episcopul Partenie al Adrianopolei vor consacra: 4. în aprilie 1668, la Târgovişte, pe Grigorie, episcop de Buzău (m. 1691) 5. Grigore episcopul de Buzău, Serafim de Râmnic, Ieronim al Târnovei, Emanoil al Patrelor, Partenie al Adrianopolei, Iosif al Cevenilor vor consacra în 21.V.1668 pe Theodosie Theodor Spudei Veştemeanul (1620 Râmnic – 27.I.1708 Bucureşti), mitropolit al Ungro-Vlahiei (1668-1672; 1679-1708). El va muta capitala mitropoliei de la Târgovişte la Bucureşti (8.VI.1668) 6. Theodosie Veştemeanul, asistat de Neofit al ?, Ioasaf al Lacedemoniei consacră în 23.VIII.1680, la Bucureşti, pe Iosif Budai de Pischinţ (m. 1682, Eciu- Brâncoveneşti) ca mitropolit al Ardealului 7. Theodosie Veştemeanul, asistat de Auxentios fost al Sofiei, Iona de Chios şi Gherman de Niceea aleg pe Ioasaf al Lacedemoniei ca mitropolit al Ardealului (1.IV.1682) (m. sfârşitul lui 1683) 8. Theodosie Veştemeanul, asistat de Gherman al Nisei, Auxentios fost al Sofiei vor consacra în 1684, la Bucureşti, pe Sava Veştemeanul (m. vara lui 1685), ca mitropolit al Ardealului 9. Theodosie Veştemeanul va consacra în 1685, la Bucureşti, pe Varlaam, ca mitropolit al Ardealului (m. 1692) 10. Theodosie Veştemeanul, asistat de Auxentios fost al Sofiei şi de Ghenadie fost al Dristorului vor consacra în 18.IX.1693, la Bucureşti, pe Theofil Toma Serémy (m. iulie 1697) ca mitropolit al Ardealului. Acesta va ţine un sinod de unire cu Biserica Romano-Catolică în 19-21.III.1697 11. Theodosie Veştemeanul, asistat de Auxentios fost al Sofiei, Clement de Adrianopole, Neofit al Sevastiei vor consacra, la Bucureşti, în 22.I.1698, pe Athanasie Anghel Popa de Ciugud ca „episcop pentru episcopia Ardealului” (m. 19.VIII.1713, Alba-Iulia) 61 I D) Descendenţa apostolică a lui Christian August von Sachsen-Zeitz I. Este presupusă o reconsacrare sub conditione a lui Athanasie Anghel Popa la Viena, în 25.III.1701, conferită de arhiepiscopii Leopold cardinal von Kollonich de Esztergom, Christian August von Schsen-Zeitz episcop de Győr şi Lászlo Mattyaszovszky de Nitra II. Christian August von Sachsen va consacra în 4.III.1708 la Bratislava pe Imre (Mirek) Esterházy de Galántha (20.VII.1665 Vágujhely-Belzkovien – 6.XII.1745 Bratislava), numit în 23.XII.1706 episcop de Vác, numit episcop de Zagreb în 9.IX.1709, episcop de Veszprém în 23.I.1723 şi arhiepiscop de Esztergom în 31.VIII.1725 Unul din aceşti doi episcopi îl va consacra în 1712 pe Rafael Markovich, ca episcop de Platea–Marča–Svidnitza, numit în 20.VII.1709, preconizat în 1.I.1712 (m. 1726 Zagreb). Rafael Markovich episcop greco-catolic, va consacra: în iunie-iulie 1723 la Zagreb pe Ioan Constantin Giurgiu Pataky (1682 Stâmbu CJ – 29.X.1727 Sâmbăta de Jos, BV), numit episcop în 9.I.1715, preconizat în 15.VI.1721 ca episcop de Făgăraş I E) Descendenţa apostolică a Patriarhului Ieremia al II-lea Ieremias al II-lea Tranos (1530 Anchialos – 1595 Constantinopol), consacrat episcop de Larissa în 1541, Patriarh ecumenic între 1572-1579, 1580-1584 şi 1587- 1595. El consacră: 62 în 1.VIII.1589, la Kiev, pe Michail Rohoza (Rahoza) (1540 Volhinia – 1599), mitropolit al Kievului din 1589; în 1590 va fi unul dintre semnatarii Unirii de la Brest. El va