An. V, nr. 1 (47), IANUARIE 2016 MEMORIA OLTULUI ŞI ROMANA ŢILOR MEMORIA OLTULUI ŞI ROMANA ŢILOR Revist ă de istorie şi cultur ă Anul V, nr.1 (47), ianuarie 2016 Editat ă de Asocia ţia Cultural ă MEMORIA OLTULUI Director: Ion D. Tîlv ănoiu Comitetul de redac ţie: Dr. Aurelia Grosu, dr. Mircea Şerbu, dr. Nicolae Scurtu, Ion Andrei ţă, Jean Lupu, Dumitru Botar, Jeana P ătru, Cornel Manolescu, Floriana Tîlv ănoiu, Costel Vasilescu, Vasile Radian. Plan şele noastre: 1.1.1. Generalul romana ţean Constantin Dumitrescu (,,Turcu”), n ăscut la Morunglav la 25 februarie 1868, decedat la 24 ianuarie 1935 la Craiova (tablou din arhiva familiei, executat la Debrecen în 1919). 2.2.2. Sus: Grup de arti şti la expozi ţia societ ăţ ii ,,Arta român ă” din anul 1922. În picioare, de la stânga la dreapta: M.H. Maxy, Oscar Han, Ştefan Dimitrescu, Camil Ressu; pe scaune: Marius Bunescu, I. Theodorescu-Sion, Traian Cornescu; în prim-plan Nicolae Tonitza. Jos: ,,Cina cea de tain ă” (caricatur ă de Neagu R ădulescu). De la stânga la dreapta scriitorii: N. Pora, C. Manolache, Ionel Teodoreanu, Al. T. Stamatiad, Ion Pillat, Ion Marin Sadoveanu, N. I. Herescu, V. Voiculescu, G. Gregorian, Ion Minulescu, Corneliu Moldovanu, Gala Galaction, Zaharia Stancu în bra ţe cu Mircea Damian. 3.3.3. Crochiuri executate de Spiru Vergulescu în 1973 (prof. Moisil, pianista Irina Lăzărescu, compozitorul Dan Voiculescu, pictori ţa Lucia Demetriade-Bălăcescu, pictori ţa Tantzi Dem., Alfred Hofmann) şi un dublu portret (,,Eu şi Gunka”). 4.4.4. Familia proprietarului Ion (Ni ţă ) Soreanu de la Leote şti-Romana ţi. a. Gheorghe Soreanu (n. 12. 08. 1907, Dio şti- m. 1980, Bal ş, înmormântat la Leote şti); tat ăl s ău Ion (Ni ţă ) Soreanu (n. 1881, Craiova- m. 31. 07. 1930 la Leote şti, înmormântat la Leote şti), fost primar la Dio şti în 1919, căsătorit cu Joi ţa St ănescu n ăscut ă Cojocariu din Dio şti; Mihai (Mi şu) Soreanu (n. 13. 04. 1909 Dio şti- m. 1994 la New-York, licen ţiat în drept, fost procuror în Timi şoara şi Bucure şti). b. Ni ţă Soreanu (fiul comerciantului Ilie Soreanu din Craiova, v ăr primar cu fostul primar al Caracalului D.G. Soreanu). c. Mihai Soreanu în costum romana ţean, elev la Liceul Carol din Craiova. d. Nae Gh. Soreanu la 20 de ani (imagini din arhiva Ion Soreanu- Bucure şti). www.memoriaoltului.ro 1 An. V, nr. 1 (47), IANUARIE 2016 MEMORIA OLTULUI ŞI ROMANA ŢILOR CUPRINS 1. Ion Andrei ţă - Medicin ă şi muzic ă………………………………...../3 2. Cornel Manolescu- Avanpremier ă editorial ă. Conducătorii ora şului Slatina (VI )……………................................................../5 3. Dumitru Nica - Petre S. Aurelian- om de ştiin ţă , om politic …….../17 4. Costel Vasilescu- Aviatorul oltean Nunuc ă Protopopescu- o sut ă de ani de la tragicul accident …………………….………../22 5. Mircea Damian- Cap şa……………………………….….……..…/29 6. dr. Ştefan Grigorescu-Căpitanul Radu Calomfirescu. Legend ă şi adev ăr istoric …………….……………………………../36 7. Dumitru Botar- Generalul Georgescu A. Ion (1889-1951 )……..../41 8. Teodor Nedelea- Câteva amintiri despre colectivizare ………......./44 9. Cornel Manolescu- Generalul de divizie Constantin Dumitrescu ……………………………….