ENIGMELE, MITURILE ȘI REALITȚILE TESTAMENTULUI MARIEI (LUPU) RADZIWIŁŁ Lilia Zabolotnaia Despre viaa i activitatea Mariei Lupu s-a scris cului Costea Bucioc (Băcioc) (Stoicescu 1971, 347- puin. O perioadă îndelungată de timp soarta i 348; Eremia 1999, 153). Din această căsătorie căsătoriile fi icelor lui Vasile Lupu, Maria (Lupu) s-au născut trei copii. O inscripie din 6/16 mai Radziwiłł i Ruxandra, erau privite ca un instru- 1639 ne spune despre terminarea zidirii bisericii ment al luptei politice a tatălui lor. i dacă viaa Trei Ierarhi. Alături de domnul ării sunt pome- Ruxandrei, într-o anumită măsură, a atras atenia nii doamna Tudosca, fi ica lui Bucioc, i copiii cronicarilor (Costin 1990, 188-189; Latopis 1998, – Ioan Voievod, Maria i Ruxandra (Andreescu, 177; Kraus 1965, 122) i istoricilor (Zahariuc Stoide 1938, 27) . tyragetia.nationalmuseum.md 2003; Eremia 1999; erban 1991; Baidaus 2005; Maria (Lupu) Radziwiłł a fost măritată cu vesti- Mischevca, Marinescu 2006, 82-96; Czamańska tul principe Janusz Radziwiłł. Nunta a avut loc la 2012, 257-264; Zabolotnaia 2008a, 16-45), atunci 5 februarie anul 1645 în capitala ării Moldovei, viaa Mariei, în opinia noastră, a rămas în umbră, Iai. S-au păstrat diverse meniuni despre aceas- inechitabil dezavantajată, chiar dacă a fost o fe- tă nuntă, în care este descrisă frumuseea Mari- meie deosebită – cultă, inteligentă i cunotea ei (Kemény 1973, 134-135, 644) i inteligena ei mai multe limbi străine. („fata învăată”) (Călători 1976, 25) (fi g. 1, 2). Totui, inem să menionăm, că parial crâmpeie A fost prima femeie din ara Moldovei, care a din istoria vieii Mariei (Lupu) Radziwiłł pot fi re- vizitat Europa în voiajul ei de nuntă (Italia). Mai stabilite din cercetările istoricilor polonezi i ro- apoi, fi ind în audienă la regele Poloniei, a pri- mâni, în special, în contextul activităii politice a mit de la acesta daruri de nuntă i o carte de în- soului (Gane 1991, 198, 206-218; Iorga 1910; Ior- t ritur a propriet ilor i bunurilor în Polonia ga 1911; Iorga 1932; Iorga 1937; Iorga 1992; Za- ă ă ă (Wasilewski 1987, 399-400; Paliuštyte 1995, 173). bolotnaia 2004; Zabolotnaia 2008a, 27-42; Zabo- Devenind so ia marelui hatman lituanian Janusz lotnaia 2008b, 16-45; Zabolotnaia 2010, 115-121; tyragetia.nationalmuseum.md Radziwi , a jucat un rol important nu numai în Zabolotnaia 2012, 43-50; Zabolotnaia 2013, 97- łł 110, Spieralski 2001, 138, Wasilewski 1987, 399- viaa personală a acestuia i a fi icei acestuia din 401; Wasilewski 1989, 289-308). Vom remarca, prima căsătorie (vitrege), dar s-a manifestat ca un darnic mecenat i protector al bisericilor i însă, că Maria s-a bucurat de o deosebită atenie m n stirilor ortodoxe din Polonia, Lituania – din partea literailor i scriitorilor (Kemény 1855; ă ă Twardowski 1681, cz. IV, II, 171; Bogdan 1969; Kedainiai (Keydani), Sluck, Zabłódow (Słownik Geografi czny 1883, 17-19; 2009, 273-276; 1886; 1894). În articolul Kot ubai 1859, 335-336, 405) i Moldova (Iorga de faă propunem reexaminarea i completarea ł 4 studiilor istorice existente în lumina noilor do- 1902, 32) . cumente depistate în Arhiva de Istorie de Stat La momentul de faă, în fondurile Arhivei de Is- din Lituania1, Biblioteca Universităii din Vilnius torie de Stat din Lituania5 i în Biblioteca