Raportul Stării De Sănătate a Comunităţii Judeţul Dolj Anul 2015
Total Page：16
File Type：pdf, Size：1020Kb
DIRECŢIA DE SĂNĂTATE PUBLICĂ DOLJ RAPORTUL STĂRII DE SĂNĂTATE A COMUNITĂŢII JUDEŢUL DOLJ ANUL 2015 Dr. Georgeta NICHITA Dr. Mihaela Maria SAVA NOTE DE SINTEZĂ Judeţ cu o poziţie sud- vestică, aparţinând zonei climatice temperate, cu 7 oraşe (din care 3 municipii), 104 comune, 378 sate, Doljul are o pondere importantă a populaţiei ocupate în agricultură. Populaţia în număr de 701 461locuitori, este repartizată în proporţie de 55,29 % în mediul urban şi 44,71 % în mediul rural. Structura pe grupe de vârstă a populaţiei reflectă un proces constant de îmbătrânire demografică determinată de creşterea populaţiei adulte şi vârstnice concomitent cu scăderea numărului tinerilor. Populaţia peste 65 ani, in anul 2015, reprezintă 17,34 % din populaţie, in crestere cu 0.22% fata de anul precedent. Procentul este mai crescut în mediul rural 21,62 % (13,87 % în mediul urban) şi la sexul feminin 20,11% (14,38% la sexul masculin). Distribuţia populaţiei arondată spitalelor municipale şi orăşeneşti pe cele 6 zone se prezintă astfel: Craiova 64,19%, Calafat 11,48 %, Băileşti 7,39 %, Filiaşi 6,40 %, Segarcea 5,83 % , Dăbuleni 4,71 %. Speranţa de viaţă la naştere în judeţul Dolj în 2015 a fost 75,45 ani. Durata medie a vietii în judeţul Dolj în 2015 a fost 74,52 ani, mai crescută la sexul feminin 78,18 ani (sexul masculin 71 ani) si in mediul urban 76,77 ani (mediul rural 72,07 ani), valorin crestere fata de anul precedent.. Numărul persoanelor cu handicap înregistrate a fost 16 365. Au predominat adulţii în procent de 88,63 %, dintre persoane 25,15 % sunt cele aparţinând tipului fizic, urmate de tipurile mintal (22,72 %) si somatic (15,55 %). 97,69 % au fost neinstituţionalizate, iar 57,54 % sunt din mediul urban. o Natalitatea este în crestere faţă de anul precedent, înregistrând valoarea 8,1 /oo ( cu o o 0,3 /oo mai multi născuţi vii), cu aceeasi valoare a indicatorului 8,1 /oo pentru mediul urban şi în mediul rural.Valoarea inregistrata in Dolj este mai mare decat cea inregistrata la nivelul o Regiunii de Dezvoltare Sud -Vest Oltenia ( cu 0,3 /oo mai multi născuţi vii), dar mai mica o decat valoarea inregistrata la nivel national ( cu 0,3 /oo mai putini născuţi vii) o Sporul natural a ramas negativ si s-a inregistrat valoarea - 6,1 /oo, in crestere fata de o o o anul precedent cu 0,4 /oo negativitatea fiind accentuată de mediul rural - 11,2 /oo (-2,0 /oo in mediul urban). o o Mortalitatea generală a înregistrat valoarea 14,2 /oo, în crestere cu 0,7 /oo faţă de o o 2014, cu o valoare scăzută 10,1 /oo pentru mediul urban ( 19,3 /oo pentru mediul rural) şi la o o sexul feminin 13,40 /oo (15,14 /oo la sexul masculin).Valoarea inregistrata in judetul Dolj este mai mare decat cea inregistrata la nivelul Regiunii de Dezvoltare Sud -Vest Oltenia o o ( cu 1,3 /oo), si decat valoarea inregistrata la nivel national ( cu 2,5 /oo ) Pe primele trei locuri se situează decesele datorate bolilor aparatului circulator, tumorilor, bolilor aparatului digestiv. Mediul urban copiază acelaşi model pe primele trei locuri, însă pentru mediul rural locul trei este ocupat de decesele survenite prin bolile aparatului