Ghid Turistic
Total Page：16
File Type：pdf, Size：1020Kb
ȘTEFAN VODĂ GHID TURISTIC Anenii Noi Hîncești Căușeni Cimișlia Ştefan Vodă COMRAT Basarabeasca Autor: Viorel Miron Redactor: Eugenia Chiosa Foto: Viorel Miron Miron, Viorel. Ştefan Vodă. Ghid turistic / Viorel Miron; foto: Viorel Miron; Proiectul „Integra- rea priorităților de conservare a biodiversității în politicile de planificare terito- rială şi practicile de utilizare a terenurilor din Moldova”. – Chişinău: S. n., 2018, „ Masterprint” SRL. – 100 p.: fot., tab. Aut. este indicat pe vs. f. de tit. ISBN 978-9975-3203-4-4. 338.48(478-21/-22) M 78 Publicație realizată în cadrul proiectului „Integrarea priorităților de conservare a biodiversității în po- liticile de planificare teritorială şi practicile de utilizare a terenurilor din Moldova”, finanțat de Fondul Global de Mediu (GEF) şi implementat de Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare în Moldova (PNUD). Opiniile exprimate în această publicație aparțin autorilor şi nu reflectă neapărat punctul de vedere al Fondului Global de Mediu şi al Programului Națiunilor Unite pentru Dezvoltare. CUPRINS BINE AŢI VENIT LA ŞTEFAN VODĂ . 5 Paşaportul raionului . 6 Turismul în raionul Ştefan Vodă . 10 ZONA TURISTICĂ ȘTEFAN VODĂ . 13 TURISMUL ÎN ARIILE NATURALE PROTEJATE DIN RAIONUL ȘTEFAN VODĂ . 16 ARIILE NATURALE PROTEJATE DIN RAIONUL ȘTEFAN VODĂ . 17 Arii naturale protejate de interes local . 17 Arii naturale protejate de interes raional . 18 Arii naturale protejate de interes internațional . 19 MICROZONA 1. NISTRUL DE JOS . 21 Popeasca . 24 Talmaza . 28 Cioburciu . 32 Răscăieți . 36 Purcari . 40 Olăneşti . 44 Crocmaz . 48 Tudora . 52 Palanca . 56 MICROZONA 2. CENTRU . 59 Ştefan Vodă . 62 Ştefăneşti . 66 Slobozia . 68 Antoneşti . 70 Carahasani . 72 Căplani . 74 MICROZONA 3. VEST . 76 Ermoclia . 78 Feştelița . 80 Marianca de Jos . 82 Alava . 84 Semionovca . 86 Brezoaia . 88 Copceac . 90 Volintiri . 92 Meșteri populari din raionul Ștefan Vodă . 94 Calendar . 95 Evenimente locale . 96 Muzeele din raionul Ștefan Vodă . 97 Vinăriile din raionul Ștefan Vodă . 98 Structuri de cazare în raionul Ștefan Vodă . 99 ȘTEFAN VODĂ. GHID TURISTIC | 3 BINE AŢI VENIT LA ŞTEFAN VODĂ Situat în partea de sud-est a Republicii Moldova, raionul Ştefan Vodă se înve- cinează cu raioanele Căuşeni, la nord-est, cu r. Slobozia, iar în sud-est cu regi- unea Odesa (Ucraina). Este mărginit în partea de est de râul Nistru, navigabil pe această porțiune. Relieful de aici este unul de câmpie, cu dealuri nu prea mari înclinate fie spre Nistru, fie spre şesul Mării Negre. Înălțimile maxime sunt: Dealul Căuşenilor (209,8 m.), Podişul Brezoli (198,8 m, Ermoclia), Movila cea Mare (196,9 m, Po- peasca). În unele văi au fost găsite rămăşițe de faună şi floră fosilă, care sunt protejate (Cioburciu, Tudora, Purcari), iar în luncile inundabile s-au conservat pâlcuri fragmentate de păduri caracteristice zonelor umede. În zona Nistrului de Jos râul formează numeroase meandre, spre care duc aflu- enții de dreapta: Ştiubeiu, Rarău şi Gârla. În preajma albiei actuale a Nistrului se găsesc: „Nistrul Orb” – o albie fosilă fragmentată a fluviului, lacurile Alva- zia, Togai ş.a. De pe teritoriul raionului îşi iau începutul râurile Sărata, Gealair, Copceac, Caplani ş.a., care se varsă în limanurile Mării Negre. Pe majoritatea din ele sunt formate iazuri. Vegetația spontană este reprezentată în mare par- te de plante caracteristice zonei de stepă, de luncă şi de pădure, situate în special de-a lungul fluviului Nistru şi afluenților săi. „Grădina Turcească” (Tal- maza) este considerată una dintre primele arii naturale protejate din Europa, „Pădurea Împărătească” făcea parte din domeniile țarilor ruşi (Crocmaz), iar mlaştina „Togai” (Olăneşti) este una dintre cele mai mari suprafețe înmlăştinite din Republica Moldova. Diversitatea faunistică reprezintă