Raportul Stării De Sănătate a Comunităţii Judeţul Dolj Anul 2015

DIRECŢIA DE SĂNĂTATE PUBLICĂ DOLJ

RAPORTUL STĂRII DE SĂNĂTATE A COMUNITĂŢII JUDEŢUL DOLJ ANUL 2015

Dr. Georgeta NICHITA Dr. Mihaela Maria SAVA

NOTE DE SINTEZĂ Judeţ cu o poziţie sud- vestică, aparţinând zonei climatice temperate, cu 7 oraşe (din care 3 municipii), 104 comune, 378 sate, Doljul are o pondere importantă a populaţiei ocupate în agricultură. Populaţia în număr de 701 461locuitori, este repartizată în proporţie de 55,29 % în mediul urban şi 44,71 % în mediul rural. Structura pe grupe de vârstă a populaţiei reflectă un proces constant de îmbătrânire demografică determinată de creşterea populaţiei adulte şi vârstnice concomitent cu scăderea numărului tinerilor. Populaţia peste 65 ani, in anul 2015, reprezintă 17,34 % din populaţie, in crestere cu 0.22% fata de anul precedent. Procentul este mai crescut în mediul rural 21,62 % (13,87 % în mediul urban) şi la sexul feminin 20,11% (14,38% la sexul masculin). Distribuţia populaţiei arondată spitalelor municipale şi orăşeneşti pe cele 6 zone se prezintă astfel: Craiova 64,19%, Calafat 11,48 %, Băileşti 7,39 %, Filiaşi 6,40 %, Segarcea 5,83 % , Dăbuleni 4,71 %. Speranţa de viaţă la naştere în judeţul Dolj în 2015 a fost 75,45 ani. Durata medie a vietii în judeţul Dolj în 2015 a fost 74,52 ani, mai crescută la sexul feminin 78,18 ani (sexul masculin 71 ani) si in mediul urban 76,77 ani (mediul rural 72,07 ani), valorin crestere fata de anul precedent.. Numărul persoanelor cu handicap înregistrate a fost 16 365. Au predominat adulţii în procent de 88,63 %, dintre persoane 25,15 % sunt cele aparţinând tipului fizic, urmate de tipurile mintal (22,72 %) si somatic (15,55 %). 97,69 % au fost neinstituţionalizate, iar 57,54 % sunt din mediul urban. o Natalitatea este în crestere faţă de anul precedent, înregistrând valoarea 8,1 /oo ( cu o o 0,3 /oo mai multi născuţi vii), cu aceeasi valoare a indicatorului 8,1 /oo pentru mediul urban şi în mediul rural.Valoarea inregistrata in Dolj este mai mare decat cea inregistrata la nivelul o Regiunii de Dezvoltare Sud -Vest Oltenia ( cu 0,3 /oo mai multi născuţi vii), dar mai mica o decat valoarea inregistrata la nivel national ( cu 0,3 /oo mai putini născuţi vii) o Sporul natural a ramas negativ si s-a inregistrat valoarea - 6,1 /oo, in crestere fata de o o o anul precedent cu 0,4 /oo negativitatea fiind accentuată de mediul rural - 11,2 /oo (-2,0 /oo in mediul urban). o o Mortalitatea generală a înregistrat valoarea 14,2 /oo, în crestere cu 0,7 /oo faţă de o o 2014, cu o valoare scăzută 10,1 /oo pentru mediul urban ( 19,3 /oo pentru mediul rural) şi la o o sexul feminin 13,40 /oo (15,14 /oo la sexul masculin).Valoarea inregistrata in judetul Dolj este mai mare decat cea inregistrata la nivelul Regiunii de Dezvoltare Sud -Vest Oltenia o o ( cu 1,3 /oo), si decat valoarea inregistrata la nivel national ( cu 2,5 /oo ) Pe primele trei locuri se situează decesele datorate bolilor aparatului circulator, tumorilor, bolilor aparatului digestiv. Mediul urban copiază acelaşi model pe primele trei locuri, însă pentru mediul rural locul trei este ocupat de decesele survenite prin bolile aparatului respirator. Localităţi cu populaţie îmbătrânită, natalitate scăzută, mortalitate crescută, spor natural negativ ( localităţi cu probleme demografice): Gogoşu, Macesu de Jos, Terpezita, Macesu de Sus. o o Mortalitatea infantilă a avut valoarea 5,0 /oo, în scadere cu 3,0 /oo faţă de anul o o precedent, mai scăzută în urban 3,8 /oo (6,0 /oo în rural). Valoarea inregistrata la nivelul judetului este mai mica decat cea inregistrata la nivelul Regiunii de Dezvoltare Sud -Vest o o Oltenia ( cu 0,2 /oo ), dar mai mare decat valoarea inregistrata la nivel national ( cu 0,6 /oo).

2 o Indicatorii pentru cele 3 componente au fost: mortalitatea neonatală precoce (2,6 /oo), o neonatală (4,9 /oo) cu valori mai mici faţă de cele înregistrate în anul precedent şi o postneonatală (5,6 /oo) cu valoare mai mare faţă de valoarea înregistrată în 2013 o . Mortalitatea maternă: indicatorul a înregistrat in 2015 valoarea 0 /oo Probleme de sănătate pentru judeţul Dolj pot fi considerate din punct de vedere al indicelui de evidenţă următoarele afecţiuni: hipertensiunea arterială, diabetul, cardiopatia ischemică cronică, tumorile, ciroza si alte hepatite cronice, tulburările mentale si de comportament, BPCO, boala ulceroasă , bolile cerebro-vasculare. O problema de sănătate este tuberculoza, considerata un adevărat barometru al nivelului de trai al populaţiei, Doljul inregistrand pentru indicele de evidenta valoarea 0,10 % o in anul 2015. Incidenta a fost de 92,5 /oooo locuitori, valoare care situeaza Doljul pe primul o loc pe tara. Incidenta la copii 0-14 ani a inregistrat valoarea 23,9 /oooo Morbiditatea prin boli transmisibile În anul 2015 morbiditatea prin boli transmisibile situează pe primele locuri infectiile o acute căi respiratorii superioare (8799.84 /oooo), infectiile acute căi respiratorii inferioare o o o (1842,31 /oooo), pneumonia acută virală (1819,15 /oooo), BDA ( 471,96 /oooo ), varicela o o (267 /oooo ), giardioza (264,52 /oooo). Ca o concluzie generală anul 2015 s-a caracterizat prin patologie respiratorie, digestivă. Structura morbidităţii spitalizate pe afecţiuni situează pe primele locuri bolile aparatului respirator, bolile aparatului digestiv, bolile aparatului circulator. Frecvenţa spitalizării in 2015 a fost 19,21 % in scadere fata de anul 2014 cu 0,20 %. Serviciile de sănătate din judeţul Dolj, în structura lor actuală, pot asigura ameliorarea stării de sănătate a populaţiei judeţului mai ales prin derularea de Programe de sănătate, centrate pe principalele probleme evidenţiate în acest studiu. Importanţa întocmirii raportului anual al stării de sănătate a comunităţii a fost susţinută la Simpozionul Naţional al Institutului Naţional de Sănătate Publică Bucureşti din 29.09.2011 si la Conferinta Societatii Romane de Epidemiologie de la Craiova din 3 iunie 2016 prin prezentarea lucrării „Raportul stării de sănătate a comunităţii - un instrument de cunoaştere a sănătăţii, insuficient valorificat„. Raportul se doreşte a fi valorificat în sensul: 1. punerii la dispoziţia decidenţilor din sistemul de sănătate a unor argumente ştiinţifice pentru identificarea şi ierarhizarea problemelor de sănătate, stabilirea nevoilor, alocarea resurselor 2. utilizării rezultatelor activităţii în informarea publicului general Sursa Datelor Direcţia Regională de Statistică Dolj Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Dolj Direcţia de Sănătate Publică Dolj - Compartiment Evaluare şi Promovarea Sănătăţii: Colectiv Supravegherea Bolilor Netransmisibile ; Colectiv Evaluare programe BNT; Colectiv Programe de promovarea sănătăţii; Colectiv Demografie şi statistică - Compartiment Statistică /Informatică în Sănătate Publică Dolj - Compartiment Supraveghere şi control boli transmisibile - Compartiment Evaluare factori de risc din mediu - Laborator Igiena Radiaţiilor - Colectiv control mama şi copil Centrul Naţional de Statistică şi Informatică în Sănătate Publică al Ministerului Sănătăţii Institutul Naţional de Sănătate Publică Bucureşti

3 4 RAPORTUL STĂRII DE SĂNĂTATE A COMUNITĂŢII JUDEŢUL DOLJ, ANUL 2015 A. ASPECTE GENERALE 1. Elemente generale de caracterizare a judeţului şi cu posibile influenţe asupra stării de sănătate a populaţiei din judeţ 1.1. Harta judeţului Judeţul Dolj are o poziţie sudică-sud-vestică ocupând cea mai mare parte a Câmpiei Olteniei în sud, iar în nord o mică parte din Podişul Getic, având o întindere de 741401 ha ceea ce înseamnă 3,1% din suprafaţa ţării, ocupând locul 7 pe ţară. Teritoriul se întinde între 4400' şi 4430' latitudine nordică şi 2200' şi 2300' longitudine estică. N sat Nistoi, comuna Fărcaş 4442' latitudine nordică S sat Chiaşu, comuna Dăbuleni 4343' latitudine nordică E sat Svorsca, comuna Amărăştii de Sus 2416' longitudine estică V sat Ciupercenii Vechi, municipiul Calafat 2250' longitudine estică Aparţine zonei climatice temperate, dar poziţia sa în cadrul ţării şi caracterul depresionar al regiunii pe care o ocupă în apropiere de curbura lanţului muntos carpato- balcanic, determină în ansamblu o climă mai caldă decât în partea centrală şi nordică a ţării şi un continentalism mai moderat decât în jumătatea sa estică. Temperatura maximă absolută a fost înregistrată la 24 iulie 2007(44,3o C),cea mai ridicată în ultimii 8 ani, iar minima absolută la 9 februarie 2012(-26,1o C). Principalele cursuri de apă sunt: km pe teritoriul judeţului Dunărea 150 Jiul 140 Desnăţui 84 Teslui 73 Amaradia 34 Principalele lacuri naturale sunt: Bistreţ cu o suprafaţă de 1867,0 ha şi un volum de 28,0 milioane m3 1.2. Număr de localităţi Denumire indicator U.M. 2015 Suprafata totala hectare 741401  Oraşe număr 7 Din care : municipii 3  Comune număr 104  Sate număr 378

1.3. Grad de dezvoltare economică 1.3.1. - ramuri industriale existente şi în activitate industria prelucrătoare energie electrică şi termică, gaze şi apă caldă industria extractivă

1.3.2. - profil de dezvoltare economică agricultură industrie comerţ, repararea şi întreţinerea autovehiculelor şi a bunurilor personale şi casnice construcţii învăţământ transporturi şi depozitare sănătate şi asistenţă socială tranzacţii imobiliare, închirieri şi servicii prestate întreprinderilor hoteluri şi restaurante administraţie publică şi apărare; asistenţă socială obligatorie poştă şi telecomunicaţii activităţi financiare, bancare şi de asigurări silvicultură, exploatarea forestieră şi economia vânatului 1.3.3. - proporţia populaţiei active (la 1 ianuarie)

Populaţia ocupată 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 -mii persoane- Pe total 270.6 263.8 266.6 268.5 276.3 276.6 264.1 267.7 261.1 266.2 262.7 257.3 economie Pe ramuri agricultură 128.7 116.6 117.5 110.8 109.0 107.1 107.3 113.6 109.5 112.3 105.9 102.0 industrie 48.0 49.8 48.4 49.3 50.3 49.8 42.1 40.7 40.7 40.9 40.3 39.4 extractivă 1.9 2.0 1.8 2.0 1.7 1.7 1.1 1.1 1.1 1.1 1.1 1.0 prelucrătoare 40.9 42.7 41.4 42.2 43.5 41.1 34.2 33.5 32.9 33.3 32.9 32.0 energie 5.2 5.1 5.2 5.1 5.1 3.5 3.2 3.0 3.5 3.4 3.2 3.1 construcţii 10.2 10.4 11.1 12.6 14.5 18.2 16.2 16.6 15.2 14.6 15.4 15.1 comerţ 28.7 29.7 31.4 33.9 38.2 37.4 35.0 34.0 33.7 34.1 35.3 35.4 hotel 2.8 3.4 3.2 3.2 3.4 3.9 2.1 2.9 3.1 3.8 3.9 4.1

transport 10.1 9.3 10.0 11.5 11.8 10.3 10.8 11.0 11.1 11.0 10.4 9.8 Intermedieri 1.7 1.7 1.8 1.8 2.2 2.4 2.3 2.2 2.1 2.0 2.0 1.8 financiare tranzacţii 6.8 7.3 7.8 8.9 9.4 0.9 1.2 0.9 0.9 1.0 1.2 0.7 imobiliare administraţie 4.3 4.7 5.2 5.5 6.4 6.9 7.0 6.2 5.9 5.8 5.9 5.6 publică învăţământ 13.8 13.6 13.6 13.9 13.9 14 13.8 13.4 13.1 13.0 12.8 12.8 sănătate 11.6 12.2 11.4 12.2 12.2 13 13.3 13.6 12.6 12.9 12.8 12.9 altele 3.8 5.0 5.1 4.9 5.0 2.4 2.3 2.3 2.2 2.7 2.6 2.6

6 400

300 2013

2010

200 2007

2004 Anul

Mii persoane 2001

100 1998

1995

hotel industrie sanatate constructii prelucratoare

Pe total economie administratie publica intermedieri financiare Ramuri de activitate

Evolutia populaţiei ocupate pe ramuri ale economiei naţionale in judeţul Dolj In perioada1994 – 2015

În perioada 1994 - 2015 se observă un caracter ondulant al populaţiei ocupate . Din 2002 ponderea populaţiei ocupate este într-o continuă scădere. Pentru anul 2015 procentul populaţiei ocupate a fost 62,50 %.

80 60 40

activă

Procent Procent

populaţie populaţie 20 0 1994 1996 1998 2000 2002 2004 2006 2008 2010 2012 2014 Anul

Evolutia procentului populatiei ocupatein judetul Dolj in perioada 1994-2015

7 Populaţia activă Populaţia ocupată din Anul Populaţia 15 - 59 ani populaţia activă (%) 1994 758895 461051 72.07 1995 756318 460704 65.49 1996 751938 457577 65.61 1997 749311 465101 66.09 1998 747840 453142 67.84 1999 745204 451633 60.60 2000 744243 452153 66,92 2001 741825 453105 65.94 2002 730214 448941 65.47 2003 725342 450341 61.28 2004 720554 449941 60.14 2005 718874 453861 58.12 2006 715989 454174 58.69 2007 712187 452600 59.32 2008 708504 449403 61.48 2009 705345 446592 61.94 2010 702124 442879 59.60 2011 697813 439606 60.90 2012 694266 436487 59.82 2013 690257 432714 61.52 2014 705760 442757 62.73 2015 701461 438411 62.50

1.3.4. - proporţia şomajului

(la 1 Rata şomaj (%) Şomeri sex feminin Nr. şomeri ianuarie) Număr % 1994 55670 14,3 30999 55,00 1995 43489 12,6 20698 47,60 1996 23840 7,4 11434 47,96 1997 23555 7,1 11076 47,02 1998 27822 8,4 12819 46,07 1999 40200 11,7 18000 44,77 2000 41965 12,2 18436 43,93 2001 36921 11.2 15741 42,63 2002 20934 7.1 9205 43,97 2003 23580 8.0 10425 44.21 2004 16176 5.8 6923 42,79 2005 17834 6.3 6777 38.00 2006 19598 6.9 7836 39.00 2007 14347 5.0 6563 45.74 2008 24310 8,4 10531 43,32 2009 33643 11.2 14089 41.88 2010 29167 9.8 14100 48.34

8 2011 25395 8.6 10937 43.07 2012 27748 9.7 11600 41.80 2013 28229 9,6 11755 41,64 2014 26755 9.2 10843 40.53 2015 26172 9.2 10824 41.36

Aspectul graficului este ondulant cu cea mai mică valoare în 2007 când s-a înregistrat valoarea 5 % si avand trei vârfuri în ultimii 19 ani (1994, 2000, 2009). Pentru anul 2015 rata şomajului a fost 9,2 %.

16 14 12 10 8 Rata şomaj 6 4 2 0 1994 1997 2000 2003 2006 2009 2012 2015

Evolutia ratei somajului in judetul Dolj in perioada 1994-2015

35000 30000 25000 20000 15000

Nr. Nr. ]omeri 10000 5000 0

1994 1996 1998 2000 2002 2004 2006 2008 2010 2012 2014 Masculin Feminin Anul Evolutia numarului de someri pe sexe in judetul Dolj in perioada 1994-2015

9 1.3.5. - PIB / locuitor Produsul intern brut pe locuitor Anul Produsul intern brut pe locuitor - lei preţuri curente ale fiecărui an - 1998 13 056 135,0 1999 21 216 740,7 2000 28 857 375,9 2001 39 519 563,2 2002 48 089 738,1 2003 70 306 696.7 2004 91 785 000 2005 101187000 10118.7 2006 12345.7 2007 14989.0 2008 19158.8 2009 13355.2 2010 13482.2 2011 20372.4 2012 14685.2 2013 15636.4

Produsul intern brut pe cap de locuitor a fost într-o continuă creştere până în anul 2008.Din anul 2010 graficul are din nou aspect ascendent dar descendent din 2012.

PIB / locuitor

250000000 200000000 150000000 100000000 50000000 0

1998

1999

2000

2001

2002

2003

2004

2005

2006

2007

2008

2009

2010

2011

2012 2013 Anul

1.4. Grad de alfabetizare Gradul de cuprindere în :

10 anul şcolar % 1998-1999 63,9 1999-2000 67.9 2000-2001 70,8 2001-2002 70,10 2002-2003 78,0 2003-2004 69.2 2004-2005 Fără date 2005-2006 69,3 2006-2007 Fără date 2007-2008 69.2 2008-2009 68.4 2009-2010 69.3 2010-2011;2011-2012;2012-2013;2013-2014;2014-2015; Fără date 2015-2016

80 70 60 50 40 30 20 procent scolarizare 10 0 1998- 2000- 2002- 2005- 2008- 1999 2001 2003 2006 2009 Anul scolar

Datele privind gradul de alfabetizare, precum şi graficul aferent evidenţiază o tendinţă de scădere pentru ultimii ani. Pentru anii şcolari 2004-2005 si 2006-2007 ponderea populaţiei şcolare(în populaţia de vârstă şcolară 3-23 ani) a fost de 81,1% şi respectiv 82%. Nivelurile de instruire organizate în învăţământ (corespunzător cu Clasificarea Internaţională Standard a Educaţiei-ISCED 97) sunt: - Învăţământul preşcolar- primul stadiu de instruire , corespunzător nivelului 0 - Învăţământul primar-învăţământ de nivel 1 (copii în vârstă de 7-10 ani; clasele I- (copii în vârstă de 3-6 ani şi peste)IV) - Învăţământ gimnazial-învăţământ secundar inferior de nivel 2 (elevi în vârstă de 11-14 ani; clasele V-VIII) - Învăţământ special primar de nivel 1 şi gimnazial de nivel 2 - Învăţământ secundar superior (liceal de nivel 3; clasele IX-XII/XIII; zi, seral, frecvenţă redusă, deschis la distanţă) - Învăţământ secundar superior (profesional de nivel 3; şcoli profesionale de arte şi meserii,învăţământ de ucenici,şcoli profesionale speciale, şcoli speciale de reeducare) - Învăţământ postliceal-învăţământ postsecundar, neechivalent primului nivel universitar , de nivel 4 (şcoli postliceale, şcoli de maiştri, şcoli postliceale speciale)

11 - Învăţământ universitar (terţiar), de nivel 5 (de scurtă durată 2-3 ani, de lungă durată 4-6 ani) - Învăţământ postuniversitar, de nivel 6

Anul şcolar Populaţie şcolară Personal didactic 2003-2004 151949 9960 2004-2005 149611 9958 2005-2006 148606 9837 2006-2007 147728 9854 2007-2008 150241 9642 2008-2009 147556 9372 2009-2010 144325 9582 2010-2011 136748 8708 2011-2012 126783 8470 2012-2013 Fara date Fara date 2013-2014 120155 8304 2014-2015 117685 8445 2015-2016 119062 8154

Evolutia populatiei scolare in perioada 2003-2015

200000 150000 100000 50000 populatia scolara 0 2003- 2005- 2007- 2009- 2011- 2013- 2015- 2004 2006 2008 2010 2012 2014 2016 Anul scolar

Evolutia personalului didactic in perioada 2003-2015 10000 8000 6000 4000 2000 0 personalul didactic 2003- 2005- 2007- 2009- 2011- 2013- 2015- 2004 2006 2008 2010 2012 2014 2016 Anul scolar

12 POPULATIA STABILA DE 10 ANI SI PESTE PE SEXE SI GRUPE DE VARSTA DUPA NIVELUL DE EDUCATIE – CATEGORII DE LOCALITATI, MACROREGIUNI, REGIUNI DE DEZVOLTARE SI JUDETE

N I V E L U L I N S T I T U T I E I D E I N V A T A M A N T A B S O L V I T E Superior Secundar Fara scoala absolvita SEXE POPULATIA MACROREGIUNEA din care: Superior din care: STABILA REGIUNEA DE Persoane DE 10 ANI Post- DEZVOLTARE Total analfabete SI PESTE liceal JUDETUL (Inclusiv Universitar Profesional Inferior Primar ( Nu stiu sa si de Total Total scrie si sa GRUPA DE masterat si de maistri Liceal si de (gimnazial) TOTAL doctorat) citeasca, VARSTA licenta ucenici citesc numai)

A 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 ROMANIA

AMBELE SEXE 18022221 2591021 2263978 574043 11759627 4390759 2500655 4868213 2556286 541244 245387

10-14 ani 1090226 - - - 65601 - - 65601 813414 211211 9065 15-19 ani 1108453 - - - 1029190 157501 25443 846246 69045 10218 7984 20-24 ani 1366374 225312 210266 13770 1053347 660970 116006 276371 52231 21714 16871 25-29 ani 1303077 435078 354547 28812 760143 354503 142003 263637 53515 25529 20078 30-34 ani 1522719 420621 351275 55622 951980 415053 187823 349104 68401 26095 20598 35-39 ani 1538897 322603 272094 54323 1100348 481755 267757 350836 42652 18971 15372 40-44 ani 1743878 304332 260925 47332 1341165 628134 385806 327225 35829 15220 12269 45-49 ani 1076258 169502 148301 26305 842763 407150 225796 209817 26586 11102 8824 50-54 ani 1332266 180514 163112 37639 1048656 407020 330225 311411 51651 13806 10453 55-59 ani 1448043 174570 161848 83236 1096835 326888 345917 424030 79373 14029 10197 60-64 ani 1244286 138560 131574 96335 865347 227094 231034 407219 129970 14074 9446 65-69 ani 890340 81338 78076 52287 513746 103407 102918 307421 226626 16343 9985 70-74 ani 901370 58846 56061 44584 455928 91384 75314 289230 309361 32651 20860 75 ani si peste 1456034 79745 75899 33798 634578 129900 64613 440065 597632 110281 73385

MASCULIN 8709638 1197690 1061034 278728 5960461 2125350 1665897 2169214 1053230 219529 83456

10-14 ani 559372 - - - 32123 - - 32123 418355 108894 4748 15-19 ani 568072 - - - 523635 73185 16553 433897 39192 5245 4041 20-24 ani 704352 81779 77716 4683 576188 347147 76395 152646 30555 11147 8504 13 25-29 ani 666676 183902 155495 8984 430907 200517 93538 136852 30486 12397 9492 30-34 ani 773012 186074 157884 16156 520123 220746 123141 176236 38199 12460 9657 35-39 ani 782843 142206 121403 16181 592932 241038 175810 176084 22727 8797 7032 40-44 ani 887569 132001 114588 19122 711201 303398 257633 150170 18235 7010 5558 45-49 ani 544295 79117 69717 13333 433890 192343 145615 95932 13159 4796 3795 50-54 ani 654741 90154 81596 21531 514411 186607 205969 121835 22858 5787 4344 55-59 ani 688904 98236 90448 43801 511906 140058 235645 136203 29417 5544 4021 60-64 ani 572848 76497 71619 56327 396556 92802 168993 134761 38645 4823 3277 65-69 ani 393019 44332 42053 31911 242977 44350 72454 126173 68816 4983 3063 70-74 ani 370916 34562 32520 26139 207001 34057 51994 120950 95496 7718 4483 75 ani si peste 543019 48830 45995 20560 266611 49102 42157 175352 187090 19928 11441

FEMININ 9312583 1393331 1202944 295315 5799166 2265409 834758 2698999 1503056 321715 161931

10-14 ani 530854 - - - 33478 - - 33478 395059 102317 4317 15-19 ani 540381 - - - 505555 84316 8890 412349 29853 4973 3943 20-24 ani 662022 143533 132550 9087 477159 313823 39611 123725 21676 10567 8367 25-29 ani 636401 251176 199052 19828 329236 153986 48465 126785 23029 13132 10586 30-34 ani 749707 234547 193391 39466 431857 194307 64682 172868 30202 13635 10941 35-39 ani 756054 180397 150691 38142 507416 240717 91947 174752 19925 10174 8340 40-44 ani 856309 172331 146337 28210 629964 324736 128173 177055 17594 8210 6711 45-49 ani 531963 90385 78584 12972 408873 214807 80181 113885 13427 6306 5029 50-54 ani 677525 90360 81516 16108 534245 220413 124256 189576 28793 8019 6109 55-59 ani 759139 76334 71400 39435 584929 186830 110272 287827 49956 8485 6176 60-64 ani 671438 62063 59955 40008 468791 134292 62041 272458 91325 9251 6169 65-69 ani 497321 37006 36023 20376 270769 59057 30464 181248 157810 11360 6922 70-74 ani 530454 24284 23541 18445 248927 57327 23320 168280 213865 24933 16377 75 ani si peste 913015 30915 29904 13238 367967 80798 22456 264713 410542 90353 61944

M UNICIPII SI ORASE 9808096 2201660 1908427 447435 6136253 2975194 1295797 1865262 837770 184978 68796

10-14 ani 496194 - - - 28692 - - 28692 369697 97805 3377 15-19 ani 543602 - - - 512169 102710 6846 402613 27847 3586 2886 20-24 ani 794824 178047 165148 8851 584306 449811 47129 87366 15685 7935 6240 25-29 ani 784318 362814 291858 20421 375415 231279 68236 75900 16239 9429 7503 30-34 ani 895548 359945 297792 42161 463526 270498 91618 101410 20452 9464 7568 35-39 ani 849711 276175 230702 41792 512199 297209 115411 99579 12846 6699 5502 40-44 ani 997707 262661 223548 37188 682052 409431 174106 98515 10744 5062 4065 14 45-49 ani 630594 146404 127207 20629 452242 269830 111687 70725 7749 3570 2862 50-54 ani 810521 156577 140719 29978 604413 288930 187216 128267 15491 4062 3155 55-59 ani 876015 151015 139380 67211 630461 239444 207032 183985 23324 4004 3010 60-64 ani 674721 114386 107983 73203 451028 159024 131079 160925 32427 3677 2657 65-69 ani 428101 68857 65759 40938 262681 76921 61230 124530 51998 3627 2411 70-74 ani 406016 51384 48706 36751 240718 72169 48943 119606 71272 5891 4012 75 ani si peste 620224 73395 69625 28312 336351 107938 45264 183149 161999 20167 13548

COMUNE 8214125 389361 355551 126608 5623374 1415565 1204858 3002951 1718516 356266 176591

10-14 ani 594032 - - - 36909 - - 36909 443717 113406 5688 15-19 ani 564851 - - - 517021 54791 18597 443633 41198 6632 5098 20-24 ani 571550 47265 45118 4919 469041 211159 68877 189005 36546 13779 10631 25-29 ani 518759 72264 62689 8391 384728 123224 73767 187737 37276 16100 12575 30-34 ani 627171 60676 53483 13461 488454 144555 96205 247694 47949 16631 13030 35-39 ani 689186 46428 41392 12531 588149 184546 152346 251257 29806 12272 9870 40-44 ani 746171 41671 37377 10144 659113 218703 211700 228710 25085 10158 8204 45-49 ani 445664 23098 21094 5676 390521 137320 114109 139092 18837 7532 5962 50-54 ani 521745 23937 22393 7661 444243 118090 143009 183144 36160 9744 7298 55-59 ani 572028 23555 22468 16025 466374 87444 138885 240045 56049 10025 7187 60-64 ani 569565 24174 23591 23132 414319 68070 99955 246294 97543 10397 6789 65-69 ani 462239 12481 12317 11349 251065 26486 41688 182891 174628 12716 7574 70-74 ani 495354 7462 7355 7833 215210 19215 26371 169624 238089 26760 16848 75 ani si peste 835810 6350 6274 5486 298227 21962 19349 256916 435633 90114 59837

MACROREGIUNEA 4 3533591 477211 424127 115780 2340389 912408 474945 953036 502651 97560 41983

10-14 ani 206040 - - - 12915 - - 12915 152880 40245 1284 15-19 ani 219559 - - - 203461 32294 3928 167239 14599 1499 1119 20-24 ani 262753 41720 39181 2702 205223 132218 19791 53214 9843 3265 2501 25-29 ani 245276 80846 67630 5691 145071 74113 25337 45621 9909 3759 2966 30-34 ani 283500 75883 65088 11330 179191 85172 33011 61008 12904 4192 3310 35-39 ani 296853 57741 49423 11154 215928 102445 49766 63717 8906 3124 2485 40-44 ani 348767 55513 48155 9920 272853 135971 75067 61815 7832 2649 2093 45-49 ani 218097 32172 28586 5613 172842 88789 44024 40029 5623 1847 1438 50-54 ani 267843 36453 33437 8024 209913 87596 62212 60105 10977 2476 1839 55-59 ani 283210 33595 31502 16263 213853 67020 65951 80882 16841 2658 1928 60-64 ani 253826 27078 26014 19202 176118 46704 46541 82873 28473 2955 1975 65-69 ani 179097 14506 14098 10212 104598 20188 21084 63326 46390 3391 2079 15 70-74 ani 184299 10058 9748 8907 94449 17261 15400 61788 64280 6605 4265 75 ani si peste 284471 11646 11265 6762 133974 22637 12833 98504 113194 18895 12701

SUD-VEST OLTENIA 1879526 224048 202383 63156 1233202 486225 257486 489491 298402 60718 26197

10-14 ani 115168 - - - 7209 - - 7209 84142 23817 689 15-19 ani 118813 - - - 110446 14476 2124 93846 7498 869 633 20-24 ani 127648 18437 17396 1505 100432 64334 10586 25512 5364 1910 1413 25-29 ani 124354 36846 31663 3248 76712 39651 13646 23415 5463 2085 1618 30-34 ani 147031 34506 30233 6455 96447 47012 18174 31261 7178 2445 1904 35-39 ani 156973 27283 23775 6618 115941 56281 27647 32013 5260 1871 1446 40-44 ani 186066 26500 23458 5712 147525 74631 42452 30442 4686 1643 1286 45-49 ani 115270 15377 13843 3288 92161 48316 25033 18812 3301 1143 863 50-54 ani 141630 18005 16690 4544 111378 48717 34844 27817 6146 1557 1109 55-59 ani 145559 16374 15457 8665 109381 36497 34984 37900 9449 1690 1188 60-64 ani 134647 13594 13132 10023 91797 25305 24039 42453 17251 1982 1279 65-69 ani 98591 6913 6765 5370 54689 10679 10860 33150 29312 2307 1352 70-74 ani 102982 4812 4702 4429 48011 8510 7115 32386 41173 4557 2873 75 ani si peste 164794 5401 5269 3299 71073 11816 5982 53275 72179 12842 8544

DOLJ 598751 85575 76108 20916 376854 156116 74409 146329 96202 19204 8106

10-14 ani 34950 - - - 2154 - - 2154 26260 6536 253 15-19 ani 36740 - - - 33802 5526 632 27644 2560 378 248 20-24 ani 43908 6330 5875 555 34217 22726 2942 8549 2082 724 456 25-29 ani 42585 14491 12019 1300 24184 12690 3672 7822 1871 739 523 30-34 ani 48782 13788 11922 2225 29484 14643 4798 10043 2376 909 635 35-39 ani 48930 10627 9151 2105 33636 16606 7617 9413 1865 697 472 40-44 ani 55830 9974 8774 1597 42056 21775 11999 8282 1557 646 447 45-49 ani 35604 5799 5147 938 27201 14678 7352 5171 1214 452 314 50-54 ani 44948 6415 5892 1246 34492 15872 10594 8026 2154 641 411 55-59 ani 46684 6063 5703 2653 34136 11987 10626 11523 3147 685 440 60-64 ani 42761 4947 4752 3349 28146 8181 7193 12772 5580 739 426 65-69 ani 31254 2597 2507 1981 16319 3555 3236 9528 9517 840 412 70-74 ani 33352 2062 1985 1697 14759 3140 1991 9628 13327 1507 859 75 ani si peste 52423 2482 2381 1270 22268 4737 1757 15774 22692 3711 2210

16 1.5. Proporţia de persoane cu handicap

TOTAL gradul I gradul II gradul III gradul IV din care: GRAV ACCENTUAT MEDIU UŞOR 1998 16928 3255 12970 703 1999 14134 2868 10566 700 2000 12278 3196 8390 692 2001 11589 3414 7248 927 2002 8877 2579 4647 1651 2003 8786 2403 3785 2598 2004 12694 3741 6409 2155 389 2005 12082 3460 5886 2342 394 2006 13249 4442 5843 2678 286 2007 12453 4701 6450 1186 116 2008 13509 5247 6772 1364 126 2009 14357 5198 7365 1642 152 2010 14442 5085 7413 1720 224 2011 14297 5108 7223 1727 239 2012 14549 5140 7315 1788 306 2013 15054 5285 7547 1921 301 2014 15710 5875 7643 1913 279 2015 16365 5982 7812 2225 346

Din 2004 încadrarea s-a făcut în patru grade de handicap. Numărul persoanelor cu handicap înregistrat în 2015 a fost de 16365, în creştere faţă de anul precedent pe toate gradele . Au predominat persoanele cu gradul II de handicap ( 47,74 % ) şi tipul fizic (25,15 %). Scăderea indicatorului în 2002 trebuie interpretată ca urmare a acţiunilor ample şi interdisciplinare care au stat la baza verificărilor dosarelor şi cazurilor încadrabile într-un anumit grad de handicap.

18000 16000 14000 12000 grad IV 10000 grad III 8000 grad II 6000 grad I 4000 2000 0

1998 2000 2002 2004 2006 2008 2010 2012 2014

17 În perioada studiată numărul persoanelor cu handicap a fost într-o continuă scădere până în 2003, pe seama persoanelor înregistrate cu handicap gradul II. Graficul arată un caracter ondulant al persoanelor cu handicap gradul I. În ceea ce priveşte numărul persoanele cu handicap încadrate în gradul II acesta a scăzut an de an, a înregistrat un vârf în 2004, iar din anul 2007 înregistrează din nou o creştere . Numărul persoanelor cu handicap gradul III are o tendinţă de scădere, dar nesemnificativă până în 2000.Graficul pentru gradul III de handicap are aspect ascendent din 2001. După tipul de handicap situaţia în 2015 se prezintă astfel: Total Copii Adulţi Tip handicap Nr. % Nr. % Nr. % Fizic 4115 25.15 120 2.92 3995 97.08 Somatic 2544 15.55 296 11.64 2248 88.36 Auditiv 566 3.46 55 9.72 511 90.28 Vizual 2063 12.61 74 3.59 1989 96.41 Mintal 3718 22.72 508 13.66 3210 86.34 Psihic 1313 8.02 5 0.38 1308 99.62 Asociat 1622 9.91 799 49.26 823 50.74 Altele 424 2.59 4 0.94 420 99.06 Pe primele locuri după tipul de handicap s-au situat: tipul fizic ( 25,15 %) , tipul mintal (22,72%), tipul somatic (15,55%), tipul vizual (12,61 %), tipul asociat ( 9,91%), tipul psihic (8,02%), tipul auditiv (3,46%), altele (2,59%).

Structura persoane cu handicap 2015 2.59 9.91 25.15 8.02

22.72 15.55

3.46 Fizic Somatic 12.61Auditiv Vizual Mintal Neuropsihic Asociat Altele

5000 4500 4000 Fizic 3500 Somatic 3000 Auditiv 2500 2000 Vizual 1500 Mintal 1000 Neuropsihic 500 0 Asociat Altele

1999 2001 2003 2005 2007 2009 2011 2013 2015

Evoluţia tipurilor de handicap în perioada 1999-2015

Tip Fizic Somatic Auditiv Vizual Mintal Psihic Asociat Altele handicap 1999 2247 2851 526 26 2394 2615 2643 832 2000 2010 2473 485 21 2170 2307 2035 777 2001 1839 2297 451 38 2058 2171 2032 703 2002 1197 1657 473 27 1759 1584 1640 540 2003 1188 1022 468 27 3160 1474 942 505 2004 1277 1063 478 3461 3565 1499 758 593 2005 1326 1097 471 3105 3563 1530 838 145 2006 1556 1315 318 3225 3460 1769 1606 0 2007 1644 1208 422 2320 4494 920 1445 0 2008 2208 1822 513 2499 3714 1287 1466 0 2009 2362 2290 524 2480 3715 1395 1141 450 2010 2415 2312 502 2347 3721 1349 1359 437 2011 2499 2338 494 2290 3574 1321 1369 412 2012 2598 2446 505 2240 3590 1336 1418 416 2013 2807 2552 558 2219 3667 1351 1480 420 2014 3653 2551 554 2123 3562 1347 1511 409 2015 4115 2544 566 2063 3718 1313 1622 424

Evoluţia multianuală a situaţiei privind tipurile de handicap pune în discuţie câteva aspecte: - majoritatea tipurilor de handicap au o evoluţie grupată cu aspect descrescător între anii 2001-2003 şi tendinţă ascendentă din 2004 - numărul de persoane cu tip de handicap mintal a avut un trend descendent în perioada 1999-2002 pentru ca în 2003 şi 2004 numărul de persoane să se dubleze faţă de 2002 si sa fie intr-un trend ascendent cu un spike în 2007,pentru ca in anii 2008-2010 valorile sa se situeze sub cele din 2007 dar in uşoara creştere din 2015 - tipul de handicap vizual a avut o evoluţie cvasiconstantă în perioada 1999-2003 dar în 2004 are loc o creştere „explozivă” după care are loc o scădere uşoara in perioada 2005-2015. Persoane cu Total Copii Adulţi Anul handicap nr. % nr. % nr. % 1998 16356 96.62 1732 10.59 14624 89.41

1999 13546 95.83 1796 13.26 11750 86.74 2000 11735 95,58 1799 15,33 9936 84,67

Persoane 2001 11017 95,06 1937 17,58 9080 82,42 neinstituţionalizate 2002 8336 93,91 1938 23,25 6398 76,75 2003 8245 93,84 2038 27,72 6207 72,28 2004 12132 95,57 1925 15,87 10207 84,13 2005 11883 98,35 1895 15,94 9988 84,05

19 2006 12947 97.72 2031 15.68 10916 84.32 2007 12155 97,61 2049 16,86 10106 83,14 2008 13105 97,01 2031 15,50 11074 84,50 2009 14024 97,68 2017 14,38 12007 85,62 2010 14074 97.45 1997 14.19 12077 85.81 2011 13937 97.48 1958 14.05 11979 85.95 2012 14188 97.52 1929 13.60 12259 86.40 2013 14430 95,85 1883 13,05 12547 86,95 2014 15343 97,66 1667 10,86 13676 89,14 2015 15987 97.69 1702 10.65 14285 89.35

1998 572 3.38 56 9.79 516 90.21

1999 588 4.16 52 8.84 536 91.16 2000 543 4,42 1 0,18 542 99,82 2001 572 4,94 1 0,17 571 99,83 2002 541 6,09 1 0,18 540 99,82 2003 541 6,16 1 0,18 540 99,82 2004 562 4,43 0 0,00 562 100,00 2005 199 1,64 0 0,00 199 100,00

Persoane 2006 302 2.28 108 35.76 194 64.24 instituţionalizate 2007 298 2,39 98 32,89 200 67,11 2008 404 2,99 98 24,26 306 75,74 2009 333 2,32 93 27,93 240 72,07 2010 368 2.55 126 34.24 242 65.76 2011 360 2.52 142 39.44 218 60.56 2012 361 2.48 150 41.55 216 58.45 2013 624 4,15 144 23,08 480 76,92 2014 367 2,34 155 42,23 212 57,77 2015 378 2.31 159 42.06 219 57.94

20 În 2015 persoanele neinstituţionalizate au fost în procent de 97,69 % (în scădere faţă de anul precedent)şi dintre acestea au predominat adulţii in procent de 89,35 % (10,65 % copii). În anul 2015 a scazut procentul persoanelor instituţionalizate (2,31 %) faţă de anul precedent şi dintre acestea au predominat adulţii.

378

100%

80%

60% 15987 40%

20%

0% Total

Persoane neinstitutionalizate Persoane institutionalizate Repartiţia pe medii se oglindeşte în următoarea situaţie: Persoane cu Total Neinstituţionalizate Instituţionalizate handicap nr. % nr. % nr. % Urban 1998 7312 43.19 7075 96.76 237 3,24

1999 6178 43.71 5932 96.01 246 3,99

2000 7674 62,50 7359 95,90 315 4,10

2001 5337 46,05 4827 90,44 510 9,56 2002 5258 59,23 5018 95,44 240 4,56

2003 3502 39,86 3262 93,15 240 6,85 2004 7416 58,42 7087 95,56 329 4,44

2005 7022 58,11 6921 98,56 101 1,43 2006 7748 58.48 7604 98.14 144 1.86

2007 7532 60,48 7386 98,06 146 1,94 2008 8111 60,04 7904 97,45 207 2,55

2009 8426 58,69 8253 97,95 173 2,05 2010 8484 58.75 8307 97.91 177 2.09

2011 8195 57.32 8023 97.90 172 2.10

2012 8346 57.36 8100 97.05 246 2.95

21 2013 8559 56,86 8242 96,30 317 3,70 2014 9058 57,66 8844 88,44 214 2,36 2015 9417 57.54 9200 97.70 217 2.30 1998 9616 56.81 9281 96.52 335 3.48 1999 7956 56.29 7614 95.70 342 4.30 2000 4604 37,50 4376 95,05 228 4,95 2001 6252 53,94 6190 99,01 62 0,99 2002 3619 40,77 3318 91,68 301 8,32 2003 5284 60,14 4983 94,30 301 5,70 2004 5278 41,58 5045 95,59 233 4,41 2005 5060 41,88 4962 98,06 98 1,93 2006 5500 41.52 5343 97.15 157 2.85 Rural 2007 4921 39,52 4769 96,91 152 3,09 2008 5398 39,96 5201 96,35 197 3,65 2009 5931 41,31 5771 97,30 160 2,70 2010 5958 41.25 5767 96.79 191 3.21 2011 6102 42.68 5914 96.92 188 3.08 2012 6203 42.64 6088 98.15 115 1.85 2013 6495 43,08 6188 95,27 307 4,73 2014 6652 42,34 6499 97,70 153 2,30 2015 6948 42.46 6787 97.68 161 2.32

În 2015 repartiţia pe medii a arătat o preponderenţă a persoanelor cu handicap în mediul urban 57,54 % (42,46% în rural). Predomina persoanele neinstitutionalizate(15987reprezentand 97.69%) si dintre acestea adultii(14285 reprezentand 89.35%)

22 2. Starea de sănătate a populaţiei 2.1. Indicatori sintetici ai stării de sănătate 2.1.1. Speranţa de viaţă la naştere

Anul Total Urban Rural Masculin Feminin 1996 69.29 70.95 67.59 nu avem date 1997 69.49 71.54 67.51 nu avem date 1998 70.19 71.97 68.21 66.73 73.84 1999 70.98 72.28 69.69 67.80 74.27 2000 72.10 72.79 70.99 68.95 75.33 2001 72.26 73.54 70.69 68.96 75.68 2002 71.37 72.92 69.82 67.89 75.06 2003 71.79 73.38 70.28 68.14 75.66 2004 72,21 73.83 70.40 68.40 76.21 2005 72.79 74.62 70.77 69.45 76.26 2006 73,13 75.06 71.27 69.15 77.35 2007 73.73 75.17 71.98 70.01 77.61 2008 73,89 75,86 71,44 69,53 78.56 2009 74.03 76.34 71.49 69.90 78.43 2010 74.43 75.78 72.59 70.47 78.60 2011 Fără date Fără date Fără date Fără date Fără date 2012 75,33 75,93 73,93 71,52 79,28 2013 75,84 Fără date Fără date 72.02 79.75 2014 76,12 78.59 73.49 72.20 80.16 2015 75,45 Fără date Fără date 71.67 79.35

Speranţa de viaţă la naştere a fost într-o continuă creştere în perioada 1996-2001, mai crescută în urban şi la sexul feminin. În 2002 s-a înregistrat o scădere atât pe sexe cât şi pe medii. Din anul 2003 s-a înregistrat o creştere a speranţei de viaţă la naştere, crestere constatata si in anul 2014.

Speranta de viata la nastere in judetul Dolj in perioada 1996-2010

76 74 72 70

nastere 68

Speranta de viata la la deviata Speranta 66

1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 Anul

23 Speranta de viata la nastere in judetul Dolj in perioada 2012-2015

76.5 76 75.5

nastere 75

Speranta de viata la la deviata Speranta 74.5 2012 2013 2014 2015 Anul

Speranţa de viaţă la naştere pe sexe în perioada 1996-2015 a fost mai crescută la sexul feminin, comparativ cu sexul masculin.

Speranta de viata la nastere pe sexe in judetul Dolj in perioada 1998-2010

80 75 70

nastere 65 60 Speranta de viata la de viata Speranta 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 Anul

Masculin Feminin

Speranta de viata la nastere pe sexe in judetul Dolj in perioada 2012-2015

85 80 75

nastere 70 65 Speranta de viata la de viata Speranta 2012 2013 2014 2015 Anul

Masculin Feminin

Speranţa de viaţă la naştere înregistrează o creştere pentru ambele medii din 2003 după scăderea din 2002. În mediul rural s-a remarcat scăderea speranţei de viaţă din anul 2001 cu o accentuare în anul 2002; constatăm o uşoară scădere a speranţei de viaţă în mediul rural şi în anul 2008 . In mediul urban speranţa de viaţă a scăzut in ultimul deceniu de 2 ori: în 2002 si 2010.

24 Speranta de viata la nastere pe medii in judetul Dolj in perioada 1996-2010

80 75 70 65

la nastere 60

Speranta de viata de viata Speranta 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 Anul

Urban Rural

Speranta de viata la nastere pe medii in judetul Dolj in perioada 2012-2014

la nastere 70

Speranta de viata de viata Speranta 2012 2013 2014 Anul

Urban Rural

Speranta de viata la nastere

75 70 65

Speranta de Speranta

viata la nastere la viata 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010

Anul

__ România __ Judeţul Dolj Evoluţia speranţei de viaţă la naştere în judeţul Dolj comparativ cu România în perioada 1996-2010 Doljul a avut o speranţă de viaţă la naştere mai bună decât cea înregistrată la nivel naţional. În Dolj speranţa de viaţă la naştere a crescut cu peste 5 ani în perioada 1998- 2015. Creşterea este cu 5 ani la genul masculin şi peste 5 ani pentru genul feminin.

25 2.1.2. Durata medie a vieţii

Anul Durata medie a vieţii Total Masculin Feminin Urban Rural 2008 72,5 68,89 76,3 74,04 70,61 2009 72,74 69,04 76,64 74,56 70,58 2010 72,83 69,1 76,78 74,94 70,42 2011 73,31 69,69 77,12 75,06 71,23 2012 73,8 70,3 77,44 75,29 72,02 2013 74,18 70,9 77,55 75,39 72,65 2014 74.82 71.56 78.12 76.62 72.74 2015 74.52 71.00 78.18 76.77 72.07

Evolutia duratei medii a vietii in judetul Dolj in perioada 2008-2015

80 Dolj 75 Urban 70 Rural 65 Masculin 60 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 Feminin

In Dolj durata medie de viaţă pentru anii marcaţi este mai mare la sexul feminin decât la sexul masculin şi în urban faţă de rural si s-a imbunatatit in fiecare an.

