Ion Constantin, Ion Negrei, Gheorghe Negru, IOAN PELIVAN, PĂRINTELE MIŞCĂRII NAŢIONALE DIN BASARABIA Editura: Biblioteca Bucureştilor, Bucureşti, 2011, 402 p. ISBN 978-606-8337-04-3

Ioan Pelivan este, fără îndoială, este unul dintre fi e, Anexe docu- cei mai de seamă făuritori ai epocii Marii Uniri. mentare, Indici Numele lui aparţine „generaţiei de aur” a Basa- de nume, Date rabiei anului 1918. A fost printre cei care au pus despre autorii temelia acelei generaţiei şi au clădit piatră cu volumului. Sunt piatră istoria Marii Uniri. Se cunoaşte neiertător îndeplinite ast- de puţin, încă, despre cei care aparţin acelei ge- fel cerinţele unui neraţiei. Despre mulţi dintre ei avem o informa- text ştiinţifi c pre- ţie istoriografi că foarte săracă, iar asta înseamnă tenţios, cum este că zeci şi sute de fenomene importante din acea textul istoric. epocă a Unirii sunt cunoscute aproximativ sau nu Cronologic, stu- sunt cunoscute deloc. Biografi ile multora dintre diul de bază se ei cuprind doar fragmente schiţate în câteva date înscrie între anii sumare, care, de cele mai multe ori, se încheie cu de viaţă a lui Ioan anul de pomină 1940. Fiecare dintre membrii Sfa- Pelivan (1876- tului Ţării „ar merită o monografi e scrisă”, sus- 1954). Unele subiecte incluse în cuprinsul cărţii ţinea cândva, într-un discurs public, regretatul ating, însă, limita cronologică de 26 martie 2011 Andrei Vartic. Efortul întreprins de către autorii (cap. XIX, p. 235). În mare, vom observa că, la acestui volum este îndreptat spre recuperarea baza lucrării stă, totuşi, criteriul tematic. Acesta memoriei noastre istorice, înscriindu-se, astfel, este respectat cu stricteţe de autori în structura- în peisajul istoriografi c românesc la capitolul rea unui material imens, acumulat din diverse „Personalităţi basarabene” tocmai „având în ve- colecţii publice. Important este să reţinem că vo- dere lipsa acută a unor monografi i şi ediţii de do- lumul a fost realizat în baza cercetării fondurilor cumente despre personalităţi care au jucat un rol de documente – în cea mai mare parte inedite – major în Unirea Basarabiei cu România” (p. 22). existente în România: Arhivele Naţionale ale Ro- Volumul face parte dintr-un amplu proiect, anun- mâniei, Arhiva Ministerului Afacerilor Externe şi ţat de autori, sub genericul: Făuritorii unităţii Arhiva Consiliului Naţional pentru Studierea Ar- naţionale. În cadrul proiectului va fi prezentată hivelor Securităţii (CNSAS). Autorii au inclus în „viaţa şi activitatea unor corifei ai luptei naţionale cuprinsul lucrării „documentele publicate”, atât pentru Marea Unire de la 1918”. În această serie în România, cât şi în R. Moldova1. Reunite pentru au apărut deja câteva volume: două dedicate in- prima dată într-un volum de asemenea propor- tegral lui Pan Halippa (Constantin, Negrei 2009; ţii – documentele care s-au conservat de-a lun- Constantin 2009) şi altul lui Gherman Pântea gul timpului asupra celui care a fost Ioan Pelivan (Constantin 2010). – sunt uimitor de bine închegate şi interpretate în *** subcapitole tematice. Specifi cul lucrării a impus autorilor o compar- Ceea ce lipseşte, însă, în cuprinsul acestei lucrări timentare extinsă pe douăzeci de capitole, deşi sunt „concluziile”, care nu se regăsesc nici la sfârşit ultimele trei capitole (cap. XVIII-XX) sunt mai de capitole, nici în fi nalul textului. Excepţie sunt degrabă subteme ce s-ar fi regăsit cu succes doar câteva subcapitole: primul – „Importanţa într-un singur capitol tematic. Cu atât mai mult Pământeniei basarabene pentru mişcarea naţio- cu cât acestea cuprind şi un spaţiu informaţional restrâns în trei/patru pagini. Se adaugă un capitol 1 Inclusiv, ediţia specială îngrijită de Gheorghe Negru, Ioan de Schiţe biografi ce (autorii nu specifi că expres Pelivan. Deşteptarea Naţională. Corespondenţă. Memorii (1900-1918). Destin Românesc, An. IV (XV), nr. 5-6 (63-64) acest lucru) şi altele consistente de Bibliogra- (Chişinău 2009).

