12 2020 Revista PUBLICAȚIE DE LITERATURĂ ȘI DIALOG CULTURAL ARCADIE SUCEVEANU: „UNIUNEA SCRIITORILOR DIN MOLDOVA – UN SECOL DE EXISTENȚĂ” INTERVIU „Perioada cea mai complicată și dificilă pe care a traversat-o breasla scriitoricească este, fără îndoială, cea din epoca stalinistă, când factorii determinanți în literatură erau politicul, «înre- gimentarea». Sunt anii proletcultismului și ai realismului socialist, ai preceptului jdanovist «literatura trebuie pusă în slujba statului», rolul scriitorului fiind cel de «inginer al sufletelor», de educator al maselor.” (P. 3) NICHITA DANILOV: „LA PORȚILE ORIENTULUI” „Umiliți de-a lungul timpului, nu avem răbdarea necesară pentru a ne rezolva singuri problemele, ci căutăm mereu un sprijin din afară. La fratele mai mare, venit din Est sau Vest. Fiind obișnuiți să ținem dârlogii calului în mână, ne aplecăm plini de admirație în fața fiecărui stăpânitor, a cărui singură preocupare rămâne satisfacerea VASILE GRIBINCEA ÎN DIALOG CU propriilor sale pofte, desigur, pământești. Și dacă în anii comunismului, am găsit suficien- tă forță pentru a ne opune bolșevismului, în EMILIAN GALAICU-PĂUN perioada postcomunistă am abandonat orice luptă... lăsându-ne familia și patria la Foto de Dirk SKIBA cheremul primului venit....” (P. 5) AVANPREMIERĂ „Călăuză în viaţă mi-a fost Dragostea, (...) Ţin totuși să precizez că nu ajung unde m-am pornit sau mă 14 dar am avut de-a face și cu Moartea – sunt – ca să zic așa – «zugrav de pierd pe drum. Scrisul însuși, în nu mai insist, doar adaug că cea mai biserici», iar poemele mele nu «ilus- opinia mea, constituie o dimensi- Fragment din volumul Asta nu e propa- teribilă declaraţie de dragoste pe care trează» credinţa; câtă o fi, «febra une a sacrului, hélas! pentru mulţi gandă de Piotr Pomeranțev, în curs de mi-a făcut-o cineva vreodată suna chiar vizionară», despre care vorbesc mai pierdută; dacă n-aș crede în ceea apariție la Editura Cartier. (P. 24) așa: «Aș putea ucide pentru tine – pe toţi criticii, vine mai degrabă din ce scriu, probabil nici n-aș face-o tine primul!». căutare, fără să știu dinainte dacă sau m-aș fi lăsat de mult!” „EXUPÉRY”: CITIȚI ÎN ACEST NUMĂR: „Pielea mea acum e carlinga IN SFUMATO – P. 6 Avionului cu care am intrat în picaj, EUGEN LUNGU: „RĂZLEȚE” Aeru-n jur se aprinde, Scrumuindu-mi chiar și cuvintele POEMUL DIN OGLINDĂ – P. 7 Inventate în singurătate (...)” NICOLAE LEAHU: „STÉPHANE MALLARMÉ, «BRIZĂ MARINĂ»” CRONICI LITERARE – P. 10, 17, 22 DE MIRCEA V. CIOBANU, LUCIA ȚURCANU ȘI MARIA PILCHIN CARTEA DE ISTORIE – P. 18 POEZIE NICOLAE ENCIU DESPRE UN STUDIU AL LUI VALENTIN BURLACU de LUDMILA SOBIETSKY TRADUCERI DIN LITERATURA UNIVERSALĂ – P. 21 12 POEME DE SERGHEI ESENIN ÎN VERSIUNEA LUI GHEORGHE DONI ACEASTĂ PUBLICAȚIE APARE CU SPRIJINUL INSTITUTULUI CULTURAL ROMÂN ȘI AL SECRETARIATULUI GENERAL AL GUVERNULUI ROMÂNIEI – DEPARTAMENTUL PENTRU RELAȚIA CU REPUBLICA MOLDOVA 2 / REVISTA LITERARĂ #12 EDITOR: UNIUNEA SCRIITORILOR 12 DIN 2020 REPUBLICA MOLDOVA CUPRINS ANUL 6 | NUMĂRUL 12 (53) | DECEMBRIE | 2020 POEMUL DIN OGLINDĂ EDITORIAL FIRUL CU PLUMB de NICOLAE LEAHU de ARCADIE SUCEVEANU de VSEVOLOD CIORNEI „STÉPHANE MALLARMÉ: „USM – UN SECOL „DE DIN VALE 