ANUL IV m NR. 33 sa FEBRUARIE 1931 m LEI 5 COLABOREAZA : geo bogza • victor brauner • filip bmnea d ion călu găru ü paoS eluard • andre far • b. herold n rau! iulian • m. h. maxy a moldov o saşa pana • s. perahim m ilarie voronca • a. zaremba In supliment, tabla de materie pe cei trei ani de apariţie împlinită VOR APARE IN ACEST TRIMESTRU IONCÂLUeÂHU Luceafărul nopţii Omul de după uşă Povesliri quasi populare Roman Editura UNU Editura CIORNEI SAŞA PANA Echinox arbitrar fi cu desene de M. H. Maxy Editura UNU MOLDOV Repertoriu cu desene de S. Perahim O Editura UNU A. ZAHEMBA Deschidere STUDIO POEME MAXy Desene de S. Perahim Editura UNU Interiorul S. PERAHIM modern MIXOMICETE DESENE Calea Victoriei, 77 (vls-a-vls de Biserica Albă) anul IV k nr. 33 » februarie 1931 sub conducerea unui comitet Contributi uni sumare la cunoaşterea mişcării moderne dela noi in anul 1923, cînd Herwarth Walden organiză dia. Maestrul Brăncuşi admite participarea sa, cu prima msa expoziţie de pictură la Berlin, Marcel lucrări din ţară. Apoi camarazii : d-na Miliţa Petraşcu, lancu consuma primul succes al expoziţiei sale, cu Mattis Teutsch şi Victor Brauner. Cîteva mobile, măşti atât răsunet ps acea vreme în Bucureşti. Un expre- ceilaneze. D-l Eugen Filetti rosteşte cuvîntul de des- sionism brutal, în armonii fugoase de culoare, îi creiă chidere. Manifestarea a făcut destulă vîlvă, deşi criticii o arenă de simpatii. Venit imediat după Iser, terenul au surîs cu superioritate, la acele închipuiri colorate era limpezit pentru o victorie. Secoiidat de poetul şi şi s'au amuzat de comun acord cu publicul nărăvit prietenul Ion Vinea, editează o gazetă săptămînală, din învăţătura lor estetică. Doar Tudor Vianu, a fost Contimporanul, care pe lângă o atitudine democratică înţelegător, subliniind importanţa manifestărei în Miş- şiyiinciaasă, propunea să înfiripeze stînga plasticei carea literară. D-l Vianu, cu un an înainte, desvoltase i a lirismului poetic. Şi s'au alăturat mai tîrziu poe- în Viaţa romînească, un studiu de adîiică înţelegere ftul Ion Barba şi Jacques Costin. După sosirea mea asupra mişcărei plastice din ultima decadă. Diverse |in ţară, am iuat loc printre ei, şi ca urmare Contimpo- manifestări şi manevre în afară de artă, hotărîse ranul apare ca revistă lunară de avangardă modernă. pentru mine la isprăvitul acestei expoziţii o atitudine Deşi ca preocupări ideologice eram la poli opuşi, de izolare. atît Marcel lancu cît şi subsemnatul am găsit pe u atunci o punte de înţelegere în colaborarea noastră. In aceiaş timp, incognito printre noi, Mattis Teutsch Cu o lună şi ceva înainte de expoziţia internaţio- deschide o restrînsă expoziţie de uleiuri şi sculpturi, nală, în Octombrie 1924, apare ca răspuns la ostra- pentru care n'a găsit decît un infim interes, chiar în cismul lui Marcel lancu şi ion Vinea, bomba lui Ilarie cercurile mai avansate. In aceiaş iarnă, vernisez prima Voronca: „75 H. P.". Pentru desfăşurarea unui nou mea expoziţie pur constructivă înir'o atmosferă de steag de luptă. Pentru afişarea unei credinţe. O pilulă ostilitate. (Criticii mă invitau să părăsesc ţara întrucît nouă: pictopoezia, reminiscenţe dadaiste. Şi cei por- nu găsisem cu ea nici o afinitate sufletească. Brăncuşi niţi cu surle şi tobe, s'au resemnat într'o admiraţie realizase aceasta, fără intervenţia nimănui). Doar pentru primul născut din seria ce trebuia să