03 2018 Revista PUBLICAȚIE DE LITERATURĂ ȘI DIALOG CULTURAL ION POP: „CARTEA ȚĂRII” EDITORIAL „(...) Se vede că nu este şi nu va fi deloc uşor să se scoată din mintea multor basara- beni nefastul virus al înstrăinării de neam injectat de imperialismul de la Răsărit. Surogatul de naţionalism provincial nu poate servi decât ocupantului tradiţional, care va căuta mereu să izoleze străvechea provincie românească de Întregul naţional. În acest context încă tulbure şi dramatic, scriitorii-luptători de peste Prut au avut şi au meritul de a se angaja, spre onoarea lor, în serviciul idealului unionist, cu ecou – se vede mereu mai clar în ultima vreme – în tot mai multe comunităţi basarabene ce se deşteaptă asociindu-se apelului venit din adâncuri al transilvanului Andrei Mureşa- nu.” (P. 5) ANA BLANDIANA: ARCADIE „ORE DE RELIGIE” SUCEVEANU: „Pledez pentru educația religioasă văzută nu ca o tentă de obscurantism „PRIMA DIN sau char de fanatism, ci ca o parte a educației culturale. O parte fără de CELE TREI UNIRI” care întreaga cultură a lumii devine de neînțeles.” (P. 7) AVANPREMIERĂ „La ora actuală, în Europa nu există o altă face eforturi consistente în vederea imperiului de la răsărit care nicide- EDITORIALĂ 03 națiune care să stea divizată în două ju- unirii. Și asta în condițiile în care cum nu dorește să o slăbească din mătăți gemene, lipite spate în spate una o parte însemnată a conaționalilor îmbrățișarea strânsă a Fratelui mai de cealaltă, decât națiunea română. Iar noștri sunt încă nehotărâți sau se Mare din fosta Uniune Sovietică, Fragment din cartea prozatorului ucrai- unirea nu se va produce dacă românii din situează pe poziții adverse. Totodată, România trebuie să-și stabilească o nean Serhii Jadan, Internat, în curs de RM și românii din România nu vor acționa având în vedere faptul că RM se mai strategie sui-generis, neconvențio- apariție la Editura Cartier (P. 24) cu fermitate în acest sens, dacă nu vor află, din păcate, în sfera de interese a nală, în această problemă.” „AGONICELE”: CITIȚI ÎN ACEST NUMĂR: „în jurul tău e derivă și frig TEOFANII ÎN FORMAT A4 – P. 4 și umbra morții ascunsă printre cutele TEO CHIRIAC: „GURA CARE VORBEȘTE VERSUS MÂNA CARE SCRIE” așternutului te sugrumă încet… ANCHETĂ – P. 8 ȘERBAN FOARȚĂ, LUAT LA ÎNTREBĂRI DE EMILIAN GALAICU-PĂUN atât de lungi sunt nopțile și atât de dureros e PROZĂ – P. 10 să fii lumânare într-un întuneric IOAN MÂNĂSCURTĂ: „LORD” desăvârșit.” CRONICI LITERARE – P. 11, 14, 17 POEZIE DE DUMITRU CRUDU, MIRCEA V. CIOBANU ȘI DUMITRU APETRI de ANDREI ȚURCANU DEBUT – P. 19 12 ANNA ROSIER: „DELIR” (POEME) ACEASTĂ PUBLICAȚIE ESTE EDITATĂ CU SPRIJINUL MINISTERULUI PENTRU ROMÂNII DE PRETUTINDENI ȘI AL INSTITUTULUI CULTURAL ROMÂN 2 / REVISTA LITERARĂ #3 EDITORI: UNIUNEA SCRIITORILOR din Moldova 03 UNIUNEA SCRIITORILOR 2018 din România | Filiala Chișinău CUPRINS ANUL 4 | NUMĂRUL 3 (29) | MARTIE | 2018 ANCHETĂ EDITORIAL FIRUL CU PLUMB EMILIAN GALAICU-PĂUN VS. ȘERBAN FOARȚĂ de ARCADIE SUCEVEANU de DUMITRU MATCOVSCHI „SIEŞI MAESTRU ŞI UCENIC, „PRIMA DIN „BASARABIA” 08 ŞERBAN FOARŢĂ” 03 CELE TREI UNIRI” 21 TEOFANII PROZĂ PLURALIA TANTUM 04 ÎN FORMAT A4 10 „LORD” 18 „JURNAL ÎN MARGINILE ISTORIEI „GURA CARE VORBEŞTE DE IOAN MÂNĂSCURTĂ LITERARE” (X) VERSUS MÂNA CARE SCRIE” DE LEO BUTNARU DE TEO CHIRIAC CÂMPUL ALB, 14 OILE NEGRE DEBUT MIRADOR „REALISMUL GROTESC 19 „DELIR” 05 „CARTEA ȚĂRII” AL LUI DUMTRU CRUDU” (II) DE ANNA