1 EDITOR-IN-CHIEF Florica Bodi ştean EDITORIAL SECRETARY Adela Dr ăucean, Melitta Ro şu EDITORIAL BOARD: Adriana Vizental Călina Paliciuc Alina-Paula Neam ţu Alina P ădurean Simona Rede ş Toma Sava GRAPHIC DESIGN Călin Lucaci ADVISORY BOARD: Acad. Prof. Lizica Mihu ţ, PhD, “Aurel Vlaicu” University of Arad Acad. Prof. Marius Sala, PhD, “Iorgu Iordan – Al. Rosetti” Linguistic Institute Prof. Emeritus G. G. Neam ţu, PhD, “Babe ş-Bolyai” University of Cluj- Napoca Prof. Larisa Avram, PhD, University of Bucharest Prof. Corin Braga, PhD, “Babe ş-Bolyai” University of Cluj-Napoca Assoc. Prof. Rodica Hanga Calciu, PhD, “Charles-de-Gaulle” University, Lille III Prof. Traian Dinorel St ănciulescu, PhD, “Al. I. Cuza” University of Ia şi Prof. Ioan Bolovan, PhD, “Babe ş-Bolyai” University of Cluj-Napoca Prof. Sandu Frunz ă, PhD, “Babe ş-Bolyai” University of Cluj-Napoca Prof. Elena Prus, PhD, Free International University of Moldova, Chi şin ău Assoc. Prof. Tatiana Ciocoi, PhD, Moldova State University Assoc. Prof. Jacinta A. Opara, PhD, Universidad Azteca, Chalco – Mexico Assoc. Prof. Simona Constantinovici, PhD, West University of Timi şoara Prof. Raphael C. Njoku, PhD, University of Louisville – United States of America Prof. Hanna David, PhD, Tel Aviv University, Jerusalem – Israel Prof. Tupan Maria Ana, PhD, “1 Decembrie 1918” University of Alba Iulia Prof. Ionel Funeriu, PhD, “Aurel Vlaicu” University of Arad Prof. Florea Lucaci, PhD, “Aurel Vlaicu” University of Arad Prof. Corneliu P ădurean, PhD, “Aurel Vlaicu” University of Arad Address: Str. Elena Dr ăgoi, nr. 2, Arad Tel. +40-0257-219336 e-mail: [email protected], [email protected], [email protected] ISSN 2067-6557 ISSN-L 2247/2371 2 Faculty of Humanities and Social Sciences of “Aurel Vlaicu”, Arad Volume VIII, No. 2 (16)/2017 3 4 CONTENTS Research Articles THEORY, HISTORY AND LITERARY CRITICISM / 7 Alice Munro sau redefinirea feminit ăţ ii în termeni de „conven ţional” şi „neconven ţional” , Florica Bodi ştean /9 Gemeinsamkeiten und Unterschiede zwischen deutschen und rumänischen Märchen , Adela Dr ăucean; Melitta Sava (Ro șu) /31 A Contrapuntal Reading of Daniel Defoe’s Robinson Crusoe , Arash Moradi; Farideh Pourgiv /39 The Island and the Insularity at the Confluence between Disciplines , Andreea Potre /51 A Dialectical Reading of Strindberg’s Miss Julie , Hossein Davari; Mostafa Sadeghi / 65 LINGUISTICS, STYLISTICS AND TRANSLATION STUDIES / 81 Tipologia convertorilor , Andreea-Teodora Ter ţea (Indolean) /83 Oriental Influence on Romanian Vocabulary between Past and Present , Voica Radu-Călug ăru /95 SOCIAL AND EDUCATIONAL STUDIES / 103 Theology for Life: Doing Public Theology in Romania, Corneliu Constantineanu /105 Le concept de magie dans la pensée roumaine de l’entre deux guerres , Radu Ciobotea /117 Antiklerikale Ansichten in den rumänischen Zeitschriften aus Pest und Wien – Die ersten Jahre des österreichisch-ungarischen Dualismus , Daciana Marinescu /127 Review Articles Petri şor Militaru, Luiza Mitu (editori), Centenar DADA. Simpozionul Na ţional „Craiova şi avangarda european ă”. Craiova, 2016 , Editura Aius, Craiova, 2017 , Emanuela Ilie /137 Oratorie politic ă româneasc ă (1847–1899), vol. I–III , Selec ţia textelor, not ă asupra edi ţiei, comentarii, prezentarea