză, un reper sigur în vorbea despre martirajul Bisericii Unite trăirea Jubileului Milostivirii. Și ar mai cu Roma, şi toată căldura sufl etului. avea ceva: modele de sfi nţi. În alegerea Cuvântul care l-a avut pentru noi ar lor, Părintele a dat întâietate acelora la trebui ca prin noi să fi e cunoscut şi trăit. care Îndurarea divină i s-a părut mai Îi privim paşii, nu este singur, îl aproape de înţelegerea credincioşilor. însoţeşte Isus. De departe îl însoţim şi noi În afară de cei amintiţi deja, Părintele cu recunoştinţa şi cu rugăciunea noastră. menţionează pe Sf. Bartolomea şi Vicenza, care şi-au dedicată viaţa Otilia BĂLAŞ

CALEA DESĂVÂRŞIRII - nr. 6 iunie 2016 - 9 PAGES BILINGUES Association des Amis de l’Église Gréco-Catholique de Roumanie, Blaj

“C’est ce que derange qui fait vivre” Cardinal Aimer l’autre

Les pauvres sont le don de Dieu; ils sont notre amour. Le Christ ne nous demandera pas combine de choses nous aurons faites, mais combine d’amour nous aurons mis dans notre action. Il y a beaucoup de gens pauvres spirituellement. La pauvrete spirituelle que l’on trouve en Europe, en Amerique, est un poids tres lourd a porter. Il est tres diffi cile de porter dans ces pays l’amour de Dieu comme temoignage… Notre vie spirituelle est une vie de dependence a Dieu, dont la fruit est le travail, en l’accomplissant pour Jesus, en Jesus et vers Jesus… Les pauvres sont l’esperance”. Ils representent vraiment l’espoir du monde par leur courage… Ils nous ont appris une faccon diff erente d’aimer Dieu en nous faisant faire tout notre possible por les reveler. Aider les gens a reconnaître Dieu dans la personne des pauvres. ,,Que chaque soeur et frère grandisse a la resemblance du Christ, afi n qu’il vive dans la monde d’aujourd’ hui sa vie de compassion et d’ humanite. Votre amour du Christ est si grad ! Gardez toujours brulante dans vos coeurs la lumiere du Christ. Il est l’Amour a aimer” (L 1,73). L’amour est un fruit de saison, et un fruit hors de saison, il n’existe aucune limite. Chacun peut atteindre cet Amour. (a suivre)

10 - CALEA DESĂVÂRŞIRII - nr. 6 iunie2016 PAGINI BILINGVE Asociaţia ,,Prietenii Bisericii Greco-Catolice Române”, Blaj

,,Ceea ce ne deranjează ne face să trăim” Cardinal Alexandru Todea A iubi pe celălalt

Săracii sunt darul lui Dumnezeu; ei sunt iubirea noastră. Cristos nu ne va întreba câte lucruri am făcut, ci câtă iubire am pus în acţiunea noastră. Sunt mulţi oameni săraci spiritual. Sărăcia spirituală din Europa şi din America este o greutate apăsătoare. Este foarte difi cil ca în aceste lumi să mărturiseşti iubirea lui Dumnezeu. Viaţa noastră spirituală este o viaţă dependentă de Dumnezeru, a cărui fruct este munca pentru cei săraci. Incercăm ,,rugăciunea” în muncă, să o facem pentru Isus, în Isus, spre Isus. Săracii ,,sunt speranţa”. Ei reprezintă în adevăr speranţa lumii pentru curajul lor. Ei ne-au învăţat o formă diferită de a-L iubi pe Dumnezeu şi a face tot ce este cu putinţă pentru a-L releva. ,,A iubi oamenii şi a-L recunoaşte pe Dumnezeu în persoana săracă” este dorinţa Maicii Tereza. ,,Ca fi ecare soră şi frate să emane asemănarea cu Cristos , pentru ca să trăiască în lumea de astăzi viaţa Sa de milă şi umanitate.Iubirea lui Cristos este aşa de mare! Păstraţi întotdeauna fi erbinte în inima voastră lumina lui Cristos”. El este ,,Iubirea pentru a iubi” (L 1, 73). Iubirea este un fruct de sezon, şi un fruct în afara sezonului, nu are limite. Fiecare poate ajunge la această Iubire.

