www. revista-mozaicul.ro REVISTà DE CULTURà FONDATà LA CRAIOVA, ÎN 1838, DE CONSTANTIN LECCA • SERIE NOUà • ANUL XVI • NR. 4 (174) • 2013 • 24 PAGINI • 2 lei avantext nnn CONSTANTIN M. POPA cutia Atenei utiile aflate sub imperiul lui Hefaistos fãurirea unor arme, interdicþiei, indiferent de zeiþa trezeºte poftele faurului care Cconþinut, exercitã irepresi- încearcã sã o violeze. În zbaterea bila dorinþã de a fi deschise. Ten- freneticã a împotrivirii, lava se- taþia este mult mai puternicã de- minalã se revarsã atingând pul- cât raþiunea. Provocarea surcla- pele Atenei, de unde ajunge în seazã orice gând al primejdiei sau pãmânt. Grotescã verificare a al pedepsei. Gestul nelegiuit al prestigiului puritãþii, dar ºi con- spargerii cutiei milei se situeazã firmare a uberitãþii Gaiei, se va la pragul cel mai de jos al abjec- naºte pruncul Erichtonius. Mama þiei, în schimb, eliberarea tuturor primordialã cedeazã copilul relelor din cutia Pandorei nu Atenei, care îl aºazã într-o cutie anuleazã prezenþa aluzivã, nicio- înmânatã apoi fiicelor regelui datã epuizatã, a speranþei. Cecrops, cu porunca de a nu o Pentru a rãmâne în fascinan- desface. Demonul curiozitãþii tul plan al mitologiei, sã reþinem este imposibil de stãpânit. Herse ºi cazul puþin cunoscut al cutiei ºi Aglauros deschid cutia ºi pri- Atenei, unde curiozitatea apare, veliºtea terifiantã le face sã-ºi Miºcarea ideilor: de asemenea, drept fatalitate. piardã minþile. Ne întrebãm, oare Când Claude Debussy îºi ce lucru îngrozitor au vãzut? „Banda Desenatã – inaugura „Preludiile pentru pian” Unele surse vorbesc despre un (1909) cu Danseuses de Delphes, ºarpe, altele despre un fel de avor- o problemã culturalã?” discuþiile din jurul „coloanei de ton cu coadã de ºarpe. Oricum, acant”, ivitã dintre ruinele tem- se poate identifica aici o misticã Semneazã: plului dedicat lui Apollo în locul a maternitãþii, iar grupul statuar considerat de vechii greci a sim- de la Delfi, mai mult decât un ca- boliza chiar centrul lumii, încã nu priciu decorativ, poartã un înþe- l Sandu Florea se încheiaserã. Mulþi vedeau în les lãuntric. Piatra îºi þine prizo- imaginea celor trei tinere de pe niere victimele (Herse ºi Aglau- l Mircea Arapu coloanã, îmbrãcate cu tunici ros se sinucid, aruncându-se de scurte, desculþe ºi cu braþele ri- pe stânci) imortalizând momen- l Adrian Barbu dicate, o horã a menadelor. Des- tul întâlnirii cu destinul. Dansul coperirea ulterioarã a inscripþiei fetelor a parcurs un itinerar al l Roland Francart purtând numele lui Praxiteles a spaimei, devine o expresie a în- îndreptat atenþia spre zone me- cordãrii metafizice, gest vehe- l Cristian Ciomu nite a releva letenþe obscure. ment implorator cãtre un Olimp „Dansatoarele din Delfi” sunt, de iresponsabil. l Dragan Prediæ fapt, Herse, Pandrosus ºi Aglau- Debussy descifreazã, fãrã ba- rus, fiicele legendarului rege ate- last arheologic, un repertoriu stra- l Marian Mirescu nian Cecrops. Miturile antice tificat de impresii, ascultând par- pãstreazã amintirea unor ciudate cã versul rilkean: „Muzica, rãsu- metamorfoze, a unor neaºteptate flarea statuilor”. Am putea adãu- dosar coordonat procese vestigiale ce au fãcut sã ga amplei respiraþii