consacra: în 6.VI.1593, la Volodimir, pe Ipatii Adam Potii (Pociej, Potiei) (12.VIII.1541 Rozanka – 8.VIII.1613 Volodimir- Volinskyi), văduv, monah basilitan din 1592, episcop de Volodimir-Brest din 1593, din 1599 mitropolit al Kievului. El va consacra: în iunie 1611, la Vilno, pe Iosif Veliamin Rutskyi (1574 Korsak – 5.II.1637 Dermanin Volhinia) calvin, devenit greco-catolic în 1590, basilitan din 1607, mitropolit de Kiev, din 5.IV.1614. El va consacra: în 1624, la Vilno, pe Antin Sielava (Sialiava, Seliava) (1583 Polotsk – 5.X.1655), basilitan din 1612, preot în 1617, episcop de Polotsk din 1624, din 18.III.1641 mitropolit al Kievului. El va consacra: 63 în 1652, în Ucraina, pe Gavriil Iurii Kolenda (1606 Vilnius – 11.II.1674 Polotsk), preot din 1633, episcop de Mstislav din 1652, episcop de Pinsk din 1653, din 22.IV.1665 mitropolit al Kievului. El va consacra: în 15.III.1671, la Vilno, pe Kiprian Ştefan Johovskyi (Žohovskyi) (1635 Polotsk – 26.X.1693 Polotsk), preot din 1663, episcop coadjutor miropolitan cu titlul de Vytebsk din 1670, din 11.II.1674 mitropolit al Kievului. El va consacra: în decembrie 1678, la Grodno, pe Lev Szlubic Zalenskyi (1648 Lubycz – 21.VII.1708 Volodimir-Volynski) din 30.XI.1678 numit coadjutor de Volodymyr- Brest, diecezan din 1679, din 16.IX.1695 mitropolit al Kievului. El va consacra: în 6.VI.1700, la Przemysl, pe Gabriel Iurii Vynnyczkyi (1660 Przemysl – 22.IX.1713 Straszewice), din 1691 greco-catolic (avea un frate episcop ortodox!), numit episcop de Przemysl din 6.V.1700, din 1707 administrator apostolic al diecezei (nepreconizate) de Munkács, din 7.V.1710 mitropolit al Kievului. Acesta va consacra: în 15.III.1711 pe Lev Luka Kiszka (1663 Kovel – 19.XI.1728 Kupieczow), preot din 1687, din 1711, episcop de Volodymyr-Brest, din 17.IX.1714, mitropolit al Kievului. El va organiza Sinodul din Zamoszcz (1720). Tot el va consacra: în 21.XII.1716, la Lvov, pe Ghenadii Gheorghe Bizanczy (1657 Veliki Rukovec – 22.VII.1733 Csernek/Csaki-Gorbo), preot din 1701, preconizat în 3.IV.1716, 64 episcop titular de Sebastopolis (Munkács) G.G. Bizanczy (Bizancy) va avea conflicte jurisdicţionale la Munkács cu: 1) Iosif Hodermanski, numit episcop de M. de împăratul Iosif I (20.IX.1707 – retras 1715, m. 22.II.1729 Lvov), nepreconizat; 2) Petronie Kaminsky, numit episcop de M. de Francisc Rakoczy II, nepreconizat; 3) Polykarp Filipowicz, numit episcop de M. de papă, neacceptat de împărat. G.G. Bizanczy va consacra: la Munkács, în 5.XI.1730 pe Inochentie Ioan Micu-Klein, baron de Sad (24.VI.1700 (1692?) Sadu, BV – 22.IX.1768 Roma), preot din 1729, preconizat episcop de Făgăraş din 13.IX.1730, abdicând din conducerea diecezei în 10.V.1751. Micu va consacra: în Máriapócs, în 9/21.XII.1743, pe Manuel Mihail Olsavszky (1700 – 5.XI.1767 Máriapócs), episcop titular de Rhosum (Munkács), din 8.II.1743 vicar general pentru ritul bizantin al episcopului de Eger (Agria). Manuel Olsavszky va consacra: 1) în 16.IX.1748 la Máriapócs, pe Meletie Kovács (1707 – 11.IV.1775 Oradea), episcop titular de Tegea, preconizat în 12.VII.1748, vicar pentru ritul bizantin al episcopului latin de Oradea-Mare 2) 21.VIII.1754, la Máriapócs, pe Petru Pavel Aaron de