I ABSTRACT the Doctorate Thesis with the Title “Researches Regarding the Impact of Mining Activities Upon the Quality of Wa
Total Page:16
File Type:pdf, Size:1020Kb
Load more
Recommended publications
-
2020-09-12 131802
39DILúDUHMXGHĠ Proces-verbal din data de 12.09.2020SULYLQGGHVHPQDUHDSUHúHGLQĠLORUELURXULORUHOHFWRUDOHDOHVHFĠLLORUGHYRWDUH FRQVWLWXLWHSHQWUXDOHJHUHDDXWRULWă܊LORUDGPLQLVWUD܊LHLSXEOLFHORFDOHGLQGDWDGH27 septembrie 2020úLDORFĠLLWRULORUDFHVWRUD %LURXO(OHFWRUDOGH&LUFXPVFULS܊LH-XGHĠHDQăQU11&$5$ù6(9(5,1 ,QL܊LDOD Nr. crt. UAT 1U6HF܊LH ,QVWLWX܊LD )XQF܊LD Nume Prenume $GUHVă WDWăOXL -8'(ğ8/&$5$ù6(9(5,1 1 081,&,3,8/5(ù,ğ$ 1 ܇FRDOD*LPQD]LDOăQU 3UH܈HGLQWH PANICI 9(78ğ$'$/,$ V 081,&,3,8/5(ù,ğ$ -8'(ğ8/&$5$ù6(9(5,1 2 081,&,3,8/5(ù,ğ$ 1 ܇FRDOD*LPQD]LDOăQU /RF܊LLWRU CIOROIANU ANDRA-NICOLETA G 081,&,3,8/5(ù,ğ$ -8'(ğ8/&$5$ù6(9(5,1 3 081,&,3,8/5(ù,ğ$ 2 Centrul de Zi ”Maria” 3UH܈HGLQWH URSU DUMITRU C 081,&,3,8/5(ù,ğ$ -8'(ğ8/&$5$ù6(9(5,1 4 081,&,3,8/5(ù,ğ$ 2 Centrul de Zi ”Maria” /RF܊LLWRU GIURIN GABRIELA-DIANA N 081,&,3,8/5(ù,ğ$ Ocolul Silvic ”Banatul -8'(ğ8/&$5$ù6(9(5,1 5 081,&,3,8/5(ù,ğ$ 3 3UH܈HGLQWH RASOVAN GABRIELA G 0RQWDQ´5HJLH$XWRQRPă 081,&,3,8/5(ù,ğ$ Ocolul Silvic ”Banatul NICOLETA-GABRIELA- -8'(ğ8/&$5$ù6(9(5,1 6 081,&,3,8/5(ù,ğ$ 3 /RF܊LLWRU IZVERNICEAN A 0RQWDQ´5HJLH$XWRQRPă LIANA 081,&,3,8/5(ù,ğ$ ܇FRDOD*LPQD]LDOă1U -8'(ğ8/&$5$ù6(9(5,1 7 081,&,3,8/5(ù,ğ$ 4 3UH܈HGLQWH (18,&Ă &260,1ù7()$1 ù (Beton) 081,&,3,8/5(ù,ğ$ ܇FRDOD*LPQD]LDOă1U -8'(ğ8/&$5$ù6(9(5,1 8 081,&,3,8/5(ù,ğ$ 4 /RF܊LLWRU POIENARU GABRIELA C (Beton) 081,&,3,8/5(ù,ğ$ ܇FRDOD*LPQD]LDOă1U -8'(ğ8/&$5$ù6(9(5,1 9 081,&,3,8/5(ù,ğ$ 5 3UH܈HGLQWH BORUGA SORINA-MIHAELA S (Beton) 081,&,3,8/5(ù,ğ$ ܇FRDOD*LPQD]LDOă1U -8'(ğ8/&$5$ù6(9(5,1 10 081,&,3,8/5(ù,ğ$ 5 /RF܊LLWRU CIOCÎRLAN ADRIAN-DANIEL G (Beton) 081,&,3,8/5(ù,ğ$ -
Retea Scolara 2018-2019
Reţea şcolară Caraș-Severin 2018-2019 Nr. crt Denumire unitate de învățământ Localitate Localitate superioara Mediu Strada Numar Statut Tip unitate Denumire unitate cu personalitate juridică Forma de proprietate Telefon Fax Email 1 GRĂDINIŢA CU PROGRAM NORMAL NR.1 CELNIC ANINA ORAŞ ANINA URBAN CHEILE GÎRLIŞTEI 2 Arondată Unitate de învăţământ LICEUL „MATHIAS HAMMER“ ANINA Publică de interes naţional şi local 2 GRĂDINIŢA CU PROGRAM NORMAL NR.2 ORAŞUL NOU ANINA ORAŞ ANINA URBAN Arondată Unitate de învăţământ LICEUL „MATHIAS HAMMER“ ANINA Publică de interes naţional şi local 3 GRĂDINIŢA CU PROGRAM NORMAL NR.3 CENTRU ANINA ORAŞ ANINA URBAN VIRGIL BIROU 1 Arondată Unitate de învăţământ LICEUL „MATHIAS HAMMER“ ANINA Publică de interes naţional şi local 4 GRĂDINIŢA CU PROGRAM NORMAL NR.4 SIGISMUND ANINA ORAŞ ANINA URBAN REPUBLICII 38 Arondată Unitate de învăţământ LICEUL „MATHIAS HAMMER“ ANINA Publică de interes naţional şi local 5 GRĂDINIŢA CU PROGRAM NORMAL NR.5 STEIERDORF ANINA ORAŞ ANINA URBAN VICTORIEI 61 Arondată Unitate de învăţământ LICEUL „MATHIAS HAMMER“ ANINA Publică de interes naţional şi local 6 GRĂDINIŢA CU PROGRAM NORMAL NR.6 BRĂDET ANINA ORAŞ ANINA URBAN COL. BRĂDET 124 Arondată Unitate de învăţământ LICEUL „MATHIAS HAMMER“ ANINA Publică de interes naţional şi local 7 LICEUL „MATHIAS HAMMER“ ANINA ANINA ORAŞ ANINA URBAN