Black PANTONE portocaliu 238 TRIBUNA Judeþul Cluj R e v i s t ã d e c u l t u r ã • s e r i e n o u ã • a n u l X I • 1 -11 5 a u g u s t 2 0 1 2 3 lei Supliment Tribuna Tour d'art T. S. Eliot T. A-l critica pe critic A-l www.revistatribuna.ro Ion Bogdan Lefter Dennis Deletant Interviu Omagiu lui Virgil ªerban Foarþã Ivor Porter Nemoianu 70 de ani Ilustraþia numãrului: Zoe Vida Porumb 1 Black PANTONE violet Black Pantone 253 U agenda TRIBUNA Director fondator: Revista, teatrul, poeþii, Ioan Slavici (1884) PUBLICAÞIE BILUNARà CARE APARE SUB EGIDA anarhiºtii CONSILIULUI JUDEÞEAN CLUJ • A apãrut de curînd numãrul 9 (iunie 2012) al revistei Poesis international, elegantã ºi substanþialã, Consiliul consultativ al revistei de culturã ca de obicei. Cine vrea sã se iniþieze sau numai sã Tribuna: se upgradeze în domeniul artelor poetice contemporane poate citi magazinul atît în versiune Diana Adamek electronicã, cît ºi în varianta sa tipãritã (de gãsit, de Mihai Bãrbulescu pildã, în mai toate punctele Inmedio din Cluj). Aurel Codoban Ion Cristofor Poesis international, despre care tot aici am mai Marius Jucan scris, s-a poziþionat deja în topul publicaþiilor Virgil Mihaiu dedicate poheziei de la noi, dovedind cã iniþiativa Ion Mureºan privatã e sfîntã ºi cã, deocamdatã, pohetul român Mircea Muthu nu-i pregãtit sã devinã – aºa cum ºi-ar dori proºtii – Ovidiu Pecican famelic & dezgustãtor & inofensiv „artist al Petru Poantã foamei”. Un dosar Alexandru Muºina (poeme Ioan-Aurel Pop selectate de Claudiu Komartin) încearcã sã ne Ion Pop convingã de vitalitatea & actualitatea meºterului Ioan Sbârciu optzecist (ºi cele mai multe chiar reuºesc), poezia Radu Þuculescu israelianã contemporanã este panoramatã într-un Alexandru Vlad grupaj cu patru + unul autori (Amir Or, Anat Redacþia: Levin, Almog Behar, Yael Tomashov-Hollander, Shai I. Maxim Danciu Dotan), iar ªerban Foarþã – ajuns, neverosimil, un (redactor-ºef) june septuagenar – „interpreteazã”, de data aceasta, din William Shakespeare. Am mai reþinut un pe o scenã improvizatã în clarobscurul principalei Ovidiu Petca splendid poem al lui Emil Brumaru tradus în „locante” literare a Clujului. Sã spun, abia acum, cã (secretar tehnic de redacþie) englezã de Florin Bican, texte proaspete comise de activismul (ultrapoetic) al regizorilor ºi actorilor Andrei Doboº, cronici semnate de Radu Vancu, implicaþi în proiect m-a convins ºi cã, odatã cu Ioan-Pavel Azap Teodora Coman, Andrei Dosa. Prin urmare, ceva stagiunea de toamnã, le urez sã aibã parte de o ºi Claudiu Groza de gustat în vacanþã/concediu! mai mare atenþie. ªtefan Manasia Oana Pughineanu • S-a mai încheiat un sezon de acþiuni artistice • Rãmînem la Inso: Clubul de Lecturã la Insomnia. Aº pomeni aici proiectul tinerilor Nicolae Sucalã-Cuc „Nepotu’ lui Thoreau” pare a fi trãit ultima sa Aurica Tothãzan regizori Medeea Iancu ºi Timur-Felix Mihancea, ediþie în formula consacratã cu un singur Maria Georgeta Marc Exerciþii de receptare: „un program iniþiat de Café moderator ºi unul-doi autori invitaþi. Nu puþinilor Insomnia ºi Asociaþia Teatroem. O datã la douã participanþi ºi scriitori implicaþi în proiect le cerem, Tehnoredactare: sãptãmîni, timp de 40 – 50 de minute, gândurile fie ºi pe adresa Tribunei, opinia despre cum ar Virgil Mleºniþã tinerilor poeþi clujeni ºi nu numai, vor fi «trãite» de trebui sã arate Clubul, la reluare, la olimpiada de ªtefan Socaciu actori cu sprijinul a doi regizori. Exerciþii de toamnã. Sã intrãm în epoca shogunatelor otrãvite? (fotoreporter) receptare propune – susþineau tinerii regizori – o Sã ne autosuspendãm? Sã ne transformãm în club formã de spectacol ce se revendicã din estetica de Go? În cenaclu al baladiºtilor antiecologiºti? În Colaþionare ºi supervizare: postdramaticã fãrã a face din teatrul postdramatic L. G. Ilea partid? Doctrina lax-anarhistã a Clubului permite, un scop în sine”. În mai puþin de un an, în fond, orice restructrurare/destructurare ludicã ºi Redacþia ºi administraþia: spectacolele gîndite de Medeea Iancu ºi Timur-Felix iconoclastã. Thoreau a murit! Trãiascã Thoreau! 400091 Cluj-Napoca, str. Universitãþii nr. 1 Mihancea ºi jucate de Ana Nicolae ºi, mai nou, (ªtefan Manasia) Mihail Onaca ºi-au format propriul lor public, Tel. (0264) 59.14.98 atent, cald, entuziast. Personal priveam cu un Fax (0264) 59.14.97 oarecare scepticism revitalizarea discursului poetic E-mail: [email protected] Pagina web: www.revistatribuna.ro ISSN 1223-8546 bour Responsabil de numãr: ªtefan Manasia 2 TRIBUNA • NR. 238 • 1-15 august 2012 2 Black Pantone 253 U Black Pantone 253 U editorial rãmâne decât sã pupe broaºte psihedelice ºi eventu- Singurãtatea alegãtorului de al clownii ºi zânele angajate pe termen scurt, foarte scurt... nu cum a fost pe vremuri Valeriu Stoica... pe care, vorba lui Cimpoieºu, l-a trims cursã lungã Dumnezeu sã salveze România ºi sã-i dea direct bani (fãrã economie&justiþie). În astfel de condiþii, Oana Pughineanu orice fel de vot, repet, nu este decât o modaliate de autovictimizare... ºi mai cã îþi vine sã reiei am cu vreo 3 luni înainte de scandalul cu referendum”. În lipsã de clowni, baloane, zâne sau cuvintele unor vechi suspicioºi precum Claudel: referendumul mi-a fost dat sã cunosc un biciclete e bunã ºi flacãra democraþiei. “Fiecare campanie electoralã deschide o vedere de cetãþean care se preocupa din timp de C Ceea ce meritã observat e felul în care circul ansamblu asupra prostiei ºi rãutãþii francezilor. (...) viitoarele alegeri prezidenþiale. Era ºofer de taxi ºi media reproducând circul electoral pune în funcþi- Se poate imagina, oare, un sistem de guvernãmânt am avut tragicomica onoare de a asculta pe une mecanismul nedemocratic, profund manipula- mai cretin decât cel care constã în a remite, la parcursul a 10 minute fascinantul sãu mecanism de tiv, pe care se bazeazã orice democraþie: cuplarea fiecare patru ani, soarta þãrii (...) nu în mâinile raþionare. În primul rând, l-ar fi votat pe Miron fiecãrui grup de interes cu un “neotrib” sau mai poporului, ci în ale mulþimii? (...) La fiecare patru Cosma (are dreptul sã candideze?) ºi în al doilea multe, care sã-l susþinã. Atât campania electoralã ani, Franþa îºi desemneazã reprezentanþii într-un rând era convins cã una sau alta dintre puterile care a acaparat practic noþiunea de “acþiune acces de catalepsie alcoolicã”. politice putea fi detronatã prin þinerea strictã a politicã” (când nu suntem în campanie electoralã?), Maºinãria electoralã (cuplarea neotribului for- ”postului Sfântului Andrei”. În plus, un soi de cât ºi “neotriburile” (analizate de Michel Maffesoli mat ad hoc cu liderul care l-a moºit în efuziunea “congres” al