Uni- (Secia Carte rară i de manuscrise)2 i Biblioteca versităii din Vilnius (Secia Carte rară i de Academiei de tiine (Secia de manuscrise)3. manuscrise)6 am depistat 20 de scrisori cu ca- Maria (Lupu) Radziwiłł a fost născută din prima racter administrativ-gospodăresc, care cuprind căsătorie a lui Vasile Lupu cu Tudosca, fata vorni- 4 S-a păstrat o scrisoare din 1644, iulie 17, în care se vorbete 1 Lietuvos Valstybes Istorijos Archyvas (LVIA) (F. 1280, Radi- despre o donaie a Mariei Lupu mănăstirii Aron-Vodă din Iai. vilos 1416-1939). 5 LVIA, F. 1280. Radivilos 1416-1939. 2 Vilniaus universiteto biblioteka Rankraščių skyrius (VUB RS). 6 VUB RS, F-A 232-0001-00014; VUB RS, F4-A231-8003, 3 Lietuvos Mokslų akademijos biblioteka (LMAB). 18004; VUB RS, F4-A205-15927, 15928 (0004). Tyragetia, s.n., vol. IX [XXIV], nr. 2, 2015, 9-28. 9 I. Studii perioada căsătoriei i văduviei Mariei (Lupu) Ra- dziwiłł (mijl. anilor ’40 - sf. anilor ’50 ai secolului al XVII-lea). Scrisorile Mariei Lupu sunt un izvor unic de epocă din mai multe puncte de vedere – coninut, stil, formă etc. Cel mai important e fap- tul că acestea sunt scrisori originale de la mijlocul secolului al XVII-lea, alte scrisori sau însemnări ale femeilor din această epocă practic nu s-au păstrat, cu mici excepii. Din scrisorile depistate constatăm că Maria (Lupu) Radziwiłł avea o liber- tate economică deplină faă de soul ei, îi admi- nistra afacerile fi nanciare i economice privitoare la bisericile i mănăstirile ortodoxe. În acest studiu ne vom opri doar la problemele legate de testamentul Mariei. Până în prezent se poartă discuii despre valoarea zestrei adusă din Moldova, ce bunuri deinea Maria (Lupu) Ra- tyragetia.nationalmuseum.md dziwiłł în Polonia (mobile i imobile), dar cele mai aprinse polemici au loc în jurul testamentului Fig. 1. Maria (Lupu) Radziwiłł (autor necunoscut, Mariei i al soului ei i despre soarta testamentu- după lucrarea lui Matthäus Merian (junior). Dział lui (fi g. 3). Dokumentacji Wizualnej i Digitalizacji. Muzeum Narodowe w Warszawie). Istoria motenirii Mariei (Lupu) Radziwiłł repre- zintă una din cele mai puin cunoscute i neglijate chestiuni. De obicei, istoricii abordează aceasta temă într-o semantică patrimonială, iar scriitorii într-un context al fi ciunii. În privina acestei întrebări, considerăm, că o se- rie de termeni i aspecte sunt deseori confundai sau utilizai separat i merită o abordare particu- lară: 1) Proprietatea Mariei în familie, ce prove- nea din zestrea primită de la tatăl ei, Vasile Lupu. 2) Weno (dota) i cadourile de nuntă. 3) Gratifi - tyragetia.nationalmuseum.md caiile regilor polonezi la uzufructul domeniilor imobiliare acordate Mariei. 4) Proprietatea sou- lui (Zabolotnaia 2014, 45-46). Coninutul exact al zestrei Mariei (1625-1660) nu este tiut, însă, conform documentelor de epocă, acesta era cuprins între 600 000 (Corfus 1983, 267-269, doc. 175) i 2 000 000 zloi7. Conform cercetărilor istoricului polonez Tadeusz Wasi- lewski, Maria (Lupu) Radziwiłł a adus cu ea zestre (posąg) 450 000 de zloi în numerar i bijuterii în suma de 15 000 de zloi (aur i argint). De aseme- nea, domnia moldoveancă pe durata vieii sale a căpătat în proprietate ase (6) staroste (unităi te- ritorial-administrative) (Wasilewski 1987, 399). Fig. 