BAIA MARE AN 10, NR. 4 (35) DECEMBRIE 2009 FAMILIA română BIBLIOTECI ROMÂNEŞTI ÎN LUME REVISTĂ PENTRU SOLIDARITATEA ROMÂNILOR DE PRETUTINDENI ISSN 1454 - 8607 Redacţia „Familia română”, alături de colaboratori şi prieteni din Chişinău, la inaugurarea noul sediu al Bibliotecii „Maramureş” - Chişinău, 3-7 octombrie 2009. BAIA MARE AN 10, NR. 4 (35) DECEMBRIE 2009 FAMILIA ROMÂNà REVISTà TRIMESTRIALà DE CULTURà ªI CREDINÞà ROMÂNEASCà Editori: Biblioteca Judeþeanã „Petre Dulfu” Baia Mare ºi Asociaþia Culturalã „Fa milia românã” Di rector fondator: Dr. Constantin MÃLINAª Re dac tor ºef: Dr. Teodor ARDELEAN COLEGIUL DE REDACÞIE Hermina Anghelescu (Detroit, SUA) 6 Vadim Bacinschi (Odesa) 6 Vasile Barbu (Uzdin, Serbia) 6 Simona Boc (Avila, Spania) 6 Ion M. Botoº (Apºa de Jos, Ucraina) 6 Florica Bud 6 Sanda Ciorba (Algarve, Portugalia) 6 Eugen Cojocaru (Stuttgart, Germania) 6 Flavia Cosma (To ronto, Can ada) 6 Cornel Cotuþiu 6 Mihai Cozma (Budapesta, Ungaria) 6 Nicolae Felecan 6 Mirel Giurgiu (Frankenthal, Germania) 6 Sãluc Horvat 6 Ion Huzãu (Slatina, Ucraina) 6 Cãtãlina Iliescu (Alicante, Spania) 6 Lidia Kulikovski (Chiºinãu) 6 Dorina Latiº (Van cou ver, Can ada) 6 Natalia Lazãr 6 Adrian Marchiº 6 ªtefan Marinca (Lim er ick, Irlanda) 6 Angela Muntean (Chiºinãu) 6 Mihai Nae (Viena) 6 Ion Negrei (Chiºinãu) 6 Nina Negru (Chiºinãu) 6 Ada Olos (Montreal, Canada) 6 Mihai Pãtraºcu 6 Gheorghe Pârja 6 Viorica Pâtea (Salamanca, Spania) 6 Gheorghe Pop 6 Mihai Prepeliþã (Moscova, Rusia) 6 Paul Remetean (Tou louse, Franþa) 6 George Roca (Syd ney, Aus tra lia) 6 Origen Sabãu (Apateu, Ungaria) 6 Lucia Soreanu ªiugariu (Aachen, Germania) 6 Pavel Suian (Geneva, Elveþia) 6 Vasile Tãrâþeanu (Cernãuþi) 6 Teresia B. Tãtaru (Augsburg, Germania) 6 Traian Trifu-Cãta (Petrovasâla, Serbia) 6 Erika Vârºescu (Israel). PRIETENII ªI SUSÞINÃTORII REVISTEI* Valeriu Achim, re dac tor ºef al revistei „Pro Unione”, Baia Mare 6 Gavril Babiciu, colo nel(r), Baia Mare 6 Ioan Bâtea, procuror magistrat(r), Baia Mare 6 Pamfil Bilþiu, profesor etnolog, Baia Mare 6 Ioan Boroica, muzeograf, Sighetu Marmaþiei 6 Ion Buzaºi, prof. univ. dr., Universitatea „1 Decembrie 1918”, Alba Iulia 6 Silvia Caba-Ghivireac, scriitoare, Herþa, Ucraina 6 Lucia Da vis, ziarist, Auckland, Noua Zeelandã 6 Corneliu Florea, re dac tor ºef al revistei „Jurnal liber”, Canada 6 Stelian Gomboº, consilier la Secretariatul de Stat pentru Culte, Bucureºti 6 Eugenia Guzun, ziarist, Ra dio Bucureºti 6 Vasile Ilica, Asociaþia „Pro Basarabia ºi Bucovina”, Oradea 6 Diana Ionescu, prof., Baia Mare 6 Vasile Iuga de Sãliºte, preºedintele Societãþii Culturale Pro Maramureº „Dragoº Vodã”, Cluj- Napoca 6 Lidia Elena Kozma, conf. univ. dr., Universitatea de Nord, Baia Mare 6 Vasile Malaneþchi, re dac tor ºef al revistei „Ate lier”, Chiºinãu, Republica Moldova 6 Liviu Marta, muzeograf, Satu Mare 6 Ioan Miclãu, re dac tor ºef al revistei „Iosif Vul- can”, Crin gila, Aus tra lia 6 Tiberiu Moraru, preºedintele Fundaþiei „Morãriþa”, Oradea 6 Ana Olos, prof. univ. dr., Univer sitatea de Nord, Baia Mare 6 Liviu Papuc, re dactor ºef al publicaþiei „Revista Românã”, Iaºi 8 Raisa Pãdurean, prof., Tiraspol 6 Zinaida Pinteac, profesor, Frumuºica