412 III. Recenzii şi prezentări de carte nală” (cap. III, 1, p. 44) şi cel de al doilea intitulat pentru limbă, literatură, istorie şi cultura româ- „Semnifi caţia protestului lui Ioan Pelivan în anul nă). Concluzia autorilor – în urma cercetărilor 1912, dar şi în zilele noastre” (cap. VI, p. 80-81). recente – se impune ca o mărturie: „Identitatea Se atrage atenţia la semnifi caţia istorică a protes- românească în Basarabia a fost un act voluntar al tului lui Ioan Pelivan în 1912 (a purtat, în mod moldovenilor, care s-a dezvoltat odată cu răspân- demonstrativ, în timpul ceremoniilor organizate direa ştiinţei de carte şi creşterea numărului ce- de administraţia imperială, o cocardă tricoloră; în lora cu studii superioare […]. Astfel, basarabenii unele surse – o brăţară de doliu) în contextul co- au ajuns să descopere identitatea originii etnice memorativ al zilelor noastre, mai exact al anului şi lingvistice a moldovenilor cu cea a românilor” 2012, când se împlinesc 200 de ani de la raptul (p. 52). Imperiului Rus asupra teritoriului dintre Prut şi Alte două capitole importante – Pe frontul pu- Nistru, parte integrantă a Principatului Moldovei blicistic (cap. IV) şi Un deceniu de activitate la (1812). În continuare autorii fac referinţă la De- Bălţi (cap. V), sunt completate, cum de altfel, şi claraţia grupului de iniţiativă a mişcării civice cele precedente, cu materiale preluate preponde- „Anul 1812”, adoptată în 15 mai 2011: „Acest rapt a rent după surse publicate (în perioada interbeli- întrerupt procesul de dezvoltare fi rească în cadrul că, cât şi din cele recente). Activitatea publicistică etnic şi cultural-românesc al populaţiei din stân- remarcabilă în organizarea şi susţinerea primului ga Prutului […]. Timp de peste un secol, autorită- ziar de limbă română – Basarabia (1906-1907), ţile ţariste au promovat o politică de izolare etnică i-a conferit o înaltă autoritate publică lui Ion Pe- şi culturală, de deznaţionalizare şi rusifi care […]” livan. Propaganda ideii naţionale devine sarcina (p. 81). Trimiterea la acest important document prioritară în activitatea acestuia. citat de autori se face, însă, la variantele on-line ale textului, cea ce nu îndreptăţeşte, nu acoperă Rolul lui Ion Pelivan în evenimentele care au con- veridicitatea informaţiei istorice. Câteva concluzii dus la Unirea Basarabiei (1918) este urmărit de concludente se regăsesc, totuşi, în cuprinsul cap. autori în cuprinsul mai multor capitole: VII-XIII XIV (p. 159). (p. 91-142). Este tocmai momentul să subliniem că, suportul documentar în compartimentele in- Cercetătorii s-au apropiat de personalitatea mar- dicate nu este unul inedit. În marea lor majoritate, cantă a lui Ioan Pelivan cu acribie documentară sursele utilizate de autori sunt din cele publicate, în scopul de a recrea un tablou integru al feno- fi e schiţe biografi ce, fi e memorii, periodice etc. menului mişcării naţionale din Basarabia la înc. Autorii au stăruit să creeze o sinteză istoriografi - sec. XX, care a condus fi resc la actul legitim de că asupra unui material atât de divers, reuşind să reunifi care cu Ţara. Documentarul adunat între pună în evidenţă personalitatea de excepţie a lui copertele acestui volum oferă o posibilitate unică Ioan Pelivan, îndeosebi în evenimentele legate de de a urmări o istorie vie, trăită aievea de cel care alegerea legislativului basarabean – Sfatul Ţării, a fost Ioan Pelivan, fi u de dascăl din satul Răzeni, a preşedintelui acestuia (21 noiembrie 1917). De jud. Lăpuşna. Volumul mai este o excelentă lec- asemenea, este pus în evidenţă rolul lui Ioan Pe- ţie de istorie, care ne îndeamnă să pătrundem în livan în primul guvern al RDM (acestuia revenin- esenţa fenomenului, pentru a ne asuma responsa- du-i funcţia de ministru de externe); contribuţia bilitatea civică faţă de cinstirea celora care ne-au personală a lui Ioan Pelivan în diminuarea anar- apărat credinţa, limba, datina şi neamul. hiei declanşate de bolşevici în provincie; rolul lui Primele trei capitole din cuprinsul lucrării cu- I. Pelivan în proclamarea independenţei RM. Toţi prind date strict biografi ce din viaţa lui Ioan Pe- aceşti factori au contribuit enorm la realizarea ac- livan: Originea. Familia. Satul de baştină (cap. tului fi nal al Unirii Basarabiei (27 martie 1918). I, p. 27-35); Studiile primare şi secundare (cap. Apoi, nu mai puţin important apare rolul lui Ioan II, p. 36-43); Student la Facultatea de Drept a Pelivan (mult apreciat în cercurile diplomatice eu- Universităţii din Dorpat. 1898-1903 (cap. III, p. ropene) în legătură cu lupta dusă de către diplo- 44-55). Cel mai semnifi cativ eveniment din viaţa maţii români pentru recunoaşterea internaţiona- şi activitatea lui Ioan Pelivan, comentat pe larg de lă a actului Unirii Basarabiei în cadrul Conferinţei autori (cap. III), este întemeierea Pământeniei Păcii (Paris, 1919-1920). Informaţiile completate Basarabene la Dorpat (1899), prima asociaţie cu la acest capitol se sprijină pe surse documenta- caracter naţionalist (prin cultivarea interesului re inedite (cap. XIV, p. 143-158). Evenimentele

