Cultur@ }i societate în contextul {colii Ardelene Ioan Chindri} * CULTUR~ {I SOCIETATE ÎN CONTEXTUL {COLII ARDELENE 1 Ioan Chindri} Culegere computerizat@: Sanda [ico Tehnoredactare: Dinu Ureche Descrierea CIP a Bibliotecii Na]ionale CHINDRI{, Ioan Cultur@ }i societate ^n contextul {colii Ardelene / Ioan Chindri}, Editura Cartimpex, Cluj-Napoca, 2001 352 p. ; 25 cm. ISBN 973-9414-51-6 008 (498.4) "17" Cultur@ }i civiliza]ie – Transilvania (Rom$nia) – Sec. XVIII Corectura textului a fost efectuat@ de autor 2 Cultur@ }i societate în contextul {colii Ardelene Ioan Chindri} CULTUR~ {I SOCIETATE ÎN CONTEXTUL {COLII ARDELENE Editura CARTIMPEX Cluj-Napoca 2001 3 Ioan Chindri} 4 Cultur@ }i societate în contextul {colii Ardelene ANDREAS FREYBERGER {I CRONICA SA DESPRE ROMÂNI* PROLEGOMENA. Biserica Român@ Unit@ cu Roma nu are înc@ un tratat al s@u de istorie sintetic@, întocmit dup@ norme }tiin]ifice riguroase. Pân@ la desfiin]area confesiunii, în 1948, literatura greco- catolic@ de gen înregistrase câteva mono- grafii par]iale: de episcopi, de dieceze }i vicariate, de institu]ii }colare.1 Lipsa unei finaliz@ri istoriografice nu reflect@ vreo caren]@ similar@ aplicabil@ exegezei referi- toare la aceast@ biseric@. Dimpotriv@, cercetarea istoric@ dedicat@ Unirii de la 1700 }i evolu]iei noii religii na]ionale române}ti * Text publicat ca studiu introductiv la: Andreas Freyberger, Historica relatio unionis Vala- chicae cum Romana Ecclesia. Relatare istoric@ despre unirea bisericii române}ti cu Biserica Romei, edi]ie princeps dup@ manus- Atanasie Anghel cris de Ioan Chindri}, Cluj-Napoca, 1996. 1 Ioan Ardeleanu, Istoria Diecezei Greco-Catolice a Oradiei Mari, I-II, Oradea, 1888; Augustin Bunea, Din istoria românilor. Episcopul Ioan Inocen]iu Klein (1728-1751), Blaj, 1900; idem, Episcopii Petru Pavel Aron }i Dionisiu Novacovici sau istoria românilor transilv@neni de la 1751 pân@ la 1764, Blaj, 1902; Dieceza Lugojului. {ematism istoric, Lugoj, 1903; Ilie D@ianu, Biserica lui Bob în Cluj, Cluj, 1906; idem, Atanasie Anghel, întemeietorul unirii cu Roma, Blaj, 1912; Iacob Radu, Istoria Vicariatului Gr.-Cat. Al Ha]egului, Lugoj, 1913; idem, Episcopul baron Vasile Erdeli (Ardeleanu, Erdélyi), 1843-1862, Oradea, 1928; Zenovie Pâcli}anu, Coresponden]a din exil a episcopului Inochentie Micu-Klein (1746-1768), Bucure}ti, 1930; idem, Documente privitoare la istoria }coalelor din Blaj, Bucure}ti, 1930; idem, Istoria Diecezei Române-Unite a Or@zii Mari, Oradea, 1932; Victor Bojor, Canonicii Diecezei Gr.-Cat. de Gherla, acum Cluj-Gherla, 1857-1937, Cluj, 1937; idem, Episcopii Diecezei Gr.-Cat. de Gherla, acum Cluj-Gherla, (1856-1939), Târgu-Mure}, 1939; Ion Georgescu, Mitropolitul Ioan Vancea. La 50 de ani de la moartea sa, Oradea, 1942; Octavian Bârlea, Ex historia romena: Joannes Bab episcopus Fogarasiensis (1783-1830), Freiburg, 1951; Iacob Mârza, {coal@ }i na]iune. ({colile de la Blaj în epoca rena}terii na]ionale), Cluj-Napoca, 1987; Francisc Pall, Ein siebenbürgischen Bischof in Römischen Exil: Inochentie Micu-Klein, 1745-1768, Köln, 1991 }.a. (selectiv). 