Durata medie a vietii in judetul Dolj comparativ cu Regiunea de dezvoltare Sud Vest Oltenia si Romania in anul 2015

80 78.91 78.51 78.18 78 76.77 75.41 76.65 76.5 76 74.98 74.52 74 73.87 73.47 72.07 72 71 70 71.96 71.59 68 66 Romania Regiunea de Dezvoltare Dolj Sud Vest Oltenia

total masculin feminin urban rural

In Dolj in anul 2015 durata medie de viaţă este mai mica fata de durata medie de viata inregistrata la nivelul tarii si la nivelul Regiunii de dezvoltare sud-vest Oltenia pe total, pe sexe si pe medii, cu exceptia mediului urban Durata medie a vieţii la 30, 45, 60 ani, pe medii şi sexe în perioada 2004-2010:

Perioada Total Urban Rural Masculin Feminin Total 71,72 73,44 69,83 68,58 75,00 30 ani 43,84 45,08 42,52 40,84 46,93 2004-2006 45 ani 29,91 30,90 28,96 27,28 32,54 60 ani 17,92 18,54 17,64 16,14 19,53 Total 72,19 73,88 70,25 68,81 75,69 30 ani 44,27 45,51 42,91 41,19 47,43 2005-2007 45 ani 30,30 31,23 29,38 27,53 33,05 60 ani 18,24 18,80 17,96 16,34 19,92 Total 72,50 74,04 70,61 68,89 76,30 30 ani 44,37 45,52 42,97 41,11 47,74 2006-2008 45 ani 30,41 31,21 29,52 27,55 33,40 60 ani 18,42 18,83 18,17 16,39 20,24 Total 72,74 74,56 70,58 69,04 76,64 30 ani 44,40 45,73 42,85 41,04 47,89 2007-2009 45 ani 30,45 31,46 29,35 27,4 33,54 60 ani 18,59 19,12 18,28 16,52 20,47 Total 72,83 74,83 70,42 69,10 76,78 30 ani 44,36 46,01 42,51 40,95 47,91 2008-2010 45 ani 30,40 31,76 28,95 27,28 33,57 60 ani 18,62 19,34 18,21 16,42 20,62

Evolutia duratei medii a vietii la 30 ani pe medii in judetul Dolj

48 45.73 46.01 45.08 45.51 45.52 46 30ani Dolj 43.84 44.27 44.37 44.4 44.36 44 42.52 42.91 42.97 42.85 42.51 30 ani urban 42 30 ani rural 40 2004-2006 2005-2007 2006-2008 2007-2009 2008-2010

Evolutia duratei medii a vietii la 30 ani pe sexe in judetul Dolj

50 46.93 47.43 47.74 47.89 47.91 43.84 44.27 44.37 44.4 44.36 45 30ani Dolj 41.19 41.11 41.04 40.95 40.84 30 ani masculin 40 30 ani feminin 35 2004-2006 2005-2007 2006-2008 2007-2009 2008-2010

Evolutia duratei medii a vietii la 45 ani pe medii in judetul Dolj

31.23 31.21 31.46 31.76 32 30.9 30.3 30.41 30.45 30.4 29.91 29.38 29.52 29.35 45 ani Dolj 30 28.96 28.95 45 ani urban 28 45 ani rural 26 2004-2006 2005-2007 2006-2008 2007-2009 2008-2010

Evolutia duratei medii a vietii la 45 ani pe sexe in judetul Dolj

40 29.91 32.54 30.3 33.05 30.41 33.4 30.45 33.54 30.4 33.57 27.28 27.53 27.55 27.4 27.28 30 45ani Dolj 20 45 ani masculin 10 45 ani feminin 0 2004-2006 2005-2007 2006-2008 2007-2009 2008-2010

Evolutia duratei mediia vietii la 60 ani pe medii in judetul Dolj

20 19,12 19,34 18,54 18,8 18,83 18,59 18,62 19 18,24 18,42 18,17 18,28 18,21 60ani Dolj 17,92 17,64 17,96 18 60 ani urban 17 60 ani rural 16 2004-2006 2005-2007 2006-2008 2007-2009 2008-2010

Evolutia duratei medii a vietii la 60 ani pe sexe in judetul Dolj

30 17,9219,53 18,24 19,92 20,24 20,47 20,62 16,14 16,34 18,4216,39 18,5916,52 18,6216,42 20 60ani Dolj 10 60 ani masculin 0 60 ani feminin 2004-2006 2005-2007 2006-2008 2007-2009 2008-2010

78 77.3 76.78 76 73.47 74 72.83 72 total Durata medie a vieţii în România şi Dolj în 70 masculin perioada 2008-2010 68 69.76 69.1 feminin 66 64 Romania Dolj

28 Datele aferente anului 2010 arată că speranţa de viaţă la naştere în Dolj este mai mare decât cea înregistrată la nivelul ţării, iar durata medie a vieţii este mai bună la nivelul ţării. 2.1.3. Mortalitatea infantilă

Decese 0-1 ani Urban Rural Anul o o o nr. /oo Nr. /oo nr. /oo 1994 216 27.00 73 19.50 143 33.60 1995 171 22.50 56 15.90 115 28.00 1996 175 23.90 72 21.30 103 26.10 1997 165 21.78 57 16.30 108 26.40 1998 195 25.61 78 22.01 117 28.73 1999 155 20.81 66 18.94 89 22.46 2000 162 20.9 77 21.5 85 20.4 2001 90 13,0 42 12,9 48 13,1 2002 122 18,9 48 16,2 74 21,2 2003 118 18,1 42 13,2 76 22,8 2004 126 19,9 50 15.29 76 24.92 2005 89 13.7 35 9.8 54 18.3 2006 89 14,3 38 10,9 51 18,6 2007 71 11,3 32 9,0 39 14,3 2008 73 11.4 27 7.5 46 16.4 2009 51 7.9 20 5.5 31 11 2010 33 5.3 17 4.8 16 6.1 2011 49 8.1 24 7.3 25 9.1 2012 48 7.9 23 7.0 25 8.9 2013 52 8,7 21 6,5 31 11,5 2014 44 8,00 17 5,6 27 10,8 2015 60 5.0 20 6.0 40 3.8

30 27.0023.90 25.61 25 20.90 22.50 21.78 18.10 20.81 20 18.90 19.90 14.30 15 11.40 13.00 13.70 11.30 10 7.90 8.107.908.608.00 5 5.30 5.00

Mortalitate infantila 0 1994 1996 1998 2000 2002 2004 2006 2008 2010 2012 2014 Anul

Evoluţia mortalităţii infantile în judeţul Dolj în perioada 1994-2015

29 Mortalitatea infantilă are un caracter ondulant în perioada 1994 – 2015 pe total şi pe medii. Dacă în 2004 indicatorul a avut tendinţă de creştere din 2005 este în scădere. o În 2015 s-a înregistrat cea mai redusă mortalitate infantilă de 5 /oo o In anul 2015 indicatorul este în scadere cu 3.0 /oo faţă de anul precedent, valoare o mai crescuta decat valoarea înregistrată la nivel naţional (4,8 /oo), dar mai scazuta decat o valoarea inregistrata la nivelul regiunii de dezvoltare Sud- Vest Oltenia (5,6 /oo). Rata o mortalităţii infantile este mai ridicată în mediul urban (6,0 /oo ) faţă de mediul rural o (3,8 /oo ).Valoarea a scazut în 2015 faţă de 2014 pe total si in mediul rural .

40 30 20 10

0 Mortalitate infantila Mortalitate

1994 1996 1998 2000 2002 2004 2006 2008 2010 2012 2014 Anul

Urban Rural

30 20 10 0

Mortalitate infantila Mortalitate

1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 Anul

Evoluţia mortalităţii infantile pe medii în judeţul Dolj în perioada 1994-2015

__Judeţul Dolj __ România

Evoluţia mortalităţii infantile in perioada 1995-2015 în judeţul Dolj comparativ cu România

Mortalitatea Total Urban Rural o o o infantila CA /oo CA /oo CA /oo 2015 Dolj 60 5.0 20 6.0 40 3.8 Regiunea de 146 4.8 53 5.9 93 3.7 dezvoltare Sud-Vest Oltenia Romania 1493 5.6 642 6.5 851 4.6

30 Valoarea mortalitatii infantile in judetul Dolj este mai mica decat valoarea inregistrata la nivelul tarii , dar mai mare decat cea inregistrata la nivelul Regiunii de dezvoltare Sud- Vest Oltenia. Aceeasi situatie se constata si pe medii. Indicatorul depinde de numărul de decese sub un an, dar şi de numărul de născuţi vii. Acest indicator scade ca urmare a scăderii numărului de decese sub un an dar şi a creşterii numărului de născuţi vii. Decedaţi sub 1 an după grupa de vârstă, pe sexe şi medii în 2015.

2015 Grupa de vârstă Total Masculin Feminin

Total 60 32 28

Sub 1 lună 29 18 11 din care 0-6 zile 15 8 7 1 - 11 luni 31 14 17

Urban 20 10 10

Sub 1 lună 9 4 5 din care 0-6 zile 6 2 4 1 - 11 luni 11 6 5

Rural 40 22 18

Sub 1 lună 20 14 6 din care 0-6 zile 9 6 3 1 - 11 luni 20 8 12

Un număr de 33 localităţi au înregistrat decese în 2015 la grupa de vârstă 0-1 an:

MORTALITATE LOCALITATEA INFANTILA CA %o Secu 2 153.85 Galiciuica 1 142.86 Vârvoru de Jos 1 83.33 Gângiova 2 76.92 Tălpaş 1 71.43 Cerat 3 65.22 Braloştiţa 2 55.56 Lipovu 2 55.56 Coţofenii din Dos 1 45.45 Piscu Vechi 1 43.48 Celaru 1 38.46 Urzicuţa 1 37.04 Amărăştii de Jos 2 32.26 Sălcuţa 1 30.30 Valea Stanciului 1 28.57 Oraşul Dăbuleni 2 28.17 Pleniţa 1 27.78 Calopăr 1 22.22 Podari 1 17.54 Oraşul Segarcea 1 15.15 Poiana Mare 1 15.15 Sadova 1 10.75 Municipiul Calafat 1 6.76 Municipiul Craiova 13 5.50

33 Componentele pe grupe de vârstă ale mortalităţii infantile: Anul Neonatală Neonatală Postneonatală precoce (0 - 6 zile) (0 – 27 zile) (1 – 11 luni) o o o /oo /oo /oo 1996 4.63 6.55 17.33 1997 3.96 6.86 14.92 1998 4.46 9.19 16.42 1999 3.62 5.90 14.90 2000 4.91 7.49 13.06 2001 2.20 4.3 8.7 2002 4.7 7.1 11.8 2003 3.53 6.61 11.52 2004 5,5 9,8 10,1 2005 3,38 5,99 7,68 2006 4.0 2.9 7.4 2007 3,7 7,1 4,1 2008 2,7 5,3 6,1 2009 1.4 3.4 4.5 2010 1.3 2.0 2.3 2011 1.7 4.3 3.8 2012 2.3 4.4 3.4 2013 4,4 5,7 3,03 2014 1,6 3,6 4,5 2015 2,6 4,9 5,6 În perioada 1996 - 2012 mortalitatea neonatală precoce , neonatală şi postneonatală îmbracă un caracter ondulant , în 2010 înregistrându-se cele mai mici valori pentru toate cele trei tipuri. Cele mai mari valori s-au înregistrat în 2000 pentru mortalitatea neonatală precoce, în 1998 pentru mortalitatea neonatală şi 1996 pentru mortalitatea postneonatală. Mortalitatea neonatală precoce creste in Dolj in 2015 fata de anul precedent de la de la 1,6‰ la 2,6 ‰, mortalitatea neonatală creste de la 3,6‰ la 4,9 ‰ iar cea postneonatală creste de la 4,5‰ la 5,6‰. Indicatorii se situează în limitele intervalului de încredere. Valorile inregistrate la nivelul judetului Dolj depasesc in 2015 valorile inregistrate la nivelul tarii (4,6 ‰ pentru mortalitatea neonatala, 3,4 ‰ pentru mortalitatea postneonatala ) cu exceptia mortalitatii neonatale precoce(3,2 ‰)

Mortalitatea neonatala precoce, neonatala, postneonatala

40 30 20 10

infantila

Mortalitatea 0

1996 1998 2000 2002 2004 2006 2008 2010 2012 2014 Anul neonatala precoce neonatala postneonatala

34 Modelul mortalităţii infantile pe cauze este prezentat în continuare:

Decese sub 1 an Decese datorate: Anul nr. % 1998 77 39,49 1999 85 54,84 2000 81 50,00 2001 40 44,44 2002 53 43,44 2003 56 47,46 2004 54 42,86 2005 41 46,07 2006 31 34,83 - bolilor aparatului respirator 2007 21 29,58 2008 30 41,09 2009 23 45,10 2010 12 36,37 2011 15 30,61 2012 19 39,58 2013 14 26,92 2014 14 31.82 2015 20 33.33 1998 45 23,08 1999 13 8,39 2000 17 10,49 2001 18 20,00 2002 26 23,31 2003 27 22,88 2004 32 25,40 - malformaţiilor congenitale, deformaţiilor şi 2005 20 22,47 anomaliilor congenitale 2006 20 22,47 2007 13 18,31 2008 16 21,92 2009 5 9,80 2010 10 30,30 2011 9 18,37 2012 12 25,00 2013 13 25,00 2014 12 27.27 2015 10 16.67 1998 39 20,00 1999 30 19,35 2000 35 21,60 2001 15 16,67 2002 23 18,85 - unor afecţiuni care se situează în perioada perinatală 2003 23 19,49 2004 28 22,22 2005 18 20,22 2006 29 32,58 2007 28 39,44

35 2008 16 21,92 2009 14 27,45 2010 6 18,18 2011 15 30,61 2012 12 25,00 2013 18 34,62 2014 11 25.00 2015 16 26.67 1998 13 6,67 1999 11 7,10 2000 15 9,62 2001 7 7,78 2002 3 2,46 2003 7 5,94 2004 7 5,56 2005 5 5,62 2006 5 5,62 - leziunilor traumatice 2007 6 8,45 2008 7 9,59 2009 5 9,80 2010 3 9,09 2011 5 10,21 2012 4 8,33 2013 4 7,70 2014 5 11.36 2015 7 11.67 1998 12 6,15 1999 7 4,52 2000 7 4,32 2001 6 6,67 2002 9 7,38 2003 2 1,69

2004 3 2,38

2005 1 1,12

2006 2 2,25 - bolilor infecţioase 2007 0 0,00

2008 1 1,37

2009 2 3,92

2010 0 0,00

2011 1 2,04 2012 1 2,09 2013 0 0,00 2014 2 4.55 2015 1 1.67 1998 4 2,05 - bolilor aparatului digestiv 1999 4 2,58 2000 3 1,85

36 2001 1 1,11 2002 3 2,46 2003 2 1,69 2004 0 0,00 2005 1 1,12 2006 2 2,25 2007 1 1,41 2008 2 2,74 2009 0 0,00 2010 0 0,00 2011 2 4,08 2012 0 0,00 2013 1 1,92 2014 0 0.00 2015 1 1.67 1998 2 1,02 1999 2 1,29 2000 2 1,24 2001 0 0,00 2002 2 1,64 2003 1 0,85 2004 1 0,79 2005 2 2,25 2006 0 0,00 - bolilor sistemului nervos 2007 2 2,82 2008 1 1,37 2009 0 0,00 2010 2 6,06 2011 1 2,04 2012 0 0,00 2013 1 1,92 2014 0 0.00 2015 2 3.33 1998 3 1,54 1999 3 1,94 2000 2 1,24 2001 3 3,33 2002 3 2,46 2003 0 0,00 - altor cauze 2004 1 0,79 2005 1 1,12 2006 0 0,00 2007 0 0,00 2008 0 0,00 2009 2 3,92 2010 0 0,00

37 2011 1 2,04 2012 0 0,00 2013 1 1,92 2014 0 0.00 2015 3 5.00

5.00% 1.67% 3.33% 1.67%

33.33% 11.67%

26.67%

16.67%

Boli ale ap. resp. Malformatii Afectiuni per perinatala Leziuni traumatice Boli infectioase Bolile ap. digestiv Alte cauze Bolile S.N.

- Structura mortalităţii infantile în anul 2015- Decesele din perioada neonatală precoce şi neonatală sunt datorate preponderent de malformaţiile congenitale, iar cele din perioada postneonatală de bolile aparatului respirator. Mortalitatea infantilă în relaţie cu unii factori de risc se prezintă astfel:  Decese datorate malformaţiilor congenitale

Anul nr. % 1998 45 23,08 1999 13 8,38 2000 17 10,49 2001 18 20,00 2002 26 23,30 2003 27 22,88 2004 32 25,40 2005 20 22,47 2006 20 22,47 2007 13 18,31 2008 16 21,92 2009 5 9,80 2010 10 30,30 2011 9 18,37 2012 12 25,00 2013 13 25,00 2014 12 27.27 2015 10 16.67

38 din care - malformaţii congenitale ale aparatului circulator

Anul nr. % 1998 33 73,30 1999 10 76,92 2000 10 58,82 2001 8 44,44 2002 18 69,23 2003 18 66,66 2004 18 56,25 2005 12 60,00 2006 13 69,45 2007 10 76,92 2008 10 62,50 2009 2 40,00 2010 4 40,00 2011 7 77,78 2012 9 50,00 2013 11 84,62 2014 5 41.67 2015 5 50.00

* Decese datorate afecţiunilor perinatale

Anul nr. % 1998 39 20,00 1999 30 19,35 2000 35 21,60 2001 15 16,67 2002 23 18,85 2003 23 19,49 2004 28 22,22 2005 18 20,22 2006 29 32,58 2007 28 39,44 2008 16 21,92 2009 14 27,45 2010 6 18,18 2011 15 30,61 2012 12 25,00 2013 18 34,62 2014 11 25.00 2015 16 26.67 din care: - traumatisme obstetricale

39 Anul nr. % 1998 1 2,56 1999 6 20,00 2000 6 17,14 2001 0 0,00 2002 1 7,18 2003 0 0,00 2004 0 0,00 2005 0 0,00 2006 0 0,00 2007 0 0,00 2008 0 0,00 2009 0 0,00 2010 0 0,00 2011 0 0,00 2012 0 0,00 2013 0 0,00 2014 0 0.00 2015 0 0.00 - hemoragii fetale şi neonatale Anul nr. % 1998 18 46,15 1999 16 53,33 2000 21 60,00 2001 10 66,67 2002 15 65,22 2003 12 52,17 2004 23 82,14 2005 13 72,22 2006 17 58,62 2007 17 60,71 2008 10 62,50 2009 4 28,57 2010 1 16,67 2011 4 26,67 2012 2 16,67 2013 12 66,67 2014 6 54.55 2015 8 50.00

40 10 16

0% 20% 40% 60% 80% 100%

Malformati congenitale Afectiuni perinatale

- 2015-

Malformaţiile congenitale au înregistrat cel mai mare procent în cauzele de deces în ultimii 18 ani în 1998 şi din acestea au predominat malformaţiile aparatului circulator. Decese prin traumatisme obstetricale nu s-au mai înregistrat în ultimii 18 ani cu excepţia unui deces în anul 2002 ceea ce demonstrează profesionalismul de care dau dovadă medicii specialişti obstetrică- ginecologie, în schimb hemoragiile fetale au constituit permanent o cauză de deces perinatal culminând cu anul 2004 când s-a înregistrat procentul record de 82,14%.

Mortalitatea infantilă datorată bolilor aparatului respirator Indicatorul propus de OMS, ca indicator al calităţii aerului ( poluarea aerului, alergenii casnici- fum de ţigară, praf, păr animale- infecţii) a avut valoarea regăsită în tabelul alăturat pentru intervalul 1998-2015:

1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 201

CA 85 81 40 53 56 54 41 31 21 30 23 12 15 19 14 14 20 o /oo 11,41 10,47 5,77 8,22 8,60 8,54 6,30 4,99 3,33 4,68 3,56 1,94 2,48 3,12 2,35 2.55 3.51

În intervalul 1998-2014 indicatorul OMS propus pentru evaluarea calităţii aerului o a prezentat cea mai mare valoare în 1999(11,41 /oo) şi cea mai mică valoare în anul o 2010 (1,94 /oo). Privind în mare evoluţia indicatorului corelat cu ceea ce semnifică (calitatea aerului) ar însemna că la nivel de judeţ aerul şi-a îmbunătăţit calitatea. Rămâne de văzut prin ce factori, prin ce mecanisme aerul şi-a îmbunătăţit calitatea sau dacă corelarea cu mortalitatea infantilă este întâmplătoare. Pentru anul 2015 valoarea o indicatorului a fost 3,51 /oo.

41 12 10 8 6 %o 4 2 0

1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 Anul

Mortalitate infantilă boli aparat respirator

Evoluţia mortalităţii infantile prin boli ale aparatului respirator în perioada 1998-2015

2.1.4. Mortalitatea perinatală

Se calculează ca născuţi (morţi+decese 0 – 6 zile)/total născuţi. Se exprimă la 1000 născuţi morţi şi născuţi vii. Are două componente mortinatalitatea şi mortalitatea neonatală precoce. o Indicator /oo 2011 2012 2013 2014 2015 Mortalitatea perinatală 7,67 7,02 7,4 7.7 7.1 România Mortinatalitatea 4,12 3,86 3,9 4.2 3.9 Mortalitatea neonatală precoce 3,57 3,18 3.53 3.5 - 3.2primirea raportarilor medicilor de familie pentru trimestrul III 2015 (san BNT pg 4, miscarea pacientilor cu diabet zaharat, tabel decese, tabel pacienti scleroza multipla, sindrom Down) Mortalitatea perinatală 1,8 2,8 5,5 2.2 2.8 Dolj Mortinatalitatea 0,2 0,5 0.5 0.5 0.2 Mortalitatea neonatală precoce 1,7 2,3 4,37 1.6 2.6

Evolutia mortalitatii perinatale si componentelor in judetul Dolj in perioada 2011-2015

6 Mortalitatea perinatala 4 Mortinatalitatea 2 Mortalitatea neonatala 0 precoce 2011 2012 2013 2014 2015

o In perioada 2011-2015 mortalitatea perinatala in judetul Dolj a crescut de la 1,8 /oo o in 2011 la 2,8 in 2015 inregistrand un varf in 2013 cand s-a inregistrat valoarea 5,5 /oo.

42 Evolutia mortalitatii perinatale in Dolj comparativ cu Romania in perioada 2011-2015

10 8 6 Romania 4 Dolj 2 0 2011 2012 2013 2014 2015

2.1.5. Mortalitatea maternă

o Anul Cifre absolute Indicator ( /oo ) 1997 2 0,264 1998 2 0,262 1999 4 0,54 2000 4 0,52 2001 4 0,58 2002 3 0,47 2003 6 0,92 2004 1 0,16 2005 2 0,31 2006 3 0,48 2007 4 0,5 2008 0 0,00 2009 1 0,155 2010 4 0,64 2011 0 0,00 2012 0 0,00 2013 3 0.50 2014 2 0.36 2015 0 0.00

Indicatorul mortalităţii materne este puternic influenţat de numărul de născuţi vii. Astfel pentru anii 1997 şi 1998, dar si 2005 si 2014 numărul de decese materne a fost de două pentru fiecare an , dar indicatorii sunt sensibil diferiţi variind între 0,26 şi o o 0,31 /oo, respectiv 0,36 /oo.

43 1 0.8 0.6 0.4 0.2 1000 nascuti vii nascuti 1000 0

Mortalitatea materna la materna Mortalitatea

1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 Ani

Evoluţia mortalităţii materne în judeţul Dolj în perioada 1996-2015

1 0.8 0.6

0.4

0.2

0 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 ___ România ___ Judeţul Dolj

Evoluţia mortalităţii materne în judeţul Dolj comparativ cu România în perioada 1996-2015

In Dolj indicatorul mortalităţii materne a înregistrat valori superioare celor înregistrate la nivel naţional cu excepţia anilor 2008, 2011, 2012 şi 2015.

44 2.2. Statica populaţiei 2.2.1. Nr. locuitori la 01.07.2015: 701461 2.2.2. Repartizarea populaţiei pe medii urban/rural Anul J u d e ţ U R B A N R U R A L Total Total Masculin Feminin Total Masculin Feminin 1994 758895 379575 185271 194304 379320 186181 193139 1995 756318 380860 185799 195061 375458 184216 191242 1996 751938 383988 187428 196560 367950 180602 187348 1997 749311 385614 188087 197527 363697 178318 185379 1998 747840 386089 188080 198009 361751 177332 184419 1999 745204 385466 187574 197892 359738 176255 183483 2000 744243 384174 186631 197543 360069 176538 183531 2001 741825 383048 185808 197240 358777 175840 182937 2002 730214 368398 178389 190009 361816 177444 184372 2003 725342 368080 177978 190102 357262 175458 181804 2004 720554 381702 184200 197502 338852 166672 172180 2005 718874 383965 185032 198933 334909 164667 170242 2006 715989 383752 184661 199091 332237 163408 168829 2007 712187 382108 183505 198603 330079 162488 167591 2008 708504 379363 181818 197545 329141 162039 167102 2009 705345 379789 181914 197875 325556 160294 165262 2010 702124 379320 181506 197814 322804 158916 163888 2011 697813 377183 180162 197021 320630 157980 162250 2012 694266 372397 177401 194996 321869 158971 162898 2013 690257 372735 177335 195400 317522 156936 160586 2014 705760 389661 185911 203750 316099 156402 159697 2015 701461 387821 184715 203106 313640 155264 158376

URBAN Craiova Băileşti Calafat Filiaşi Segarcea Bechet Dăbuleni 1994 306825 22740 21314 19903 8703 1995 308031 22588 21347 20199 8695 1996 310833 22650 21461 20220 8819 1997 312891 22405 21374 20181 8763 1998 313530 21350 22257 20254 8698 1999 313173 22214 21116 20252 8711 2000 312358 22086 20857 20263 8610 2001 311326 22026 20692 20374 8630 2002 300487 20780 19197 19425 8509 2003 300843 20642 18955 19251 8389 2004 297291 20491 18732 19207 8342 3966 13673 2005 300182 20320 18571 19142 8267 3973 13510 2006 300587 20143 18380 19011 8230 3998 13403 2007 299429 19992 18258 18944 8266 3963 13256 2008 297539 19802 18070 18771 8203 3945 13033 2009 298643 19645 17816 18751 8198 3917 12819 2010 298740 19536 17707 18650 8122 3873 12692 2011 297510 19413 17382 18463 8080 3850 12485 2012 293567 19228 16961 18339 8091 3869 12342 2013 294510 19150 16732 18206 7989 3883 12265 2014 307290 20159 18769 18571 8066 4397 12409 2015 306115 20010 18583 18494 8013 4371 12235

45 450000 Urban Rural 400000 350000 300000 250000 200000

Populatia 150000 100000 50000 0

1994 1996 1998 2000 2002 2004 2006 2008 2010 2012 2014 Anul

Repartizarea populaţiei pe medii în perioada 1994-2015 În ultimii 22 ani populaţia judeţului a cunoscut o scădere permanentă cu o pierdere de 2-3 mii locuitori pe an , pierdere cu 4 mii in ultimii ani(mai puţin în 2014 faţă de 2013 cand s-a inregistrat o crestere a populatiei). Intre anii 1994-2015 piederea a fost de peste 57 mii de locuitori, scăderea fiind preponderent în rural(peste 65 mii de locuitori). Pentru anul 2012 se constată că populaţia a scăzut doar în urban, în mediul rural înregistrându-se o creştere faţă de anul precedent. În anii 2013 si 2014 situatia arata o creştere a populatiei în urban(pe seama populaţiei feminine) şi o scădere a populaţiei în rural. In anul 2014 un numar de 40 de localitati au inregistrat cresteri (5 localitati in mediul urban si 35 in mediul rural) Pentru anul 2015 se constată că populaţia a scăzut atat în urban cat si în rural fata de anul precedent. 2.2.3. Repartiţia populaţiei pe grupe de vârstă (piramida vârstelor) Populaţia stabilă pe grupe de vârstă, sexe şi medii la 01.07.2015 -număr- Grupa de vârstă Total Urban Rural Masculin Feminin Total 701461 387821 313640 339979 361482 0 -4 ani 30287 16450 13837 15567 14720 5 -9 ani 33076 18032 15044 17045 16031 10-14 ani 34087 16925 17162 17556 16531 15-19 ani 37034 17560 19474 18967 18067 20-24 ani 41218 21313 19905 20998 20220 25-29 ani 53105 31500 21605 26862 26243 30-34 ani 51231 32447 18784 25919 25312 35-39 ani 57289 34491 22798 29016 28273 40-44 ani 53857 30522 23335 27238 26619 45-49 ani 57358 34034 23324 28727 28631 50-54 ani 40086 24826 15260 19792 20294 55-59 ani 47233 29792 17441 22882 24351 60-64 ani 43996 26138 17858 20512 23484 65-69 ani 37967 19414 18553 16772 21195 70-74 ani 27176 11776 15400 11340 15836 75-79 ani 28564 11634 16930 10926 17638 80-84 ani 17235 6821 10414 6271 10964 85 ani şi peste 10662 4146 6516 3589 7073

Piramida pe varste si sexe la 1ianuarie 2016

-8000 -6000 -4000 -2000 0 2000 4000 6000 8000 10000

Masculin Feminin

Structura pe vârste a populaţiei reflectă un proces constant de îmbătrânire demografică determinat de creşterea populaţiei adulte şi vârstnice concomitent cu scăderea numărului populaţiei tinere precum şi dominaţia sexului feminin începând cu vârsta adultului.

47 Dacă ar fi posibilă o piramidă pe grupe de vârstă, ar arata astfel:

Structura populatiei judetului Dolj pe grupe de varste si gen la 1 Iulie 2015

-40000 -30000 -20000 -10000 0 10000 20000 30000 40000

Masculin Feminin

În ceea ce priveşte structura pe principalele grupe de vârstă, Doljul are o populaţie activă numeroasă (provenind din generaţiile anilor 70), dar un vârf ascuţit(durată de viată redusă) şi o bază îngustă(natalitate redusă). Problema principală pe termen lung este reprezentată de baza îngustă a piramidei (şi cu tendinţă continuă de îngustare.

48 2.2.4. Distribuţia populaţiei pe localităţi Populaţia stabilă pe localităţi la 01.07.2015 - număr - 2015 Localitatea Total Masculin Feminin A 1 2 3 Total 701461 339979 361482 Mediul urban Municipiul Craiova 306115 144989 161126 Municipiul Băileşti 20010 9717 10293 Municipiul Calafat 18583 8885 9698 Oraşul Bechet 4371 2139 2232 Oraşul Dăbuleni 12235 5954 6281 Oraşul Filiaşi 18494 9091 9403 Oraşul Segarcea 8013 3940 4073 Mediul Rural 313640 155264 158376 Afumaţi 2717 1330 1387 Almăj 1919 937 982 Amărăştii de Jos 5572 2738 2834 Amărăştii de Sus 1653 803 850 Apele Vii 2081 1069 1012 Argetoaia 4607 2302 2305 Bârca 4082 1990 2092 Bistreţ 4304 2157 2147 Botoşeşti-Paia 715 344 371 Brabova 1349 642 707 Brădeşti 4463 2230 2233 Braloştiţa 3768 1949 1819 Bratovoeşti 3199 1568 1631 Breasta 4172 2096 2076 Bucovăţ 4156 2066 2090 Bulzeşti 1420 697 723 Călăraşi 5921 2878 3043 Calopăr 3891 1965 1926 Caraula 2512 1254 1258 Cârcea 2253 1125 1128 Cârna 1386 674 712 Carpen 2321 1140 1181 Castranova 3236 1641 1595 Catane 1962 962 1000 Celaru 4462 2289 2173 Cerăt 4190 2143 2047 Cernăteşti 1790 910 880 Cetate 5457 2675 2782 Cioroiaşi 1539 753 786 Ciupercenii Noi 5254 2566 2688 Coşoveni 3267 1587 1680 Coţofenii din Dos 2325 1118 1207 Coţofenii din Faţă 1969 965 1004

49 - număr - 2015 Localitatea Total Masculin Feminin A 1 2 3 Daneţi 5935 2970 2965 Desa 4987 2439 2488 Dioşti 3001 1499 1502 Dobreşti 2408 1215 1193 Dobroteşti 1657 820 837 Drăgoteşti 2138 1051 1087 Drănic 2455 1204 1251 Fărcaş 2088 1052 1036 Galicea Mare 4123 2041 2082 Galiciuica 1385 668 717 Gherceşti 1650 809 841 Ghidici 2396 1194 1202 Ghindeni 1812 921 891 Gighera 2894 1395 1499 Gângiova 2622 1294 1328 Giubega 2065 1049 1016 Giurgiţa 2950 1438 1512 Gogoşu 610 299 311 Goicea 2615 1258 1357 Goieşti 3047 1479 1568 Greceşti 1637 842 795 Întorsura 1490 748 742 Işalniţa 4011 1988 2023 Izvoare 1596 797 799 Leu 4713 2313 2400 Lipovu 3257 1616 1641 Măceşu de Jos 1281 625 656 Măceşu de Sus 1280 606 674 Maglavit 4762 2290 2472 Malu Mare 4256 2153 2103 Mârşani 4666 2326 2340 Melineşti 3978 1978 2000 Mischii 1658 814 844 Moţăţei 7185 3541 3644 Murgaşi 2396 1193 1203 Negoi 2378 1169 1209 Orodel 2664 1353 1311 Ostroveni 5029 2428 2601 Perişor 1690 818 872 Pieleşti 3616 1764 1852 Piscu Vechi 2750 1353 1397 Pleniţa 4625 2265 2360 Pleşoi 1355 689 666 Podari 6667 3293 3374 Poiana Mare 10718 5200 5518

50 - număr - 2015 Localitatea Total Masculin Feminin A 1 2 3 Predeşti 2083 1020 1063 Radovan 1342 663 679 Rast 3572 1795 1777 Robăneşti 2309 1120 1189 Rojişte 2435 1239 1196 Sadova 8689 4347 4342 Sălcuţa 2162 1041 1121 Scaeşti 2111 1048 1063 Seaca de Câmp 1857 910 947 Seaca de Pădure 981 474 507 Secu 1054 526 528 Siliştea Crucii 1478 734 744 Şimnicu de Sus 4632 2324 2308 Sopot 1754 859 895 Tălpaş 1266 637 629 Teasc 3053 1524 1529 Terpeziţa 1568 779 789 Teslui 2336 1145 1191 Ţuglui 2896 1434 1462 Unirea 3807 1961 1846 Urzicuţa 3044 1492 1552 Valea Stanciului 5462 2689 2773 Vârtop 1707 845 852 Vârvoru de Jos 2535 1230 1305 Vela 1870 955 915 Verbiţa 1289 653 636

O distribuţie a populaţiei pe zone arondate spitalelor municipale, orăşeneşti şi comunale arată astfel:

Zona spitalelor T U R Anul % % % 1998 62.60 66.98 33.02 1999 63.14 66.99 33.01 2000 62.74 66.89 33.11 2001 63.10 66,50 33.49 2002 62.40 65.95 34.05 2003 62.56 66,29 33.71 Craiova 2004 66.55 61.99 38.01 2005 63.89 65.36 34.64 2006 62.94 66.70 33.30 2007 63.61 66.10 33.90

51 2008 63,46 66,18 33,82 2009 63.34 66.85 33.15 2010 63.26 67.26 32.74 2011 63.60 67.04 32.96 2012 63.62 66.47 33.53 2013 63.77 66.91 33.09 2014 64.09 67.31 32.69 2015 64.19 67.98 32.02 1998 9.86 30.21 69.79 1999 9.69 29.25 70.75 2000 9.70 28.88 71.12 2001 9.66 28.87 71.13 2002 9.64 27.28 72.72 2003 12.14 21.53 78.47 2004 9.57 27.15 72.85 2005 12.02 21.49 78.51 2006 11.19 22.93 77.06 2007 11.36 22,56 77,44 Calafat 2008 11,53 22,12 77,88 2009 11.79 21.43 78.57 2010 11.96 21.08 78.92 2011 11.69 21.31 78.69 2012 11.64 20.98 79.02 2013 11.57 20.95 79.06 2014 11.51 23.10 76.90 2015 11.48 23.09 76.91 1998 7.58 37.70 62.30 1999 7.26 41.04 58.96 2000 7.65 38.80 61.20 2001 7,23 41,02 58,98 2002 7.75 36.72 63.28 2003 7.70 36.95 63.05 2004 7.74 36.73 63.27 2005 7.33 38.57 61.43 2006 7.61 36.95 63.05 2007 7,60 36,95 63,05 Băileşti 2008 7,60 36,79 63,21 2009 7.55 36.86 63.14 2010 7.52 37.02 62.98 2011 7.49 37.11 62.89 2012 7.53 36.79 63.21 2013 7.49 37.04 62.96 2014 7.42 38.51 61.49 2015 7.39 38.58 61.42 1998 6.02 19.33 80.67

1999 6.02 19.43 80.57

2000 6.03 19.18 80.82

2001 6.05 19.24 80.76 Segarcea 2002 6.13 19.02 80.98

52 2003 6.10 18.97 81.03 2004 6.10 18.98 81.02 2005 6.06 18.99 81.01 2006 6.04 19.04 80.96 2007 6,03 19,26 80,74 2008 6,02 19,22 80,78 2009 5.98 19.43 80.57 2010 5.96 19.42 80.58 2011 5.94 19.50 80.50 2012 5.93 19.66 80.34 2013 5.91 19.60 80.40 2014 5.84 19.56 80.44 2015 5.83 19.61 80.39 1998 4.99 54.37 45.63 1999 5.00 54.33 45.67 2000 5.03 54.18 45.82 2001 5.07 54.19 45.81 2002 4.98 53.39 46.61 2003 6.47 40.97 59.03 2004 6.52 40.86 59.14 2005 6.48 40.94 59.06 2006 6.49 40.92 59.08 2007 6.49 40.95 59.05 Filiaşi 2008 6,51 40,70 59,30 2009 6.50 40.89 59.10 2010 6.50 40.87 59.13 2011 6.50 40.72 59.28 2012 6.53 40.45 59.55 2013 6.52 40.46 59.54 2014 6.40 41.12 58.88 2015 6.40 41.21 58.79 1998 4.94 0 100 1999 4.91 0 100 2000 4.87 0 100 2001 4.87 0 100 2002 5.05 0 100 2003 5.03 0 100 2004 5.01 48.84 51.16 2005 4.20 57.94 42.06

2006 4.94 50.83 49.17

2007 4.91 49.27 50.73 Dăbuleni 2008 4,88 49,11 50,89 2009 4.84 49.06 50.94 2010 4.81 49.07 50.93 2011 4.78 48.98 51.02 2012 4.75 49.09 50.91 2013 4.75 49.30 50.70 2014 4.74 50.26 49.74 2015 4.71 50.21 49.79

53 1998 2.53 0 100 1999 2.51 0 100 2000 2.51 0 100 CS Pleniţa 2001 2.53 0 100 2002 2.55 0 100 2003-2015 0 0 0 1998 1.48 0 100 1999 1.47 0 100 CS 2000 1.47 0 100 Melineşti 2001 1.49 0 100 2002 1.50 0 100 2003-2015 0 0 0

Populaţia arondată unităţilor sanitare C.S. Pleniţa şi C.S. Melineşti a suferit modificări ca urmare a intrării în vigoare a Ordinului MS nr.331/2003 privind aprobarea structurii organizatorice a unităţilor sanitare din judeţul Dolj.

55 2.2.5. Populaţia stabilă în vârstă de 65 ani şi peste la 1 iulie 2015 pe medii şi sexe

65 ani şi peste Anul Populaţie CA % 2004 720554 121163 16,82 2005 718874 121856 16,95 2006 715989 120668 16.85 2007 712187 120851 16.97 2008 708504 119494 16.87 JUDEŢUL DOLJ 2009 705345 119342 16.92

2010 702124 118299 16.80 2011 697813 117130 16,78 2012 694266 117467 16.92 2013 690257 118779 17,21 2014 705760 120810 17.12 2015 701461 121604 17.34 2004 381702 42842 10,96 2005 383965 42815 11.15 2006 383752 42872 11.23 2007 382108 43086 11.28 2008 379363 42668 11.25 2009 379789 43199 11.37 MEDIUL URBAN 2010 379320 43289 11.40 2011 377183 43394 11,50 2012 372397 43942 11.80 2013 372735 45633 12.24 2014 389661 51990 13.34 2015 387821 53791 13.87 2004 338852 79321 23,41 2005 334909 79041 23.60 2006 332237 77796 23.42 2007 330079 77765 23.56 2008 329141 76826 23.34 MEDIUL RURAL 2009 325556 76143 23.39 2010 322804 75010 23.24 2011 320630 73736 23,00 2012 321869 73525 22.84 2013 317522 73146 23.79 2014 316099 68820 21.77 2015 313640 67813 21.62

Populaţia peste 65 ani, in anul 2015, reprezintă 17,34% din populaţie. Procentul este mai crescut în mediul rural 21,62% (13,87 % în mediul urban) şi la sexul feminin 21,38% (13,53% la sexul masculin).

56 800000 718874 712187 720554 715989 708504705345 700000 702124697813694266690257705760701461 600000 500000 400000 populatie judet 300000 populatie peste 65 ani 121163 120668 200000 121856 119494 120851 119342 118299 121604 100000 117130117467118779120810 0 2004 2006 2008 2010 2012 2014

Populaţia peste 65 ani şi populaţia judeţului în perioada 2004-2015

25 23.41 23.6 23.42 23.56 23.34 23.39 23.24 23 22.84 23.79 21.77 21.62 20

15 13.34 13.87 12.24 urban 10.96 11.15 11.23 11.28 11.25 11.37 11.4 11.5 11.8 10 rural

0 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015

Proporţia populaţiei peste 65 ani pe medii în perioada 2004-2015 în judeţul Dolj

25 21.38 20 19.22 19.35 19.28 19.38 19.36 19.31 19.49 19.81 19.82

15 14.36 14.45 14.31 14.31 14.18 14.1 14.19 14.44 14.24 13.53 feminin 10 . masculin

0 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015

Proporţia populaţiei peste 65 ani pe sexe în perioada 2006-2015 în judeţul Dolj

În strânsă legătură cu populaţia peste 65 de ani, indicele de dependenţă a vârstnicilor se calculează ca raport între numărul de persoane vârstnice, inactive economic (65+) şi numărul de persoane active (15 – 64 ani). În anul 2015 Doljul deţine 25,83 persoane vârstnice inactive la 100 de persoane active. Pentru anul 2011 în România indicele de dependenţă a vârstnicilor a avut valoarea 21,4% ; pentru Dolj valoarea indicelui a fost 24,29%.

Populaţia pe grupe de vârstă Indice de 0-14 15-64ani peste 65ani dependenţă a ani populatia activa populaţia Dolj vârstnicilor(%) vârstnică 2010 99163 484662 118299 24,41 2011 97852 482231 117130 24,29 2012 96949 479850 117467 24,48 2013 95410 476068 118779 24.95 2014 99163 485787 120810 24.87 2015 97450 482407 124604 25.83

JUDETUL DOLJ TOTAL MASCULIN FEMININ Persoane peste 65 ani la 1 ianuarie 2016 Municipiul CRAIOVA CA 42118 17650 24468 2015 % 13.78 12.21 15.19 Municipiul BAILESTI CA 2884 1122 1762 2015 % 14.43 11.55 17.14 Municipiul CALAFAT CA 2647 1036 1611 2015 % 14.30 11.70 16.69 Oraşul BECHET CA 567 219 348 2015 % 13.04 10.25 15.73 Oraşul DĂBULENI CA 2972 1209 1763 2015 % 24.411 20.433 28.172 Oraşul FILIAŞI CA 2058 830 1228 2015 % 11.17 9.17 13.09 Oraşul SEGARCEA CA 1296 532 764 2015 % 16.17 13.52 18.73 Afumaţi CA 767 323 444 2015 % 28.48 24.53 32.27 Almăj CA 437 169 268 2015 % 22.95 18.15 27.54

58 Amărăştii de Jos CA 1122 458 664 2015 % 20.10 16.65 23.46 Amărăştii de Sus CA 396 161 235 2015 % 23.96 19.93 27.81 Apele Vii CA 466 184 282 2015 % 22.49 17.25 28.06 Argetoaia CA 792 301 491 2015 % 17.30 13.08 21.58 Bârca CA 831 302 529 2015 % 20.39 15.15 25.41 Bistreţ CA 1011 416 595 2015 % 23.53 19.28 27.82 Botoşeşti-Paia CA 277 112 165 2015 % 38.96 32.65 44.84 Brabova CA 428 166 262 2015 % 32.55 26.65 37.86 Brădeşti CA 766 312 454 2015 % 17.04 13.87 20.21 Braloştiţa CA 479 198 281 2015 % 12.78 10.20 15.54 Bratovoeşti CA 696 287 409 2015 % 21.85 18.35 25.22 Breasta CA 544 219 325 2015 % 13.03 10.42 15.66 Bucovăţ CA 717 297 420 2015 % 17.24 14.35 20.12 Bulzeşti CA 487 189 298 2015 % 34.44 27.43 41.10

59 Călăraşi CA 1374 562 812 2015 % 23.29 19.60 26.78 Calopăr CA 671 260 411 2015 % 17.27 13.27 21.34 Caraula CA 460 187 273 2015 % 18.29 14.94 21.62 Cârcea

CA 354 143 211 2015 % 15.35 12.41 18.28 Cârna CA 401 163 238 2015 % 29.08 24.18 33.76 Carpen CA 689 280 409 2015 % 29.84 24.69 34.81 Castranova CA 683 261 422 2015 % 21.21 15.95 26.63 Catane CA 344 135 209 2015 % 17.32 13.85 20.67 Celaru CA 1025 388 637 2015 % 23.12 17.03 29.57 Cerăt

CA 559 213 346 2015 % 13.39 9.97 16.97 Cernăteşti

CA 449 185 264 2015 % 25.15 20.40 30.07 Cetate

CA 1090 400 690 2015 % 19.98 14.98 24.78 Cioroiaşi

CA 421 168 253 2015 % 27.73 22.64 32.60

60 Ciupercenii Noi CA 1128 454 674 2015 % 21.55 17.78 25.13 Coşoveni CA 533 206 327 2015 % 16.32 12.90 19.58 Coţofenii din Dos CA 428 158 270 2015 % 18.42 14.16 22.37 Coţofenii din Faţă CA 302 126 176 2015 % 15.35 13.04 17.57 Daneţi CA 1377 553 824 2015 % 23.34 18.64 28.09 Desa CA 809 327 482 2015 % 16.46 13.42 19.44 Dioşti CA 623 238 385 2015 % 20.77 15.86 25.70 Dobreşti CA 564 224 340 2015 % 23.56 18.50 28.74 Dobroteşti CA 420 178 242 2015 % 25.49 21.66 29.30 Drăgoteşti CA 533 203 330 2015 % 24.95 19.33 30.39 Drănic CA 689 247 442 2015 % 28.31 20.76 35.53 Fărcaş CA 363 134 229 2015 % 17.37 12.71 22.10 Galicea Mare CA 777 315 462 2015 % 18.97 15.51 22.37 Galiciuica CA 262 99 163 2015 % 19.194 14.87 23.32

61 Gherceşti CA 389 146 243 2015 % 23.39 17.89 28.69 Ghidici CA 421 178 243 2015 % 17.63 14.99 20.23 Ghindeni CA 404 162 242 2015 % 22.27 17.48 27.28 Gighera CA 819 283 536 2015 % 28.48 20.33 36.12 Gângiova CA 632 237 395 2015 % 24.13 18.25 29.92 Giubega CA 469 192 277 2015 % 23.00 18.30 27.98 Giurgiţa CA 669 264 405 2015 % 22.40 18.18 26.38 Gogoşu CA 278 107 171 2015 % 45.72 35.79 55.34 Goicea CA 912 350 562 2015 % 35.01 27.89 41.63 Goieşti CA 652 231 421 2015 % 21.52 15.82 26.82 Greceşti CA 467 194 273 2015 % 28.62 23.01 34.60 Întorsura CA 368 137 231 2015 % 24.68 18.39 30.97 Işalniţa CA 613 235 378 2015 % 15.30 11.81 18.75 Izvoare CA 373 148 225 2015 % 23.71 18.83 28.59

62 Leu CA 1183 465 718 2015 % 25.31 20.24 30.22 Lipovu CA 474 175 299 2015 % 14.59 10.87 18.23 Măceşu de Jos CA 413 174 239 2015 % 32.47 27.97 36.77 Măceşu de Sus CA 411 161 250 2015 % 32.70 26.88 37.99 Maglavit CA 1195 449 746 2015 % 25.18 19.66 30.31 Malu Mare CA 564 242 322 2015 % 12.83 10.91 14.79 Mârşani CA 1067 428 639 2015 % 22.95 18.46 27.41 Melineşti CA 800 309 491 2015 % 20.12 15.60 24.60 Mischii CA 452 171 281 2015 % 27.38 21.03 33.53 Moţăţei CA 1639 658 981 2015 % 22.94 18.72 27.02 Murgaşi CA 664 255 409 2015 % 28.06 21.65 34.43 Negoi CA 451 173 278 2015 % 18.93 14.79 22.94 Orodel CA 598 237 361 2015 % 22.63 17.65 27.77 Ostroveni CA 1471 581 890 2015 % 29.33 23.99 34.32

63 Perişor CA 433 173 260 2015 % 25.77 21.23 30.06 Pieleşti CA 761 296 465 2015 % 20.96 16.54 25.26 Piscu Vechi CA 557 214 343 2015 % 20.26 15.78 24.61 Pleniţa CA 805 323 482 2015 % 17.43 14.25 20.50 Pleşoi CA 284 106 178 2015 % 21.15 15.50 27.01 Podari CA 1034 418 616 2015 % 15.44 12.67 18.14 Poiana Mare CA 2464 944 1520 2015 % 23.10 18.25 27.66 Predeşti CA 350 150 200 2015 % 16.79 14.68 18.82 Radovan CA 277 97 180 2015 % 20.61 14.61 26.47 Rast CA 744 303 441 2015 % 20.89 16.99 24.79 Robăneşti CA 641 229 412 2015 % 27.96 20.61 34.86 Rojişte CA 480 189 291 2015 % 19.70 15.27 24.29 Sadova CA 1276 496 780 2015 % 14.68 11.37 18.03 Sălcuţa CA 423 158 265 2015 % 15.22 19.65 23.77

64 Scaeşti CA 373 146 227 2015 % 17.82 14.03 21.58 Seaca de Câmp CA 541 212 329 2015 % 29.15 23.37 34.67 Seaca de Pădure CA 374 140 234 2015 % 38.36 29.66 46.52 Secu CA 258 103 155 2015 % 24.41 19.51 29.30 Siliştea Crucii CA 399 160 239 2015 % 27.20 22.13 32.12 Şimnicu de Sus CA 914 342 572 2015 % 19.57 14.58 24.60 Sopot CA 510 191 319 2015 % 29.26 22.31 35.96 Tălpaş CA 273 103 170 2015 % 21.70 16.25 27.24 Teasc CA 644 260 384 2015 % 21.06 17.05 25.05 Terpeziţa CA 470 183 287 2015 % 30.21 23.58 36.80 Teslui CA 583 226 357 2015 % 25.23 19.83 30.49 Ţuglui CA 538 217 321 2015 % 18.64 15.21 22.00 Unirea CA 707 307 400 2015 % 18.67 15.78 21.74 Urzicuţa CA 593 237 356 2015 % 19.48 15.83 23.00

65 Valea Stanciului CA 1435 536 899 2015 % 26.40 20.08 32.51 Vârtop CA 351 128 223 2015 % 20.64 15.22 25.93 Vârvoru de Jos CA 788 312 476 2015 % 31.13 25.39 36.56 Vela CA 481 181 300 2015 % 25.86 19.05 32.97 Verbiţa CA 272 117 155 2015 % 21.22 18.22 24.22

ZONELE CU POPULAŢIE ÎMBĂTRÂNITĂ ( populaţie peste 65 ani ) În sudul judeţului sunt 8 localităţi cu populaţie îmbătrânită: Goicea, Cîrna, Măceşu de Sus, Măceşu de Jos, Ostroveni, Gighera, Valea Stanciului, Drănic. În centrul judeţului sunt localităţile: Perisor, Cioroiaşi, Siliştea Crucii, Afumaţi, Terpeziţa şi Vîrvorul de Jos. În nord vestul judeţului localităţi cu populaţie îmbătrânită sunt: Botoşeşti Paia, Grecesti, Cernatesti, Seaca de Pădure, Gogoşu, Sopot, Brabova, Carpen, Vela. În nord estul judeţului sunt localităţile: Bulzeşti, Murgaşi, Mischii. Localităţi răzleţe: Seaca de Cîmp, Dobroteşti, Robăneşti. Se remarcă partea de nord vest dar şi jumătatea de sud a judeţului, zone cu populaţia cea mai îmbătrânită (domină quartilele 3 şi 4). Prin aplicarea quartilelor şi prin cartograme s-au identificat inegalităţile pe localităţi în ceea ce priveşte populaţia peste 65 de ani. Quartila 4 pentru populaţia peste 65 de ani, între 25,41 şi 45,72 cuprinde următoarele localităţi (vezi harta):

Localitatea % Localitatea % Localitatea % Dobrotesti 25.48 Gighera 28.48 Macesu de Jos 32.47 Perisor 25.77 Afumati 28.48 Brabova 32.55 Vela 25.86 Grecesti 28.62 Macesu de Sus 32.70 Valea Stanciului 26.40 Carna 29.08 Bulzesti 34.44 Silistea Crucii 27.20 Seaca de Cimp 29.15 Goicea 35.01 Mischii 27.38 Sopot 29.26 Seaca de Padure 38.36 Cioroiasi 27.73 Ostroveni 29.33 Botosesti-Paia 38.96 Robanesti 27.95 Carpen 29.84 Gogosu 45.72 Murgasi 28.06 Terpezita 30.21 Dranic 28.31 Virvoru de Jos 31.13

67 2.3. Mişcarea naturală a populaţiei 2.3.1. a) Natalitatea o Anul Născuţi vii Rata de natalitate ( /oo) T 7991 10,5

U 3737 10,0 1994 R 4254 11,1 T 7614 10,1

U 3514 9,3 1995 R 4100 10,8 T 7329 9,7

U 3381 8,9 1996 R 3948 10,6 T 7574 10,1

U 3490 9,1 1997 R 4084 11,1 T 7614 10,2

U 3543 9,3 1998 R 4071 11,2 T 7448 10,00 1999 U 3485 9,04 R 3963 11,01 T 7734 10,4 2000 U 3574 9,4 R 4160 11,5 T 6929 9,4

U 3267 8,6 2001 R 3662 10,2 T 6447 8.8

U 2957 8.0 2002 R 3490 9.6 T 6510 9.0

U 3176 8.7 2003 R 3334 9.3 T 6320 8,8

U 3270 8,5 2004 R 3050 9,0 T 6512 9.1

U 3569 9.3 2005 R 2943 8.8 T 6207 8.7

U 3476 9.1 2006 R 2731 8.2 T 6300 8.9 2007 U 3575 9.4 R 2725 8.2 T 6405 9.1 2008 U 3604 9,5 R 2801 8,5

68 T 6453 9.2 2009 U 3614 9.6 R 2839 8.7 T 6197 8.8 2010 U 3563 9.4 R 2634 8.2 T 6045 8.7 2011 U 3309 8.8 R 2736 8.5 T 6087 8,8 2012 U 3287 8,8 R 2800 8,8 T 5948 8,6 2013 U 3249 8,7 R 2699 8,5 T 5500 7,8 2014 U 3011 7,7 R 5489 7,9 T 5691 8.1 2015 U 3157 8.1 R 2534 8.1

Rata de natalitate în perioada 1994-2000 a avut un caracter uşor ondulant pentru ca apoi caracterul să se păstreze dar suprapus peste tendinţa permanentă de scădere. Din 2007 se constata o uşoara creştere a natalităţii pana in 2009. Cea mai mare valoare in o intervalul 1994-2015 s-a înregistrat în anul 1994(10,5 /oo), iar cea mai mică valoare în o o anul 2014(7,8 /oo).Valoarea ratei de natalitate in anul 2015 a fost 8,1 /oo in crestere cu o 0.4 /oo .