MIHAIL SADOVEANU 1 Cu personalitate juridică Unitate de învăţământ Publică de interes naţional şi local 0255241302 0255241302 [email protected] 8 ŞCOALA GIMNAZIALĂ NR.1 CELNIC ANINA ORAŞ ANINA URBAN CHEILE GÂRLIŞTEI NR. 2 Arondată Unitate de învăţământ LICEUL „MATHIAS HAMMER“ ANINA Publică de interes naţional şi local 9 ŞCOALA GIMNAZIALĂ NR.2 STEIERDORF ANINA ORAŞ ANINA URBAN VICTORIEI 1 Arondată Unitate de învăţământ LICEUL „MATHIAS HAMMER“ ANINA Publică de interes naţional şi local 10 ŞCOALA GIMNAZIALĂ NR.3 BRĂDET ANINA ORAŞ ANINA URBAN COL. -
The Anina (Steierdorf) Coal Mining District in Banat (Romania) on Some Old Geological Maps (1850–1884)______
Austrian Journal of Earth Sciences Vienna 2017 Volume 110/2 xxx - xxx DOI: 10.17738/ajes.2017.0016 The Anina (Steierdorf) coal mining district in Banat (Romania) on some old geological maps (1850–1884)_________________________ Enikő KORODI1)*), Zsombor BARTOS-ELEKES1) & Ionel HAIDU2) 1) Faculty of Geography, Babeş-Bolyai University, Clinicilor 5–7, 400006 Cluj-Napoca, Romania; 2) Université de Lorraine, Laboratoire LOTTER – EA 7304, Ile du Saulcy, 57045 Metz, France; *) Corresponding author, [email protected] KEYWORDS Banat, historical cartography; geological mapping; accuracy analysis; MapAnalyst Abstract The paper presents some old geological maps from the nineteenth century (1850–1884) related to the Anina (Steierdorf) coal mining district – stored in the Library of the Geological Survey of Austria (Geologische Bundesanstalt): the manuscript map Stei- erdorf Banat (~1850); Spezialkarte des mittleren Theiles des Banater Gebirgszuges (1857); Banater Domäne: enthaltend den vormaligen k. k. aerarischen Montan-Complex nebst den Staats. Herrschaften Oravicza und Bokschan: Geognostische Karte (1860); Geologische Karte von Steierdorf im Banat (1867[?]); Geognostische Übersichtskarte des Kohlenbergbau Terrains von Steierdorf (1872[?]). The aim of this study is on the one hand, to offer a brief survey on the historical cartographic overview of the maps with special respect to the geological mapping activity concerning Anina (Steierdorf) region (or in a wider sense, the Banat Mountains) in the mid- nineteenth century. On the other hand, the paper summarizes the cartographic analysis of the maps, which has been made using MapAnalyst software application in order to test their cartographic accuracy, as well as to make possible (or easier) the geo-refe- rencing process. This analysis, together with the study of the geological content of the maps is necessary when the goal is to test their reliability for the present researches. -
RURAL TOURISM – ELEMENT of INTEGRATED LOCAL POLICIES of ECONOMIC GROWTH Deputy Professor Phd. Mirela MINICĂ University “Eft
Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Economy Series, Issue 2/2012 RURAL TOURISM – ELEMENT OF INTEGRATED LOCAL POLICIES OF ECONOMIC GROWTH Deputy Professor PhD. Mirela MINICĂ University “Eftimie Murgu” of Reşiţa Faculty of Economics [email protected] Abstract The article presents the main characteristics of rural tourism, the premises for its apparition and development, the components of the rural touristic product and of this activity’s management, proposing also a 7-day tour product entitled “Holiday in the Mountainous Banat”. Key words: rural tourism, touristic product, brand, local policies. 1. Introduction The touristic activities represent a factor of fast local and regional economic development due to the preponderance of SMEs in this field. For the mountain rural areas situated near powerful urban economic centres (within 50-100 kms), tourism represents a prominent factor for creating and securing jobs. Grace to the effect of economic multiplication, tourism is a multi-valent domain, the touristic services providing imposing the carrying on of a multitude of economic activities: accommodation, food supply, recreation, transport. Moreover, touristic activities have a strong triggering effect upon the development of retail, both at the destination area and along the touristic flows. 2. Rural tourism Rural tourism is carried on in relatively unpolluted unperturbed areas, inhabited by traditional communities, satisfying a set of needs: • The need for “evasion” in order to reduce the stress condition, being accompanied by an active or passive participation in the deployment of touristic activities; • The need for health maintaining or recovery; • The need for belonging and affection; • The need for knowledge and education; • The need related to the desire to visit relatives and friends; • The need for beauty and novelty, etc. -
Review on Agriculture and Rural Development 2017 Vol
118 Review on Agriculture and Rural Development 2017 vol. 6 (1-2) ISSN 2063-4803 DEVELOPMENT POSSIBILITIES OF RURAL TOURISM ACTIVITIES IN THE ALMAJ VALLEY AREA, CARAS-SEVERIN COUNTY TABITA CORNELIA ADAMOV, TIBERIU IANCU, LUMINIȚA PÎRVULESCU, IOAN BRAD, GABRIELA POPESCU, RAMONA CIOLAC Banat’s University of Agricultural Sciences and Veterinary Medicine fromTimisoara Faculty of Farm Management Calea Aradului, no.119, 300645, Timisoara, Romania [email protected] ABSTRACT Rural tourism and agrotourism have an extremely important contribution in rural area’s development, not only in financial terms but also in terms of increasing and improving the quality of life of residents from these areas. So, the development of these forms of tourism is required in the rural area, both economically and socially. Known as an important ethnographic area of the country, with traditional elements specific, Almaj Valley through natural and cultural potential available, it stands more and more lately by intensifying rural tourist and ecotourist activity. However, tourist infrastructure is very underdeveloped, to rural communities returning the mission to get more involved in this purpose, having in view, the national and international recognition of the high tourism potential of this area Romanian area still retains, quite well, the traditional, cultural, ethnographic and folklore valences specific to rural areas, providing favorable conditions for development of rural tourism and agrotourism. Romanian villages have a rich tourist potential, having diversified tourist resources: traditions, customs and folk values, cultural monuments, historical and art and an unpolluted natural environment with a rich natural tourism potential. Almajului Depression known as well as the Almaj Country, Almajului Valley or Bozovici Depression is situated in the South-East side of Banat Mountains, in the south of Caras-Severin county, near the Parallel 45°, being an intramountainous depression, of ellipsoidal form of NE-SW orientation, belonging to Nera basin. -
