258 16 Nr. ( ), 20 AnulX1 V,nr. 2 (58), 20 6, BISTRIŢA ? Să te îndoieşti să disperi să te-asculţi – articole despre Alina STAICU, Face to Face 4 Gheorghe Grigurcu de Mircea Popa, Mircea Moţ, Mircea Măluţ, Nicolae Munteanu, Anda Laura Silea, Antoaneta Turda. Poeme şi aforisme inedite, cu două interviuri de Olimpiu Nuşfelean, Victor şi Veronica Ştir??Ediţia Agârbiceanu Cartea de poezie de Andrei Moldovan?? În oglinda lecturii Poezia Mişcării literare: Ion Horea, Vasile Dâncu?? Proza Mişcării literare: Ion Iachim Cu acad. Alexandru Surdu despre gândirea speculativă? Mihai Beniuc în pagini de jurnal?? Gheorghe Glodeanu despre o iubire a lui Cioran Valentin Marica despre Nichita Stănescu ? Niculae Gheran în dialog cu Virgil Raţiu ? Traduceri din literatura ucraineană, greacă şi rusă?? Virginia Nuşfelean despre John Freeman Foto- album cu scriitori?? Parodii de Lucian Perţa CUPRINS Olimpiu NUȘFELEAN: Revistele literare sînt instituţii flexibile, care îşi confirmă rostul cu fiecare apariţie/ 1 Mircea POPA: Gheorghe Grigurcu și imperativul moral al literaturii/ 3 Mircea MO: Sub semnul începutului/ 9 Mircea MĂLUŢ: Axiomatica metaforei/ 14 Nicolae MUNTEANU: Pornind de la un poem. Infinitul în forma finită a Poeziei/ 16 Anda Laura SILEA: „Imposibila neutralitate” – o posibilă radiografie socio-literară/ 17 Antoaneta TURDA: Gheorghe Grigurcu şi memoria ca leac/ 19 Gheorghe GRIGURCU: Poeme/ 21 Revistă de literatură, artă, cultură Gheorghe GRIGURCU: „Un surogat al increatului”/ 25 Serie nouă Gheorghe GRIGURCU: „Polemica e oricînd necesară pentru a proba conștiina literaturii”/ 31 AnulX51 V, nr. 2 ( 8), 20 6, Bistriţa Gheorghe GRIGURCU: „Scriu, improvizându-mi bibliografia”/ 36 Gheorghe Grigurcu – date bio-bibliografice/ 40 Foto-album Gheorghe Grigurcu/42 Revistă finanată cu sprijinul Ministerului Olimpiu NUŞFELEAN: Ion Agârbiceanu – un puternic povestitor al Culturii Ardealului/ 43 Andrei MOLDOVAN: Maria Pilchin și lirismul tantric/ 45 Iacob NAROȘ: POEZIA – ca un lup încolit de mirare/ 48 Apare trimestrial Ionuţ CARAGEA: Remus Foltoş şi caruselul sentimentelor/ 51 sub egida Uniunii Scriitorilor din România Ion POPESCU-TOPOLOG: Focul din vatră/53 Vistian GOIA: Polemici și mentalităi de azi și de altădată/ 55 Ion BUZAȘI: Un poet uitat/ 57 Editor: Consiliul Judeţean Bistriţa-Năsăud Adrian LESENCIUC: Puntea/ 59 prin Centrul Judeean pentru Cultură Icu CRĂCIUN: Despre poezia postmodernă împreună cu Bistria-Năsăud Virgil Diaconu/ 61 Aurel PODARU: „Bătrâne, eşti un tip colosal!”/ 63 Director fondator: Liviu Rebreanu (1924) Ion HOREA: Jurnal/ 66 Vasile DÂNCU: Poezii/ 68 Redacţia: Ion IACHIM: Operaie cu discuri de patefon/ 71 Acad. Alexandru SURDU: Pe marginea gândirii speculative/ 74 Olimpiu NUŞFELEAN - director Ilie RAD: Mihai Beniuc: memorii şi pagini de jurnal/ 78 Ioan PINTEA - redactor-şef Mihai BENIUC: „Eu parcă am murit de o lună de zile sau parcă Virgil RAŢIU - secretar de redacţie m-aş găsi în celula morţii”/ 79 Gela ENEA: Poezii/ 85 Andrei MOLDOVAN Diana Teodora COZMA: Poezii/ 88 Gheorghe GLODEANU: O iubire a lui Cioran/ 90 Coperta: Marcel LUPŞE Valentin MARICA: Spre o certitudine „odihnitoare” (În imagine - Gheorghe Grigurcu) prinSubiectivisme de epocă / 