413 III. Recenzii şi prezentări de carte care s-au derulat după anul recunoaşterii Unirii referate, procese-verbale, circulare, declara- (1920) sunt prezentate în lucrare în baza unei do- ţii etc. Nu sunt lipsite de importanţă şi ultimele cumentări solide (cap. XV-XVII, p. 160-229). De două compartimente: Reînhumarea osemintelor aici încolo, autorii rămân pe terenul surselor celor lui Ioan Pelivan în cimitirul mănăstirii Cernica dintâi. Sunt preţioase informaţiile privitor la acti- (cap. XIX) şi Numele lui Ioan Pelivan în poste- vitatea lui Ioan Pelivan în calitate de conducător ritate (cap. XX), care conduc la închegarea unei al Astrei (1927-1936), fi liala din Basarabia; de or- imagini de ansamblu asupra vieţii şi activităţii lui ganizator al manifestărilor consacrate aniversării Ioan Pelivan. În plus, în fi nalul lucrării autorii au a 20 ani de la Unire (1938). De asemenea, alături găsit de cuviinţă să cuprindă şi succinte Schiţe bi- de cunoscuţi oameni politici şi personalităţi de ografi ce (p. 239-274). Alături de o seamă de per- cultură din România, Ioan Pelivan a semnat, la 6 sonalităţi basarabene sunt incluşi şi cei din alte august 1940, memoriul de protest împotriva inva- judeţe ale Ţării, contemporani lui Ioan Pelivan. ziei sovietice în Basarabia. Lucrarea este preţioasă şi prin „Anexele documen- Dintotdeauna luptătorii pentru realizarea unor tare”. Autorii au reuşit să adune un bogat materi- idealuri sociale, naţionale şi culturale au fost al iconografi c risipit prin diferite arhive şi colecţii supuşi pericolului erorii şi decepţiilor. Fapta lor particulare. Calitatea imaginii, însă, de multe ori, istorică le-a adus nu numai bucuria izbânzilor şi scapă din atenţia celor care coordonează munca satisfacţia împlinirilor, ci si durerea înfrângerilor, editorială. Nu sunt lipsite de rezonanţă nici alte amarul deziluziilor de pe urma vitregiei vremuri- detalii, spre exemplu, descifrarea surselor publi- lor. Ioan Pelivan a avut să suporte ulterior (ală- cate (materialul iconografi c) cu indicarea exactă a turi de atâţia alţi mari fi i ai neamului) chinurile şi locului lor de depozitare: colecţii particulare, de prigoana sălbatică a regimului comunist/sovietic arhivă sau alte instituţii publice deţinătoare de instituit în România, după anul 1944. Tragismul patrimoniu. acelei epoci în destinul lui Ioan Pelivan este reluat În opinia autorilor, volumul se adresează nu nu- în dezbatere în cap. XVII (Ioan Pelivan întemni- mai specialiştilor din domeniul istoriei contem- ţat în închisoarea din Sighet), p. 214- 228. porane, studenţilor, elevilor şi profesorilor din În cuprinsul lucrării se regăsesc preţioase infor- învăţământul liceal şi gimnazial, dar şi tuturor maţii privitor la „Avatarurile arhivei lui Ioan Pe- celor care iubesc istoria naţională (p. 23). Autorii livan” (cap. XVIII, p. 230-232). S-a constatat, că consideră, că lucrările consacrate personalităţilor o parte din arhive au fost predate personal de că- istoriei naţionale „ar putea furniza răspunsuri sau tre Ioan Pelivan, în 1938, iar cealaltă parte a fost explicaţii la multe din dilemele şi frământările ac- „colectată” de serviciile de Securitate în anii ’70 tuale legate de existenţa celor două state româ- ai sec. XX. Între acestea se afl ă rapoarte, apeluri, neşti şi viitorul acestora”.

Bibliografi e

Constantin 2009: I. Constantin, Pantelimon Halippa neînfricat pentru Basarabia (Bucureşti 2009). Constantin 2010: I. Constantin, Gherman Pântea între mit şi realitate (Bucureşti 2010). Constantin, Negrei 2009: I. Constantin, I. Negrei, Pantelimon Halippa tribun al Basarabiei (Bucureşti 2009).

28.03.2012

Dr. Maria Danilov, Muzeul Naţional de Arheologie şi Istorie a Moldovei, str. 31 August, 121-A, MD-2012 Chişinău, Republica Moldova, e-mail: [email protected]

414