vrãjitoarelor þinut lângã locuinþa lui l-a ºi Bauman) au, dacã nu ca scop conºtient, cel pus în contact cu o ciudatã broascã pe care o gãsea cãlduþã post partum) funcþioneazã dupã modelul puþin ca efect dezactivarea oricãrei acþiuni de “contagiunii cu iluzii”, o situaþie comunicaþionalã în faþa casei de câte ori ieºea din curte. Asta pânã duratã, sistematice. În plus, neotriburile îºi datorea- când omul ºi-a fãcut curaj, a luat-o pe o lopatã (“ªi descrisã de Watzlawick ºi Janet Beavin Bavelas, zã existenþa exclusiv unor problematici “speciali- ultimul dintre ei conducând un interesant experi- broasca se uita direct în ochii mei... mã înþelegeþi? zate”, traduse într-un limbaj simplu, digerabil, de Direct în ochii mei! Fãcãtura dracului!”) ºi a ment psihologic, fãcut sã demonstreze logica lui genul cerceilor scoºi prin ureche, dar, mai ales “cu cât mai complicat, cu atât mai bine”. Doi aruncat-o cât colo. De-atunci clasa politicã se “sunt lipsite de mecanisme de autoperpetuare ºi clatinã, deºi... ar fi mai corect sã spunem cã subiecþi sunt învãþaþi prin reguli simple sã deose- autoreproducere. Spre deosebire de triburile «cla- beascã o celulã sãnãtoasã de una bolnavã. În bãlãngãnirea e felul ei de a merge normal. De când sice», neotriburile nu dureazã mai mult decât ele- cu broasca ºi cu postul, EL, ºoferul de taxi în momentul testului unul dintre ei (subiectul A) mentele («membrii») lor. Mai degrabã decât com- primeºte un feedback corect (prin semnale lumi- cauzã a început sã salveze naþia. Sincer, aº mai fi pensaþie colectivã pentru moralitatea individualã, petrecut cel puþin 20 de minute în compania lui. noase care îi indicã dacã a rãspuns bine sau nu). ele sunt instrumente ale deconstrucþiei nemuririi, Celãlalt însã, primeºte un feedback care nu e bazat Îmi aducea aminte de dragul meu Billy Pilgrim. Mi- instrumente ale unui fel de viaþã care e o repetiþie a fulgerat prin minte doar pentru o secundã gândul pe propriile rãspunsuri, ci pe cele ale subiectului A. pentru moarte ºi astfel un exerciþiu de «nemurire Nu are nicio ºansã sã descopere ºiretlicul ºi astfel egoist ºi discriminator: oare omul ãsta e în stare sã imediatã»” (Zygmunt Bauman, Etica postmodernã). conducã o maºinã? “Desigur! Desigur!”, mi-am elaboreazã de unul singur o logicã “complicatã” ºi Numai lipsa de memorie a neotriburilor poate spus. Delirurile convieþuiesc extrem de bine cu “sofisticatã” acolo unde nu e de gãsit niciuna. Mai asigura reciclarea aceloraºi politicieni pe perioade mecanisme învãþate devenite inconºtiente... ºi asta mult, odatã sfârºit testul, B reuºeºte sã-l convingã mari de timp. Politicianul în eterna campanie elec- la scarã largã... de la isteriile mic-burgeze, la marile pe A (care îºi însuºise în mod corect ºi simplu toralã poate sã culeagã adeziunea câtorva isterii social-politice rejucate din 4 în 4 ani (la noi informaþiile) cã logica lui “mai subtilã” e cea corec- neotriburi, împreunã cu dezaprobarea celorlalte, mai des, pentru cã avem buget nelimitat pentru tã. Concluzia experimentului e cã iluziile “cu cât deºi o campanie reuºitã s-ar traduce prin formarea asta). Cã între deliruri ºi mecanismele învãþate au tendinþa sã devinã mai complicate, cu atât ad hoc al unui nou neotrib care sã funcþioneze inconºtiente stã o cratimã, care vorba unui eminent devin mai convingãtoare”.