07 «BRIZĂ MARINĂ»” 03 DE EXISTENȚĂ” 09 DE ROVINE” SELFIURI CU CÂMPUL ALB, VÂNTURILE, 04 GULLIVER 10 OILE NEGRE 19 VALURILE... „ÎNTÂLNIREA OCHIULUI „ANTOLOGIA UMORIȘTILOR „DESPRE ARTA NARAȚIUNII” CU LUMINA” (III) BASARABENI” DE VAL BUTNARU DE TEO CHIRIAC DE MIRCEA V. CIOBANU PLURALIA UȘI ÎN ASFINȚIT INTERVIU 20 TANTUM 05 „LA PORȚILE ORIENTULUI” 14 VASILE GRIBINCEA ÎN DIALOG „JURNAL ÎN MARGINILE DE NICHITA DANILOV CU EMILIAN GALAICU-PĂUN ISTORIEI LITERARE” (XXXII) DE LEO BUTNARU IN SFUMATO VÂRFURI 06 „RĂZLEȚE” AVANPREMIERĂ 17 DE COMPAS TRADUCERI DE EUGEN LUNGU EDITORIALĂ „VIITORUL E PENTRU TOȚI 21 POEME DE SERGHEI ESENIN ÎN LA FEL/ DOAR O CĂLĂTORIE VERSIUNEA LUI GHEORGHE DONI DIVANUL FRAGMENT DIN VOLUMUL SPRE TRECUT...” 08 ÎNȚELEPTULUI 24 „ASTA NU E PROPAGANDĂ” DE LUCIA ȚURCANU POETAE NOVI „UNIREA SE AMÂNĂ? UNIREA SE DE PIOTR POMERANȚEV, 22 „POEZIA PURTĂTOARE DE LUMINĂ” FACE! UNIREA E APROAPE!” (XVI) ÎN CURS DE APARIȚIE PAGINI DE DE MARIA PILCHIN DE VLADIMIR BEȘLEAGĂ LA EDITURA CARTIER. 18 ISTORIE TRADUCERE DIN ENGLEZĂ „O CONTRIBUȚIE FILTRE DE ADRIAN CIUBOTARU VALOROASĂ (...)” 23 „(ÎN)DEPENDENȚA NOASTRĂ DE NICOLAE ENCIU LINGVISTICĂ” (II) DE VALENTIN GUȚU Revista PUBLICAȚIE DE LITERATURĂ ȘI DIALOG CULTURAL Director: Arcadie Suceveanu Concepție grafică: Romeo Șveț Publicație înregistrată la Ministerul Justiției Redactor-șef: Teo Chiriac Paginare computerizată: Adrian Ciubotaru al Republicii Moldova în data de 03 martie 2015. Redactor-șef adjunct: Adrian Ciubotaru Numărul de înregistrare: 297. Redactori asociați: Eugen Lungu, Leo Butnaru, Sediul redacției: ISSN: 2345-1777 Mircea V. Ciobanu, Lucia Țurcanu MD-2004, or. Chișinău str. 31 August 1989, nr. 98 Format A3. Tipar: ofset. Colegiul de redacție: Vladimir Beșleagă (Chișinău), Tiraj: 1000 de exemplare. Matei Vișniec (Paris), Ana Blandiana (București), Tel: (+373 22) 234724 Tipărit la Casa Editorial Poligrafică „Bons Offices” Această revistă apare cu sprijinul Institutului Cultural Român Ion Pop (Cluj), Cassian Maria Spiridon (Iași), Fax: (+373 22) 237118 MD-2005, or. Chișinău și al Secretariatului General al Guvernului României – Ștefan Hostiuc (Cernăuți), Vadim Bacinschi (Odesa) E-mail: [email protected] str. Feredeului 4/6 Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova. Textele și imaginile inserate în paginile Colaboratorii sunt invitați să-și trimită textele la adresa electronică afișată mai sus. Textele publicate în „Revista literară” nu reprezintă publicației „Revista literară” nu pot fi reproduse Textele vor avea format A4, nu vor depăși 10 000 de semne, vor fi paginate în Word, poziția oficială a ICR sau DRRM. Responsabilitatea pentru și nici distribuite fără acordul scris al redacției. Pages sau alt program compatibil cu sistemele de operare Windows sau MacOS. conţinutul articolelor le revine în exclusivitate autorilor. REVISTA LITERARĂ #12 / 3 EDITORIAL de ARCADIE SUCEVEANU G.K. CHESTERTON DESPRE UNIUNEA SCRIITORILOR DIN MOLDOVA – EFICIENȚĂ UN SECOL DE EXISTENȚĂ ȘI ENERGIE „Astăzi, filozofia religiei, adică teoria asarabia de ieri și Republica Moldova oasele reuniuni din 1987–1990, când s-au Petru Negură în cartea sa cu același titlu) noastră despre lucrurile fundamentale, de