REVISTA FUNDAŢIILOR REGALE ANUL X i APRILIE 1943 Nr. 4 D. CARACOSTEA Balada zisă istorică 3 CAMIL PETRESCU .... Transcendentalia . Y^T: >. 24 Prof. Dr. EDUARD SPRANGER Izvoare de energie sufletească în timp de război 33 V. VOICULESCU . Versuri 38 MIHAI BENIUC . Versuri 4° ION PILLAT ..... Dintr'un jurnal de vară 42 ANIŞOARA ODEANU Noaptea creaţiei . 50 CONSTANTIN NOICA Şantierul vieţii în gândirea luiKolbenheyer 69 PETRU MANOLIU . Versuri 76 E. C. CRĂCIUN . Chemare 79 CARLO BATTISTI . Reflexe lexicale italiene în vocabularul european . 81 ŞTEFAN STANESCU Cavaler de Răsărit 104 Dr. VICTOR PREDA . Aspectul seroetnic al populaţiei transil­ vănene 107 TRAIAN CHELARIU . Intre vraişti şi noi 112 OVIDIU PAPADIMA . Poezia şi războiul de azi ....... 114 ION LUCA Versuri 133 PETRU COMARNESCU Călătoriile lui D. Golescu şi C. Drăguşanu 135 N. DAVIDESCU . Din ciclul « Ţara Românească » . 153 D. CARACOSTEA . Gabriel Donna , TEXTE ŞI DOCUMENTE VICTOR SLĂVESCU .... România la expoziţia universală din 1862 163 COMENTARII CRITICE VASILE NETEA IlarieChendi ziaristul şi omul politic (II) 178 ION ŞIUGARIU Viaţa poeziei -191 CRONICI 'JURNAL BERLINEZ de D. C. Amzăr; O CREATOARE DE DANS ROM­ NESC : FLORIA CAPSALI de Ştefan Ionescu ; CE VREA SĂ FIE « TINERETUL FRANŢEI » (II) de Costin I. Murgescu; UN ARTIST ITALIAN LA CURTEA DOMNITORULUI CAROL de Giuseppe Sabbarese ; DIN LITERATURA SLOVACĂ DE AZI de P. Olteanu REVISTA REVISTELOR străine — româneşti NOTE Tragicul faptei şi tragicul cunoaşterii — Alexandru Marcu^ Aspecte italiene — Sânge românesc pentru lumea nouă — «Izvoare de filosofic» — Lucian Blaga: Ştiinţă şi creaţie — « Arta şi viaţa » — Attilio Vallecchi — Ereditate şi boală — Noua arhitectură germană — Saeculum — Adalbert Stifter ca pictor — Ewiger Acker, nuvele româneşti — Opera de românizare NUMĂRUL — 240 PAGINI 9 5 L E I REVISTA FUNDAŢIILOR REGALE a REVISTĂ LUNARĂ DE LITERATURĂ, ARTĂ ŞI CULTURĂ GENERALĂ DIN APRILIE 1941 CONDUSĂ DE D. CARACOSTEA Secretar de redacţie: OVIDIU PAPADIMA «lllllllllllll!li!lllllilllUllllllilllilillllllllllllllllilil!lllllllllllilllllilllillllllllllilllll REDACŢIA ADMINISTRAŢIA FUNDAŢIA REGALĂ PENTRU LITERATURĂ ŞI ARTĂ BUCUREŞTI III 39, BULEVARDUL LASCAR CAT AR GI, Jj TELEFON 2-06.40 illlllllllllll!Ulllllll!lll!!!lllllll!l!llll!llllll!llllllll!!!!lllllllllllllll1llllll!l!lll!lilllllM ABONAMENTUL ANUAL PENTRU INSTITUŢII RURALE: LEI 200» PENTRU INSTITUŢII URBANE: LEI 3000 ABONAMENTE DE SPRIJIN: LEI 5000 PENTRU PARTICULARI: LEI 1100 ABONAMENT REDUS (PENTRU ELEVI, STUDENŢI, PREOŢI ŞI ÎNVĂŢĂTORI DELA ŢARĂ) LEI 800 CONT CEC POŞTAL Nr. 1210 ABONAMENTELE SE POT FACE ŞI ACHITA PRIN ORICE OFICIU POŞTAL DIN ŢARĂ MANUSCRISELE NEPUBLICATE NU SE ÎNAPOIAZĂ EDITATĂ DE FUNDAŢIA REGALĂ PENTRU LITERATURĂ ŞI ARTĂ REVISTA FUNDAŢIILOR REGALE ANUL X, NR. 4> APRILIE 1943 FUNDAŢIA REGALĂ PENTRU LITERATURĂ ŞI ARTĂ BUCUREŞTI IB43 BALADA ZISĂ ISTORICĂ Conflictul dintre istorie şi estetică, dintre perindarea în timp şi adâncirea în esenţă, caracterizează spiritualitatea modernă. De fapt, el este sădit în însăşi fiinţa omenească: de când lumea, unii sunt înclinaţi să vadă mai mult prefacerile lucrurilor, pe când alţii sunt atraşi de trăsăturile adânc umane. Pentrucă