Nr. 560 www.ateneu.info [email protected] • Revistã editatã de Consiliul Judeþean Bacãu • Apare sub egida Uniunii Scriitorilor din România • • Anul 53 (serie nouã) • aprilie 2016 • 3,00 lei • Adrian JICU Oglinzile publicisticii lui Constantin Cãlin pagina 3 Nicoleta POPA BLANARIU Teme cu variaþiuni • Cehov – Beckett, via Viºniec • pagina 10 In memoriam Solomon Marcus O plecare relativã sau a patra dimensiune pagina 13 Dan Bogdan HANU Literatura, mascã artizanalã a memoriei? pagina 14 • Carmen Poenaru – Varã fiierbiinte • IIllustraþiia acesteii ediiþiiii a fost realliizatã cu reproducerii Vasile PRUTEANU diin expoziiþiia „Rezonanþa culloriiii“ • Gheorghe IORGA Triumful Rilke. Din avatarurile muzicii de camerã biografiei interioare pagina 19 pagina 21 breviar Ozana KALMUSKI ZAREA Filarmonica „Mihail Jora“ – 60 de ani Iniþiativa creãrii Filarmonicii Catedrala Catolicã „Sf. Petru ºi bind, a fost înfiinþatã de dirijorul bãcãuane a fost, înainte de Paul“, pagini din creaþia lui G. Ovidiu Bãlan în 1975, cu sco- orice, un act de credinþã. Fr. Handel, J. S. Bach, E. pul declarat de a se dedica cu Credinþa în posibilitatea consti- Elgar, A. Bruckner, M. Ravel ºi precãdere muzicii enesciene tuirii unei formaþii profesioniste; G. Mahler – au urmat con- care avea sã se cânte în ediþi- Orchestra de camerã dirijatã Elenescu, Ludovic Bacs, care credinþa în susþinerea unui ast- certele ºi recitalurile de la Sala ile succesive ale Festivalului de Valentin Doni – al doilea au inoculat colectivului artistic fel de demers de cãtre autori- „Ateneu“. Cvartetul Voces, a Enescu - Orfeul Moldav, la dirijor permanent al Filarmonicii microbul calitãþii ºi al valorii. tãþi ºi public deopotrivã; cre- interpretat trei lucrãri de Tescani. Foarte repede, for- Mihail Jora, i-a avut ca soliºti Sute de concerte, turnee în dinþa, în sfârºit, în rolul pe care Joseph Haydn, într-un recital maþia se impune în viaþa muzi- pe doi binecunoscuþi muzicieni strãinãtate, evenimente muzi- arta de oriunde trebuie sã-l In memoriam Adrian calã, aprecierile favorabile cale create cu dãruire, sunt - tatã ºi fiu: Marin ºi ªtefan joace într-un loc lipsit de tradiþii Diaconu, vioara a II-a a constituind un motiv pentru a fi imposibil de cuprins ºi enume- culturale sau muzicale. Acum, ansamblului din 1973 pânã în invitatã în 1979 la Festivalul Cazacu. rat. Ele au fãcut cartea de vizitã la împlinirea a ºase decenii, 2012. internaþional de Tineret de la Înfiinþatã în 1956, de muzi- a prestigiosului colectiv cu care putem scrie despre repertoriul Patru seri de convingãtoare Bayreuth, la Vara muzicalã din cieni preocupaþi de viitorul se mândreºte Bacãul. La finalul abordat în stagiunile tot mai densitate ºi calitate sonorã, o Obermain – Germania, artistic al urbei, Orchestra celor patru seri, Ovidiu Bãlan l- complex ºi tot mai variat al- provocare pentru publicul la Primul Festival interbalcanic a acompaniat pe Dan cãtuite, cu lucrãri din Baroc ºi meloman bãcãuan. Una dintre bãcãuanã a „crescut“ ºi a ajuns de muzicã simfonicã de la la maturitate, graþie eforturilor Atanasiu, pianist stabilit în pînã la cele contemporane ºi muzicienele prezente, ca spec- Atena în 1989. Prestaþiile sale Canada ºi a acompaniat