azi a fost și rămâne un pământ de făcut schimbări radicale în structura ei reușesc să „reabiliteze morala și sacralita- a fost alungată din cele două domenii Bsacrificiu pentru românism. Oamenii administrativă, USM a devenit „o organi- tea” (M. Cimpoi). Prin implicarea energică pe care obișnuia, în mod simultan, de litere de aici au trebuit să învingă în zație națională a literaților profesioniști”, a unora dintre ei, la Chișinău apar mai să le ocupe. Ideile generale dominau toate timpurile teroarea istoriei – mai întâi ale cărei obiective statutare și forme de multe reviste și instituții naționale, este înainte literatura. Ele au fost alungate sub ocupația țaristă, apoi sub cea sovietică, activitate apără interesele profesionale ctitorită Aleea Clasicilor, care a devenit în de strigătul artei de dragul artei. Ide- alurile generale dominau politica, dar dar și în perioada actuală, când s-ar părea ale scriitorilor, promovează integrarea în timp o emblemă a identității românești. au fost alungate de strigătul eficienţei, că nici un obstacol nu le mai stă în față –, contextul cultural românesc și european, Mulți dintre ei, având o formație româ- care ar putea fi aproximativ tradus ei fiind nevoiți să lupte mereu pentru a-și afirmarea conștiinței și spiritualității na- nească și fiind angajați la diverse edituri prin politică de dragul politicii. (...) păstra limba și identitatea, pentru a-și re- ționale. și ziare, au avut un rol benefic în calitate Literatura a pierdut, cu bună știinţă, găsi rădăcinile ființiale. „Geneza literaturii În chip firesc, actuala Uniune a Scriito- de „profesori de română” pentru generația din caracterul său politic; politica a române de aici, afirmă acad. Mihai Cimpoi, rilor din Republica Moldova se consideră următoare – generația ‘60. Ca autori de pierdut, cu bună știinţă, din caracte- se identifică unei rizogeneze, programul ei descendenta primei Societăți profesionale opere literare, însă, prea puțini dintre ei rul său literar. Teoriile generale ale cheie fiind unul identitar, de permanentă a scriitorilor români din Basarabia, cea din au reușit să se sustragă comandamentelor relaţiei dintre lucruri au fost astfel întoarcere la rădăcini (= la izvoare). Cu- 1920. Această dată figurează și pe tăblița timpului și doar câțiva (G. Meniuc, N. Cos- evacuate din ambele, și e momentul noscând întregi perioade de înstrăinare de marmură de pe fațada Casei Sciitorilor, tenco, I. Crețu) ne-au lăsat (și) texte ne- să ne întrebăm ce am câștigat ori de matricea stilistică firească, ea s-a nu- și în O istorie deschisă... de Mihai Cimpoi, compromise estetic. ce am pierdut din această evacuare. S-a îmbogăţit literatura ori politica trit, biologic vorbind, dintr-o acumulare și în alte acte muzeale ori de arhivă. Pe la mijlocul deceniului șase al secolului după ce a fost îndepărtat moralistul de rezerve subterane, fiind prin natura Așadar, în acest an, USM a înregistrat trecut, în anii dezghețului hrușciovist, ia și filozoful? Când totul într-un popor ei rizomică”. un secol de existență. Ne propusesem să naștere o nouă generație literară, supra- devine slab și zadarnic, lumea începe Așa se explică faptul că viața literară consemnăm acest