(va urma)

CALEA DESĂVÂRŞIRII - nr. 6 iunie 2016 - 11 (urmare din pag. 4) gândul, acolo, fapta. Si el revenea marele Apostol cântă Imnul Iubirii. mereu la cei săraci. Dragostea lui s-a accentuat prin Inginerul Marco Bilotti, Conferinţele Sf. Vicenţiu de Paul, preşedintele de-atunci al ,,Conferinţei asociaţie fondată de profesorul de la Sf. Vicenţiu de Paul”, mărturiseşte: Sorbona, Ozanam, pentru a nutri cu ,,Pier Giorgio s-a arătat dintru-nceput prietenie sufl etele tinerilor şi a le hrăni un membru excelent, generos în cu dragostea ce nu se alimentează decât bani, generos în timpul lui preţios. cu faptele bune. Tinerii înscrişi în ea, Când lipseau membri, se oferea să-i săptămânal fac vizite la cei săraci, ating suplinească, vizitând nu una, dar câte rănile, văd durerile, înţeleg neputinţele, patru sau cinci familii în săptămână. învăţând să nu risipească tinereţea lor, În preseara Crăciunului înţelegând că sunt dureri mai mari ca făcea vizite special săracilor. Oprea ale lor, pe care sunt chemaţi să le aline. departe automobilul, lua pachetele cu Prin această asociaţie, şcoală serioasă a alimente şi aşa intra la cei săraci. În vieţii, Pier Giorgio ajunse în contact cu ultimii ani, la Sărbătorile Crăciunului, suferinţele clasei muncitoare. mai mult de opt familii benefi ciau pe Când se încăpăţâna să petreaca urma carităţii lui. ,,Știa să pătrundă vara săptămâni de-a rândul în Torino, prin inimă la sufl etul nenorociţilor părând că face o jertfă pentru bunul încercaţi de dureri, loviţi de mizerie, mers al studiilor, avea bucuria că nu-şi deseori victim ale nedreptăţii sociale”. va părăsi săracii Conferinţei redusă cu Văzurăm pe toţi acei sărmani plecarea membrilor. apropiindu-se, cu mâini tremurânde Un prieten îi spuse că va rămânea atingându-i sicriul, semnându-şi peste vacanţă în Torino. Nu are bani, fruntea împovorată de durere, cu şi-a găsit un ofi ciu care-l leagă de oraş. semnul Sfi ntei Cruci. Îl iubeau fără să - Strălucit! Aşadar nu vei merge ştie. Și astăzi sunt familii la care nu la ţară! s-a putut adresa vreun cuvânt despre - De ce te bucuri într-atât? Dumnezeu decât la îndemnul să se - Nu din cauza ta, vezi, vara roage lui şi să-l invoce. aproape că nu este cine să ajute pe cei Nu a vorbit niciodată despre săraci. faptele lui de milostenie. Prietenii, cu Deasupra plăcerii de rugină a groaza de-a nu putea descoperi aşa cum frivolităţilor lumeşti, peste distracţiile ar trebui, înşirară câteva. Povestesc cu ce i le oferea oraşul, mai presus decât emoţie ceea ce au văzut. Vom simţi şi orice satisfacţie după care înnebuneşte noi bătându-i inima în dosul acelor fapte lumea, Pier Giorgio a aşezat cu parfum proaspăt de Evanghelie. binecuvântatrea nenorociţilor. Unde îi era comoara, acolo îi era inima, acolo Episcop Ioan SUCIU