noi am intrat în faza modernă a culturii europene odată cu afirmarea spiritului istoric, fără să ne dăm seama de limitele lui, era firesc lucru ca, în valorificarea patrimoniului nostru de literatură orală, balanţa interpretării să se plece spre istorism. In epoca noastră romantică, a predominat înclinarea de a vedea în baladele poporane resturi ale unei străvechi strălu­ ciri. Când această fază a cedat locul pozitivismului, reprezentanţii lui n'au putut concepe creaţiuni în afara contingenţelor istorice, pe care vroiau să le pipăie. In ce priveşte direcţiile literare, cu toate aparenţele contrarii, atât tradiţionalismul sămănătorist cât mai ales poporanismul, stăteau sub zodia unui amestec de pozitivism şi romantism, primul colorat mai ales istoric, celait, social. De altă parte, atât etnicul văzut prin prizma teologiei, cât şi modernismul, fiind tipare eterogene, nu ne puteau apropia de esenţa creaţiunilor noastre poporane. împrejurările acestea lămuresc de ce entuziasmul pentru pa­ trimoniul oral a rămas nerodnic în ştiinţa noastră. In timpul din urmă, preocupările filosofice, în loc să deschidă noi orizonturi spre adâncime, speculează crâmpeie de fapte, aşa încât excesul de generalizare şi lipsa de informaţie duc apa la vadul vechilor morari: fie entuziaşti romantici, fie pozitivişti. Formula desfacerii de pozitivism nu poate fi tăgăduirea docu­ mentării în numele speculaţiei filosofice; dimpotrivă, numai cine poate stăpâni complexitatea faptelor are dreptul de a depăşi materialul, adâncindu-se în esenţa lui. In situaţia aceasta, numai ştiinţa poate spune un cuvânt de lămurire în chestiunea atât de gingaşe a etnicului românesc. In spiritul acesta, mă opresc aici la balada noastră poporană istorică, pentrucă până acum aceasta a fost problema centrală a epicei noastre poporane. Observând poziţiile luate faţă de folclor, se vede că este o înclinare firească aceea de a căuta să reduci complexul miturilor, basmelor şi baladelor, la experienţa istorică. Astfel, de când Grecii cei vechi au început să gândească în chip critic asupra eroilor mitologiei lor, s'a şi ivit părerea reprezentată prin E v- h e m e r, autorul unei metode de interpretare, potrivit căreia zeii şi eroii n'ar fi decât oameni mari divinizaţi. Nu putem ur­ mări aci toată istoria acestui fel de a vedea. Subliniez numai că cel mai raţionalist secol în literatură, secolul al XVIII-lea, a fost deosebit de înclinat să explice creaţiunile mitologice prin- tr'un substrat de fapte istorice. Mai târziu, această înclinare a intrat sub deosebite forme în sistemele de interpretare a mitu­ rilor. Herbert Spencer, de pildă, vedea, în mitologie, cultul străbunilor divinizaţi. Delà păreri ca acestea, era firesc ca, şi la noi, cercetătorii să fie preocupaţi de ideea de a scoate la iveală fapte istorice care ar fi prezidat la alcătuirea baladelor poporane. Din istoria deşteptării interesului pentru literatura poporană la noi, până la 1850, se vede cum, nu odată, a apărut convingerea că poezia poporană este şi un document istoric, pentrucă ar păstra în ea urmele unor fapte memorabile. In acest capitol, voi aminti mai întâi câteva dintre încercările de mai târziu cu privire la balada noastră