Regulamentul Serviciului De Salubrizare Pentru Judetul Caras Severin
Regulamentul Serviciului de Salubrizare pentru Judetul Caras Severin REGULAMENTUL SERVICIULUI DE SALUBRIZARE PENTRU JUDETUL CARAS SEVERIN Martie 2014 1 Regulamentul Serviciului de Salubrizare pentru Judetul Caras Severin CUPRINS CAPITOLUL I DISPOZITII GENERALE................................................................4 SECTIUNEA 1 Domeniul de aplicare...................................................................4 SECTIUNEA 2 Accesul la serviciul de salubrizare ............................................11 SECTIUNEA 3 Documentatia tehnica............................................................... 11 SECTIUNEA 4 Indatoririle personalului operativ............................................. 14 CAPITOLUL II ASIGURAREA SERVICIULUI DE SALUBRIZARE SI CONDITII DE FUNCTIONARE .............................................................................16 SECTIUNEA 1 Precolectarea, colectarea si transportul deseurilor municipale, inclusiv ale deseurilor periculoase din deseurile menajere...........16 SECTIUNEA 2 Sortarea deseurilor municipale colectate separat..................... 25 SECTIUNEA 3 Organizarea prelucrarii, neutralizarii si valorificarii materiale si energetice a deseurilor.................................................................27 SECTIUNEA 4 Depozitarea controlata a deseurilor municipale .......................28 SECTIUNEA 5 Operarea depozitului conform de la Lupac................................ 30 SECTIUNEA 6 Colectarea, transportul, valorificarea si eliminarea deseurilor voluminoase .................................................................................33 -
Proces Verbal De Desemnare a Operatorilor De Calculator Ai
Proces verbal de desemnare a operatorilor de calculator ai Birourilor HOHFWRUDOHDOHVHFĠLLORUGHYRWDUHFRQVWLWXLWHSHQWUX$OHJHULOH3DUODPHQWDUHGLQ anul 2016 conform deciziei AEP nr 107 din 10.11.2016, &LUFXPVFULSĠLD(OHFWRUDOă-XGHĠHDQăQU 11-8'(ğ8/&$5$ù6(9(5,1 Nr. crt. UAT 1U6HF܊LH ,QVWLWX܊LD Nume Prenume ,QL܊LDOD )XQF܊LD WDWăOXL 1 081,&,3,8/5(ù,ğ$ 1 ܇FRDOD*LPQD]LDOăQU CZEISZPERGER IZABELL Operator 2 081,&,3,8/5(ù,ğ$ 2 Centrul de Zi ´Maria´ VOINA DORIN - PETRU Operator 3 081,&,3,8/5(ù,ğ$ 3 *UăGLQL܊DFX3URJUDP1RUPDO1U BOIERIU CATALIN - CRISTIAN Operator 4 081,&,3,8/5(ù,ğ$ 4 ܇FRDOD*LPQD]LDOă1U %HWRQ NICOLA ANA Operator 5 081,&,3,8/5(ù,ğ$ 5 ܇FRDOD*LPQD]LDOă1U %HWRQ %258*Ă ROVANA Operator 6 081,&,3,8/5(ù,ğ$ 6 ܇FRDOD*LPQD]LDOă1U &DVD 7Æ5+2$&Ă /(18܉$)/25(17,1$ Operator 0XQFLWRUHDVFă 7 081,&,3,8/5(ù,ğ$ 7 ܇FRDOD*LPQD]LDOă1U &DVD SCURT CAMELIA Operator 0XQFLWRUHDVFă 8 081,&,3,8/5(ù,ğ$ 8 ܇FRDOD3ULPDUă'HDOX0DUH '5$ù29,$1 NICOLAE SORIN Operator 9 081,&,3,8/5(ù,ğ$ 9 ܇FRDOD3ULPDUă'HDOX0DUH '5$ù29,$1 ALEXANDRA SONIA Operator 10 081,&,3,8/5(ù,ğ$ 10 ܇FRDOD*LPQD]LDOăQU SIMINICEANU ANGELICA - ANA Operator 11 081,&,3,8/5(ù,ğ$ 11 ܇FRDOD*LPQD]LDOăQU GOGONETU MARIA FLORICA Operator 12 081,&,3,8/5(ù,ğ$ 12 ܇FRDOD*LPQD]LDOăQU 0Ă&,8&Ă ANDREEA - MARIANA Operator 1/32 Proces verbal de desemnare a operatorilor de calculator ai Birourilor HOHFWRUDOHDOHVHFĠLLORUGHYRWDUHFRQVWLWXLWHSHQWUX$OHJHULOH3DUODPHQWDUHGLQ anul 2016 conform deciziei AEP nr 107 din 10.11.2016, &LUFXPVFULSĠLD(OHFWRUDOă-XGHĠHDQăQU 11-8'(ğ8/&$5$ù6(9(5,1 Nr. -