ºi dansul, fuzioneze fiinþa umanã cu ele- pentru cã sensul miºcãrii este de Viorel Pîrligras mente de regn inferior, precum s-a duhul ce ilumineazã plãsmuiri alt- întâmplat cu suveranul cetãþii fel amorfe. „Dansatoarele din ocrotite de zeiþa înþelepciunii. În- Delfi” participã, nu atât la un ri- fãþiºarea sa fabulos coerentã, ju- tual de exorcizare a demonilor, cât mãtate om, jumãtate ºarpe, nu l-a la un exerciþiu de respiraþie inte- împiedecat pe Cecrops sã-ºi al- gratoare, de holotropic art, fã- fabetizeze concetãþenii ºi sã in- cutã pentru a credibiliza compor- Desene stituie, pentru eradicarea promis- tamentul zeitãþilor care, ne încre- de Cristian cuitãþii, legea cãsãtoriei. dinþa Apuleius, socoteau dansul Ciomu, Existã, desigur, mituri ce se plãcerea supremã. Marian cuvin apreciate pentru conside- Ivitã din adâncuri de mit, cu- Mirescu, rente altele decât cele livreºti, aºa tia Atenei ascunde sentimentul Valentin cum este acela despre amintita misterios, grav ºi nu de puþine Iordache, cutie a Atenei. În timp ce solicitã ori devorator al creaþiei. Viorel Pîrligras Cosmin DRAGOSTE: O viaþã închi- Braºov natã germanisticii: Roxana Nubert la 60 In her article Mihaela Velea describes de ani the participation of five artist from Craio- NNNooo 444 (174) • 2013 In his article Cosmin Dragoste descri- va to a exhibition that took place in Bra- bes the importance of an anniversary vo- ºov: Marcel Voinea, Gabriel Giodea, Silviu lume dedicated teacher Mrs. Roxana Nu- Bârsanu, Valentin Boboc and Mihail Tri- In this issue: bert, a Germanist researcher who has rea- fan. l 20 ched the age of 60 years old. l 16 Ovidiu BÃRBULESCU: Expoziþia de AVANTEXT Roxana ROªCA: Portretul unui blog- picturã „Victor Pârlac” Constantin M. POPA: Cutia Atenei ger adolescent In his article Ovidiu Bãrbulescu descri- In his article Cutia Atenei Constantin In her article Roxana Roºca describes bes Victor Pârlac paintings exhibited this M. Popa makes one think about myste- Diana Frumosu’s blog, consisting largely month at Arta Gallery in Craiova. l 20 rious feeling of creation that is frequently of poems, prose, diary, notes, reviews, l a devouring one. 1 quotes and calligrams. l 16 CRITICAL POINT Mihai GHIÞULESCU: Dosarele Secu- MOVEMENT OF IDEAS: Banda De- INTERFERENCES ritãþii ºi „destinul interpretãrilor” senatã - o problemã culturalã? Cristina OPREA: Stil ºi expresivitate The article „The Securitate’s files and Our thematic pages are focused on the în creaþia lui Alexandru Ciucurencu «the destiny of the interpretations»” re- evolution of Romanian comics. In her article Cristina Oprea describes views the book Scholars, opponents and The articles are signed by: Sandu Flo- the artistic universe of the Romanian pain- documents. Manipulating the Securita- Revista de culturã editatã de rea, Mircea Arapu, Adrian Barbu, Roland ter Alexandru Ciucurencu (1903-1977). l 17 te’ archive, authored by Gabriel Andrees- Francart, Cristian Ciomu, Dragan Predic, Gheorghe FABIAN: Vã e teamã de cu. l 21 AIUS PrintEd Marian Mirescu.This section is coordina- muzica clasicã? Anca ªERBAN: Cea de-a doua copi- ted by Viorel Pîrligras. l 3-8 In his article Gheorghe Fabian empha- lãrie ableof contents