An. VII, nr. 10 (80) octombrie 2018 MEMORIA OLTULUI ŞI ROMANAŢILOR MEMORIA OLTULUI ŞI ROMANAŢILOR Revistă de istorie şi cultură Anul VII, nr. 10 (80), octombrie 2018 Editată de Asociaţia Culturală MEMORIA OLTULUI Director: Ion D. Tîlvănoiu Comitetul de redacţie: Dr. Aurelia Grosu, Mircea Şerbu, dr. Nicolae Scurtu, Ion Andreiţă, Dumitru Botar, Ioan Smedescu, Cornel Manolescu, Floriana Tîlvănoiu, col. (r.) Dumitru Matei, Vasile Radian. Planşele noastre 1. Sus: Gimnaziul ,,Radu Greceanu” din Slatina, înfiinţat în anul 1884. Jos: Catedrala Ionaşcu din Slatina şi vila M. Deleanu (carte poştală de la începutul secolului al XX-lea) 2. Sub titlul ,,Balul liberalilor de la Olt”, revista Realitatea Ilustrată, An. I, nr. 23/19 mai 1912 reproduce această fotografie cu fruntaşii organizaţiei de Olt a P.N.L. care la 10 mai 1912 l-au sărbătorit la grădina Monte Carlo pe liderul local Alexandru Iliescu. În imagine apar, pe lângă Al. Iliescu: Niculescu Buzeşti, C. Popoviceanu, Constantin Iliescu, Al. Ghirgiu, preotul Constantinescu, I. I. Florescu, Al. Beletti, Pascal şi Hagi Popp. Fotografia a fost semnalată redacţiei noastre de către dl. Ion Smedescu din Slatina. 3. Revista Muncitorul Naţional Român (nr. 7/decembrie 1941) condusă de către poetul romanaţean Pan M. Vizirescu (Biblioteca Academiei Române). 4. Palatul administrativ din Slatina într-o imagine de la începutul secolului al XX-lea. ISSN 2284 – 7766 Tiparul executat la Editura Hoffman www.EdituraHoffman.com Tel./fax: 0249 460 218; 0740 984 910 www.memoriaoltului.ro 1 An. VII, nr. 10 (80) octombrie 2018 MEMORIA OLTULUI ŞI ROMANAŢILOR Cuprins 1. Ion Andreiţă- Printre Muscele, după o sută de ani............................................../3 2. Ion Lazu- Amintirile unui scriitor slătinean (XXV)............................................./5 3. Comandor (r.) Nicola Tudor-Mărturii de război ale preotului Dumitru Brumuşescu........................................................................................................../11 4. Cornel Manolescu- Prefecţii judeţului Olt (VII)................................................/14 5. Ion Smedescu, Ion Tîlvănoiu-Dosarele Pan M. Vizirescu (II)........................../22 6. Ileana Monica Barbu, Mihai Barbu- Mihalache Stoica- Monografia Şcolii Primare Mixte Perieţii de Sus, judeţul Olt........................................................../31 7. Ion Tîlvănoiu, Floriana Tîlvănoiu, Dumitru Botar- Teatrul Nostru. Contribuţii la istoricul Teatrului Naţional din Caracal (1938)............................................./38 8. Dan Dumitru Anastasescu- Participarea celor mai importanţi clerici din judeţele Olt şi Romanaţi la luptele naţionale ale românilor (III)....................../46 9. Corneliu Vasile- Festivalul ,,Marin Preda” 2018............................................../48 10. Haralamb G. Lecca- Dincolo (VIII).................................................................../49 11. Ilie Dumitru- Moşnenia şi pădurea...................................................................../50 12. Floriana Tîlvănoiu- Smaranda Chehata în corespondenţă cu profesorul Pătru Crăciun (IV)........................................................................................................../59 13. Cornel Manolescu, Ion Tîlvănoiu- Deputaţi din Romanaţi în divanul ad-hoc al Ţării Româneşti (1857)........................................................................................./63 14. Col. (r.) Dumitru Matei- Secvenţe din biografia unui erou: Generalul Vinicius Florescu................................................................................................................/73 15. Veselina Urucu- Profesorul Petre Stroe............................................................./84 16. Ion Smedescu- Istoria Slatinei în date şi documente (III)................................./95 17. Nicolae Scurtu- Inscripţii. O epistolă necunoscută a lui Constantin I. Karadja către Marin Popescu-Spineni.............................................................................../98 -Poetul Virgil Carianopol într-o rarisimă antologie................/99 18. August Crainic- Istoricul amănunţit al Gimnaziului Real din Slatina de la întemeierea lui şi până astăzi [1893]................................................................./100 19. Calendarul Memoriei Oltului şi Romanaţilor- Octombrie.............................../105 20. Vasile Radian, Ion Tîlvănoiu, Floriana Tîlvănoiu- Monumentul eroilor de la Drăgăneşti-Olt..................................................................................................../