TICCIH National Reports 2013-2015
TICCIH National Reports 2013-2015 XVI INTERNATIONAL TICCIH CONGRESS 2015 Industrial Heritage in the Twenty-First Century, New Challenges Lille, France, 6-11 September 2015 Edited by Geneviève Dufresne and James Douet The International Committee Conservation for the Industrial Heritage TICCIH Congress 2015 TICCIH National Reports The International Committee for the Conservation of the Industrial Heritage is the world organization for industrial heritage. Its goals are to promote international cooperation in preserving, conserving, investigating, documenting, researching, interpreting, and advancing education of the industrial heritage. Editors: Geneviève Dufresne, Vice-President of the CILAC, TICCIH French national representative, and James Douet, Editor TICCIH Bulletin TICCIH President: Professor Patrick Martin, Professor of Archaeology Michigan Technological University, Houghton, MI 49931, USA e: [email protected] Secretary: Stephen Hughes e: [email protected] The XVI TICCIH Congress is organised by CILAC Pr. Florence Hachez-Leroy, Chairman Organizing Committee CILAC President: Dr. Gracia Dorel-Ferré General Secretary: Pr. Louis André CILAC – BP 20115 F-75261 PARIS Cedex 06 – France [email protected] http://ticcih.org/ ISBN: 978-2-9553991-1-0-1 Price: Distributed free to members and congress participants September 2015 Opinions expressed are the authors’ and do not necessarily reflect those of TICCIH. Photographs are the authors’ unless stated otherwise. The copyright of all pictures and drawings in this book belongs to the authors. -
Zona De Competenţă I.S.U. Caraş-Severin
ZONA DE COMPETENŢĂ I.S.U. CARAŞ-SEVERIN Localizare geografică Situat în partea de sud-vest a României, judeţul Caraş-Severin se încadrează între următoarele coordonate : 21o21’16” – 22o42’41” longitudine estică şi 44o35’12” – 45o38’30” latitudine nordică şi are o suprafaţă de 8.514 kmp, ceea ce reprezintă 3,6% din suprafaţa ţării. Din punct de vedere al mărimii judeţului Caraş-Severin este al treilea ca mărime din ţară şi dispune de bogate tradiţii industriale, primul furnal, prima locomotivă montană din Europa de Sud-Est dar şi de extraordinare frumuseţi naturale. Numeroase parcuri şi rezervaţii naturale au fost înfiinţate pentru protejarea patrimoniul natural şi spre delectarea turiştilor. Localităţile judeţului, unele celebre încă din antichitate, precum Băile Herculane, însemnate centre industriale precum Reşiţa sau culturale precum Oraviţa, au constituit puncte de mare atracţie. Începând cu peste 200 de ani în urmă, pe teritoriul judeţului s-au stabilit şi au rămas ca muncitori de mină sau funcţionari, colonişti aduşi din diverse părţi ale