RAPORT DE ACTIVITATE pentru perioada 2016-2021 pentru care a fost aprobat proiectul de management ce a constituit baza încheierii actualului contract de management, în vederea evaluării finale a managementului la Filarmonica „Mihail Jora” Bacău . Prezentul raport de activitate a fost elaborat pentru evaluarea managementului de către Consiliul Judeţean Bacău, denumit în continuare autoritatea, pentru Filarmonica „Mihail Jora” Bacău, denumită în continuare instituţia, aflată în subordinea sa, în conformitate cu prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.189/2008 privind managementul instituţiilor de cultură, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr.269/2009, cu modificările şi completările ulterioare denumită în continuare ordonanţă de urgenţă, precum şi cu cele ale regulamentului de evaluare. 1. evoluţia instituţiei în raport cu mediul în care îşi desfaşoară activitatea şi în raport cu sistemul instituţional existent; 2. îmbunătăţirea activităţii instituţiei; 3. organizarea/sistemul organizaţional al instituţiei; 4. situaţia economică-financiară a instituţiei; 5. strategia, programele şi implementarea planului de acţiune pentru îndeplinirea misiunii specifice instituţiei conform sarcinilor formulate de autoritate; 6. evoluţia economică-financiară a instituţiei, pentru următoarea perioadă de management, cu menţionarea resurselor financiare necesare de alocat de către autoritate. În conformitate cu prevederile contractului de management, datele şi informaţiile din prezentul raport sunt aferente perioadei: de la 2016 la 2021, reprezentând evaluarea finală. RAPORT DE ACTIVITATE A. Evoluţia instituţiei în raport cu mediul în care îşi desfăşoară activitatea Filarmonica „Mihail Jora” Bacău este o instituţie publică de nivel judeţean, integrată în sistemul naţional al instituţiilor de concerte și spectacole. Deşi beneficiază de o poziţie favorabilă dezvoltării unei vieţi culturale, muzicale, prin apropierea de localităţi ca: Tescani, Roman, Oneşti, Moineşti, adevărate repere ale culturii naţionale şi universale, unde au trăit și creat George Enescu, Mihail Jora, Sergiu Celibidache, Roman Vlad, Tristan Tzara, instituţia si-a desfăşurat activitatea, într-o perioadă în care frământările de pe scena politică, scăderea exporturilor, situația politică internațională, fluctuaţia mare a personalului din economie, persistenţa unui nivel de salarizare încă sub media europeană, dar mai ales perioada dificilă prin care încă trece lumea datorită pandemiei cu Covid 19, au influenţat în mod evident şi activitatea instituţiilor de cultură din țară. Din punct de vedere economic, judeţul Bacău nu mai este un centru puternic, piaţa de consum fiind în scădere continuă datorită dispariţiei treptate a principalelor întreprinderi din zonă, ce constituiau în trecutul nu foarte îndepărtat, motorul întregii activitaţi economice, dar şi o sursă solidă de consumator de artă, pentru toate instituţiile de cultură din Bacău. Forţa de muncă este în continuă migrare spre alte zone geografice atât din țară cât și din străinătate, populația municipiului și judeţului suferind o diminuare evidentă în ultimii ani. Cu toate acestea filarmonica „Mihail Jora” este recunoscută şi apreciată de mari personalităţi în domeniu, pentru intensa activitate concertistică, exprimată prin concerte simfonice săptămânale, concerte camerale, recitaluri instrumentale, concerte vocal-simfonice (cu profil de operă şi operetă), concerte de divertisment, concerte educative pentru elevi şi studenţi, concerte extraordinare, în care sunt invitaţi interpreţi români şi străini de notorietate internaţională, participări la festivaluri şi concursuri naţionale şi internaţionale Filarmonica „Mihail Jora” din Bacău îşi desfăşoară activitatea la sediul din str. Războieni nr. 22, în clădirea „ATENEU”, care are în componenţă sala de spectacole, săli de studiu pentru artiştii instrumentişti, precum şi birouri. a.1. Colaborarea cu instituţiile/organizaţiile culturale care se adresează aceleiaşi comunităţi . În perioada analizată, am urmărit continuarea proiectelor existente, de mare tradiție, precum Festivalul „Enescu-Orfeul Moldav, ajuns la cea de a XXXXI a ediţie, a stagiunii de concerte şi recitaluri de la sala Ateneu şi a Festivalului de muzică contemporană, ajuns la ediția a XXXIV a. Instituţia şi-a diversificat aria prezențelor concertistice părăsind sala „Ateneu” în favoarea unor spaţii neconvenţionale, în parteneriat cu Consiliile locale din Bacău, Oneşti, Moineşti, Comăneşti, Buhuşi, Slănic Moldova, Deva, Bârlad, Târgu Mureş, Iaşi,Tecuci, Piatra Neamţ, Roman, Focşani, reunind sub semnul muzicii „Centrul „G.Apostu”, Teatrul „Bacovia”, Fundaţia „Pelin” Tecuci, Centrul de artă „Carmen Secularae” Piatra Neamţ, Centrul de cultură „Rosetti -Tescanu” din Tescani, „Ateneul' din