Citadela Anul VII, nr. 1-2-3 (51-52-53), Publicaţie a Asociaţiei Scriitorilor de Nord Vest Satu Mare, ian.-mar. 2013 Satu Mare Revista face parte din Asociaţia Publicaţiilor Literare şi Editurilor din România (APLER) Editorial Pe o geană de senin Viziunea tradiţionalistă asupra fac nişte lucruri absolut aiuritoare şi de umbra mănăstirii de la Bixad. urbanului este una sumbră şi uneori neînţeles, cum ar fi aruncarea zemei în Cine mai are astăzi răbdare şi distopică dar dincolo de clişee, care a fiert găina. Ca să vină apoi pricepere să desluşească marile semne constatăm cu toţii că îndepărtarea de specialiştii şi să constate că de fapt, în ale trăirii noastre transcendentale? natură, izolarea în buncărele citadine zeama aceea au fost eliminate Unde s-au dus toate acestea, unde-i de beton au rupt ceva definitiv din toxinele, nesănătoase pentru îngropată oare marea ştiinţă a vieţii structura noastră genuină. organismul uman. celei adevărate? Personal, am învăţat în anii aceştia De unde ştia femeia aceea simplă Ne mai gândim noi oare, la toate că dincolo de cuvinte, de epiderma din creierul munţilor toate acestea? acestea? Că suntem urmaşii unui ritualică a traiului de zi cu zi, există Oare câte lucruri care azi par fără popor plin de înţelepciune şi credinţă rădăcini şi arome ameţitoare, sunt noimă reprezintă chintesenţa unei şi nu doar epigonii unei populaţii rosturi pe care numai o stare de înţelepciuni străvechi pe care mintea abrutizate de sărăcie şi boli? deplină beatitudine le-ar mai putea noastră, în căutare de artificii străine, Poate că aici ar trebui să lucrăm mai readuce în simţirile aşa zis raţionale. nu mai poate şi nici nu vrea să le mult, să ne întoarcem la adevăratele Am învăţat de pildă, că în Oaş, cuprindă? esenţe, la liniile de forţă care au oamenii nu-şi aşezau casele la Despre straniul călugăr Pasztori asigurat supravieţuirea şi uneori chiar întâmplare, după cum li se năzărea, Arkad de la Boineşti se spune că şi-a strălucirea acestui neam cu limbă deşi satul oşenesc din vechime era ridicat celebrul falanster doar după ce latinească şi suflet mai degrabă foarte răsfirat. a constatat că pământul acela este asiatic. Atunci când dorea să-şi dureze un binecuvântat iar bătrânul Petre Zele Ce au văzut strămoşii noştri acolo lăcaş, oşanul dădea drumul la vacă pe mi-a mărturisit că în locurile acelea unde noi nu vedem decât un deal sau o un câmp şi acolo unde animalul se „nu o dat nici tătarele, n-o fost război pădure? Ce au simţit ei, privind la aşeza, omul bătea repede ţăruşul şi se în veci, nici molimă, nici apă mare ori stele, ori la câmpul pe care-l sfinţeau apuca de construit. Era limpede că un foc”. Şi omul acesta are peste 90 de ani cu sudoarea muncii lor cinstite? astfel de loc era încărcat de energie şi a văzut multe la viaţa lui. Sunt oare lucruri dincolo de gând pozitivă. Iată lucruri pe care azi nu le Oare cine crede că lechinţanii sunt care încă nu pot fi înţelese? mai ştim şi ne uităm la Feng Shui ca la urmaşii celor care l-au ucis pe „zmăul” Atunci măcar să vorbim despre ele, Dumnezeu ştie ce ezoterie exotică, cel rău, ce le cerea anual sătenilor să încercăm să le redescoperim fără să ne dăm seama că elementele jertfă câte un prunc dolofan, ca să-l rosturile demult încurcate şi poate că acestea de intersecţie energetică erau mănânce? apoi ne vom recăpăta acel echilibru