Nr. 6-7 (478-479) [email protected] • Anul 46 (serie nouã) • iunie - iulie 2009 • 3,50 RON • Violeta Savu Transfigurãri prin artã eroticã pagina 3 Valentin Ciucã Verva imaginativã a unui monumentalism care se trateazã pagina 8 Teatrul Tineretului Piatra Neamþ Terapie prin miracole • Cronicã de Carmen Mihalache pagina 17 Interviu cu Teodor Ciurdea (Austria): „Aducerile aminte sunt cutremurãtoare“ paginile 20 - 21 Lãcrãmioara Loredana Beleacov Literatura ºi societatea pagina 24 • Ovidiu Marciuc breviar Festivalul Naþional Festivalul Internaþional de Poezie de Folclor „Ion Drãgoi” „Avangarda XXII” Ediþia a IX-a, Bacãu, 2009 În zilele de 23 ºi 24 iunie (altfel spus, în ajunul ºi în Fundaþia Culturalã „Georgeta ºi Mircea Cancicov” organizeazã, în ziua sãrbãtorii Sânzienelor), colaborare cu Primãria Bacãu, Administraþia Fondului Cultural Naþional s-a desfãºurat, în Bacãu, Român, Direcþia Judeþeanã pentru Culturã, Culte ºi Patrimoniu Cultural Festivalul Naþional de Folclor „Ion Drãgoi”, Naþional Bacãu ºi Uniunea Scriitorilor din România – filiala Bacãu, amplã manifestare desti- Festivalul-Concurs Internaþional de Poezie „Avangarda XXII”, mani- natã promovãrii cântecului festare care îºi propune descoperirea ºi promovarea creatorilor de poezie popular românesc. Alãturi autenticã în limba românã – tineri ºi adulþi, începãtori ºi profesioniºti -, a de Ansamblul „Busuiocul” (titularul proiectului cultu- celui mai bun debut în volum, a celor mai buni poeþi consacraþi, precum ºi ral), partenerii tradiþionali a celei mai bune antologii de autor. De asemenea, iniþiativa îºi mai propu- au fost ºi în acest an ne identificarea ºi promovarea celor mai valoroase reviste literare ºi de cul- Consiliul Judeþean, Primãria turã de limbã românã din þarã ºi strãinãtate. Municipiului Bacãu, precum ºi Societatea Românã de Televiziune. Condiþii de participare Amintim cã acest fie sub îndrumarea das- (Suceava), Florentina ºi Festival s-a lansat în anul cãlilor lor, au avut prilejul Petre Giurgi (Baia Mare); La aceastã competiþie pot participa creatori de poezie în limba românã 2000 din dorinþa de a sã se aproprie de arta pop- 2. Valorificarea cântecelor din þarã, Basarabia, Bucovina (Ukraina), Voivodina (Serbia), Gyula atrage atenþia asupra exis- ularã tradiþionalã. Convinºi tradiþionale din colecþiile (Ungaria) ºi din diaspora, cu cetãþenia românã, a þãrii de rezistenþã sau cu tenþei, în circuitul viu, a fiind cã îi vom revedea ºi constituite de Anton Pann, unui repertoriu autentic ºi cu alte prilejuri, îi men- C-tin Brãiloiu, Alexandru dublã cetãþenie, care: valoros în mãsurã sã asi- þionãm: Paula Florescu, Voevidca, Gh. Ciobanu, • nu au depãºit vârsta de 35 de ani ºi nu au debutat editorial gure perenitatea folclorului Teodora Irava, Alina Pavel Delion ºi Constantin • au debutat editorial în perioada 2008 ºi nu au depãºit vârsta de 47 de muzical. ªi dacã organiza- Carnariu, ªtefan Glãvãnescu Arvinte; 3. Prezentarea în ani torii i-au atribuit numele spectacol a unui obicei (Bacãu), Dana Jurjuþ • nu au depãºit vârsta de 55 de ani (poeþi profesioniºti), violonistului „Ion Drãgoi”, a (Bihor) ºi Alexandra Chira legat, fie de anotimpurile precum ºi fost îndeplinitã astfel