Europa. Se remarcă amestecul a numeroase etnii, ce au rezultat în urma colonizărilor şi fac din acest judeţ o zonă a convieţuirii paşnice şi înţelegerii. Judeţul Caraş-Severin face parte dintr-o zonă mai largă a părţii de sud-vest a României, respectiv regiunea istorică Banat şi se învecinează cu Serbia-Muntenegru la sud-vest, cu judeţul Mehedinţi la sud-est, cu judeţul Gorj la est, cu judeţul Hunedoara la nord-est, şi cu judeţul Timiş la nord-vest. Relieful său variat este dominat de zone muntoase, 65,4%, acoperite de păduri ce reprezintă 48,27% din suprafaţa judeţului. -
Raport Privind Starea Mediului in Judetul Caras-Severin in Anul 2005
APM Caraş-Severin CARTEA NOASTRĂ DE VIZITĂ Judeţul Caraş-Severin este cel de-al treilea judeţ ca întindere dintre judeţele ţării, având 852.000 ha, şi al doilea ca suprafaţa totală de areale protejate (179.000 ha – reprezentând cca 21 % din suprafaţa judeţului). În acest spaţiu administrativ, Agenţia pentru Protecţia Mediului Caraş-Severin controlează şi îndrumă activitatea de protecţie a mediului, a resurselor biologice, naturale şi a echilibrului ecologic, prin elaborarea propunerilor de reglementare în domeniu, a normelor privind conţinutul admisibil de noxe în mediul înconjurător şi prin asigurarea cunoaşterii parametrilor de calitate ai factorilor de mediu. Judeţ de intrare a Dunării în România, dispune de o bogată reţea hidrografică (3273 km curs de apă), un important fond forestier (386.400 ha), patru parcuri naţionale Parcul Naţional Cheile Nerei-Beuşniţa, Semenic Cheile Caraşului , PN Domogled 1 1. CADRUL NATURAL ŞI DEZVOLTAREA SOCIO-ECONOMICĂ 1.1. POZIŢIA GEOGRAFICĂ A JUDEŢULUI CARAŞ-SEVERIN Situat în partea de sud-vest a României, judeţul Caraş-Severin se încadrează între următoarele coordonate : 21o21’16” – 22o42’41” longitudine estică şi 44o35’12” – 45o38’30” latitudine nordică şi are o suprafaţă de 8.514 kmp, ceea ce reprezintă 3,6% din suprafaţa ţării. Din punct de vedere al mărimii, judeţul Caraş-Severin este al treilea ca mărime din ţară şi dispune de bogate tradiţii industriale, primul furnal, prima locomotivă montană din Europa de sud-est dar şi de extraordinare frumuseţi naturale. Numeroase parcuri şi rezervaţii naturale au fost înfiinţate pentru protejarea patrimoniul natural şi spre delectarea turiştilor. Judeţul Caraş-Severin face parte dintr-o zonă mai largă a părţii de sud-vest a României, respectiv regiunea istorică Banat şi se învecinează cu Serbia-Muntenegru la sud-vest, cu judeţul Mehedinţi la sud-est, cu judeţul Gorj la est, cu judeţul Hunedoara la nord-est, şi cu judeţul Timiş la nord-vest. -
Ivana OLUJIĆ, Graiurile Croaţilor Din Caraşova Şi Satele Caraşovene În
Graiurile croaţilor din Caraşova şi satele caraşovene în interferenţă cu limba română Ivana OLUJIĆ 1. Croaţii caraşoveni Minoritatea croată este una dintre cele mai puţin numeroase minorităţi etnice din România. După recensământul din 2002, numărul lor se apropie de şapte mii (6807). Majoritatea croaţilor din România trăiesc în Banat, în trei comunităţi separate – una în Checea şi Cenei în vestul Banatului, una în Recaş lângă Timişoara şi una în şapte (nu de mult, opt1) sate în judeţul