ROSIER DE ION POP DE MIRCEA V. CIOBANU VOX CLAMANTIS BASARABIA BLOGOGRAME 21 „SPARTACUS” 06 LITERARĂ TRADUCERI 15 „VA NINGE” DE GRIGORE CHIPER „MÁRQUEZ, PREDA, PALER. din ENORMI STATIONIS DE GHEORGHE ERIZANU TREI PLIMBĂRI NARATIVE” POLILEME DE RĂZVAN VONCU „EURYTION”, „MAGNIFICAT” STUDII 22 „O SUTĂ DE ANI DE ZILE 20 „GUST DE BĂRBAT”, „DARKROOM”, 16 „ALEXANDRU ROBOT, LA PORȚILE LAPUTEI” REFLEXE ŞI ALTE POEME TĂLMĂCITE PUBLICISTUL ŞI ESEISTUL” DE ADRIAN CIUBOTARU 07 „ORE DE RELIGIE” DIN LIMBA POLONEZĂ DE NINA CORCINSCHI DE ANA BLANDIANA DE MIRCEA DAN DUȚĂ Revista PUBLICAȚIE DE LITERATURĂ ȘI DIALOG CULTURAL Director: Arcadie Suceveanu Concepție grafică: Romeo Șveț Publicație înregistrată la Ministerul Justiției Redactor-șef: Teo Chiriac Paginare computerizată: Adrian Ciubotaru al Republicii Moldova în data de 03 martie 2015. Redactor-șef adjunct: Adrian Ciubotaru Numărul de înregistrare: 297. Secretar de redacție: Grigore Chiper Sediul redacției: ISSN: 2345-1777 Această revistă a fost tipărită cu sprijinul Ministerului MD-2004, or. Chişinău pentru Românii de Pretutindeni – www.mrp.gov.ro. Colegiul de redacție: Vladimir Beşleagă, str. 31 August 1989, nr. 98 Format A3. Tipar: ofset. Eugen Lungu, Leo Butnaru, Mircea V. Ciobanu, Tiraj: 1000 de exemplare. Matei Vişniec (Paris), Răzvan Voncu (Bucureşti), Tel: (+373 22) 234724 Tipărit la Casa Editorial Poligrafică „Bons Offices” Ion Pop (Cluj), Ștefan Hostiuc (Cernăuți), Cassian Fax: (+373 22) 237118 MD-2005, or. Chişinău Maria Spiridon (Iaşi), Vadim Bacinschi (Odesa) E-mail: [email protected] str. Feredeului 4/6 Această revistă apare cu sprijinul Institutului Cultural Român – www.icr.ro. Textele și imaginile inserate în paginile Colaboratorii sunt invitați să-şi trimită textele la adresa electronică afişată mai sus. Conținutul publicației „Revista literară” nu reprezintă publicației Revista literară nu pot fi reproduse Textele vor avea format A4, nu vor depăşi 7 000 de semne, vor fi paginate în Word, poziția oficială a Ministerului pentru Românii de și nici distribuite fără acordul scris al redacției. Pages sau alt program compatibil cu sistemele de operare Windows sau Mac OS. Pretutindeni sau a Institutului Cultural Român. REVISTA LITERARĂ #3 / 3 EDITORIAL de ARCADIE SUCEVEANU NEAGU DJUVARA DESPRE PRIMA DIN CELE CREDINȚĂ ŞI TREI UNIRI TOLERANȚĂ LA ROMÂNI „Nu indiferența religioasă, ci doar lipsa acă, în 1859, Basarabia n-a putut să promoveze ideea integrării europene Un act de o asemenea anvergură şi fanatismului și a sectarismului a făcut să participe la „Mica Unire”, ea ca obiectiv strategic al RM. În virtutea responsabilitate presupune parcurgerea să nu existe, în Țările Române, niciun Da fost prima dintre provinciile acestui drept moral, recunoscut de unor etape şi procese obligatorii, ce nu fel de rezistență serioasă din partea înstrăinate care, în 1918, prin vocea întreaga societate, de a fi în avangarda pot fi ocolite. Or, se ştie că doar 20-30 Bisericii în fața modernizării, spre deo- providențială a celor 86 de deputați proceselor politice, Uniunea Scriitorilor la sută din populația RM se pronunță în sebire de ceea ce s-a întâmplat în cele- din „Sfatul Țării”, şi-a declarat Unirea a revenit mereu în prim-planul mişcării acest moment pentru Reunificare. Ce e lalte țări ortodoxe, mai ales în Grecia și cu Patria-mamă, România. Ziua de 27 naționale şi, ori de câte ori a fost nevo- de făcut cu restul de 70 de