o (Sãlaj). anului, fie de anotimpurile datorie de onoare faþã de Asemeni tuturor proiec- omului. La actuala ediþie, • antologii /din creaþia unui singur poet) în limba românã, din þarã, un mare artist, care s-a telor culturale ciclice, ºi au fost înscenate – de Basarabia, Bucovina (Ukraina), Voivodina (Serbia) ºi din diaspora, apãrute dãruit cu o tensiune exem- Festivalul Naþional de cãtre Ansamblul Folcloric în perioada 2007 – 2008 plarã cântecului popular. Folclor „Ion Drãgoi” vã- „Busuiocul”, în coordo- Graþie prestigiului de • reviste literare ºi de culturã deºte unele caracteristici narea maestrului coregraf care se bucurã, la actuala Toate lucrãrile vor fi expediate, pânã la data de 3 august 2009 (data stereotipe. Pentru a le Petre Vlase – ritualurile ediþie (a X-a), Festivalul a poºtei), pe adresa: Direcþia Judeþeanã pentru Culturã, Culte ºi Patrimoniu evita, fiecare ediþie a mani- caracteristice nunþii moldo- reunit 62 de cunoscuþi veneºti. Cultural Naþional Bacãu, Strada Cuza Vodã nr.6, cod. 600275, cu menþi- interpreþi (soliºti vocali ºi festãrii a avut un profil spe- Întregul program al unea: „Pentru Festivalul-Concurs Internaþional de Poezie Avangarda XXII”. instrumentiºti) reprezen- cific. Astfel, ediþia din acest Festivalului a fost înregis- tând principalele zone an ºi-a impus trei accente trat de RTV 1, spre a fi etnofolclorice din România distincte: 1. Prezentarea prezentat, ulterior, în emisi- Regulamentul concursului ºi alte relaþii suplimentare la: ºi din Republica Moldova. unor familii de mari inter- unile „Tezaur Folcloric” • telefon/fax: 0234 /518236; 0234/513250; mobil: 0721/861045; preþi: Grupul Topalã - din 25 iulie, 1-8 ºi 15 Alãturi de recitalurile con- • e-mail: [email protected]. sacraþilor, în program a Lãtãreþu (Leleºti-Gorj), Duo august a.c. Directorul festivalului: Victor Munteanu. fost inclus concursul instrumental Denis ºi C. DONEA „Muguri de tezaur” rezer- Constantin Gogan (Bacãu), vat copiilor (între 6-12 ani), Duo-urile vocal-instrumen- Conferinþele Bibliotecii Judeþene „C. Sturdza” Bacãu cu calitãþi vocale ºi inter- tale: Antonela ºi Liviu Buþiu pretative, care, fie prin (Bihor), Loredana ºi educaþia primitã în familie, Constantin Mândriºteanu Mihai Eminescu în canonul occidental: without love La cea de-a ºasea ediþie a Nicolae Manolescu „reþine doar Eminescu. / Eminescu ne ajutã Conferinþelor Bibliotecii, în care s-a textele marginale ale lui sã rãmânem în literaturã. / Pe adus un omagiu poetului naþional, Eminescu”, trece cu vederea Eminescu nu-l pot ierta toþi cei invitaþi de onoare au fost scriitorii poeme eminesciene care repre- s-au simþit vizaþi.” a afirmat aforis- Theodor Codreanu (renumit emi- zintã capodopere ale literaturii tic Theodor Codreanu. nescolog) ºi profesorul Nicolae române cum ar fi spre exemplu În continuarea conferinþei s-au Georgescu. Conferinþa susþinutã „Odã în metru antic”, ignorã valo- lansat volumele: „Cartea trecerii – de distinsul Theodor Codreanu a rile estetice ale „Luceafãrului”, se boala ºi moartea lui Eminescu” purtat titlul „Eminescu ºi ca- foloseºte de false silogisme pen- de Nicolae Georgescu ºi „Carte nonul occidental”. Theodor tru a-l introduce într-o nouã ºi