12 10 8 6 4 2 Natalitate judet 0

Natalitatea la 1000 locuitori

1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 Anul

Evoluţia natalităţii în judeţul Dolj în perioada 1994-2015

Ratele de natalitate comparativ cu ţara : dacă până în 2001 ratele judeţului au fost comparative cu ratele naţionale, din 2002 rata natalităţii în judeţul Dolj este sub media o pe ţară. In anul 2015 rata natalităţii în judeţul Dolj este sub media pe ţară (8,4 /oo ), dar o peste valoarea inregistrata la nivelul Regiunii de Dezvoltare Sud-Vest Oltenia(7,3 /oo ).

69 12

6 Natalitate judet 4

locuitori

Natalitatea la 1000 la 1000 Natalitatea Natalitate 0 Romania

1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 Anul

Evoluţia natalităţii în judeţul Dolj comparativ cu România în perioada 1995-2015

Ratele de natalitate pe medii urmează evoluţia ratei de natalitate pe total. În mediul rural rata de natalitate înregistrează valorile cele mai mari în perioada 1994-2004. Din 2005 are loc o inversare a ratei natalităţii pe medii(rata natalităţii în mediul urban depăşind rata natalităţii în mediul rural), situaţia putând fi influenţată de îmbătrânirea populaţiei în mediul rural. Din anul 2014 in mediul rural rata de natalitate înregistrează valorile cele mai mari (are loc din nou o inversare a ratei natalităţii pe o medii). In anul 2015 se inregistreaza aceeasi valoare 8,1 /oo pentru mediul urban si mediul rural.

12 Urban Rural 10 8 6 4 2 0 locuitori la 1000 Natalitatea

1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 Anul2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015

Evoluţia natalităţii pe medii în judeţul Dolj în perioada 1994-2015.

Natalitatea la nivel de judeţ, pe medii şi localităţi 2015 Născuţi- Natalitatea Localitatea vii (CA) (%o) Total 5691 8.11 Mediul urban 3157 8.14 Municipiul Craiova 2465 8.05 Municipiul Băileşti 196 9.80 Municipiul Calafat 120 6.46 Oraşul Bechet 40 9.15 Oraşul Dăbuleni 81 6.62 Oraşul Filiaşi 173 9.35 Oraşul Segarcea 82 10.23 Mediul rural 2534 8.08 Afumaţi 13 4.78 Almăj 16 8.34

70 Amărăştii de Jos 89 15.97 Amărăştii de Sus 14 8.47 Apele Vii 15 7.21 Argetoaia 43 9.33 Bârca 34 8.33 Bistreţ 43 9.99 Botoşeşti-Paia 3 4.20 Brabova 9 6.67 Brădeşti 36 8.07 Braloştiţa 24 6.37 Bratovoeşti 20 6.25 Breasta 49 11.74 Bucovăţ 26 6.26 Bulzeşti 7 4.93 Călăraşi 26 4.39 Calopăr 37 9.51 Caraula 28 11.15 Cârcea 17 7.55 Cârna 15 10.82 Carpen 12 5.17 Castranova 29 8.96 Catane 36 18.35 Celaru 26 5.83 Cerăt 52 12.41 Cernăteşti 17 9.50 Cetate 43 7.88 Cioroiaşi 10 6.50 Ciupercenii Noi 39 7.42 Coşoveni 31 9.49 Coţofenii din Dos 22 9.46 Coţofenii din Faţă 28 14.22 Daneţi 32 5.39 Desa 46 9.34 Dioşti 21 7.00 Dobreşti 9 3.74 Dobroteşti 5 3.02 Drăgoteşti 13 6.08 Drănic 19 7.74 Fărcaş 22 10.54 Galicea Mare 34 8.25 Galiciuica 13 9.39 Gherceşti 12 7.27 Ghidici 19 7.93 Ghindeni 10 5.52 Gighera 16 5.53 Gângiova 18 6.86 Giubega 19 9.20 Giurgiţa 31 10.51 Gogoşu 3 4.92

71 Goicea 25 9.56 Goieşti 27 8.86 Greceşti 12 7.33 Întorsura 9 6.04 Işalniţa 34 8.48 Izvoare 11 6.89 Leu 25 5.30 Lipovu 42 12.90 Măceşu de Jos 4 3.12 Măceşu de Sus 6 4.69 Maglavit 33 6.93 Malu Mare 37 8.69 Mârşani 33 7.07 Melineşti 41 10.31 Mischii 7 4.22 Moţăţei 48 6.68 Murgaşi 8 3.34 Negoi 27 11.35 Orodel 15 5.63 Ostroveni 37 7.36 Perişor 8 4.73 Pieleşti 28 7.74 Piscu Vechi 31 11.27 Pleniţa 39 8.43 Pleşoi 10 7.38 Podari 56 8.40 Poiana Mare 75 7.00 Predeşti 23 11.04 Radovan 17 12.67 Rast 30 8.40 Robăneşti 10 4.33 Rojişte 17 6.98 Sadova 78 8.98 Sălcuţa 20 9.25 Scaeşti 19 9.00 Seaca de Câmp 12 6.46 Seaca de Pădure 7 7.14 Secu 9 8.54 Siliştea Crucii 11 7.44 Şimnicu de Sus 26 5.61 Sopot 15 8.55 Tălpaş 4 3.16 Teasc 21 6.88 Terpeziţa 7 4.46 Teslui 19 8.13 Ţuglui 17 5.87 Unirea 39 10.24 Urzicuţa 40 13.14 Valea Stanciului 46 8.42

72 Vârtop 21 12.30 Vârvoru de Jos 24 9.47 Vela 12 6.42 Verbiţa 11 8.53

Prin aplicarea quartilelor şi prin cartograme s-au identificat inegalităţile pe localităţi în ceea ce priveşte natalitatea. Quartila 1 pentru natalitate, între 3,02 şi 6,31 cuprinde următoarele localităţi (vezi harta):

Localitate %O Localitate %O Dobroteşti 3.02 Bulzeşti 4.93 Măceşu de Jos 3.12 Carpen 5.17 Tălpaş 3.16 Leu 5.30 Murgaşi 3.34 Daneţi 5.39 Dobreşti 3.74 Ghindeni 5.52 Botoşeşti-Paia 4.20 Gighera 5.53 Mischii 4.22 Şimnicu de Sus 5.61 Robăneşti 4.33 Orodel 5.63 Călăraşi 4.39 Celaru 5.83 Terpeziţa 4.46 Ţuglui 5.87 Măceşu de Sus 4.69 Întorsura 6.04 Perişor 4.73 Drăgoteşti 6.08 Afumaţi 4.78 Bratovoeşti 6.25 Gogoşu 4.92 Bucovăţ 6.26

ZONELE CU NATALITATE REDUSĂ Numărul de localităţi cu natalitate scăzută este acelaşi cu numărul de localităţi cu populaţie îmbătrânită(28), aşa cum evidenţiază cartogramele prin quartila 1. Comunele Botoşeşti Paia, Gogosu, Carpen, Dobrotesti, Macesu de Jos, Macesu de Sus, Bulzesti, Murgasi, Mischii, Robanesti, Terpezita, Perisor, Afumati, Valea Stanciului, Gighera au şi populaţie îmbătrânită . LOCALITĂŢI CU POPULAŢIE ÎMBĂTRÂNITĂ, NATALITATE SCĂZUTĂ, MORTALITATE CRESCUTĂ, SPOR NATURAL NEGATIV ( localităţi cu probleme demografice) sunt: Gogosu, Macesu de Jos, Terpezita, Macesu de Sus, Botoşeşti Paia.

74 b) fertilitatea

Anul Grupa de vârstă 15-49 15-19 20-24 25-29 30-34 35-39 40-44 45-49 T 40,1 58,4 113,6 64,3 20,3 6,7 2,0 0,2 1996 U 29,9 33,8 87,4 59,5 17,9 5,3 1,3 0,1 R 56,7 92,8 145,5 72,9 25,4 10,1 3,2 0,3 T 41,5 64,7 111,3 62,9 25,4 7,6 1,9 0 1997 U 30,6 34,5 85,6 58,1 24,4 5,9 1,7 0 R 59,6 108,9 143,4 71,0 27,4 11,6 2,4 0 T 41,9 63,0 109,8 69,1 28,7 7,4 1,8 0 1998 U 31,0 34,8 85,1 62,1 27,5 6,2 1,3 0 R 60,3 105,5 142,5 79,8 31,1 10,4 2,8 0,1 T 41,00 58,13 106,15 68,76 28,47 8,19 2,06 0,08 1999 U 30,12 29,65 78,19 64,56 27,62 6,69 1,41 0 R 59,81 104,11 147,96 74,90 30,20 11,61 3,48 0,20 T 42,7 61,7 103,6 76,4 31,2 9,5 1,8 0,2 2000 U 31,3 29,4 77,3 73,7 29,6 7,1 1,2 0,2 R 62,0 111,4 141,2 80,0 34,3 14,7 3,2 0,1 T 38,3 54,8 91,8 67,4 28,4 10,1 2,2 0,2 2001 U 28,6 27,2 67,0 66,6 27,8 8,7 1,6 0,1 R 54,8 96,9 128,2 68,6 29,6 13,2 3,6 0,3 T 36.0 47.5 85.4 66.4 28.8 11.2 2.1 0.1 2002 U 26.8 21.5 59.3 63.7 28.7 10.4 1.8 0.1 R 50.7 86.1 125.9 69.8 29.0 12.8 2.7 0.1 T 36,4 45,3 83,2 69,9 33,1 13,2 2,2 0,1 2003 U 28,8 22,9 57,2 71,9 34,2 12,9 1,9 0,2 R 48,8 78,0 125,3 67,1 31,4 13,7 2,7 0 T 35.4 45.5 80.6 66.7 34.9 11.6 2.0 0.1 2004 U 28.7 25.7 58.0 68.8 34.6 11.7 2.0 0.1 R 47.0 76.3 121.0 63.3 35.3 11.3 2.0 0.1 T 36,5 48,6 75,1 72,1 38,0 12,0 2,2 0,3 2005 U 31,6 25,7 57,3 77,9 44,2 12,1 1,5 0,2 R 45,1 83,1 106,9 62,7 29,0 11,9 3,7 0,4 T 35,1 45,3 67,8 69,7 40,1 12,7 2,4 0,1 2006 U 31,1 26,5 50,8 73,3 48,6 12,5 1,9 0,1 R 42,0 72,6 98,0 63,5 28,0 12,9 3,5 0,1 T 35,9 48,3 70,6 70,9 39,7 12,0 2,5 0,1 2007 U 32,3 29,9 54,4 75,3 46,2 12,6 2,1 0,1 R 42,0 73,9 98,5 62,9 30,0 11,0 3,4 - T 36.7 49,6 70,4 71,0 43,5 14,0 2,6 0,1 2008 U 33,0 31,0 50,9 71,2 51,4 14,4 2,3 0,1 R 43,0 73,7 103,5 63,3 31,5 13,3 3,1 - T 37.2 51.4 69.4 73.3 45.0 13.6 3.4 0.2 2009 U 33.7 33.4 51.3 74.5 51.8 15.8 3.3 0.1 R 43.2 72.7 99.3 71.0 34.4 10.2 3.6 0.4 T 35.9 50 61.3 71.3 47.4 16.7 3 0 2010 U 33.4 31.5 43.5 74.4 55.8 20.5 2.7 0 R 40 69.9 89.9 65.4 33.7 11.1 3.4 0

75 T 35.3 49.8 63.9 66.7 46.6 18.5 2.5 0.1 2011 U 31.6 30.5 43.6 67.0 52.3 20.7 2.4 0.0 R 41.4 69.1 95.3 66.0 36.9 15.2 2.7 0.3 T 35,9 43.1 68.7 74.8 51.2 18.5 3.2 0.2 2012 U 32.3 26.5 46.8 73.8 59.2 19.8 3 0.2 R 40.8 59.8 101.9 76.6 39.1 16.7 3.5 0.3 T 35.2 Fără Fără Fără Fără Fără Fără Fără date date date date date date date U Fără Fără Fără Fără Fără Fără Fără Fără 2013 date date date date date date date date R Fără Fără Fără Fără Fără Fără Fără Fără date date date date date date date date T 31.4 44.8 57.5 61.2 46.5 17.5 3.4 0.2 2014 U 28.8 25.9 40.9 60.8 52.2 20.4 3.5 0.3 R 35.5 62.4 77.4 61.9 36.1 12.9 3.3 0.1 T 32.6 43.3 61.2 65.5 48.9 19.9 3.9 0.1

U 30.4 27.6 43.7 67.3 54.6 22.7 3.4 0.1 2015 R 35.9 57.4 81.1 62.7 38.3 15.5 4.7 0.1

Rata de fertilitate în perioada 1996-2010 a avut o uşoară tendinţă de creştere până în 1998 şi apoi caracter ondulant în perioada1999-2000. Cea mai mare valoare s-a o înregistrat în 2000 ( 42,7 /oo ), iar cea mai mică în 2014(31,4 la mie ). În 2015 rata de fertilitate pentru grupa de vârstă 25-29 de ani, înregistrează cifrele cele mai ridicate.Urmează pe locul doi grupa de vârstă 20-24 ani. La această grupă de vârstă , în mediul rural, indicatorul are valorile cele mai mari. Pe locul trei se situează grupa de vârstă 30-34 ani Pentru perioada de referinţă 1996-2015 în anul 2000 se înregistrează cea mai mare valoare pentru grupa de vârstă 25-29 ani, anul 1996 pentru grupa de vârstă 20-24 ani şi 1997 pentru grupa de vârstă 15-19 ani .

50 40 30 20 10 0

Fertilitatea la 1000 femei la 1000 Fertilitatea 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 Anul

Evoluţia fertilităţii în judeţul Dolj în perioada 1996-2015

76 70 Urban 60 Rural 50 40

femei 30 20

Fertilitatea la 1000 1000 la Fertilitatea 10 0 1996 1998 2000 2002 2004 2006 2008 2010 2012 2015 Anul

Evoluţia fertilităţii pe medii în judeţul Dolj în perioada 1996-2015(exceptand anul 2013)

3.9

19.9 0.1 43.3

48.9

61.2

65.5

15-19 20-24 25-29 30-34 35-39 40-44 45-49

Fertilitatea pe grupe de vârstă în judeţul Dolj în anul 2015. Rata de fertilitate în anul 2015 a înregistrat valori superioare faţă de anul 2014 pe toate grupele de vârsta, cu excepţia grupei de vârsta 15-19 ani. Rata de fertilitate în judeţul Dolj înregistrează valori inferioare ratei la nivel de ţara din 2002.

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 Romania 40.3 37.8 37.6 37.8 38.4 39.4 39.5 38.9 40.6 41.0 39.4 36.6 37.8 37.4 33 33.4 Dolj 42.7 38.3 36.2 36.4 35.4 36.5 35.1 35.9 36.7 37.2 35.9 35.3 35,9 35.2 31.4 32.6

50 40 30

20 10 0 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015

Romania Dolj

Evoluţia ratei de fertilitate în perioada 2000-2015 in judeţul Dolj comparativ cu România

77 c) descendenţa finală : Indicatorul s-a îmbunătăţit până în 2000 pe seama creşterii numărului de născuţi vii (cifre absolute) la o populaţie feminină fertilă (15-49 ani). Populaţia fertilă este într-o continuă scădere în ultimii 7 ani ca şi numărul născuţilor vii şi indicatorul ca atare. Din 2002 indicatorul a avut caracter ondulant.

Anul Descendenţa finală 1998 1,179603 1999 1,359318 2000 1,405378 2001 1,287244 2002 1,200870 2003 1,236288 2004 1,211779 2005 1,229846 2006 1,177245 2007 1,247822 2008 1,243797 2009 1.270286 2010 1.23709 2011 1.206019 2012-2013 Fără date 2014 1.155628 2015 1.328936

Descendenţa finală in Dolj in perioada 1998-2011

1.5 1.4 1.3 1.2

finala 1.1

1 Descendenta

1998 2000 2002 2004 Ani2006 2008 2010

Descendenţa finală in Dolj in perioada 2014-2015

1.4 1.3 1.2

finala 1.1 1

Descendenta

2014 Ani

78 d) indicele brut de reproducere :

Anul Indicele brut de reproducere 1998 0,575646 1999 0,666064 2000 0,688635 2001 0,630749 2002 0,588426 2003 0,605781 2004 0,593772 2005 0,602625 2006 0,57685 2007 0,611433 2008 0,60946 2009 0.62244 2010 0.606174 2011 0.590949 2012-2013 Fără date 2014 0.566258 2015 0.651179

Indicator în creştere până în 2000, începe să aibă un caracter ondulant în anii următori. Pentru 2015 valoarea a fost 0,651179.

Indice brut de reproducere in Dolj in perioada 1998-2011

0.7 0.65 0.6 0.55

reproducere 0.5 Indice brut de de brut Indice

1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005Ani 2006 2007 2008 2009 2010 2011

Indice brut de reproducere in Dolj in perioada 2014-2015

0.66 0.64 0.62 0.6 0.58 0.56

reproducere Indice brut de 0.54 0.52 2014 2015 Ani

79 e) raportul avorturi/ născuţi vii:

Total avorturi/ avorturi la cerere/ avorturi incomplete/ avorturi provocate/ născuţi vii născuţi vii născuţi vii născuţi vii 2001 0,931 0,60 0,33 0,01 2002 1,01 0,65 0,36 0,01 2003 0,89 0,53 0,36 0,001 2004 0.84 0.52 0.31 0.01 2005 0,71 0,41 0,29 0,001 2006 0,73 0,38 0,34 0,101 2007 0,50 0,22 0,28 - 2008 0.53 0.20 0.32 0.0003 2009 0.41 0.12 0.28 0 2010 0.44 0.1 0.34 0 2011 0.44 0.1 0.33 0.0005 2012 0.40 0.11 0.29 0 2013 0.42 0.16 0.26 0.0001 2014 0.36 0.13 0.27 0 2015 0.37 0.12 0.24 0

1.2

0.8 avorturi/născuţi vii 0.6 avorturi la cerere/născuţi vii avorturi incomplete/născuţi vii 0.4 avorturi provocate/născuţi vii 0.2

0 2001 2003 2005 2007 2009 2011 2013 2015

Scăderea indicatorului avorturi/născuţi vii a fost semnificativă în anul 2012 comparativ cu perioada anterioară. Această scădere se corelează cu activitatea de consolidare a asistenţei medicale primare pentru furnizarea serviciilor de sănătatea reproducerii. Pe parcursul ultimilor 10 ani a existat o preocupare de instruire a medicilor de familie şi asistenţilor medicali privind activitatea de planificare şi sănătatea reproducerii (vezi cap.3 indicatorii PN de sănătatea femeii şi copilului). În anii 2007, 2009, 2010, 2012, 2014 şi 2015 judeţul nu a înregistrat nici un avort provocat. Comparativ cu cifra înregistrată la nivel naţional în 2013 indicii la 1000 nascuti vii (437.2 cazuri la 1000 născuţi vii) în Dolj sunt cu 16.1 procente mai mică (421.1 cazuri la 1000 născuţi vii) . Si indicii la 1000 femei fertile in Dolj (14.8 cazuri la 1000 femei fertile) sunt cu 1.5 procente mai mici decat la nivelul tarii(16.3 cazuri la 1000 femei fertile).

80 2.3.2. Mortalitatea a) rata brută de mortalitate Anul Decese Rata de mortalitate (o/ ) oo T 10109 13,3

U 3090 8,2 1994 R 7019 18,3 T 10411 13,8

U 3098 8,2 1995 R 7313 19,2 T 10912 14,5

U 3318 8,7 1996 R 7594 20,4 T 10877 14,5

U 3342 8,8 1997 R 7535 20,5 T 10345 13,9

U 3206 8,4 1998 R 7139 19,6 T 10365 13,9

U 3268 8,4 1999 R 7097 19,7 T 9521 12,8 2000 U 3191 8,4 R 6330 17,5 T 9990 13,5

U 3227 9,0 2001 R 6773 18,7 T 10730 14,7

U 3418 9,3 2002 R 7312 20.2 T 10415 14,4

U 3339 9,1 2003 R 7076 19,7 T 10055 13,9

U 3538 9,2 2004 R 6517 19,2 T 10188 14,2

U 3527 9,2 2005 R 6661 19,9 T 9952 13,9

U 3483 9,1 2006 R 6469 19,4 T 9710 13,7

U 3558 9,4 2007 R 6152 18,6 T 9742 13,8 2008 U 3540 9,3 R 6202 18,9

81 T 9864 14.0 2009 U 3514 9,3 R 6350 19,5 T 10008 14.3 2010 U 3737 9.9 R 6271 19.4 T 9567 13.7 2011 U 3474 9.2 R 6093 19.0 T 9543 13,8 2012 U 3633 9,7 R 5910 18,5 T 9256 13.4 2013 U 3513 9.5 R 5743 18.1 T 9558 13.5 2014 U 3605 9.3 R 5953 18.8 T 9990 14.2 2015 U 3937 10.1

R 6053 19.3

Din 1994 până în 1996 indicatorul a avut un trend ascendent. În intervalul 1996- 2000 rata brută de mortalitate a avut o tendinţă de scădere permanentă. În următorii 2 ani mortalitatea generală a fost în creştere atingând cea mai mare valoare în 2002. Anii următori sunt marcaţi de o tendinţă de scădere lentă cu uşoare reveniri. o Pentru 2015 indicatorul a avut valoarea 14.2 /oo, în crestere faţă de anul o precedent cu 0.7 /oo. Valoarea inregistrata la nivelul judetului este cu cu 2,5 procente o mai mare decât valoarea înregistrată la nivel naţional (11,7 /oo) si cu 1,3 procente mai mare decât valoarea înregistrată la nivelul Regiunii de Dezvoltare Sud-Vest Oltenia o (12,9 /oo).Valori crescute s-au inregistrat şi pe medii.

15 14.5 14 13.5 13

locuitori 12.5 12 11.5

rata de mortalitate la 1000 la de mortalitate 1000 rata

1994 1996 1998 2000 2002 2004 2006 2008 2010 2012 2014 Anul

Evoluţia mortalităţii în judeţul Dolj în perioada 1994 – 2015

82 20 15 10 5 1000 locuitori 1000 0

rata de mortalitate la de mortalitate rata

1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 Anul

__ Mortalitate judeţ __ Mortalitate România Evoluţia mortalităţii în judeţul Dolj comparativ cu România în perioada 1995 – 2015

15 urban 10 rural

0 1994 1996 1998 2000 2002 2004 2006 2008 2010 2012 2014

Evoluţia mortalităţii pe medii în judeţul Dolj în perioada 1994 – 2015

Valoarea înregistrată în mediul rural este dublă faţă de valoarea din mediul urban, fenomen datorat probabil gradului ridicat de îmbătrânire demografică.

Mortalitate Judetul Dolj Regiunea de Romania generala Dezvoltare Sud- Anul 2015 Vest Oltenia CA o/ CA o CA o oo /oo /oo 9990 14.2 28529 12.9 260997 11.7 Total Urban 3937 10.1 10040 9.1 122492 9.8 Rural 6053 19.3 18489 16.7 138505 14.3

Valoarea inregistrata la nivelul judetului Dolj este mai mare decat cea inregistrata la nivelul tarii si cea inregistrata la nivelul Regiunii de Dezvoltare Sud-Vest Oltenia, pe total si pe medii b) rata standardizată de mortalitate ( standard european ; pentru 1980 şi 1985 după structura populaţiei României; pentru anii 2011, 2012 şi 2013 indicii mortalităţii corectate au fost calculaţi cu populaţia stabilă, deoarece INS-ul nu a furnizat populaţia legală ).

Anul Dolj România 1980 10,3 10,4 1985 11,3 10,9 1989 12,2 11,9 1990 12,0 11,8 1995 12,8 12,2 1996 13,2 12,9 1997 13,0 12,4 1998 12,5 11,9 1999 12,5 11,6 2000 11,2 11,0 2001 11,5 11,0 2002 12,2 11,5 2003 11,9 11,3 2004 11,4 10,8 2005 11,3 10,6 2006 10,9 10,3 2007 10,4 9,8 2008 10,3 9,6 2009 10,2 9,7 2010 10.2 9.5 2011 9.6 9.0 2012 9.4 9.0 2013 9.0 8.7 2014 Fara date Fara date 2015 9.4 8.4

locuitori 5

rata de mortalitate la 1000 la de mortalitate 1000 rata

1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 Anul

__ Mortalitate România __ Mortalitate Judeţ Evoluţia mortalităţii standardizate în judeţul Dolj comparativ cu România în perioada 1995 – 2013

Graficele comparative Dolj- România arată că mortalitatea în judeţul Dolj este uşor peste media naţională.

84 c) modelul mortalităţii pe cauze Nr. decese Cauze deces 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 Boli ap circulator 7112 6895 6703 6615 6699 6787 6610 6456 6230 6382 6671 Tumori 1225 1253 1317 1339 1401 1467 1382 1457 1467 1463 1534 Boli ap respirator 606 530 522 539 483 485 437 428 401 456 509 Boli ap digestiv 459 438 438 468 548 534 449 493 481 511 535 Accidente, otrăviri, 416 457 381 440 417 409 356 346 316 319 340 traumatisme Tulburări mentale si de 35 27 17 27 26 30 16 15 21 23 20 comportament Boli sistem nervos 42 20 39 35 41 36 50 74 50 53 80 Boli infecţioase şi 81 98 87 92 72 76 71 84 62 87 68 parazitare Boli genito-urinare 74 82 68 65 70 77 64 76 78 92 101 Anomalii congenitale 18 29 19 18 8 11 9 15 14 17 14 Boli endocrine, de nutriţie şi de metab, 74 71 58 44 38 40 47 45 40 55 14 boli sânge şi org hematopoetice Cauze perinatale 26 26 28 16 14 10 15 12 18 11 16 Complicaţii ale sarcinii, 2 2 4 0 0 0 0 0 3 2 0 naşterii, lăuziei Alte cauze 18 24 29 44 47 46 61 51 75 87 88

Structura deceselor(%) Cauze deces 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 Boli ap circulator 69,80 69,28 69,03 67,90 67.91 67.82 69.09 67,65 67,30 66,77 66.78 Tumori 12,02 12,59 13,56 13,75 14.20 14.66 14.45 15,27 15,85 15.31 15.36 Boli ap respirator 5,95 5,33 5,38 5,53 4.90 4.85 4.57 4,48 4,33 4.77 5.10 Boli ap digestiv 4,51 4,40 4,51 4,80 5.55 5.33 4.69 5,07 5,20 5.35 5.36 Accidente, otrăviri, 4,08 4,59 3,92 4,52 4.23 4.08 3.72 3,63 3,41 3.34 3.40 traumatisme Tulburări mentale si 0.34 0,27 0.18 0,28 0.26 0.30 0.17 0,16 0,23 0.24 0.20 de comportament Boli sistem nervos 0.41 0.20 0.40 0.36 0.41 0.36 0.52 0.78 0.54 0.55 0.80 Boli infecţioase şi 0,80 0,98 0,90 0,95 0.73 0.76 0.74 0,88 0,67 0.91 0.68 parazitare Boli genito-urinare 0,73 0,82 0,70 0,67 0.71 0.77 0.67 0,80 0,84 0.96 1.01 Anomalii 0,18 0,29 0,19 0,18 0.1 0.11 0.09 0,16 0,15 0.18 0.16 congenitale Boli endocrine, de nutriţie şi de metab, 0,73 0,71 0,60 0,45 0.38 0.40 0.49 0,47 0,43 0.57 0.14 boli sânge şi organe hemato poetice Cauze perinatale 0,25 0,26 0,29 0,16 0.14 0.1 0.16 0,13 0,19 0.12 0.16

85 Complicaţii ale sarcinii, naşterii, 0,02 0,02 0,04 0 0 0 0 0 0,03 0.02 0 lăuziei Alte cauze 0,18 0,24 0,30 0,45 0.47 0.46 0.64 0.53 0,81 0.91 0.88 Decedaţi pe principalele cauze în mediul urban şi rural Cauze deces Urban 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 Boli ap circulator 2231 2122 2207 2152 2122 2252 2150 2195 2110 2147 2400 Tumori 595 633 664 695 681 779 710 742 769 743 797 Boli ap respirator 166 157 154 154 147 151 129 131 126 152 167 Boli ap digestiv 191 214 200 194 248 221 198 242 213 217 245 Accidente, otrăviri, 168 182 164 176 153 170 137 139 129 123 126 traumatisme Tulburări mentale si 11 9 4 5 4 9 2 3 3 4 6 de comportament Boli sistem nervos 19 10 17 20 23 19 22 31 28 31 45 Boli infecţioase şi 29 42 34 34 28 32 18 34 19 38 28 parazitare Boli genito-urinare 37 45 38 38 37 38 29 42 40 54 52 Anomalii congenitale 9 12 10 11 7 5 6 9 6 8 9 Boli endocrine, de nutriţie şi de metab, 46 30 34 29 25 20 23 30 18 34 8 boli sânge şi org hematopoetice Cauze perinatale 9 14 14 5 7 9 8 9 8 4 5 Complicaţii ale sarcinii, naşterii, 2 - 1 ------2 0 lăuziei Alte cauze 14 13 17 27 32 32 42 26 44 48 49

Cauze deces Rural 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 Boli ap circulator 4881 4773 4496 4463 4577 4535 4460 4261 4120 4235 4271 Tumori 630 620 653 644 720 688 672 715 698 720 737 Boli ap respirator 440 373 368 385 336 334 308 297 275 304 342 Boli ap digestiv 268 224 238 274 300 313 251 242 268 294 290 Accidente, otrăviri, 248 275 217 264 264 239 219 207 187 196 214 traumatisme Tulburări mentale si 24 18 13 22 22 21 14 12 18 19 14 de comportament Boli sistem nervos 23 10 22 15 18 17 28 43 22 22 35 Boli infecţioase şi 52 56 53 58 44 44 53 50 43 49 40 parazitare Boli genito-urinare 37 37 30 27 33 39 35 34 38 38 49 Anomalii congenitale 9 17 9 7 1 6 3 6 8 9 11

86 Boli endocrine, de nutriţie şi de metab, 28 41 24 15 13 20 24 25 22 21 6 boli sânge şi org hematopoetice Cauze perinatale 17 12 14 11 7 1 7 3 10 7 11 Complicaţii ale sarcinii, naşterii, 0 2 3 - - - - - 3 - 0 lăuziei Alte cauze 4 11 12 17 15 14 19 25 31 39 39 În anul 2015 e primele trei locuri se situează decesele datorate bolilor aparatului circulator, tumorilor, bolilor aparatului digestiv. Datele pentru 2015 arată că mediul urban copiază acelaşi model pe primele trei locuri, însă pentru mediul rural locul trei este ocupat de decesele survenite prin bolile aparatului respirator.

boli ap circulator

tumori

1.01 boli ap digestiv 0.16 0.8 0.14 boli ap 0.68 respirator 0.2 0 0.88 leziuni 3.4 0.16 5.1 traumatice si 5.36 otraviri Tulb mintale 15.36 boli Sistem nervos 66.78 boli infectioase si parazitare

boli genito- urinare

anomalii congenitale

boli endocrine

cauze perinatale

Structura mortalităţii pe cauze în anul 201complicatii5 sarcina nastere lauzie alte cauze

87 Indicii mortalităţii brute şi standardizate pe primele 5 grupe de cauze medicale de moarte în anul 2015 sunt evidenţiaţi în tabelul şi graficul următor:

la 100000 de locuitori Cauze Dolj România medicale Mortalitate Mortalitate Mortalitate Mortalitate bruta standardizată bruta standardizată Boli aparat 950.2 578.8 691.7 455.9 circulator Tumori 218.5 163.2 230.6 177.5 Boli aparat 72.6 52.4 67.4 50.3 respirator Accidente 48.3 43.3 43.7 39.0 Boli aparat 76.3 58.0 64.6 51.4 digestiv

600 500 400 300

200 Dolj Romania 100

0 boli aparat tumori boli aparat accidente boli aparat circulator respirator digestiv

Evoluţia mortalităţii standardizate în judeţul Dolj comparativ cu România în 2015 d) Rata brută de mortalitate pe localităţi

Decedaţi Mortalitatea Localitatea (CA) (%o) Total 9990 14.21 Mediul urban 3937 10.13 Municipiul Craiova 2891 9.44 Municipiul Băileşti 259 12.94 Municipiul Calafat 206 11.09 Oraşul Bechet 54 12.35

88 Decedaţi Mortalitatea Localitatea (CA) (%o) Oraşul Dăbuleni 214 17.49 Oraşul Filiaşi 176 9.52 Oraşul Segarcea 127 15.85 Mediul Rural 6053 19.27 Afumaţi 72 26.50 Almăj 30 15.63 Amărăştii de Jos 76 13.64 Amărăştii de Sus 40 24.20 Apele Vii 47 22.59 Argetoaia 73 15.85 Bârca 71 17.39 Bistreţ 75 17.43 Botoşeşti-Paia 17 23.78 Brabova 37 27.43 Brădeşti 63 14.12 Braloştiţa 32 8.49 Bratovoeşti 77 24.07 Breasta 57 13.66 Bucovăţ 68 16.36 Bulzeşti 34 23.94 Călăraşi 96 16.21 Calopăr 60 15.42 Caraula 43 17.12 Cârcea 28 12.43 Cârna 30 21.65 Carpen 44 18.96 Castranova 70 21.63 Catane 23 11.72 Celaru 88 19.72 Cerăt 61 14.56 Cernăteşti 38 21.23 Cetate 94 17.23 Cioroiaşi 33 21.44 Ciupercenii Noi 98 18.65 Coşoveni 46 14.08 Coţofenii din Dos 24 10.32 Coţofenii din Faţă 25 12.70 Daneţi 114 19.21 Desa 63 12.79 Dioşti 57 18.99 Dobreşti 44 18.27 Dobroteşti 46 27.76 Drăgoteşti 52 24.32 Drănic 90 36.66 Fărcaş 35 16.76 Galicea Mare 79 19.16 Galiciuica 37 26.71

89 Decedaţi Mortalitatea Localitatea (CA) (%o) Gherceşti 25 15.15 Ghidici 27 11.27 Ghindeni 28 15.45 Gighera 81 27.99 Gângiova 62 23.65 Giubega 53 25.67 Giurgiţa 41 13.90 Gogoşu 31 50.82 Goicea 80 30.59 Goieşti 74 24.29 Greceşti 44 26.88 Întorsura 32 21.48 Işalniţa 64 15.96 Izvoare 55 34.46 Leu 102 21.64 Lipovu 57 17.50 Măceşu de Jos 39 30.44 Măceşu de Sus 40 31.25 Maglavit 112 23.52 Malu Mare 55 12.92 Mârşani 87 18.65 Melineşti 73 18.35 Mischii 42 25.33 Moţăţei 144 20.04 Murgaşi 52 21.70 Negoi 40 16.82 Orodel 66 24.77 Ostroveni 123 24.46 Perişor 39 23.08 Pieleşti 72 19.91 Piscu Vechi 54 19.64 Pleniţa 77 16.65 Pleşoi 41 30.26 Podari 89 13.35 Poiana Mare 192 17.91 Predeşti 38 18.24 Radovan 23 17.14 Rast 79 22.12 Robăneşti 46 19.92 Rojişte 32 13.14 Sadova 98 11.28 Sălcuţa 44 20.35 Scaeşti 39 18.47 Seaca de Câmp 49 26.39 Seaca de Pădure 35 35.68 Secu 19 18.03 Siliştea Crucii 41 27.74

90 Decedaţi Mortalitatea Localitatea (CA) (%o) Şimnicu de Sus 93 20.08 Sopot 55 31.36 Tălpaş 25 19.75 Teasc 55 18.02 Terpeziţa 56 35.71 Teslui 56 23.97 Ţuglui 57 19.68 Unirea 70 18.39 Urzicuţa 47 15.44 Valea Stanciului 133 24.35 Vârtop 37 21.68 Vârvoru de Jos 67 26.43 Vela 44 23.53 Verbiţa 26 20.17 Prin aplicarea quartilelor şi prin cartograme s-au identificat inegalităţile pe localităţi în ceea ce priveşte mortalitatea generală. Quartila 4 pentru mortalitatea generală, între 24,03 şi 50,82 cuprinde următoarele localităţi (vezi harta): Localitate %o Localitate %o Bratovoeşti 24.07 Brabova 27.43 Amărăştii de Sus 24.20 Siliştea Crucii 27.74 Goieşti 24.29 Dobroteşti 27.76 Drăgoteşti 24.32 Gighera 27.99 Valea Stanciului 24.35 Pleşoi 30.26 Ostroveni 24.46 Măceşu de Jos 30.44 Orodel 24.77 Goicea 30.59 Mischii 25.33 Măceşu de Sus 31.25 Giubega 25.67 Sopot 31.36 Seaca de Câmp 26.39 Izvoare 34.46 Vârvoru de Jos 26.43 Seaca de Pădure 35.68 Afumaţi 26.50 Terpeziţa 35.71 Galiciuica 26.71 Drănic 36.66 Greceşti 26.88 Gogoşu 50.82 Localităţile cu mortalitate crescută sunt concentrate astfel: - în nord –vestul judeţului: Brabova, Gogoşu, Seaca de Pădure, Sopot, Grecesti, Plesoi - din centru spre sud-vest: Terpeziţa, Vîrvoru de Jos, Orodel, Izvoare, Giubega, Galiciuica, Siliştea Crucii, Afumati, Seaca de Câmp - în sud : Dranic, Valea Stanciului, Măceşu de Sus, Măceşu de Jos, Goicea, Gighera, Ostroveni - în est: Goieşti, Mischii, Dragotesti, Bratovoiesti, Dobrotesti, Amarastii de Sus.

92 Indicatori OMS pentru aprecierea calităţii aerului: -mortalitatea infantilă datorată bolilor aparatului respirator Indicatorul propus de OMS, ca indicator al calităţii aerului ( poluarea aerului, alergenii casnici- fum de ţigară, praf, păr animale- infecţii) a avut valoarea regăsită în tabelul alăturat pentru intervalul 1998-2015:

9 3

199 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 201 2014 2015

CA 85 81 40 53 56 54 41 31 21 30 23 12 15 19 14 14 20 o /oo 11,41 10,47 5,77 8,22 8,60 8,54 6,30 4,99 3,42 4,68 3.56 1.94 2.48 3,12 2,35 2.55 3.51

%o 5

0 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 Anul

Mortalitate infantilă boli aparat respirator

Evoluţia mortalităţii infantile prin boli respiratorii în judeţul Dolj în perioada 1998 – 2015

-mortalitatea prin boli respiratorii la toate vârstele :

( o Anul Valoarea indicatorului /oooo) 1998 73.14 1999 81.32 2000 68.26 2001 62.95 2002 71.76 2003 63.97 2004 72.44 2005 84.29 2006 74.02 2007 73.29 2008 76,08 2009 68.48 2010 69.07 2011 62.62 2012 61,65 2013 58,09 2014 64.61 2015 72.56

93 100 80 60 40 20 0

1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 Anul

Mortalitate boli respiratorii

Evoluţia mortalităţii prin boli respiratorii în judeţul Dolj în perioada 1998 – 2015

Pe medii mortalitatea prin boli respiratorii la toate vârstele a înregistrat valorile: ( o Anul Valoarea indicatorului /oooo) Urban Rural 1998 37,30 111,40 1999 47,22 117,86 2000 37,74 100,81 2001 34,46 93,37 2002 34,74 109,45 2003 26,35 102,73 2004 36,68 114,76 2005 43.23 131.38 2006 40,91 112,27 2007 40.30 111.49 2008 40,59 116,97 2009 38.71 103.21 2010 39.81 103.47 2011 34.20 96.06 2012 35.18 99.27 2013 33,80 86,61 2014 39.01 96.17 2015 49.12 94.61

150

100

0 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 Anul

Mortalitatea boli respiratorii urban Mortalitatea boli respiratorii rural

Evoluţia mortalităţii prin boli respiratorii pe medii în judeţul Dolj în perioada 1998 – 2015

-mortalitatea prin boli ale sistemului circulator la toate vârstele: ( o Anul Valoarea indicatorului /oooo) 1998 965,71 1999 984,29 2000 878,61 2001 942,81 2002 1043,66 2003 1024.21 2004 972.72 2005 989.32 2006 963,00 2007 941.19 2008 933,66 2009 949.75 2010 966.21 2011 947.25 2012 929,90 2013 902,56 2014 904.27 2015 951.02

1100 1050 1000 950 900 850 800 750

1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2010 2011 2012 2013 2014 2015 Anul

Mortalitate boli sistem circulator

Evoluţia mortalităţii prin boli ale sistemului circulator în judeţul Dolj în perioada 1998 – 2015

Pe medii mortalitatea prin boli ale sistemului circulator la toate vârstele a înregistrat valorile: ( o Anul Valoarea indicatorului /oooo) Urban Rural 1998 518,02 1443,53 1999 514,70 1487,47 2000 497,95 1284,75 2001 515,34 1399,20 2002 576,01 1519,83 2003 569,44 1492,74

95 2004 578,96 1441,78 2005 581.04 1547.41 2006 552,96 1436,63 2007 577.59 1362.10 2008 567,27 1355,95 2009 558.73 1405.90 2010 593.69 1404.88 2011 570.02 1391.01 2012 589.42 1323.83 2013 566,08 1297,55 2014 550.99 1339.77 2015 705.93 1181.52

2000 1500 1000 500 0

1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 Anul

Mortalitate boli sist circulator urban Mortalitate boli sist circulator rural

Evoluţia mortalităţii prin boli ale sistemului circulator pe medii în judeţul Dolj în perioada 1998 – 2015

Graficele celor trei indicatori propuşi de OMS îmbracă acelaşi caracter ondulant pentru perioada studiată, cu excepţia mortalităţii infantile prin boli respiratorii care pentru anul 2003 a avut tendinţa de creştere, ceea ce ar putea demonstra că diagnosticele de deces au fost bine exprimate şi că nu ar exista interpunerea altor factori. Privind în mare evoluţia indicatorilor corelată cu ceea ce semnifică (calitatea aerului) ar însemna că la nivel de judeţ aerul şi-a îmbunătăţit calitatea. Rămâne de văzut prin ce factori şi prin ce mecanisme aerul şi-a îmbunătăţit calitatea .

96 100% Boli Sistem nervos

Complicatii ale sarcinii, nasterii, lauziei 90% Alte cauze

80% Cauze perinatale

Boli endocrine, de nutritie si de 70% metabolism, boli ale singelui si organelor hematopoetice Anomalii congenitale

60% Boli genito-urinare

Boli infectioase si parazitare 50%

Tulburari mentale

40% Accidente, otraviri, traumatisme

Boli aparat digestiv 30%

Boli aparat respirator

20% Tumori

Boli aparat circulator 10%

Structura deceselor pe cauze în judeţul Dolj în 2015

97 100% Boli Sistem nervos

Complicatii ale sarcinii, nasterii, 90% lauziei

Alte cauze

80% Cauze perinatale

70% Boli endocrine, de nutritie si de metabolism, boli ale singelui si organelor hematopoetice Anomalii congenitale 60%

Boli genito-urinare 50% Boli infectioase si parazitare

40% Tulburari mentale,

30% Accidente, otraviri, traumatisme

Boli aparat digestiv 20%

Boli aparat respirator

10% Tumori

0% Boli aparat circulator Urban Rural

Structura deceselor pe afecţiuni pe medii în judeţul Dolj în anul 2015.