108 21. Marin Petran-Vlădila- Eroii Primului Război Mondial din Vlădila............../112 www.memoriaoltului.ro 2 An. VII, nr. 10 (80) octombrie 2018 MEMORIA OLTULUI ŞI ROMANAŢILOR Printre Muscele, după o sută de ani… Ion Andreiţă De pe muntele Mateiaş, ţara se deschide frumoasă ca o geană de dor. Am venit aici, la Muscelele Câmpului Lung, în aceste plaiuri de reculegere şi meditaţie, să văd locurile prin care tatăl şi bunicul meu, Marin şi Ion Dinu Andreiţă, luptau cu arma în mână în tranşeele primului război mondial. Acum o sută de ani, în chiar aceste luni, octombrie şi noiembrie, în vasta zonă Câmpulung-Rucăr-Dragoslavele, se dădeau lupte grele, rămase în cartea de istorie şi-n opere literare, în monumente, dar mai ales în rama de sânge şi credinţă a milioanelor de ţărani îndârjiţi să-şi apere ţara şi dreptul la o brazdă de pământ, atât cât să încapă ei şi plugul lor. Ascult de îndemnul tatei, acum, târziu, rostit înainte de-a se fi dus şi el după bunic (care, grăbit, şi-a încrustat trupul şi năzuinţa în zidul Mărăşeştilor). Locurile prin care îmi rotesc paşii şi privirea, aşa-numitele muscele – nişte movile uriaşe, semănate până hăt- departe de o mână năzdrăvană – au fost alergate, în salturi, cu piciorul strâns în moletiere, cu baioneta la armă şi arma la piept, de către tatăl şi bunicul meu (fiu şi tată! – la Mărăşeşti avea să li se mai alăture un fiu!) de alte mii şi mii de ţărani, care pentru un timp schimbaseră uneltele, în dorinţa de a-şi vedea ţara-ţară şi casa-casă. Aici, în Muscel, dincolo, pe Jiu şi Olt, se alcătuia, pentru a se face zid la Mărăşeşti, inconfundabila deviză românească: Pe aici nu se trece! Privesc de pe Muntele Mateiaş în jur: Valea Mare, Nămăieştii, Albeştii, Cândeştii, Lereştii, Rucărul, Dragoslavele… – şi privirea ademeneşte orizontul, iar orizontul se descoperă senin, calm, rotund. Cum va fi fost însă cu o sută de ani în urmă? Dacă în astfel de împrejurări se recurge, de regulă, la cartea de istorie, cu marile ei adevăruri sintetice, propun astăzi cititorului o secvenţă mai particulară, desprinsă din cartea de literatură. Şi nu dintr-o carte consacrată cu orice preţ războiului, ci limpezirii unei conştiinţe prin acest purgatoriu de luptă şi speranţă. Am în vedere romanul lui Camil Petrescu, Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război, inspirat de luptele duse pe aceste plaiuri – la care, ştiut este, a luat parte – şi publicat în anul 1930. Deşi atmosfera adevărată a războiului, scriitorul o evocase încă din 1923, în poeziile grupate în Ciclul morţii, din care, spre edificare, desprind: Un semnal / Noi tresărim / Şi iar pornim / Câţiva nu pot să se mai scoale / Zadarnic ofiţeri le dau târcoale / Strigând la ei / Li-s ochii albi ca scrumul / Şi trebuie să-i creadă / Rămân pe lângă şanţuri presăraţi. În proză, Camil Petrescu este mult mai plastic, de o autenticitate feroce: Ne-au văzut (inamicii – n. n.) şi începe miorlăitul lung al gloanţelor. Aud în urmă vaiete: primii căzuţi… Sau: Mă întorc cu faţa spre creasta sură, de care eram acum la şapte-opt paşi, şi văd în acelaşi timp parte din unguri coborând dincolo de coastă, dar şi o ţeavă de armă, întinsă arătător spre mine. Îmi dau drumul jos, prăbuşit, şi mă nimeresc cu capul în dreptul unui bolovan cât o căldare de mare. Glonţul izbeşte în piatră ca în fruntea mea… Şi: În spate, artileria nemţească a devenit turbată şi pare că a sporit numărul gurilor de foc, căci bate în pădurea care saltă trunchiuri întregi şi aşchii fumegând… În memoria acestor oameni care s-au jertfit – cu doi ani mai devreme ca ţara să-şi poată împlini destinul unitar şi puternic – pe Muntele Mateiaş s-a înălţat un monument. Realizat după proiectul arhitectului Dumitru Ionescu-Berechet, mausoleul a fost inaugurat în anul 1935. Între anii 1979 şi 1984 s-au întreprins ample lucrări de consolidare, fiind completat cu amenajări suplimentare, devenind un veritabil ansamblu muzeistic. www.memoriaoltului.ro 3 An. VII, nr. 10 (80) octombrie 2018 MEMORIA OLTULUI ŞI ROMANAŢILOR Sub copleşitoarea emoţie dată de o spusă a lui Nicolae Bălcescu – „Istoria este cea dintâi carte a unei naţii. Într-însa ea îşi vede trecutul, prezentul şi viitorul” – pătrund în mausoleu. În cupola centrală, scene specifice eroismului ostaşilor români: plecarea la luptă; întoarcerea victorioasă; primirea lor în sat, cu pâine şi sare. În vârful cupolei – ca într-o turlă de dragoste, jertfă şi credinţă, întinsă peste întreaga ţară – figurile câtorva voievozi, simboluri ale luptei pentru unitate şi independenţă: Mircea cel Bătrân, Vlad Ţepeş, Ştefan cel Mare, Mihai Viteazul, Iancu de Hunedoara, Constantin Brâncoveanu. Alături, în trei puncte distincte, ca trei dimensiuni esenţiale ale neamului românesc, portretele lui Burebista, Decebal şi Traian. Pe linia de centură a edificiului, numele localităţilor din zonă, unde s-au desfăşurat puternice acţiuni militare: Rucăr, Dragoslavele, Nămăieşti, Albeşti, Cândeşti, Lereşti, Mateiaş. La subsol, în osuar, într-un sarcofag, oseminte comune ale ostaşilor căzuţi, străjuite