TRIBUNALUL HUNEDOARA P R E F A Ţ Ă După revoluţia din 1848/1849 în Transilvania, odată cu măsurile de austeritate luate de Curtea din Viena, în 1854, pe lângă reforma administrativă are loc şi o reformă a justiţiei în care Codul civil austriac din 1853 va sta la baza procedurilor de judecată de pe teritoriul Marelui Principat al Transilvaniei. Astfel că, pe lângă Prefectura Orăştie, nou înfiinţată, va funcţiona Tribunalul ţinutal Orăştie în calitate de curte judecătorească de primă instanţă, în timp ce pentru cele nouă preturi, câte avea Prefectura Orăştie, se stabilise un număr de patru tribunale de cercetare. Mai târziu, în timpul dualismului austro-ungar (1867-1918), mai exact în baza legii XXXII din 1871, se înfiinţează tribunalul de comitat sau tribunalul de primă instanţă. Acesta era competent în materie civilă şi comercială (caz în care era instanţă de prim grad) şi instanţă de apel pentru hotărârile instanţelor inferioare. În materie penală, tribunalul de comitat era instanţă de prim grad pentru toate crimele şi delictele penale. Fondul documentar Tribunalul Hunedoara Deva cuprinde un număr de ........... u.a. cu anii extremi 1858-1968. Denumirea fondului, este de cele mai multe ori Tribunalul Hunedoara Deva, iar în unele documente este doar Tribunalul Hunedoara, din cauză că, de regulă, aceste tribunale funcţionau în fiecare reşedinţă de judeţ, fiind subordonate Ministerului Justiţiei. Pentru perioada 1859-1918 documentele conţinute de fondul „Tribunalul Hunedoara” se referă la cauze civile şi penale. Cauzele civile se referă la judecarea unor procese privind: succesiuni, contracte de vânzare-cumpărare, testamente, donaţii de proprietăţi, zălogiri de bunuri mobile şi imobile, cauze tutelare, administrarea unor bunuri ale orfanilor aflaţi sub tutelă, comasarea şi segregarea proprietăţilor foştilor iobagi urbarialişti, despăgubiri date de iobagi pentru proprietăţile primite, divorţuri şi împărţiri de bunuri, întăbulări de proprietăţi şi alte probleme de carte funciară etc. Cauzele penale se referă la judecarea unor procese privind furturi, loviri, crime, tâlhării, vătămare corporală, injurii, conturbarea în proprietate, delicte silvice, pruncucidere, sustrageri de aur de la minele de aur, vagabondaj, falimente frauduloase. Foarte puţine documente se © Arhivele Naţionale ale României referă şi la organizarea Tribunalului Hunedoara, salariile personalului, concursuri pentru ocuparea unor posturi, rapoarte de activitate. Aceste documente sunt scrise pe hârtie, majoritatea în limba maghiară, dar sunt şi documente scrise în limba română şi limba germană. Pentru perioada 1919-1942, documentele din fond se referă la aplicarea prevederilor legii de reformă agrară din 1921 (exproprieri, împroprietăriri), procese verbale, hotărâri, decizii, încheieri judecătoreşti şi sentinţe privind cauzele de faliment a unor intreprinderi sau mici intreprinzători; validarea şi recunoaşterea drepturilor miniere pentru diverşi concesionari; statutele de constituire a unor composesorate de pădure (păşuni) sau societăţi comerciale; procese verbale, liste cu alegători privind alegerile din 1929 din 1936 (din judeţul Hunedoara), judecarea unor cauze de natură penală, omoruri, asasinate, judecarea celor vinovaţi de furt şi contrabandă cu aur etc. Numeroase documente se referă la activităţi politice (răspândire de manifeste de către partidul comunist), activitatea P.N.Ţ., activitatea muncitorească şi sindicală (greve ale minerilor); declaraţii ale refugiaţilor din Ardealul de Nord, diverse contracte de vânzare-cumpărare a unor imobile etc. Pentru perioada 1943-1968, documentele din fond oferă informaţii referitoare la activitatea Tribunalului, date statistice ale cauzelor judecate, plata salariaţilor, dar şi alte date referitoae la refugiaţii sau evacuaţii din perioada 1940-1944 stabiliţi în judeţul Hunedoara, bombardamentele din Simeria şi Tâmpa din anul 1944, condamnări pentru sabotaj etc. Circumscripţia Tribunalului Hunedoara o constituia teritoriul judeţului, respectiv circumscripţiile judecătoriilor care funcţionau pe teritoriul judeţului: Baia de Criş (rurală), Brad (rurală), Deva (mixtă), Geoagiu de Jos (rurală), Haţeg (mixtă), Hunedoara (mixtă), Ilia (rurală), Orăştie (mixtă), Petroşani (mixtă), Pui (rurală). Pentru perioade scurte de timp au mai funcţionat judecătoriile rurale la Sarmizegetusa şi Ghelar. Această structură consfinţită prin Legea pentru organizarea judecătorească din 25 iunie 1924 cu modificările din 28 noiembrie 1925 şi 19 decembrie 1925 a rămas aproape neschimbată până la 1952. Organizarea judecătorească a fost reglementată prin Decretul nr. 135/1968 privind modificarea unor dispoziţii din Legea nr.5/1952 pentru înfiinţarea şi organizarea procuraturii, Decretul nr. 377/1960 pentru organizarea şi funcţionarea Notariatului de © Arhivele Naţionale ale României Stat, Decretul nr. 281/1956 pentru organizarea şi exercitarea avocaturii şi Decretul nr. 143/1968 privind organizarea judecătorească, Decretul nr. 841/1973 privind modificarea Legii 58/1968 pentru organizarea judecătorească. Suportul documentelor este hârtia, iar în cazul hărţilor miniere este folosită hârtia de format mare. Documentele sunt scrise de mână sau la maşina de scris, în limba română, maghiară (copii ale unor documente miniere din perioada dualistă), mapele cu sentinţe civile şi penale pe anii 1913-1968. Fondul arhivistic Tribunalul Hunedoara Deva conţine .................. u.a. cu anii extremi 1858-1968. 