98 d) modelul mortalităţii pe grupe de vârstă :

Date Grupa de vârstă Anul demografice 0-14 ani 15-44 ani 45-64 ani peste 65 ani

Populaţie 138380 316475 189400 107683

Decese 299 637 2521 7455 o Mortalitate ( /oo) 2,16 2,01 13,31 69,23 1996 Structura deceselor (%) 2,74 5,84 23,10 68,33 Populaţie 135060 317257 187216 109778

Decese 296 617 2614 7350 o Mortalitate ( /oo) 2,19 1,94 13,96 66,95 1997 Structura deceselor (%) 2,72 5,67 24,04 67,57 Populaţie 133472 316562 186486 111320

Decese 325 529 2387 7104 o Mortalitate ( /oo) 2,43 1,67 12,80 63,82 1998 Structura deceselor (%) 3,40 5,12 23,07 68,67 Populaţie 131135 316517 185070 112482

Decese 260 489 2172 7444 o Mortalitate ( /oo) 1,98 1,54 11,73 66,17 1999 Structura deceselor (%) 2,50 4,72 20,96 71,82 Populaţie 128086 315686 185780 114691

Decese 244 470 2038 6769 o Mortalitate ( /oo) 1,90 1,49 10,97 69,02 2000 Structura deceselor (%) 2,56 4,94 21,41 71,09 Populaţie 125288 314339 184464 117734

Decese 181 451 2180 7178 o Mortalitate ( /oo) 1,44 1,43 11,82 60,97 2001 Structura deceselor (%) 1,81 4,52 21,82 71,95 Populaţie 120355 309360 182054 118445

Decese 183 477 2158 7912 o Mortalitate ( /oo) 1,52 1,54 11,85 66,80 2002 Structura deceselor (%) 1,70 4,45 20,11 73,74 Populaţie 116020 308143 181192 119987

Decese 176 450 2043 7746 o Mortalitate ( /oo) 1.52 1.46 11.28 64.56 2003 Structura deceselor (%) 1.46 4.32 19.62 74.37 Populaţie 112056 307163 180172 121163

Decese 161 454 1975 7465 o Mortalitate ( /oo) 1,44 1,48 10,96 61,61 2004 Structura deceselor (%) 1,60 4,52 19,64 74,24 Populaţie 107806 310294 178918 121856

Decese 138 392 1920 7738 o Mortalitate ( /oo) 1.28 1.26 10.73 63.50 2005 Structura deceselor (%) 1.35 3.85 18.85 75.95 Populaţie 105743 309507 180071 120668 2006 Decese 128 413 1883 7528

99 o Mortalitate ( /oo) 1,21 1,33 10,46 62,39 Structura deceselor (%) 1,29 4,15 18,92 75,64 Populaţie 103088 308739 179509 120851 Decese 118 374 1831 7387 o 2007 Mortalitate ( /oo) 1.14 1.21 10.20 61.12 Structura deceselor (%) 1.22 3.85 18.86 76.07 Populaţie 101470 308227 179313 119494 Decese 111 396 1919 7316 2008 o Mortalitate ( /oo) 1,09 1,28 10,70 61,22 Structura deceselor (%) 1,14 4,06 19,70 75,10 Populaţie 99919 308387 177697 119342 Decese 82 395 1995 7392 2009 o Mortalitate ( /oo) 0.82 1.28 11.23 61.94 Structura deceselor (%) 0.83 4 20.23 74.94 Populaţie 99163 307825 176837 118299 Decese 63 406 1933 7606 2010 o Mortalitate ( /oo) 0.63 1.32 10.93 64.29 Structura deceselor (%) 0.63 4.06 19.31 76 Populaţie 97852 307064 175167 117130 Decese 79 325 1747 7416 2011 o Mortalitate ( /oo) 0.81 1.06 9.97 63.31 Structura deceselor (%) 0.82 3.40 18.26 77.52 Populaţie 96949 305080 174770 117467 Decese 81 331 1753 7378 2012 o Mortalitate ( /oo) 0,84 1,08 10,03 62,81 Structura deceselor (%) 0,85 3,47 18,37 77,31 Populaţie 95410 295195 180873 118779 Decese 78 336 1679 7163 2013 o Mortalitate ( /oo) 0,82 1,14 9,28 60,31 Structura deceselor (%) 0,84 3,63 18,14 77,39 Populaţie 99163 298011 187776 120810 Decese 68 297 1741 7452 2014 o Mortalitate ( /oo) 0.68 1.00 9.27 61.68 Structura deceselor (%) 0.71 3.11 18.21 77.97 Populaţie 97450 293734 188673 121604 Decese 84 329 1685 7892 2015 o Mortalitate ( /oo) 1.66 1.12 8.93 65.06 Structura deceselor (%) 0.84 3.29 16.87 79.00

100 1996 90 1997 80 1998 1999 70 2000 60 2001 2002 50 2003 40 2004 2005 30 2006

Structura deceselor (%) deceselor Structura 20 2007 10 2008 2009 0 2010 2011 0-14 ani 15-44 45-64 peste 65 2012 ani ani ani 2013 2014 Grupa de virsta 2015

Structura deceselor pe grupe de vârstă în judeţul Dolj în perioada 1996-2015.

Procentul deceselor la grupa de vârstă 0-14 ani a fost în 2010 sub cotele anilor 1996-2009. În perioada de referinţă structura deceselor a înregistrat urmatoarele cote: grupa de vârstă 45-64 ani a înregistrat cel mai crescut procent în anul 1997, iar grupa de vârsta peste 65 ani a înregistrat cel mai crescut procent în anul 2011.

100

1 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015

Mortalitatea (scara logaritmica) (scara Mortalitatea 0.1 Anul

0-14 ani 15-44 ani 45-64 ani peste 65 ani

Evoluţia mortalităţii pe grupe de vârstă în judeţul Dolj în perioada 1996-2015

Grupa de vârstă care acumulează cele mai multe decese este grupa peste 65 ani urmată de grupele adultului, adultului tânăr şi copilăriei.

101 e) mortalitatea pe medii

Din datele conţinute în tabelul de la punctul a) reiese că rata brută de mortalitate pe medii urmează în perioada 1994-2015 modelul mortalităţii generale. Pentru anul o 2015 indicatorul a avut valoarea 10,1 /oo pentru mediul urban( în crestere cu 0,8 o procente faţă de anul precedent) şi 19,3 /oo pentru mediul rural ( în crestere cu 0,5 procente faţă de anul precedent). Din anul 2009 pana in 2013 asistăm la scăderea mortalităţii generale în mediul rural(1.4 procente). 25 Urban Rural

locuitori 10

Rata de mortalatitate la 1000 la 1000 de mortalatitate Rata 0

1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 Anul Evoluţia mortalităţii pe medii în judeţul Dolj în perioada 1994-2015. f) mortalitatea pe sexe

Rata de Anul Populaţia Decese o mortalitate ( /oo) T 751938 10912 14,50

M 368030 5790 15,73 1996 F 383908 5122 13,34 T 749311 10877 14,50

M 366405 5792 15,80 1997 F 382906 5085 13,28 T 747840 10345 13,90

M 365412 9446 14,90 1998 F 382428 4899 12,81 T 745204 10365 13,90

M 363829 5393 14,82 1999 F 381375 4972 13,03 T 744243 9521 12,8 2000 M 363169 4925 13,56 F 381074 4596 12,06 T 741825 9990 13,5

M 361648 5150 14,3 2001 F 380177 4840 12,8 T 730214 10730 14,7

M 355833 5563 15,6 2002 F 374381 5162 13,8

102 T 725342 10415 14,4

M 353436 5480 15,5 2003 F 371906 4935 13,3 T 720554 10055 13,9

M 350872 5273 15,0 2004 F 369682 4782 12,9 T 718874 10188 14,2

M 349699 5295 15,14 2005 F 369175 4893 13,25 T 715989 9952 13,9

M 348069 5233 15,03 2006 F 367920 4719 12,83 T 712187 9710 13,7

M 345993 5140 14,9 2007 F 366194 4570 12,5 T 708504 9742 13,8 2008 M 343857 5181 13,7 F 364647 4561 13,9 T 705345 9864 14,0 2009 M 342208 5317 15,54 F 363137 4547 12,52 T 702124 10008 14,3 2010 M 340422 5243 15,40 F 361702 4765 13,17 T 697813 9567 13,7 2011 M 338142 4958 14,66 F 359671 4609 12,81 T 694266 9543 13,8 2012 M 336372 4936 14,67 F 357894 4607 12,87 T 690257 9256 13,4 2013 M 334271 4795 14,34 F 355986 4461 12,53 T 705760 9558 13.5 2014 M 342313 4956 14,48 F 363447 4602 12,66 T 701461 9990 14.2 2015 M 339979 5147 15.14 F 361482 4843 13.40

Mortalitatea la sexul feminin în perioada 1996-2000 a fost într-o uşoară scădere cu cea mai mică valoare în 2000 urmând o perioadă de creştere în 2001, 2002, an cu cea mai mare valoare a indicatorului, pentru ca în următorii doi ani să înregistreze un trend descendent. In următoarea perioada aspectul indicatorului a fost ondulant atingând cea o mai mare valoare în 2008. Pentru anul 2015 valoarea indicatorului a fost 13,40 /oo, în crestere cu 0,74 procente faţă de anul precedent. La sexul masculin mortalitatea are acelaşi caracter ca şi mortalitatea la sexul feminin în perioada studiată, dar scăderea înregistrată în 2003 şi 2004 ani a fost mai

103 puţin pregnantă, ca de altfel şi scăderea înregistrată în 2008 . Pentru anul 2015 valoarea o o indicatorului a fost 15,14 /oo (în crestere cu 0.66 /oo faţă de anul precedent).

18 Feminin Masculin 16 14 12 10 8 6 locuitori 4 13.40 2

Rata de mortalatitate la 1000 la 1000 de mortalatitate Rata 0

1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 Anul

Evoluţia mortalităţii pe sexe în judeţul Dolj în perioada 1996-2015.

 Ani potenţiali de viaţă pierduţi

Anul APVP APVP LA 1000 loc. 1996 56652,5 75,30 1997 56297,5 75,10 1998 53642,5 71,70 1999 46887,5 62,90 2000 44675.0 60,02 2001 41480.0 55,92 2002 42885.0 58,73 2003 40992.5 56.51 2004 40180.0 56,76 2005 35890.0 49.93 2006 36495.0 50,97 2007 34242,5 48,08 2008 34515.0 48,71 2009 33240.0 47.13 2010 31030.0 44.19 2011 27862.5 39.93 2012 27947.5 40.25 2013 27302.5 39.55 2014 25435.0 36.04 2015 27910.0 39.79

104 2014

2011

2008

2005 APVP La 1000 loc

2002

1999

1996 0 20 40 60 80

2014

2011

2008

2005 APVP

2002

1999

1996 0 10000 20000 30000 40000 50000 60000

În perioada 1996-2014 se constată o tendinţă de scădere a APVP atât în cifre absolute cât şi procentual. Pentru anul 2015 s-a înregistrat valoarea 39,79 la 1000 locuitori, în crestere cu 3,75 procente faţă de anul precedent.

105

Ani de viaţă potenţiali ajustaţi pentru incapacitate (DALY – criteriu de identificare a problemelor de sănătate la nivel de judeţ) :

Structura DALY pe cauze, Dolj, 1998

Grupa de boală Cod x) Nr. DALY % Nr. DALY / 1000 loc Total 154609 Boli infecţioase 1-79 3252 2,10 4,36 Tumori maligne 80-176 14140 9,14 18,94 Boli sânge + hemato 203-233 1150 0,74 1,54 Boli ale tiroidei 234-240 - - - Diabet 241-245 633 0,41 0,85 Boli endocrine 246-298 2481 1,60 3,32 Tulb. mentale organice 299-305 103 0,07 0,14 Tulb. de comportament 306-355 21462 13,88 28,65 Boli SNC 356-397 5475 3,54 7,33 Boli cardio-vasculare 445-497 58478 37,82 78,35 Boli ap. respirator 498-542 9670 6,25 12,95 Boli ap. digestiv 543-591 10673 6,90 14,30 Boli ţes. subcutanat 592-625 59 0,04 0,08 Boli ap. osteo-articular 626-669 2069 1,34 2,77 Boli ap. genito-urinar 670-732 1701 1,10 2,28 Sarcină, naştere, lehuzie 733-776 77 0,05 0,10 Boli perinatale 778-820 1423 0,92 1,91 Malformaţii 821-878 3090 2,00 4,14 Accidente 879-975 11257 7,28 15,08 x Conform cu ICD – Revizia a 10 –a

106

Problemele de sănătate la nivel de judeţ în funcţie de criteriul DALY la 1000 de locuitori, 1998 .

Grupa de boli B. ap. Tulb. Accid. B. B. Nr. de Judeţele Tumori B. card. ment. şi de traum. ap. ap. probleme maligne SNC vasc. comport. otrăv. dig. resp. Arad X X X X 4 Bacău X 1 Bihor X X 2 Botoşani X X X X X 5 Brăila X X 2 Caraş Severin X 1 Călăraşi X 1 Cluj X 1 Constanţa X X X X 4 Covasna X 1 Dolj X X 2 Galaţi X X X 3 Giurgiu X X X X X 5 Harghita X 1 Hunedoara X 1 Ialomiţa X X X 3 Iaşi X X X X 4 Maramureş X X X 3 Mehedinţi X X 2 Mureş X X 2 Olt X X 2 Prahova X 1 Satu-Mare X X 2 Sălaj X X 2 Sibiu X 1 Teleorman X X X X 4 Timiş X 1 Tulcea X X 2 Vaslui X X X X 4 Vâlcea X 1 Vrancea X X 2 Mun. Bucureşti X 1

107 2.3.3. Sporul natural

Spor natural (o/ ) Anul Cifre absolute oo

T -2118 -2,8

U 647 1,8 1994 R -2765 -7,2 T -2795 -3,7

U 416 1,1 1995 R -3213 -8,4 T -3583 -4,8

U 63 0,2 1996 R -3646 -9,8 T -3303 -4,4

U 148 0,3 1997 R -3451 -9,4 T -2731 -3,7

U 337 0,9 1998 R -3068 -8,4 T -2917 -3,91

U 217 0,64 1999 R -3134 -8,69 T -1786 -2,4 2000 U 383 1 R -2170 -6,0 T -3062 -4,1

U 40 -0,4 2001 R -3102 -8,5 T -4283 -5,9

U -461 -1,3 2002 R -3822 -10,6 T -3905 -5.4

U -163 -0.4 2003 R -3742 -10.4 T -3735 -5,1

U -268 -0,7 2004 R -3467 -10,2 T -3676 -5.1

U 42 0.1 2005 R -3634 -10.85 T -3745 -5,2

U -7 -0.02 2006 R -3738 -11,2 T -3410 -4,8

U 17 0,04 2007 R -3427 -10,4 T -3337 -4,7 2008 U 64 0,2 R -3401 -10,4

108 T -3411 -4.8 2009 U 100 0.3 R -3511 -10.8 T -3811 -5.5 2010 U -174 -0.5 R -3637 -11.2 T -3522 -5.0 2011 U -165 -0.4 R -3357 -10.5 T -3456 -5,0 2012 U -346 -0,9 R -3110 -9,7 T -3308 -4.8 2013 U -264 -0.80 R -3044 -9.60 T -4058 -5.7 2014 U -594 -1.6 R -3464 -10.9 T -4299 -6.13 2015 U -780 -2.01 R -3519 -11.22

0 Total -1 -2 -3 -4 -5 -6

Sporul locuitorinatural la 1000 -7

1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012

Evoluţia sporului natural în judeţul Dolj în perioada 1994-2015

Sporul natural în perioada 1994-2015 a fost permanent negativ. Anul 2000 a o o înregistrat cel mai bun spor natural (-2,4 /oo ) cu un spor pozitiv în urban (+1 /oo ). o Anul 2015 a înregistrat cel mai crescut spor natural în sens negativ de -6.13 /oo pe o seama mediului rural (-11,22 /oo). Anii 2004, 2005 au înregistrat aceeaşi valoare -5,1 o o /oo. iar anii 2011 si 2012 aceeaşi valoare -5,0 /oo.

109 În intervalul de referinta remarcăm că mediul rural a inregistrat mereu valori negative, iar mediul urban a înregistrat valori negative din 2001 (2001-2004, 2006, 2010-2013). 4 Urban Rural 2 0 -2 -4 -6 -8 -10 -12

Sporul natural la 1000 locuitori 1000 la natural Sporul

1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012

Evoluţia sporului natural pe medii în judeţul Dolj în perioada 1994-2015.

0 Spor naturalDolj Spor natural Romania -1 -2 -3 -4 -5 -6

Sporul locuitorinatural la 1000 -7

1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012

Evoluţia sporului natural în perioada 1995-2015 în judeţul Dolj comparativ cu România Valorile înregistrate la nivelul judeţului Dolj sunt peste valorile la nivel de ţară în sens negativ ( excedentul natural negativ se menţine accentuat ). Spor natural Spor natural Localitatea (CA) (%o) Total -4299 -6.13 Mediul urban -780 -2.01 Municipiul Craiova -426 -1.39 Municipiul Băileşti -63 -3.15 Municipiul Calafat -86 -4.63 Oraşul Bechet -14 -3.20 Oraşul Dăbuleni -133 -10.87 Oraşul Filiaşi -3 -0.16 Oraşul Segarcea -45 -5.62

110 Spor natural Spor natural Localitatea (CA) (%o) Mediul Rural -3519 -11.22 Afumaţi -59 -21.72 Almăj -14 -7.30 Amărăştii de Jos 13 2.33 Amărăştii de Sus -26 -15.73 Apele Vii -32 -15.38 Argetoaia -30 -6.51 Bârca -37 -9.06 Bistreţ -32 -7.43 Botoşeşti-Paia -14 -19.58 Brabova -28 -20.76 Brădeşti -27 -6.05 Braloştiţa -8 -2.12 Bratovoeşti -57 -17.82 Breasta -8 -1.92 Bucovăţ -42 -10.11 Bulzeşti -27 -19.01 Călăraşi -70 -11.82 Calopăr -23 -5.91 Caraula -15 -5.97 Cârcea -11 -4.88 Cârna -15 -10.82 Carpen -32 -13.79 Castranova -41 -12.67 Catane 13 6.63 Celaru -62 -13.90 Cerăt -9 -2.15 Cernăteşti -21 -11.73 Cetate -51 -9.35 Cioroiaşi -23 -14.94 Ciupercenii Noi -59 -11.23 Coşoveni -15 -4.59 Coţofenii din Dos -2 -0.86 Coţofenii din Faţă 3 1.52 Daneţi -82 -13.82 Desa -17 -3.45 Dioşti -36 -12.00 Dobreşti -35 -14.53 Dobroteşti -41 -24.74 Drăgoteşti -39 -18.24 Drănic -71 -28.92 Fărcaş -13 -6.23 Galicea Mare -45 -10.91 Galiciuica -24 -17.33

111 Spor natural Spor natural Localitatea (CA) (%o) Gherceşti -13 -7.88 Ghidici -8 -3.34 Ghindeni -18 -9.93 Gighera -65 -22.46 Gângiova -44 -16.78 Giubega -34 -16.46 Giurgiţa -10 -3.39 Gogoşu -28 -45.90 Goicea -55 -21.03 Goieşti -47 -15.43 Greceşti -32 -19.55 Întorsura -23 -15.44 Işalniţa -30 -7.48 Izvoare -44 -27.57 Leu -77 -16.34 Lipovu -15 -4.61 Măceşu de Jos -35 -27.32 Măceşu de Sus -34 -26.56 Maglavit -79 -16.59 Malu Mare -18 -4.23 Mârşani -54 -11.57 Melineşti -32 -8.04 Mischii -35 -21.11 Moţăţei -96 -13.36 Murgaşi -44 -18.36 Negoi -13 -5.47 Orodel -51 -19.14 Ostroveni -86 -17.10 Perişor -31 -18.34 Pieleşti -44 -12.17 Piscu Vechi -23 -8.36 Pleniţa -38 -8.22 Pleşoi -31 -22.88 Podari -33 -4.95 Poiana Mare -117 -10.92 Predeşti -15 -7.20 Radovan -6 -4.47 Rast -49 -13.72 Robăneşti -36 -15.59 Rojişte -15 -6.16 Sadova -20 -2.30 Sălcuţa -24 -11.10 Scaeşti -20 -9.47 Seaca de Câmp -37 -19.92

112 Spor natural Spor natural Localitatea (CA) (%o) Seaca de Pădure -28 -28.54 Secu -10 -9.49 Siliştea Crucii -30 -20.30 Şimnicu de Sus -67 -14.46 Sopot -40 -22.81 Tălpaş -21 -16.59 Teasc -34 -11.14 Terpeziţa -49 -31.25 Teslui -37 -15.84 Ţuglui -40 -13.81 Unirea -31 -8.14 Urzicuţa -7 -2.30 Valea Stanciului -87 -15.93 Vârtop -16 -9.37 Vârvoru de Jos -43 -16.96 Vela -32 -17.11 Verbiţa -15 -11.64

Trei localităţi au înregistrat sporuri naturale pozitive (toate în mediul rural); cel o mai bun spor natural l-a înregistrat în 2015 localitatea Catane (+6,63 /oo). Prin aplicarea quartilelor şi prin cartograme s-au identificat inegalităţile pe localităţi în ceea ce priveşte sporul natural. Quartila 1 pentru sporul natural între -45,90 şi -17,03 , cuprinde următoarele localităţi: (vezi harta): Localitate %o Localitate %o Gogoşu -45.90 Brabova -20.76 Terpeziţa -31.25 Siliştea Crucii -20.30 Drănic -28.92 Seaca de Câmp -19.92 Seaca de Pădure -28.54 Botoşeşti-Paia -19.58 Izvoare -27.57 Greceşti -19.55 Măceşu de Jos -27.32 Orodel -19.14 Măceşu de Sus -26.56 Bulzeşti -19.01 Dobroteşti -24.74 Murgaşi -18.36 Pleşoi -22.88 Perişor -18.34 Sopot -22.81 Drăgoteşti -18.24 Gighera -22.46 Bratovoeşti -17.82 Afumaţi -21.72 Galiciuica -17.33 Mischii -21.11 Vela -17.11 Goicea -21.03 Ostroveni -17.10 Localităţile din această quartilă se suprapun peste localităţile din quartila 4 a mortalităţii (cu exceptia a 5 localitati: Botosesti Paia, Vela, Perisor,Murgasi Bulzesti).

113

114 2.4. Mişcarea mecanică (migraţia)

Stabiliri de reşedinţă în localitate:

1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 Total 8875 8657 8774 9018 6895 5530 2228 6215 4041 5910 6983 7844 7333 6740 6925 Urban 7346 3332 3099 6863 5143 3542 1588 4068 2922 4628 5247 6494 5725 5153 5168 Rural 1526 5325 5675 2155 1752 1988 640 2147 1099 1282 1736 1350 1608 1587 1757

În perioada 1997-2011 numărul persoanelor care s-au stabilit în judeţ a atins cifra cea mai ridicată în 2000. În 2003 s-a înregistrat cifra cea mai mică. În mediul urban, în perioada de referinţă anul 1997(7346 stabiliri) înregistrează valoarea cea mai mare, iar anul 2003 valoarea cea mai mică. În rural, pentru aceeaşi perioadă anul 1999 înregistrează cifra cea mai mare şi 2003 valoarea cea mai mică.

Plecări cu reşedinţă din localitate:

1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 Total 4454 7936 7883 7278 5605 5302 3420 5398 3844 4713 5731 5639 5739 5128 5229 Urban 3318 3304 3678 3559 2966 2859 1635 3177 2285 2708 3467 4137 3387 3103 3156 Rural 5236 4632 4205 3719 2639 2443 1785 2221 1559 2005 2264 1502 2352 2025 2073

În ceea ce priveşte plecările din localitate în perioada studiată anul 1998 înregistrează cele mai multe plecări şi 2003 cu cele mai puţine plecări. În mediul urban, în perioada de referinţă anul 2008 înregistrează valoarea cea mai mare, iar pentru anul 2003 s-a înregistrat valoarea cea mai mică. În rural, pentru aceeaşi perioadă anul 1997(5236 plecări) înregistrează cifra cea mai mare şi 2008 valoarea cea mai mică.

10000

8000

6000 Plecari 4000 Sosiri

2000

0 1996 1998 2000 2002 2004 2006 2008 2010

115 2.5 Morbiditatea populaţiei

o 2.5.1. Morbiditatea prin boli transmisibile ( /oooo) în perioada 2000-2015

2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 SALMONELLOZE 5,90 3.42 5,89 3,70 2,05 1,78 2.60 0.41 1.64 1.37 0.86 1.30 0.57 2.32 DIZENTERIE Fara Fără 15,56 7.81 7,12 10,00 2,47 3,01 2.74 4.52 3.56 3.29 7.06 0.5 BACILARĂ date date TIA Fara Fara 18,65 17.53 20,95 5,89 16,71 6,16 1.51 1.37 3.70 4.25 2.88 4.64 date date GIARDIOZĂ 879,34 586.54 859,47 666,79 328,26 373,04 442,75 394,.27 386.05 323.74 149.94 296.11 234.22 264.52 BDA 468,.3 359.,7 773,22 549.15 550,52 496,16 514,10 548,47 379.61 493.26 578.45 560.30 396.17 471.96 6 6 LEPTOSPIROZĂ Fără 0,27 0.82 1,23 2,33 0,96 0,55 0.00 0.14 0.00 0.14 0.00 0.00 0,00 date TUSE 0,00 0.82 0,68 0,14 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 CONVULSIVĂ SCARLATINĂ 6,04 9.59 9,31 5,48 5,89 6,44 11.13 1.10 1.23 3.42 2.16 1.4 1.28 1.5 MENINGITĂ Fără 0,54 0.27 0,68 0,00 0,14 0,96 1.51 0.68 0.55 0.55 0.58 0.29 0.14 MENINGOCOCICĂ date ERIZIPEL Fără Fără Fără Fără 13,42 19.17 11,78 7,40 8,22 6,71 6.51 4.52 4.11 5.07 date date date date TRICOMONIAZĂ Fără Fără Fără Fără 47,50 93.53 74,22 40,67 8,90 23,97 1.09 1.64 4.66 4.66 date date date date MENINGITĂ 4,29 9.72 4,11 3,97 4,25 6,57 2.19 1.51 1.78 1.51 1.73 2.74 3.83 1.70 VIRALĂ SUSPICIUNE Fără 0,00 0.00 0,00 0,00 0,00 0,00 0.00 0.00 0.00 0.00 0 0 0 POLIO date VARICELĂ 223,79 242,39 256,77 208,57 152,97 401,66 175.15 247,05 187.07 242.39 187.39 207,9 248.24 267.0 RUJEOLĂ 0,00 0.00 0,00 0,14 5,61 3,01 0.41 0.00 0.00 0.55 9.94 3.3 0.14 0.00 RUBEOLĂ 6,71 30.13 92,99 29,58 4,93 7,94 1.78 0.27 0.27 0.68 192.15 0.00 0.00 0.00 HEPATITĂ TIP A 23,35 20.68 41,36 74,09 29,44 10,82 6.30 8.22 15.47 15.20 23.05 12.7 1.56 1.1 HEPATITĂ TIP B 2,95 9.04 8,49 5,89 5,75 3,70 2.33 2.60 1.78 3.29 2,16 3.00 1.70 1.4 HEPATITĂ NA-NB Fără Fără Fără Fără 22,27 18.21 13,15 0,14 11,78 0 10.86 7.12 5.48 5.20 date date date date OREION Fără 121,02 283.62 567,64 238,01 24,10 12,60 5.20 1.23 0.14 0.00 0.00 0.00 0.00 date DERMATOFITOZE Fără Fără Fără Fără 60,91 108.32 114,49 82,44 50,67 81,35 53.27 48.62 40.13 35.74 date date date date TENIAZĂ Fără Fără Fără Fără 3,35 1.51 0,68 2,33 0,14 0,27 0.14 0.00 0.00 0.00 date date date date TRICHINELOZĂ Fără 0,54 0.14 0,00 1,10 0,82 0,27 0.14 0.00 0.00 0.00 0.29 0.14 0.00 date ASCARIDIOZĂ Fără Fără 0.00 Fără 312,21 192.41 233,90 221,17 66,28 55,19 70.53 59.02 47.79 38.62 date date date OXIURAZĂ 478,.9 445,.7 Fără Fără 0.00 Fără 776,71 596.81 764,98 622,42 399,20 391,12 434.53 350.58 0 6 date date date SCABIE Fără Fără 0.00 Fără 117,40 86.00 80,66 57,52 33,28 26,84 11.09 3.15 16.84 27.53 date date date PEDICULOZĂ Fără Fără 0.00 Fără 110,96 49.16 65,19 40,40 18,21 31,09 19.31 12.05 10.82 10.82 date date date MENINGITĂ 1,88 1.92 2,88 1,37 0,96 0,82 1.23 1.10 0.55 0.96 0.58 0.72 0.99 0.31 BACTERIANĂ ENCEFALITĂ 0,13 0,00 0,00 0,00 0,14 0.00 0.00 0.00 0.14 0.27 0.00 0.00 0.14 0.00 ANGINĂ 84.15 89,36 79.70 70,53 61,21 60,39 16,02 49.03 42.73 46.84 39.85 38.03 52.43 STREPTOCOCICĂ 61.64 GRIPĂ 29,38 24.79 2,74 1,23 0,00 0.00 1.23 43.69* 1.51 7.26 1.01 1.01 0.99 5.26 PNEUMONIE 1403,5 1449.9 1685,5 1473,6 4725,9 2532,96 2508.31 3251.24 2595.81 2595.81 1701.51 1381.03 1197.15 1819.15

* Morbiditatea pentru gripă în anul 2009 a fost influenţată de cazurile de gripa H1N1

116

o S-au înregistrat următoarele date de morbiditate ( /oooo )pentru:

2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 HEPATITĂ TIP C 0,41 0,14 0,00 0.00 0.00 0.00 0.14 0.00 0.14 0.43 0.14 0.5 TETANOS 0,13 0.14 0,14 0,0 0,14 0.00 0.00 0.00 0.14 0.82 0.29 0.00 0 0.15 MONONUCLEOZA 0,67 1.37 1,10 0,00 0,14 0.41 1.37 0.14 0.00 0.00 2.59 2.30 2.13 5.88 ENDOCARDITE AC. 0,27 0.96 0,41 0,00 0,00 0.00 0.27 0.00 0.41 0.27 Fără Fără Fără Fără date date date date RAA 17,17 24.65 2,88 16,84 0,27 6.30 5.34 3.56 4.38 3.83 Fără Fără Fără Fără date date date date SEPTICEMII 1,61 0.82 0,27 0,68 0,27 0.14 0.14 0.27 0.14 0.14 Fără Fără Fără Fără date date date date

VIROZE 4044, 4558. 4828, 3293, 5748, 4448. 4105. 5733. 4759. 4775. 2199. * * Fără RESPIRATORII 13 80 04 97 04 97 92 52 56 45 59 date FEBRĂ BUTONOASĂ 0,14 0,14 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 Fără Fără date date BOTULISM 0.00 0.14 0.00 0.14 0.00 0.00 0.00 0.14 Fără date SIFILIS RECENT 3.02 7.65 1.2 INFECTII 1.87 1.70 0.00 GONOCOCICE INFECTIA HIV 1.87 3.68 3.25 INFECTIA cu E.Coli 5.33 16.29 14.70 ENTERITA prin 1.58 7.79 17.63 Rotavirus SHIGELOZA CU 0.86 0 0.31 SHIGELLA FEXNERI (GRUPA B) SHIGELOZA CU 0.86 0.99 0.00 SHIGELLA SONNEI (GRUPA D) CONJUNCTIVITA 135.83 118.74 114.16 VIRALA *INFECTII AC. CAI 7138.76 4998.44 8799.84 RESPIRATORII SUP *INFECTII AC. CAI 1198.82 1280.89 1842.31 RESPIRATORII INF

o Morbiditatea boli infecţioase şi parazitare /oooo T 10445,57

U 12254,95 2004 R 8603,27 T 7784,70

U 7801,07 2005 R 7788,04 T 12278,59

U 11800,28 2006 R 12765,88 T 9043.92

U 10133.33 2007 R 7934.70 T 8465.74 2008 U 9434.63 R 7479.22

117 T 10700.97 2009 U 11115.70 R 10278.71 T 8980.52 2010 U 9752.50 R 8194.50 T 9020.92 2011 U 9877.36 R 8144.75 T 9426,96 2012 U 9775.85 R 9023.24 T 11.263,38 2013 U 9756,98 R 13.008,39 2014 T 10902.12 U 9654.98 R 1645.45 2015 T 10524.21 U 8547.61 R 7254.32

14000 12000 10000 8000 Morbiditate boli infectiase 6000 4000 la 100000 locuitori 2000 0

2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2012 2013 2014 2015

Morbiditatea prin boli infecţioase în perioada 2004-2015

118 SALMONELLOZE

9000 GIARDIOZA

BDA

8000 TUSE CONVULSIVA

SCARLATINA

7000 MENINGITA VIRALA

SUSPICIUNE POLIO

6000 VARICELA

RUJEOLA

RUBEOLA 5000

HEPATITA TIP A

Morbiditatea la 100 000 lociutori 000 la Morbiditatea 100 HEPATITA TIP B 4000

MENINGITA BACTERIANA

ENCEFALITA 3000

ANGINA STREPTOCOCICA

GRIPA 2000

PNEUMONIE BATERIANA

TETANOS 1000

MONONUCLEOZA

Infectii cai respiratorii 0 superioare 2015 HepatitaC Anul

Infectii cai respiratorii inferioare

Morbiditatea prin boli transmisibile în anul 2015.

În anul 2015 morbiditatea prin boli transmisibile situează pe primele locuri: o infectii acute căi respiratorii superioare (8799,84 /oooo), infectii acute căi respiratorii o o o inferioare (1842,31 /oooo), pneumonia virala (1819,15 /oooo), BDA ( 471,96 /oooo ), o o varicela (267,0 /oooo), giardioza (264,52 /oooo ).

119 În intervalul studiat 1994-2015 a scăzut morbiditatea prin tuse convulsivă iar din 2006 nu s-au mai înregistrat cazuri. Hepatita virală tip B ca efect al unei bune activităţi de imunizare a înregistrat în ultimii ani o scădere marcantă în perioada 1996-2002, cel mai mic prag fiind atins în 2015. Dizenteria bacilară a înregistrat valori crescute la începutul intervalului 1994- 1997 , caracter ondulant intre anii 1998-2000. Din 2003 indicatorul este în scădere.

50 Dizenterie bacilara 45 Tuse convulsiva 40 Hepatita tip B 35 30 25 20 15 10

Morbiditatea la 100 000 locuitori 000 Morbiditatea la 100 5 0 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 Anul

Evoluţia morbidităţii prin dizenteria bacilară, tuse convulsivă, hepatită tip B în perioada 1994-2015 În perioada 1994-2002 a scăzut morbiditatea prin rujeolă, rubeolă, oreion ca urmare a extinderii programului de imunizări. În perioada 2001-2004 nu s-au mai înregistrat cazuri de rujeolă. În perioada 2005-2008 judeţul a înregistrat cazuri de rujeolă cu cel mai înalt indicator în 2006. La oreion indicatorul a înregistrat valoarea cea mai mare în 2004. În anii 2014 si 2015 nu s-au înregistrat cazuri de oreion. În anul 2012 s-a înregistrat un număr de 1334 cazuri rubeolă fiind considerat un an epidemic pentru această boală. Majoritatea cazurilor au fost raportate la grupa de vârsta 15-20 de ani, care nu a intrat programul naţional de imunizări pentru această afecţiune. În anul 2015 nu s-au înregistrat cazuri de rubeolă. Gripa,în intervalul 1994-2007, a înregistrat un vârf epidemic în anul 1999. o Valoarea 43.69 /oooo din 2009 este determinată de cazurile de gripă H1N1.

600 500 400 Rujeola Rubeola 300 Oreion

locuitori 200 Gripa 100

Morbiditatea la 100 000 0

1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 Anul

Evoluţia morbidităţii prin rujeolă, rubeolă, oreion, gripă în perioada 1994-2015 Ca o concluzie generală anul 2015 s-a caracterizat prin patologie respiratorie, digestivă.

120 Din anul 2008 calendarul de vaccinare a inclus de la 01.10.2008 vaccinul DTPa - vaccin diftero-tetano-pertussis acelular, DTPa-VPI- vaccin diftero-tetano-pertussis acelular-poliomielitic inactivat (care din 2011 s-a imbunatatit si cu o componenta Haemophilus B - DTPa-VPI-Hib vaccin diftero-tetano-pertussis acelular-poliomielitic- Haemophilus B) si a demarat vaccinarea antiHPV. In anul 2009 a fost introdusă vaccinarea împotriva gripei H1N1. In functie de fondurile disponibile în calendarul de vaccinare din 2013 se va include vaccinul pneumococic conjugat.

CALENDARUL VACCINĂRILOR ÎN ROMÂNIA

VÂRSTA RECOMANDATĂ TIPUL DE VACCINARE COMENTARII primele 24 ore 2 - 7 zile Vaccin hepatitic B (Hep B) în maternitate Vaccin de tip Calmette Guerrin (BCG)

2 luni Vaccin diftero-tetano-pertussis acelular- medicul de familie poliomielitic-Haemophilus B-hepatitic B (DTPa-VPI-Hib-Hep. B) Vaccin pneumococic conjugat1) 4 luni Vaccin diftero-tetano-pertussis acelular- medicul de familie poliomielitic-Haemophilus B-hepatitic B (DTPa-VPI-Hib-Hep. B) Vaccim pneumococic conjugat1) 11 luni Vaccin diftero-tetano-pertussis acelular- medicul de familie poliomielitic-Haemophilus B-hepatitic B (DTPa-VPI-Hib-Hep. B) Vaccin pneumococic conjugat1) 12 luni Vaccin rujeolic-rubeolic-oreion (ROR) medicul de familie 5 ani Vaccin rujeolic-rubeolic-oreion (ROR) medicul de familie 7 ani 6 ani2) Vaccin diftero-tetano-pertussis acelular- medicul de familie poliomielitic (DTPa-VPI)/VPI2) 8 ani3) VPI3) medicul de familie 14 ani Vaccin diftero-tetanic pentru adulţi/vaccin medicul de familie diftero-tetano-pertussis acelular

NOTĂ: 1) Vaccinul pneumococic conjugat va fi inclus în calendarul naţional de vaccinare în funcţie de fondurile disponibile. 2) Copiii cu vârsta de 6 ani care au în antecedentele vaccinale o doză de DTPa la 4 ani vor fi vaccinaţi cu VPI, iar cei care nu au în antecedentele vaccinale o doză de DPTa vor fi vaccinaşi cu DTPa-VPI. 3) Copiii cu vârsta de 8 ani care au în antecedentele vaccinale o doză de DTPa la 4 ani vor fi vaccinaţi cu VPI în 2015 (copiii care nu au fost şcolarizaţi în clasa pregătitoare). Această recuperare se aplică numai în anul 2015. Pentru administrarea tuturor vaccinurilor menţionate se vor utiliza numai seringi de unică folosinţă

Abrevieri: DTPa = vaccin diftero-tetano-pertussis acelular VPI = vaccin polio inactivat Hep B = vaccin hepatitic B DTPa-VPI-Hib = vaccin diftero-tetano-pertussis acelular-poliomielitic-Haemophilus B DTPa-VPI-Hib-Hep B = vaccin diftero-tetano-pertussis acelular-poliomielitic-Haemophilus B-hepatitic B RRO = vaccin rujeolic-rubeolic-oreion

121 2.5.2 Morbiditatea spitalizată.

Structura externărilor pe afecţiuni în judeţul Dolj ( date obţinute de la D.S.P. Dolj şi care nu includ situaţia existentă la nivelul Spitalului Clinic C.F. Craiova** şi Spitalului Militar ):

Nr. bolnavi externaţi Nr. Cauza de boală crt.

2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015

1 Aparat respirator 24838 23895 24892 23480 26876 27183 24988 22775 22873 22002 22367 2 Aparat digestiv 13264 13667 14406 14774 16470 18727 13540 15900 17326 14087 13635 3 Aparat circulator 16685 16688 15982 16419 17196 18931 15754 15170 14576 14007 13344 4 Aparat genito - 10425 9835 10170 9218 9891 11529 9462 8778 9026 8162 8376 urinar 5 Traumatisme, 7796 9210 9032 8799 9311 9251 8255 8082 7635 7131 6709 otrăviri 6 Sistem osteo - 9343 9463 9085 9543 10076 12577 10228 9328 9813 9236 9270 articular 7 Boli infecţioase 7675 7151 7465 9812 10004 9694 8094 8011 8215 7978 8327 şi parazitare 8 Tumori maligne 7028 9406 10276 12477 13579 18219 12837 15084 10536 9925 9336 9 Tulburări mintale 4088 4804 4811 5194 5338 5587 6079 5704 5963 5987 5424 10 Boli sistem nervos şi ale 6811 7282 8120 8352 8983 8506 8476 8436 8372 8065 7618 organelor de simţ 11 Boli endocrine de metab nutriţie, 2859 4610 5004 4447 5537 5087 3014 3783 4076 3880 4579 tulb imun. şi st. de carenţă 12 Boli piele şi ţesut celular 1884 1770 1812 1874 2332 2511 2566 2502 2671 2173 2127 subcutanat 13 Boli sânge şi org. 829 731 815 1303 2238 6292 3334 2912 3074 2670 2033 hematopoetice 14 Anomalii 680 629 587 445 454 533 499 436 491 427 489 congenitale 15 Altele 25790 10999 27018 627255 26339 32187 25526 17982 22316 21236 19376 T O T A L 162529 141573 137578 135783 149475 186814 164626 152652 146963 136966 134764

% Nr Cauza de boală crt 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 1 Aparat respirator 17,74 17,60 16,65 3,12 16,33 14.55 16.37 15,72 15.56 16.06 16.60 2 Aparat digestiv 9,47 10,06 9,67 1,96 10,00 10.02 8.87 10,97 11.79 10.29 10.12 3 Aparat circulator 11,92 12,29 10,69 2,18 10,45 10.13 10.32 10,47 9.92 10.23 9.90 4 Aparat genito - 7,45 7,24 6,80 1,22 6,01 6.17 6.20 6,06 6.14 5.96 6.22 urinar

122 5 Traumatisme, 5,57 6,78 6,04 1,17 5,66 4.95 5.41 5,58 5.20 5.21 4.98 otrăviri 6 Sistem osteo - 6,67 6,97 6,08 1,27 6,12 6.73 6.7 6,44 6.68 6.74 6.88 articular 7 Boli infecţioase 5,48 5,27 4,99 1,30 6,08 5.19 5.30 5,53 5.59 5.82 6.18 şi parazitare 8 Tumori maligne 5,02 6,93 6,87 1,66 8,25 9.75 8.41 10,41 7.17 7.25 6.93 9 Tulburări mintale 2,92 3,54 3,22 0,69 3,24 2.99 3.98 3,94 4.06 4.37 4.02 10 Boli sistem nervos şi ale 4,87 5,36 5,43 1,11 5,46 4.55 5.55 5,82 5.70 5.89 5.65 organelor de simţ 11 Boli endocrine de metab nutriţie, 2,04 3,40 3,35 0,59 3,36 2.72 1.97 2,61 2.77 10.23 3.40 tulb imun. şi st. de carenţă 12 Boli piele şi ţesut celular 1,35 1,30 1,21 0,25 1,42 1.34 1.68 1,73 1.82 1.59 1.58 subcutanat 13 Boli sânge şi org. 0,59 0,54 0,55 0,17 1,36 3.37 2.18 2,01 2.09 1.95 1.51 hematopoetice 14 Anomalii 0,49 0,46 0,39 0,06 0,27 0.28 0.33 0,30 0.33 0.31 0.36 congenitale 15 Altele 18,42 8,10 18,07 83,25* 15,99 17.23 16.73 12,41 15.18 15.50 14.38

*Probabil la „altele” în anul 2008 au fost trecute şi toate spitalizările de zi conform procedurilor DRG, ceea ce în anii anteriori nu s-a întâmplat. ** In anii 2013 si 2014 datele de morbiditate spitalizata in judetul Dolj includ si datele de morbiditate spitalizata ale Spitalului Clinic C.F. Craiova Structura morbidităţii spitalizate pe afecţiuni situează pe primele locuri în 2015 bolile aparatului respirator, bolile aparatului digestiv, bolile aparatului circulator. Faţă de anul precedent a crescut numărul de internări, iar pe cauze de boala pe boli ale aparatului genito-urinar, sistemului osteo-articular, boli infectioase si parazitare, boli endocrine, anomalii congenitale.

123 Aparat respirator

Aparat digestiv

Aparat circulator

Aparat genito-urinar

Traumatisme, otraviri

Sistem osteo-articular

Infectioase si parazitare

Tumori maligne

Tulburari mentale

Boli sistem nervos si organe de simt

Boli endocrine sI de metabolism, nutritie, tulb. imun. si stari de carenta Boli piele si tesut subcutanat

Boli singe si organe hemato poetice

Anolmalii congenitale

Alte boli

Structura externărilor pe afecţiuni în anul 2015

Structura externărilor pe afecţiuni şi grupe de vârstă în anul 2015 Nr. externări pe grupe de vârstă Nr. crt. Cauza de boală sub 1-4 5-14 15-64 peste 1an ani ani ani 65ani 1 Aparat respirator 2616 4521 3122 7438 4670 2 Aparat digestiv 284 664 1456 7481 3750 3 Aparat circulator 12 4 37 5129 8162 4 Aparat genito-urinar 134 122 335 5416 2369 5 Traumatisme, otrăviri 31 318 643 3821 1896 6 Sistem osteo-articular 1 14 59 5942 3254 7 Boli infecţioase şi parazitare 597 1060 813 4423 1434 8 Tumori maligne 0 18 62 4830 4426 9 Tulburări mintale 0 88 492 4440 404 10 Boli sistem nervos şi ale organelor de simţ 38 118 213 3373 3876 Boli endocrine de metabolism, nutriţie, tulb. 11 129 258 553 2521 1118 imun. şi st. de carenţă 12 Boli piele şi ţesut celular subcutanat 63 139 201 1147 577 13 Boli sânge şi organe hematopoetice 17 44 134 1469 369 14 Anomalii congenitale 159 102 88 125 15 Grupa de vârstă 0-1 an înregistrează 32,52 % din anomaliile congenitale (489 pacienţi externaţi ) Grupa de vârstă 15-64 ani, care reprezintă la nivel de judeţ 68,77 % din populaţia judeţului, este interesată în procent de: - 33,25 % din bolnavii externaţi prin afecţiunile aparatului respirator( 22367 cazuri )

124 - 38,44 % din bolnavii externaţi pentru bolile aparatul circulator(13344 cazuri) - 44,28 % din bolnavii externaţi pentru bolile SN şi ale organelor de simţ(7618 cazuri) - 51,74 % din bolnavii externaţi pentru tumori maligne(9336 cazuri ) - 53,93 % din bolnavii externaţi pentru boli de piele şi ţesut celular subcutanat(2127 cazuri) - 55,06 % pentru boli endocrine, de metabolism, nutriţie(4579 cazuri ) - 56,95 % din bolnavii externaţi pentru traumatisme, otrăviri(6709 cazuri ) - 53,12 % din bolnavii externaţi pentru boli infecţioase şi parazitare(8327 cazuri) - 54,87 % din bolnavii externaţi pentru boli ale aparatului digestiv(13635cazuri ) - 64,66 % din bolnavii externaţi pentru boli genito-urinare(8376 cazuri ) - 64,10 % din bolnavii externaţi pentru bolile sistemului osteo-articular(9270 cazuri ) - 72,26 % din bolnavii externaţi pentru boli de sânge(2033 cazuri) - 81,86 % din bolnavii externaţi pentru tulburări mintale(5424 cazuri) Deşi populaţia peste 65 de ani reprezintă 17,27 % din populaţia judeţului, structura externărilor din unităţile spitaliceşti din judeţul Dolj pentru anul 2015 situează pe primele locuri pentru această grupă de vârstă : - afecţiunile aparatului circulator: 61,17 % din bolnavii externaţi pentru această afecţiune înregistrându-se: - 66,72 % din bolnavii externaţi cu infarct acut de miocard(399 cazuri) - 67,00 % din bolnavii externaţi cu boli cerebro-vasculare(2302 cazuri) - afecţiunile sistemului nervos şi organelor de simţ: 50,88 % din bolnavii externaţi pentru această afecţiune - tumori maligne: 47,41 % din bolnavii externaţi pentru această afecţiune - afecţiunile aparatului genito-urinar: 28,28 % din bolnavii externaţi pentru această afecţiune, înregistrându-se 75,62% din bolnavii externaţi pentru hiperplazia prostatei (183cazuri ) - afecţiunile sistemului osteo-articular: 35,10 % din bolnavii externaţi pentru această afecţiune - traumatisme, otrăviri: 28,26 % din bolnavii externaţi pentru această afecţiune - afecţiunile aparatului digestiv: 27,50 % din bolnavii externaţi pentru această afecţiune -afecţiunile aparatului respirator: 18,20% din bolnavii externaţi pentru această afecţiune

Structura şi morbiditatea pe afecţiuni în anul 2015 Nr. Cauza de boală CA % %ooo crt. 1 Aparat respirator 22367 16.60 3188.63 2 Aparat digestiv 13635 10.12 1943.80 3 Aparat circulator 13344 9.90 1902.32 4 Aparat genito -urinar 8376 6.22 1194.08 5 Traumatisme, otrăviri 6709 4.98 956.43 6 Sistem osteo -articular 9270 6.88 1321.53 7 Boli infecţioase şi parazitare 8327 6.18 1187.09 8 Tumori maligne 9336 6.93 1330.94 9 Tulburări mintale 5424 4.02 773.24 10 Boli sistem nervos şi ale organelor de simţ 7618 5.65 1086.02

125 11 Boli endocrine de metab nutriţie, tulb imun. şi st. de carenţă 4579 3.40 652.78 12 Boli piele şi ţesut celular subcutanat 2127 1.58 303.22 13 Boli sânge şi org. hematopoetice 2033 1.51 289.82 14 Anomalii congenitale 489 0.36 69.71

Externari spital Dolj:boli ale pielii si tesutului celular subcutanat 2001-2015

500

400

300

200

locuitori 100 0 la 100000 nr externari 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015

Externari spital Dolj:boli aparat circulator 2001-2015

3000 2500 2000 1500 1000

locuitori 500 0 la 100000 nr externari 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015

Externari spital Dolj:boli aparat digestiv 2001-2015

3000 2500 2000 1500 1000 locuitori 500 0

la 100000 nr externari

2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015

126

Externari spital Dolj:boli aparat respirator 2001-2015

5000 4000 3000 2000 locuitori 1000 0

la 100000 nr externari

2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015

Externari spital Dolj:tumori maligne 2001-2015

3000 2500 2000 1500 1000 locuitori 500 0 la nr 100000 externari 2001 2003 2005 2007 2009 2011 2013 2015

Din totalul externărilor de 134764 grupele de vârstă au fost interesate astfel: - sub 1 an: 3,99 % - 1-4 ani: 5,74 % - 5-14 ani: 6,44 % - 15-64 ani: 55,40 % - peste 65 ani: 28,43 % Structura externărilor se apropie de structura populaţiei pe grupe de vârstă din judeţ. Din totalul populaţiei de 701 461 locuitori în anul 2015 au fost externaţi din unităţile sanitare cu paturi 134764 bolnavi (19,21%). Din evidenţele actuale nu putem evidenţia numărul real de persoane spitalizate ci doar numărul externărilor.