12 - CALEA DESĂVÂRŞIRII - nr. 6 iunie2016 Medalia Miraculoasă La Paris se poate merge şi în din Sanatoriul ,,Sf. Vincenţiu de pelerinaj, nu doar pentru a admira Paul”, fondat de el, unde Sora Pucci Turnul Eiff el sau a vizita Louvru. i-a fost colaboratoare foarte mulţi ani. Unul din locurile sacre ale oraşului În secolul al XIX-lea Biserica este Capela din Rue du Bac, unde Catolică din Franţa a avut mult de suferit Fecioara Maria i-a apărut Sfi ntei din cauza ideilor atee şi revoluţionare, Ecaterina Laboure în anul 1830. dar a fost şi secolul care a dat Bisericii Ecaterina Laboure (1815-1876) a şi ţării mari sfi nţi: Tereza cea Mică, Sf. fost călugăriţă în Comunitatea ,,Fiicele Ioan Vianney, Sf. Ecaterina Laboure. Carităţii”, întemeiată de Pr. Vincenţiu Au fost şi apariţiile Preacuratei la Paris, de Paul (1581-1660), cunoscutul preot Lourdes şi La Salette. sfânt care a întemeiat şi ,,Congregaţia Ecaterina Laboure provenea Preoţilor Misiunii” (Lazariştii), preoţi dintr-o familie de agricultori cu multă care au contribuit la formarea viitorilor credinţă, cu mulţi copii, cu multe griji. preoţi şi la organizarea predicilor la La vârsta de nouă ani şi-a pierdut ţară, ,,misiunile”. Mama, durere care şi-a găsit alinare în În ţinuta lor veche, Surorile braţele Preacuratei. În durereaei, a luat Carităţii astăzi pot fi văzute în fi lme în mâini statuia Sfi ntei Fecioare şi i-a şi albume, dar până la Conciliul spus: ,,De-acum , tu eşti Mama mea!” Vatican II atrăgeau atenţia prin boneta În Congregaţia ,,Fiicele Carităţii” albă cu colţuri asemănătoare unor a intrat în urma unui vis. Sf. Vincenţiu de aripi. Sf. Vincenţiu a dorit pentru Paul i-a apărut în vis şi a îndemnat-o să aceste călugăriţe dedicate operelor de intre în această Congregaţie. Superioara caritate ceva din costumul tradiţional Congregaţiei notează în observaţiile ei: al ţărăncilor din acele timpuri, devenit ,,caracter puternic, fi re bună, harnică, cu vremea simbol al Congregaţiei. căutând perfecţiunea”. Se ştie că Sf. Vincenţiu era de Prima apariţie a Preacuratei o rară bunătate: ,,Nu putea vedea pe a avut loc în noaptea dinspre 18/19 cineva suferind, fără să sufere cu el, să-l iulie 1830. Iată mărturisirea Sfi ntei: vadă plângând, fără să plângă împreună ,,În jurul orei 23.30 am fost strigată cu el”. Odată înfi inţată Congregaţia pe nume şi am privit de unde venea ,,Fiicele Carităţii”, le-a spus noilor glasul. Am tras perdeaua şi am văzut călugăriţe că nu vor avea niciodată case, un copil (Îngerul păzitor) îmbrăcat casele lor vor fi numai spitalele. în alb, de 4-5 ani, care strălucea, Fericitul Vladimir Ghika a lucrat şi mi-a spus”: < Vino în Capelă, cu Surorile acestei Congregaţii, cărora Fecioara Maria te aşteaptă!> M-am le-a încredinţat îngrijirea bolnavilor (continuare în pag. 14)

CALEA DESĂVÂRŞIRII - nr. 6 iunie 2016 - 13 (urmare din pag. 13) Aceasta ne aminteşte că îi aparţinem, îmbrăcat repede şi am mers în urma suntem în mâinile sale materne. copilului. Pe unde treceam, luminile Sfânta călugăriţă a văzut cum erau aprinse. În Capelă lumânările pe degetele Preacuratei erau inele cu ardeau ca şi cum s-ar fi pregătit Sf. pietre preţioase din care porneau raze Liturghie de la miezul nopţii […] Am de lumină. ,,Sunt simbolul harurilor auzit zgomotul uşor al unei haine de pe care Eu le revărs asupra celor care mătase. Era Fecioara Maria! S-a aşezat se roagă mie”, i-a spus Preacurata. pe scaunul Directorului spiritual. Am În jurul Sfi ntei Fecioare a apărut privit-o şi am înaintat spre Ea, am invocarea: ,,O, Marie, concepută fără îngenuncheat pe treptele Altarului, am de păcat, roagă-te pentru cei care aleargă la Tine! Erau şi inele din care aşezat mâinile mele pe genunchii ei. nu apăreau raze, erau acelea din care Aceasta a fost cea mai dulce clipă din harurile nu erau dăruite pentru că nu viaţa mea! Fecioara Maria mi-a spus era îndeajuns rugată. cum să mă comport cu Directorul meu La 27 noiembrie, Sfânta spiritual şi multe alte lucruri, apoi a Fecioară i-a apărut Ecaterinei într-un dispărut, ca şi cum s-ar fi stins ceva! tablou, trona pe globul pământesc, În după-amiaza de 2 noiembrie, strivind sub picioare şarpele – Fecioara i-a apărut din nou Ecaterinei. diavolul -, arătând că Ea însăşi este Era de o frumuseţe rară, picioarele i în luptă contra celui rău. Din mâinile se sprijineau pe o jumătate de glob, în sale ies raze luminoase, simbol al mâini avea un glob mic din aur. Fecioara harurilor pe care le revarsă asupra i-a spus călugăriţei că globul reprezintă fi ilor săi. În jurul Sfi ntei Fecioare era întreaga omenire, fi ecare sufl et în parte. (continuare în pag. 15)