29.08.2005 Prof. VIOREL VÂNĂTORU Prof. DUMITRU BARNA Prof. ANGELA CEREAN © Arhivele Naţionale ale României Nr. vechi Nr. al unităţii CUPRINSUL Anul Nr. Obs. crt. de UNITĂŢII DE PĂSTRARE sau anii filelor păstrare extremi Tribunalul Hunedoara 1919 1 Cereri ale locuitorilor din Cristur, Jeledinţi-totia 1919 Mică, Bârcea Mare. Către Judecătoria de Ocol Deva privind parcelarea pământului expropriat, decizii ale Comisiei judeţene Hunedoara pentru reformă agrară în legătură cu arenda forţată a proprietăţilor deţinute de Tischler Elemer în localităţile Pişchi, Cristur, Seuleşti, Sântandrei, Tâmpa, Bârcea Mare; sentinţe, procese verbale referitoare la reforma agrară din 1921, tabele nominale despre împărţirea pământului în arenda forţată locuitorilor din Şeuleşti, Tâmpa, Băcia, Jeledinţi-Totia Mică, Simeria, Bârcea Mare, Sântandrei, Pişki etc. lb.română şi maghiară 2 Încheieri judecătoreşti referitoare la activitatea 1919 tutelară, inventare şi lăsăminte, extrase de stare civilă privind deschiderea procedurii succesorale în vederea moştenirii ale unor locuitori din Hunedoara, Valea nandru, Dobra. Lb. Română şi maghiară 3 Bilet de călătorie emis de Consiliul Naţional 1919 Român Pricaz pentru locuitorul Nicolae Sima în vederea deplasării acestuia pe ruta Orăştie- Petroşani şi retur. 4 Procese verbale, interogatorii, sentinţe etc. 1919 referitoare la cauze civile şi penale în legătură cu furturi, crime, contracte de vânzare- cumpărare, leziuni corporale. 5 Procese verbale privind exproprierea moşiei lui 1919- Fay Victor şi Fay Blanca din Nalaţi-Vad şi 1922 Bărăşti, hotărâri ale Comisiunii judeţene pentru expropriere Hunedoara-Deva privind aplicarea legii de reformă agrară în satele Nalaţ-Vad, Bărăşti şi Ohaba Sibişel, tabel cu nr. topografic al suprafeţelor de pământ arător, fânaţ şi intravilan, aflat în comunele Nalaţ-Vad, Rea, Bărăşti, © Arhivele Naţionale ale României Nr. vechi Nr. al unităţii CUPRINSUL Anul Nr. Obs. crt. de UNITĂŢII DE PĂSTRARE sau anii filelor păstrare extremi Fărcădinul Superior şi Sântă Mărie, corespondenţă referitoare la reforma agrară. 6 Procese verbale întocmite de delegatul regiunii 1919- a II-a agricole a Consiliului dirigent, decizii, foi 1922 funciare, cereri, schiţe cadastrale etc. referitoare la exproprieri şi arendări forţate în localităţile Fărcădinul Superior, Haţeg, Silvaşul Inferior, Tuştea, Ciula Mare, Fărcădinul Inferior, Silvaşul Superior, Boiţa, Balomir, Unciuc, Râu de Mori, Râu Bărbat, Vâlcelele Bune, Râul alb, Bretea Maghiară, Bretea Română, , Uricani, Petroşani, Zam, Bucova. 7 Decizii, procese verbale ale Biroului de poliţie 1919- Deva, adrese ale Tribunalului Deva, declaraţii, 1937 interogatorii, corespondenţă referitoare la anchetarea agenţilor de la Serviciul de Siguranţă Deva acuzaţi de luare de mită şi delapidare. 8 Procese verbale, tabele cu proprietăţi, cereri ale 1919 locuitorilor către Consiliul Dirigent, judecătorii şi primării, decizii, corespondenţă referitoare la aplicarea reformei agrare asupra proprietăţilor deţinute de contele Kendeffy Gavril în Sântămărie Orlea şi împrejurimi. 9 Procese verbale, corespondenţă, libret de 1919- economii, cărţi de vizită etc. referitoare la 1925 activitatea lui Gh.Drăgănescu fost controlor financiar la Serviciul de control financiar Petroşani, acuzat de delapidare. 10 Încheieri judecătoreşti, procese verbale, 1919- rapoarte, bilanţuri referitoare la activitatea 1940 Băncii Populare din Pui – Institut de Credit şi Economii. Lb.română şi maghiară 1920 1 Cereri ale locuitorilor din Peştişul Mare, 1920 Popeşti, Petrila, Măgureni, Spini şi Beriu adresate Comisiunii judeţene pentru reformă agrară Deva, hotărâri şi procese verbale ale Comisiunii de Ocol © Arhivele Naţionale ale României Nr. vechi Nr. al unităţii CUPRINSUL Anul Nr. Obs. crt. de UNITĂŢII DE PĂSTRARE sau anii filelor păstrare extremi Orăştie referitoare la atribuirea de păşuni (goluri de munte) în munţii „Dealul de Groapă”, „Şinca Grostiori”, „Coasata lui Brad” etc. 2 Cereri ale locuitorilor din leşnic, Vulcez şi 1920 Veţel către primăria comunală Leşnic, decizii ale comisiunii judeţene Hunedoara pentru reformă agrară