conti- Filip Brunea, Ion Călugăru, B. Florian şi Sandu nue. Şi a continuai din mîna d-lui Scarlat Calimachi, Eliad, s'au declarai prieteni acestei mişcări. Marcel care ie-a deschis paginile revistei „Punct" timp de 3 lancu consideră expoziţia prematură pentru Bucureşti, luni şi jumătate. Şi în ale cărui pagini, protagoniştii şi mai ales în afară de artă. Totuşi mai tîrziu încercă lui „75 H. P." au depăşit prima lor manieră, şi „Punct" aceleaş probleme abstracte, expuse în prima expozi- le-a rezolvat ucenicia. ^Hţie internaţională, alături de o sumă întreagă de Izolat de aceste frămîntări, propun editarea unei colegi străini, invitaţi special să demonstreze aceiaş reviste mai cuprinzătoare de adevăruri şi preocupări teorie. noui. Apare la 1 Martie 1925, şi cuprinde în alcătuirea ei pe d-nii : F. Brunea, Ion Călugăru, Ilarie Voronca Şi pînă la acea manifestare ce a hotărît pentru şi subsemnatul ca redactori la Bucureşti; B. Fondane mai tîrziu un drum desluşit avangardei noastre, au şi Mattis Teutsch, la Paris. Colaborează d-nii : Stephan apărut la graniţa republicii ideologice, o seamă de Roll, Victor Brauner, Ernest Cosma, Mihalovici, B. tineret, voios şi hotărît de luptă. Printre cei de atunci, Florian, Corneliu Mihăilescu etc. Din conciliabule poetul Restriştilor, Ilarie Voronca, pictorul Victor Brau- comune, Ion Călugăru stenografiază manifestul revistei ner, Mihail Cosma şi Stephan Roll. Călăuziţi la înce- „Integral" : „sintetizăm voinţa vieţei din totdeauna, de pretu- puturile lor, de o curiozitate tinerească şi un neas- tindeni şi eforturilor tuturor experienţelor moderne. Cufun- tîmpăr firesc, s'au alăturat mişcărei dela Contimpo- daţi în colectivitate, îi creiăm stilul după instinctele pe cari ranul, în grup strîns. Şi cînd primele lor manifestări şi le bănuieşte". E pentru prima oară, la noi, cînd o promiteau acea izbîndă de care s'au învrednicit pînă revistă promovează o directivă, impunîndu-şi o revi- la urmă, cu această credinţă am propus să le facem zuire a tuturor experimentelor de artă. cinstea unei colaborări. Şi n'am admis altfel decît Astăzi după atîţia ani de cercetări şi efuziuni prin uşa mare. Şi nu în monom cu intervale mari de creiatoare manifestul primului număr din Integral, timp şi spaţiu, cum o doreau ceilalţi. Şi pentru aceasta, trăieşte intact, promotor pentru orice faptă de artă şi pentru cele ce bănuiam că vor isvorî din aseme- nouă. Studii diverse despre mişcările în formaţie şi nea controverse, am preferat să mă'nlătur unui mediu adaptarea lor la noi, formează sinteza de artă a inte- cu mentalităţi mai mult burgheze şi în contradicţie cu gralismului iscălite de Ion Călugăru, F. Brunea, Ilarie arta lor. Voronca şi Mihail Cosma. Consecvenţa continuă a co- Această ruptură de Contimporanul sa produs laboratorilor, lipsa de infiltrare a elementelor dubioase, după Expoziţia internaţională din str. Corăbiei, care sau de faţadă, au dat revistei o alură de strînsă soli- la 30 Decembrie 1924, întruneşte sub organizarea lui daritate şi de curat aspect ideologic. Colaborări eu- Ion Vinea, Marcel lancu şi a mea, o primă manifes- ropene ca Tristan Tzara, René Crevel, Ribemont Des- tare de plastică europeană. Iau parte pictorii din Po- saignes, Marinetti, Herwarth Walden, C. Brăncuşi, va- lonia, Ungaria, Belgia, Cehoslovacia, Germania şi Sue- riază şi întregesc cuprinsul revistei. Un număr întreg e dedicat