Centenarul Arhivei pentru Ştiinţa şi Reforma Socială Volum VII, Nr. 1 (23), Serie nouă, decembrie 2018 - februarie 2019 1 POLIS Revista POLIS ©Facultatea de Ştiinţe Politice şi Administrative Universitatea „Petre Andrei” din Iaşi ISSN 12219762 2 Centenarul Arhivei pentru Ştiinţa şi Reforma Socială SUMAR EDITORIAL 5 Demararea şi metamorfozele unei reviste centenare Zoltán ROSTÁS CENTENARUL ARHIVEI PENTRU ŞTIINŢA ŞI 17 REFORMA SOCIALĂ Centenarul României în dezbaterile Polis 17 Redacţia Revistei Polis Contextul ştiinţific şi intelectual al apariţiei periodicului 21 Arhiva pentru Ştiinţa şi Reforma Socială Dana COSTIN Natură şi cultură în Şcoala Gustiană. O analiză 29 conceptuală a primelor scrieri programatice ale lui D. Gusti Ionuţ BUTOI Contribuţiile mişcărilor femeilor la apariţia ASRS şi 47 contribuţiile apariţiei ASRS la mişcările femeilor Theodora-Eliza VĂCĂRESCU Reflecţii despre „războaiele juste”. Concepţia lui Dimitrie 71 Gusti despre război Antonio MOMOC Federalismul sindicalist şi socialismul juridic: două repere 93 ale reformei sociale în România interbelică Victor RIZESCU Statutul epistemologic şi ideologic al sociologiei în era 117 bipolară Ana-Maria AMBROSĂ INTERVIU 133 Cristian Diaconescu: „România, un stat mare cu o politică 133 externă mică” Georgeta CONDUR 3 POLIS VARIA 141 Identitatea cecenă între naţionalism şi Islam. Continuitate 141 mistică şi rescrierea modernităţii Dan ALEXE Secularizare, modernitate politică şi consecinţa lor 155 extremă, corectitudinea politică Constantin ILAŞ Cooperarea regională la Marea Neagră - un potenţial care 169 încă nu este valorificat pe deplin Radu CARP Why European values matter? A cross-sectional study on 175 the attitudes and preferences of the Romanian citizens towards 2019 EU elections Ciprian NEGOIŢĂ Vladimir-Adrian COSTEA RECENZII 189 Şcoala sociologică de la Bucureşti şi problema migraţiei 189 Cosmina TIMOCE-MOCANU Şcoala Sociologică de la Bucureşti. Perspective asupra 195 dimensiunii de gen Alina BRANDA O relaţie indisolubilă: cultura şi propaganda. Institutul 209 Român din Berlin (1940-1945) Dumitru-Cătălin ROGOJANU Social Sciences in the Other Europe since 1945 217 Maria CERNAT Note despre autori 223 Instrucţiuni pentru autori 229 Instructions to authors 232 4 Centenarul Arhivei pentru Ştiinţa şi Reforma Socială EDITORIAL Demararea şi metamorfozele unei reviste centenare (The Commencement and Metamorphoses of a Centennial Journal) Zoltán ROSTÁS Abstract: This paper presents in a synthetic manner the history of almost a quarter of a century of the journal Arhiva pentru ştiinţa şi reforma socială [Archive for Social Science and Reform]. This journal was the official publication of Asociaţia pentru Studiul şi Reforma Socială [Association for Social Study and Reform], founded by professor Dimitrie Gusti in Yassi, in March 1918. After the transformation of the Association in Institutul Social Român [Romanian Social Institute], the journal continued to appear as its official publication. In this paper, I follow the founders’ undertakings from their first endeavors to establish the Association, to the journal’s final discontinuance, in 1943. The main contribution of this paper consists in establishing several distinctive phases in the development of the journal. The Archive’s journey entails an “encyclopedic” phase in the beginning, followed by an increase in interest in sociological studies, subsequently fully opening up to the new sociological monograph research, and ultimately acquiring international status by becoming the official publication of the International Federation of the Associations and Institutes of Sociology. The Archive was not simply a scholarly journal, but also an instrument for the organization of the different scientific sections of the Romanian Social Institute. Moreover, the journal became an important platform that created a complex national and international network of renowned scholars who were interested in the development of sociology and who were willing to participate at the International Congress of Sociology, which was set to take place in 1939 in Bucharest. Keywords: the journal Arhiva pentru Ştiinţa şi Reforma Socială [Archive for Social Science and Reform], Institutul Social Român [Romanian Social Institute], sociological monograph research, social reform, the Sociological School of Bucharest. 