Bistra (1709 Bistra – 9.III.1764 Baia-Mare), numit episcop de Făgăraş în 4.XI.1751, preconizat în 9.IV.1753 65 3) în 11.XI.1759 la Máriapócs pe Vasilij Trifun Božicskovics (11.II.1709 Batinyan – 1785), preot din 1744, numit episcop titular de Diocletiana din 4.IX.1759 (vicar al ritului bizantin pentru episcopul latin de Zagreb), numit apoi episcop de Križevci (Körös) în 23.VI.1777, după preconizarea acestei episcopii 4) în 15.V.1765 la Munkács pe Athanasie II Alexandru Rednic de Giuleşti (? Giuleşti – 2.V.1772 Blaj) numit episcop de Făgăraş în 30.VI.1764, preconizat în 1765 Vasilij Trifun Bozicskovics va consacra: 1) în Viena, în 4.V.1773 (gregorian)/ 23.IV.1773 (iulian), pe Grigore Gavriil Maior (1714 Sărăuad SJ – 7.II.1785 Alba-Iulia), preconizat episcop de Făgăraş în 8.III.1773 abdicând în 12.VIII.1782 2) în Viena, în 6.VI.1773 pe Andrej Bacsinszky (14.XI.1732 Benetine – 19.XII.1809), episcop de Munkács (dieceza preconizată în 19.XI.1771) Melentie Kovács de Tegea va consacra 66 în 1.V.1768 la Máriapócs pe Ioan Bradács (14.II.1732 Toryskach – 4.VII.1772 Munkács) ca episcop titular de Rhosus (vicar bizantin al episcopul latin de Eger pentru Munkács), din 19.XI.1771 episcop de Munkács. Grigorie Gavriil Maior va consacra: 1) în 5.XI.1777 la Oradea pe Moise Dragoş Dragossy (1725 Turda – 16.IV.1787 Oradea), preot din 1725, preconizat episcop greco-catolic de Oradea Mare în 23.VI.1777. (Unii dau datele consacrării 11.XI sau 9.XI) 2) în 6.VI.1784, la Blaj, pe Ioan Bobb de Copalnic (1739 Orman CJ – 2.X.1830 Blaj), preot din 1778, preconizat episcop de Făgăraş în 15.XII.1783. Ioan Bobb va consacra: 1) la Blaj, în 13.III.1790, pe Ignatie Dărăbant (1730 Sălaj – 31.X.1805 Oradea), preconizat ca episcop greco-catolic de Oradea Mare în 3.II.1790 67 2) la Blaj, în 6.VI.1807, pe Samuel Vulcan (1758 Blaj – 25.XII.1839 Oradea), din 1788 canonic de Oradea Mare Samuel Vulcan va consacra: 1) în 8.I.1809, la Oradea, pe Mihail Bradács (2.IV.1748 Kamionka – 1815), preot din 1777, numit episcop titluar de Doryläeum şi auxiliar de Munkács, în 30.IX.1808 2) în toamna lui 1816, la Oradea, pe Alexius Pócsy (1753 Kokod – 11.VII.1831), preot din 1779, activ la Arad, preconizat episcop de Munkács, în 11.VIII.1816 3) în 28.V (iulian)/ 9.VI (gregorian)1833, la Oradea, pe Ioan Lemeny (23.IV.1780 Dezmir CJ – 29.III.1861, Viena), preot din 1805, canonic la Blaj din 1819, preconizat episcop de Făgăraş în 16.IV.1833, abdicat în martie 1850 Ioan Lemeny va consacra: 1) la Blaj, în 11.VI.1843, pe Vasile Ardeleanu baron Erdélyi (1.VIII.1794 Macău, Cenad – 27.III.1862 Oradea), preot din 1820, canonic orădean din 1835, preconizat episcop gr.cat. de Oradea în 30.I.1843 68 2) la Viena, în 17.V.1857, pe Spiridon Lytwynowycz (Litvinovici, Lytvynovych) (n. 6.XII.1810 Nadrichne – 4.VI.1869 Lvov), preot din 1835, episcop titluar de Canatha, auxiliar al arhidiecezei de Lvov din 1857, din 30.VI.1863 numit mitropolit de Lvov Vasile Ardeleanu baron Erdélyi va consacra: în 22.VII.1851, la Oradea, pe Alexandru Sterca Şuluţiu de Cărpiniş (15.II.1790 Abrud – 7.IX.1867 Blaj), preot căsătorit din 1814, apoi văduv, preconizat în 17.II.1851 episcop de Făgăraş şi mitropolit de Alba-Iulia şi Făgăraş din 1853.