prin munca şi prietenia lui Ernest Cosma, aplicată, în mobile, covoare, lămpi etc. O serie de futurismului italian. cursuri în ateliere de îndemn profesional, le inaugu- rez pentru desvoltarea tineretului în acest domeniu, • de înfrăţire între spiritualismul nou şi technică. Ne- Concomitent cu noi, Contimporanul îşi duce o exis- voile pecuniare curmă tot elanul meu didactic şi tenţă firavă cu toată continua colaborare a lui Marcel mă găsesc obligat de a lichida academia de artă deco- Iancu. După plecarea lui Ion Barbu, ii iau locul Romulus rativă din str. Cîtnpineanu. Astfel s'au sfărămat toate ja- Dianu şi Sergiu Dan. Agenţi străini îşi manifestă loanele, pentru realizarea unei şcoli similare celei a spleenul în paginile revistei: d-1 Mutius şi Camil Pe- lui Gropius la Dessau! trescu, Principesa Bibescu şi N. D. Cocea. B £ Studioul meu de astăzi e o continuare a aceluiaş Expoziţiile anuale ale d-lui Marcel Iancu, suscită efort, minus şcoala. Şi prezintă dovada pentru cei ce interese, tot mai izbînditoare. In tovărăşia d-nei M. Pe- au fost obtuzi acelei idei că mina şi technică romî- traşcu, a d-rei Merica Rîmniceanu şi apoi a d-rei Co- nească în contact cu noua însufleţire colectivă poate dreanu, reuşesc să aducă dovada unei preocupări mai da viaţă materialului, transformîndu-1 în adevărate serioase, şi mai cinstite, decît în manifestarea din realizări de artă. Şi sunt mîndru că pot mărturisi Contimporanul. aceasta. Cu toate diferendele, reuşim acum trei ani sa înjghebarea unei expoziţii colective, cu aportul în plus Şi „Integral", martor ocular al tuturor năzuinţelor a lui Mattis Teutsch, Victor Brauner şi a mea. Cu acea- noastre, ne-a fost prieten de zile bune şi de cele rele. stă ocazie, Victor Brauner aduce pentru prima oară Şi cînd colaboratorii săi s'au risipit care'ncotro i-a dovada unei frumoase sensibilităţi. dus viaţa şi studiile, a încetat să mai apară. ^ Deasemeni, concomitent cu revistele de propa- gandă şi manifestările plastice, acţiunea modernistă ® Sj îşi imprimă caracterul şi în alte domeniu. In acest timp, poetul Ilarie Voronca tipărise la In arhitectură, aportul lui Marcel Iancu e incon- Paris, cu un desăvîrrit lux grafic colecţia „Integral1 testabil de mare preţ. Cît priveşte ideologia nouă şi cuprinzînd volumele sale „Colomba", „Ulise" şi „Plante propagarea ei, cele cîteva lucrări sunt printre pri- şi animale", „Poeme în aer liber" de Stephan Roii, mele realizări de cutezanţă estetică. Totuşi arhitectura „Jurnal de sex" de Geo Bogza, — cu ilustraţii de De- d-lui Marcel Iancu nu planează la nivelul operei sale launay, Chagall, Brăncuşi, V. Brauner. In ţară: „Para- picturale. E aproape o contradicţie între spiritul ce se vrea static în arhitectură şi aportul atît de dina- disul Statistic" de Ion Călugăru cu desene de sub- mic şi tempsramentos al picturei d-sale. semnatul. Cîteva personagii pivotau mai departe cu simpa- Dotat, dar mai puţin apostolic, d-1 Horia Creangă tia lor pentru noi, incercînd editoriale în provincie reuşeşte un cub ai cărui interior e tratat cu o adîncă („Urmuz" la Cîmpina). evlavie arhitectonică. E poate singurul din arhitecţii noştri cari emoţionează. Alţii pe aceiaş traectorie, In 1928, poetul Saşa Pană creiază şi reu- îmboldiţi dintr'o necesitate a timpului, urmăresc o şeşte a grupa în jurul lui „Unu" pe Ilarie Voronca, evoluţie în afara voinţei şi puterii lor de creiaţie.