istorică. Voi arăta apoi cum aceeaşi metodă a fost apli­ cată şi în Apus şi la popoarele înconjurătoare 1). După aceasta, *) La Grecii moderni, de pildă, celebrul folclorist N. G. Poli tis pune în fruntea culegerii lui din 1914 un număr de Poezii istorice (pp. 1—28), cu următorul motto al lui U hi a n d: « Când zicem cântece populare istorice, înţelegem cântece izvorî te direct din evenimente sau împrejurări istorice şi menite să fie cântate de popor». Politis dă aici cântece despre Căderea mă voi opri la reacţiunea împortiva acestui fel de a vedea. Pa­ ralel cu acestea, voi da câteva exemple, considerând unele ba­ lade despre care s'a afirmat categoric că sunt de origine istorică ; se va vedea cum explicarea substratului istoric este departe de a ne satisface. Dacă mă opresc întâi la această problemă, nu este numai pentrucă asupra baladei istorice la noi s'a scris mai mult decât asupra oricărei chestiuni de folclor, dar şi pentrucă mentalitatea manifestată într'acest domeniu a dăinuit la noi mai mult decât orişiunde şi a influenţat întreaga directică de cercetare a baladei noastre poporane. Puţine erori au contribuit să ne înstrăineze, nu numai de adevăratul spirit ştiinţific, dar şi de dreapta intuiţie estetică a baladei noastre, ca părerea, atât de răspândită şi foarte tenace, despre istoricitatea epicei poporane. Când Alecsandri, în prefaţa poeziilor poporane, vrea să caracterizeze balada faţă de celelalte genuri, dă următoarea definiţie: «baladele sunt mici poemuri asupra întâmplărilor isto­ rice şi asupra faptelor măreţe ». Atât de mult a dăinuit această părere, încât chiar şi în balade care, după cum vom vedea, nu pot avea nimic istoric, cercetătorii cei mai reputaţi au fost obse­ daţi de întrebarea despre faptul care a prezidat la alcătuirea lor. Iar acei care au vrut să caute unele substraturi şi într'alte etc Adriano polului, Sfânta Sofia ('453). i etc- Dar cântecul despre Sfânta Sofia îşi desvălue semnificaţia în cadrul genului trinos ce n'are nimic istoric. Cel despre Chira Frosina este un bocet. In toate aceste cântece, esenţialul este nu identificarea, ci fondul străvechi folcloric cu opoziţia dintre păgân şi creştin. De altminteri, procesul acesta de întrepătrundere dintre disparente atpecte istorice şi straturile adânci ale patrimoniului folcloric poate fi urmărit în ciclul de Poezii acrilice din colecţia lui Politis (pp. 79—105). Le-am avut la îndemână în traducerea foarte utilă pe care d-ra A r i a d n a Camariano o pregăteşte pentru Fundaţiile Regale. Deşi mai puţin decât înaintaşii săi, Politis era încă influenţat de ideea originilor istorice a plăsmuirilor etice. Astfel, Moortea tui Dighenis Acritas, care este de fapt o variantă a cântecelor despre lupta cu Charon, precum şi celelalte motive date în cadrul Poeziilor acritice, sunt motive independente de contingenţele istorice. domenii, de pildă, în istoria religiuniîor, au fost călăuziţi tot de preocupări de ordin istoric. încă înainte de apariţia baladelor lui Alecsandri, s'a de­ semnat preocuparea istorică. Astfel în articolul lui Iordache M ă 1 i n e s c u din Foaea pentru minte, inimă şi literatură, din 1842. Acolo, refrenul din colind « oi-lerui » era un rest din nu­