autorilor, indice de nume şi bibliografia general ă a temei de Roxana Patra ş (vol. al III-lea: edi ţie îngrijit ă de Roxana Patra ş şi Livia Iacob), Editura Universit ăţ ii „Al. I. Cuza” din Ia şi, 2016 , Emanuela Ilie /139 La Rencontre ou le moment zéro du narratif (coord. Doina Mihaela Popa) , Ruxandra Petrovici /141 Cronicarul în fa ţa c ărţilor sau despre responsabilitatea actului critic: Dumitru Vl ădu ţ, Cărţi din dou ă veacuri , Florica Bodi ştean /143 5 6 THEORY, HISTORY AND LITERARY CRITICISM 7 8 THEORY, HISTORY AND LITERARY CRITICISM Alice Munro sau redefinirea feminit ăţ ii în termeni de „conven ţional” şi „neconven ţional” Florica Bodi ştean * Alice Munro or Redefining Femininity in Conventional and Non-Conventional Terms Abstract: Alice Munro has gained her status as an established writer owing to her short stories, which also brought her the Nobel Prize for Literature in 2013. Her prose is an example of how ordinary life can turn extraordinary, thanks to the writing manner of a resolute writer. The present study analyses the contexts that distinguish her heroines from one another – aspects of feminine maturity, social and family status –, at the same time dealing mostly with their common pattern, namely their reaction to love studied in the most honest form possible. This is, therefore, a study of sociology and phenomenology of love, focused on four of Munro’s volumes: Hateship, Friendship, Courtship, Loveship, Marriage (2001), Runaway (2004), Too Much Happiness (2009), Dear Life (2012). Keywords : feminine prose, femininity, authenticity, difference, identity Paradoxurile prozei scurte şi „simple” Discreditat ă în fa ţa romanului pe motiv c ă nu ajunge la aceea şi complexitate, povestirea, pentru a se întemeia estetic, are de surmontat nu numai aceast ă prejudecat ă de con ţinut, ci şi dificult ăţ ile tehnice inerente unei convertiri a întinderii în profunzime. De aceea, genul scurt a devenit marea prob ă de m ăiestrie a unui scriitor, c ăci aici limitarea pe orizontala textului şi a lumii evocate presupune compensa ţii în intensitate, un suplimentar efort de concentrare şi de poten ţare a efectului artistic sau, generic vorbind, tendin ţe ap ăsat configurative. Prima regul ă a povestirii este cea a necesarului, un fel de nec plus ultra , ceea ce presupune nu doar o selec ţie strict ă a episoadelor în ordinea unei teleologii decise de deznod ământ şi de un obligatoriu „efect de final”, ci şi o capacitate de semnificare a fiec ăruia dintre acestea în parte, capacitatea de a desf ăş ura fragmente „iradiante” de existen ţă , momente de cotitur ă cu str ăfulger ări ce lumineaz ă via ţa de dinainte şi de dup ă a personajelor. Arta povestirii e considerat ă mai pur ă, mai aproape de esen ţe, mai aproape de discursul poetic chiar, pentru c ă e rezultatul asum ării ei de c ătre un unic povestitor/focalizator. Începând cu Bahtin (1982: 130–157), romanul, expresie a unei con ştiin ţe social-ideologice, * Professor PhD, “Aurel Vlaicu” University of Arad, [email protected] 9 şi-a asumat teoretic calitatea de gen dialogic (sau polifonic), întret ăiere de registre şi limbaje, pe când povestirea, originea tuturor formelor epice, – dar, a nu se uita, o origine oral ă – e monologic ă, respectiv discurs unitar