cunoscute de strămoşii noştri încă în Foarte aproape este Prilogul, satul senin care a ţinut în viaţă poporul urmă cu câteva veacuri. unde a trăit misteriosul călugăr acesta, de două mii de ani încoace... Tot aşa, se spunea despre oşence că vindecător, Mihai Neamţu, crescut în Felician POP Editori: Consiliul Judeţean Satu Mare, Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Satu Mare CUPRINS: Felician POP - Editorial: Pe o geană de senin Daniela CIUTĂ - Centenarul naşterii sculptorului Vida Gheza - artist de talie europeană / pag. 3 Marta CORDEA - Vechi tipărituri din Anvers în colecţiile Bibliotecii Judeţene Satu Mare / pag. 5 George PETROVAI - Nedreptățirea lui Iuda / pag. 8 Teresia Bolchiș TĂTARU - Romanul Oşenii şi farmecul limbajului oşenesc de-odinioară / pag. 10 Ovidiu T. POP - Cuc Oana / pag. 13 Viorel CÂMPEAN - Un centenar uitat: Ion Groşanu / pag. 14 Vasile MIC - Poezii / pag. 16 Cristinel C. POPA - Poezii / pag. 17 Adrian BOTEZ - Poezii / pag. 18 Corina PETRESCU - Poezii / pag. 19 Petru SCUTELNICU - Poezii / pag. 20 Alina Costea DORLE - O re-lectură după un sfert de veac: Augustin Buzura - Bloc Notes / pag. 21 Grigore CODRESCU - Geta Stan-Palade: Mladă romantică versuri / pag. 24 Felician POP - Poemul, ca o apocalipsă reversibilă / pag. 25 Muguraș Maria PETRESCU - Mesut Şenol - Love Survives (Dragostea supravieţuieşte) / pag. 27 Lucian GRUIA - Emilia Dănescu - Locuirea edenică / pag. 29 Ion ROȘIORU - Despre Eminescu, sine ira et studio / pag. 30 Elena PÂRLOG - Dura lex, sed…Ion Timaru, În numele legii / pag. 34 Muguraș Maria PETRESCU - Mariana PÂNDARU - Așteptare în tăcere / pag. 36 Robert LASZLO - Corina Petrescu - între lacrimă și surâs / pag. 37 Mark VOINESCU - Nasicornu / pag. 38 Loredana Alexandrina STIRBU - Valetul de treflă / pag. 43 Aurel POP - Poezii / pag. 44 Anda COMȘA - Poezii / pag. 45 Ştefania Adela POP - Poezii / pag. 46 Miron ŢIC - Poezii / pag. 46 Iulia OLAR - Poezii / pag. 47 Francisc Edmund BALOGH - Poezii / pag. 48 Ion BALA - Poeta Maria BONEA şi strădania sa de-a „surprinde-n taină clar sublimul” / pag. 49 Vasile GHINEA - ASCULTÂND ECOUL TĂCERII / pag. 50 Traian Gh. CRISTEA - O voce lirică glăsuind supremele ceasuri / pag. 52 Nicolae POP - Gânduri la o carte: Altare pentru mama de Constantin Prunoiu / pag. 56 Daniela GÎFU - DEMOCRAŢIA DE AZI - O NOUĂ COTITURĂ LINGVISTICĂ / pag. 58 Alexandru PINTESCU - Traduceri / pag. 62 Mircea ȘTEFAN - Traduceri / pag. 63 Revista se poate procura de la chioşcul Muzeului Literaturii Române (Bucureşti) şi de la redacţie; poate fi citită online pe www.cartesiarte.ro Consiliul Director al Asociației Scriitorilor Redacția revistei Citadela de Nord-Vest Satu Mare redactor șef: Aurel Pop, e-mail: [email protected] - președinte: Felician Pop secretar de redacție: Robert László - vicepreședinte: Vasile Rus tehnoredactare: Vili Alina Marinela PFA - secretar: Aurel Pop corectură: Felician Pop - membri: Ion Bala, Veres István ISSN 1842-8800 Redacția: Satu Mare, str. 1 Decembrie 1918, nr. 11, cod poștal 440010, e-mail: [email protected], 0361.407.511, fax 0361.407.512 Sunt luate în considerare textele colaboratorilor expediate pe suport electronic. Fiecare autor care semnează în revista “Citadela” răspunde moral și juridic de conținutul și afirmațiile sale. Citadela Eseu Centenarul naşterii sculptorului Vida Gheza - artist de talie europeană