Frecvenţa spitalizării calculată pe grupe de vârstă populaţionale pentru anul 2015 se prezintă astfel:

127 Grupa de vârstă Populaţia Număr bolnavi % externaţi 0-1 an 5403 5383 99,63 1-4 ani 24884 7734 31,08 5-14 ani 67163 8684 12,93 15-64 ani 482407 74658 15,48 peste 65 ani 121604 38305 31,50 TOTAL 701461 134764 19,21

Frecvenţa spitalizării Anul Frecvenţa spitalizării (%) 2001 25,70 2002 24,25 2003 22,24 2004 19,09 2005 19,47 2006 18,96 2007 20,99 2008 106,34 2009 23,34 2010 26,61 2011 21,88 2012 20,87 2013 21,29 2014 19,41 2015 19,21

În perioada 2001-2005 frecvenţa spitalizării a fost într-o continuă scădere care poate să aibă la bază tendinţa de rezolvare a cazurilor în sectorul prespitalicesc (cabinet medic de familie, ambulatorii de specialitate). Pentru anul 2015 s-a înregistrat valoarea 19,21 %. Anul 2008 a inregistrat cea mai mare valoare privind frecventa spitalizării (care a inclus probabil si spitalizările de zi conform procedurilor DRG).

Frecvenţa spitalizării 120 106.34 100

% 60 40 25.7 24.25 26.61 20 22.24 19.03 19.47 18.96 20.99 23.34 21.88 20.87 21.29 19.41 19.21 0 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 Ani2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015

Frecvenţa spitalizării în perioada 2001-2015

128 2.5.3. Indici de evidenţă pentru unele boli considerate probleme de sănătate.

Nr Anul . Boala crt 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 . % % % % % % % % % % % % % % % Tuberculoză 1 0.26 0,27 0,27 0.26 0,27 0,28 0.27 0.29 0.17 0.16 0.15 0.15 0.14 0.12 0.10 ☺ 2 Guşă ☻ 0.40 0,51 0,58 0.63 0,70 0,75 0,78 0.82 0.84 0.87 0.87 0.90 0.95 0.99 1.10 3 Diabet ☻ 2.05 2,32 2,31 2.28 2,42 2,65 3,13 3.60 3.92 4.2 4.56 4.87 5.12 5.32 5.69 4 Distrofie 0.16 0,16 0,09 0.06 0,05 0,03 0,03 0.02 0.03 0.13 0.03 0.02 0.03 0.03 0.03 ☺ 5 Rahitism 0.07 0,08 0,07 0.07 0,06 0,06 0,06 0.05 0.05 0.05 0.04 0.04 0.04 0.04 0.04 ☺ 6 Anemii☻ 0.22 0,28 0,30 0.29 0,31 0,32 0,33 0.34 0.33 0.33 0.32 0.31 0.32 0.32 0.35 7 Tulb. 0.74 0,97 0,90 0.90 0,98 1,03 1,04 1.12 1.16 1.19 1.23 1.27 1.84 1.88 2.09 mentale☻ 8 Epilepsie 0.28 0,32 0,34 0.36 0,39 0,42 0,45 0.47 0.49 0.51 0.52 0.54 0.55 0.55 0.61 ☻ 9 R.A.A. ☻ 0.07 0,09 0,09 0.09 0,10 0,11 0,10 0.11 0.14 0.10 0.10 0.10 0.10 0.10 0.11 10 C.R.C. ☻ 0.07 0,08 0,08 0.08 0,08 0,09 0,09 0.09 0.09 0.09 0.08 0.08 0.08 0.08 0.09 11 H.T.A. ☻ 4.85 5,56 6,16 6.83 7,39 7,90 8,60 9.16 9.39 9.74 9.85 10.05 10.24 10.50 11.68 12 C.I.C. ☻ 3.11 3,46 3,65 3.85 4,05 4,27 4,51 4.66 4.78 4.86 4.94 4.99 5.02 4.98 5.43 13 C.P.C☻ 0.13 0,14 0,14 0.14 0,14 0,15 0,15 0.15 0.15 0.16 0.15 0.16 0.15 0.14 0.15 14 B.C.V. ☻ 0.90 1,00 1,08 1.17 1,25 1,33 1,45 1.55 1.65 1.72 1.57 1.45 1.47 1.50 1.65 15 B.P.C.O. 0.84 0,95 1,02 1.12 1,21 1,29 1,38 1.48 1.56 1.65 1.66 1.71 1.78 1.82 2.02 ☻ 16 Ulcer ☻ 1.01 1,19 1,28 1.38 1,47 1,53 1,60 1.65 1.65 1.66 1.67 1.65 1.63 1.59 1.69 17 Ciroza si alte hepatite 0.21 0,21 0,23 1.29 1,42 0,26 0,29 1.88 2.00 2.09 2.09 2.13 2.14 2.13 2.33 cronice☻ 18 I.R.C. ☻ 0.09 0,10 0,13 0.14 0,16 0,15 0,18 0.24 0.26 0.27 0.28 0.29 0.31 0.34 0.39 19 Calculoză 0.39 0,48 0,54 0.58 0,60 0,64 0,68 0.73 0.75 0.76 0.75 0.74 0.75 0.75 0.82 ☻ 20 Anomalii Fără Fără 0.10 0,10 0,12 0.12 0,12 0,13 0,13 0.13 0.13 0.07 0.09 0.09 0.10 ☻ date* date* 21 Sifilis Fără Fără 0.11 0,14 0,08 0.07 0,02 0,02 0,02 0.02 0.01 0.04 0,04 date 0.03 0.04 date 22 Cancer☻ 1,70 1,83 1,92 2.4 2,17 2,28 2,40 2.53 2.65 2.74 2.87 2.99 2.74 3.16 3.29

*in 2011 si 2012 avem indici de evidenta doar pentru anomalii aparat circulator

129 Nr Anul

. Boala crt 2011 2012 2013

2014 2015 . % % % % % 1 Anomalii 0,14 0,14 0.05 0.05 0.05 ap circ☺ 2 Scleroza 0.02 0.03 0.03 0.03 multipla☺ 3 Maladia 0.01 0.01 0.02 0.02 Down☺ 4 Malaria☺ 0 0 0 5 Obezitate 0.79 0.88 1.02 ☻ 6 Boli 1.25 1.11 1.24 psihice☻ 7 Boala Alzheimer 0.13 0.14 0.16 ☻

☺ = semnifică scăderea indicatorului în 2015 faţă de 2014 ☻ = semnifică creşterea indicatorului în 2015 faţă de 2014

Datele mai sus inserate reprezinta prelucrarea datelor din darile de seama privind principalii indicatori ai cunoasterii starii de sanatate de la medicii de familie. Pentru tuberculoza, tumori maligne, diabet zaharat s-au folosit datele de la cabinetele de specialitate. Pentru anul 2015 medicii de familie cunosc: - 52,37 % din bolnavii TBC - 33,73 % din bolnavii cu tumori maligne - 60,84 % din bolnavii cu diabet zaharat Tendinţa de creştere pentru majoritatea afecţiunilor sesizată în 2008( ca urmare a derulării Programului Naţional privind Evaluarea Stării de Sănătate în Asistenţa Medicală Primară -PN 8, PNESS- program care a permis investigarea gratuită a tuturor cetăţenilor indiferent de calitatea de asigurat începând cu 01.07.2007 pana la sfârşitul anului 2008) se menţine. În 2015 probleme de sănătate pentru judeţul Dolj pot fi considerate din punct de vedere al indicelui de evidenţă: hipertensiunea arterială, diabetul, cardiopatia ischemică cronică, tumorile, ciroza si alte hepatite cronice, tulburări mentale si de comportament, BPCO, boala ulceroasă , boli cerebro-vasculare .

130 % 14

1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 Anul HTA CIC Diabet Ulcer BPCO Ciroza si alte hepatite cr Tumori TBC B c-v

Evoluţia indicilor de evidenţă pentru principalele probleme de sănătate din judeţul Dolj în perioada 1995-2015

Din evidenţele cabinetelor medicilor de familie în anul 2015 primele 5 locuri pe localităţi înregistrează la: - HTA ( 52 localităţi cu valori ale indicelui peste limita superioară a intervalului de încredere 11,06-11,22): Goicea (32,73 %), Ghercesti (22,36 %), Murgasi (19,78 %), Perisor(19,76%), Bratovoeşti (19,54 %);

- CIC (48 localităţi cu valori ale indicelui peste limita superioară a intervalului de încredere 4,80- 4,90): Galiciuica (11,26 %), Bratovoiesti (10,631%),Murgasi (10,31 %), Pleşoi (10,18 %), Secu (9,87 %);

- Diabet zaharat (30 localităţi cu valori ale indicelui peste limita superioară a intervalului de încredere 3,43-3,52): Orodel (7,09 %), Murgaşi (5,72 %), Coşoveni (5,48 %), Afumati (5,08 %), Perisor (4,91 %);

131 - Ciroze şi alte hepatite cronice: (51 localităţi cu valori ale indicelui peste limita superioară a intervalului de încredere 2,06-2,13): Secu (5,31 %), Ciupercenii Noi (4,63 %), Perisor (4,61 %), Argetoaia (4,56 %), Sopot (4,50 %);

-Tulburări mentale si de comportament(52 localităţi cu valori ale indicelui peste limita superioară a intervalului de încredere 2,00-2,07): Brabova (5,78 %), Diosti (5,00 %), Malu Mare (4,91 %), Bratovoiesti (4,63 %), Sopot (4,62 %);

- BPOC (53 localităţi cu valori ale indicelui peste limita superioară a intervalului de încredere 1,86 -1,92): Ciupercenii Noi (5,02 %), Bulzeşti (4,65 %), Ghindeni (4,67 %), Bucovăţ (4,21 %), Argetoaia (3.99%);

- Boala ulceroasă (49 localităţi cu valori ale indicelui peste limita superioară a intervalului de încredere 1,55-1,61): Ciupercenii Noi (4,82 %), Bulzesti (3,66 %), Ghindeni (3,38 %), Perisor (3,31 %);

- Boli cerebro-vasculare (58 localităţi cu valori ale indicelui peste limita superioară a intervalului de încredere 1,74-1,80): Cioroiaşi (9,29 %), Sopot (7,87 %), Maglavit (6,78 %), Ciupercenii Noi (6,03 %)Ghindeni (6,02 %);

- Tumori (43 localităţi cu valori ale indicelui peste limita superioară a intervalului de încredere 1,10-1,15): Murgaşi (2,80 %), Bulzeşti (2,80 %), Cârna (2,60 %), Seaca de Padure (2,34 %), Bratovoiesti (2,16 %);

Localitatea Gogosu,localitate cu populatie imbatranita, care nu a mai avut raportare in 2015, era in anul precedent printre localitatile cu valori peste limita superioara a intervalului de incredere care atrageau atentia la BPOC si boala ulceroasa.

132 133

134 135

136 137

138 139

140 141 Prin aplicarea quartilelor şi prin cartograme s-au identificat inegalităţile pe localităţi.

Quartila 4 pentru hipertensiunea arterială cu valori între 13,26-32,73 % cuprinde următoarele localităţi (vezi harta):

Vela 13.48 Cosoveni 15.89 Pleşoi 13.73 Varvor 15.94 Talpas 13.90 Robanesti 15.98 Afumati 14.06 Brabova 16.38 Melinesti 14.28 Urzicuţa 16.72 Teslui 14.30 Bucovat 17.54 Galiciuica 14.66 Silistea Crucii 18.00 Gighera 14.79 Dragotesti 18.10 Almaj 14.80 Maglavit 18.77 Leu 14.83 Bratovoieşti 19.54 Ciupercenii Noi 15.23 Perisor 19.76 Secu 15.28 Murgasi 19.78 Malu Mare 15.58 Ghercesti 22.36 Bîrca 15.73 Goicea 32.73

Quartila 4 pentru cardiopatia ischemică cronică cu valori între 6,85-11,26 % cuprinde următoarele localităţi (vezi harta):

Leu 6.87 Maglavit 8.15 Argetoaia 6.88 Dobrotesti 8.57 Teslui 6.93 Brabova 8.75 Bucovat 7.17 Malu Mare 8.76 Cerat 7.37 Cioroiasi 8.77 Cosoveni 7.53 Ciupercenii Noi 8.85 Ghindeni 7.56 Sopot 9.06 Ghercesti 7.64 Dragotesti 9.73 Pielesti 7.72 Diosti 9.76 Amarastii de Jos 7.81 Secu 9.87 Verbita 7.84 Pleşoi 10.18 Vela 7.97 Murgasi 10.31 Afumati 8.02 Bratovoieşti 10.63 Bîrca 8.06 Galiciuica 11.26

142

143

144

Quartila 4 pentru diabetul zaharat cu valori între 3,55- 7,09 % cuprinde următoarele localităţi ( vezi harta): Unirea 3.55 Craiova 4.18 Silistea Crucii 3.59 Varvor 4.42 Cioroiasi 3.64 Robanesti 4.46 Negoi 3.66 Goiesti 4.50 Leu 3.67 Dragotesti 4.54 Malu Mare 3.69 Bucovat 4.60 Marsani 3.71 Almaj 4.64 Valea Stanciului 3.72 Galicea Mare 4.83 Celaru 3.77 Secu 4.84 Cerat 3.79 Perisor 4.91 Carpen 3.83 Afumati 5.08 Ghindeni 3.92 Cosoveni 5.48 Pleşoi 3.99 Murgasi 5.72 Tuglui 4.01 Orodel 7.09

La nivelul medicilor de familie sunt cunoscute 60,84 % cazuri din cele 39911 ramase in evidenta la sfarsitul anului 2015 la nivelul judetului

Quartila 4 pentru ciroza şi alte hepatite cronice cu valori între 2,80-5,31 % cuprinde următoarele localităţi ( vezi harta):

Afumati 2.80 Brabova 3.48 Calafat 2.80 Carpen 3.49 Cârna 2.81 Ghindeni 3.53 Malu Mare 2.82 Bratovoieşti 3.56 Robanesti 2.86 Filiasi 3.69 Cioroiasi 2.86 Ostroveni 3.80 Marsani 2.89 Diosti 3.90 Izvoare 2.94 Unirea 4.26 Bucovat 3.01 Maglavit 4.43 Dragotesti 3.27 Sopot 4.50 Motatai 3.30 Argetoaia 4.56 Dranic 3.34 Perisor 4.62 Macesu de Sus 3.44 Ciupercenii Noi 4.63 Galicea Mare 3.44 Secu 5.31

145

146

147 Quartila 4 pentru tulburările mintale cu valori între 2,86- 5,78 % cuprinde următoarele localităţi ( vezi harta):

Izvoare 2.88 Galicea Mare 3.20 Bulzesti 2.89 Dragotesti 3.23 Perisor 2.90 Goicea 3.25 Macesu de Sus 2.97 Maglavit 3.30 Plenita 2.98 Secu 3.32 Goiesti 2.99 Bîrca 3.36 Murgasi 3.01 Lipov 3.47 Teslui 3.04 Ghercesti 3.88 Radovan 3.06 Ghindeni 3.97 Ciupercenii Noi 3.06 Sopot 4.62 Argetoaia 3.08 Bratovoieşti 4.63 Silistea Crucii 3.11 Malu Mare 4.91 Castranova 3.15 Diosti 5.00 Amarastii de Jos 3.18 Brabova 5.78

Quartila 4 pentru boli pulmonare cronice obstructive cu valori între 2,65-5,02% cuprinde următoarele localităţi ( vezi harta):

Motatai 2.65 Dragotesti 3.18 Calopar 2.65 Calafat 3.21 Dobrotesti 2.72 Secu 3.23 Malu Mare 2.75 Poiana Mare 3.41 Murgasi 2.75 Izvoare 3.45 Băileşti 2.76 Unirea 3.55 Silistea Crucii 2.77 Perisor 3.61 Varvor 2.80 Maglavit 3.86 Dobresti 2.87 Bratovoieşti 3.88 Ghercesti 2.90 Argetoaia 3.99 Piscu Vechi 2.91 Bucovat 4.21 Afumati 3.02 Ghindeni 4.25 Cioroiasi 3.12 Bulzesti 4.65 Lipov 3.16 Ciupercenii Noi 5.02

148 Quartila 4 pentru boala ulceroasa cu valori între 2,18-4,82 % cuprinde următoarele localităţi (vezi harta):

Grecesti 2.20 Pleşoi 2.66 Goiesti 2.26 Seaca de Padure 2.75 Sopot 2.28 Calafat 2.82 Silistea Crucii 2.30 Teslui 2.83 Bucovat 2.33 Poiana Mare 2.93 Malu Mare 2.35 Maglavit 2.94 Argetoaia 2.43 Ghercesti 2.97 Pielesti 2.43 Goicea 3.10 Unirea 2.52 Murgasi 3.26 Dranic 2.53 Ghindeni 3.26 Dobresti 2.57 Perisor 3.31 Predesti 2.59 Brabova 3.41 Cetate 2.60 Bulzesti 3.66 Dragotesti 2.62 Ciupercenii Noi 4.82

Quartila 4 pentru boli cerebro-vasculare cu valori între 2,78- 9,29 % cuprinde următoarele localităţi ( vezi harta):

Teslui 2.78 Bratovoieşti 3.41 Verbita 2.79 Calafat 3.54 Macesu de Sus 2.81 Perisor 3.67 Apele Vii 2.84 Seaca de Padure 3.87 Ghercesti 2.85 Lipov 4.05 Castranova 2.87 Secu 4.93 Murgasi 2.88 Varvor 5.05 Dranic 2.89 Dobresti 5.73 Poiana Mare 2.94 Malu Mare 5.94 Marsani 2.96 Ghindeni 6.02 Diosti 3.03 Ciupercenii Noi 6.03 Dragotesti 3.09 Maglavit 6.78 Radovan 3.13 Sopot 7.87 Ostroveni 3.24 Cioroiasi 9.29

149

150

151 152

153 CORELAREA PROBLEMELOR DEMOGRAFICE CU INDICII DE EVIDENŢĂ PENTRU BOLILE CRONICE ÎN LOCALITĂŢILE CU POPULAŢIE ÎMBĂTRÂNITĂ, NATALITATE SCĂZUTĂ, MORTALITATE CRESCUTĂ, SPOR NATURAL NEGATIV Pentru identificarea localităţilor cu probleme s-a folosit metoda scorului, folosindu-se poziţiile din quartilele corespunzătoare indicatorilor: populaţie peste 65 de ani, natalitate, mortalitate, spor natural. Localitate Poziţie Poziţie Poziţie Q4 Poziţie q4 q1 q1 Scor Boli cronice-quartila 4 peste Mortalitate Spor Natalitate 65 ani Natural Gogoşu 1 14 1 1 4.25 Fără raportare Măceşu de Jos 8 2 9 6 6.25 (anomalii congenitale ap circulator- peste limita sup II) Terpeziţa 10 10 3 2 6.25 IRC, tumori, tbc, CPC (anomalii congenitale, anomalii congenitale ap circulator - peste limita sup II) Măceşu de Sus 6 11 7 7 7.75 gusa,tulburari mintale, tumori, boli cerebro-vasculare, ciroza si alte hepatite cr(anomalii congenitale, anomalii congenitale ap circulator - peste limita sup II) Seaca de Pădure 3 45.00 4.00 4.00 14.00 gusa, tumori, boala Alzheimer,tbc, boala ulceroasa, boli cerebro- vasculare, calculoza, CPC, (anemii, CRC, maladia Down, anomalii congenitale ap circulator, obezitate- peste limita sup II) Botoşeşti-Paia 2 6 31 18 14.25 Fără raportare Afumaţi 17 13 17 12 14.75 DZ, epilepsie, tumori, HTA, CIC, BPOC, ciroza si alte hepatite cr, (anemii, rahitism- peste limita sup II) Se evidenţiază 4 localităţi : Gogosu, Macesu de Jos, Terpezita, Macesu de Sus cu probleme demografice în primul rând şi medicale (vezi harta). Localitatea Gogosu: localitate fara raportare Localitatea Macesu de Jos înregistrează >lim sup II: anomalii congenitale aparat circulator Pentru localitatea Terpezita se înregistrează în quartila 4 următoarele afecţiuni:IRC, tumori, tbc, CPC si >lim sup II: anomalii congenitale, anomalii congenitale ap. circulator Localitatea Macesu de Sus inregistreaza în quartila 4 următoarele afecţiuni: gusa, tumori, boli cerebro-vasculare, ciroza şi alte hepatite cronice si >lim sup II: anomalii congenitale, anomalii congenitale ap. circulator Aspecte ale inegalităţilor teritoriale din punct de vedere al indicilor de evidenţă, privind bolile netransmisibile, sunt prezentate pe cartogramele anexate (în funcţie de intervalele de încredere şi de quartile). Analizând cele două tipuri de cartograme constatăm că mai fidel reprezintă situaţia teritorială cartogramele realizate pe baza quartilelor.

154

155

% Tumori 3.5 TBC

Gusa 3 Boli venerice 2.5

1.5

0.5

1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 Anul

Evoluţia indicilor de evidenţă pentru afecţiunile nominalizate în raportul stării de sănătate pentru anul 2015 (tbc, cancer, guşă, boli venerice) Quartila 4 pentru tbc cu valori între 0,21-0,76 % cuprinde următoarele localităţi (harta s-a intocmit conform raportarilor dispensarelor tbc): La nivelul medicilor de familie sunt cunoscute 52,37% cazurile ramase in evidenta la sfarsitul anului 2015 la nivelul judetului.

Seaca de Pădure 0.20 Gogoşu 0.33 Poiana Mare 0.21 Scaeşti 0.33 Vela 0.21 Întorsura 0.34 Robanesti 0.22 Bîrca 0.34 Goiesti 0.23 Braloştiţa 0.35 Calopar 0.23 Gherceşti 0.36 Dragotesti 0.23 Pleşoi 0.37 Mischii 0.24 Terpeziţa 0.38 Dranic 0.24 Farcas 0.38 Cerat 0.29 Cotofenii din Dos 0.39 Predesti 0.29 Bratovoieşti 0.41 Cârna 0.29 Tălpaş 0.47 Giubega 0.29 Goicea 0.54 Gighera 0.31 Secu 0.76 TBC reprezintă o problemă de sănătate cu care se confruntă judeţul Dolj. „Condiţionarea economico-socială face din tbc un adevarat barometru al nivelului de trai al populaţiei. Riscul de infecţie creşte în raport cu vârsta deoarece reactivitatea organismului se reduce odata cu înaintarea în vârstă”.

156 Doljul era pe primul loc atât în ceea ce priveşte incidenţa(urmat de judeţele Iaşi , Bacău, Timişoara) cât şi prevalenţa (urmat de judeţele Constanţa, Iaşi, Bacău) aşa cum arată studiile în anii 2011 şi 2012. In anul 2013, conform cifrelor operative de la institutul M. Nasta judetul Dolj ocupa locul intai in ceea ce priveste incidenta globala prin tuberculoza(cazuri noi si recidive) cu o valoare de 113,0 %ooo (in scadere fata de anul precedent cand s-a inregistrat valoarea 123,4 %ooo) urmat de judetele Teleorman (112,5%ooo ) si Olt(109,2%ooo ) si locul trei in ceea ce priveste incidenta (cazuri noi) cu o valoare de 90,8%ooo (in scadere fata de anul 2012 cand s-a inregistrat valoarea 99,4%ooo ) dupa judetele Teleorman (94,0%ooo ) si Giurgiu (91,1%ooo ). Quartila 4 pentru guşă cu valori între 1,16 -2,66 % cuprinde următoarele localităţi ( harta s-a intocmit conform raportarilor medicilor de familie):

Simnicul de Sus 1.17 Izvoare 1.57 Perisor 1.18 Argetoaia 1.82 Maglavit 1.20 Bîrca 1.89 Amarastii de Jos 1.20 Ghindeni 2.10 Varvor 1.26 Bucovat 2.19 Seaca de Padure 1.33 Dragotesti 2.25 Ghercesti 1.33 Teslui 2.27 Craiova 1.38 Bratovoieşti 2.28 Calafat 1.40 Murgasi 2.34 Pielesti 1.41 Ciupercenii Noi 2.34 Predesti 1.44 Macesu de Sus 2.42 Cioroiasi 1.49 Castranova 2.47 Cosoveni 1.50 Brabova 2.59 Celaru 1.55 Malu Mare 2.66 Quartila 4 pentru tumori cu valori între 1,35-2,80% cuprinde următoarele localităţi (harta s-a intocmit conform raportarilor medicilor de familie): La nivelul medicilor de familie sunt cunoscute 33,73 % cazuri din cele 23054 ramase in evidenta la sfarsitul anului 2014 la nivelul judetului Bucovat 1.35 Dragotesti 1.64 Maglavit 1.41 Virtop 1.64 Unirea 1.42 Afumati 1.73 Robanesti 1.43 Varvor 1.78 Goiesti 1.44 Brabova 1.78 Dranic 1.47 Goicea 1.80 Marsani 1.48 Teslui 1.80 Măceşu de Sus 1.48 Izvoare 1.82 Siliştea Crucii 1.49 Radovan 1.94 Perişor 1.54 Bratovoieşti 2.16 Cioroiaş 1.56 Seaca de Pădure 2.34 Dobroteşti 1.57 Cârna 2.60 Castranova 1.58 Bulzesti 2.68 Terpeziţa 1.59 Murgaşi 2.80

157

158

159 160 Pentru boli venerice, avem date pentru judetul Dolj privind cazurile noi pentru anii 2012-2015:

Nr Nr cazuri noi Boala crt 2012 2013 2014 2015 Infecţie CA 28 22 12 0 1 gonococică % ooo 3.8 3.4 2.0 0.0 CA 47 46 54 8 2 Sifilis % ooo 7.2 7 8.3 1.2

Incidenta prin boli venerice a fost mai crescuta la nivelul judetului Dolj comparativ cu tara pana in 2014. Incidenta prin infectie gonococica in 2015 in judetul Dolj a fost 0 % ooo (in Romania 2012:1.6 %ooo , 2013:1,7 %ooo, 2014: 0.9 %ooo, 2015:0.4 %ooo), iar pentru sifilis a fost 1,2 %ooo (in Romania 2012: 8.5 %ooo , 2013: 6,9 %ooo, 2014: 6.5 %ooo, 2015: 4,8 %ooo).

Evolutia incidentei prin boli venerice in judetul Dolj comparativ cu Romania in perioada 2012-2015

Incidenta infectie gonococica 10 Dolj 5 Incidenta infectie gonococica Romania 0 Incidenta sifilis Dolj

la 100000 locuitori la 2012 2013 2014 2015 Ani Incidenta sifilis Romania

În anul 2014, următoarele localitati au inregistrat cazuri noi pentru bolile cu transmitere sexuala: Gonoree : Craiova, Bechet, Bradesti. Pentru aceasta afectiune cazurile au fost repartizate astfel:

- pe sexe: masculin 10 cazuri; feminin 2 cazuri

Repartitia cazurilor cu infectie gonococica pe sexe in anul 2014

10 10

nr cazuri 5 2 Masculin 0 Feminin 2014 anul

- pe medii: urban 11 cazuri; rural 1 caz

161 Repartitia cazurilor cu infectie gonococica pe medii in anul 2014

15 11 10 nr cazuri Urban 5 1 0 Rural 2014 anul

Sifilis : Craiova, Filiasi, Calafat, Dabuleni, Poiana Mare, Cetate, Salcuta, Motatei, Bradesti, Urzicuta, Sadova, Maglavit, Murgasi, Farcas, Melinesti, Plenita,

Pentru aceasta afectiune cazurile au fost repartizate astfel:

- pe sexe: masculin 33 cazuri; feminin 21 cazuri

Repartitia cazurilor cu sifilis pe sexe in anul 2014

40 33 21 nr cazuri 20 Masculin 0 Feminin 2014 anul

- pe medii: urban 37 cazuri; rural 17 cazuri

Repartitia cazurilor cu sifilis pe medii in anul 2014

37 40 17 nr cazuri 20 Urban 0 2014 Rural anul

In 2014 au ramas in evidenta 269 pacienti cu sifilis, indice de evidenta 0.04 % (216 pacienti in 2013, indice de evidenta:0,03 %).

2.5.4. Prevalenţa unor boli cronice

Nu există date la nivelul judeţului deoarece întreaga documentaţie culeasă de la nivelul celor 4 cuiburi anchetate în 1997 ( DM 14 Craiova, DM Leu- Zănoaga, DM Brădeşti, DM Băileşti ) a fost trimisă spre prelucrare la MS. Rezultatele anchetei nu ne-au fost comunicate prin sistemul retroinformaţiei.

162

163 3. Programe de sănătate în judeţul Dolj : 3.1 Program naţional de prevenire şi control al bolilor transmisibile

Program / Indicatori 2010 2011 2012 2013 2014 2015 Subprogram Program naţional de nr doze vaccin achiziţionate centralizat 96940 94930 48798 83059 56039 48799 imunizare Subprogram de nr. activităţi desfăşurate 119 133 125 69 102 81 supraveghere şi

control al BT prioritare Subprogram de nr. teste ELISA HIV efectuate la gravide 124 787 433 374 117 150 supraveghere şi nr. teste rapide HIV efectuate la gravide în 3506 4680 3299 4092 4507 5271 control al infecţiei maternitate HIV nr. teste rapide HIV efectuate la grupele de risc 461 603 380 861 560 620 nr. teste rapide HIV efectuate la alte categorii 771 913 789 527 877 1184 Subprogram de nr. contacţi examinaţi 4368 13413 13658 11259 10411 10202

supraveghere şi nr. suspecţi examinaţi 7554 673 673 662 620 control al tuberculozei nr. cazuri care beneficiază de chimioprofilaxie 794 98% 573 753 814 702 nr. intradermoreacţii la PPD - - - - 525 498

nr. vizite de supravizare în teritoriu efectuate de 179 100% 1 1 36 1 medicii specialişti Subprogram de nr. gravide din judeţ testate serologic pentru sifilis 3518 990 375 352 358 - supraveghere şi control al bolilor cu transmitere sexuală Subprogram naţional Cantitatea de substanţe dezinfectante ------de intervenţie în achiziţionate(litri) pandemia de gripă nr. măşti de protecţie FFP2 ------nr. măşti de protecţie FFP1 ------Program de nr. cazuri de IN depistate în sistem de sentinelă, pe ------supraveghere şi secţii şi tip de infecţii control al infecţiilor nosocomiale (IN) nr. cazuri de IN depistate în sistem de rutină, pe 112 119 75 104 84 148 secţii şi tip de infecţii

3.2Program naţional de monitorizare a factorilor determinanţi din mediul de viaţă şi muncă

Program / Indicatori 2010 2011 2012 2013 2014 2015 Subprogram Program naţional nr. acţiuni specifice de evaluare a factorilor de risc 81 69 29 54 21 20 de monitorizare a din mediu pentru starea de sănătate factorilor determinanţi din nr. acţiuni specifice de evaluare a efectelor 60 60 56 20 20 20 mediul de viaţă şi radiaţiilor ionizante pentru starea de sănătate muncă nr. acţiuni specifice de evaluare a factorilor de risc 24 67 144 17 25 21 alimentari pentru starea de sănătate nr. acţiuni specifice de evaluare a stării de sănătate 60 54 96 * * * a copiilor şi adolescenţilor din colectivităţi nr. acţiuni specifice de evaluare a stării de sănătate 66 81 100 16 16 8 a expuşilor profesional nr. acţiuni specifice de monitorizarea stării de 7 1 - - - - sănătate a populaţiei

*in prezent face parte din PN de evaluare si promovare a sanatatii si educatie pentru sanatate.

164 3.3Program naţional de prevenire şi control al bolilor netransmisibile

Program / Indicatori 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 Subprogram Profilaxie în nr. pacienti inclusi in 1367 923 2174 2447 2025 1612 1912 1965 patologia programe psihiatrică şi intraspitalicesti de psihosocială reabilitare Transplant de nr. diagnosticări morţi 19 24 15 * * * * * organe, ţesuturi cerebrale si menţinere celule de in condiţii fiziologice origine umana nr cupluri sterile 11 10 6 15 beneficiare de proceruri FIV si ET Tratament in nr. pacienţi pentru care 2 0 2 4 3 3 - - străinătate s-a primit finanţare

Monitorizare nr. pacienţi cu 338 767 905 830 - - activă a dizabilităţi de ** ** ** bolnavilor cu ambulaţie introduse in dizabilităţi de registru ambulaţie Depistare activa nr cazuri testate cu 1560 153 precoce a formular FS1 completat cancerului de in integralitate col uterin

* Programe şi activităţi în cadrul unor programe ce nu au fost finanţate sau se derulează prin Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Craiova, aflat în subordinea Ministerului Sănătăţii ** Date numai de la Spitalul Clinic Municipal Filantropia

Aspecte privind derularea PN de diabet zaharat Automonitorizare

400 365 300 223 214 237 152 187 181 200 100 0 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 Anul

număr pacienţi automonitorizaţi

Acest tip de activitate profilactică a depins de alocaţia bugetară, mai ales din anul 2003 şi a permis automonitorizarea pacienţilor insulinodependenţi.

165 Pompe de insulină

20 19 13 15 8 8 10 6 4 5 2 0 0 0 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 Anul

număr pompe instalate

Din 2003 Centrul Clinic Judeţean Diabet Nutriţie Boli Metabolice Dolj a fost inclus în programul de montare şi susţinere a pompelor de insulină. La sfârşitul anului 2010 existau 52 pompe de insulină funcţionabile. Din anul 2011 nu mai avem date, PN derulându-se prin Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Craiova, aflat în subordinea Ministerului Sănătăţii Monitorizare

800 600 400 200 0 2002 2003 2004 2005 2006 Anul

număr persoane testate

Prin această activitate au fost testate rudele de gradul 1 ale pacienţilor diabetici. În anul 2002 cifra absolută este aşa de mare pentru că în indicator au fost cuprinse şi testările efectuate în timpul campaniilor de educaţie pentru sănătate având diverse sponsorizări. Din 2007 programul nu a mai finanţat o astfel de activitate.

Indice de depistare

10 8 6 indice de depistare % 4 2 0 2002 2003 2004 2005 2006 Anul

Concluzie: în perioada 2002-2004 deşi cifrele absolute de depistare au avut un caracter ondulant, indicatorul de depistare a avut un caracter uşor ascendent. Pentru perioada 2002-2006 graficele prezentate pun în evidenţă că în timp ce numărul de pacienţi în tratament creşte, numărul depistărilor active în rândul rudelor de gradul I creşte, activităţile profilactice ( primare, secundare ) sunt în scădere . Din 2007 nu mai avem date pentru această activitate.

166 Pacienţi trataţi

2006

2004 număr pacienţi trataţi

2002

0 2000 4000 6000 8000 10000 12000

Numărul de pacienţi trataţi cu insulină, ADO, insulină+ADO, a fost într-o creştere permanentă cu cca 800-900 cazuri/an. Din 2007 tratamentul pacienţilor de diabet a trecut pe circuitul farmaciilor deschise*. O situaţie corectă şi completă a numărului de pacienţi trataţi o deţine CJAS. La nivelul cabinetelor de diabet şi boli de nutriţie situaţia multianuală a pacienţilor de diabet (pacienţi în tratament plus pacienţi pe dietă) se prezintă astfel: Pacienţi aflaţi în 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 evidenţă ambulatoriu 16455 17452 19006 22291 25480 27678 29520 31860 33818 35316 37556 39911 cabinete medici 11013 11794 13154 15335 18043 19354 20497 21628 22279 22720 23586 24283 de familie tratament 9536 10180 10940 * * * * * * * * *

Evolutia pacientilor aflati in evidenta in perioada 2003-2015

40000

30000

20000 pacienti ambulator pacienti MF 10000

0 2003 2005 2007 2009 2011 2013 2015

Tabelul şi graficul pun în evidenţă următoarele aspecte: -activitatea de monitorizare a evidenţei primare pentru această boală organizată de DSP Dolj, prin serviciul de programe a permis îmbunătăţirea evidenţei corecte la nivelul medicului de familie privind pacienţii aflaţi în tratament cât şi a unor pacienţi aflaţi pe dietă(evidenţă absolut necesară în vederea conducerii schemelor terapeutice pentru alte afecţiuni). Dacă în 2003 procentul de pacienţi cunoscuţi de medicul de familie din totalul pacienţilor aflaţi în evidenţă la nivelul ambulatoriului era de 58%, începând din 2004 acesta a crescut la 67%, pentru ca în 2006 şi 2007 să se situeze la 69%, iar pentru anii 2008, 2009, 2010 : 70%. Procentul pacienţilor cunoscuţi de

167 medicul de familie pentru 2011 a fost 68%, pentru 2012 a fost 66%, pentru anul 2013 a scazut la 64%, pentru anul 2014 a scazut la 63 %, iar pentru anul 2015 a scazut la 60.84%. Restul până la 100% poate fi reprezentat de pacienţii diabetici aflaţi doar pe dietă. - din totalul pacienţilor aflaţi în evidenţă în 2003, 52% au beneficiat de tratament, iar din 2004 procentul este de 58%. Din cele două aspecte sesizate reiese că medicul de familie a avut un rol important până în 2010 în urmărirea pacienţilor şi depistarea celor ce sunt în tratament. În anul 2007 a avut loc activitatea de instruire medicilor de familie(336) în vederea monitorizării şi tratamentului bolnavilor de diabet zaharat . Din 2011 există un sistem electronic (RoDiab web) de înregistrare a pacienţilor cu diabet într-o bază de date unică la nivelul întregii ţări.

De la l iulie 2007 a demarat Programul Naţional privind Evaluarea Stării de Sănătate în Asistenţa Medicală Primară (PN 8, PNESS), program finanţat din venituri proprii prin transfer către fondul de asigurări sociale de sănătate de către MSP şi derulat până la 31decembrie 2008. Datele pentru derularea programului în 12 luni în perioada 1iulie -30 iunie 2008 sunt oglindite în tabelul de mai jos:

România Dolj Adresabilitate Peste 55% 56.58% Pers neasigurate 5.70 % 16,00% Risc îmbolnăvire total 37% 54,17% Risc diabet 30% 29.24% Risc cardio-vascular 7% 7.70% Risc oncolog gen din care 6% 12.59 % 5,44% din populaţia Risc onco col 1.93% feminină 2,50% din populaţia Risc onco sân 1.25% feminină 3.88% din populaţia Risc onco uter 2.08% feminină 0.77% din populaţia Risc onco colo-rectal generală Risc osteoporoză 2,64% populaţia >55 ani Nr. contracte medici familie 10388 408 din care în rural 4521 =42,07% 213 = 52,21% Nr. analize/ persoana 6.38 6.42 Cost mediu/analize/persoana 39.26 lei 41.27 lei Cost mediu /persoana 50.11 lei 50.04 lei

168 Ca efect al derulării programului incidenţa diabetului zaharat (raportată la 1000 locuitori) a crescut de la 3,14%o în 2007 (2248) la 6,77%o în 2008 (4848), iar numărul bolnavilor aflaţi în evidenţă la 31.12.2008 (25480) a fost cu 12,55(3189) mai mare decât bolnavii aflaţi în evidenţă la 31.12.2008 (22291). O analiză a derulării programului in judeţul Dolj comparativ cu ţara de la implementarea lui la 01.07.2007 reiese din tabelele şi graficele următoare(nu avem date pentru România la 18 luni de derulare):

ADRESABILITATE

PERIOADA DE DERULARE A PROGRAMULUI te 3 luni 6 luni 9 luni 12 luni 18 luni (01.07- (01.07-31.12. (01.07. 2007- 01.07. 2007- 01.07. 2007- 30.09.2007 2007) 31.03. 2008) 30.06. 2008) 31.12. 2008)

esabilita

Dolj 58,37 59,60 60,84 55 56.67 România 41,67 48,80 50,33 56.58 Nu avem date

Adresabilitatea popullatiei in judetul Dolj comparativ cu Romania

40 Dolj Romania 20

0 3 luni 6 luni 9 luni 12 luni 18 luni

PERSOANE NEASIGURATE

Persoane PERIOADA DE DERULARE A PROGRAMULUI neasigurate 3 luni 6 luni 9 luni 12 luni 18 luni (01.07- (01.07-31.12. (01.07. 2007- 01.07. 2007- 01.07. 2007- % 30.09.2007 2007) 31.03. 2008) 30.06. 2008) 31.12. 2008)

Dolj 15,93 16,05 16,45 16 17.37 România 10 11,03 11,06 5.70 Nu avem date

169 18 luni 12 luni Romania 9 luni Dolj 6 luni 3 luni

0 2 4 6 8 10 12 14 16 18 20

RISCURI

PERIOADA DE DERULARE A PROGRAMULUI 3 luni 6 luni 9 luni 12 luni 18 luni Riscuri (01.07- (01.07-31.12. (01.07. 2007- 01.07. 2007- 01.07. 2007- % 30.09.2007 2007) 31.03. 2008) 30.06. 2008) 31.12. 2008)

Dolj România Dolj România Dolj România Dolj România Dolj România

Diabet 32,95 23,4 30,19 29,26 29,47 29,66 29.24 30 27.58 Cardio- 15,8 11,4 10,72 9,98 8,71 8,12 7.70 7 6.89 Nu avem vascular date Cancer 10,82 12 13,69 9,03 11,34 6,87 12.59 6 5.41

Riscuri la 12 luni de derularea PNESS Dolj comparativ cu Romania

40 29,24 30 30

% 20 12,59 7,7 10 7 6 0 risc diabet risc cardio-vascular risc cancer

Dolj Romania

Riscuri la 18 luni de derularea PNESS in Dolj

27,58 30 25 20

% 15 6,89 10 5,41 5 0 risc diabet risc cardio-vascular risc cancer

Dolj

170 Disfuncţionalităţi apărute în perioada derulării programului : Deşi o problemă a reprezentat-o în anul 2007 lipsa tehnicii de calcul, aceasta s-a rezolvat în anul 2008. Astfel toţi furnizorii de servicii medicale au primit laptop-uri ( şi imprimante) în care a fost creată baza de date pentru acest program, facilitând stocarea rapidă a fişierelor de export către MS . Conectarea la internet a permis contactarea rapidă a acestor furnizori pentru anunţuri importante sau raportarea unor situaţii. Tehnica de calcul a rămas în dotarea furnizorilor deşi programul s-a încheiat. Totuşi principala problemă a fost aceea a taloanelor: . taloanele neprimite . pierderea sau deteriorarea taloanelor În urma acţiunii în care s-au implicat reprezentanţi ai Direcţiei de Sănătate Publică Dolj şi asistenţi medicali comunitari, din cele 64697 plicuri colectate la sediul CAS Dolj şi redistribuite primăriilor, doar 61 de primării (din cele 111 primarii ) au raportat date referitoare la 55854 plicuri(83.33%): redistribuirea a 35823 plicuri (55.37%), rămânând 20031 plicuri (35.86%) nedistribuite (cauze: deces, adresa necunoscută, neconcordanţă, alte situaţii) Realizările PNESS pe perioada 1 iulie-31 decembrie 2008: - impact pozitiv în mediul rural prin deplasarea laboratorului pentru investigaţii - depistarea cazurilor noi de diabet, anemie, dislipidemie în rândul populaţiei - persoanele asigurate au putut beneficia prin trimiterea de către medicul de familie în serviciile de sănătate în vederea consultului, investigaţiilor şi tratamentului de specialitate pentru afecţiunea depistată prin program - o şansă pentru persoanele neasigurate de a beneficia de analize gratuite şi de a se lua în evidenţa unui medic de familie - cetăţenii au devenit din ce în ce mai interesaţi de sănătatea lor - a crescut nivelul de informare a populaţiei privind prevenirea bolilor şi necesitatea prezentării la medic pentru depistarea îmbolnăvirilor şi tratamentul acestora - programul a ajutat la prevenirea îmbolnăvirilor şi la depistarea precoce a unor boli

171 3.4 Program naţional de evaluare si promovare a sănătăţii şi educaţie pentru sănătate PN are 2 domenii: - domeniul 1interventii pentru un stil de viata sanatos - domeniul 2 cu componenta 2.1evaluarea starii de sanatate a copiilor si tinerilor din 2013 si componenta 2.2 evaluarea starii de sanatate a populatiei generale din 2012 Domeniul 1

Program/ Indicatori 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 Subprogram Subprogram -nr evenimente/ 45 47 38 33 32 27 28 31 25 27 36 20 de evaluare campanii si promovare naţionale IEC a sanatatii si -nr activităţi de 3703 5131 6351 10157 9486 11072 11243 11115 10679 9780 9859 6452 educatie IEC derulate la pentru nivel local în sanatate cadrul campaniilor naţionale

100000 87000 80000 60000 56000 45000 43893 39000 40000 lei 40000 32590 31000 31000 32000 35000 19000 20000 10000 12000 0 0 2001 2003 2005 2007 2009 2011 2013 2015

Finanţare program de promovare a unui stil de viata sanatos în perioada 2001-2015 După 1990 prin înlocuirea termenului de cu cel de , noile abordări stabilite prin Charta de la Ottawa pentru promovarea sănătăţii au devenit cunoscute şi chiar implementate, toate având scop îmbunătăţirea sănătăţii şi a calităţii vieţii. Acest scop nu se poate atinge decât printr-o activitate continuă, responsabilă, îmbunătăţită, diversificată şi monitorizată. Toate aceste activităţi s-au realizat şi se realizează prin campanii de informare, comunicare, educare, pentru schimbarea comportamentelor şi adoptarea unui stil de viaţă sănătos. Începută timid, cu întâlniri informale, susţinere de lecţii, ore de educaţie pentru sănătate, calitatea acestei activităţi s-a îmbunătăţit mult , prin atragerea în parteneriate de ONG-uri şi instituţii care astăzi derulează multe din activităţi asigurând astfel sustenabilitatea acestora. De la 2-3 persoane în 1999, în prezent promovarea sănătăţii beneficiază de resurse umane bine pregătite( medici şcolari, asistenţi comunitari, mediatori sanitari, psihologi, medici de familie, cadre didactice), voluntari ai ONG- urilor partenere (studenţi, elevi, părinţi, preoţi). Este esenţial pentru componenta de

172 promovarea sănătăţii, să se dezvolte o legătura permanentă între instituţiile comunitare şi ONG care pot îmbunătăţi calitatea intervenţiilor şi rezultatele programelor de prevenţie. Printr-o monitorizare a performanţelor şi a rezultatelor pot fi identificate oportunităţile şi punctele slabe ce pot afecta performanţa , pot fi promovate cele mai eficiente dintre intervenţii spre a fi cunoscute şi contracarate. Beneficiind de formare şi competenţe s-a format o reţea locală de formatori în promovarea sănătăţii şi educaţie pentru sănătate care se implică tot mai responsabil şi voluntar în acest tip de activităţi în comunitate. S-a asigurat participarea la studii pilot de cercetare în diverse programe naţionale şi internaţionale cu finanţări externe care au avut drept scop identificarea unor noi nevoi de informare şi conştientizare în grupurile ţintă. Instrumentele de lucru în promovarea sănătăţii s-au îmbunătăţit şi diversificat, de la pliante şi broşuri la CD-uri, pagini web, portaluri de sănătate. Deşi activitatea de educaţie este una calitativă, se poate spune cu certitudine că în domeniul promovării sănătăţii, lucrurile se schimbă în bine şi pentru asta, nu e nevoie doar de statistici, rezultatele se văd printre oameni: ei caută informaţia şi prin asta îşi asumă responsabilitatea personală asupra propriei sănătăţi. Această creştere a nivelului de educaţie pentru sănătate a populaţiei se reflectă în continuarea creşterii indicelui de evidenţă pentru un număr important de afecţiuni şi în anul 2015. În anul 2015 s-au derulat: - intervenţii de promovare a sănătăţii în colectivităţi, comunităţi rurale şi comunităţi de romi, grupuri vulnerabile - prelungirea si încheierea de noi parteneriate în promovarea sănătăţii pentru sustinerea activitatilor din comunitate - acţiuni în parteneriat cu asociaţii şi organizaţii neguvernamentale locale, naţionale şi internaţionale; întâlniri de lucru cu furnizorii de servicii de promovarea sănătăţii - participarea în parteneriat cu Organizaţia EUROPROTECTOR la proiectul Sănătatea tinerilor-STANDARDE EUROPENE/REALITĂŢI ROMÂNEŞTI finanţat de Comisia Europeană prin Programul Tineret în acţiune/Acţiunea 5-„Tanar informat, tanar responsabil” - acţiuni demonstrative de schimbare de comportamente cu instrumentele din dotare, testări de parametri biologici (aparat de testat CO, aparat de testat vârsta plămânului, „păpuşa pentru fumat”, material video) - s-a demarat proiectul RO-19-04, interventii la mai multe niveluri pentru preventia bolilor netransmisibile asociate stilului de viata - alte activităţi (flash-mob; Marşul lumânărilor aprinse) - activitati in comunitate cu ocazia Zilelor municipiului Craiova Prin conferinţe de presă, articole/ comunicate în presă, intervenţii în mass media, intervenţii de educaţie în şcoli s-au punctat zilele internaţionale dedicate sănătăţii: 23-30ianuarie- Săptămâna europeană de prevenirea cancerului de col uterin 4 februarie- Ziua mondială de luptă împotriva cancerului 20 martie- Ziua mondială a sănătăţii orale

173 21 martie – Ziua mondială a sindromului Down 22 martie- Ziua mondială a apei 24 martie- Ziua mondială de luptă împotriva tuberculozei 7 aprilie- Ziua mondială a sănătăţii 23-30 aprilie- Săptamana europeană de vaccinare 4 mai – Ziua naţională inimii 5 mai- Ziua mâinilor murdare 15 mai- Marşul lumânărilor aprinse 17 mai – Ziua mondială împotriva hipertensiunii 22 mai- Ziua europeană împotriva obezităţii 31 mai- Ziua mondială anti fumat 5 iunie- Ziua internaţională a mediului 26 iunie- Ziua mondială de combatere a abuzului şi a traficului ilicit de droguri Iulie- Luna naţională a informării despre efectele consumului de alcool 28 iulie – Ziua mondială a hepatitei 1-7 august- Săptămîna mondială a alimentaţiei la sân 16-22 septembrie- Săptămâna europeană a mobilităţii 26 septembrie- Ziua mondială a contracepţiei 29 septembrie-Ziua mondială a inimii Octombrie- Luna internaţională de informare despre cancerul de sân 1 octombrie- Ziua internationala a varstnicului 14 noiembrie- Ziua mondială a diabetului 16 noiembrie – Ziua mondială de luptă împotriva BPOC 17 noiembrie- Ziua naţională fără tutun 18 noiembrie- Ziua europeană a informării despre antibiotice 25 noiembrie- Ziua internaţională de eliminarea violenţei împotriva femeilor 1 decembrie- Ziua mondială anti SIDA 3 decembrie- Ziua internaţională a persoanelor cu deficienţe Domeniul 2.1 are ca scop evaluarea starii de sanatate a copiilor si tinerilor (activitatea in anul 2015 este prezentata in partea b.8) Domeniul 2.2 are ca scop evaluarea starii de sanatate a populatiei si se finalizeaza anual prin Raportul starii de sanatate al comunitatii-judetul Dolj prezentat in acest material si care se poate vizualiza si pe site-ul DSP Dolj.