şi, implicit, intens subiectivizat. Diferen ţa dintre cele dou ă genuri poate fi pus ă şi în termeni politici: „Povestirea e autoritar ă, în măsura în care adev ărul faptelor e garantat de autoritatea povestitorului, şi chiar totalitar ă, dac ă ne gândim c ă nu-i permite s ă se exprime decât unei unice voci. Romanul este, el, democratic” (Manolescu, 2012). Laureat ă a Premiului Nobel pentru literatur ă în 2013 pentru măiestria probat ă în acest gen special, proza scurt ă, Alice Munro reprezint ă, prin întreaga ei oper ă, o des ăvâr şit ă ilustrare a cunoscutului dicton despre esen ţele tari care se ţin în flacoane mici. Aderând la formula povestirii, scriitoarea ader ă şi la reprezentarea „din interior” a unui mediu cunoscut, mediul tradi ţional canadian din a doua jum ătate a secolului trecut, impunând ideea c ă literatura sa e un mod de receptare a realit ăţ ii prin tot ceea ce ţine de o gril ă a subiectivit ăţ ii şi a sensibilit ăţ ii feminine. Îns ă dincolo de aceast ă gril ă, tradus ă artistic într-o manier ă de observare a lumii a c ărei principal ă amprent ă stilistic ă e acuitatea detaliului, prozele sale se legitimeaz ă printr-o valoare estetic ă indubitabil ă ce nu are nimic de a face cu discrimin ările de gen, ci cu anvergura semnifica ţiilor general-umane proprii marilor opere. Recunoa şterea interna ţional ă a prozei lui Alice Munro este o confirmare a dep ăş irii, în planul recept ării critice actuale, a ceea ce Bianca Bur ţa- Cernat nume şte „feminismul diferen ţei”, spre o asumare a no ţiunii de „subiect cultural neutru din punct de vedere sexual şi, în consecin ţă , împotriva unei abord ări enclavizate (excesiv de atente la «diferen ţele de gen») a literaturii scrise de femei” (Bur ţa-Cernat, 2011: 14). Despre genul de scurt ă întindere Munro îns ăş i vorbe şte autoironic într-una dintre prozele sale, taxând o opinie „din afar ă”, destul de comun ă de altfel. O face prin vocea profesoarei de muzic ă din Fic ţiune (volumul Prea mult ă fericire ), care descoper ă c ă Christine, fiica lui Eddie, femeia care i-a luat locul în c ăsnicia sa cu Jon şi, totodat ă, fosta sa elev ă, a debutat cu un volum de povestiri: Cum o s ă tr ăim e o antologie de povestiri, nu un roman. Treaba asta, în sine, e dezam ăgitoare. Pare s ă afecteze seriozitatea c ărţii, f ăcând autorul s ă par ă doar un novice care bate la por ţile Literaturii, şi nu un scriitor instalat în siguran ţă dincolo de ele. Lectura unei povestiri intitulate Kindertotenlieder îi reveleaz ă lui Joyce, profesoara, faptul c ă pretinsa fic ţiune e via ţă în toat ă puterea cuvântului, care vine s ă umple, din paginile unei cărţi, golurile dintr-un segment neclasat al propriei existen ţe. Goluri pe care nu le putea b ănui pentru c ă nu a şi-a pus niciodat ă problema celeilalte perspective, 10 THEORY, HISTORY AND LITERARY CRITICISM perspectiva fostei sale eleve care a v ăzut în ea modelul, instan ţa suprem ă de ale c ărei aprecieri sau dezaprob ări depindea fericirea sau nefericirea sa. Or la toate acele chinuitoare tribula ţii suflete şti profesoara a asistat cu o teribil ă ignoran ţă , c ăci n-a tratat-o ca individualitate, ci ca pies ă în angrenajul destr ămării formulei sale de viaţă : „nu s-a gândit niciodat ă la ea ca la Christine, ci ca la copilul lui Eddie”.