14 - CALEA DESĂVÂRŞIRII - nr. 6 iunie2016 (urmare din pag. 14) invocarea cunoscută deja: ,,O, Marie, Să ne rugă împreună concepută fără de păcat”. Tabloul s-a rotit şi, pe spate, Sf. Ecaterina a văzut litera M, deasupra având o cruce, iar sub litera Rugăciune pentru M erau Inimile lui Isus şi ale Fecioarei. Inima lui Isus era înconjurată de spini şi dobândirea unui har învăluită în fl ăcări, iar Inima Preacuratei deosebit era străpunsă de o sabie. Pe margine erau douăsprezece stele strălucitoare La tine alergăm, Sfi nte care corespund celor 12 Apostoli şi Antoane, care ai avut o inimă simbolizează Biserica. înfl ăcărată de dragoste către Sfânta Fecioară i-a cerut Ecaterinei Dumnezeu și către aproapele: pe să facă o Medalie după acest model şi a tine te invocăm, puternicule făcător continuat: ,,Toţi cei care o vor purta şi de minuni, care ai ținut în brațele se vor ruga rugăciunea aceasta, se vor tale pe Isus Cristos sub chip de bucura de o specială ocrotire din partea Prunc: către tine ne îndreptăm plini Maicii lui Dumnezeu, şi vor primi mari de încredere, ca să mijlocești la haruri dacă o vor purta la gât. Harurile bunul Isus harul pe care îl dorim din vor fi cu atât mai mari, cu cât Medalia va adâncul inimii. fi purtată cu mare încredere!” La moartea Sf. Ecaterina Laboure, ( se spune dorința... ) în 1876, Medalia Miraculoasă număra peste un milliard de exemplare. Sfi nte Antoane nu privi la Trupul Sf. Ecaterina Laboure se nevrednicia noastră, ci la gloria lui odihneşte în Capela apariţiilor, este intact, Dumnezeu, care va fi preamărit prin parcă doarme. Mâinile ei arată semnele tine, și la binele sufl etelor noastre, uni vieţi pline de muncă. precum și al acelora pe care îi vom ,,Medalia” se numeşte ajuta la rândul nostru. ,,Miraculoasă” pentru numărul mare de În semn de recunoștință vom minuni care se împlinesc prin ea, prin căuta să ducem o viață cât mai voinţa lui Dumnezeu. Multe dintre aceste potrivită cu învățăturile Sfi ntei minuni sunt redate în lucrarea ,,Fioretti de Evanghelii și să imităm virtuțile la Vierge Marie” a cunoscuţilor marianişti tale, ajutându-i pe cei săraci și Rene Laurentin şi Albert Pfl eger. muncind pentru răspândirea binelui. Papa Pius al XII-lea a declarant-o Amin. sfântă pe Ecaterina Laboure în anul 1947. O.B.