174 3.5 Program naţional de sănătate a femeii şi copilului Program Intervenţii/Obiective Indicatori 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015

Consolidarea -nr medici 64 44 0 0 0 0 0 0 0 0 0 asistenţei medicale familie primare pentru instruiţi furnizarea serviciilor -nr asistenţi 61 44 0 0 0 0 0 0 0 0 0 de sănătatea medicali reproducerii instruiţi -nr total 186 197 197 197 193 181 166 156 145 110 77 medici familie implicaţi care distribuie contraceptive gratuite -nr utilizatori 11016 9808 10394 10360 998 943 3934 4440 5579 3836 2772 activi

Profilaxia anemiei -nr gravide 2962 3014 2006 1713 824 1892 1226 1401 1305 0 0 feriprive la gravidă tratate profilactic cu preparate de fier Profilaxia sindromului -nr gravide 199 141 198 235 219 97 117 118 62 121 199 de izoimunizare Rh imunizate cu imunoglobulin a anti D Profilaxia malnutriţiei -nr copii 349 353 409 442 403 397 155 122 112 82 176 la prematuri prematuri ** trataţi cu lapte praf special Profilaxia morbidităţii -număr sugari infantile datorate care au 2450 865 892 979 896 996 1409 625 905 798 1217 distrofiei la copilul 0- beneficiat de 1-an prin administrare lapte praf (nr de lapte praf mediu lunar)

Profilaxia rahitismului -nr copii 0-3 5934 8082 7678 8950 6963 7858 6628 9564 3797 0 0 carenţial al copilului ani profilaxie rahitism carenţial Profilaxia anemiei -nr sugari 2- 4439 6247 4127 3819 3598 1790 1936 2050 1998 568 0 feriprive la copil 12 luni profilaxie ane mie feriprivă Prevenirea deceselor -nr nou- 343 317 291 289 ** ** ** ** ** neonatale prin nascuti care 187 124 133 239 creşterea accesului la au beneficiat îngrijiri adecvate în de terapie unităţi regionale; intensiva neonatala Screening pentru -nr nou- 118 212 242 265 63 75 57 69 173 depistarea precoce a născuţi retinopatiei de prema examinaţi turitate, tratamentul şi pentru dispensarizarea retinopatie de bolnavilor; prematuritate

175 Screening pentru -nr copii 1834 1307 1871 2326 depistarea precoce a testaţi fenilcetonuriei si hipotitoidismului cong -nr copii 230 184 174 448 510 76 138 33 0 trataţi astm trataţi trataţi tratati 3 134 57 bronşic 290 120 testati testati testaţi testaţi testati -nr copii 8 4 3 6 1 2 - - - - - trataţi hepatita B şi C Diagnostic precoce, -nr copii 437 374 284 318 208 293 ** ** ** ** ** prevenţie primară şi trataţi diaree secundară, cronică+/- monitorizarea şi sindrom recuperarea unor malabsorbţie afecţiuni cronice ale -nr copii 9 8 5 6 8 6 ** ** ** ** ** copilului trataţi mucoviscidoză -nr copii 27 24 19 25 27 11 ** ** ** ** ** testaţi mucoviscidoză -nr copii 10 PN 2 - - - - ** ** ** ** ** trataţi hemofilie -nr comunităţi 71* 72* 126 145 122 121 120 120 119 119 131 în care activează asistenţi medicali comunitari -nr populaţie generală 1560 2700 Dezvoltarea sistem de rromă în care asistenţă comunitară* activează mediatori sanitari din care femei 15-45ani 461 fără fără fără fără fără fără fără fără fără fără copii 0-18 ani 508 date date date date date date date date date date

-nr mediatori 2 3 10 9 8 7 6 6 5 5 6 sanitari

*Luând în calcul şi satele comunelor în care activează cei 20 asistenţi medicali comunitari în 2004, respectiv 30 în 2005, 30 în 2006, 46 în 2007, 42 în 2008 si 2009, 41 în 2010, 40 în 2011, 2012, un numar 39 asistenţi medicali comunitari în 2013 şi 2014 şi un numar 43 asistenţi medicali comunitari în 2015(si inca 8 pe proiect norvegian).

** Program derulat de/şi de Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Craiova Acest program naţional nu reflectă pe judeţ situaţia întru cât din 2011 Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Craiova se află direct în subordinea Ministerului Sănătăţii.

Activitatea asistentilor medicali comunitari, in anul 2015, in judetul Dolj este reflectata in tabelul de mai jos:

176 Nr. Nr. asistenti beneficiari medicali deserviti in Nr. cazuri Nr. comunitari Nr. cazuri anul 2015 Nr. abordate la Nr. cazuri cazuri angajati cu abordate din care: actiuni de solicitarea identificate/monitorizate abordate plata de la impreuna - copii prevenire medicului de pana la preluarea de impreuna bugetul de cu - gravide derulate familie si sub catre serviciul medical cu stat prin mediatorul - varstnici in 2015 supraveghere de urgenta asistentul transfer sanitar - persoane a acestuia social dela cu Ministerul

dizabilitati Sanatatii TOTAL

DOLJ

JUDET 38201 97 ( in 2 copii localitati 14355 sunt gravide angajati 2735 asistent 43 3625 320 243 10011 varstnici medical 17991 comunitar persoane si cu mediator dizabilitati sanitar ) 3120

Activitatea mediatorilor sanitari, in anul 2015, in judetul Dolj este reflectata in tabelul de mai jos:

Nr. beneficiari Nr. mediatori deserviti in anul Nr. cazuri sanitari angajati 2015 din care: abordate cu plata de la Nr. actiuni de - copii impreuna cu bugetul de stat prevenire - gravide asistentul

prin transfer derulate in 2015 - varstnici medical dela Ministerul - persoane cu comunitar Sanatatii

DOLJ

JUDET dizabilitati - copii 2050 - gravide 390 6 - varstnici 2570 238 97 - persoane cu dizabilitati 445

Din 2003 au existat preocupări privind evaluarea şi monitorizarea stării de sănătate la populaţia considerată din punct de vedere socio- economic defavorizată (populaţia rromă) în cadrul Programului Naţional 3, a intervenţiei 4, obiectiv 1 Dezvoltarea sistemului de asistenţă comunitară. După recensământ s-au înregistrat 31326 rromi. Din indicatorii PN o mare parte se răsfrâng asupra populaţiei defavorizate

177 Deşi scăderea avorturilor în ultimii ani nu este semnificativă ea se corelează cu activitatea de consolidare a asistenţei medicale primare pentru furnizarea serviciilor de sănătatea reproducerii. Pe parcursul a 6 ani 2001-2006 a existat o preocupare de instruire a medicilor de familie şi asistenţilor medicali privind activitatea de planificare şi sănătatea reproducerii (vezi cap 2.3.1.e) Scăderea mortalităţii infantile în 2003, 2005 şi mai ales în 2006 s-a datorat şi cuprinderii unui număr din ce în ce mai mare de sugari în intervenţiile şi obiectivele PN de sănătate a femeii şi copilului. Cuprinderea în activităţile profilactice privind malnutriţia la prematur, rahitismul, anemia feriprivă, astm bronşic a fost cu oscilaţii nefireşti, ea fiind în funcţie de sumele alocate acestui program (vezi cap 2.1.3) In Dolj a fost implementat de către Organizaţia World Vision România un proiect pilot „Iniţiativa pentru sănătatea si nutriţia gravidei si copilului mic”. Studiul din perioada ianuarie-iunie 2010 s-a făcut pe un eşantion reprezentativ din mediul rural si s-a bazat pe un chestionar standard aplicat la femeile in vârsta de 15-49 ani împliniţi pana la 1 ianuarie 2010(251 chestionare valide). Studiul aduce informaţii variate, inedite si interesante. Din concluzii prezentam câteva aspecte: - cel mai frecvent(67%) apa folosita in gospodărie pentru gătit si băut este apa din fântâna/put intr-o zona recunoscuta ca având una din cele mai mari încărcări cu nitriţi din Europa - 7 din 10 gravide au declarat ca au fost luate în evidenţă în primul trimestru de sarcină şi încă 2 din 10 au ajuns la medicul de familie în trimestrul doi. Luarea în evidenţă este cu atât mai precoce cu cât este vorba de prima sau a doua sarcină, cu cât vârsta femeii la momentul naşterii este mai mare şi cu cat venitul lunar este mai ridicat - pe toata durata sarcinii mamele au beneficiat în medie de 8 consultaţii/ gravidă. Informaţiile calitative arată ca asistenţii medicali comunitari constituie o verigă extrem de importantă în realizarea activităţilor în teren şi în asigurarea legăturii mai strânse dintre sectorul medical şi beneficiarii săi vulnerabili, cu rezultate foarte bune pentru individ şi comunitate din perspectiva indicatorilor privind sănătatea mamei şi copilului - majoritatea gravidelor au fost investigate clinic, paraclinic si imagistic -diagnosticul şi tratamentul anemiei la gravidă reprezintă o realitate care pune probleme în practica de zi cu zi - naşterea se realizează excepţional în afara mediului spitalicesc, iar în cazuri excepţionale în care femeile au născut la domiciliu/dispensar acestea afirmă că au fost asistate de un cadru medical mediu - utilizarea metodelor contraceptive moderne în scopul prevenirii sarcinilor nedorite arată că programul naţional de planificare familială a produs o modificare favorabila a comportamentului femeilor din mediul rural - judeţul Dolj performează în materie de consiliere privind alăptarea şi îngrijirea nou- născutului; mamele au primit informaţii de la medicul de familie şi asistentul medical comunitar, Prima alăptare a nou născutului e întârziată mai ales la copiii născuţi prin cezariană; 4 din 10 bebeluşi au fost alimentaţi exclusiv la sân pana la vârsta de 3 luni şi încă 3 din 10 mai sunt alimentaţi cu lapte matern pana la 6 luni; 4 din 10 mame au

178 recurs la lapte praf pentru alimentaţia mixtă în mare parte procurat gratuit prin programul naţional - domeniul cel mai deficitar in materie de îngrijire a copilului pana la 2 ani pare a fi cel legat de practicile (nu de cunoştinţele femeilor) de diversificarea alimentaţiei : diferenţe marcate intre vârsta minima si maxima la care sunt introduse in alimentaţia copilului diverse alimente noi. Consilierea susţinuta a femeii şi eventual a factorilor influenţiali din familia acesteia este extrem de importantă - un aspect îngrijorător este legat de gradul de recunoaştere de către mame a semnelor/simptomelor de alarmă la copil ce ar putea impune un consult medical; deficit informaţional pe teme majore legate de creşterea si îngrijirea copilului (mamele par sa se alerteze mai uşor in cazul copiilor sub 1 an) - din discuţiile focus grupuri transpare importanţa asigurării produselor cu regim de gratuitate(suplimente de fier si vitamina D) - este foarte important rolul asistenţilor medicali comunitari; finanţarea acestora este asigurată de către Ministerul Sănătăţii prin intermediul consiliilor locale (primăriilor) , iar coordonarea tehnică este asigurată de DSP. Informaţiile studiului pot constitui instrumente utile pentru decidenţii şi profesioniştii din sectorul sanitar şi pentru autorităţile locale în vederea alegerii celor mai bune abordări în materie de asigurare şi promovarea sănătăţii femeii şi copilului.

179 DIRECŢIA DE SĂNĂTATE PUBLICĂ DOLJ HARTA JUDETUL DOLJ ASISTENTI MEDICALI COMUNITARI 2015

43 ASISTENTI MEDICALI COMUNITARI IN 42 LOCALITATI

180 DIRECTIA DE SANATATE PUBLICA DOLJ HARTA JUDETUL DOLJ MEDIATORI SANITARI 2015

6 MEDIATORI SANITARI IN 6 LOCALITATI

181

HARTAA JUDETUL DOLJ ASISTENTI MEDICALI COMUNITARI MEDIATORI SANITAR PROIECT NORVEGIAN 2015

8 ASISTENTI MEDICALI COMUNITARI SI 8 MEDIATORI SANITARI IN 8 LOCALITATI

182 DIRECTIA DE SANATATE PUBLICA DOLJ

PLANIFICARE FAMILIALĂ 31 Decembrie 2015

77 cabinete individuale medici de familie 7 cabinete planificare familială ( 12 medici cu competenţă PF din 5 oraşe)

183 B.STAREA DE SĂNĂTATE ÎN RELAŢIE CU FACTORII DE MEDIU

1. Protejarea sănătăţii publice prin prevenirea îmbolnăvirilor asociate factorilor de risc alimentari şi de nutriţie Obiective Activităţi Realizari specifice OBIECTIVUL - au fost catalogate suplimentele alimentare I din unităţile de distribuţie din judeţ şi au fost Coordonarea, transmise catre CRSP Timişoara; 1.1.Monitorizarea calităţii implementarea - au fost prelevate 2 tipuri de suplimente suplimentelor şi derularea alimentare pentru determinări fizico- chimice alimentare : Programelor şi microbiolgice şi trimise către CRSP Satu

Naţionale de Mare; Sănătate - au fost prelucrate, centralizate şi raportate privind datele specifice sintezei anuale. protejarea - a fost efectuată catagrafia aditivilor sănătăţii prin alimentari din unităţi importatoare sau prevenirea producătoare de mixuri.; îmbolnăvirilor - s-au catagrafiat unităţile producătoare de 1.2.Monitorizarea asociate bauturi alcoolice şi au fost catalogate consumului de aditivi factorilor de tipurile de băuturi luate în studiu; alimentari: risc alimentari - au fost prelevarte şi trimise către CRSP Tg

şi de nutriţie, Mures 5 probe de vin în vederea determinarii conform dioxidului de sulf liber si total metodologiilor - au fost prelucrate, centralizate şi raportate aprobate de datele specifice sintezei anuale. MS - a fost prelevata 1 proba ceramica si trimisa 1.3.Evaluarea factorilor la INSP Bucuresti pentru determinari; de risc din materiale care - au fost prelevate 6 probe de ambalaje din vin în contact cu material plastic în vederea determinării alimentele: valorii de migrare globală; - au fost prelucrate, centralizate şi raportate datele specifice sintezei anuale.

- au fost catagrafiate unităţile distribuitoare 1.4.Monitorizarea şi de desfacere în vederea identificării tuturor alimentelor tratate cu produselor/ ingredientelor alimentare care au radiaţii : fost supuse tratamentului cu radiaţii ionizante; - au fost prelevate 2 probe alimentare ce au fost trimise la Institutul de Igiena si Sanatate Veterinara Bucuresti ; - au fost prelucrate, centralizate şi raportate datele specifice sintezei anuale

184 - au fost completate 50 de fise de ancheta 1.5. Supravegherea stării alimentara de nutriţie şi a au fost prelucrate, centralizate şi raportate alimentaţiei populaţiei: datele specifice sintezei anuale. 1.6 Evaluarea statusului de iod în rândul - au fost recoltate 51 probe de urină de la populaţiei prin copii în vârstă de 6-7 ani ce au fost trimise determinarea TSH-ului pentru efectuare determinărilor la Institutul neonatal şi a ioduriilor la pentru Ocrotirea Mamei şi Copilului Alfred copilul şcolar. Rusescu

- au fost catalogate alimentele cu adaos de 1.7.Monitorizarea vitamine, minerale sau alte substanţe; alimentelor cu adaos de - au fost prelucrate, centralizate şi raportate vitamine, minerale şi alte datele specifice sintezei anuale. substanţe:

- au fost prelevate trimestrial 40 probe de sare iodată din: depozite de distribuţie, 1.8.Monitorizarea unităţi comerciale şi au fost trimise către nivelului de iod din sarea DSP Vălcea în vederea determinării de iodat iodată pentru consumul de potasiu şi iod total; uman: - au fost prelucrate, centralizate şi raportate

datele specifice sintezei anuale

- au fost prelevarea 9 probe de alimente cu destinaţie nutriţională specială în vederea 1.9. Evaluarea riscului determinării contaminării microbiologice şi chimic şi bacteriologic al a conţinutului de nitraţi, metale grele ( Pb şi alimentelor cu destinaţie Cd ) şi a reziduurilor de pesticide nutriţională specială: ( organoclorurate, organofosforice) care au

fost trimise către CRSP CLUJ şi CRSP Iaşi;

- au fost prelucrate, centralizate şi raportate

datele specifice sintezei anuale.

- au existat 4 focare de TIA care au fost 1.10.Supravegherea raportate în cursul anului 2015 focarelor de TIA :

- au fost recoltate si trimise catre DSP 1.11. Evaluarea Ialomita, 3 probe alimentare in vederea conţinutului de zaharuri determinarii continutului de zaharuri în unele produse - au fost prelucrate, centralizate şi raportate alimentare de larg datele specifice sintezei anuale. consum:

185 OBIECTIVUL 2.1. Desfăşurarea II activitatii de evaluare a Monitorizarea conformării la normele

şi evaluarea de igienă şi sănătate - au fost eliberate 110 de referate de avizare riscurilor publică a proiectelor sanitară; privind de amenajare–construire siguranţa pentru obiectivele cu alimentului profil alimentar; 2.2 Desfăşurarea activitatii de evaluare a conformării la normele de igienă şi sănătate publică pentru - 419 controale igienico- sanitare de evaluare obiectivele cu profil a condiţiilor de funcţionare a unităţilor cu alimentar în baza profil alimentar; declaraţiei pe proprie răspundere depusă de agentul economic la Registrul Comerţului sau la sediul D.S.P. 2.3.Desfăşurarea activitatii de evaluare a conformării la normele de igienă şi sănătate publică - 362 referate de autorizare sanitară în pentru obiectivele cu vederea eliberării ASF pentru unităţi cu profil alimentar în baza profil alimentar solicitării de autorizare depusă de agentul economic la sediul D.S.P. 2.4.Colaborarea şi conlucrarea cu - participarea la 3 acţiuni de protocol la administraţia publică solicitarea SPP –ului in care au fost recoltate locală şi cu instituţiile 53 probe alimentare in vederea /serviciile specializate determinarilor fizico – chimice si din domeniu microbologice şi 30 de teste de salubritate;

2.5.Efectuarea - prelevarea a 250 probe alimentare în activităţilor de prestări vederea determinărilor microbiologice şi servicii la solicitarea fizico – chimice, valoarea totală a agenţilor economici şi a probelor recoltate pe prestări servicii este persoanelor fizice de 15681 lei.

186 2. Apa pentru consumul uman 2.1. Structura de reglementare, supraveghere, inspecţie şi monitorizare Reglementarea, supravegherea, inspecţia şi monitorizarea apei pentru consumul uman se efectuează în baza: - Legii nr.458/2002, cu modificările şi completările ulterioare; republicată în 2011 - HG nr.974/2004 pentru aprobarea Normelor de supraveghere, inspecţie sanitară şi monitorizare a calităţii apei potabile şi a Procedurii de autorizare sanitară a producţiei şi distribuţiei apei potabile 2.2 Situaţia aprovizionării cu apă În anul 2015 au fost verificate următoarele aprovizionări cu apă: - în mediul urban 10 staţii, din care : I. autorizate sanitar 9, aparţinând următoarelor localităţi: Craiova (4 staţii), Băileşti, Calafat, Bechet, Dăbuleni, Filiaşi. II. neautorizată sanitar = 1, aparţinând Oraşului Segarcea, pentru depăşirea limitei maxime admise la parametrul nitraţi. - în mediul rural 34 de staţii şi 7 reţele de distribuţie, din care: I. autorizate sanitar 27 de staţii şi 7 reţele de distribuţie , aparţinând următoarelor localităţi: Almăj, Bârca, Breasta, Brădeşti (satele Brădeşti, Tatomireşti, Răcarii de Jos – reţele de distribuţie din conducta magistrală de la Izvarna), Caraula, Călăraşi,Cârcea, Coşoveni , Coţofenii din Dos, Coţofenii din Faţă, Sat Câmpeni (Comuna Pieleşti), Drăgoteşti, Desa, Galicea Mare, Giubega, Işalniţa (reţea de distribuţie din conducta magistrală de la Izvarna), Maglavit, Mischii, Malu-Mare şi satul Preajba (reţele de distribuţie din conducta de la Staţia de înmagazinare Secui), Perişor,Pleniţa şi satul Castrele Traiane, Răcarii de Sus(reţea de distribuţie din conducta magistrală de la Izvarna), Secui, Seaca de Câmp, Vârvoru de Jos -5 staţii în satele:Vîrvoru de Jos, Vîrvoru de Sus, Ciutura, Criva şi Gabru; Vârtop; II. neautorizate sanitar 7, aparţinând următoarelor localităţi: Gherceşti, Giurgiţa, Leu, Negoi, Sat Rastul Nou, Satele Sărbătoarea şi Palilula (Comuna Bucovăţ) ; Există două staţii de apă proprii, autorizate sanitar, aparţinând RA Aeroport Craiova şi SC Electrocentrale Işalniţa. 2.3. Concluzii Localităţile urbane, în proporţie de 100%, au alimentare cu apă prin sisteme publice centralizate, iar în localităţile rurale verificate în anul 2015 sunt 34 de sisteme centralizate şi 7 reţele de distribuţie, din care, autorizate sanitar 27 de staţii şi 7 reţele de distribuţie, iar neautorizate sanitar 7 staţii. Pentru restul localităţilor rurale care au staţii de apă nu avem date din anul 2015. Apa din localităţile urbane corespunde STAS-ului, cu excepţia Oraşului Segarcea,unde prezintă nitraţi peste limita admisă. În apa din mediul rural se constată prezenţa nitraţilor, a amoniului sau/şi a germenilor peste limita admisă. Pentru alimentarea Municipiului Craiova , S.C.Compania de Apă Oltenia SA mai înmagazinează în rezervoarele Staţiei Şimnic şi apă provenită din Staţia Izvarna, aflată pe teritoriul Judeţului Gorj, autorizată sanitar în 2015 de către

187 Colectivul de Igiena Mediului din cadrul DSP Dolj.

2.4. Apa potabilă distribuită în sistem centralizat în zonele de aprovizionare mici

2.4.1. Structura de reglementare, supraveghere, inspecţie şi monitorizare - Lege republicată 458/2002, republicată în 2011 - privind calitatea apei potabile - Hotarâre Guvern 974/2004, republicată în 2013 – pentru aprobarea Normelor de supraveghere, inspecţie sanitară şi monitorizare a calităţii apei potabile şi a Procedurii de autorizare sanitară a producţiei şi distribuţiei apei potabile - Ordonanţa nr. 95/29.08.2000 pentru ratificarea Protocolului privind apa şi sănătatea, adoptat la Londra la 17 iunie 1999 la Convenţia privind protecţia şi utilizarea cursurilor de apă transfrontieră şi a lacurilor internaţionale. - Directiva 98/83 CE, privind calitatea apei destinate consumului uman. - Hotarâre Guvern 857/2011 - privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor la normele din domeniul sănătăţii publice - Hotarâre de Guvern nr. 206/2015 - privind aprobarea programelor naţionale de sănătate pentru anii 2015-2016. - Ordin MS 386/31.03.2015 pentru aprobarea Normelor tehnice de realizare a programelor naţionale de sănătate pentru anii 2015 şi 2016 cu modificarile si completarile ulterioare In anul 2015 nu s-au efectuat activităţi de verificare a apei potabile distribuite în sistem centralizat în zonele de aprovizionare mici.

2.5 Apele îmbuteliate pentru consumul uman 2.5.1. Structura de reglementare, supraveghere, inspecţie şi monitorizare - Lege republicată 458/2002 - privind calitatea apei potabile - Hotarâre Guvern 974/2004 – pentru aprobarea Normelor de supraveghere, inspecţie sanitară şi monitorizare a calităţii apei potabile şi a Procedurii de autorizare sanitară a producţiei şi distribuţiei apei potabile - Ordin al Ministerului Sănătăţii 341/2007 - pentru aprobarea normelor de igienă şi a procedurii de notificare a apelor potabile îmbuteliate, altele decât apele minerale naturale sau decât apele de izvor, comercializate sub denumirea de apă de masă - Hotarâre Guvern 857/2011 - privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor la normele din domeniul sănătăţii publice - Hotarâre de Guvern nr. 206/2015 - privind aprobarea programelor naţionale de sănătate pentru anii 2015-2016. - Ordin MS 386/31.03.2015 pentru aprobarea Normelor tehnice de realizare a programelor naţionale de sănătate pentru anii 2015 şi 2016 cu modificarile si completarile ulterioare 2.5.2. Monitorizarea apelor potabile îmbuteliate – altele decât apele minerale naturale sau decât apele de izvor- nu s-a facut

188 2.6 Supravegherea cazurilor de methemoglobinemie acută infantilă, generate de apa de fântână 1. Structura de reglementare, supraveghere, inspecţie şi monitorizare Reglementarea, supraveghereanspecţia şi monitorizarea apei pentru consumul uman se efectuează (în anul 2015)în baza următoarei legislaţii:  Legea nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile;  Hotărâre nr. 974/2004 din 15/06/2004 pentru aprobarea Normelor de supraveghere, inspecţie sanitară şi monitorizare a calităţii apei potabile şi a Procedurii de autorizare sanitară a producţiei şi distribuţiei apei potabile;  Directiva 98/83/CE cu privire la apa potabilă;  Legea nr. 124/2010 pentru aprobarea Ordonanţei nr. 11 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile;  Ordin MS 386/2015 pentru aprobarea Normelor tehnice de realizare a programelor naţionale de sănătate pentru anii 2015 şi 2016 cu modificarile si completarile ulterioare Nu au fost înregistrate cazuri de methemoglobinemie acută infantilă generată de apa de fântână în 2015, în judeţul Dolj. În anul 2010 s-au înregistrat 2 cazuri în mediul rural ( Cetate şi Ciupercenii Noi); în anul 2011 s-au înregistrat 2 cazuri în mediul rural (Dobridor şi Ciupercenii Noi ); în anul 2012 nu s-au înregistrat cazuri; în anul 2013 s-au înregistrat 3 cazuri . Cazurile se datorează consumului de apă cu concentraţii mari de nitraţi din sursa proprie.

3.Apele de îmbăiere 3.1. Informaţii cu caracter general -denumirea ariei de imbaiere: zona naturala neamenajata Calafat-Bascov - număr arii de îmbăiere- 1 - număr utilizatori: 1000/sezon

Tabel nr. M5-1. Rezultatele analizelor la indicatorii microbiologi şi fizico-chimici din zona naturală de îmbăiere neamenajată (DSP sau LA) Denumirea zonei: Laboratorul care a executat analizele: Laboratorul de Başcov diagnostic şi investigare în sănătate publică-microbiologie şi chimie sanitară-DSP Dolj INDICATORI MICROBIOLOGICI Data prelevării 10.06.2015 23.06.2015 23.07.2015 25.08.2015 Coliformi totali/100 355 340 480 620 mL E. Coli/100 mL 128 192 Enterococi 75 70 92 186 intestinali/100 mL Salmonella/1L Enterovirusuri UFP/10 L

189 INDICATORI FIZICO-CHIMICI Uleiuri minerale, mg/l Substanţe tensioactive (care reacţionează cu albastru de metilen), mg/L lauril sulfat Fenoli (indice de fenol) C4H5OH, mg/L Culoare Accepta Accepta Accep Accepta bil bil tabil bil Alţi parametri Amoniu,mg/l 0,069 0,065 0,073 0,053 pH 8,09 8,15 8,09 8,09 Azotaţi,mg/l 13,76 13,94 14,21 14,07

Tabel nr. M5-4. Evaluarea gradului de supraveghere a zonei naturale neamenajate dar folosite în mod tradiţional pentru îmbăiere

Denu- Tip apă Suma 1 mirea (mare/ Stop E C A zonei râu/lac) Nr. % Nr. % Nr. % Nr. % Başcov fluviu 0 0 % 1 100 % 1 100 % 1 100 %

Legendă:

Suma - numarul de zone naturale neamenajate, dar utilizate conform obiceiurilor locale, identificate si luate in evidenta; Stop - numarul si procentul de zone neamenajate, interzise folosirii publicului de catre autoritatea de sanatate publica; E - numarul si procentul de zone naturale neamenajate la care a fost facuta o inspectie sanitara pe sezon; C - numarul si procentul de zone naturale neamenajate la care a fost efectuat un control al calitatii apei de catre autoritatea de sanatate publica sau autoritatea teritoriala de protectie a mediului; A - numarul si procentul de zone naturale neamenajate pentru care sunt folosite metode de avertizare a publicului.

- Numarul cazurilor de îmbolnăvire datorate calităţii apei de îmbăiere (pe cod de boală): suspecte 0 diagnosticate 0

190 - Numărul cazurilor de îmbolnăvire datorate condiţiilor din zona de îmbăiere (pe cod de boală): suspecte 0 diagnosticate 0 - Număr accidente înregistrate datorate calităţii apei de îmbăiere: suspecte 0 diagnosticate 0

- Număr accidente înregistrate datorate condiţiilor din zona de îmbăiere: suspecte 0 diagnosticate 0 3.2. Starea de sănătate a populaţiei în relaţie cu apa de îmbăiere – în anul 2015 nu s-au înregistrat îmbolnăviri în rândul utilizatorilor, în relaţie cu apa de îmbăiere

4. Calitatea aerului şi starea de sănătate a populaţiei din zonele urbane 1. Date climatice/meteorologice(temperatura medie anuală, maxima anuală, minima anuală,umiditatea relativă, precipitaţii, direcţia vântului) I. Staţia meteorologică Craiova: - temperatura medie anuală = 12,40C - temperatura maxima anuală = 37,30C /30.VII - temperatura minimă anuală = -19,40C/01.I - umiditatea relativă a aerului (%) = 75 - precipitaţii atmosferice (l/m2) = 808,7 - viteza maximă anuală a vântului –; direcţia vitezei maxime – VNV – 13m/s II. Staţia meteorologică Calafat: - temperatura medie anuală = 13,30C - temperatura maxima anuală = 40,90C/12.VIII - temperatura minimă anuală = - 24,10C/01.I - umiditatea relativă a aerului (%) = 73 - precipitaţii atmosferice (l/m2) = 561,3 - viteza maximă anuală a vântului –; direcţia vitezei maxime – V;VNV;E – 10m/s III. Staţia meteorologică Băileşti: - temperatura medie anuală = 12,70C - temperatura maxima anuală = 38,10C/12.VIII - temperatura minimă anuală = - 21,20C/01.I - umiditatea relativă a aerului (%) = 73 - precipitaţii atmosferice (l/m2) = 555,1 - viteza maximă anuală a vântului –; direcţia vitezei maxime – NV – 12m/s IV. Staţia meteorologică Bechet: - temperatura medie anuală = 12,50C - temperatura maxima anuală = 38,50C/29.VII - temperatura minimă anuală = -25,10C/01.I - umiditatea relativă a aerului (%) = 76 - precipitaţii atmosferice (l/m2) = 615,8 - viteza maximă anuală a vântului – ; direcţia vitezei maxime – VNV – 11m/s

191 1. Date climatice/meteorologice(temperatura medie anuală, maxima anuală, minima anuală,umiditatea relativă, precipitaţii, direcţia vântului) I. Staţia meteorologică Craiova: - temperatura medie anuală = 12,40C - temperatura maxima anuală = 37,30C /30.VII - temperatura minimă anuală = -19,40C/01.I - umiditatea relativă a aerului (%) = 75 - precipitaţii atmosferice (l/m2) = 808,7 - viteza maximă anuală a vântului –; direcţia vitezei maxime – VNV – 13m/s II. Staţia meteorologică Calafat: - temperatura medie anuală = 13,30C - temperatura maxima anuală = 40,90C/12.VIII - temperatura minimă anuală = - 24,10C/01.I - umiditatea relativă a aerului (%) = 73 - precipitaţii atmosferice (l/m2) = 561,3 - viteza maximă anuală a vântului –; direcţia vitezei maxime – V;VNV;E – 10m/s III. Staţia meteorologică Băileşti: - temperatura medie anuală = 12,70C - temperatura maxima anuală = 38,10C/12.VIII - temperatura minimă anuală = - 21,20C/01.I - umiditatea relativă a aerului (%) = 73 - precipitaţii atmosferice (l/m2) = 555,1 - viteza maximă anuală a vântului –; direcţia vitezei maxime – NV – 12m/s IV. Staţia meteorologică Bechet: - temperatura medie anuală = 12,50C - temperatura maxima anuală = 38,50C/29.VII - temperatura minimă anuală = -25,10C/01.I - umiditatea relativă a aerului (%) = 76 - precipitaţii atmosferice (l/m2) = 615,8 - viteza maximă anuală a vântului – ; direcţia vitezei maxime – VNV – 11m/s 4.2.Descriere generală Zona urbană are o populaţie de 387821 locuitori Proporţia persoanelor peste 65 de ani este de 13,87% Altitudinea medie 126m Suprafaţa medie 602.59km2 Cu o densitate a populaţiei 643.59/km 2 4.3. Surse de poluare a aerului - descrierea principalelor surse de poluare Principalele surse de poluare sunt: 1. Industriale: CET 1 Işalniţa, CET 2 Şimnic, S.C. ELPRECO S.A., RA Termoficare Craiova; 2. Trafic; 3. Încălzire

192 Natura poluanţilor existenţi: SO2, NOx,, NH3, pulberi în suspensie, pulberi sedimentabile. Felul încălzirii existente predominant: cu gaze, lemne, cărbuni. Nu s-au semnalat accidente de poluare în 2015 4.4. Date de evaluarea expunerii populaţiei - descrierea reţelei de monitorizarea calităţii aerului din localitate - controlul nivelelor de poluare exterioară(puncte fixe, puncte mobile) - controlul surselor generatoare de poluanţi atmosferici(surse fixe, surse mobile) In judeţul Dolj există 5 puncte fixe de recoltare probe pentru determinări de poluanţi atmosferici, care aparţin ARPM Craiova. Determinările se fac lunar. - staţia automată de monitorizare a calităţii aerului Calea Bucureşti DJ1 - staţie de trafic; - staţia automată de monitorizare a calităţii aerului Primărie DJ2 - staţie de fond urban; - staţia automată de monitorizare a calităţii aerului Billa DJ3 - staţie mixtă - industrială şi de trafic; - staţia automată de monitorizare a calităţii aerului Işalniţa DJ4 - staţie industrială; - staţia automată de monitorizare a calităţii aerului Breasta DJ5 - staţie de fond regional Statia Işalniţa nu a functionat in anul 2015

3 TABEL: CO µg/m la nivelul staţiilor în 2009,2010 şi 2011

Statia/ Calea Bucureşti Primărie Billa Isalniţa Breasta Luna/ (Piaţa Centrală) An 2009 2010 2011 2009 2010 2011 2009 2010 2011 Ian 0,86 0.5 0.8 0,80,85 0.62 0,79 0.33 0,5 Feb 0,46 0.5 0,39 0,38 0.62 0,43 0.3 0,27 Mar 0,24 0.3 0,42 0,21 0.32 0,44 0.08 0,16 Apr 0,2 0.18 0,11 0,18 0.10 0,13 0.08 0,06 Mai 0,15 0.13 0,08 0,12 0.12 0,09 0.04 - Iunie 0,12 0.11 0,07 0,09 0.1 0,06 0.05 - Iulie 0,13 0.1K 0,09 0,15 0.1K 0,06 0.06 - Aug 0,14 0.4K 0,12 0,18 0.6K 0,10 0.08 - Sept 0,23 0.5K 0,14 0,18 0.4K 0,11 0.07 0,12 Oct 0,3 0.29 0,34 0,27 0.3 0,35 0.11 0,13 Nov 0,7 0.54 0,73 0,71 0.47 0,64 0,34 0.16 0,39 Dec 0,75 0.93 0,84 0,76 0.89 - 0,45 0.47 0,47

Evolutia concentratiilor CO la nivelul statiilor in 2009

1 0.8 Calea Bucuresti Primarie 0.6 Billa 0.4 ug/mc Isalnita 0.2 Breasta 0 I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII

193 Evolutia concentratiilor CO la nivelul statiilor in 2010

1 Calea Bucuresti 0.8 Primarie 0.6 Billa 0.4 ug/mc Isalnita 0.2 Breasta 0 I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII

Evolutia concentratiilor CO la nivelul statiilor in 2011

1 Calea Bucuresti 0.8 Primarie 0.6 Billa 0.4 ug/mc Isalnita 0.2 Breasta 0 I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII

TABEL: NO( µg/m3 ) la nivelul staţiilor in 2009, 2010 şi 2011

Statia/ Calea Bucureşti Primărie Billa Isalniţa Breasta Luna/ (Piaţa Centrală) An 2009 2010 2011 2009 2010 2011 2009 2010 2011 2009 2010 2011 2009 2010 2011 Ian 18,2 15 23 23.6 6 18 33.3 18 27 12.3 6 5.57 4 7 1 4 Feb 20,8 16 15 17.1 6 11 30.3 16 20 10.8 5 6.56 5 1 1 2 1 Mar 10,2 18 17 10.8 6 11 19.1 12 19 5.1 5 5.4 5 5 9 Apr 9 9 7 10 7 7 20 15 12 5 5 6 6 Mai 10 8 6 7 7 10 16 12 13 5 4 6 7 Iunie 7 8 6 6 6 12 17 12 5 5 5 5 Iulie 8 7K 7 4 6K 10 18 10K 10 5 4 5K Aug 7 7K 7 7 6K 8 27 10K 14 5 4 5K Sept 12 11K 10 10 11K 9 48 17K 22 6 5 6K Oct 22 17 22 10 13 18 31 25 39 7 4 4 11 Nov 45 31 33 26 20 21 39 46 53 8 9 Dec 26 32 43 12 20 23 29 36 38 5 9

Evolutia concentratiilor NO la nivelul statiilor in 2009

60 50 Calea Bucuresti 40 Primarie 30 Billa

ug/mc 20 Isalnita Breasta 10 0 I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII

194

Evolutia concentratiilor NO la nivelul statiilor in 2010

40 Calea Bucuresti 30 Primarie Billa

ug/mc 20 Isalnita 10 Breasta 0 I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII

Evolutia concentratiilor NO la nivelul statiilor in 2011

60 50 Calea Bucuresti 40 Primarie 30 Billa

ug/mc 20 Isalnita 10 Breasta 0 I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII

3 TABEL: NO2 ( µg/m ) la nivelul staţiilor in 2009,2010 şi 2011

Staţia/ Calea Bucureşti Primărie Billa Isalniţa Breasta Luna/ (Piaţa Centrală) An 2009 2010 2011 2009 2010 2011 2009 2010 2011 2009 2010 2011 2009 2010 2011 Ian 19,4 37 40 44.6 17 43 35.2 23 29 14.3 17.7 10 9 3 4 8 2 Feb 32,3 44 35 23.3 16 50 32.9 27 28 14.5 14 17.0 12 4 8 5 2 5 Mar 25,3 42 38 20.6 11 61 30.9 20 30 13.6 10 18.1 6 5 3 5 5 Apr 20 29 23 16 14 35 34 22 23 13 12 19 10 Mai 32 23 22 22 14 27 24 22 23 15 17 11 11 Iunie 25 19 20 19 15 28 27 19 16 13 11 12 Iulie 37 20K 15 22 17K 24 34 25K 24 24 13 14K Aug 29 21K 20 23 21K 25 53 26K 29 21 15 12K Sept 36 24K 28 22 27K 33 59 27K 42 15 15 12K Oct 35 29 35 18 34 46 27 25 39 11 14 9 32 Nov 44 40 51 30 32 33 23 26 44 19 20 Dec 42 40 54 23 31 34 26 25 29 22 16

195

Evolutia concentratiilor NO2 la nivelul statiilor in 2009

70 60 50 Calea Bucuresti Primarie 40 Billa 30 ug/mc Isalnita 20 Breasta 10 0 I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII

Evolutia concentratiilor NO2 la nivelul statiilor in 2010

40 Calea Bucuresti 30 Primarie Billa

ug/mc 20 Isalnita 10 Breasta 0 I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII

Evolutia concentratiilor NO2 la nivelul statiilor in 2011

70 60 50 Calea Bucuresti Primarie 40 Billa 30 ug/mc Isalnita 20 Breasta 10 0 I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII

196 TABEL: NOX ( µg/m3 ) la nivelul staţiilor în 2009, 2010 şi 2011

Statia/ Calea Bucureşti Primărie Billa Işalniţa Breasta Luna/ (Piaţa Centrală) An 2009 2010 2011 2009 2010 2011 2009 2010 2011 2009 2010 2011 2009 2010 2011 Ian 47.3 61 76 75.4 76 26 68 84.6 52 71 29.2 26.6 21 4 8 9 Feb 64.9 68 58 46.4 25 67 79.2 52 59 24.6 21 27.4 20 2 9 4 8 2 Mar 39 70 64 37.1 20 78 60.2 30 59 21.2 18 26.3 14 5 5 5 Apr 34 43 34 31 24 45 64 45 42 21 20 28 19 Mai 48 35 31 33 25 42 49 42 43 22 23 20 22 Iunie 36 32 30 27 24 47 52 37 24 20 20 20 Iulie 48 31K 26 28 26K 39 61 41K 39 32 20 23K Aug 40 31K 31 34 31K 37 94 41K 50 29 22 20K Sept 56 41K 42 37 43K 46 133 53K 75 24 22 21K Oct 69 55 68 33 53 73 74 63 98 21 20 15 49 Nov 113 87 102 69 62 66 68 96 126 31 33 Dec 81 89 119 41 62 67 71 80 87 29 30

Evolutia concentratiilor NOX la nivelul statiilor in 2009

140 120 100 Calea Bucuresti Primarie 80 Billa 60 ug/mc Isalnita 40 Breasta 20 0 I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII

Evolutia concentratiilor NOX la nivelul statiilor in 2010

120 100 Calea Bucuresti 80 Primarie 60 Billa

ug/mc 40 Isalnita 20 Breasta 0 I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII

197 Evolutia concentratiilor NOX la nivelul statiilor in 2011

140 120 100 Calea Bucuresti Primarie 80 Billa 60 ug/mc Isalnita 40 Breasta 20 0 I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII

3 TABEL: SO2 ( µg/m ) la nivelul staţiilor în 2009, 2010 şi 2011

Statia/ Calea Bucureşti Primărie Billa Işalniţa Breasta Luna/ (Piaţa Centrală) An 2009 2010 2011 2009 2010 2011 2009 2010 2011 2009 2010 2011 2009 2010 2011 Ian 27.19 10 27 24.79 13 14.55 17 26 16.24 16 16 10.94 20 15 Feb 19.35 12 20 19.66 15 13.47 23 21 13.93 20 18 10.36 28 10 Mar 21.05 12 19 20.15 12 16.65 15 20 15.68 15 16 15.05 23 12 Apr 13 9 16 10.12 9 11 12 16 14 16 16 16 20 9 Mai 18 9 17 15.03 10 18 12 20 26 15 13 18 14 10 Iunie 19 11 20 13.51 13 15 15 20 17 16 9 22 16 10 Iulie 20 17K 17 16.40 23K 19 22K - 24 20K - 23 17K - Aug 17 13K 22 13.95 17K 17 18K - 17 21K - 19 13K - Sept 18 10K 34 15.42 11K 18 14K - 25 18K - 18 12K 7 Oct 11.78 11 22 10.9 9 13 13 - 15 15 - 15 - 12 Nov 13.16 16 27 13 19 19 15 - 17 29 29 - Dec 10.74 13 29 12.47 25 19 14 16 17 11 19 21 9 21

Evolutia concentratiilor SO2 la nivelul statiilor in 2009

35 30 25 Calea Bucuresti Primarie 20 Billa 15 ug/mc Isalnita 10 Breasta 5 0 I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII

198

Evolutia concentratiilor SO2 la nivelul statiilor in 2010

30 25 Calea Bucuresti 20 Primarie 15 Billa

ug/mc 10 Isalnita 5 Breasta 0 I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII

Evolutia concentratiilor SO2 la nivelul statiilor in 2011

30 Calea Bucuresti Primarie 20 Billa

ug/mc Isalnita 10 Breasta

0 I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII

TABEL: Benzene ( µg/m3 ) la nivelul staţiilor în 2009, 2010 şi 2011

Staţia/ Calea Bucureşti (Piaţa Primărie Billa Işalniţa Breasta Luna/ Centrală) An

2010 2011 2009 2010 2011 2009 2010 2011 2009 2010 2011 2009 2010 2011

2009

Ian 2,65 2.23 4.35 Feb 2.61 1.98 3.52 Mar 2.05 1.15 1.88 Apr 1.89 1.02 2.07 1.85 Mai 1.31 1.37 1.06 1.3 Iunie 0.96 1.49 1.57 Iulie 1.20 1 1.55K Aug 1.87 2.00K Sept 2.23 2.68K Oct 2.34 3.33 Nov 3.27 5.16 3.25 7.06 Dec 2.98 5.74 3.26 7.66

199

Evolutia concentratiilor benzene la nivelul statiilor in 2009

4 Calea Bucuresti 3 Primarie Billa 2 ug/mc Isalnita 1 Breasta 0 I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII

Evolutia concentratiilor benzene la nivelul statiilor in 2010

12 10 Calea Bucuresti 8 Primarie 6 Billa ug/mc 4 Isalnita 2 Breasta 0 I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII

Evolutia concentratiilor benzene la nivelul statiilor in 2011

8 Calea Bucuresti 6 Primarie Billa

ug/mc 4 Isalnita 2 Breasta 0 I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII

200 3 TABEL: O3 ( µg/m ) la nivelul staţiilor în 2009, 2010 şi 2011

Luna Calea Bucureşti Primărie Billa Işalniţa Breasta (Piaţa Centrală) 2009 2010 2011 2009 2010 2011 2009 2010 2011 2009 2010 2011 2009 2010 2011 Ian 20.2 45 27 13.2 31 - 24.4 51 43 8 8 4 Feb 39.0 42 48 16.4 25 - 38.8 56 58 5 7 3 Mar 49.4 50 49 59.0 25 - 52.7 59 65 5 5 5 Apr 64 53 47 55 32 - 56 54 65 Mai 53 56 30 53 41 - 49 52 60 Iunie 51 74 33 57 61 - 59 49 62 Iulie 56 90K 58 60 67K - 53 64K 69 Aug 53 98K 57 58 70K 39 58 65K 67 Sept 44 58K 63 39 57K 38 52 55K 70 Oct 38 31 35 32 40 18 37 35 43 Nov 26 21 18 20 24 32 29 30 Dec 29 20 21 21 24 37 34 25

Evolutia concentratiilor O3 la nivelul statiilor in 2009

70 60 Calea Bucuresti 50 Primarie 40 Billa 30 ug/mc Isalnita 20 Breasta 10 0 I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII

Evolutia concentratiilor O3 la nivelul statiilor in 2010

120 100 Calea Bucuresti 80 Primarie 60 Billa

ug/mc 40 Isalnita Breasta 20 0 I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII

201 Evolutia concentratiilor O3 la nivelul statiilor in 2011

60 Calea Bucuresti Primarie 40 Billa

ug/mc Isalnita 20 Breasta

0 I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII

TABEL: PM10 ( µg/m3 ) la nivelul staţiilor în 2009, 2010 şi 2011

Luna Calea Bucureşti Primărie Billa Işalniţa Breasta (Piaţa Centrală) 2009 2010 2011 2009 2010 2011 2009 2010 2011 2009 2010 2011 2009 2010 2011 Ian 33 29 37 35 60.8 2 Feb 33 23 38 33 28.8 9 Mar 33 32 37 47 21.4 1 Apr 36 13 33 27 22 Mai 24 6 23 20 16 Iunie 45 - 23 - 13 Iulie - 32 - Aug 40 - 36 - Sept 41 23K 38 37 22 - Oct 26 20 29 30 25 - Nov 38 29 49 32 32 56 Dec 46 29 44 45 53

Evolutia concentratiilorPM10 la nivelul statiilor in 2009

70 60 50 Calea Bucuresti Primarie 40 Billa 30 ug/mc Isalnita 20 Breasta 10 0 I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII

202

Evolutia concentratiilor PM10 la nivelul statiilor in 2010

40 Calea Bucuresti 30 Primarie Billa 20 ug/mc Isalnita 10 Breasta 0 I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII

Evolutia concentratiilor PM10 la nivelul statiilor in 2011

60 50 Calea Bucuresti 40 Primarie 30 Billa ug/mc 20 Isalnita Breasta 10 0 I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII

3 Tabel: Concentraţii de PM10 grv ( µg/m ) la nivelul staţiilor în 2011

Luna Calea Bucureşti Primarie Billa Isalnita Breasta (Piaţa Centrală) 2011 2011 2011 2011 2011 Ian - - 43 - - Feb - - 36 - - Mar - - 62 - - Apr - - 31 - - Mai - - 26 - - Iunie - - 25 - - Iulie - - - - - Aug - - - - - Sept - - - - - Oct 28 - - - - Nov 47 - 57 - - Dec 53 - 58 - -