100 Zorin DIACONESCU: Descoperirea întunericului/ 104 Număr ilustrat cu lucrări plastice deAlina STAICU. Menuţ MAXIMINIAN: Despre curăţenia sufletească a Părinţilor deşertului/ 106 Tehnoredactare: Adrian NĂSTASE Persida RUGU: Printre astre și zile/ 108 Corectura: Ionela-Silvia NUȘFELEAN Icu CRĂCIUN: Adrian ion – un scriitor al citadinului contemporan/ 112 Florentina TONIŢĂ: Douăzeci de ani în Siberia/114 Adresa redacţiei: Bistriţa, Maria VAIDA: Context poetic european la Yvonne Rossignon/ 116 Menuţ MAXIMINIAN: Nicula – prin ochii Arhimandritului Dumitru str.A rţarilor, nr. 46/A/16, 420069 Cobzaru/ 118 Telefon/fax: 0749.248708, 0263.233345 Ion BUZAȘI: Tănase și a'lui/119 E-mail:o [email protected] Maria VAIDA: Râul şi apa/ 120 [email protected] Anastasia DUMITRU: Trenul orfanilor sau despre aventura migraţiei/ 123 Web: www.miscarealiterara.ro Adrian LESENCIUC: „Viitorul ne privește”/ 128 Alina-Camelia STANCIU: Modelul și oglinda/ 128 Marketing: Alexandru CÂŢCĂUAN, Scrisoare către Reporter/ 132 De vorbă cu Niculae Gheran (Convorbire telefonică)/ 132 Casa de Cultură a Sindicatelor, Bistriţa. Oleg LIŞEGA: Poezii/ 135 Apariţiile iniţiale ale revistei au fost sprijinite Mark LIVIN: Poezii/ 137 Anna MALIGON: Poezii/ 138 de Casa de Cultură a Sindicatelor Ioanna BOURAZOPOÚLOU: „...desigur, vei fi înţeles deja ce şi S.C. Aletheia, Bistriţa. înseamnă aceste Ithaca”/ 141 Anatoli LEONOV: Acolo unde nu am fost... O miniatură/ 144 Revista apare cu sprijinul Asociaţiei Culturale Virginia NUȘFELEAN: Când scriitorii coboară din raft/ 146 Liviu Rebreanu – Mişcarea literară. Vasile VIDICAN: Quentin Tarantino – viaa și opera unui privitor de filme/ 151 Revista Mişcarea literară este membră A.R.I.E.L. Teodor VIDAM: Nevoia de filozofie morală în prezent/ 155 Diana MORAR: La o cafea cu Alina Staicu/ 161 Tiparul: SC Revox International Prod SRL Bistria Foto-album cu scriitori/ 164 Lucian PERŢA: Parodii pur și simplu/ 176 ISSN 1583-1957 Aurel PODARU: CITITOR DE REVISTE/ 178 Redacţia respectă grafia autorilor. Revistele literare sînt instituţii flexibile, care îşi confirmă rostul cu fiecare apariţie Revistele literare sînt cele mai flexibile instituţii culturale postdecembriste. În ciuda unei anumite inerţii culturale, mai ales de receptare, a unor clişee de structură, revistele se pliază constant pe pulsaţiile timpului. În această perioadă, nu prea fericită pentru propășirea culturală, şi-au găsit mize de afirmare şi au învins inerţii. S-au reinventat, cînd a fost cazul, pe termen scurt sau pe termen lung. S-au... inventat, mai ales. Aici, la capitolul invenţii, sau „Noi apariţii”, sînt de spus mai multe. În perioada amintită, fastă şi nefastă, în acelaşi timp, pentru publicaţii, revistele literare au făcut faţă unor provocări dintre cele mai diverse, cum ar fi: confruntarea cu un val publicistic aproape năucitor, înspumat de cotidiene şi tabloide; schimbări ale redacţiilor tradiţionale; afectarea interesului pentru lectură şi scăderea acestuia într-o societate ce pune tot mai mult accentul pe vizual; restrîngerea influenţei Centrului sau a Capitalei în condiţiile în care se diminuează spiritul critic, redactorii/ criticii literari fug spre alte domenii de activitate, apar