circa o jumătate din speciile cnoscute în țară, în special animale de baltă sedentare sau migratoa- re. Pe teritoriul raionului se fac lucrări de fondare a un parc național în Republi- ca Moldova (cca 50.000 ha) în baza Zonei umede de importanță internațională „Nistrul de Jos” (Convenția Ramsar). ȘTEFAN VODĂ. GHID TURISTIC | 5 PAŞAPORTUL RAIONULUI 01 POZIŢIE GEOGRAFICĂ 03 POPULAŢIA Raionul Ştefan Vodă este situat în partea de Populaţia raionului Ştefan Vodă constituie sud-est a Republicii Moldova, la 100 km de 70,2 mii locuitori, dintre care: capitala țării or. Chişinău. ■ 8,5 mii constituie populația urbană Suprafața totală este de 998 km2. ■ 61,7 mii – populația rurală. ■ 50,4% femei, 49,6% bărbați Densitatea este de 65,9 locutori la 1 km2. STRUCTURA 02 TERITORIAL-ADMINISTRATIVĂ Componenţa etnică: ■ 94,6 % moldoveni/români În componența raionului Ştefan Vodă sunt ■ 2,5 % ucraineni 26 de localități: oraşul Ştefan Vodă şi 25 de ■ 2,1 % ruşi sate. Totodată, în structura administrativ-te- ■ 0,2 % bulgari ritorială sunt incluse 23 unități administra- ■ 0,6 % alte națiuni. tiv-teritoriale: 1 oraş, 3 comune şi 19 sate. CARACTERISTICĂ GENERALĂ Relieful Variat, preponderente sunt câmpiile şi povârnişurile Reţeaua hidrografică Râuri: Nistru, Sărata, Copceac, Bebei, Gealair, Hadjider, Raptuza 99 bazine acvatice cu suprafața totală de 1624 ha Zăcămintele minerale Lut, nisip, piatră; 17 cariere cu o suprafață de 51,35 ha Clima Moderat-continentală, cantitatea medie anuală a umezelii – circa 440 mm Solurile: – ceornoziomuri obişnuite 23360 ha – carbonatice 40300 ha – aluviale 8000 ha Calitatea solurilor/bonitatea medie 62 grade Suprafaţa împădurită (total): 9613 ha – păduri 8 564 ha – fâşii forestiere 893 ha – plantații de tufari şi arbuşti 202 ha Gradul de împădurire 9,67% 6 | ȘTEFAN VODĂ. GHID TURISTIC 04 ECONOMIA În raionul Ştefan Vodă sunt înregistrați în ■ ÎM „Leon Gri”, s. Talmaza; total 4 924 de agenți economici, inclusiv ■ SRL „Anfepur”, s. Tudora 3 532 gospodării țărăneşti, 465 de între- ■ SA „Tudora Vin”, s. Tudora; prinderi individuale, 466 de SRL-uri, 27 de ■ SRL „Grape Alliance”, s. Carahasani. cooperative de producție, 26 SA, 12 coope- rative de consum etc. Totodată, sunt alte întreprinderi care asigură procesarea, comercializarea şi exportul de produse locale, inclusiv 2 fabrici de conser- ve, 1 secție de prelucrare şi uscare a legu- 05 INDUSTRIA melor şi fructelor, 15 mori de făină, 2 brutării, 13 oloinițe, 1 întreprindere de producere a mezelurilor, băuturilor nealcoolice, 1 între- Este reprezentată de importante fabrici de prindere de producere a pastelor făinoase. vin, care formează baza zonei vinicole „Şte- fan Vodă”: La fel, în raion activează 3 întreprinderi de ■ ÎM „Vinăria Purcari” SRL, s. Purcari; confecționare a îmbrăcămintei şi o între- ■ SRL „Good Season”, s. Răscăieți; prindere de confecționare a ambalajului. ■ SRL „Et Cetera”, s. Crocmaz; PONDEREA IMM ÎN ECONOMIA RAIONULUI ŞTEFAN VODĂ Micro, 73% Mici, 22% Medii, 3% Mari, 2% ȘTEFAN VODĂ. GHID TURISTIC | 7 PaŞaPORTUL RAIONULUI 06 AGRICULTURA 07 TRANSPORTUL Este determinată de condițiile geografice, Transportul public este organizat în Ştefan pedologice şi climatice ale raionului. Astfel, Vodă de 17 întreprinderi de transport, care aici se găseştea una dintre cele mai impor- asigură 21 de rute internaționale regulate, tante zone vitivinicole din regiune, „Ştefan 48 de rute interurbane şi 32 de rute subur- Vodă”, precum şi cea mai mare livadă de bane de transport auto, asigurând o conec- piersici din țară. Structura terenurilor agri- tivitate bună cu principalele destinații din cole este determinată de specializarea în raion şi regiune. producerea de ceriale, struguri, legume şi fructe. Lungimea drumurilor este de 272 km (88 % sunt cu acoperire rigidă), inclusiv 62,25 km În raion funcționează 20 de frigidere pen- de drumuri de importanță națională.