respirator. Localităţi cu populaţie îmbătrânită, natalitate scăzută, mortalitate crescută, spor natural negativ ( localităţi cu probleme demografice): Gogoşu, Macesu de Jos, Terpezita, Macesu de Sus. o o Mortalitatea infantilă a avut valoarea 5,0 /oo, în scadere cu 3,0 /oo faţă de anul o o precedent, mai scăzută în urban 3,8 /oo (6,0 /oo în rural). Valoarea inregistrata la nivelul judetului este mai mica decat cea inregistrata la nivelul Regiunii de Dezvoltare Sud -Vest o o Oltenia ( cu 0,2 /oo ), dar mai mare decat valoarea inregistrata la nivel national ( cu 0,6 /oo). 2 o Indicatorii pentru cele 3 componente au fost: mortalitatea neonatală precoce (2,6 /oo), o neonatală (4,9 /oo) cu valori mai mici faţă de cele înregistrate în anul precedent şi o postneonatală (5,6 /oo) cu valoare mai mare faţă de valoarea înregistrată în 2013 o . Mortalitatea maternă: indicatorul a înregistrat in 2015 valoarea 0 /oo Probleme de sănătate pentru judeţul Dolj pot fi considerate din punct de vedere al indicelui de evidenţă următoarele afecţiuni: hipertensiunea arterială, diabetul, cardiopatia ischemică cronică, tumorile, ciroza si alte hepatite cronice, tulburările mentale si de comportament, BPCO, boala ulceroasă , bolile cerebro-vasculare. O problema de sănătate este tuberculoza, considerata un adevărat barometru al nivelului de trai al populaţiei, Doljul inregistrand pentru indicele de evidenta valoarea 0,10 % o in anul 2015. Incidenta a fost de 92,5 /oooo locuitori, valoare care situeaza Doljul pe primul o loc pe tara. Incidenta la copii 0-14 ani a inregistrat valoarea 23,9 /oooo Morbiditatea prin boli transmisibile În anul 2015 morbiditatea prin boli transmisibile situează pe primele locuri infectiile o acute căi respiratorii superioare (8799.84 /oooo), infectiile acute căi respiratorii inferioare o o o (1842,31 /oooo), pneumonia acută virală (1819,15 /oooo), BDA ( 471,96 /oooo ), varicela o o (267 /oooo ), giardioza (264,52 /oooo). Ca o concluzie generală anul 2015 s-a caracterizat prin patologie respiratorie, digestivă. Structura morbidităţii spitalizate pe afecţiuni situează pe primele locuri bolile aparatului respirator, bolile aparatului digestiv, bolile aparatului circulator. Frecvenţa spitalizării in 2015 a fost 19,21 % in scadere fata de anul 2014 cu 0,20 %. Serviciile de sănătate din judeţul Dolj, în structura lor actuală, pot asigura ameliorarea stării de sănătate a populaţiei judeţului mai ales prin derularea de Programe de sănătate, centrate pe principalele probleme evidenţiate în acest studiu. Importanţa întocmirii raportului anual al stării de sănătate a comunităţii a fost susţinută la Simpozionul Naţional al Institutului Naţional de Sănătate Publică Bucureşti din 29.09.2011 si la Conferinta Societatii Romane de Epidemiologie de la Craiova din 3 iunie 2016 prin prezentarea lucrării „Raportul stării de sănătate a comunităţii - un instrument de cunoaştere a sănătăţii, insuficient valorificat„. Raportul se doreşte a fi valorificat în sensul: 1. punerii la dispoziţia decidenţilor din sistemul de sănătate a unor argumente ştiinţifice pentru identificarea şi ierarhizarea problemelor de sănătate, stabilirea nevoilor, alocarea resurselor 2. utilizării rezultatelor activităţii