5 Ioan Chindri} este deosebit de bogat@, mai ales la capitolul arhivistic. {coala Ardelean@, cel mai cunoscut curent de idei din cadrul iluminismului românesc, }i-a definit marii reprezentan]i drept cercet@tori pasiona]i ai trecutului bisericesc. Ultima }i cea mai ampl@ parte a scrierii lui Samuil Micu, Istoria }i lucrurile }i întâmpl@rile românilor, este de fapt o istotorie a bisericii din Ardeal, axat@ pe dezvoltarea Unirii cu Roma }i bazat@ pe documente originale.2 Hronica lui Gheorghe {incai înseriaz@, dup@ metoda analelor, numeroase acte de arhiv@, toate traduse în române}te. Mai tân@rul corifeu Petru Maior încearc@ o prim@ monografie istoric@, Istoria besearicii românilor, în 1813, a c@rei tip@rire nu s-a încheiat atunci, cartea r@mânând în regim de manuscris pân@ foarte curând.3Spre mijlocul secolului trecut, August Treboniu Laurian a reluat cu succes mai notabil încercarea de a realiza o baz@ documentar@ pentru istoria Bisericii Unite, soldat@ cu dou@ culegeri, în 18464 }i 1850.5 Cu Timotei Cipariu, cercetarea devine preocupare sistematic@ }i oarecum oficial@ la Blaj, însu}i acest filolog român vestit fiind un colec]ionar de documente despre confesiunea în mijlocul c@reia era fa]@ bisericeasc@ înalt@. În volumul Acte }i fragmente,6 dar mai ales în foarte erudita revist@ „Archivu pentru filologie }i istorie”, Cipariu a dat la lumin@ multe piese inedite din probatoriul Unirii, secondat }i apoi urmat de Ioan Micu Moldovan. Fire pragmatic@, acesta din urm@ }i-a concentrat aten]ia asupra actelor emanate în sinoadele sau soboarele greco-catolice de dup@ 1700, cu valoare de constitu]ii pentru [email protected]@ ad@ug@m contribu]iile ap@rute la sfâr}itul secolului trecut în publica]ii ca „Unirea” sau „Amicul familiei”, avem imaginea bazei documentare pe care s-a rezemat în bun@ parte marea serie de opere istorice date la lumin@ de Augustin Bunea în jurul bicentenarului Unirii, 1900. A fost a doua încununare a istoriografiei actului de la 1700, dup@ reflectarea lui în opera {colii Ardelene, cu un veac înainte. De dinaintea momentului Bunea dateaz@ }i consistenta culegere în dou@ volume scoas@ la Innsbruck, în 1885, de iezuitul tirolez Nicolaus Nilles, un pasionat al istoriei Unirii cu Roma.8 Bineîn]eles c@ nu tot ce aducea Nilles era inedit pentru acea dat@, îns@ num@rul mare de documente }i comentariile celui care vedea lucrurile din optic@ european@ fac din lucrarea sa un eveniment dosebit pentru istoriografia Unirii. Ea a fost intens utilizat@ de 2 Samuil Micu, Istoria românilor, edi]ie princeps dup@ manuscris de Ioan Chindri}, II, Bucure}ti, 1995, p.181-456. 3 Petru Maior, Istoria besearicii românilor, edi]ie îngrijit@ }i studiu introductiv de Ioan Chindri}, I, Bucure}ti, 1995. 4 Documente istorice despre starea politic@ }i religioas@ a românilor din Transilvania, în „Magazin istoric pentru Dacia”, III, 1846, p. 95-330. 5 Rarisimul voluma} intitulat Documente istorice despre starea politic@ }i ieratic@ a românilor din Transilvania, Viena, 1850. 6 Acte }i fragmente latine-române}ti pentru istoria besearicii române, mai ales unite, Blaj, 1855. 7 Acte sinodali ale besearecei române de Alba Iulia }i F@g@ra}, I-II, 1870, 1872. 8 Symbolae ad illustrandam historiam Ecclesiae Orientalis in terris Coronae S. Stephani, I-II, Oeniponte, 1885 (NILLES). 