2. Janusz Radziwiłł, soţul Mariei (Lupu) Radziwiłł 7 (după Leybowicz 1758). Conform estimărilor, probabil exagerate, ale călugărilor ce o susineau în judecata pe Maria, aceasta a cesionat suma de 2000 000 de zloi. 10 L. Zabolotnaia, Enigmele, miturile şi realităţile testamentului Mariei (Lupu) Radziwiłł tyragetia.nationalmuseum.md Fig. 3. Maria (Lupu) Radziwiłł Fig. 4. Maria (Lupu) Radziwiłł (după Leybowicz 1758). (din colecia M. Berson). În Varovia, la 3 martie 1645, imediat după nun- juterii, aur i argint în valoare de 150 000 zloi tă, Maria (Lupu) Radziwiłł primete de la rege- – valoarea generală înregistrată a fost până la le polonez Wladisław IV, în calitate de cadou de 600 000 zloi. Janusz Radziwiłł a înregistrat în nuntă, trei concesiuni, ce îi acordau dreptul de „oprawa“ suma de 600 000 de zloi în favoarea proprietate afectat de uzufruct viager asupra Mariei, pentru contul moiilor din Zabłódow din tyragetia.nationalmuseum.md comitatelor, care aparineau soului său, Janusz regiunea Grodziec i din Bielicy (din regiunea Radziwiłł: comitatul Sejwy al sectorului Grod- Lida). În afara de „oprawa”, Maria (Lupu) Ra- ziec, Bystrzyca din provincia (regiunea) Litua- dziwiłł a fost mandatată cu dreptul viager de pro- niană, precum i Retów na mudzi (Wasilewski prietate asupra următoarelor moii: Orla din re- 1989, 292-293). giunea Bielicy în Podlesia i Lubcz nad Nemnem Pe data de 20 septembrie 1645, peste 6 luni după din regiunea Nowogrodzic (Wasilewski 1989, nuntă (sic ! - L.Z.) Janusz Radziwiłł a înregistrat 293-294) (fi g. 4). 8 în „oprawe/weno“ suma de 600 000 de zloi în Mai târziu, Maria (Lupu) Radziwiłł dobândete favoarea Mariei, pentru contul mo iilor din Za- de la Wladisław IV drepturi reale de proprietate błódow i din Bielicy. „Oprawa“ sau „reformac- asupra unui al doilea comitat: Kazimierz (Dolny) ja“ au fost înregistrate în Brzeszcz (ast zi Brest, ă din voievodatul Lubelski i Wilkija na mudzi. Belarus), în cea mai apropiata instană de jude- În 1649, Jan Kazimir (Ioan Cazimir) îi acordă cat a ora ului unde se afl a re edin a din Kami- ă dreptul de proprietate afectat de uzufruct viager enec. Acest document i-a asigurat juridic Mariei asupra comitatului Borisov (din Belarus). Deci, o sumă de 450 000 zloi (bani în numerar); bi- Maria (Lupu) Radziwiłł se bucura de posesia a 6 8 Legislaia epocii proteja drepturile de proprietate i moteni- comitate, care aparineau soului său. Pe nume- re ale fetelor i femeilor, în special a zestrei. Weno constituia le ei au fost trecute localit ile Zab ódow, Bielicy, proprietatea egală cu dublul pre al zestrei dat de nobilul polo- ă ł nez (leahtici) viitoarei soii. Orla, Lubicz (Wasilewski 1987, 399-401). 11 I. Studii Ulterior, în timpul procesului lichidării patrimo- imobilul familial, Janusz Radziwiłł se folosete de niale, din partea familiei Radziwiłł a fost înain- averea soiei sale. tat argumentul potrivit căruia Maria (Lupu) Ra- Drept exemplu servete aciunea militară la Mos- dziwiłł ar fi renunat, în favoarea soului său, la cova. Înainte de plecare, în ianuarie 1654, Janusz suma de 600 000 zloi în calitate de „oprawa“, Radziwiłł a intrat în datorii importante, fapt ce pentru a-i menine dreptul real asupra comitate- l-a determinat să cauioneze suma de 90 0000 de lor (Wasilewski 1989, 292-293).