Veche, Ucraina 6 Vlad Pohilã, redac tor ºef al revistei „BiblioPolis”, Chiºinãu 6 Iosif Popa, ziarist, Oradea 6 Silvia Scutaru, profesor, Chiºinãu, Republica Moldova 6 Viorel Thira, preot, Baia Mare 6 Antoaneta Turda, bibliotecar, Baia Mare 6 Viorica Ursu, muzeograf, Baia Mare 6 Traian Ursu, muzeograf, Baia Mare 6 Mugur Voloº, profesor, Baia Mare. * Lista este deschisã tuturor celor care doresc sã susþinã ºi sã colaboreze cu „Familia românã”. DECEMBRIE 2009 AN 10, NR. 4 (35) BAIA MARE COLECTIVUL DE REDACÞIE: Re dacto r ºef ad junct: Ioana Dragotã Secretar de redacþie: Simona Dumuþa Redactori: Ana Grigor Laviniu Ardelean Corina ªandor-Mar tin Paula Rus ªtefan Selek Oana Ungurean Simona Gabor Casilda Cioltea Tehnoredactare: Firuþa ªomcutean Culegere text: Edit Stoichiþã Fotoreporter: Adrian Maghear ADRESA REDACÞIEI: BIBLIOTECA JUDEÞEANà „PETRE DULFU” (Pentru redacþia revistei „Fam ilia românã”) Bd. Independenþei, 4B, 430123, Baia Mare MARAMUREª - ROMÂNIA Tel: +4 0262 275583, Fax: +4 0262 275899 Email: [email protected] Web: www.bibliotecamm.ro Coperta I: Biblioteca „Liviu Rebreanu”, sectorul Râºcani, Chiºinãu înfiinþatã cu sprijinul Bibliotecii Judeþene Bistriþa-Nãsãud; Coperta IV: „Fa milia românã” la Biblioteca „Maramureº”, Chiºinãu; Biblioteca „Mihai Eminescu” fondatã de Ioan Miclãu la Cringilla, Aus tra lia Tipãrit la SC Proema SRL Baia Mare Tel./fax: 0262-278280, email: [email protected] ISSN 1454-8607 FAMILIA ROMÂNà BIBLIOTECI ROMÂNEªTI ÎN LUME 3 Bibliotecile româneºti din strãinãtate sau vindecarea dorului de casã ºi de limba românã dr. Teodor ARDELEAN n societãþile bazate pe cunoaºtere bibliotecile cãrþi” (peste 50.000 volum e!). Nu intrãm în detalii, sunt sunt sau devin cele mai importante instituþii. arhive, sunt încã martori ºi mãrturisitori, atât din Ba - Au fost perioade de acest fel în anumite mo - sarabia cât ºi din Transilvania. mente Îale istoriei (Grecia, Per sia, China º.a.), dar mai ales în istoria contemporanã, unde democraþia culturii este un La „ Transilvania” proces real. În astfel de situaþii, bibliotecile, prin natura ºi ne regãsim în cuget ºi simþiri esenþa lor instituþionalã, servesc cauza gen eralã a acce - Anul 1991 a fost cru cial pentru destinul bãºti- sului liber la informaþie. naºilor de pe acest colþ de pãmânt. Proclamarea inde- Pentru populaþiile trãitoare în arealul cul tural (et - pendenþei Republicii Moldova le-a adus în inimi lu mina nic) propriu chestiunile ajung la rezolvare favorabilã prin speranþei. Limba românã, îmbrãcatã în veºmântul firesc politicile coerente ale statelor asociate la o astfel de al grafiei latine, face primii paºi în ºcolile ºi instituþiile strategie globalã. Pentru indivizii izolaþi ºi comunitãþile din Moldova, fiind abia al doilea an stãpân la ea acasã. de populaþii trãitoare în alte areale culturale decât cel Purtãtorii ei scoteau acum din adâncul sufletului dem- propriu, chestiunile sunt mai deli cat e ºi mai dificile. nitatea omeneascã moºtenitã de la pãrinþi ºi strãbuni, iar ªansa integrãrii în societate este datã ºi de gradul de aceasta înseamnã, întâi ºi-ntâi, demnitatea limbii. Efor - asimilare cultural ã, dar nu poate fi trecutã cu vederea turile editurilor din Chiºinãu nu