încununări a luptelor de secole purtate de Daniela CIUTĂ poporul român ” Ne aflăm în 2013 la ceas aniversar, Referindu-se la creaţia sa monumentală, centenarul naşterii sculptorului Gheza Vida. Un sculptorul Vida Gheza spunea într-un interviu: destin artistic legat şi de Carei pentru că „Lucrarea are mai multe elemente simbolice, Monumentul Ostaşului Român este un simbol începând cu acel cap de ţăran care există la aşa cum un simbol este în istoria contemporană a capătul complexului, simbolizând răscoalele României însăşi orașelul nostru de la granita de ţărăneşti care au fost pe aceste meleaguri. nord vest. Aici, la Carei, ziua de 25 octombrie, Urmează poarta jertfelor care s-au dat pentru de mare încărcătură istorică, ne aduce aminte de eliberarea patriei. Ţăranca, ce împlântă o floare, eliberarea în 1944, a ultimei brazde de pământ simbolizează viaţa nouă care începe. Urmează românesc. Jurnalul de operaţiuni consemna soldatul eliberator, care sub forma în care e atunci: "A fost eliberat ultimul colţ de pământ reprezentat ilustrează un ostaş demn de menirea românesc". lui, participant activ la eliberarea Patriei. Ca Spirit revoluţionar şi nestăpânit, Gheza punct culminant al acestui monument, am înălţat Vida a fost implicat în activităţi politice de obeliscul sau flacăra veşnică, un obelisc ce stânga încă din anul 1930, luptând pentru seamănă cu turlele bisericilor de lemn din îmbunătăţirea vieţii muncitorilor de care se Maramureş”. Pe obelisc este săpat următorul simţea legat prin originea sa. Din ianuarie 1938 text: „Glorie ostaşilor armatei române căzuţi îl găsim în Spania împreună cu alţi voluntari în luptele pentru eliberarea patriei”. români, participând, în Brigăzile Internaţionale, „Tot ceea ce am gândit am și realizat. la Războiul civil, timp de doi ani. Blocurile de piatră pe care am sculptat detaliile Cunoaște gustul amar al vieții privative amintite constituie acum un tot unitar… Pot să de libertate atât în timpul cât s-a aflat în Franța spun că Monumentul de la Carei este unic în cât şi în perioada ocupației hortyste când a fost felul lui în țară. Și asta pentru că m-am străduit să de trei ori concentrat în detașamente de muncă nu semene cu altele… Reușita lui mi-a dat forțată pentru români. Gheza Vida s-a înrolat în concepția altora… Realizez astfel continuitatea 1945 ca voluntar în Armata Română pentru operei mele care tinde să înfățișeze lupta eliberarea Cehoslovaciei de trupele fasciste. seculară a poporului nostru, vitalitate și Falnicul şi mândrul moroşan care a fost Gheza dinamismul său” afirma intr-un interviu din Vida a fructificat experienţa sa de viaţă şi, Cronica Sătmăreană”, 21 octombrie 1974. Nu împletind-o cu nobile sentimente de dragoste de am găsit însă nimic mai impresionant decât cele țară şi de neam, a dat posterităţii, la aniversarea a afirmate de scriitorul Tiberiu Vanca, un careiean 20 de ani de la eliberarea ultimei brazde de plecat în lumea mare, dar cu sufletul ancorat pământ, Monumetul ostaşului român de la puternic în pământul natal. La Carei, sculptorul Carei. Vida i-a spus pietrei să vorbească despre fiinţa Într-un articol apărut în Scânteia din 28 românească, şi piatra meşteşugit tăiată de el februarie 1973, criticul Marin Mihalache, unul vorbeşte plenar, despre români, despre dorurile dintre cunoscătorii avizați ai operei lui Vida, şi împlinirile lor.