CALEA DESĂVÂRŞIRII - nr. 6 iunie 2016 - 15 SFȂNTUL MINUNILOR, ANTON DE PADOVA

Sfântul Anton este un strălucit Însă Sfântul Anton este părintele model de sfi nțenie datorită virtuțile sale săracilor nu numai pentru harurile care au fost plăcute lui Dumnezeu. Noi, sufl etești ce le-a împărțit lor, când era creștinii, putem să-l avem ca model de încă în viață, ci mai ales pentru că el, credință, pentru ca, imitându-l, să ne din slava cerească, dă săracilor pâinea apropiem și noi de Domnul Isus, de cea de toate zilele. E mai milostiv Fecioara Maria și de Bunul Dumnezeu. când este vorba de cauza săracilor, și Născut la 15 august 1195 la dă mai curând harurile cerute când se Lisabona, botezat Ferdinand şi apoi promite pâine pentru cei săraci. intrând în Ordinul Franciscan cu numele Pe când era la Camposampiero, de Anton, a trăit doar 36 de ani, dar aproape de Padova, și veghea noaptea minunile lui au rămas vii și astăzi. Era de în rugăciune, Pruncul Isus i se arătă statură mijlocie, brunet și delicat. Avea într-o strălucire mare și se lăsă luat o față rotundă și plinuță. Ochii negri și în brațe și dezmierdat de Anton, care, vioi, fruntea înaltă, serioasă cu o față fericit la culme, îi spune cele mai dulci veselă, îngerească și atrăgătoare. Deși vorbe de iubire. Contele ce l-a găzduit, făcea pocăințe aspre și muncea mult, văzu și auzi totul și povesti și altora el își păstra mereu înfățișarea senină și minunea aceasta. Iată pentru ce Sfântul impunea respect. Minte ageră și voință Anton apare pe icoane cu Pruncul Isus întreprinzătoare, nu se dădea înapoi de la în brațe. Astăzi, locul apariției este pus nici o greutate când era vorba de mărirea în valoare în Biserica franciscană din lui Dumnezeu. Cunoștea foarte bine localitate. Ca să poată fi ascultat și totuși Sfânta Scriptură și era numit: “Sicriul protejat de mulțimea ce îl căuta, el ține legii”, iar pentru că apăra Adevărul și toate predicile din ,,Postul mare” al nu permitea erezii, i s-a dat şi numele anului 1231, dintr-un lăcaș amenajat în de “Ciocanul ereticilor”. Titlul de cinste, ramurile unui nuc . Astăzi s-a construit consacrat lui, a fost: Sfântul Făcător de pe acel loc o frumoasă capelă numită minuni. Creștinii l-au chemat în ajutor „Capela din Nuc”. Alături se găsește oricând în toate nevoile lor. Sfântul o clădire a clariselor, iar aleea ce leagă Anton a răspuns întotdeauna așteptărilor biserica de capelă este amenajată cu pline de nădejde și credință ale acelora reuşite grupuri statuare din bronz cu care au alergat la dânsul. scene din viața lui Isus şi Anton, într-un Sfântul Anton a iubit într-un frumos parc. chip deosebit pe cei săraci și, din La 13 iunie 1231, afl ându-se la dragoste pentru dânșii, a întreprins Camposanpiero, se simți rău și ceru să obositoarele sale drumuri apostolice. (continuare în pag. 17)

16 - CALEA DESĂVÂRŞIRII - nr. 6 iunie2016 (urmare din pag. 16) fi e dus la Padova să moară acolo. Frații, Această limbă minunată e așezată acum cu discipolul său LUCA BELLUDI, l-au într-un foarte frumos relicvar de aur, urcat într-un car cu fân, tras de boi, dar bătut în pietre scumpe și se păstrează în ajunşi la Arcella, la un km de Padova, Bazilica Sfântul Anton, la Padova. Anton cere fraților să se oprească, Anul trecut s-au împlinit 750 binecuvântează orașul și închide ochii. de ani de la acest eveniment iar la Vestea morții lui a fost răspândită de Camposanpiero s-au organizat 13 serii o mulțime de copii, care au strigat “a de rugăciune cu Sfântul Anton, Sfi nte murit sfântul”, iar sicriul cu trupul lui Liturghii cu pelerini, cu preoți și episcopi a fost în ziua înmormântării izvor de din toate provinciile italiene. Am avut vindecări miraculoase. privilegiul să fi m acolo, cazați 12 zile la După moartea Sfântului Anton, convent și un grup de terțiari franciscani minunile au continuat și s-au înmulțit, români, din Cluj, Roman, Iași, și Oradea astfel că după un an de la moartea lui, împreună cu asistentul spiritual național Papa Grigoriu al IX-lea, l-a declarat sfânt. preot, Anton Acatrinei, OFM conv. Dumnezeu a preamărit acest act Pe lângă programul spiritual al solemn și cu o minune mare, căci în grupului EUFRA, seara ne furișam pe acele momente, la Lisabona s-au auzit intrarea secretă și participam la a doua clopotele Catedralei sunând singure. Sfântă Liturghie a comunității, pe care În anul 1263, când se termină o ofeream celor dragi. M-a impresionat construcția Bazilicii din Padova, i implicarea autorităților civile, primar s-au transportat moaștele sub altarul şi prefect, în tot programul dedicat din capela închinată lui. Sfântului Anton. Ei au fost în primele Cu acest prilej, Dumnezeu a rânduri și în biserică, și în pelerinajul arătat cât de mult i-a plăcut serviciul ce mare realizat pe jos de 5 km cu actori Sfântul Anton l-a făcut sufl etelor prin îmbrăcați în haine medievale, carul predicare, căci deschizându-se sicriul cu statuia Sfântului, copii și femei i s-a găsit limba vie și frumoasă ca și în costume populare, fanfară şi la un om viu, pe când restul trupului reprezentanţii tuturor organizaţiilor era cenușă. Sfântul Bonaventura, pe religioase cu prapuri, urmaţi de localnici, atunci superiorul general al Ordinului până la Arcela și apoi la Padova. A fost Franciscan, era de față și sărutând-o, de neuitat, mai ales că moldovencele zise: “O, limbă binecuvântată, care noastre au fost în costume populare ai lăudat pururea pe Dumnezeu și ai românești, ce au fost apreciate de toată făcut ca și alții să-l mărească. Acum lumea, iar la un moment dat, am purtat se vede, cât de vrednic a fost în fața în procesiune şi noi blazonul Ordinului. lui Dumnezeu”. Și tot atunci a scris și Troparul ,,De dorești să ai minuni”. O. M.