Caraş-Severin. În timp ce originea croaţilor din primele două grupuri este mai bine cunoscută, cei din Checea şi Cenei fiind imigranţi din secolul al XIX-lea, iar cei din Recaş din secolul 17, despre cel mai mare grup – cel al caraşovenilor – se ştie mai puţin, una dintre cauzele cunoaşterii mai slabe fiind şi vechimea stabilirii lor pe teritoriul Banatului, astăzi românesc. Populaţia slavă din această zonă apare în sursele istorice pentru prima oară în anul 1550, ceea ce duce la presupunerea că trăiesc pe aceste meleaguri cel puţin din prima jumătate a secolului 16, dar şi lasă deschisă opţiunea referitoare la venirea lor şi mai timpurie.2 Peste 5.500 de caraşoveni trăiesc astăzi în şapte sate din Banat: Caraşova (Karaševo), Nermet (Nermiđ), Clocotici (Klokotič), Iabalcea (Jabalče), Lupac (Lupak), Rafnic (Ravnik) şi Vodnic (Vodnik), în comunele Caraşova şi Lupac ale judeţului Caraş- Severin, unde reprezintă cca 90% din populaţia stabilă. Doi factori – religia (catolică) şi limba – au făcut posibilă menţinerea caracterului lor particular distinct în pofida faptului că au fost permanent înconjuraţi de alte popoare. Datorită predominanţei din punct de vedere statistic a populaţiei croate în satele menţionate, limba croată este acolo nu numai limbă de familie, aşa cum este uneori cazul la minorităţi, ci şi limba mediului, folosită alături de română chiar şi în instituţii publice. -
Inventar Pe Anul
P R E F A Ţ Ă U.D.R. REŞIŢA S.A.R. DIRECŢIUNEA MINELOR SECTOR MINIER OCNA DE FIER – DOGNECEA U.D.R. s-a înfiinţat în anul 1920 ca urmare a legii de creare a U.D.R., păstrând în mare parte schema de organizare a STEG; aşadar actele anterioare anului 1920 provin de la STEG, iar toate celelalte aparţin Direcţiunii minelor Sector minier Ocna de Fier – Dognecea. Fondul a fost preluat neinventariat de la Intreprinderea Minieră Bocşa, care l-a păstrat la Biroul Documente Secrete. După preluare s-a impus prelucrarea rezultând 3,25 m.l. şi 188 u.a. aferente perioadei <1863>-1949. Limbile în care sunt scrise documentele: română, germană, maghiară, franceză. Probleme importante reflectate de documente: - sentinţe de validare a unor drepturi miniere în anumite perimetre din judeţul Caraş, schiţe ale unor instalaţii miniere, buletine de analiză a minereurilor, descrierea unor mine; stabilirea numărului de muncitori angajaţi la diferite mine. Inventarul a fost întocmit la data de 30 aprilie 2002 de consilier superior Micu Lavinia Diana. Consilier superior, Micu Lavinia Diana I N V E N T A R UDR – DIRECŢIUNEA MINELOR SECTOR MINIER OCNA DE FIER - DOGNECEA ANUL 1863 - 1913 Nr. Numărul Datele Nr. de Obs. de vechi al Cuprinsul unităţii arhivistice extreme file inv. unităţii arhivistice 1. Planuri şi schiţe miniere, scheme ale unor <1863- Lb.germ. instalaţii miniere (benzi transportoare, maşini 1913> Lb.magh. perforatoare de minereu, instalaţii de separare a minereului de cupru) existente la diverse mine; proiecte de extindere a nuor construcţii la mina „Theresia” (Ocna de Fier), proiect de adaptare a locuinţelor funcţionarilor minieri; schiţa pădurilor existente în Bocşa Montană până la Ocna de Fier, proiect de construcţie a unui spital la Reşiţa.