Corul dirijorului Ovidiu Bãlan. de formaþii camerale care au tator, violonistã peste patru au întrunit sufragiile criticii de „Ateneu“, ansamblu condus dus numele Bacãului pe cele decenii la Filarmonica „George specialitate ºi ale publicului Aº aminti regretaþii profesori ani de zile de Ion Bãnicã, Gyongyver Bacs mai importante scene muzi- Enescu“ , meloman din þãrile unde de orchestrã Eugen Pricope, actualmente de Gheorghe cale. remarca calitatea sonorã a dis- orchestra a concertat. Igor Ciornei, Emanuel Gozar. Filarmonica ce poartã din cursului formaþiilor camerale: 1990 numele compozitorului ºi Duo Capriccio - pianistele excelentului profesor Mihail Mihaela Spiridon ºi Ozana Jora, a intrat în constelaþia Kalmuski, Trio-ului de coarde instituþiilor de culturã naþionalã, Ateneu: violoniºtii Alexandra si Back to DADA a colectivelor artistice de mar- Andrei Onofrei ºi violã – Mihai cã, unul dintre aceste merite Epuran, Trio Syrinx: flaut - La 120 de ani de la naºterea lui Samuel despre De la o palmã datã gustului public la depa- fiind invitaþia de a participa la Dorel Baicu, oboi - Dorin Gliga Rosenstock (Tristan Tzara), primãria municipiului razitarea creierilor, Val Mãnescu despre Hoþia de Festivalul Enescu, certificare ºi ºi fagot - Pavel Ionescu, Moineºti a organizat, în perioada 14-16 aprilie cuvinte, Adrian Jicu despre Dada & Gaga. recunoaºtere peremptorie a Cvartetul de coarde 2016, Simpozionul Internaþional „Tristan Tzara ºi Avataruri ale avangardei postbelice ºi Ioan Dãnilã calitãþii spectacolelor. Consonanþe: ªtefan Epuran, cultura Dada“, manifestare menitã sã marcheze despre Gîrceni, topos cultural. Dupã deschiderea festivã, Mãdãlina Lohan, Iulian Bolog, un secol de la apariþia miºcãrii dadaiste, care l-a Cele mai prizate de public au fost însã cei mai valoroºi instrumentiºti ºi Alexandra Elefterescu, Cvar- avut ca pãrinte spiritual (aºa cum demonstreazã ºi recitalurile dramatice. Dincolo de cele profesio- ai secþiei de alãmuri ai tetul Fagotissimo: George François Buot, în volumul Tristan Tzara, l´homme niste, care i-au avut în prim-plan pe actorii Filarmonicii „George Enescu“ Hariton, Mihai Timofti, Mihai qui inventa la revolution Dada), pe tânãrul plecat Constanþa Zmeu, Firuþa Apetrei, Daniela din Bucureºti reuniþi în ansam- Badiu, Pavel Ionescu. din Moineºti (via Bucureºti) spre Zürich ºi, apoi, Vrânceanu, Florina Gãzdaru, Geo Popa ºi Zoltan blul de suflãtori Romanian Orchestra de camerã Paris. Internaþional cu numele (singurul invitat Octavian Butuc, s-au remarcat „experimentul Brass dirijat de Adrian Tescana, prima formaþie a „strãin“ fiind basarabeanul Leo Butnaru), sim- Dada“ realizat de elevii de la ªcoala „George Petrescu – ce au cântat la Filarmonicii, cronologic vor- pozionul a fost unul dens, cu evenimente diverse, Enescu“ (coordonaþi de Alina Pistol) ºi trupele acoperind segmente artistice, culturale ºi edu- „ANONYMUS“ (coordonaþi de Adriana Cãzãnel) ºi caþionale. Programul a inclus spectacole de teatru, „In the Spot“, care au pus în scenã douã excelente expoziþii, conferinþe, prelegeri, happeniguri, spectacole: Cabaret Dada (de Matei Viºniec), dezvelirea unui bust Tristan Tzara la ºcoala din respectiv Amuzanta