CALEA DESĂVÂRŞIRII - nr. 6 iunie 2016 - 17 Papii secolului al XX-lea Papa Ioan Paul al II-lea (XXVI)

Vacanțele se considera un om al trecutului, dar prefera ,,muzica profundă, cea liturgică, S-a vorbit şi se vorbeşte cea gregoriană”. încă despre simplitatea Papei Ioan Vacanţele la Castelul Gandolfo! Paul al II-lea. Cei care i-au fost Schimbări mari după alegerea sa! aproape au putut observa această Trebuia să nu mai fi e Castelul de vacanţe trăsătură a caracterului său mai ales al Papilor sedentari. Și nici nu a mai fost: în perioadele de linişte, în vacanţe. a apărut o piscină în care înota, porţile Privindu-i etapele vieţii, surprinde o Castelului s-au deschis şi, spre mirarea particularitate din tinereţe de care nu tuturor, Papa ieşea în afara Castelului, s-a putut desprinde niciodată, deşi, în Alpi, se plimba, făcea excursii, iarna, copleşit de muncă şi responsabilităţi, schi. Privind vacanţele Papei Pius al era mai puţin observată. XII-lea, suntem în faţa unor schimbări În opera sa ,,Karol Wojtyla” incredibile: un Papă în geacă de vânt - Omul sfârşitului de mileniu -, Ed. prin munţi, cu bocanci. Distanţa de Viaţa Creştină, Cluj-Napoca,1999, Papa Pacelli ,,pare de un secol, nu Luigi Accattoli evocă imaginea: ,,De de două decenii”. Curia era uimită şi tânăr, Wojtyla urca pe munţi şi scria diferenţiată. Cardinalul Siri a rămas poezii, îi plăcea înotul şi o masă un nostalgic al Papei Pius al XII-lea. bună, recita şi glumea cu colegele Iată impresiile sale: ,,…Mi-e groaznic de liceu, era pasionat de excursiile de frică, fără să-l judec pe Papă, că cu colegii şi mai târziu cu tinerii”. dacă mâine parohul din Pentema, iar Îl fascinau frumuseţile lumii. Îi Pentema e ultimul sat din din Liguria, plăcea să se roage şi, în excursiile din îl invită, Papa chiar se duce. Uneori Polonia, profi ta de orice ocazie ca să mă gândesc că Providenţa Divină a se roage, în mod deosebit celebra Sf. vrut un Papă de acest tip - o persoană Liturghii în păduri, pe ţărmul unui lac. foarte bună, se înţelege, cu trăsăturile A continuat să facă mult din sale - pentru ca Biserica să fi e pusă în toate acestea şi după alegerea sa. gardă împotriva atâtor pericole. Mulţi A scris poezii, dar nu le-a s-au scandalizat pentru că s-a dus să mai publicat. Îi plăcea muzica, se schieze pe Terminillo şi pe muntele interesa de muzica modernă, care Adamello. Eu nu m-am scandalizat, pentru că am spus: Papii care vor plăcea tinerilor pe care îi iubea, nu (continuare în pag. 19)