………….…/47 10. Damian St ănoiu- Satul meu …………………………..…………./56 11. Ion Z ăuleanu- Jude ţul Romana ţi în izvoarele documentare (II) .../59 12. dr. Aurelia Grosu- Inedit. Jurnalul artistic al maestrului Spiru Vergulescu (XI) ………….…………………………….../66 13. Marius Bunescu- Însemn ările unui pictor (II )………………..…./71 14. Jeana P ătru- ,,Noaptea mo şierilor” în jude ţele Olt şi Romanaţi.../79 15. Calendarul Memoriei Oltului şi Romana ţilor. Ianuarie …………/92 16. Vasile Radian- Negustori din Slatina şi Caracal în reclamele din presa vremii ……............................................................/94 17. dr. Nicolae Scurtu- Inscrip ţii. Câteva ştiri despre manuscrisele lui Demetru Iordana ……………………......./103 Întregiri la biobiliografia lui Damian St ănoiu ………………………………….../107 18. Vasile Radian, Ion D. Tîlv ănoiu, Floriana Tîlv ănoiu- Eroi şi monumente din Olt şi Romana ţi. Monumentele eroilor din comuna Sc ări şoara ………………………………..…./109 ISSN 2284 – 7766 Tiparul executat la Editura Hoffman www.EdituraHoffman.com Tel./fax: 0249 460 218; 0740 984 910 www.memoriaoltului.ro 2 An. V, nr. 1 (47), IANUARIE 2016 MEMORIA OLTULUI ŞI ROMANA ŢILOR Medicin ă si muzic ă Ion Andrei ţă Era iulie – sau, poate, august. Var ă. Var ă deplin ă, chiar şi în aceast ă sta ţiune montan ă, Sl ănic Moldova. M ă aflam la o cur ă de ape minerale, împreun ă cu colegul Nelu Marcovici sau Mitic ă Matal ă – sau cu amândoi. Proaspe ţi gazetari – şi bolnavi? Da. Dar nu cine ştie ce – vorba cântecului. Efectul celor cinci ani de c ămin şi cantin ă studen ţeasc ă, al celor doi-trei ani de gazet ărie gâfâit ă la ziarul de tineret: 15-20 de zile de teren pe lun ă, mâncat pe apucate, dormit prin sordide „case de oaspe ţi” la regiuni şi raioane ori, în Bucure şti, în a şa-zise c ămine ale Editurii Scânteia (locuin ţă proprie, de cele mai multe ori o garsonier ă de grad inferior, dup ă şase-şapte ani de a şteptare; „Clasa muncitoare, mai întâi” – se zicea, şi nu se zicea rău). Aşa c ă, astfel căptu şiţi de via ţă şi meseria liber aleas ă, te mai pocnea câte un ulcera ş, î ţi mai punea piedica o r ăzvr ătit ă de gastrit ă, o prea-gr ăbit ă hepatit ă ( gălbinare , form ă simpl ă!) – ce nu i se putea întâmpla unui Ion Andreiţă, scr iitorul de la Perieţi. gazetar tân ăr şi avântat!? În afar ă de, doamne fere şte, o alunecare dintr-un tren aglomerat (ag ăţ at de scara vagonului) o izbitur ă de ma şină (din neaten ţie, fire şte). şi atunci, la doi-trei ani (poate şi mai des) beneficiam de un bilet la tratament. Aşa c ă, într-un iulie, cum spuneam (sau, poate, într-un august) m ă aflam la Sl ănic Moldova împreun ă cu Nelu Marcovici sau Mitic ă Matal ă – sau cu amândoi: Marcovici, ispitit de frumuse ţea atâtor fete (mai ales, studente) dup ă care alerga toat ă ziua; Matal ă, ispitit de cele „trei sute de trepte” ale unui mic munte din mijlocul or ăşelului, pe care le urca în fiecare diminea ţă , contra cronometru; eu, ispitit de lene şi de „Izvorul 36” (unicul restaurant din sta ţiune) unde degustam „ ţurgumerol ambartonat cu bicfus şi târnisit cu abadix”. Dar ceea ce ne-a impresionat profund a fost/a r ămas doctorul de la cabinetul vilei noastre: Epifanie Coz ărescu. De la numele exotic şi pân ă la originale provoc ări intelectuale – totul ne impresiona şi ne intriga; eram în fa ţa unei enigme greu de p ătruns. Ne ref ăcea, uneori, secven ţe din „vremuri de demult” – şi sim ţeam cum se îndep ărta câte o cea ţă de pe creierul şi ochii no ştri. Într-o zi ne-a avertizat s ă ne întoarcem imediat la vil ă, dup ă masa de sear ă. Aşa am făcut. Nu numai noi, aproape to ţi chiria şii vilei: vreo 15-20. În holul spa ţios fuseser ă aduse scaune. Apare doctorul, înso ţit de un tân ăr – şi gândul m-a trimis brusc la Ciprian Porumbescu, a şa cum îl ştiam din fotografii; sem ănau leit la chip, statur ă şi frumuse ţe. A www.memoriaoltului.ro 3 An. V, nr. 1 (47), IANUARIE 2016 MEMORIA OLTULUI ŞI ROMANA ŢILOR scos dintr-o cutie o vioar ă – şi-a început s ă cânte. O melodie vr ăjit ă, care ne-a purtat pe tărâmuri de neatins cu minte. „V-am interpretat „Balada” lui Ciprian Porumbescu” – a zis tân ărul, ştergându-şi fruntea c-o batist ă. „Este fiul meu – a explicat doctorul – este student la Conservator”. De atunci, în pu ţinele zile pân ă la încheierea curei, am petrecut toate serile în holul vilei, vr ăji ţi de vioara noului Ciprian – Radu Coz ărescu. La desp ărţire, am promis doctorului c ă, de câte ori vom avea ocazia, în drumurile noastre prin ţar ă, vom poposi în ora şul lui, Roman, îl vom c ăuta, vom convorbi. Nu`ş` cum se face, dar nu l- am mai întâlnit de atunci (nici la Sl ănic n-am mai fost!). Nici pe el, nici pe fiul lui. …Printr-o întâmplare, prin vara anului 2012, un bun prieten, scriitorul Emil Lungeanu, îmi d ă la telefon pe cineva: „Bun ă ziua, ce mai face ţi?” – n-am recunoscut vocea. Era Radu Coz ărescu. Ciprian . Ne-am întâlnit, ne-am m ărturisit. Nu-i timp de relatat cronica anilor care ne-au desp ărţit. Dar, succint, lucrurile se petrec astfel: doctorul Epifanie Coz ărescu (n ăscut la Cern ăuţi, cu studii la acela şi liceu – „Aron Pumnul” – la care înv ăţ ase Mihai Eminescu) a fost, s-a impus drept unul dintre medicii de marc ă ai României, iar pentru ora şul Roman – poate cel Epifanie Cozărescu . mai de vaz ă şi cinstit cet ăţ ean în slujba semenilor (distins, de altfel, cu titlul de Cet ăţ ean de Onoare al urbei). Creatorul Societ ăţ ii de Istorie a Medicinei şi Farmaciei din Roman; al unei cronici a Spitalului Municipal „Precista Mare” (cu o tradi ţie de 200 de ani) şi al muzeului aferent. A scris c ărţi („ Paramedicalia ”) volume de poezii şi amintiri. A tr ăit 96 de ani, trecând la cele ve şnice în glorie şi stima tuturor. Radu Coz ărescu, fiul-emblem ă al ilustrului tat ă, şi-a des ăvâr şit studiile muzicale, este dirijor şi pre şedintele Asocia ţiei Culturale „Societatea Muzica” din Bucure şti, înfiin ţat ă în 1972 (la ini ţiativa sa) ca o continuare a vechii Societ ăţ i Simfonice „Muzica” (fondat ă în anul 1922).