în informarea publicului general Sursa Datelor Direcţia Regională de Statistică Dolj Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Dolj Direcţia de Sănătate Publică Dolj - Compartiment Evaluare şi Promovarea Sănătăţii: Colectiv Supravegherea Bolilor Netransmisibile ; Colectiv Evaluare programe BNT; Colectiv Programe de promovarea sănătăţii; Colectiv Demografie şi statistică - Compartiment Statistică /Informatică în Sănătate Publică Dolj - Compartiment Supraveghere şi control boli transmisibile - Compartiment Evaluare factori de risc din mediu - Laborator Igiena Radiaţiilor - Colectiv control mama şi copil Centrul Naţional de Statistică şi Informatică în Sănătate Publică al Ministerului Sănătăţii Institutul Naţional de Sănătate Publică Bucureşti 3 4 RAPORTUL STĂRII DE SĂNĂTATE A COMUNITĂŢII JUDEŢUL DOLJ, ANUL 2015 A. ASPECTE GENERALE 1. Elemente generale de caracterizare a judeţului şi cu posibile influenţe asupra stării de sănătate a populaţiei din judeţ 1.1. Harta judeţului Judeţul Dolj are o poziţie sudică-sud-vestică ocupând cea mai mare parte a Câmpiei Olteniei în sud, iar în nord o mică parte din Podişul Getic, având o întindere de 741401 ha ceea ce înseamnă 3,1% din suprafaţa ţării, ocupând locul 7 pe ţară. Teritoriul se întinde între 4400' şi 4430' latitudine nordică şi 2200' şi 2300' longitudine estică. N sat Nistoi, comuna Fărcaş 4442' latitudine nordică S sat Chiaşu, comuna Dăbuleni 4343' latitudine nordică E sat Svorsca, comuna Amărăştii de Sus 2416' longitudine estică V sat Ciupercenii Vechi, municipiul Calafat 2250' longitudine estică Aparţine zonei climatice temperate, dar poziţia sa în cadrul ţării şi caracterul depresionar al regiunii pe care o ocupă în apropiere de curbura lanţului muntos carpato- balcanic, determină în ansamblu o climă mai caldă decât în partea centrală şi nordică a ţării şi un continentalism mai moderat decât în jumătatea sa estică. Temperatura maximă absolută a fost înregistrată la 24 iulie 2007(44,3o C),cea mai ridicată în ultimii 8 ani, iar minima absolută la 9 februarie 2012(-26,1o C). Principalele cursuri de apă sunt: km pe teritoriul judeţului Dunărea 150 Jiul 140 Desnăţui 84 Teslui 73 Amaradia 34 Principalele lacuri naturale sunt: Bistreţ cu o suprafaţă de 1867,0 ha şi un volum de 28,0 milioane m3 1.2. Număr de localităţi Denumire indicator U.M. 2015 Suprafata totala hectare 741401 Oraşe număr 7 Din care : municipii 3 Comune număr 104 Sate număr 378 1.3. Grad de dezvoltare economică 1.3.1. - ramuri industriale existente şi în activitate industria prelucrătoare energie electrică şi termică, gaze şi apă caldă industria extractivă 5 1.3.2. - profil de dezvoltare economică agricultură industrie comerţ, repararea şi întreţinerea autovehiculelor şi a bunurilor personale şi casnice construcţii învăţământ transporturi şi depozitare sănătate şi asistenţă socială tranzacţii imobiliare, închirieri şi servicii prestate întreprinderilor hoteluri şi restaurante administraţie publică şi apărare; asistenţă socială obligatorie poştă şi telecomunicaţii activităţi financiare, bancare şi de asigurări silvicultură, exploatarea forestieră şi economia vânatului 1.3.3. - proporţia populaţiei active (la 1 ianuarie) Populaţia ocupată 2004 2005 2006