18 - CALEA DESĂVÂRŞIRII - nr. 6 iunie2016 (urmare din pag. 18) ,,Maria Rosa Mystica” veni vor înţelege că acesta e un lucru care nu trebuie La 9 iunie, făcut” (Op cit.p. 187). după- amiaza, Sfânta A trecut un timp ca să Fecioară a venit iarăşi fi e înţeleasă dorinţa umană la ,,Izvorul Harurilor”, de mişcare, de a ieşi în aer era a treia apariţie de la liber. Papa era un îndrăgostit Fontanelle. de natură, considera că natura În preajma oferă odihna necesară pentru Izvorului era vreo cei care fac mari eforturi sută de persoane care intelectuale, în contact cu se rugau Sf. Rozariu natura, omul dobândeşte împreună cu Pierina. o sensibilitate specială, o La al patrulea mister, Pierina o văzu pe Preacurata. îmbogăţire a sufl etului. Era mai sus de Izvor, plină de frumuseţe, Sufl etul său bogat, atingând cu picioarele un lan de grâu. Fecioara iubirea pentru Dumnezeu, atingea în tăcere spicele de grâu. După un timp a Sfânta Fecioară, Biserică, spus: ,,Astăzi Fiul meu dumnezeiesc m-a trimis Oameni şi Creaţie le simţim din nou aici, de ziua Sărbătorii Euharistiei, din nou, nimic nu s-a pierdut Sărbătoarea Unirii şi a Iubirii. Cât de mult doresc prin ani. PSS Petru Gherghel ca acest grâu să devină Pâine Euharistică în multe ne asigură că este aşa: ,,De sfi nte împărtăşanii de ispăşire”. Privind Cerul, a la fereastra Cerului, Ioan continuat: ,,Doresc ca acest grâu, transformat în Paul al II-lea priveşte multe ostii, să meargă la Roma şi să ajungă la spre noi, zâmbeşte, ne Fatima până la data de 13 octombrie”. încurajează, ne vorbeşte Preacurata a menţionat că ar dori ca acest neîncetat prin misterioasa lucru să fi e făcut de inimi generoase. La Izvor, ,,voce a tăcerii”. Și atunci, Preacurata dorea un adăpost cu o statuie a Ei care deodată, ni se face dor de să privească spre ,,Izvorul Harurilor”. Papa care ,,a plecat”. La dorinţa Sfi ntei Fecioare, statuia trebuia Îndemnaţi tot de PSS să fi e adusă în procesiune în 13 octombrie, iar Petru Gherghel, alergăm la locuitorii din Montichiarii să se consacre Inimii rugăciune: ,,Îţi mulţumim, Sale Neprihănite, consacrarea trebuia să aibă loc Doamne, pentru această înaintea procesiunii la Fontanelle. voce care continuă să Preacurata a mai rămas puţin şi a cerut umple de curaj şi speranţă rugăciuni pentru preoţi. La întrebarea Pierinei viaţa noastră!” (va urma) dacă va reveni, i-a spus: ,,Voi fi întotdeauna cu O.B. tine!” (va urma)

CALEA DESĂVÂRŞIRII - nr. 6 iunie 2016 - 19 Eminenţei Sale Cardinal Lucian Mureşan, la aniversare

Cu bucurie, revista ,,Calea desăvârşirii” vă doreşte, la aniversarea Eminenţei Voastre, sănătate, bucurii şi fericire. Sfânta Fecioară să vă însoţească viaţa, să va ocrotească şi să vă dăruiască mereu din bogăţia Harurilor Ei. Noi vă mulţumim cu toata inima pentru că ne citiţi în revistă gândurile şi iubirea sfântă pentru Biserica noastră Greco- Catolică; această iubire ne face să fi m atât de aproape de Eminenţa Voastră, care v-aţi jertfi t viaţa pentru ea. Să vă dea Dumnezeu viaţă să vedeţi Biserica noastră binecuvântată în dreptate şi adevăr.

,,ÎNTRU MULŢI ANI, STĂPÂNE!”

Redacţia ,,Calea desăvârşirii”

Colectivul redacţional Director: prof. Otilia BĂLAŞ Secretar de redacţie: Pr. Olimpiu TODOREAN Tehnoredactare computerizată: Pr. Olimpiu Todorean Adresa: Redacţia CALEA DESĂVÂRŞIRII Str. Gen. Magheru, 3/5 - ORADEA -3700 (BH)