Focşani, Conacul ‘’Gheorghe Buzdugan’’ din comuna Gheorghe Doja, Amfiteatrul de la Insula de agrement etc O analiză a proiectelor internaţionale la care Filarmonica din Bacău a participat în calitate de partener fie ca organizator principal la sediu, sau ca invitat în ţară şi străinătate prin orchestră și prin formaţiile camerale, îşi poate trage primele concluzii doar prin înşiruirea numeroaselor cursuri, festivaluri, concursuri, turnee la care orchestra a participat numai în ultima perioadă analizată, 2016-2021: - concursurile internaţionale de la Cantu, Varallo, Gorizia, -turnee artistice în Italia, Germania, Spania, Elveţia, Austria, Grecia, Franţa, Macedonia, Bulgaria, China etc Formarea şi perfecţionarea tinerilor Maeştrii ai baghetei a constituit şi în perioada 2016-2021 o permanenţă materializată în cursuri internaţionale de dirijat în colaborare cu instituţii de prestigiu din întreaga lume. În perioada 2016-2020 a continuat colaborarea italo- română în China, un exemplu cât se poate de concludent a ceea ce înseamnă unirea forţelor a doi parteneri în realizarea unui proiect de prestigiu. Acest lucru a fost posibil datorită materializării proiectului comun italo-român reprezentat de Associazione „Abruzzo Musica” şi Filarmonica „Mihail Jora „ Bacău, care au format o orchestra de români(30 ) şi italieni(30) într-un efort unit de a promova latinitatea şi spiritul creator al celor două popoare în afara Europei. Acest proiect a continuat pe tot parcursul acestor ani, lărgind sfera de participare a instituţiilor de concerte din România şi Italia, iar în ultimii ani și din Republica Moldova. Nu mai putin de 12 filarmonici din ţară (Bacău, Iaşi, Botoşani ,Cluj, Constanţa, Arad, Oradea, Craiova, Rm.Vâlcea, Sibiu, Braşov, Ploieşti şi operele din Bucureşti şi Iaşi, ) au avut reprezentanţi în acest proiect care sperăm că va continua şi în anii următori. a. 2. Analiza SWOT (analiza mediului intern şi extern, puncte tari, puncte slabe, oportunităţi, ameninţări); Existența unui ansamblu simfonic permanent în Judeţul Bacău aduce plus valoare culturală și notorietate orașului, județului și regiunii. Compârand colectivul Filarmonicii ‘’Mihail Jora’’ Bacău cu celelalte instituții similare din țară, observam o componența echilibrată, de valoare a ansamblului muzical, care are multe șanse de a se plasa în fruntea ierarhiei instituțiilor de concert din țară. În perioada 2016-2021 s-au menținut atât condițiile favorabile continuării activității instituției cât şi amenințări de natură a perturba mersul ascendent din ultimii ani. - suntem singura instituție din România care îşi desfășoară activitatea într-o sală de concerte construită special pentru o filarmonică, după cel de-al doilea război mondial. Avem de aceea asigurată stabilitatea și posibilitatea de progres prin liniştea pe care ți-o dă munca zilnică în acelaşi climat. - ne-am desfăşurat în ultimii 30 de ani activitatea sub coordonarea şi cu sprijinul aceluiaşi for, Consiliul Județean Bacău, un alt factor important de stabilitate ce ne-a permis să ne îndreptăm atenția nestingheriți spre dezvoltarea, perfecționarea şi creşterea calitativă a întregului colectiv. - Creşterea remunerației colectivului artistic în ultimii ani şi în special în 2020 asigură o stabilitate și un punct de pornire de înalt nivel, de la care artiștii pot să-și exprime în deplină libertate și siguranță materială calitățile artistice. Pe de altă parte, ne aflăm într-o perioadă de profund dezechilibru în ceea ce priveşte salarizarea diferitelor instituții de concert din țară, deși în ultimii trei ani, în sectorul nostru de activitate au avut loc creşteri importante de salariu. S-a ajuns totuși, prin interpretarea diferită a legii salarizării, ca instituții similare din județe diferite (Bacău, Iaşi, Sibiu, Cluj, Bihor, de exemplu) să aibă plafoane diferite de remunerație pentru artiştii instrumentişti, ajungându-se la situația anormală în care în aceeaşi țară, două instituții de profil să fie plătite după două legi de salarizare diferite, sau ierarhia într-o instituție sa nu fie respectată din punct de vedere al echilibrului responsabilităților avute, în raport cu nivelul de salarizare. Acest lucru, în afara tensiunilor pe care le creează în colectiv, are şi darul de a favoriza migrația artiştilor către acele instituții ce oferă în acest moment salarii mai mari decât cele de la filarmonica noastră. Este frustrant să creşti tineri şi să-i aduci la cel mai înalt nivel profesional în ani de muncă prin activități multiple, ce presupun mult efort şi sacrificiu şi să-i pierzi într-o clipă, luînd mereu munca de la capăt. Un punct nevralgic al instituției îl constituie lipsa departamentului de marketing, foarte necesar astăzi pentru a putea concura ansamblurile muzicale europene. Astfel, munca de comunicare a