maºinã dialecticã a unei cân- cartierul Lucãceºti, muzicã blues etc. tãreþe fãrã pãr. Finalul i-a aparþinut lui Vali Rãcilã, Au expus Dragoº Pãtraºcu (Iaºi) – DADA cu un recital de blues tradiþional acustic. LAND, Ioan Burlacu (Bacãu) – „Alcãtuiri Dada“, Ilie O menþiune specialã pentru organizatori (Viorel Boca, Dionis Puºcuþã, Manuell Mãnãstireanu, Costea, Val Mãnescu, supervizorul manifestãrilor, Felix Aftene, Bogdan Teodorescu, Mariana Popa, ºi Viorel Ilie, primarul municipiului, discret ºi intere- Carmen Poenaru, Sorin Purcaru, Ion Mihalache, sat de fenomenul cultural-artistic). Dincolo de Dumitru Macovei, Ovidiu Marciuc, Ovidiu prezenþa uneori firavã a publicului (fenomen Ungureanu, Cristian Diaconescu ºi Florin aproape generalizat astãzi), manifestãrile prilejuite Petrachi, „Dada Characters“, iar Mircea Bujor, de acest simpozion se înscriu în efortul de Viorel Cojan, Ion Vãsâi ºi copiii DADA au realizat asumare ºi de conºtientizare a valorilor culturale, un „Tribut Tristan Tzara“. menite sã fortifice identitatea unei comunitãþi ca La capitolul prelegeri, Florin Iaru a vorbit, joi, aceea din Moineºti, moºtenitoarea unei tradiþii despre Valori clasice ale avangardei, Iulian care a fãcut istorie, schimbând, prin dadaism, faþa Tãnase despre DADA, Vasile Robciuc despre artei europene. Teatrul lui Tristan Tzara, iar vineri, Leo Butnaru A. JICU Revista de culturã ATENEU 6 Iniþiator al seriei noi (1964): Radu CÂRNECI Director: Carmen MIHALACHE Redactori: Adrian JICU, Marius MANTA, Dan PERªA, ªtefan RADU, Violeta SAVU • Secretariat/ culegere text: Delia GRIGORAª • Contabilitate: Alina GRIGORAª • 4 5948465000072 • Redacþia: Bacãu, Str. Caiºilor nr. 7 • Tel/Fax: 0234-512497 • • e-mail: [email protected] • Materialele nepublicate nu se restituie. • • Tipãritã la Tipografia „ELENA“ Bacãu • www.tipografiaelena.ro • ISSN 1221-5813 • • Cititorii se pot abona direct, la redacþie, sau cu plata prin virament la Trezoreria Bacãu, cont: RO50 TREZ 0615 010X XX00 0317 2 aprilie 2016 cronica literarã Am scris, cu douã excepþii, despre Adrian JICU toate volumele publicate de Constantin [email protected] Cãlin. Nu e, fireºte, un titlu de glorie, ci, mai degrabã, o constatare, dublatã de un îndemn la reflecþie. Fiecare dintre ele (s-au adunat, între 1999 ºi 2015, zece) constituie un prilej de meditaþie. Oglinzile publicisticii Dincolo de câteva constante atitudinale ºi de câteva principii asumate de autor, ele sunt tot atâtea autoportrete care, lui Constantin Cãlin puse cap la cap, încheagã chipul unui cum Emilian Drehuþã ºi colaboratorii, Cãrþile din ziar III se deschide cu un intelectual autentic, ataºat de valorile Calistrat Costin, Viorel Savin, Vlad text-programatic despre provincie ºi culturii ºi ale locului. Sorianu (Vasile Sporici), Octavian provincialism, termeni ce definesc o ati- Voicu, Dorin Ciulinã etc. Autorul îi tudine ºi constituie o forma mentis: trateazã însã diferenþiat. Pe un tânãr „Pãrerea mea e cã nu ne îndreptãm muzeograf (împins în faþã de colegi) îl spre «deprovincializare», ci spre o (Auto)portret(e) dojeneºte prevenitor, trimiþându-l la «superprovincializare» a provinciei. carte. Impostorii ºtiinþifici sunt sancþio- «Provinciile» (inclusiv