procente, cu în Rusia (ca să nu mai vorbim de martie s-a fixat în cronologia istorică ie, a luat atitudine fermă în probleme celelalte etnii? Ca să pledeze pentru o „fenomenele de respingere” pe care le vedem astăzi în cele mai multe țări ca o dată simbolică a primei din cele de importanță majoră. eventuală Unire cetățenii trebuie să fie musulmane). Românii sunt, într-ade- trei Uniri care, alături de cele două mari Astfel, la Consiliul USM din 28 motivați, în primul rând, economic, să văr, poporul cel mai tolerant din lu- date ulterioare – 28 Noiembrie, Unirea octombrie 2015, am decis să nu mai aibă certitudinea creşterii, în noile con- mea crestină, dar tot ei sunt „visceral” Bucovinei, şi 1 Decembrie, Unirea Tran- credităm nici un partid, nici o mişcare diții, a nivelului de bunăstare socială. legați de religia lor, de legea lor. Este silvaniei – au conturat anul Marii Uniri. politică. Tot atunci am dat publicității o Ar fi bine să se înțeleagă, pe am- interesant de văzut că lege a pierdut, Basarabia „începea prima să-şi strige Declarație prin care ne exprimam încre- bele părți ale Prutului, că Reunificarea în Evul Mediu, o mare parte din sensul frații de sânge”, dând startul unui pro- derea că Reunificarea cu România este reclamă acum, în anul de grație 2018, o de lege civilă — pe care nu-l va recă- ces care a condus în scurt timp la să- unică soluție viabilă pentru Republica altă soluție politică decât cea din 1918. păta decât în secolul al XIX-lea — pen- vârşirea actului istoric decisiv, act care Moldova: „În situația în care un sfert de Cât priveşte reintegrarea culturală, la tru a desemna, îndeosebi, legea divină, este fapta întregii națiuni. Iar revenirea secol de independență a Republicii Mol- ea se lucrează demult, e un proces în legea prin excelență, religia; legea este Basarabiei la matricea originară a fost dova a însemnat, de fapt, o mişcare din continuă desfăşurare. Astăzi nu există ceea ce leagă de o anumită ordine ce poate cea mai grea, cea mai dramatică, neunde spre nicăieri, datoria noastră ca scriitori, artişti plastici sau compozitori nu poate fi încălcată, iar ordinea cea mai problematică dintre toate cele- intelectuali, ca oameni ai cetății, este să importanți care să fi rămas în afara aceasta este, în mod esential, ordi- lalte provincii. Ea a reînviat practic din atragem atenția întregii populații asu- procesului de recuperare şi integrare în nea divină. De aceea, apartenența la ortodoxism se va confunda, în cele morți după un secol şi ceva de cruntă pra singurei căi de izbăvire – integrarea circuitul românesc general, iar uniunile din urmă, în subconștientul popular, înstrăinare, de nemiloasă exploatare, de în Europa, prin Reunificarea celor două de creație, atât cele de la Chişinău, cât cu sentimentul național; cu atât mai totală izolare de matricea istorică şi de state româneşti, Republica Moldova şi şi cele de la Bucureşti, acționează în mult cu cât propaganda, presiunea perversă politică de deznaționalizare România, într-un singur stat”. cadrul unor programe comune sau, cel catolică se făcuseră, în Evul Mediu, dusă până la mutilarea gravă a ființei În aceste zile, instituția scriitoriceas- puțin, îşi coordonează reciproc activi- prin mijlocirea suzeranului ungur și naționale, ale cărei urmări se mai văd şi că urmăreşte cu entuziasm şi susține tatea la nivel instituțional, promovând, dusese, adesea, la asimilarea nobilimii astăzi.