sized the importance of a series of educa- In her article Anca ªerban writes about www.revista-mozaicul.ro REVIEWS tional concerts and lectures supported by the new novel of Grid Modorcea, Pluta. Ion BUZERA: Acuitatea istoriei lite- academic choir and symphony orchestra Din Bãdãlan la New York. l 21 rare Apare cu sprijinul at Oltenia Philharmonic Orchestra of Cra- Ministerului Culturii In his review Ion Buzera analyses the iova. l 17 PHILOSOPHY new book Vãmile posteritãþii. Secvenþe Adrian MICHIDUÞÃ: Testamentul fi- de istorie literarã written by the literary ARTS losofului Siomion Bãrnuþiu critic Ion Simuþ. l 9 Marius DOBRIN: Când se întâmplã In his article Adrian Michiduþã writes Maria DINU: Introducere în nihilismul sã nu fie de-ajuns about the testament of the Romanian phi- nietzschean In his article Marius Dobrin analyses losopher Simion Bãrnuþiu. l 22 DIRECTOR In her review Maria Dinu analyses the the play Ultimul amant fierbinte/ Last of Nicolae Marinescu new book of ªtefan Bolea which is the the Red Hot Lovers written by Neil Simon TRANSLATION first introductory study in Nietzsche’s ni- and directed by Mircea Corniºteanu. l 18 Miguel Pérez CORRALES: Caleido- hilism printed in Romania. l 9 Santiago RIBEIRO: „Artele afiliate su- scop suprarealist: Brazilia (I) REDACTOR-ªEF prarealismului, în Portugalia, sunt în curs In our translation section we present Constantin M. Popa STAINED GLASS de dezvoltare…” an essay about Brazilian surrealism writ- Luiza MITU: Simbolismul crucii- co- In this interview Ana Neamu talks with ten by Miguel Pérez Corrales and transla- REDACTOR-ªEF ADJUNCT respondenþe ºi limbaj iniþiatic Santiago Ribeiro about the actual situa- ted from Spanish by Roxana Ilie. l 23 In her article Luiza Mitu analyses the tion of the surrealist tendencies in Portu- Florin COLONAª: Visul japonez al Gabriel Coºoveanu book of René Guénon about the metaphy- guese contemporary art. l 19 lui van Gogh sical significance of the cross as taught Petriºor MILITARU: România ºi su- In his article Florin Colonaº writes SECRETAR DE REDACÞIE in the doctrines of various traditional ci- prarealismul internaþional astãzi about the influences of Utamaro Hiroshi- Petriºor Militaru vilizations, with special reference to mat- In his article Petriºor Militaru writes ge in the paintings of the Dutch post-Im- hematical symbolism. l 10 about Romanian participants at Interna- pressionist painter starting from the exhi- Daniela MICU: Otto Rank ºi nemuri- tional Surrealism Now exhibition: Dan bition Van Gogh - Rêves de Ja- COLEGIUL DE REDACÞIE rea ca expresie a voinþei de a trãi Neamu and Octavian Florescu. l 19 pon (Pinacotèque 2, Paris). l 24 Marin Budicã In her article Daniela Micu analyses the Mihaela VELEA: 5 artiºti craioveni la Horia Dulvac book Psychology and the Soul: A Study of the Origin, Conceptual Evolution, and Lucian Irimescu Nature of the Soul, a classic work of Otto Anca Chiriþã, Note de psihologie ºi Xenia Karo-Negrea Rank. l 10 psihologia dezvoltãrii, Colecþia noutãþi editoriale Adrian Michiduþã Gabriel NEDELEA: Modele de înteme- Hipocrate, Editura Aius, Craiova, 2013. Sorina Sorescu iere ale discursului ºtiinþific In his article Gabriel Nedelea