culpabilizări ale „actorilor” din domeniu (în Capitală fiind cea mai mare concen- trare de scriitori suspectaţi de simpatii totalitare, eufemistic vorbind), dispar agenţii pentru abonamente (şefi de instituţii sau chiar de partid care „manageriau” cîndva abonamentele); în provincie, spiritul democratic ia avînt iar actanţii literari de aici devin din ce în ce mai puţin dezinhibaţi; „provincia culturală” îşi promovează tot mai mult nevoia de afirmare, raportul de forţe şi de facilităţi dintre Capitală şi Provincie se schimbă, apar forme noi de promovare a scrisului publicistic, prin internet ș.a.m.d. În această situaţie, revistele din provinciile sau „spaţiile” culturale, altele decît cele constituite în jurul unor reviste zonale tradiţionale, şi-au strigat necesitatea şi şi-au ameliorat continuu condiţia. Pînă să fie recunoscute, mai clar sau mai confuz, ca publicaţii de Editorial interes naţional, au avut de luptat cu inerţii şi mentalităţi... revolute. Şi să se desprindă dintr-o masă confuză de publicaţii inerte, care au apărut – în această perioadă – precum ciupercile după ploaia de... sînge. Cînd, cu sau fără voie, revistele tradiţionale şi-au restrîns tirajul, revistele din provincie au venit (şi vin) ca o alternativă salvatoare în promovarea literaturii şi a culturii în general. Dar, mai mult, au venit să exprime o realitate culturală care îşi cere dreptul la cuvînt; iniţiativele sînt edificatoare. În provincia culturală, în perioada postdecembristă (sau postmodernă?!...), sînt Olimpiu NUŞFELEAN Mişcarea literară ♦ 1 editate reviste care îşi confirmă rostul cu obicei de echipa redacţională. Dar, o atitu- fiecare apariţie, vezi Poesis, Conta, Disco- dinea critică explicită e mai greu de afirmat. bolul, Scriptor, Hyperion, Nord Literar, Poeţi şi prozatori găseşti mai uşor, critici – Cafeneaua literară, Caiete Silvane, Acolada, mai greu. Este mai uşor să scrii o poezie decît FeedBack, Antares, Reflex şi, în mod remar- o recenzie. La o poezie pui sau nu o virgulă cabil, gazda unui colocviu anual dedicat sau un punct, originalitatea validează aspectul revistelor, Arca. Bineînţeles că lista mea e discursului, la recenzie ai nevoie de gra- incompletă. Ea doar semnalează o situație. matică, de un minim spirit critic, de Apoi sînt reviste nou apărute precum, să organizarea textului, de cultură în general şi zicem, Apostrof, cu un statut aparte și un de o cultură de specialitate, de orizont literar. standard înalt, despre care nu poți spune dacă Şi, desigur, de motivaţie. Cum poţi motiva exprimă un „centru” puternic sau o financiar o cronică literar ă care însumează zile „provincie” culturală cu tradiție. Oricăreia de muncă? Apoi umorile, în provincie, sînt dintre revistele enumerate i se poate aduce mai sensibile. Veleitarii sînt mai aproape de oricînd un elogiu binemeritat. Acestea sînt, ca tine. E mai greu să fii obiectiv. Dar, în raport orice altă publicaţie importantă, de interes cu ei, care sînt harnici la scris şi inventivi în naţional, aşa cum s-a afirmat de altfel şi în găsirea banilor pentru tipar, apare o altă dezbaterile recente de la Arad, în cadrul problemă: identificarea şi afirmarea valorilor Colocviului Național al Revistelor