6 Cultur@ }i societate în contextul {colii Ardelene istoricii greco-catolici din secolul nostru, între care Iacob Radu, Ioan Georgescu, Zenovie Pâcli}anu, {tefan Manciulea, Nicolae Albu, Octavian Bârlea, Aloisiu L. T@utu, Alexandru Mircea, Silvestru Augustin Prundu}, Iacob Mârza }i al]ii. La data când Biserica Grec@-Catolic@ a fost desfiin]at@ de regimul comunist, documenta]ia istoric@ era de pe atunci dublat@ de o cultur@ istoric@ a greco-catolicilor, a c@rei expresie de vârf a fost revista „Cultura cre}tin@”. În acest climat fertil a fost redactat@ }i prima monografie istoric@ modern@ a confesiunii unite. Ea este opera lui Zenovie Pâcli}anu, omul cel mai preg@tit pentru asemenea întreprindere de anvergur@. Aerul vetust, stâng@ciile, anacronismele }i s@r@cia ideatic@ a vechilor scrieri unite nu se mai reg@sesc la Pâcli}anu, metoda reconstituirii pozitive pe document este c@r@mida de baz@ a lucr@rii, încât Istoria Bisericii Române Unite face fa]@ cu succes exigen]elor actuale în materie de istorie. Opera lui Zenovie Pâcli}anu este remarcabil@ prin obiectivitate }i str@in@ de orice mentalitate confesional@ îngust@. Ea constituie astfel o ripost@ incomod@, o oglind@ perpetu@ pus@ în fa}a literaturii denigratoare la adresa greco-catolicismului românesc, cultivat@ cu perseveren]@ asiatic@ în cercurile erudite ortodoxe de la noi. Aceast@ sintez@ îns@ n-a fost finalizat@, destinul autorului s-a rupt în 1948, pentru ca apoi s@ moar@ asasinat în temni]a de la Jilava, în 1963. Manuscrisul r@mas duce firul istoric pân@ la anii p@storiei lui Grigore Maior, 1773-1782. S-a tip@rit în str@in@tate, prin grija diasporei greco-catolice, între 1975-1993.9 Aceast@ sintez@ laborioas@ }i bogat@ este modelul a ceea ce trebuie s@ fie monografia general@ a}teptat@, a c@rei lips@ se simte acut. Prin prisma acestei neîmpliniri, cercetarea documentar@ r@mâne înc@ actual@, acumularea factologic@ binevenit@, iar publicarea izvoarelor pentru istoria Bisericii Române Unite, un demers constructiv. Cea mai tân@r@ genera]ie de cercet@tori ai trecutului greco-catolic începe în mod inspirat s@ refac@ leg@tura, relativ sl@bit@, cu documentarea de arhiv@, cu izvoarele Unirii de la 1700. Un izvor de prim@ importan]@ din aceast@ familie este cronica, inedit@ pân@ recent, a iezuitului Andreas Freyberger, dedicat@ în întregime actului Unirii. AUTORUL {I LUCRAREA SA. Andreas (Andrea, cum apare în vechile surse latine) Freyberger a fost un c@lug@r iezuit de origine silezian@, n@scut la Olbersdorf în 24 septembrie 1670. În Compania lui Isus a intrat la 27 octombrie 1685, la Neisse în Silezia, pe când abia împlinise 15 ani. Dup@ terminarea studiilor a predat câ]iva ani latina în ora}ul s@u. Apoi a fost promovat în func]ia de prefect al arhivei Colegiului San Clemente (Clementinum) din Praga, func]ie în care a r@mas mai bine de 38 de ani. Freyberger }i-a dorit mult s@ plece misionar în Indii, dup@ moda vremii, dar s@n@tatea }ubred@ }i criteriile aspre dup@ care superiorii iezui]i î}i recrutau în acest sens misionarii i-au interzis mult visata, se pare, împlinire. S-a dedicat atunci convertirii evreilor din ghetourile din Praga care, 9 Îngrijitorul edi]iei este Octavian Bârlea. O parte s-a tip@rit în revista „Bun@ vestire”, Roma, XIV, 1975, nr. 3-4, p. 21-92; XV, 1976, nr. 1-2, p. 13-66; nr. 3-4, p. 11-46; XVI, 1977, nr. 1-2, p. 25-74; nr. 3-4, p. 5-115; XVII, 1979, nr. 1, p. 23-68. Finalul manuscrisului l-a tip@rit acela}i, în revista „Perspective”, XIV-XVI, 1991-1993, nr.