5 POLIS Introducere Antecedente De la bun început trebuie să Este lesne de înţeles că apa- precizăm că abordarea acestei reviste riţia Arhivei nu poate fi înţeleasă fără centenare nu poate fi liniară, fiindcă o incursiune (despre care am mai nu a fost un simplu organ al unei scris) în condiţiile naşterii Asociaţiei asociaţii transformate în institut. pentru Studiul şi Reforma socială. Ideea acestei reviste, născute în 1913, Într-adevăr, după colapsul în 1917 al a fost de a da naştere unei mişcări imperiului ţarist, România a fost intelectuale. Nu ar fi fost o noutate, nevoită să ceară armistiţiu şi să de- pentru că publicarea unei reviste a mareze tratative de pace cu Puterile avut câteodată un efect de coagulare a Centrale. Situaţia de pe front în unui curent literar sau artistic, a unei timpul iernii şi primăverii 1918 era şcoli ştiinţifice sau chiar a unui partid favorabilă Germaniei. În asemenea politic. Profesorul ieşean Dimitrie împrejurări, o asociaţie ce promova Gusti, lansând planul revistei Arhiva reforma structurală a societăţii ro- pentru Ştiinţe Sociale, Sociologie, mâneşti, bazându-se pe cercetare Politică, Etică, nu ascundea intenţia ştiinţifică, nu putea stârni interesul de a forma un for al oamenilor de publicului, lucru reflectat de lipsa de ştiinţă ataşat ideii că România are informaţii despre această iniţiativă în nevoie de reforme bazate pe expertiză, ziarele din Iaşi. Cum putea să stâr- pe cercetare ştiinţifică a realităţii. nească interesul, când Iaşiul suferea Împrejurările nu au permis însă de lipsuri alimentare elementare, de demararea revistei. Peste patru ani, combustibil, de lemne de foc? La când ţara era sleită de primul război acestea se adăuga faptul că nego- mondial, părăsită de aliaţi şi ajunsă în cierile de pace de la Bucureşti între- situaţia umilitoare de a cere pace, nu vedeau nu numai impunerea unor mai era nevoie de pornirea unei datorii de război înrobitoare, ci şi reviste ca să se coaguleze o mişcare pierderi teritoriale. Este semnificativ, de intelectuali: ei s-au strâns în martie însă, faptul că iniţiatorii asociaţiei 1918 la apelul lui Gusti, care a în- considerau că pasul lor nu se dato- fiinţat, în acest scop, Asociaţia pentru reşte situaţiei dramatice a ţării, ci, Studiul şi Reforma Socială. Asociaţii dimpotrivă, că ţara a ajuns în această acesteia, în condiţii greu de imaginat, stare din cauza gravelor greşeli au început organizarea muncii cola- acumulate de-a lungul deceniilor. boratorilor întru reformă şi abia după „De bună seamă – se arată în Apelul un an au scos primul număr al Arhivei din martie 1918 – că lipsa unei pentru Ştiinţa şi Reforma Socială (în cunoaşteri adâncite şi aprecieri juste continuare numai Arhiva) la 1 aprilie a realităţii sociale româneşti a fost 1919. Prin urmare, unul din motivele una din cauzele puternicelor zguduiri longevităţii publicaţiei a fost faptul că din temelie ale Statului nostru, – scrisul a fost precedat de experienţă. amintim numai dintre cele ivite în 6 Centenarul Arhivei pentru Ştiinţa şi Reforma Socială decursul ultimelor decenii: revoluţiile revistă ştiinţifică, intitulată Arhiva sociale din 1888 şi 1907, criza finan- pentru Ştiinţe Sociale, Sociologie, ciară din 1900 şi extrem de dureroasa Politică, Etică, şi nu o asociaţie. Scri- situaţie în care ne aflăm”1. Dincolo soarea de motivare a necesităţii de reamintirea acestor aspecte struc- acestei reviste, nepublicată atunci, ci turale, autorii apelului aduc o critică trimisă personalităţilor interesate în asupra elitei politice şi aparatului de infuzia ştiinţei în conducerea statului, stat. „Căci toată lumea va fi de acord este un document revelator pentru a recunoaşte – se arată în continuare atitudinea sa critică. Evident, scri- – că aproximaţia capricioasă şi im- soarea rămâne un document im- provizaţia haotică a politicei de până portant, chiar dacă publicaţia nu a acum trebuie să înceteze pentru putut să apară atunci. În acest scurt totdeauna, – nu-i mai este de ajuns articol nu putem prezenta conţinutul credinţa în conducători, în loc de scrisorii, un inventar pertinent al ştiinţă, dogma, în loc de observaţii, tuturor problemelor societăţii şi disciplina oarbă, în loc de metodă statului, dar subliniem că Apelul din critică – care au dus la atât de variate, 1918 a preluat esenţialul din acest dese şi pripite experienţe sociale pe text. Aici nu este vorba numai de socoteala societăţii româneşti”2. Dar consecvenţa gândirii lui Gusti, ci de scopul asociaţiei nu a fost demasca- faptul că situaţia dezastruoasă din rea elitei politice, ci „organizarea iarna-primăvara lui 1918 a impus ca unor cercetări determinate, având ca necesitate formarea Asociaţiei mult obiect studiul cât mai complet şi mai dorite de profesor. În urma bătăliilor metodic al vieţii sociale româneşti, de pe frontul de vest din vara-toamna sub toate feţele. Aceste studii se vor 1918, Antanta a ieşit victorioasă şi face în următoarele secţiuni: 1) elita politică românească a putut să secţiunea agrară; 2) comercială şi treacă la realizarea României Mari. industrială; 3) financiară; 4) juridică; Această schimbare radicală a influ- 5) politică şi administrativă; 6. po- enţat, cu siguranţă, agenda intelectu- litică şi igienă socială