203

3 Tabel: Concentraţii de PM2,5 grv ( µg/m ) la nivelul staţiilor în 2011 Luna Calea Bucureşti Primarie Billa Isalniţa Breasta (Piaţa Centrală) 2011 2010 2011 2011 2011 2011 Ian - 36 - - - Feb - 29 - - - Mar - - - - - Apr - - - - - Mai - - - - - Iunie - - - - - Iulie - 25K - - - - Aug - - - - - Sept - 16K - - - - Oct - 18K - - - - Nov - 26K - - - - Dec - - - - -

3 Tabel : Concentraţii de toluene ( µg/m ) la nivelul staţiilor în 2011 Luna Calea Bucureşti Primărie Billa Isalniţa Breasta (Piaţa Centrală) 2011 2011 2011 2011 2011 Ian - - - - - Feb - - - - - Mar - - - - - Apr - - - - - Mai - - - - - Iunie - - - - - Iulie - - - - - Aug - - - - - Sept - - - - - Oct - - - - - Nov 4,06 4,98 - - - Dec 4,55 4,51 - - -

3 Concentraţii de Ethylbe ( µg/m ) la nivelul staţiilor în 2011 Luna Calea Bucureşti Primărie Billa Isalniţa Breasta (Piaţa Centrală) 2011 2011 2011 2011 2011 Ian - - - - - Feb - - - - - Mar - - - - - Apr - - - - - Mai - - - - - Iunie - - - - - Iulie - - - - - Aug - - - - - Sept - - - - - Oct - - - - - Nov 0,77 0,57 - - - Dec 1,06 0,8 - - -

204 3 Concentraţii de P-Xylen ( µg/m ) la nivelul staţiilor în 2011 Luna Calea Bucureşti Primărie Billa Isalniţa Breasta (Piaţa Centrală) 2011 2011 2011 2011 2011 Ian - - - - - Feb - - - - - Mar - - - - - Apr - - - - - Mai - - - - - Iunie - - - - - Iulie - - - - - Aug - - - - - Sept - - - - - Oct - - - - - Nov 0 0,47 - - - Dec 1 0,54 - - -

3 Concentraţii de m -Xylen ( µg/m ) la nivelul staţiilor în 2011 Calea BucureştiLuna Primărie Billa Isalniţa Breasta (Piaţa Centrală) 2011 2011 2011 2011 2011 Ian - - - - - Feb - - - - - Mar - - - - - Apr - - - - - Mai - - - - - Iunie - - - - - Iulie - - - - - Aug - - - - - Sept - - - - - Oct - - - - - Nov 2,96 1,36 - - - Dec 3,87 1,61 - - -

3 Concentraţii de o-Xylen ( µg/m ) la nivelul staţiilor în 2011 Luna Calea Bucureşti Primărie Billa Isalniţa Breasta (Piaţa Centrală) 2011 2011 2011 2011 2011 Ian - - - - - Feb - - - - - Mar - - - - - Apr - - - - - Mai - - - - - Iunie - - - - - Iulie - - - - - Aug - - - - - Sept - - - - - Oct - - - - - Nov 0,57 0,97 - - - Dec 0,91 0,58 - - -

205 Pentru anii 2012, 2013,2014 si 2015 valorile sunt doar pentru concentraţiile medii pe an/pe staţii: Concentraţii medii pe an/pe staţii* (ug/m3) Calea Primărie Billa Isalniţa Breasta Poluanti Anul Bucureşti (fond (fond monitorizati (Piaţa urban) industrial) Centrală) (trafic) 2011 32 37 29 18 - 2012 35 30 31 - 16 Nu avem date Nu avem date Nu avem date NO2 2013 50 40 2014 16 Nu avem date 26 Nu avem date Nu avem date 2015 17 17 18 Nu avem date Nu avem date 2011 22 25 20 13 18 2012 17 18 19 22 18 Nu avem date SO2 2013 8 12 14 14 2014 8 Nu avem date 7 Nu avem date Nu avem date 2015 12 14 13 Nu avem date Nu avem date 2011 22 25 20 13 18 SO2*(concentraţia 2012 - - 19 22 - medie/zi conform 2013-2015 Nu avem date Nu avem date Nu avem date Nu avem date Nu avem date Ord.592) 2011 - - - - - 2012 2,78 2,058 - - - Benzen 2013 1.66 Nu avem date Nu avem date 2014-2015 Nu avem date Nu avem date Nu avem date Nu avem date Nu avem date

2011 0,34 0,29 - 0,27 - 2012 0,4 - - - 0,17 CO 2013 0.47 Nu avem date Nu avem date 2014 0.81 Nu avem date Nu avem date Nu avem date Nu avem date 2015 0.37 0.24 Nu avem date Nu avem date Nu avem date 2011 45 45 40 - - 2012 - - 36 - - PM10 2013-2015 Nu avem date Nu avem date Nu avem date Nu avem date Nu avem date

2011 - - - - - 2012 30 - - - - PM10 grav 2013 21 22 28 Nu avem date Nu avem date 2014 20 Nu avem date 27 Nu avem date Nu avem date 2015 22 Nu avem date 31 Nu avem date Nu avem date 2011 - - - - - PM10 nef 2012 23 - - - - 2013-2015 Nu avem date Nu avem date Nu avem date Nu avem date Nu avem date

2011 - - - - 2012 23,76 - - - PM 2,5 grav 2013 Nu avem date Nu avem date Nu avem date Nu avem date Nu avem date 2014 Nu avem date 32 Nu avem date Nu avem date Nu avem date 2015 Nu avem date 19 Nu avem date Nu avem date Nu avem date 2011 - - - - - TSP 2012 - - - - - 2013-2015 Nu avem date Nu avem date Nu avem date Nu avem date Nu avem date

206 2011 - - 44 54 - O3 2012 - - 49 61 64 2013 Nu avem date Nu avem date 56 66 Nu avem date 2014 Nu avem date Nu avem date 44 Nu avem date Nu avem date 2015 Nu avem date Nu avem date 62 Nu avem date Nu avem date

Evolutia concentratiilor medii/an la nivelul statiilor in 2011 , 2012 , 2013, 2014 si 2015

ug/mc 30

2012CO2014CO 2012O32014O3 2011NO22013 NO22015NO22012SO22014SO2 2011PM10 2012PM2,5 2011 benzen2013 benzen 2012PM10 nef 2011PM102013 grav PM10grav2015PM10grav 2015PM2.5grav

Calea Bucuresti Primarie Billa Isalnita Breasta

TABEL: pulberi sedimentabile 2009

Luna RA Craiova Staţia de tratare a apei Valea Vlăicii RA Bechet Işalniţa Ianuarie 1,0623 1,6483 2,3186 Februarie 1,1524 0,9114 2,2657 Martie 1,6718 3,92 6,0877 Aprilie 1,76360 4,43273 3,13423 2,52 Mai 3,75065 7,85607 13,01871 3,78 Iunie 2,4598 3,35748 7,35784 2,52 Iulie 4,41588 3,74948 5,22536 6,30 August 1,71304 3,1556 4,38452 3,6 Septembrie 2,0482 1,97372 3,25752 5,76 Octombrie 1,5150 3,3457 3,94 5,4 Noiembrie 1,1093 1,7659 4,9509 3,6 Decembrie 2,99488 2,87455 6,25432 3,06

207 14 12 10 RA Craiova 8 StA Isalnita 6 Valea Vlaicii 4 RA Bechet 2 0 I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII

N.B. Datele privind monitorizarea poluanţilor atmosferici sunt transmise de la Agenţia de Protecţia Mediului

4.5. Evaluarea impactului asupra sănătăţii Aceste monitorizări sunt necesare , cunoscând fiind faptul că în acţiunea poluării asupra sănătăţii distingem acţiunea directă, caracterizată prin efectul patogen al poluanţilor, în funcţie de natura, concentraţia şi timpul de acţiune a acestora şi acţiunea indirectă rezultată din efectul dăunator asupra mediului. S-a analizat din punct de vedere al categoriei de poluanţi PM10 datorită implicării complexe a acestui poluant in afecţiunile respiratorii. In anul 2011 se constata o scădere a concentraţiei acestuia in aerul atmosferic . Mortalitatea prin afecţiuni respiratorii ca şi indicator OMS nu a cunoscut variaţii mari în perioada 2008-2011, perioada analizată din punct de vedere al calităţii aerului ( după cum se vede în graficele următoare). „Probabil că încep să se vadă eventualele măsuri pentru îmbunătăţirea aerului ambiental”.

12 10 8 6 %o 4 2 0

1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 Anul

Mortalitate infantilă boli aparat respirator

Evoluţia mortalităţii infantile prin boli respiratorii în judeţul Dolj în perioada 1998 – 2015

208 100 80 60 40 20 0

1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 Anul

Mortalitate boli respiratorii

Evoluţia mortalităţii prin boli respiratorii în judeţul Dolj în perioada 1998 – 2015

In prezent studiile efectuate de Institutul Naţional de Sănătate Publica Bucureşti au început să se axeze pe fracţiunea cu diametrul de 2.5 microni, fracţiune se pare cea mai responsabilă de efectele asupra sănătăţii populaţiei.

4.5.1 Date pentru municipiul Craiova in anul 2015 Poluanţii monitorizaţi de APM sunt: NO2, SO2-la 3 staţii, CO- la 2 staţii, PM 10 grav.- la 2 staţii, PM 2.5grav la o staţie, O3- la o staţie.

POPULATIE/SEXE BARBATI FEMEI TOTAL AN 2015 144989 161126 306115

0-14 ANI 15-64 ANI POPULAŢIAGRUPE DE VÂRSTĂ 64-65 ANI AN 2015 39418 225232 41465

Ratele au fost calculate la 1000 DATE DE MORTALITATE TOTAL MUNICIPIUL CRAIOVA Rata calculată Cifre absolute

MORTALITATE INFANTILĂ 16 5.50 MORTALITATE INFANTILĂ PRIN BOLI nu nu RESPIRATORII MORTALITATE GENERALĂ TOTAL 2751 8.99 MORTALITATE PRIN AFECŢIUNI 122 0.40 RESPIRATORII MORTALITATE PRIN AFECŢIUNI CEREBRO- 637 2.08 VASCULARE MORTALITATE PRIN TUMORI MALIGNE 139 0.45 RESPIRATORII

209 DATE DE MORBIDITATE(INCIDENŢĂ) TOTAL MUNICIPIUL CRAIOVA Rata Cifre absolute calculată MORBIDITATE GENERALĂ- TOTAL 107554 351.35 MORBIDITATE PRIN AFECŢIUNI RESPIRATORII 15375 50.23 MORBIDITATE PRIN AFECŢIUNI CEREBRO- 560 1.83 VASCULARE MORBIDITATE PRIN TUMORI MALIGNE 2242 7.32

DATE DE MORBIDITATE SPECIFICĂ TOTAL MUNICIPIUL CRAIOVA Cifre absolute Rata calculată MORBIDITATE PRIN I.A.C.R.S.(J00-J06) 8744 28.56 MORBIDITATE PNEUMONIE(J12-J18) 1344 4.39 MORBIDITATE BRONŞITĂ ŞI BRONŢIOLITĂ 511 1.67 ACUTĂ(J20-J21) MORBIDITATE BRONŞITĂ CRONICĂ(J41.0-J42) 163 0.53 MORBIDITATE EMFIZEM (J43.0- J43.9) 1 0.00 MORBIDITATE ASTM BRONŞIC (J45.0-J46) 1180 3.85 MORBIDITATE INFARCT MIOCARDIC ACUT 34 0.11 (I21.0-I22.9)

ADMISIBILITATEA ÎN SPITAL PRIN: TOTAL MUNICIPIUL CRAIOVA Cifre absolute Rata calculată MORBIDITATE PRIN I.A.C.R.S.(J00-J06) nu avem date nu avem date BRONŞITĂ CRONICĂ(J41.0-J42) 17 0.06 EMFIZEM (J43.0- J43.9) 4 0.01 ASTM BRONŞIC (J45.0-J46) 59 0.19 INFARCT MIOCARDIC ACUT (I21.0-I22.9) 280 0.91

NUMĂR ZILE SPITALIZARE PRIN: TOTAL MUNICIPIUL CRAIOVA Cifre absolute Rata calculată MORBIDITATE PRIN I.A.C.R.S.(J00-J06) nu avem date nu avem date BRONŞITĂ CRONICĂ(J41.0-J42) 139 0.45 EMFIZEM (J43.0- J43.9) 25 0.08 ASTM BRONŞIC (J45.0-J46) 407 1.33 INFARCT MIOCARDIC ACUT (I21.0-I22.9) 1784 5.83

210 Date pentru comuna Işalniţa în anul 2015 POPULATIE/SEXE BARBATI FEMEI TOTAL AN 2015 144989 161126 306115

0-14 ANI 15-64 ANI POPULAŢIAGRUPE DE VÂRSTĂ 64-65 ANI AN 2015 39418 225232 41465

TOTAL DATE DE MORTALITATE COMUNA IŞALNIŢA Cifre Rata absolute calculată MORTALITATE INFANTILĂ nu nu MORTALITATE INFANTILĂ PRIN BOLI RESPIRATORII nu nu MORTALITATE GENERALĂ TOTAL 63 15,71 MORTALITATE PRIN AFECŢIUNI RESPIRATORII 2 0,50 MORTALITATE PRIN AFECŢIUNI CEREBRO- 11 2,74 VASCULARE MORTALITATE PRIN TUMORI MALIGNE 2 0,50 RESPIRATORII

DATE DE MORBIDITATE(INCIDENŢĂ) Cifre absolute Rata calculată MORBIDITATE GENERALĂ- TOTAL 1250 311.64 MORBIDITATE PRIN AFECŢIUNI RESPIRATORII 491 122.41 MORBIDITATE PRIN AFECŢIUNI CEREBRO- nu nu VASCULARE MORBIDITATE PRIN TUMORI MALIGNE 5 1.25

DATE DE MORBIDITATE SPECIFICĂ CIFRE RATA ABSOLUTE CALCULATĂ MORBIDITATE PRIN I.A.C.R.S.(J00-J06) 267 66.57 MORBIDITATE PNEUMONIE(J12-J18) 224 55.85 MORBIDITATE BRONŞITĂ ŞI BRONŢIOLITĂ nu nu ACUTĂ(J20-J21) MORBIDITATE BRONŞITĂ CRONICĂ(J41.0-J42) nu nu MORBIDITATE EMFIZEM (J43.0- J43.9) nu nu MORBIDITATE ASTM BRONŞIC (J45.0-J46) nu nu MORBIDITATE INFARCT MIOCARDIC ACUT nu nu (I21.0-I22.9)

ADMISIBILITATEA ÎN SPITAL IN PRIN: TOTAL Cifre absolute Rata ‰ nu avem nu avem date MORBIDITATE PRIN I.A.C.R.S.(J00-J06) date BRONŞITĂ CRONICĂ(J41.0-J42) nu nu EMFIZEM (J43.0- J43.9) nu nu ASTM BRONŞIC (J45.0-J46) nu nu INFARCT MIOCARDIC ACUT (I21.0-I22.9) 4 1,00

211 NUMĂR ZILE DE SPITALIZARE PRIN: Cifre absolute ‰

MORBIDITATE PRIN I.A.C.R.S.(J00-J06) nu avem date nu avem date BRONŞITĂ CRONICĂ(J41.0-J42) nu nu EMFIZEM (J43.0- J43.9) nu nu ASTM BRONŞIC (J45.0-J46) nu nu INFARCT MIOCARDIC ACUT (I21.0-I22.9) 28 6,98

4.5.2 Evaluarea manifestarilor de tip alergic si a factorilor de risc asociati din mediul de viata si munca JUSTIFICARE: Manifestarile de tip alergic reprezinta o importanta problema de sanatate publica fiind implicati cu cea mai mare frecventa alergeni naturali, cat si compusi fizico-chimici, factori biologici , de origine antropogena, prezenti in aerul atmosferic, aerul interior din cladiri, apa, alimente, cosmetice, etc. De cele mai multe ori sunt implicati acarieni Dermatophagoides pteronyssinus, farinae si fungi din speciile frecvent intalnite in Europa : Cladosporium, Aspergillus, Penicillium, Alternaria, care emit compusi organici volatili, realizeaza spori, produc micotoxine. În Europa, numărul de cazuri de alergii, care se corelează cu expunerea la mucegaiuri a crescut în mod dramatic. Etanşeizarea excesivă a încăperilor, ventilaţia insuficientă, materiale de construcţie noi pot fi cauza creşterii umidităţii în clădiri si aparitia mucegaiului. În Belgia peste 90% din locuinţele cu umiditate mare sunt contaminate cu specii de microfungi (Penicillium, Cladosporium, Aspergillus...). Studii epidemiologice efctuate în SUA şi Canada au evidenţiat la copii cu vârsta de 9-11 ani o legătură între simptome specifice respiratorii şi prezenţa mucegaiului în locuinţă. Baza legala Studiul permite evaluarea manifestarilor alergice pe baza simptomatologiei specifice corelata cu prezenta alergenilor in mediul de locuit si ocupational. Modificarile climatice globale prin variatiile mari de temperatura si umiditate genereaza o serie de modificari asupra florei terestre cu cresterea polenului, spori, mucegaiuri, frecvent incriminate in intretinerea si declansarea afectiunilor alergice. Prelungirea perioadei de vegetație și intensificarea precipitațiilor va favoriza dezvoltarea vegetatiei in exces, cu riscuri crescute pentru persoanele cu activități în aer liber. Potrivit ultimului raport, în anul 2007 Comisia Europeană a inițiat stabilirea, la nivelul UE, a unei politici de promovare a unor măsuri de limitare a efectelor negative ale schimbărilor climatice în diferite sectoare de activitate. În anul 2009, Comisia Europeană a publicat ”Cartea Albă - Adaptarea la schimbările climatice: „Către un cadru de acțiune la nivel european”, prin care se trasează modul de abordare a promovării politicilor și măsurilor de adaptare naționale, astfel încât la nivel european să se asigure un impact negativ minim asupra sistemelor economice și sociale și un grad de protecție și conservare adecvat al resurselor naturale.  HIALINE: Rețeaua de informare asupra impactului asupra sănătății al alergenilor din aer (Health Impacts of Airborne Allergen Information)

212  CLIMATE-TRAP: Adaptare la schimbările climatice prin formare, evaluare și pregătire (Climate Change Adaptation by Training, Assessment and Preparedness). Strategia națională privind schimbările climatice 2013-2020, abordează:  procesul de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră în vederea atingerii obiectivelor naționale asumate,  adaptarea la efectele schimbărilor climatice(ASC) va urmări armonizarea cu evoluția Platformei Europene de Adaptare la efectele schimbărilor climatice, CLIMATE- ADAPT, stabilit la nivel european ca o bază de date utilă pentru colectarea și diseminarea informației, datelor și studiilor de caz.  ca răspuns la apelul UE la acțiune, Ministerul Mediului și Pădurilor a elaborat Strategia națională privind schimbările climatice și, legat de aceasta, Planul Național de Acțiune pentru 2005-2007 si s- a elaborat „Ghidul privind adaptarea la efectele schimbărilor climatice”. In acest context se impune efectuarea unui studiu la nivel national privind extinderea patologiei de tip alergic in grupurile vulnerabile, pentru reducerea factorilor din mediul nonocupational si ocupational. SCOPUL PROIECTULUI- OBIECTIVE GENERALE Studiul urmareste evaluarea manifestarilor de tip alergic, la nivel populational si identificarea principalilor factori de risc ce se pot asocia acestor efecte. 1. Pe baza unui chestionar de simptome s-au obtinut date privind:  identificarea persoanei incluse in studiu: vârstă, sex, ocupaţie  tipul manifestărilor alergice si frecventa lor  antecedentele heredo-colaterale alergice  antecedente personale de tip alergic, prezenţa terenului atopic  factori etiologici si factori de risc asociati prezenţi in mediul de locuit şi ocupaţional. Se va acorda o atentie sporita calitatii aerului interior ocupational si non–ocupational, alimentatie, comportament uman. Chestionarul s-a aplicat la un numar de persoane calculat pe criterii statistice, pentru un eşantion reprezentativ la nivel naţional, pe grupe de vârstă, sexe si mediul de rezidenta (urban / rural): 50 de persoane 4.5.3 Impactul schimbarilor climatice asupra sanatatii populatiei Conform raportarilor Agentiei Europene de Mediu în România se asteaptă una dintre cele mai mari diferenţe pozitive de temperatura faţă de celelalte ţări (2,7 – 3,4 grade). Conform previziunilor, în viitor în regiunea centrală şi de est a Europei, ar trebui să se inregistreze :  Creşterea frecvenţei de apariţie a temperaturilor extreme

213  Mai puţine precipitaţii in timpul verii-perioade de secetă prelungită  Mai multe inundaţii ale apelor interioare în timpul iernii  Creşterea temeperaturii apelor de suprafaţă-intensificarea fenomenului de eutrofizare  Scăderea producţiei agricole  Pericol crescut de incendii forestiere  Alunecări frecvente de teren În acelaşi timp însa creşterea temperaturilor în perioada verii şi accentuarea valurilor de caldură vor determina creşterea impactului asupra sănătăţii populaţiei prin episoade de toxiinfecţii alimentare, aparitia unor boli determinate de vectori neobisnuiţi în regiunea noastră, a unor boli şi simptome respiratorii şi cardiovasculare rezultate în urma şocului caloric. Impreuna cu mai multe autoritati ( inclusiv reprezentanti ai MS), la initiativa Ministerului Mediului si Schimbarilor Climatice a fost elaborata Strategia de adaptare la efectele schimbarilor climatice. În întelegerea fenomenelor legate de existenţa schimbărilor climatice de către populaţie, o mare influenţă îl pot avea mijloacele de informare în masă (mass media, internet, publicaţii scrise, etc.) precum si materialele informative elaborate de specialistii din cadrul retelei de sanatateAcestea pot conduce la educarea şi conştientizarea populaţiei în vederea protejării mediului înconjurator, precum şi la pregătirea acesteia pentru a reacţiona adecvat în cazul aparitiei unor fenomene extreme determinate de existenţa schimbărilor climatice. Nu s-a efectuat in 2015

5. Starea de sănătate a comunităţii în relaţie cu calitatea locuirii 5.1. Planul urbanistic al localităţii Craiova

. zona de locuit cuprinde următoarele cartiere: Calea Bucureşti, Brazda lui Novac, 1 Mai, Rovine, Lăpuş - Argeş, Craioviţa Nouă, Craioviţa Veche, Valea Roşie (Eroilor), Nicolae Titulescu, Centru, Romaneşti, Lascăr - Catargiu. . principalele artere de circulaţie Calea Bucureşti, Nicolae Titulescu ( Severinului), Carol I, B-dul Decebal (Rocadă), Râului, N. Romanescu, Brestei. . principalele surse de poluare sonoră

o Surse mobile: mijloace de transport rutier (auto, tramvai) o Surse fixe: CET II Şimnic 5.2. Deşeuri urbane : Craiova date 2015 - cantitate deşeuri menajere colectate: 58764 tone in 2015 (58786 tone in 2013, 57166 tone in 2012, 59207 tone în 2011, 62634 tone în 2010); - cantitate deşeuri comerciale colectate:

214 deşeuri asimilabile cu deşeuri menajere colectate din industrie, comerţ, sector public sau administrativ 19585 tone in 2015 (20992 tone in 2013, 24499 tone in 2012, 24399,07 tone in 2011, 26400 tone în 2010); - indicele de producere a deşeurilor menajere şi asimilabile cu deşeul menajer: 0,8 Kg/persoană/zi; - număr unităţi prestatoare de servicii de salubritate: un operator de servicii de salubrizare – SC SALUBRITATE CRAIOVA SRL; - număr muncitori angajaţi în unităţi de salubritate: 733 in 2015( 733 in 2013, 743 in 2012, 820 în 2011) ; Filiaşi date 2015 - cantitate deşeuri menajere colectate: 2457 tone in 2015(2860 tone in 2014, 2776 tone in 2013, 1718,5 tone in 2012, 2977 tone în 2011); - cantitate deşeuri comerciale colectate: 48 tone in 2015( 54 tone in 2014, 465 tone in 2013, 430 tone in 2012, 893 tone în 2011) deşeuri asimilabile cu deşeuri menajere colectate din industrie, comerţ, sector public sau administrativ; - indicele de producere a deşeurilor menajere şi asimilabile cu deşeul menajer: 0.45 in 2015(0,86 in 2014, 0.65 in 2013, 0,68 in 2012, 0,88 în 2011) kg/persoană/zi; - număr unităţi prestatoare de servicii de salubritate= 1 ; - număr muncitori angajaţi în unităţi de salubritate: 14 in 2015(14 in 2012, 2013 si 2014, 9 în 2011) angajaţi; - morbiditatea la lucrătorii din salubritate: nu au fost cazuri de boli enumerate mai sus Bechet date 2013 - cantitate deşeuri menajere colectate: 360 tone(ca în 2011si 2012) ; - cantitate deşeuri comerciale colectate: 120 tone (ca în 2011 si 2012)deşeuri asimilabile cu deşeuri menajere colectate din industrie, comerţ, sector public sau administrativ; - indicele de producere a deşeurilor menajere şi asimilabile cu deşeul menajer:0,35 kg/persoană/zi(0,227 în 2011si 2012); - număr unităţi prestatoare de servicii de salubritate= 1 ; - număr muncitori angajaţi în unităţi de salubritate: 3 (3 in 2012, 4 în 2011) angajaţi; - morbiditatea la lucrătorii din salubritate: nu au fost cazuri de boli enumerate mai sus Băileşti date 2015 - cantitate deşeuri menajere colectate: 3331 tone in 2015 (3768 tonein 2013, 2760 tone in 2012, 5637 tone în 2011); - cantitate deşeuri comerciale colectate: 0 tone in 2015 (0 tone in 2013, fără date in 2012, în 2011:2537 tone deşeuri asimilabile cu deşeuri menajere colectate din industrie, comerţ, sector public sau administrativ); - indicele de producere a deşeurilor menajere şi asimilabile cu deşeul menajer: 1.03 in 2015(0.60 in 2013, 0,89 in 2012, 0,91 în 2011) kg/persoană/zi; - număr unităţi prestatoare de servicii de salubritate= 1 in 2015(2 in 2013, 1in 2012) ; - număr muncitori angajaţi în unităţi de salubritate:4 in 2015( 27 in 2013, 14 angajaţi in 2012); - morbiditatea la lucrătorii din salubritate: nu au fost cazuri de boli enumerate mai sus Calafat date 2015

215 - cantitate deşeuri menajere colectate:4575 in 2015(4320 tone in 2014, 3600 tone in 2013, 3293 tone in 2012, 2900 tone în 2011); - cantitate deşeuri comerciale colectate:1595 tone in 2015 (deşeuri asimilabile cu deşeuri menajere colectate din industrie, comerţ, sector public sau administrativ- nu există aceste date în 2011 si 2013, 1717 tone in 2012); - indicele de producere a deşeurilor menajere şi asimilabile cu deşeul menajer:0.99 in 2015 (1.08 in 2013, 1,02 in 2012, 0,5 în 2011) kg/persoană/zi; - număr unităţi prestatoare de servicii de salubritate= 1- Direcţia Servicii de utilitate Publică fara personalitate juridica din cadrul Primăriei ; - număr muncitori angajaţi în unităţi de salubritate: 14 in 2015(40 in 2014, 20 in 2013, 26 in 2012, 15 angajaţi permanenţi şi 27 angajaţi sezonier în 2011); - morbiditatea la lucrătorii din salubritate: nu au fost cazuri de boli enumerate mai sus Dabuleni date 2013 - cantitate deşeuri menajere colectate: 360 tone; - cantitate deşeuri comerciale colectate: 50 tone deşeuri asimilabile cu deşeuri menajere colectate din industrie, comerţ, sector public sau administrativ; - indicele de producere a deşeurilor menajere şi asimilabile cu deşeul menajer: 0,249 kg/persoană/zi; - număr unităţi prestatoare de servicii de salubritate = 1; - număr muncitori angajaţi în unităţi de salubritate: 9; - morbiditatea la lucrătorii din salubritate: nu au fost cazuri de boli enumerate mai sus Segarcea date 2013 - cantitate deşeuri menajere colectate: 186 tone; - cantitate deşeuri comerciale colectate: 1924 tone deşeuri asimilabile cu deşeuri menajere colectate din industrie, comerţ, sector public sau administrativ; - indicele de producere a deşeurilor menajere şi asimilabile cu deşeul menajer: 0,3543 kg/persoană/zi; - număr unităţi prestatoare de servicii de salubritate = 1 – S.C. Salubritate Segarcea S.R.L.; - număr muncitori angajaţi în unităţi de salubritate: 41 - morbiditatea la lucrătorii din salubritate: nu au fost cazuri de boli enumerate mai sus Călăraşi-date 2012 - cantitate deşeuri menajere colectate: 100 tone; - cantitate deşeuri comerciale colectate: deşeuri asimilabile cu deşeuri menajere colectate din industrie, comerţ, sector public sau administrativ- nu există aceste date; - indicele de producere a deşeurilor menajere şi asimilabile cu deşeul menajer: 0,04 kg/persoană/zi; - număr unităţi prestatoare de servicii de salubritate= 1 ; - număr muncitori angajaţi în unităţi de salubritate: 0; - morbiditatea la lucrătorii din salubritate: nu este cazul 5.3. Morbiditatea posibil asociată cu managementul deficitar al deşeurilor urbane pentru Craiova:

216 Afecţiunea 2009 2010 2011 2012 2013 2015 CA %o CA %o CA %o CA %o CA %o CA %o Hepatita A 3 3.68 0 0 1 1,22 1 1,35 0 0 0 0 Dizenterie 1 1.23 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 BDA 0 0 0 0 0 0 4 5,38 3 4,09 2 2.73 Leptospiroza 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 Trichineloza 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 Infecţii cutanate 1 1.22 30 36.5 3 3.66 3 4,04 0 0 0 0 8 Plăgi tăiate 3 3.68 4 4.88 4 4.88 6 8,08 5 6.82 6 8.19 Oxiuraza 2 2.45 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 Giardioza 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 Intoxicaţii chimice 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Pentru anul 2014 nu detinem date

40 Hepatita a 35 Dizenterie 30 BDA 25 Leptospiroza 20

%o 15 Trichineloza 10 Infectii cutanate 5 Plagi taiate 0 Oxiuraza 2009 2010 2011 2012 2013 Giardioza Anul Intoxicatii chimice

Evolutia morbiditatii la muncitorii din salubritate din Craiova in perioada 2009-2013

Pentru serviciile publice din localităţile Filiaşi, Bechet, Băileşti, Calafat, Dabuleni, Segarcea, Călăraşi nu s-au constatat cazuri de îmbolnăviri pentru anul 2015. 5.4 Activităţi privind impactul asupra sănătăţii şi mediului generat de managementul deşeurilor menajere - culegerea datelor privind sistemul de gestionare al deşeurilor la nivel local; - completarea chestionarelor de percepţie a riscurilor generate de deşeuri: 50 de chestionare, 29 persoane de sex feminin şi 21 persoane de sex masculin; Nu s-a primit un feed-back de la Institutul Naţional de Sănătate Publică Bucureşti care a coordonat acţiunea 5.5 - Poluarea solului şi evaluarea riscului pentru sănătate 5.5.1 Structura de reglementare - Directiva 2004/35/CE– privind protecţia solului, - Directiva 1991/676/CE – privind nitraţii, - Comunicarea Comisiei Europene COM 232/2006 privind protecţia solului.

217 - HG nr. 1408 privind modalităţile de investigare şi evaluare a poluării solului şi subsolului publicat in MO nr. 802 / 23.XI.2007 - Partea I - HG nr. 1403 privind refacerea zonelor în care solul, subsolul şi ecosistemele terestre au fost afectate publicat în MO nr. 804 / 26.XI.2007 - Partea I. - Ordin 756/1997 pentru aprobarea Reglementării privind evaluarea poluării mediului 5.5.2 Aprovizionarea cu apa, sanitația și helmintiazele transmise prin sol la copiii institutionalizați – nu s-a efectuat

SCOPUL PROIECTULUI - OBIECTIVE SPECIFICE Scop Supravegherea si reducerea morbiditatii prin helmintiaze transmise prin sol, la copii, grupa de varsta 1-14 ani ( prescolari – 1-4 ani si scolari – 5-14 ani) Parazitoza intestinală determinată de geohelminţi reprezintă una din cele mai frecvente infecţii la nivel mondial. La nivel global cele mai importante helmintiaze transmise prin sol sunt: - ascaridioza (Ascaris lumbricoides) - tricocefaloza (Trichuris trichiura) - paraziții Necator americanus sau Ancylostoma duodenale Helmintiazele transmise prin sol sunt mai răspândite în rândul copiilor care trăiesc în condiţii de sanitaţie precare. Factorii care influenţează apariţia acestor parazitoze : • Lipsa accesului la apă potabilă şi canalizare adecvată. • Nivel de trai scăzut. • Nivel de educaţie sanitară scăzut. • Aplicare defectuoasă a măsurilor de igienă, în special în colectivităţile care reprezintă grupe populaţionale la risc (şcoli, grădiniţe, cămine de bătrâni, spitale). • Factori climatici precum: umiditate şi temperaturi ridicate Avand in vedere faptul ca, mai ales in mediul rural in Romania, exista comunitati care nu beneficiza de alimentare cu apa si/sau canalizare in sistem centralizat, exista posibilitatea ca patologia reprezentata de helmintiaze transmise prin sol sa reprezinte o problema de sanatate publica. Tinand cont de faptul ca exista diferente semnificative din punct de vedere al asigurarii conditiilor de sanitatie de la un judet la altul si chiar in interiorul aceluiasi judet, trebuie facuta o analiza punctuala in vederea identificarii particulare a locurilor unde trebuie aplicate masuri de profilaxie. Aceasta se poate realiza in primul rand prin masuri de educatie sanitara si in al doilea rand prin administrare medicamentoasa profilactica, numai acolo unde este cazul. OMS recomanda aceasta masura profilactica numai in zonele in care prevalenta helmintiazelor transmise prin sol este mai mare de 20%. - Aplicarea chestionarului de perceptie si transmiterea la INSP – termen 31.03.2016 – Chestionarul se va aplica in numar de 30 chestionare/judet . Criteriile de includere ale participantilor sunt :

218 a)Parinti ai copiilor cu varsta cuprinsa intre 1-4 ani institutionalizati intr-o locatie din mediul rural care nu beneficiaza nici de alimentare cu apa potabila, nici de canalizare in sistem centralizat – 15 chestionare b)Parinti ai copiilor cu varsta cuprinsa intre 5-14 ani institutionalizati intr-o locatie din mediul rural care nu beneficiaza nici de alimentare cu apa potabila, nici de canalizare in sistem centralizat – 15 chestionare

6. Zgomotul urban şi efectele sale asupra sănătăţii 6.1 Monitorizarea nivelurilor de zgomot urban nu s-a efectuat in 2013, 2014 si 2015 S-a efectuat în 2012, prin aplicarea unui număr de 50 chestionare, în zone rezidenţiale diferite. Distributia nivelului de trafic pe localităţi :

LOCALITATE %

TRAFIC RUTIER INTENS Tg. Mures 100,00% Bucuresti 57,20% Bacau 52,00% Sibiu 52,00% TRAFIC RUTIER MEDIU Arad 40,00% Baia Mare 34,00% Craiova 34,00% Sibiu 26,00% TRAFIC RUTIER REDUS Ploiesti 51,90% Brasov 51,00% Timisoara 50,00% Constanta 45,50%

219 Frecvenţa numărului de simptome percepute la zgomot, pe grupa de vârsta şi sexe, pe ţară (nu avem date pe Dolj):

FRECVENTA (%) COPII ADULTI Q24 F M M F TOTAL SIMPTOM (Si) Oboseala 2.9 3.1 57.2 65.2 52.2 Irascibilitate 1.8 2.0 39.1 58.2 46.1 Anxietate 0.1 0.1 7.6 10.8 9.8 Depresie 0.1 0.1 4.4 8.2 7.1 Cefalee 0.2 0.7 23.7 31.8 25.2 Palpitatii - - 7.2 14.0 13.2 Tahicardie - - 6.0 13.4 11.7 Cresterea TA 0.1 0.1 13.7 14.9 15.4 Dificultate la 4.1 5.6 12.8 17.3 19.9 învăţat Stress 1 1 38.2 49.4 37.2 Tulb.atenţie 2.7 4.8 26.8 30.9 30.4 Tulb.somn 2.0 2.4 45.0 58.8 44.0 insomnii / treziri

7. Radiaţii ionizante

7.1. Expunerea profesională la radiaţii ionizante

· Numărul total de expuşi profesional la radiaţii ionizante:832 din care 739 în sectorul medical şi 93 în sectorul industrial Anul Număr total de expuşi profesional la radiaţii ionizante 2009 734 2010 760 2011 755 2012 792 2013 822 2014 777 2015 832

220 850 832 800 777 822 750 792 760 755 700 734

650 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015

Numar de expusi profesional

Evoluţia numărului de expuşi profesional la radiaţii ionizante în perioada 2009-2015

· Număr de depăşiri reale ale limitelor de doză anuală : 0 - Concluziile supravegherii stării de sănătate a personalului expus profesional la radiaţii, ca urmare a controlului medical periodic: - 832 cu control medical periodic - 0 decese - nu există persoane scoase din mediu cu modificări ale stării de sănătate

7.2. Expunerea medicală la radiaţii ionizante

Număr total obiective nucleare = 287 din care 270 medicale şi 17 industriale Situaţia expunerii medicale a populaţiei în anul 2015, în judeţele Dolj, Olt, Gorj şi Mehedinţi, a fost următoarea: 1.Total expuneri pentru diagnostic medical: 678 234, din care: - 507 839 radiografii; - 9 053 mamografii; - 85 384 radioscopii; - 33 841 radiografii dentare; - 42 117 computer tomografii. 2. Proceduri angiografice/intervenţionale = 336 3. Proceduri de teleterapie = 1261 4. Proceduri de brahiterapie = 52 5. Proceduri de medicină nucleară: - proceduri diagnostice = 1052 - proceduri terapeutice = 34

Expuneri 2011 2012 2013 2014 2015 Radiografii 308 455 352 156 425 281 483 040 507 839 Radioscopii 42 182 52 263 77 618 94 660 85 384 Radiografii dentare 23 345 18 956 25 024 36 052 33 841 Tomografii 20 527 34 749 42 658 52 817 42 117 computerizate Mamografii 6 913 8 062 9 053

221

Evolutie total expuneri Dolj Olt Gorj Mehedinti in perioada 2011-2015

600000 425281 483040 507839 352156 400000 308455

200000 42182 20527 52263 77618 42658 23345 34749 25024 94660 85384 18956 6913 3605252817 3384142117 0 8062 9053 2011 2012 2013 2014 2015

radiografii radioscopii radiografii dentare tomografii computerizate mamografii

Proceduri 2011 2012 2013 2014 2015 Proceduri angiografice 260 701 179 354 336 Proceduri prin 1264 916 1377 2373 1261 teleterapie Proceduri prin 40 45 45 47 52 brahiterapie manuala Proceduri de medicina 115 121 854 1236 1086 nucleara

Evolutie proceduri Dolj Olt Gorj Mehedinti in perioada 2011-2014

3000 2373 2000 1377 1264 916 1236 1261 1000 1086 115 121 179 354 336 40 45 45854 47 52 0 260 701 2011 2012 2013 2014 2015

proceduri angiografice proceduri prin tele terapie proceduri prin brahiterapie manuala proceduri de medicina nucleara

7.3. Concluziile programului de supraveghere a radioactivităţii apei

Au fost colectate 174 probe de apă potabilă, apă de suprafaţă, depuneri atmosferice şi aerosoli, efectuându-se un număr de 324 de analize. Funcţie de natura probei, cât şi de rezultatul obţinut, s-au efectuat determinări radiometrice alfa şi beta sau separări radiochimice de Cs-137 şi Sr-90. Nu au fost găsite valori peste limitele maxime admise la radioactivitatea alfa şi beta, iar rezultatele separărilor radiochimice s-au încadrat în valorile medii anuale (pentru acestea neexistând valori maxime admise).

222 Anul Nr probe colectate Nr analize efectuate Nr probe cu valori peste limitele maxime admise 2009 201 0 2010 189 0 2011 166 274 0 2012 201 357 0 2013 189 366 0 2014 175 340 0 2015 174 324 0

7.4. Concluziile programului de supraveghere a radioactivităţii alimentului

Au fost colectate 40 probe, efectuându-se un număr de 126 de analize. Funcţie de natura probei, cât şi de rezultatul obţinut, s-au efectuat determinări radiometrice alfa şi beta sau separări radiochimice de Cs-137, Sr-90 şi Ra-226. Nu au fost găsite valori peste limitele maxime admise la radioactivitatea alfa şi beta, iar rezultatele separărilor radiochimice s-au încadrat în valorile medii anuale (pentru acestea neexistând valori maxime admise).

Anul Nr probe colectate Nr analize efectuate Nr probe cu valori peste limitele maxime admise 118 0 2010 103 0 2011 41 175 0 2012 41 145 0 2013 40 144 0 2014 52 188 0 2015 40 126 0

7.5. Concluziile supravegherii stării de sănătate a populaţiei din zona de influenţă a obiectivului nuclear major Koslodui:

Orice obiectiv nuclear reprezintă în cazul unei funcţionari defectuoase sau al unui accident, un potenţial risc pentru sănătatea umană. Conform metodologiei de supraveghere a stării de sănătate a populaţiilor care locuiesc în vecinătatea unor obiective nucleare, prin Compartimentul Sănătatea şi Radiaţiile Ionizante din cadrul Institutului Naţional de Sănătate Publică Bucureşti, sunt analizate anual o serie de date demografice şi de morbiditate referitoare la aceste populaţii. Populaţia supravegheată în zona de influienţă a CNE Kozlodui cuprinde 75 136 locuitori în anul 2015, cu domiciliul în mai multe localităţi rurale situate pe o rază de 30km pe teritoriul judeţelor Dolj şi Olt. Structura pe grupe de vârstă arată o populaţie vârstnica, cu procente mult mai mari ale persoanelor cu vârste peste 60 ani decât populaţia întregii ţări.

223 INDICATORI URMĂRIŢI Zona Incidenţa Incidenţa Mortalitatea Mortalitatea Mortalitatea Populaţia leucemiilor tumorilor specifică specifică generală Anul la 100000 maligne prin cancer leucemii la 1000 locuitori la 100000 la 100000 la 100000 locuitori locuitori locuitori locuitori 2008 19.97 293.28 172.22 3.74 16.66 80129 2009 21,27 284.04 139.19 6.27 15.75 79917 2010 21.42 222.98 181.41 8.00 16.89 79379 2011 3.9 321.20 209.80 3.90 15.40 77202 2012 19.2 256.00 161.28 8.96 15.08 78125 2013 12.99 291.03 197.48 5.20 14.77 76968 2014 14.51 295.53 189.98 5.28 15.13 75797 2015 11.97 282.15 179.67 7.98 15.79 75136

350 300 250 Incidenta leucemii 200 Incidenta tumori maligne 150 Mortalitate specifica prin cancer 100 Mortalitate specifica leucemii 50

la 100la 000 locuitori 0 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 Ani

INDICATORI URMĂRIŢI Mortalitatea Mortalitatea Mortalitatea Mortalitatea generală generală generală generală Anul la 1000 la 1000 la 1000 la 1000 locuitori locuitori locuitori locuitori Zona Judeţ Dolj Regiunea de România Dezvoltare Sud-Vest Oltenia 2008 16.66 13.80 12.70 11.80 2009 15.75 14.00 12.80 12.00 2010 16.89 14.30 13.00 12.10 2011 15.40 13.70 12.50 11.80 2012 15.08 13.80 12.60 12.00 2013 14.77 13.40 12.20 11.70 2014 15.13 13.50 12.80 11.40 2015 15.79 14.20 12.90 11.70

224 20 Mortalitate generala Zona 15

10 Mortalitate generala judet Dolj

5 Mortalitate generala Romania

la 100 000 locuitori 000 la 100 0 Mortalitate generala Regiunea 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 Sud-Vest Oltenia Ani

7.6.Urgenţe radiologice ( incidente şi accidente nucleare raportate, cauze, măsuri luate,concluzii) Nu au existat incidente şi accidente nucleare. 7.7. Expunere la radon şi descendenţi în locuinţă ( comparaţie cu limitele normale) Nu s-au efectuat măsurători din lipsă de personal. 7.8. Locuri de muncă cu expunere mărită la radon şi descendenţi Nu s-au efectuat măsurători din lipsă de personal.

8. Evaluarea stării de sănătate şi factorii de risc din colectivităţile de copii şi tineri

8.1. Evaluarea nivelului de dezvoltare fizică

PREŞCOLARI, ELEVI ŞI STUDENŢI CUPRINŞI ÎN COLECTIVITĂŢI

Nr. crt. Tip unitate Urban Rural Total Total general M F M F M F 1. Creşe 240 110 130 - - 110 130 M F M F M F 2. Grădiniţe 4170 1501 1333 1205 1311 2706 1464 M F M F M F 3. Şc. gen. 14549 5111 5874 1740 1824 6851 7698 Licee M F M F M F 4. 6651 Gr.şcolare 2899 2902 439 411 3338 3313 M F M F M F 5. Facultăţi 6940 2216 4724 - - 2216 4724 Dizarmonici

225 M F M F M F 1. Creşe 9 5 4 - - 5 4 M F M F M F 2. Grădiniţe 235 9 30 95 101 104 131 M F M F M F 3. Şc. gen. 993 314 320 325 314 359 634 Licee M F M F M F 4. 627 Gr.şcolare 175 269 72 111 247 380 M F M F M F 5. Facultăţi 31 9 22 - - 9 22 8.2. Comportamente cu risc - (fumat, consum de alcool, droguri, agresivitate, comportament sexual, etc.) Număr copii şi tineri investigaţi (clasele V-XII, studenţi): = 360 chestionare aplicate pentru determinarea consumului de alcool şi tutun; Din totalul chestionarelor aplicate se constată că procentul de fumători creşte cu vârsta, fiind mai mulţi consumatori băieţi decât fete. Dintre fumători marea majoritate nu învaţă în familie acest obicei, motivul invocat fiind anturajul. Consumul ocazional de alcool este aproape generalizat la tineri, acest obicei crescând cu vârsta, fiind mai obişnuit la băieţi decât la fete. Băuturile alcoolice preferate sunt berea, apoi vinul şi mai puţin distilatele. Obiceiul consumului de alcool este practicat împreună cu prietenii, dar şi în familie. 8.3. Identificarea factorilor de risc psihologici şi sociali specifici unităţilor de învăţământ ca prim pas în elaborarea de măsuri ţintite de intervenţie, pentru promovarea unui mediu propice bunei dezvoltări emoţionale şi sociale prin aplicarea chestionarelor de evaluare a profilului psiho-social din mediul şcolar (CEPPSMS) în unităţi de învăţământ liceal cu performanţe şcolare superioare şi mediocre în număr egal, la loturi de profesori şi elevi. Nr chestionare privind profilul psiho-social aplicate cadrelor didactice si elevilor: - 200 chestionare aplicate cadrelor didactice - 120 chestionare aplicate elevilor

226 În urma aplicarii acestor chestionare s-a constatat neimplicarea unitatilor scolare si a parintilor in asigurarea unui mediu scolar pozitiv pentru promovarea unei dezvoltari sociale si emotionale optime in timpul primilor ani de viata prin: asigurarea unei atmosfere prietenoase, recompensatoare si de incurajare, sustinerea cooperarii si a invatatului activ, interzicerea pedepsei fizice si violentei, intoleranta fata de fartuire si discriminare, sustinerea activitatilor creative, realizarea conexiunii dintre scoala si familie prin implicarea parintilor, promovarea oportunitatilor egale si participarea la luarea deciziilor. 8.4. Identificarea si evaluarea magnitudinii şi a gravităţii violenţei în rândul elevilor, a actelor de violenţă şi promovarea comportamentelor pro-sociale în unitatile scolare. Aplicare chestionare: - Chestionar de autoevaluare psiho-comportamentală la elevi (Stevens, de Bordeaudhuij, Van Oost 2000 - SBVO) - 450 chestionare aplicate elevilor Aceste chestionare stabilesc prevalenţa tipului de comportament (agresiv, victimizare, pro-social), a predictorilor riscului înalt şi a factorilor de risc în relaţie cu violenţa, în raport cu nivelul şcolarizării, sexul, aria geografică şi la nivel naţional, precum şi tendinţele în timp. Număr subiecţi cuprinşi în examenele de bilanţ: = 256412 Număr cazuri de boală (prevalenţa): = 2,6%

Număr cazuri boli acute diagnosticate (incidenţa) = 0,35%0 8.5. Dispensarizarea elevilor şi studenţilor.