puteau satisface nece - dimensiunea limbii ºi culturii na tive, a specificului na- sitãþile stringente de carte româneascã. Soluþionarea þional-cultural , a ethos-ului ºi etnos-ului într-un alt topos. magistralã a acestei probleme acute a început o datã cu Românii, popor ce se revendicã din trunchiul ma- fondarea Bibliotecii „Transilvania”, Primãria munici - rilor popoare sedentare ale Europei, au ajuns sã trãiascã piului oferindu-i un spaþiu de 600 m2 pe bulevardul un masiv proces de migrare în ultimii 20 de ani, mai ales Mircea cel Bãtrân din sectorul Ciocana, ce numãrã peste în þãrile Uniunii Europene, dar ºi pe alte meleaguri (Ame- 120.000 de locuitori. rica, Austra lia, Asia...). Motivele plecãrilor dincolo de Aceastã primã bibliotecã sistematicã româneascã, graniþele spaþiului naþional sunt îndeobºte cunoscute ºi organizatã cu susþinerea ºi contribuþia determinatã a nu vom insista asupra lor. Chestiunile determinante fiind Bibliotecii Judeþene „Octavian Goga” din Cluj Napoca de ordin existenþial ºi ocupaþional e firesc sã se nascã apoi (direc tor domnul Traian Brad) ºi a bibliotecii mu ni - ºi presiuni de tip cul tural-spiri tual. Dorul de limbã, de cipale „B.P. Haºdeu” (directoare doamna Lidia Kuli - comunicare, de relaþii, de credinþã, de obiceiuri, tradiþii kovski), a devenit în scurgerea timpului un adevãrat etc. sunt fenomene fireºti care nu se pot „stâmpãra” decât focar de spiritualitate: inauguratã cu un fond de carte de cu limba românã, cu cântecul românesc, cu obiceiurile 29.000 de volume, oferite generos de fraþii transilvãneni, noastre creºtine. Dorul de ACASà poate fi ostoit venind biblioteca deþine astãzi în colecþiile sale enciclopedice cât mai des acasã (a veni definitiv e o altã faþetã a peste 50.000 de cãrþi, discuri, benzi magnetice ºi obiecte problemei!), iar dacã asta nu se poate atunci trebuie dus de cult, ce satisfac necesitãþile de lecturã ºi documentare CÂTE CEVA de acasã ACOLO, acolo unde vieþuiesc a cititorilor, preponderent tineri, instituþia fiind am pla- românaºii noºtri înstrãinaþi de probleme ºi vremuri, în - satã într-un sector cu multe ºcoli gen er ale, gimnazii, dureraþi de distanþe ºi strãinãtãþi. licee. Graþie eforturilor inimosului colectiv de biblio - Basarabia. Primele gesturi adevãrate pe acest seg - tecare, dirijat de doamna Parascovia Onciu, o curajoasã ment de evoluþie a lucrurilor, în ultimii 20 de ani, au fost sufletistã, Biblioteca „Transilvania” a devenit ºi un ade- marcate prin pachetele de cãrþi din bibliotecile personale vãrat centru de culturã. „Transilvania” este biblioteca ale intelectualilor români trimise sau transmise peste „po - cu cel mai bogat fond de carte româneascã de pe întreg durile de flori” în Basarabia Românã. La scurtã vreme, în teritoriul republicii, fond completat, an de an, prin spri- august 1991, câteva biblioteci judeþene din Transilvania jinul efectiv al Bibliotecii tutelare „Octavian Goga” din pun bazele primei biblioteci româneºti în afara graniþelor Cluj-Napoca, graþie generozitãþii Consiliului Judeþean þãrii – Biblioteca TRANSILVANIA. Ideea a venit de la Cluj ºi a multor persoane particulare din întreg Ar- Traian Brad, direc tor pe atunci al Bibliotecii Judeþene