tristã ºi încâlcitã” de Pr. Teofil Codreanu s-a axat pe demon- occidentalã canonizare pe Bradea. Cele douã cãrþi au fost tarea acþiunilor de demitizare a lui Eminescu, încercând sã demon- prezentate de Ioan Neacºu, Eminescu, aducând ca argu- streze cã ar fi doar un poet respectiv Marius Manta. mente citate din marii critici ai li- obiºnuit. Dar indiferent de ata- La 120 de ani de la moartea teraturii române. Însã, unul dintre curile asupra lui Eminescu, el va poetului, încã ar mai trebui sã criticii de notorietate ai timpului rãmâne pentru totdeauna re- meditãm adânc la remarca emi- nostru ºi anume domnul Nicolae prezentativ pentru cultura noastrã nescologului Theodor Codreanu: Manolescu în recenta lui carte naþionalã, aºa cum este „Despre Mihai Eminescu vorbim „Istoria criticã a literaturii române” Shakespeare pentru cultura mult ºi îl înþelegem puþin”. ªi cel minimalizeazã valoarea poetului englezã, Goethe pentru cultura mai probabil niciodatã nu vom Mihai Eminescu, atitudine vehe- germanã sau Dostoievski pentru putea ajunge sã-l iubim în ment contestatã de Theodor cultura rusã. „Centrul canonic al mãsura cu care el Poetul a Iubit. Codreanu. El atrage atenþia cã spiritualitãþii româneºti este V. SAVU 2 iunie - iulie 2009 arte Scriitorul francez Pascal Puºcuþã, Ion Vãsâi ºi, cu îngã- Quignard considerã cã existã o duinþa voastrã, ºi subsemnatul singurã diferenþã sexualã ºi, Transfigurãri Marius Crãiþã-Mândrã [fapt aceastã diferenþã „face ca, recunoscut ºi în timpul privit dinspre propriul sex, vernisajului de cãtre Vasile celãlalt sex sã fie pururi miste- Crãiþã-Mândrã – n.m.]. Mi-au rios.” Sexualitate... penum- prin artã eroticã produs încântare ºi artistele bre... eros... Cristina Ciobanu ºi Carmen Pornind de la cele douã care ne-a mãrturisit ce greutãþi Poenaru care au mers, com- sexualitãþi eterogene (cea fem- a întâmpinat dar ºi mulþumirea poziþional, pe rotund. Cel mai ininã ºi cea masculinã) ºi sufleteascã pentru rezultatul urmând un fir subconºtient al mult însã m-a impresionat Ion obþinut: „Acum vreo 10 ani, la farmecelor seducþiei, aºa s-au Mihalache care a venit cu un Cluj, s-a organizat o expoziþie legat lucrãrile artiºtilor plastici desen deosebit, un duct liniar cu temã eroticã ºi au fost invi- bãcãuani (pictori, graficieni, foarte bine definit ºi elaborat. taþi ºi artiºtii bãcãuani. Þin fotografi) în expoziþia „Arta De asemenea mi-au plãcut eroticã”. Sunt tot felul de minte cã doar patru artiºti ne- mult propunerile fotografilor nuanþe în expoziþie ºi e firesc am prezentat cu lucrãri ºi fiind care au respectat perfect sã fie aºa, pentru cã o astfel de prea puþini, Bacãul n-a mai fost tema.” temã provoacã artistul sã-ºi reprezentat la acea expoziþie. Într-adevãr fotografii au M-am gândit atunci cã artiºtii extrapoleze eul senzorial. Sunt recunoscut la vernisajul expo- bãcãuani sunt prea cuminþi ºi tablouri ce transmit: calofilie, ziþiei cã tema eroticã este puþin cam tradiþionaliºti, un pic desfãtare, stare efervescentã predilectã pentru ei. Artistul ºi beatitudine (Marius Crãiþã conservatori. Pictura bãcã- uanã avea faimã în þarã prin fotograf Viorel Cojan a afirmat: Mândrã – în lucrarea cu per- „M-am simþit aproape de acest