Nr.cazuri noi la alte Nr Nr copii Nr.cazuri noi Nr.cazuri în evidenţă clase Tip unitate dispensarizaţi depistate la bilanţ specială crt (ani de studiu) 1 CREŞE 9 0 0 0 2 GRĂDINIŢE 533 72 43 10 3 ŞCOLI 2112 116 143 26 LICEE, GR. ŞCOLARE, 4 2001 151 260 20 ŞCOLI PROFESIONALE 5 FACULTĂŢI 1232 22 195 2

227 8.6. Triajul epidemiologic:

Nr.copii Nr.cazuri boli Nr. Tip unitate consultaţi transmisibile depistate crt Urban Rural Urban Rural 1 CREŞE 289 0 0 0

2 GRĂDINIŢE 6804 3790 42 122

3 ŞCOLI 20190 17470 330 223 LICEE,GRUPURI 4 ŞCOLARE, 22242 1955 120 8 ŞC.PROFESIONALE

8.7.Număr total unităţi aflate în supraveghere: 912

Nr Nr. unităţi în Tip unitate evidenţă crt Urban Rural 1 Creşe 9 - 2 Grădiniţe cu program normal 48 298 3 Grădiniţe cu program prelungit 36 - 4 Şcoli generale 56 271 Licee, colegii, grupuri şcolare, şc.speciale, (spaţiu de 5 38 8 învăţământ) 6 Facultăţi (spaţii de învăţământ) 8 - 7 Spaţiu cazare elevi 36 - 8 Spaţiu cazare studenţi 11 - 9 Cantine şcolare (inclusiv şc. speciale) 39 - 10 Cantine studenţeşti 2 - 11 Centre plasament (spaţiu cazare) 8 1 12 Cantine centre plasament 8 1 13 Case copii tip "familial" 13 1 14 Alte obiective de învăţământ (cluburi, baze sportive) 17 3 15 Total 329 583

228 9. Activitatea Colectivului de medicina muncii în perioada 01.01.- 31.12.2015 a vizat următoarele obiective: 1. Întocmirea referatelor de evaluare a unităţilor/activităţilor supuse avizării/autorizării sanitare/verificarea condiţiilor de muncă şi igienico-sanitare pentru societăţile înregistrate la Oficiul Registrului Comerţului: 141 obiective 2. Autorizarea şi viza unui număr de 18 unităţi de asistentă medicală în vederea examinării ambulatorii a candidaţilor la obţinerea permisului de conducere si a conducătorilor de autovehicule sau tramvaie. 3. Cercetarea şi declararea după caz a cazurilor semnalizate de boli profesionale: 12 cazuri boli profesionale, 11 procese verbale de cercetare 4. Acţiuni de comunicare a riscului profesional: 90 de acţiuni 5. Expertizarea şi aplicarea legislaţiei privind încadrarea locurilor de muncă în condiţii deosebite : 160 expertize. 6. Efectuarea determinărilor factorilor de risc profesional pentru caracterizarea locurilor de muncă (fizici) : 158 determinări de noxe fizice la cererea agenţilor economici dintre care – 79 determinari de zgomot, 50 determinari de microclimat şi 29 determinari de iluminat. 7. Colectarea, analiza şi prelucrarea de date privind efectuarea controlului medical periodic, a supravegherii condiţiilor de muncă şi igienico-sanitare, precum şi morbiditatea cu ITM. 8. Evidenţa zilelor de concediu medical cu ITM acordate în anul 2015: pentru pacienţii declaraţi cu boală profesională aflaţi în evidenţă – 658 zile acordate acordate la pacienţii cu boli profesionale . 9. Verificarea aplicării legislaţiei în vigoare referitoare la respectarea condiţiilor de muncă conform Legii 319/2006, HG 1425/2006, HG 1091/2006, HG 1169/2011, Ord. MS nr.119/2014 (exemple de măsuri tehnico-organizatorice şi medicale recomandate: îmbunătăţirea ventilaţiei, fonoizolarea, ecranarea, purtarea echipamentului individual de protecţie, efectuarea controlului medical periodic şi la încadrarea în muncă, etc.) la toate unităţile- activitate permanentă. 10. Participarea la cursuri de formare profesională – 1 curs în domeniul programelor nationale de sanatate, desfasurat la INSP Bucuresti in octombrie 2015 11. PN II, Domeniul 3 - DOMENIUL PRIVIND PROTEJAREA SĂNĂTĂŢII ŞI PREVENIREA ÎMBOLNĂVIRILOR ASOCIATE FACTORILOR DE RISC DIN MEDIUL DE MUNCĂ. Activităţile din cadrul acestuia au fost urmatoarele: a) Protejarea sănătăţii si prevenirea îmbolnăvirilor asociate factorilor de riscocupaţionali: chimici, fizico-chimici şi biologici a.1.Supravegherea expunerii profesionale la agenţi cancerigeni. Au fost modificări la metodologia implementată în 2014, s-a completat chestionarul solicitat şi s-a raportat la coordonatorul de program. a.2.Evaluarea stării de sănătate a muncitorilor agricoli expuşi solvenţi cu efect neuropatic; Activitatile pe anul 2015 la nivelul DSP DOLJ au fost:

229 - Aplicarea unui chestionar adresat Colectivului de Medicina muncii şi Laboratorului de Toxicologie care utilizează / manipulează solvenţi cu efect neuropatic. - Raspunsurile se trimit pana la 16.01.2015 la coordonatorul de program. a.3. Supravegherea respectării cerinţelor de sănătate şi securitate în muncă în condiţiile unei activităţi cu efort fizic mare, transport şi manipulare de greutăţi; -S-a aplicat fara modificari în anul 2015. a.4. Supravegherea expunerii la factori de risc ocupaţionali a personalului medico- sanitar. - Nu s-a aplicat in judetul Dolj in anul 2015 b) Protejarea sănătăţii şi prevenirea îmbolnăvirilor în expunerea la radiaţii ionizante. .Expunerea profesională la radiaţii ionizante – S-a colaborat cu LIR al DSP DOLJ c)Valorificarea rezultatelor rapoartelor privind cazurile noi de boală profesională la nivel naţional c.1. Monitorizarea incidenţei bolilor profesionale şi a absenteismului medical prin boală profesională. - S-au declarat un numar de 12 de boli profesionale in judetul Dolj, pe anul 2015 iar absenteismul a fost de 658 de zile de incapacitate temporara de munca prin boala profesionala. d) Cuantificarea nivelului de stress ocupational si influenta acestuia asupra comportamentului socio-profesional, la personalul expus la solventi cu efect neuropatic. - Aplicarea unui chestionar adresat Colectivului de Medicina muncii şi Laboratorului de Toxicologie care utilizează / manipulează solvenţi cu efect neuropatic. e) Ghid de termeni si notiuni de toxicologie industriala utilizabile in evaluarea riscurilor de expunere profesională. Cunoaşterea adecvat privind termenii şi noţiunile actuale utilizate în toxicologia industrială, implicit în medicina muncii şi psihologia muncii. Tabelul de mai jos evidenţiază numărul angajaţilor expuşi la 4 categorii de substanţe/ noxe:

Nr. angajaţi expuşi la Nr. angajaţi expuşi la Nr. angajaţi expuşi la Nr. angajaţi expuşi la pulberi noxe chimice noxe fizice şi biologice substanţe sau cauze potenţial cancerigene din industrie,conform normelor medicina muncii

Cărbune 600 Solvenţi organici 81 Zgomot 148 Radiaţii ionizante 55 Ciment 73 Alţi compuşi organici 48 Vibraţii 562 Pulberi textile (bumbac, in, Gaze şi vapori iritanţi 350 Radiaţii ionizante 55 lână, cânepă etc.) 623 Alte noxe chimice 100 Radiaţii ultraviolete 149 Pulberi organice Câmpuri electromagnetice sensibilizante şi iritante 693 (ricin, faină, tutun, lemn Pesticide 15 etc.) 91 Agenti biologici 2156 Pulberi anorganice 409

230

Alti factori de risc profesional Nr. angajaţi expuşi munca la retele de inalta tensiune 116 munca in tura de noapte 400 munca la inaltime 766 Suprasolicitare aparat locomotor 557 Suprasolicitare analizator vizual 2479 Suprasolicitare neuropsihică 3030

Într-o unitate există un cumul de noxe, fiecare dintre angajaţi fiind expus la un tip de noxă. Au predominat angajaţii expuşi în activităţi de informatică şi activităţi conexe (100%), în industria de prelucrare a lemnului (exclusiv industria mobilei) - 89%, în industria de mijloace ale tehnicii de calcul şi de birou 72%), poştă şi telecomunicaţii (69,3%), prelucrarea cauciucului şi a maselor plastice (68%), industria metalurgică (49,9%). Raportarea s-a făcut la numărul scriptic de angajaţi pe fiecare ramură. Conform HG 355/2007 cu completările şi modificările ulterioare, angajatorul este obligat să solicite evaluarea riscului locului de muncă, motiv pentru care Colectivul de Medicina Muncii efectuează evaluări la cererea agenţilor economici sau în cadrul acţiunilor de supraveghere specifice. Activităţile de supraveghere se derulează în cadrul programului de sănătate - PN II Domeniul 3 – Domeniul privind protejarea sănătăţii şi prevenirea îmbolnăvirilor asociate factorilor de risc din mediul de muncă . Activităţile de supraveghere se derulează în cadrul programului de sănătate - PN II Domeniul 3 privind protejarea sănătăţii şi prevenirea îmbolnăvirilor asociate factorilor de risc din mediul de muncă cu urmatoarele activitati: a Situaţia noxelor din teren este centralizată şi prelucrată în cadrul Colectivului de Medicina Muncii din cadrul DSP Dolj, datele fiind obţinute prin raportarea periodică făcută de medicii de medicina muncii din teritoriu. În domeniul medicinei muncii s-au urmărit şi în continuare tendinţele evolutive ale morbidităţii profesionale exprimate sub forma incidenţei cazurilor noi de boli profesionale, interrelaţia acestora cu expunerea la factorii de risc profesionali din mediul de muncă, dinamica modificărilor în timp ale structurii clasice, precum şi preocupările medicilor de medicina muncii privind depistarea acestor boli. Schimbările ivite în tabloul patologiei specifice profesionale sunt legate de schimbările econimice din România, de modificările apărute în profilul şi distribuţia forţei de muncă, evoluţia şomajului, ca şi de alte aspecte specifice. Morbiditatea profesională la nivel national a cunoscut variaţii semnificative în ultimii 10 de ani. In anul 2015 există o tendinţă de creştere a numărului de cazuri cu 10% faţă de anul precedent. Silicoza înregistrează o creştere (ca număr total de cazuri: 293) şi se situează locul întâi în structura morbidităţii. Bolile profesionale provocate de suprasolicitarea aparatului locomotor au scăzut numeric în comparaţie cu anul precedent, se situează pe locul al doilea cu 4 cazuri, fiind în concordanţă cu tendinţele mondiale. Analiza repartiţiei numerice a cazurilor noi pe ramuri de producţie arată că în România, în 2015, cele mai multe cazuri de îmbolnăvire au fost declarate în ramura

231 fabricării autovehiculelor de transport rutier, a remorcilor şi semiremorcilor, la fabricarea produselor din minerale nemetalice, în industria metalurgică şi a extracţiei cărbunelui superior şi inferior. Situaţia pe judeţe a bolilor profesionale arată faptul că în anul 2015, un număr de 10 judeţe au declarat cele mai multe cazuri de boli profesionale: Buzău, Olt, Prahova, Gorj, Dolj, Hunedoara, Mureş, Bucureşti, Argeş şi Maramureş. Variaţiile mari numerice ale cazurilor noi de îmbolnăvire profesională declarate pot fi explicate prin următoarele criterii obiective: există diferenţe ale nivelului de industrializare între judeţe; există trăsături proprii ramurii şi tipului de industrie din fiecare judeţ; judeţe fără medici specialişti de medicina muncii la nivel de D.S.P. în condiţiile unor schimbări rapide la nivel economic, a devenit extrem de dificilă posibilitatea unor evidenţe corecte a angajaţilor expuşi la noxe profesionale. In judetul Dolj s-au inregistrat un numar de 12 boli profesionale. Pneumoconiozele au înregistrat 3 cazuri în judeţul Dolj, cele 3 cazuri fiind reprezentate de silicoza.

Judeţul Total PNEUMOCONIOZE Dolj din care Silicoză Azbestoză Antracoză Micatoză 2009 34 34 0 0 0 2010 23 21 1 2011 17 13 1 2 1 2012 29 27 0 2 0 2013 75 74 0 0 1 2014 11 8 1 1 1 2015 3 3 0 0 0

Comparativ cu pneumoconiozele înregistrate în anii 2009, 2010, 2011, 2012, 2013, 2014 în judeţul Dolj, repartiţia diferenţelor a fost următoarea:

80 70 60 50 40 Pneumoconioze 30 20 10 0 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015

Cazurile de pneumoconioze din judeţul Dolj între anii 2009-2015

232 Diferenţierea cazurilor noi de silicoză pe agenţi economici este următoarea:

Unitatea economică Diagnostic Stadiul Total pneumoconiozei SC TUFON SA CRAIOVA SILICOZA I/II 1 SC POPECI UTILAJ GREU SA SILICOZĂ I/II 1 CRAIOVA SC FONTANEF BĂILEŞTI SILICOZA I/II 1

De remarcat faptul ca nu s-au inregistrat cazuri noi de silicotuberculoza in judetul Dolj cat si la nivel national, tendinta fiind de scadere a acestei afectiuni, dupa cum se ilustreaza si in graficul urmator:

Evoluţia numerică a cazurilor de silicoză şi silico-tuberculoză în ultimii 13 ani, la nivel naţional:

700 600 500 400 300 200 100 0 1999 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 silicoză 635 498 408 421 264 203 253 232 287 282 296 248 203 silicotuberculoză 14 8 3 7 5 6 14 36 21 15 8 11 4

Ca urmare a expunerii la pulberi silicogene, în anul 2014 si 2015, la nivel naţional s-au declarat un număr de 212 cazuri noi de silicoză, în scădere faţă de anii precedenti. Cele mai multe cazuri s-au înregistrat în judeţele: Prahova, Argeş, Dolj şi Hunedoara în corelaţie cu specificul şi structura economiei pe teritoriul respectiv

Intoxicaţiile profesionale cronice

Numărul cazurilor de intoxicaţii profesionale a fost în continuă scădere în ultimii 10 ani ca urmare a reducerii expunerii la aceste noxe, a apariţiei noilor tehnologii performante care au dus la această evoluţie. Evoluţia numărului de cazuri de intoxicaţii, la nivel naţional în perioada 2000-2012:

233

La nivelul judeţului Dolj, pe anul 2015 nu s-au inregistrat cazuri de intoxicaţie cu gaze şi vapori iritanţi. Comparativ cu anii 2009, 2010, 2011, 2012, 2013, 2014 pe anul 2015 a rezultat următorul grafic pentru judeţul Dolj:

4 3.5 plumb 3 2.5 gaze si vapori 2 1.5 solventi organici 1 hidrocarburi 0.5 aromatice 0 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015

Cazurile de intoxicaţii profesionale din judeţul Dolj pe anii 2009-2015.

Astmul bronşic profesional Numărul total al cazurilor de îmbolnăvire prin astm bronşic profesional, la nivel naţional, în anul 2012 înregistrează o scădere în comparaţie cu anii anteriori, astfel: Distribuţia numerică anuală a cazurilor noi de astm bronşic profesional

300

200

100

0 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 Nr. cazuri 120 144 197 108 89 98 105 119 90 149 43 32 26

Astmul bronşic profesional în judeţul Dolj – în anul 2015 a fost declarat un caz de astm bronşic alergic de etiologie profesionala după cum este ilustrat în tabelul următor:

234 Unitatea economică Agentul cauzal Nr. cazuri SC POPECI UTILAJ GREU SA solvenţi organici, hidrocarburi 1 CRAIOVA aromatice, răşini epoxidice Rinita alergică de etiologie profesională în judeţul Dolj – în anul 2015 a fost declarat un caz de rinită alergică de etiologie profesională după cum este ilustrat în tabelul următor:

Unitatea economică Agentul cauzal Nr. cazuri SC POPECI UTILAJ GREU SA solvenţi organici, hidrocarburi 1 CRAIOVA aromatice, răşini epoxidice

Rinita alergică de etiologie profesională în judeţul Dolj – în anul 2015 a fost declarat un caz de rinită alergică de etiologie profesională după cum este ilustrat în tabelul următor:

Unitatea economică Agentul cauzal Nr. cazuri SC POPECI UTILAJ GREU SA solvenţi organici, 1 CRAIOVA răşini epoxidice

Repartiţia cazurilor de astm bronşic profesional si rinita alergica de etiologie profesionala pe anii 2009-2015 a fost următoarea:

10 8 6 astm bronşic profesional

4 rinita alergicade etiologie profesionala 2 0 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015

Repartiţia cazurilor de astm bronşic profesional si rinita alergica de etiologie profesionala din judeţul Dolj între anii 2009-2015

Bolile profesionale cauzate de suprasolicitarea diferitelor aparate şi sisteme ale organismului: În 2015 s-au declarat la nivelul ţării 4 cazuri noi de îmbolnăvire profesională provocate de suprasolicitarea diferitelor aparate şi sisteme, repartizate pe entităţi morbide în tabelul următor : Nr.crt. Denumire boala Numar 3 Coxartroza 1 4 Discopatii lombare 2 5 Hernie de disc lombara 1 Total 4

235 Repercusiunile asupra stării de sănătate a individului sunt multiple: absenteism, scăderea productivităţii şi a calităţii muncii etc., problema suprasolicitării musculo- osteo-articulare fiind răspândită în domeniul profesional şi fiind o mare cauzatoare de absenteism, chiar dacă numărul cazurilor declarate este în prezent încă redus. Din totalul de 149 de boli profesionale înregistrate în judeţul Dolj în 2010, un număr de 68 sunt cauzate de suprasolicitarea osteo-musculo-articulară, comparativ cu anul 2009 când din totalul de 241 de boli profesionale înregistrate, un număr de 81 au fost cauzate de suprasolicitarea osteo-musculo-articulară. În anul 2011, din totalul de 73 de boli profesionale, un număr de 28 au fost cauzate de suprasolicitarea osteo-musculo- articulară, în anul 2012 din totalul de 191 de boli profesionale, un număr de 110 au fost cauzate de suprasolicitarea osteo-musculo-articulară, iar în anul 2013 din totalul de 284 de boli profesionale, un număr de 263 au fost cauzate de suprasolicitarea osteo- musculo-articulară după cum se evidenţiază în grafic. După o tendinţă de scădere a afecţiunilor musculo-scheletale de etiologie profesională, se observă o revenire a acestora în anul 2012, 2013 - situaţia menţinându- se la fel şi la nivel naţional.

300 250

200 Boli Profesionale generale 150 100 Boli cauzate de suprasolicitare osteo-musculo-articulară 50 0 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015

Cazurile de boli profesionale cauzate de suprasolicitare osteo-musculo-articulară din judeţul Dolj intre anii 2009-2015 Repartiţia cazurilor de boli profesionale în anul 2015 în judeţul Dolj, prin suprasolicitare osteo-musculo-articulară, în funcţie de agentul economic este următoarea: Unitatea economică Total cazuri afecţiuni musculo-scheletale UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA 2 REGIA AUTONOMĂ DE TRANSPORT 1 CRAIOVA DIRECŢIA SANITARĂ VETERINARĂ SA DOLJ 1 Boli profesionale ale aparatului respirator (exceptând pneumoconiozele, astmul bronşic profesional şi rinita alergică): In anul 2015 s-a inregistrat un caz de boala profesionala a aparatului respirator în judeţul Dolj, conform tabelului urmator: Nr.crt. Unitatea economică Total cazuri 1 DSVSA DOLJ 1 In anii precedenti au fost raportate un număr total de 67 de cazuri în anul 2013 în judeţul Dolj, comparativ cu anul 2012 când s-au înregistrat un număr de 35 de cazuri.

236 Repartiţia cazurilor de boli profesionale ale aparatului respirator pe anii 2009- 2015 a fost următoarea: *(exceptând pneumoconiozele,astmul bronşic profesional şi rinita alergică)

100 80 60 boli profesionale ale aparatului 40 respirator 20 0 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015

Cazurile de boli profesionale respiratorii (exceptând pneumoconiozele astmul broşic şi rinita alergică) în judeţul Dolj între anii 2009-2015 Alte boli profesionale inregistrate in judetul Dolj: - Dermită de contact de etiologie profesională – 1 caz

Unitatea economică Diagnostic Agent cauzal Numar cazuri Universitatea din Craiova Dermită de contact Uleiuri minerale 1 palmară, bilaterală, eczematiformă, fisurară de etiologie profesională

După cum se observă din graficele ilustrate mai sus, incidenţa bolilor profesionale este în scădere datorită unei mai bune monitorizări a locurilor de muncă şi instituirea unor măsuri de profilaxie adecvate. De menţionat, de asemenea cazurile de subdiagnosticare şi nesemnalare a cazurilor de boli profesionale. Evaluarea riscului de apariţie a unei boli profesionale (intoxicaţie acută sau cronică), accident de muncă, scăderea capacităţii de muncă datorat toxicelor profesionale la un loc (post) de muncă necesită: - cunoaşterea completă, detaliată a procesului tehnologic în care sunt implicate toxice profesionale (materii prime, produse finite, substanţe intermediare, substanţe ce pot apare previzibil sau imprevizibil, deşeuri, catalizatori etc.) - cunoaşterea posibilităţii de pătrundere a toxicelor profesionale pe cale respiratorie, în funcţie de concentraţiile de toxice profesionale în aerul locului de muncă; - cunoaşterea posibilităţii de pătrundere a toxicelor profesionale pe cale cutanată în funcţie de liposolubilitatea şi hidrosolubilitatea substanţei respective, suprafaţa tegumentară expusă şi contaminată cu toxic, durata de expunere tegumentară; - cunoaşterea posibilităţii de pătrundere a toxicelor profesionale pe cale digestivă în funcţie de realizarea şi buna funcţionare a anexelor social-sanitare şi de aprovizionarea cu materiale igienico-sanitare (angajator) cât şi de respectarea regulilor de igienă individuală (angajat).

237 Activitatea de prevenire şi protecţie are ca scop asigurarea celor mai bune condiţii de muncă, prevenirea accidentelor şi a îmbolnăvirilor profesionale în rândul lucrătorilor şi adaptarea la progresul ştiinţei şi tehnicii. În conformitate cu aceste reglementări, obligaţia de a asigura securitatea şi sănătatea, în toate aspectele referitoare la muncă, revine conducătorului unităţii, iar obligaţiile lucrătorilor nu afectează principiul responsabilităţii angajatorului. Măsurile tehnico-organizatorice şi medicale întreprinse sau care ar trebui întreprinse de angajatori din punct de vedere al medicinii muncii vizează 3 elemente: condiţiile de muncă, sănătatea lucrătorilor, climatul de muncă. Condiţiile de muncă: - Inventarierea şi evaluarea riscurilor pentru sănătate şi securitate - Măsuri de prevenire - Măsuri de igienă industrială - Conceperea locului de muncă pe baze ergonomice - Măsuri de igienă psiho-socială - Comunicare

Sănătatea lucrătorilor – pentru a obţine, menţine, promova lucrătorii în stare bună de sănătate sunt necesare cel puţin următoarele: - Program de supraveghere sanitară pentru substanţele sau situaţiile potenţial periculoase pentru sănătatea fizică şi psiho-socială - Control medical periodic - Gestionarea absenteismului prin analiza absenteismului care ar trebui să evidenţieze absenţele de scurtă durată, şi repetate din cadrul concediilor medicale şi problemele medicale legate de plasarea, reeducarea şi reinserţia profesională a muncitorilor cu handicap ca urmare a unui accident, răniri sau boli, provocate sau nu de muncă - Promovarea muncii şi a modului de viaţă sănătoase, prin programe de consiliere şi de educaţie sanitară privind igiena alimentară, alimentaţia sănătoasă, consumul de tutun, medicamente, alcool, etc.

Climatul de muncă – pentru a promova şi menţine un climat şi un mediu de muncă sănătoase, trebuie să se ia în considerare cel puţin următoarele aspecte în ceea ce priveşte sănătate aşi securitatea: - Angajamentul din partea conducerii –conducerea organizaţiei trebuie să exprime clar intenţiile şi misiunile, iar planurile de acţiune să fie stabilite şi realizate. - Munca în echipă – modul adecvat de funcţionare a echipei reprezintă un factor important. - Gestiunea resurselor umane – o bună politică a resurselor umane. Studiul morbidităţii profesionale în judeţul Dolj evidenţiază o serie de aspecte de ansamblu, dar şi specifice care ne conduc la următoarele concluzii: 1. Identificarea corectă a riscurilor profesionale şi supravegherea acestora la locul de muncă reprezintă domeniul de bază al activităţii medicilor de medicina muncii; în acest

238 context se impune accesul la servicii de medicina muncii pentru toţi lucrătorii din România, indiferent de locul de muncă, pentru cuprinderea reală a acestor probleme. 2. Medicul de medicina muncii este consilier al angajatorului în problemele de management al riscului pentru sănătate, ca şi de promovare a sănătăţii la locul de muncă, participă ca membru al comitetului de sănătate şi securitate în muncă, având datoria de a semnala şi comunica riscurile profesionale, pentru luarea de către cei responsabili a unor măsuri precoce de profilaxie tehnico-organizatorică şi medicală. 3. Desi având o tendinţă de scădere în timp existenţa bolilor profesionale necesită măsuri energice din partea angajatorilor în crearea unor locuri de muncă sănătoase pentru a preveni apariţia acestor boli în echipă cu ceilalţi specialişti din domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă.

10. Intoxicaţiile acute neprofesionale cu substante chimice

10.1.Caracteristicile de persoană ale intoxicaţiilor S-au inregistrat 3 cazuri in 2015 Numărul de cazuri de intoxicaţii: 20 în 2010; 14 în 2011; 1 în 2012; 0 în 2013, 7 in 2014 . Distribuţia cazurilor de intoxicaţii în funcţie de sex şi grupa de vârstă:

Număr cazuri de intoxicaţii acute neprofesionale cu pesticide Anul total Sex Grupa de vârstă M F 0-14 15-64 65-74 2010 20 10 10 0 18 2 2011 14 6 8 2 12 0 2012 1 1 0 0 1 0 2013 0 0 0 0 0 0 2014 7 4 3 0 6 1 2015 3 0 3 1 2 0

10 1010 8 8 6 6 4 4 3 3 Sex M 2 1 Sex F 0 0 0 0 0 2010 2011 2012 2013 2014 2015 An

Evoluţia cazurilor de intoxicaţii acute neprofesionale cu pesticide pe sexe în perioada 2010-2015

239 20 18 15 12 10 0-14 ani 6 5 15-64 ani 2 2 1 1 1 2 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 65-74 ani 2010 2011 2012 2013 2014 2015 An

Evoluţia cazurilor de intoxicaţii acute neprofesionale cu pesticide pe grupe de vârsta în perioada 2010-2015 . Distribuţia cazurilor de intoxicaţii în funcţie de localitatea de domiciliu: 2012: Pleşoi DJ-1; 2014: Craiova DJ-1, Motatei DJ-1, Amarastii de Sus DJ-1. Olt-3, Mehedinti-1; 2015: Racovita DJ-1, Turburea GJ-1,Ghindeni DJ-1,

10.2. Informaţii legate de toxic . Distribuţia cazurilor de intoxicaţii în funcţie de produsul sau substanţa activă care a generat intoxicaţia: Număr Produs sau substanţa activă cazuri/an Insecticide Rodenticide Necunoscute 2010 9 0 11 2011 8 2 4 2012 0 0 1 2013 0 0 0 2014 0 0 7 2015 0 0 3

12 11 10 9 8 8 7 6 Insecticide 4 4 3 Rodenticide 2 2 1 Necunoscute 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 2010 2011 2012 2013 2014 2015 An

Evoluţia cazurilor de intoxicaţii acute neprofesionale cu pesticide în funcţie de produs sau substanţa activă în perioada 2010-2015

10.3. Informaţii legate de intoxicaţie

. Distribuţia cazurilor de intoxicaţii în funcţie de locul şi data producerii intoxicaţiei:

2012: Pleşoi DJ 29.04.2012(1); 2013-nu au fost cazuri; 2014: Craiova DJ 20.04.2014(1), Motatei DJ 13.06.2014(1), Amarastii de Sus DJ 22.08.2014 (1), Olt (3/25.03;5.07;27.06.2014), Mehedinti(1/4.06.2014);2015: Racovita DJ 06.07.2015(1), Gorj Tulburea 22.06.2015(1), Ghindeni DJ19.06.2015(1)

240

. Distribuţia cazurilor de intoxicaţii în funcţie de modalitatea de producere a contactului cu toxicul:

Număr Modalitatea de producere a contactului cazuri/an Orala Dermală şi inhalare Necunoscuta 2010 16 2 2 2011 13 1 0 2012 0 1 0 2013 0 0 0 2014 6 1 0 2015 2 0 1

16 16 14 13 12 10 8 Orala 6 6 Dermala si inhalare 4 2 2 2 Necunoscuta 2 1 1 1 1 0 0 0 0 0 0 0 0 0 2010 2011 2012 2013 2014 2015 An

Evoluţia cazurilor de intoxicaţii acute neprofesionale cu pesticide în funcţie de modalitatea de producere a contactului în perioada 2010-2015

. Distribuţia cazurilor de intoxicaţii în funcţie de natura intoxicaţiei : Număr Natura intoxicaţiei cazuri/an Voluntara Accidentala Necunoscuta 2010 6 10 4 2011 10 4 0 2012 1 0 0 2013 0 0 0 2014 5 2 0 2015 0 2 1

241 10 10 10 8 6 6 5 Voluntara 4 4 4 Accidentala 2 2 2 1 1 Necunoscuta 0 0 0 0 0 0 0 0 0 2010 2011 2012 2013 2014 2015 An

Evoluţia cazurilor de intoxicaţii acute neprofesionale cu pesticide în funcţie de natura intoxicaţiei în perioada 2010-2015

. Distribuţia cazurilor de intoxicaţii în funcţie de forma intoxicaţiei:

Număr Forma intoxicaţiei cazuri/an Fără urmări Forma uşoară Forma medie Forma gravă 2010 2 2 9 7 2011 8 2 2 2 2012 1 0 0 0 2013 0 0 0 0 2014 6 0 0 1 2015 2 0 1 0

9 9 8 8 7 7 6 6 5 Fara urmari 4 Forma usoara 3 2 2 2 2 2 2 2 Forma medie 1 1 1 1 1 Forma grava 0 0 0 0 0 0 00 00 0 2010 2011 2012 2013 2014 2015 An

Evoluţia cazurilor de intoxicaţii acute neprofesionale cu pesticide în funcţie de forma intoxicaţiei în perioada 2010-2015

. Nevoia de tratament şi/sau spitalizare (cu specificarea numărului de zile de spitalizare):

Număr Nevoie tratament si/sau spitalizare cazuri/an Internare Nespitalizare 1 zi 2zile 3zile 4zile 6 zile 8 zile 2010 4 4 3 4 0 4 1 2011 7 1 3 4 1 0 1

242 2012 1 0 0 0 0 0 0 2013 0 0 0 0 0 0 0 2014 1 0 3 3 0 0 0 2015 0 0 0 0 1 0 2

7 7 6 1 zi internare 5 2 zile internare 4 44 4 4 4 3zile internare 3 3 3 33 2 2 4 zile internare 1 1 1 1 1 1 1 1 6 zile internare 0 0 0 000000 0000000 0 000 8 zle internare 2010 2011 2012 2013 2014 2015 nespitalizare An

Evoluţia cazurilor de intoxicaţii acute neprofesionale cu pesticide în funcţie de nevoia de spitalizare în perioada 2010-2015

. Incapacitatea generată de intoxicaţii: 0 cazuri în 2010, 1 caz în 2011, 0 in 2012, 2013, 2014, 2015 . Numărul de decese: 0 în 2010, 1 caz în 2011, 0 in 2012, 0 in 2013, 1 in 2014, 0 in 2015

11.Deşeurile rezultate din activitatea medicală în unităţile sanitare 11.1 Modul de gestionare a deşeurilor rezultate din activitatea medicală In judeţul Dolj există 25 unităţi medicale cu paturi, care raportează trimestrial datele privind modul de gestionare a deşeurilor rezultate din activitatea medicală: 1. Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Craiova; 2. Spitalul Clinic Municipal Filantropia Craiova; 3. Spitalul Clinic de Boli Infecţioase şi Pneumoftiziologie Victor Babes Craiova; 4. Spitalul Municipal Calafat; 5. Spitalul Municipal Băileşti; 6. Spitalul Orăşenesc Filiaşi; 7. Spitalul Orăşenesc Segarcea; 8. Spitalul Clinic de Neuropsihiatrie Craiova; 9. Spitalul Aşezămintele Brâncoveneşti Dăbuleni; 10. Spitalul de Psihiatrie şi Măsuri de Siguranţă Poiana Mare; 11. Spitalul de Pneumoftiziologie Leamna. 12. Centrul de dializa FRESENIUS NEPHROCARE CRAIOVA 13. Centrul de dializa IHS CRAIOVA 14. Maternitatea EIFFELMED 15. Maternitatea ALPHA MEDICAL

243 16. Centrul Medical MOGOS MED 17. Centrul de Oncologie ONCOLAB 18. Centrul de Oncologie ONCO-LIFE CENTER 19. Spitalul Clinic CF Craiova 20. Centrul Medical Topmedical 21. Centrul de Oncologie Sfântul Nectarie 22. Centrul de Transfuzie Sanguină Craiova 23. OPEN MEDICAL SRL; 24. SERVICIUL DE AMBULANŢĂ JUDEŢEAN DOLJ; 25. INSTITUTUL DE MEDICINĂ LEGALĂ; Gestionarea deşeurilor medicale se efectuează conform Ord. 1226/ 2012. 11.2. Cazuri noi de boală asociate manipulărilor necorespunzătoare a deşeurilor rezultate din activitatea medicală Nu au fost raportate cazuri de boală asociate manipulărilor necorespunzătoare a deşeurilor rezultate din activitatea medicală. 11.3 Identificarea şi descrierea punctelor critice privind gestionarea deşeurilor la nivelul unităţilor sanitare Depozitarea temporară pe secţie până la cântărirea deşeurilor în spaţii special amenajate, încuiate, în care nu au acces pacienţii sau însoţitorii acestora până la efectuarea cântăririlor.

244 C. DETERMINANTI COMPORTAMENTALI

C1 Populaţia rezidentă de 15 ani şi peste după consumul de tutun, pe sexe, medii de rezidenţă, macroregiune şi regiune de dezvoltare

Regiun e de dezvoltare Total Din care, după frecvența Persoane Informa ții Sexe persoane consumului de tutun (%): care nu nedisponibile Medii de rezidență de 15 ani Total Zilnic Ocazional consumă (%) şi peste fumători tutun (%) A 1 2 3 4 5 6 TOTAL 16835792 25.3 19.6 5.7 73.4 1.2 Masculin 8141877 39.2 31.8 7.4 59.3 1.5 Feminin 8693915 12.4 8.2 4.2 86.7 0.9 Urban 9202535 26.9 20.9 6.1 72.1 0.9 Rural 7633257 23.4 18.1 5.4 75.1 1.5 MACROREGIUNEA 4 3295443 26.4 20.1 6.3 72.9 0.7 Masculin 1597306 43.2 34.5 8.8 56 0.7 Feminin 1698137 10.6 6.6 4.1 88.7 0.7 Urban 1768880 27 20.9 6.1 72.5 0.5 Rural 1526563 25.7 19.2 6.6 73.3 1 SUD-VEST OLTENIA 1735566 23.1 16.8 6.3 76.3 0.6 Masculin 846095 39.8 30.5 9.3 59.6 0.5 Feminin 889471 7.2 3.7 3.5 92.2 0.6 Urban 797588 21.7 15.6 6.1 77.7 0.6 Rural 937978 24.3 17.7 6.6 75.2 0.5

245

C2 Populatia rezidenta de 15 ani si peste dupa frecventa consumului de bauturi alcoolice in ultimele 12 luni precedente interviului, pe sexe, medii de rezidenta, macroregiune, regiune de dezvoltare

Macroregiune Total Total Din care, după frecvența consumului de alcool (%): Persoane Persoane Informaţii Regiune de dezvoltare persoane persoane Zilnic 6 4 2 3 O Mai care nu care nu nedisponibile Sexe de 15 ani care sau zile pe zile pe zile pe zile dată rar au consumă (%) Medii de rezidență şi peste consumă aproape săptămână săptămână săptămână pe pe de o consumat alcool alcool zilnic lună lună dată alcool în (%) (%) pe ultimele lună 12 luni (%)

A 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 TOTAL 16835792 57.2 3.7 1.5 4.9 8.6 11.1 15.6 11.7 22.3 19.2 1.3 Masculin 8141877 72.6 7.1 3 9.2 13.8 14.7 16.3 8.6 16.3 9.5 1.5 Feminin 8693915 42.8 0.6 0.2 1 3.7 7.6 15 14.7 27.9 28.4 0.9 Urban 9202535 57.1 2.3 1.2 3.9 8 11.6 16.9 13.1 23.7 18.3 1 Rural 7633257 57.4 5.4 2 6.2 9.3 10.4 14.1 10 20.6 20.4 1.6 MACROREGIUNEA 3295443 53.4 3.8 1.4 5 9.7 9.6 13.4 10.4 24 21.8 0.7 4 Masculin 1597306 70.2 7.2 2.8 9.7 15.9 14.5 13.6 6.5 18.4 10.7 0.7 Feminin 1698137 37.7 0.6 0.2 0.6 3.9 5 13.2 14.1 29.3 32.3 0.7 Urban 1768880 53.3 2.2 1 3.8 8.4 10.5 15.7 11.8 24.9 21.4 0.4 Rural 1526563 53.6 5.7 2 6.5 11.3 8.6 10.7 8.9 23 22.3 1.1 SUD-VEST 1735566 58.7 6.5 2.3 7.1 11.2 10.2 11.4 9.8 23 17.8 0.6 OLTENIA Masculin 846095 75.1 12.1 4.5 13.5 16.7 13.3 9.6 5.4 15.9 8.5 0.5 Feminin 889471 43.1 1.1 0.3 1.1 6 7.4 13.1 14.1 29.7 26.6 0.6 Urban 797588 56.2 4.5 1.9 5.5 9.4 10.6 13.1 11.2 23.4 19.9 0.5 Rural 937978 60.8 8.2 2.8 8.5 12.8 9.9 9.9 8.7 22.6 16 0.6

246

C3 Populatia rezidenta de 18 ani si peste dupa indicele masei corporale pe sexe, medii de rezidenta Populaţia rezidentă de 18 ani şi peste după indicele masei corporale, pe sexe, medii de rezidenţă, macroregiuni şi regiuni de dezvoltare

Macroregiuni Total Persoane, după indicele masei corporale (IMC) (%): Persoane pentru care nu s-a putut calcula Regiune de persoane IMC1) (%) dezvoltare de Sexe 18 ani şi Medii de rezidență peste Subponderale Cu Supraponderale Cu obezitate greutate (clasa I, clasa II şi morbidă): normală Sub 18,5 18,51- 25,00-29,99 Total Din care, persoane cu 24,99 persoane IMC între: kg/m2 kg/m2 kg/m2 obeze 30,00- 35,00- Peste 34,99 39,99 40 kg/m2 kg/m2 kg/m2 A 1 2 3 4 5 6 7 8 9 TOTAL 16158345 1.3 43 46.4 9.3 8.1 1 0.3 0.1 Masculin 7784342 0.7 36.2 54.1 9 7.9 0.8 0.3 * Feminin 8374003 1.9 49.2 39.2 9.7 8.2 1.2 0.3 0.1 Urban 8873652 1.5 43.7 44.8 10 8.7 1 0.3 - Rural 7284693 1.1 42.1 48.3 8.5 7.2 0.9 0.3 0.1 MACROREGIUNEA 4 3177540 0.7 47 45 7.3 6.6 0.5 0.3 - Masculin 1541667 0.4 40.1 52 7.6 6.9 0.2 0.5 - Feminin 1635873 0.9 53.6 38.4 7.1 6.3 0.8 * - Urban 1705316 1 47.4 42.7 8.9 7.8 0.7 0.4 - Rural 1472225 0.3 46.6 47.6 5.5 5.2 0.2 0.1 - SUD-VEST OLTENIA 1672417 0.8 45.6 47.3 6.3 5.9 0.4 * - Masculin 810639 0.4 38.5 54.8 6.3 6 0.2 0.1 - Feminin 861778 1.2 52.2 40.2 6.4 5.8 0.6 - - Urban 770005 1.5 50.8 41.5 6.2 5.7 0.4 0.1 - Rural 902412 0.3 41.1 52.2 6.4 6.1 0.3 - - 247 C4 Populatia rezidenta de 1 an si peste care a consumat fructe zilnic, dupa numarul de portii de fructe si numarul mediu de portii de fructe consummate zilnic pe sexe, medii de rezidenta, macroregiuni si regiuni de dezvoltare Din care, după numărul de porții de fructe consumate zilnic (%): Macroregiuni Total 1-5 portii 6-10 11-15 Informații Numărul persoane portii portii nedisponibile mediu de de 1 an și portii de Regiuni de dezvoltare peste care Fructe Sexe au consumate Medii de rezidenta consumat zilnic(portii/zi) fructe zilnic

TOTAL 6018020 99.3 0.5 0.1 0.1 1.7 Masculin 2677347 99.3 0.6 0.1 * 1.7 Feminin 3340673 99.4 0.5 * 0.1 1.8 Urban 3954340 99.1 0.7 0.1 0.1 1.8 Rural 2063680 99.8 0.2 - - 1.7 MACROREGIUNEA 1038151 99.9 0.1 - 1.6 4 Masculin 461314 100 - - - 1.6 Feminin 576837 99.9 0.1 - - 1.7 Urban 673054 100 - - - 1.6 Rural 365096 99.8 0.2 - - 1.7 SUD-VEST 505166 99.9 0.1 - - 1.6 OLTENIA Masculin 234638 100 - - - 1.5 Feminin 270529 99.7 0.3 - - 1.7 Urban 308092 100 - - - 1.5 Rural 197074 99.6 0.4 - - 1.7

248 C5. Populatia rezidentă de 1 an si peste care a consumat legume zilnic după numărul de portii de legume si numărul mediu de portii de legume consumate zilnic, pe sexe, medii de rezidenţă, macroregiuni şi regiuni de dezvoltare

Din care, după numărul de porții de legume consumate zilnic (%): Macroregiuni Total 1-5 6-10 11-15 Informații Numărul persoane porții porții portii nedisponibile mediu de de 1 an și porții de Regiuni de dezvoltare peste legume Sexe care au consumate Medii de rezidenta consumat zilnic(portii/zi) legume zilnic

A 1 2 3 4 5 6 TOTAL 5965341 99.5 0.4 0.1 * 1.6 Masculin 2772744 99.3 0.5 0.2 - 1.6 Feminin 3192596 99.7 0.2 0.1 * 1.5 Urban 3838154 99.4 0.5 0.1 * 1.6 Rural 2127187 99.6 0.1 0.3 - 1.6 MACROREGIUNEA 4 1027204 99.9 0.1 - - 1.5 Masculin 477985 99.9 0.1 - - 1.5 Feminin 549219 99.9 0.1 - - 1.5 Urban 641682 99.9 0.1 - - 1.4 Rural 385522 99.8 0.2 - - 1.6 SUD-VEST OLTENIA 530329 99.8 0.2 - - 1.5 Masculin 251763 99.8 0.2 - - 1.5 Feminin 278566 99.7 0.3 - - 1.5 Urban 320735 99.8 0.2 - - 1.4 Rural 209594 99.7 0.3 - - 1.7

249

250 C6. Populaţia rezidentă de 15 ani si peste după efortul fizic depus în timpul petrecut muncind (acasă, la locul de muncă, la scoală etc.) într-o săptămână obisnuită, pe sexe, medii de rezidenţă, macroregiuni şi regiuni de dezvoltare Macroregiuni Regiuni de dezvoltare Total persoane Persoane care desfășoară o muncă ce presupune efort fizic (%): Persoane care nu Informații de 15 ani şi peste desfășoară nicio nedisponibile (%) Sexe Total Cea mai mare Cea mai mare Cea ai mare muncă ce Medii de rezidenţă parte a parte a parte a presupune efort timpului stau timpului merg timpului fizic (%) așezate sau în sau realizează desfășoară picioare sarcini cu efort munci grele fizic moderat sau munci solicitante din punct de vedere fizic 2 3 4 5

TOTAL 16835792 89.7 56.9 25.2 7.5 10.4 *

Masculin 8141877 91.1 52.6 25.5 13 8.9 *

Feminin 8693915 88.4 61 25 2.4 11.6 *

Urban 9202535 88.7 66.3 18.7 3.7 11.3 *

Rural 7633257 90.9 45.6 33.1 12.1 9.2 -

MACROREGIUNEA 4 3295443 91.9 58.2 28.2 5.5 8.1

Masculin 1597306 93 54.7 29.1 9.1 6.9 0.1

Feminin 1698137 90.9 61.5 27.3 2.1 9.1 -

Urban 1768880 91.3 63.8 24.5 3 8.6 0.1

Rural 1526563 92.6 51.8 32.5 8.3 7.4 -

SUD-VEST OLTENIA 1735566 92.6 55.3 32.1 5.2 7.3

Masculin 846095 93.4 51.4 33.1 8.9 6.4 0.1

Feminin 889471 91.8 59.1 31.2 1.6 8.2 -

Urban 797588 92.1 59.5 29.7 3 7.7 0.2

Rural 937978 93 51.8 34.2 7 7 -

251 C7 Populaţia rezidentă după starea de sănătate declarată, pe sexe, medii de rezidenţă, macroregiuni şi regiuni de dezvoltare

Macroregiuni Regiuni de Total Persoane după starea de sănătate declarată (%): dezvoltare persoane Sexe Medii de rezidență

Foarte Bună Satisfăcătoare Rea Foarte rea bună A 1 2 3 4 5 6 TOTAL 19904887 40.2 36.4 17.2 5 1.2 Masculin 9718518 44.2 36.7 14.5 3.8 0.8 Feminin 10186369 36.5 36.1 19.8 6.1 1.5 Urban 10720082 40.9 36.9 16.4 4.8 1 Rural 9184805 39.4 35.8 18.2 5.3 1.3 MACROREGIUNEA 4 3840055 41.5 36.8 17.4 3.4 0.8 Masculin 1877190 45 37.4 14.8 2.5 0.5 Feminin 1962865 38.3 36.2 20 4.3 1.2 Urban 2051545 39.5 39.3 17.2 3 1.1 Rural 1788510 43.9 33.9 17.7 3.9 0.5 SUD-VEST OLTENIA 2024765 42.1 36.1 16.9 3.8 1 Masculin 994821 46.8 36.3 13.4 3 0.4 Feminin 1029944 37.6 35.9 20.3 4.7 1.5 Urban 932583 42.5 37.3 15.4 3.3 1.5 Rural 1092182 41.8 35.2 18.2 4.3 0.6

252 C8 Populatia rezidentă de 3 ani şi peste după perioada în care a realizat ultima vizită la medicul stomatolog sau ortodont, pe sexe, medii de rezidenţă, macroregiuni şi regiuni de dezvoltare

Macroregiuni Regiuni de dezvoltare Total Persoane Din care (%): Persoane Persoane Sexe persoane care au care au care nu au Medii de rezidență de 3 ani şi efectuat cel apelat la apelat la peste puţin o stomatolog stomatolog vizită la sau sau Cu mai Cu mai Cu mai stomatolog ortodont cu ortodont puţin de 3 mult de 3 mult de 6 sau 12 luni în niciodată luni în luni în luni în ortodont în urmă sau (%) urmă urmă, dar urmă, dar ultimele 12 mai mult mai puţin mai puţin luni (%) (%) de 6 luni de 12 luni

A 1 2 3 4 5 6 7

TOTAL 19548859 15.8 5.4 4 6.4 71.2 13

Masculin 9528848 15.8 5.5 4 6.3 70.2 14

Feminin 10020011 15.8 5.4 4.1 6.4 72.2 12

Urban 10514556 19.3 6.6 5.1 7.6 72.1 8.5

Rural 9034303 11.7 4.1 2.7 4.9 70.1 18.2

MACROREGIUNEA 4 3799602 13.8 4.8 3.3 5.7 75.1 11.1

Masculin 1852366 13.8 4.9 3.5 5.4 74.7 11.5

Feminin 1947236 13.9 4.8 3.1 6 75.5 10.6

Urban 2024196 15.6 6.4 3.5 5.7 75.4 9

Rural 1775406 11.8 3.1 3 5.7 74.8 13.4

SUD-VEST OLTENIA 1995733 12.3 3.5 3.6 5.2 73.3 14.4

Masculin 977913 12.6 3.7 3.7 5.1 71.5 15.9

Feminin 1017821 12.1 3.3 3.5 5.2 75 12.9

Urban 913233 15.3 6.3 3.7 5.3 73.5 11.2

Rural 1082500 9.8 1.2 3.5 5.1 73.1 17.1

253 D Necesitatea serviciilor de sanatate D1 Distributia populatiei rezidente dupa necesitatea serviciilor medicale,dupa necesitatea serviciilor stomatologice, dupa necesitatea prescrierii de medicamente, dupa necesitatea serviciilor de sanatate mintala

Medii de rezidență Total MACROREGIUNEA 4 Activităţi de îngrijire persoane personală Gradul de dificultate Total SUD-VEST OLTENIA

A 1 2 3 TOTAL persoane 19904887 3840055 2024765 Sevicii medicale(%): 100 100 100 Au avut nevoie, dar nu și- 5.3 5.7 3.5 au permis aceste servicii Au avut nevoie si și-au 68.2 59.6 60.2 permis aceste servicii Nu avut nevoie, de aceste 26.5 34.7 36.3 servicii Informații nedisponibile Servicii stomatologice 100 100 100 (%) Au avut nevoie, dar nu și- 6.3 4.7 2.7 au permis aceste servicii Au avut nevoie si și-au 59 48.3 45.2 permis aceste servicii Nu avut nevoie, de aceste 34.6 46.8 51.7 servicii Informații nedisponibile 0.1 0.2 0.4 Prescrierea de 100 100 100 medicamente(%): Au avut nevoie, dar nu și- 4.7 5.6 3.1 au permis aceste servicii Au avut nevoie si și-au 68.3 59.4 59.5 permis aceste servicii Nu avut nevoie, de aceste 27 35 37.3 servicii Informații nedisponibile * - - Servicii de sănătate 100 100 100 mentală(%): Au avut nevoie, dar nu și- 0.7 0.5 0.4 au permis aceste servicii Au avut nevoie si și-au 41.7 37.4 34.7 permis aceste servicii Nu avut nevoie, de aceste 57.6 62.1 64.9 servicii Informații nedisponibile * - -

254